Stenogramă plen

## **Domnul Sorin-Mihai Cîmpeanu:**

Îi rog pe lideri să vină doar 30 de secunde să ne consultăm.

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului de astăzi, 3 septembrie 2024.

Vă anunț că și-au înregistrat prezența un număr de 81 de colegi până în acest moment: 74 fizic și 7 online.

Le mulțumesc colegilor Sorin Lavric și Sebastian Cernic pentru asistență.

Ordinea de zi pentru ședința plenului și programul de lucru, stabilite de Biroul permanent și de Comitetul liderilor grupurilor parlamentare, au fost distribuite și afișate pe pagina de internet a Senatului.

Potrivit dispozițiilor art. 137, coroborat cu art. 136 din Regulamentul Senatului, conform hotărârii Biroului permanent al Senatului, adoptată cu acordul prealabil al Comitetului liderilor, ședința plenului Senatului se desfășoară prin mijloace electronice, în conformitate cu procedura prevăzută la art. 111 din Regulamentul Senatului.

În cadrul dezbaterilor generale, vă reamintesc că poate lua cuvântul câte un singur reprezentant al fiecărui grup parlamentar, pentru maximum două minute, reprezentantul senatorilor neafiliați putând interveni pentru maximum un minut.

În prima parte a ședinței de plen se vor desfășura dezbaterile asupra punctelor înscrise pe ordinea de zi, iar după încheierea acestora, în a doua parte a ședinței, se va desfășura sesiunea de vot final, conform hotărârii Comitetului liderilor grupurilor parlamentare, cu excepția secțiunii I. Este vorba de cinci propuneri care vor fi transmise Camerei Deputaților, pe care cred că le vom vota imediat după prezentare, deci să nu rămână la votul final.

Îl invit la microfon, în numele Comitetului liderilor, pe domnul senator Daniel Fenechiu.

Mulțumesc mult, domnule președinte. Am două tipuri de informări de făcut.

Prima dintre ele se referă la activitatea de astăzi a Senatului. Comitetul liderilor, întrunit înaintea ședinței, a decis suplimentarea ordinii de zi cu L304/2024, L311/2024 și L265/2024, pe care am hotărât, în Comitetul liderilor, să le punem pe pozițiile 8, 9 și 10. Separat de această decizie, Comitetul liderilor a decis ca astăzi să avem dezbateri până la 13.30, când ar urma să fie votul final, programul decalându-se cu 30 de minute corespunzător. Ăsta e primul

set de anunțuri pe care voiam să-l fac: suplimentarea, precum și programul de lucru și votul.

Al doilea rând de anunțuri se referă la probleme organizatorice. Ieri, când am prezentat structura Grupului PNL, am omis să o menționez pe doamna Stela Firu ca vicelider.

Și o să rog stafful Senatului – secretarul general – să noteze.

Și mai există o modificare în cadrul Grupului PNL: domnul Toma Petcu va fi înlocuit în funcția de președinte al Comisiei pentru transporturi de către Ciprian Pandea, care devine membru al comisiei, înlocuindu-l pe Eugen Pîrvulescu, care este retras din Comisia pentru transporturi. Deci Eugen Pîrvulescu se retrage, intră domnul Pandea, care devine președinte, iar Toma Petcu rămâne simplu membru al Comisiei pentru transporturi.

Mulțumesc mult.

Domnule senator, vă rog frumos să..., având în vedere că, în format hibrid, Comitetul liderilor decide, dacă puteți, să luați o decizie și cu privire la durata sesiunii de declarații politice, întrebări și interpelări, pentru că n-ați precizat.

Am luat decizia: o reducem la 30 de minute. Mulțumesc.

## **Domnul Sorin-Mihai Cîmpeanu:**

Vă mulțumesc.

Sunt deciziile luate la nivelul Comitetului liderilor.

Reamintesc că, în format hibrid, este decizie, nu trebuie votată.

O să votăm doar modificarea în comisie propusă de către domnul senator Daniel Fenechiu, după care îl invit la microfon pe domnul senator lider al PSD.

Deci propunerea de modificare la Comisia pentru transporturi, domnule senator, da?

Vot, vă rog, asupra propunerii formulate de către domnul senator Daniel Fenechiu – modificare în comisie.

Bun. 88 de prezenți: pentru – 88 de voturi, la care se adaugă...

Rog să anunțați colegii care nu au cartelă.

...doamna senator Arina Moș, domnul senator Virgil Guran, domnul senator George Scarlat...

și domnul senator Raoul Trifan.

Deci avem patru colegi care votează fără cartelă. Domnule senator, aveți cuvântul, vă rog.

Modificarea în comisie a fost adoptată în unanimitate.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Tot pe procedură avem și noi o intervenție – modificări în comisiile permanente: domnul senator Ion-Cristinel Rujan îl înlocuiește pe domnul senator Răzvan-Iulian Ciortea în Comisia pentru afaceri europene și preia funcția de președinte al comisiei și, de asemenea, domnul Ciortea îl înlocuiește pe domnul Rujan în Comisia pentru tineret și sport și preia funcția de secretar al comisiei.

Mulțumesc.

## **Domnul Sorin-Mihai Cîmpeanu:**

## Mulțumesc și eu.

Modificările au fost adoptate în unanimitate. Domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Doresc să anunț o modificare în Grupul USR: la Comisia pentru agricultură, domnul Robert Zob va prelua funcția de secretar de la domnul Sebastian Cernic.

Mulțumesc.

## **Domnul Sorin-Mihai Cîmpeanu:**

Mulțumesc.

Vot pentru modificarea în Comisia pentru agricultură, vă rog. Vot.

97 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere. Propunerea a fost adoptată. Bun.

Vă mulțumesc pentru operativitate în modificarea componenței comisiilor.

Trecem la secțiunea I a ordinii de zi, unde la primul punct avem aprobarea transmiterii către Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a unor inițiative legislative.

Astfel, în conformitate cu hotărârea Biroului permanent din 16 iulie și din 2 septembrie 2024, pe baza avizului Comisiei pentru constituționalitate, potrivit prevederilor art. 35 alin. (1) lit. e) și art. 94 alin. (1) lit. b) din Regulamentul Senatului, se transmit către Camera Deputaților, pentru a dezbate și a adopta ca primă Cameră sesizată, următoarele inițiative legislative, afișate pe pagina de internet a Senatului:

Pentru început,

Propunerea de transmitere către Camera Deputaților a inițiativei B236/2024 a fost adoptată în unanimitate.

În continuare,

În continuare, doar trei colegi votează fără cartelă. Domnul George Scarlat va vota pe tabletă.

## Mulțumesc.

Propunerea de transmitere către Camera Deputaților a fost adoptată.

În continuare,

S-a aprobat transmiterea către Camera Deputaților.

Penultima inițiativă –

S-a aprobat transmiterea către Camera Deputaților a acestei inițiative.

Ultima propunere este aceea de transmitere către Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ (B302/2024).

Vot, vă rog.

102 voturi pentru.

Vă mulțumesc.

S-a aprobat și transmiterea către Camera Deputaților a celei de-a cincea inițiative legislative.

Am încheiat punctul 1.

Trecem la punctul 2, secțiunea I, unde avem o notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare la 27 august 2024, a unei inițiative legislative.

Nota este afișată pe pagina de internet a Senatului.

Inițiativa se consideră adoptată prin împlinirea termenului, în conformitate cu art. 75 alin. (2) teza a III-a din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 150 alin. (2) din Regulamentul Senatului, și urmează să fie transmisă Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare, în calitate de Cameră decizională.

Continuăm lucrările și trecem la cea de-a doua secțiune a ordinii de zi, unde la punctul 1 avem Propunerea legislativă privind regimul aplicabil anumitor societăți în domeniul imobiliar (L277/07.05.2024).

Vă aduc la cunoștință că raportul comun al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și al Comisiei economice, industrii și servicii este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative, propunere care face parte din categoria legilor ordinare, fiind adoptată cu votul majorității senatorilor prezenți.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Începem dezbaterile; vă invit la cuvânt.

Două minute per grup parlamentar, un minut pentru neafiliați.

Domnule senator Fenechiu, aveți cuvântul.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Proiectul de propunere legislativă privind regimul aplicat anumitor societăți în domeniul imobiliar este, practic, o inițiativă a industriei de profil. Vine și ca urmare a unei recomandări a OECD, noi fiind în prag de a accede la OECD, și răspunde unei probleme destul de importante, și anume aceea de a sprijini societățile de investiții imobiliare.

Regimul aplicabil societăților imobiliare este foarte bine reglementat în țările de la care ne-am inspirat, respectiv în Uniunea Europeană și în Statele Unite, și, în măsura în care contextul bugetar va permite, sprijinirea acestora și cu un regim financiar adecvat, care să susțină dezvoltarea acestei industrii, nu poate fi decât benefică, atât pentru investitori – care ar putea să-și investească anumite venituri în zona respectivă –, cât și pentru stat, care, ca urmare a dezvoltării pe orizontală a zonei imobiliare, ar avea doar de câștigat.

Unul dintre avantajele majore pe care le implică este acela că este menită să scoată zona investițiilor imobiliare din zona gri, în care oamenii care au niște bani construiesc pe persoană fizică și vând pe persoană fizică. În contextul în care această lege va trece și societățile de investiții imobiliare, așa-numitele _real estate investment trust_ – REITs, cum sunt ele cunoscute în Occident –, vor fi funcționale, efectul va fi, cu siguranță, benefic.

Fac precizarea că este primul proiect de lege din istoria Parlamentului României care respectă toate condițiile de elaborare prevăzute de Legea nr. 24. Are studiu de impact, a fost făcut cu tot ceea ce înseamnă exigențele Legii nr. 24/2000, din... Așa!

Mulțumesc foarte mult.

Grupul PNL va vota pentru.

Mulțumesc, domnule senator.

Din partea altor grupuri parlamentare, dacă se dorește? Nu. Înțeleg că nu.

Vă mulțumesc.

Drept urmare, încheiem dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi.

Inițiativa legislativă rămâne la votul final.

Iar noi trecem la punctul numărul 2, unde avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2024 pentru stabilirea unor măsuri referitoare la salarizarea personalului din cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii (L335/11.06.2024).

Precizez că raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială este de admitere a proiectului de lege privind aprobarea ordonanței, proiect de lege care face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Începem dezbaterile.

Vă invit la microfon, reprezentanți ai grupurilor parlamentare.

Domnule senator Darău, aveți cuvântul.

Și înțeleg că avem din nou patru colegi fără cartelă.

Mulțumesc, domnule președinte.

Încep prin a spune că vom vota pentru această lege privind aprobarea ordonanței de urgență, fiindcă, într-adevăr, repară niște inechități, niște inechități stabilite și prin decizii definitive de instanță.

Dar sunt mai multe probleme aici. În primul rând, vine această OUG doar pentru o categorie de angajați și pot exista ulterioare contestații privind discriminări.

În al doilea rând, în loc să corecteze niște lucruri, niște probleme de interpretare în Legea salarizării unitare și să o modifice, această OUG dă posibilitatea ca, prin ordin de guvern, ulterior, să se stabilească salarii în sectorul public. Nu credem că este corect, pentru că nu pot fi stabilite salarii prin legislație secundară. Ar fi trebuit să fie schimbată anexa din Legea salarizării unitare.

Și cea mai gravă problemă pe care Guvernul PSD – PNL insistă să nu o rezolve este însăși noua lege a salarizării unitare.

Și vă rog din nou, colegi din coaliția PSD – PNL, să convingeți Guvernul să respecte termenul din PNRR și, cât mai devreme, să facă noua lege a salarizării unitare. Termenul era iunie 2023. Toate aceste inechități de care se plâng diverse categorii, pe care se dau decizii definitive de instanță și care acum se încearcă să fie corectate prin legislație incorectă și incompletă, sunt derivate din lipsa noii legi a salarizării unitare. Deci, din nou, dacă PSD, PNL știu ce trebuie să facă la guvernare și știu să guverneze, trebuie să nu încheie mandatele fără această nouă lege a salarizării unitare.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Alte intervenții?

Domnule senator ministru Cseke Attila, aveți cuvântul, vă

rog.

Microfonul 2, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul UDMR nu are o problemă cu finalitatea acestei ordonanțe, adică nu ne opunem eliminării inechităților în sistemul de salarizare în sectorul bugetar.

Dar se ridică mai multe probleme, pe care le-am ridicat prima dată anul trecut, în toamnă, când Ministerul de Finanțe a promovat pentru prima dată un sistem asemănător. L-am criticat de la acest microfon și am spus că nu se poate ca printr-un ordin de ministru să stabilești criterii de salarizare pentru un întreg sistem, chiar dacă este Ministerul de Finanțe. Procesele care au avut loc și hotărârile judecătorești prin care un salariat a câștigat dreptul de a primi un salariu mai mare sunt obligatorii între părți, adică între salariați și instituția din care fac parte, și ele nu pot fi extinse nici chiar prin ordonanță de urgență și în niciun caz aceste spețe nu pot fi extinse prin ordinul unui ministru. Prin Legea salarizării unitare sau prin modificarea acesteia se poate face acest lucru, fără tăgadă, dar nu prin ordin de ministru. Ceea ce s-a început cu Ministerul de Finanțe anul trecut a fost un drum greșit și, din acest punct de vedere, modalitatea prin care se face această eliminare a inechităților nu e binevenită, pentru că, încă o dată, prin ordin de ministru nu poți modifica ceea ce ar trebui să scrie în Legea salarizării unitare.

Pe de altă parte, dacă începem să luăm la rând din nou și să facem aceleași greșeli pe care le-a mai făcut administrația publică centrală, și anume că unele ministere aveau salarii mai mari și erau îndreptățiți salariații la salarii mai mari și începem să facem diferențe între ele, iarăși o să ajungem într-o situație în care vor fi inechități între salariații de același grad, pe aceeași funcție, între ministere diferite.

Grupul UDMR se va abține la acest proiect legislativ. Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc și eu, domnule senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Matieș. Aveți cuvântul.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Această ordonanță o putem numi și „mușchii lui Grindeanu”, adică domnul ministru vrea să arate că dânsul poate să facă ce vrea.

Știm că am avut jalon în PNRR cu Legea salarizării unitare. Puteam să rezolvăm multe treburi. Cam de doi ani de zile pomenim de această lege unitară. Știm că, din cauză că n-am reușit să facem această lege unitară – sau n-a reușit Guvernul PNL-PSD –, am accesat doar 14% din PNRR.

Păi, dragilor, haideți să vă spun ce înseamnă această ordonanță, adică „mușchii lui Grindeanu”! Vreo 4 milioane de lei de la bugetul de stat.

De aceea, noi, Grupul AUR, nu susținem această ordonanță.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Nu mai sunt alte solicitări...

Domnul senator Humelnicu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Cu tot respectul pentru colegul de mai devreme, fost membru al Partidului Social Democrat, să știți că, atunci când facem politică, nu poți să ataci la persoană: prim-ministrul, ministrul transporturilor... De ce? Pentru că nu e corect și nu e politica pe care ar trebui s-o facem noi, cel puțin în Senat, în Parlamentul României.

În expunerea de motive, dacă citim, dragi colegi, vedem foarte bine că vorbim de: „Prin prezentul proiect normativ se propune eliminarea inechităților, discriminărilor și a discrepanțelor de ordin salarial existente la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, ca urmare a

punerii în executare a hotărârilor judecătorești.” Ceea ce face domnul Sorin Grindeanu – pune, da, în aplicare hotărârile judecătorești.

Și haideți să vă mai spun ceva, eu, ca fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor în 2015, 2016 și 2019! Faptul că, într-adevăr, când vorbești de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și când vorbești de infrastructura mare și nevoile pe care le are România în a dezvolta tot ce înseamnă autostrăzi, infrastructura atât feroviară, navală, cât și aeriană, să știți că ai nevoie de experți. Odată ce salariile acestor oameni sunt la un nivel scăzut, acești experți pleacă, pleacă către alte societăți, și avem nevoie de o salarizare.

Sunt de acord că avem nevoie de această Lege a salarizării unice și acest guvern o va livra către...

Când?

Cât mai curând, să știți.

E important, să știți, să... să avem dezbateri și o transparență, ca de fiecare dată.

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc și eu.

Înțeleg că nu mai sunt alte înscrieri la cuvânt.

Drept urmare, încheiem dezbaterile generale asupra acestui punct.

Inițiativa rămâne la votul final.

Trecem la punctul numărul 3, unde avem Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale (L348/17.06.2024).

Vă aduc la cunoștință faptul că raportul comun al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială și al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări este de admitere a proiectului de lege privind aprobarea ordonanței.

Proiectul face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată, iar noi începem dezbaterile.

Vă invit la microfon.

Domnule senator Darău, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

De data aceasta nu putem fi nicidecum de acord cu această inițiativă, care presupune un foarte mare risc atât pentru salariați, cât și pentru beneficiarii de prestații sociale, inclusiv pensii.

Ce face această ordonanță de urgență a Guvernului? Obligă instanțele din țară ca, pe litigiile de muncă și pe litigiile privind prestațiile de asigurări sociale, să suspende, posibil pe termen nedeterminat, procesele, dacă într-o speță, undeva în țară, cu un subiect asemănător – apropo de predictibilitatea legii – există deja o contestație la ICCJ.

Din punctul nostru de vedere, riscul enorm – posibil chiar și intenția Guvernului pe această temă – este ca eventuale contestații – individuale sau colective, privind drepturile salariale sau drepturile la prestații sociale, inclusiv pensii – să fie amânate pe termen nedeterminat. Din practică, știm că nimeni nu poate garanta respectarea unor termene de către ICCJ. Știm că un proces la ICCJ, odată ajuns acolo, poate să dureze ani de zile și e posibil ca zeci, sute, mii de procese din țară să fie blocate vreme de ani de zile, așteptând după o decizie a ICCJ pe un subiect asemănător. Deci atragem atenția că e o mare problemă aici: e posibil ca guvernarea PSD-PNL să-și dorească să amâne _sine die_ rezolvarea unor contestații privind pensiile și salariile în sistemul public.

Și, din nou – și închei argumentația, problema este la sursă. Legea pensiilor, respectiv Legea salarizării unitare, care nu mai vine, trebuie să fie corecte, complete și, într-adevăr, cum a spus antevorbitorul, dezbătute în Parlament. Legea pensiilor nu a fost dezbătută în Parlament decât vreo două ore, în comisii. De aceea insistăm ca nici Legea salarizării unitare să nu întârzie și să treacă prin Parlament ca trenul prin gară, fiindcă așa apar toate aceste probleme și apoi Guvernul încearcă să împingă oamenii departe de contestații.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule senator Niculescu-Țâgârlaș, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Stimați colegi,

Ca o replică la cele expuse de către distinsul nostru coleg senator, vreau să fac trimitere la aspectul următor. În primul rând, au existat două rapoarte: pe domeniul muncii și pe domeniul juridic. Dacă oportunitatea pe domeniul muncii rămâne la aprecierea domnului președinte Rotaru, pe domeniul juridic vreau să vă spun că aceste domenii de nișă, domenii de experiență profesională, trebuie să fie dezbătute și discutate de persoane care înțeleg fenomenul.

Când discutăm despre jurisprudență unitară ca principiu fundamental pentru dreptul la un proces echitabil, discutăm de reglementări comune. În practica noastră, și în trecut au existat hotărâri potrivnice pe același tip de speță. Dacă Curtea de Apel Cluj decidea într-un fel și Curtea de Apel Alba Iulia altfel și Ploieștiul altfel, se ajungea la o situație inechitabilă din punctul de vedere al jurisprudenței în România, motiv pentru care Guvernul, Ministerul Justiției și noi am înțeles că pentru același tip de litigiu trebuie să fie același tip de soluție. Asta înseamnă echitate, asta înseamnă predictibilitatea unui act de justiție. Motiv pentru care suspendarea nu afectează baza fundamentală a procesului, ci doar reprezintă o temporizare pentru ca soluția să fie unitară, conform jurisprudenței.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Nu mai sunt solicitări de intervenție. Încheiem dezbaterile generale.

Proiectul rămâne la votul final.

Trecem la punctul 4, unde avem Propunerea legislativă pentru modificarea art. 23 din Legea calului nr. 389/2005 (L269/07.05.2024).

Vă aduc la cunoștință că raportul Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală este de respingere a propunerii legislative, care face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Începem dezbaterile.

Invit reprezentanții grupurilor parlamentare la microfon, în ordinea înscrierii.

Nu există înscriși.

Încheiem dezbaterile.

Inițiativa rămâne la votul final.

Mulțumesc.

Punctul 5, Propunerea legislativă pentru completarea art. 26 din Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice (L309/27.05.2024).

Vă aduc la cunoștință faptul că raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, în comun cu Comisia pentru administrație publică, este de respingere a propunerii legislative, care face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile.

Domnule senator Bordei Cristian, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Această propunere legislativă venită de la USR își propune să rezolve o chestiune extrem de simplă. Am văzut cu toții, în diferite orașe, sedii ale unor partide-fantomă, adică partide care nu mai au de mulți ani nici consilieri locali, nici deputați, nici senatori, nici nimic, dar care ocupă spații de la primărie primite cândva, atunci când aceste partide chiar aveau o activitate.

Propunerea noastră legislativă vine să introducă obligația ca aceste organizații să elibereze spațiile respective în termen de 60 de zile după ce au rămas fără niciun fel de reprezentant fie în Parlament, fie în consiliile locale. Și cred că aceasta ține în primul rând de moralitate, pentru că ocuparea acelor spații în continuare este absolut imorală – și știm foarte bine că se mențin de ani de zile în acele spații, în baza unor prietenii cu puterile locale –, iar, pe de altă parte, ține și de modul în care primăriile gestionează în mod eficient aceste spații, adică le-ar putea da unor partide, unor organizații care chiar există și funcționează și au o activitate utilă comunității. Din acest punct de vedere, nu înțeleg de ce această propunere legislativă a primit raport de respingere. USR va vota împotriva raportului de respingere și vă invit și pe dumneavoastră să faceți la fel.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Alți colegi? Domnul senator Țâgârlaș.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să subliniez argumentele care au stat la baza emiterii unui raport de respingere, pentru că ele pleacă de la niște principii constituționale și principii democratice.

Un partid, chiar dacă nu are la un moment dat reprezentativitate parlamentară, poate să fie important cel puțin în plan local. Iar atribuirea de spații nu o fac primăriile, această exprimare fiind una profană, ci o fac consiliile locale, prin hotărâre de consiliu local. Iar hotărârile de consiliu local au două elemente extrem de importante, atât oportunitatea, cât și legalitatea, astfel încât administrația publică locală este suficient de matură să hotărască cui dă aceste spații pentru uzitare legală.

În altă ordine de idei, eu nu vreau să intru într-un context conflictual cu partidele politice care au făcut parte la un moment dat chiar din USR – REPER și USR și alte structuri –, ci vreau să fiu deschis pentru orice fel de competiție politică, chiar dacă are sau nu acoperire parlamentară în acest moment.

Repet, rămâne la latitudinea consiliilor locale dacă atribuie spații pentru desfășurarea activităților (de altfel, legale) ale unor partide care acum pot să nu fie parlamentare, dar pot să fie în viitor.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Înțeleg că nu mai sunt alte înscrieri la cuvânt, drept urmare încheiem dezbaterile generale asupra acestui punct.

Inițiativa rămâne la votul final.

Trecem la punctul numărul 6, unde avem Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2024 privind finanțarea din Fondul pentru mediu a unor proiecte de dezvoltare a infrastructurii de management integrat al deșeurilor (L349/17.06.2024).

Precizez că raportul comun al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și al Comisiei pentru mediu este de admitere a proiectului de lege privind aprobarea ordonanței.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Începem dezbaterile și vă invit la microfon. Înțeleg că nu sunt solicitări. Încheiem dezbaterile.

Inițiativa rămâne la votul final.

Trecem la punctul numărul 7, unde avem Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 23/2020 privind regimul juridic al Cetăților dacice din Munții Orăștiei, care fac parte din Lista patrimoniului mondial UNESCO și unele măsuri pentru protejarea acestora (L145/20.03.2023).

Este o reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 726/13.12.2023.

Raportul comun al Comisiei pentru constituționalitate, Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și al Comisiei pentru administrație publică este de respingere a legii transmise la promulgare.

Legea face parte din categoria legilor organice; se adoptă cu votul majorității.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Începem dezbaterile și vă invit la microfon.

Înțeleg că nu sunt solicitări.

Vă mulțumesc. Încheiem dezbaterile.

Inițiativa rămâne la votul final.

Trecem la punctul numărul 8, unde avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii societăților nr. 31/1990 (L304/27.05.2024).

Vă precizez faptul că raportul comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și al Comisiei economice, industrii și servicii este de respingere a propunerii legislative, care face parte din categoria legilor ordinare.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Doar o simplă subliniere a unui context extrem de favorabil acestei inițiative.

În primul rând, menționez faptul că este inițiativa colegilor de la PSD, care a obținut, în cadrul Comisiei juridice, într-o reanalizare, un raport cu votul unanim din partea tuturor formațiunilor politice care fac parte din comisie și care vizează celeritatea procesului, în general, civil, care este taxabil, și posibilitatea pentru justițiabilul român de a achita taxa de timbru la nivelul judecătoriilor și al tribunalelor, pentru a garanta accesul la justiție.

Știm toți că există probleme deosebite pe acest palier, în condițiile în care nu toate persoanele au capacitatea sau posibilitatea de a plăti prin cont taxa de timbru. Și, până acum... nu de mult, această taxă de timbru era achitabilă în numerar la sediul instanțelor.

Se revine asupra acestei situații, în urma analizei foarte clare că este un lucru benefic pentru accesul la justiție. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Înțeleg că nu mai sunt alte solicitări de intervenție; încheiem dezbaterile asupra acestui punct.

Inițiativa rămâne la votul final.

Iar noi trecem la punctul numărul 11, unde avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 134 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ (L289/21.05.2024).

Raportul comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și al Comisiei pentru administrație publică este de respingere a propunerii legislative, care face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind Camera decizională.

Începem dezbaterile.

Dau cuvântul reprezentanților grupurilor parlamentare: PSD, PNL, USR, AUR, UDMR, senatori neafiliați.

Domnul senator Cseke Attila.

Puteți alege: microfonul 2, microfonul central. Microfonul 2, vă rog.

## Microfonul 2, domnule președinte. Mulțumesc.

## Grupul UDMR va vota raportul de respingere.

Formulările folosite de inițiator trebuie îmbunătățite, dar problema care s-a ridicat legat de această propunere legislativă trebuie să fie în atenția Parlamentului, pentru că, dacă ne uităm puțin pe ceea ce a fost activitatea autorităților locale în ultimii ani – într-adevăr sunt mai ales la marile municipii, sigur, unde problemele și proiectele de hotărâri de

consiliu local sau de consiliu județean sunt mai semnificative și mai multe –, această procedură de convocare de îndată a ședințelor de consiliu local sau de consiliu județean tinde să devină un fel de regulă. Or, această procedură în Codul administrativ este prevăzută pentru a fi o chestiune de excepție. Am impresia că unele autorități locale încep să o folosească mai des decât ședințele ordinare sau extraordinare. Ședințele de îndată trebuie convocate chiar atunci când, de pe o oră pe alta, este nevoie.

Dacă autoritatea locală sau autoritatea județeană nu reușește să pregătească o documentație – de exemplu, pentru o finanțare pentru depunerea unui proiect – foarte des se întâmplă acest lucru –, se convoacă consiliul local, consiliul județean de îndată și trebuie decis asupra unui proiect cu finanțare europeană într-o oră. Evident, consilierii locali și consilierii județeni – hai să nu fim naivi! – nu au posibilitatea într-o oră să citească o documentație de zeci, poate de chiar sute de pagini, așa încât problematica ridicată de inițiator trebuie să vină în atenția legiuitorului și trebuie găsită o formulare mai strictă, astfel încât autoritățile locale să decidă în cunoștință de cauză, pentru că acesta este cel mai important element.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție.

Domnule senator Bordei Cristian, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Stimați colegi,

Aceste ședințe de îndată au devenit, din păcate, un instrument de abuz al majorității dintr-un consiliu local contra minorității.

Așa cum arăta și antevorbitorul, de multe ori există situația în care se convoacă, să zicem, seara, la ora 20.00, o ședință de îndată pentru a doua zi dimineața, cu vreo 10 puncte pe ordinea de zi, cu sute de pagini de documentație. În mod evident, niciun consilier local nu poate să studieze acea documentație în timpul nopții și să vină să dea un vot avizat. Și, evident, de multe ori sunt introduse pe ordinea de zi în această modalitate proiecte discutabile, astfel încât majoritatea să le poată trece așa, ca trenul prin gară, iar opoziția să nu poată să combată în niciun fel, cu argumente valabile, acele proiecte de consiliu local.

Mai mult, s-a ajuns chiar și la situații de un absurd total. De exemplu, la o primărie, la Făgăraș, au fost convocate trei ședințe de îndată într-o singură zi, iar ulterior majoritatea a folosit faptul că unii din consilierii locali ai opoziției n-au putut participa la acele ședințe, invocând prevederile legale de a le fi retras dreptul de a face parte din consiliul local – deci un abuz grosolan. Și, din păcate, aceste ședințe de îndată de multe ori sau în majoritatea cazurilor nu-și justifică caracterul extraordinar pe care ar trebui să-l întrunească pentru a fi convocate în termen atât de scurt. De aceea, USR a venit cu această propunere legislativă pentru a elimina această posibilitate și a impune o motivare foarte clară și o condiție foarte clară în care aceste ședințe pot fi convocate.

USR va vota împotriva raportului de respingere. Vă invit să faceți la fel.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Nu mai sunt alte solicitări de intervenție.

Încheiem dezbaterile generale asupra acestui punct. Inițiativa rămâne la votul final.

Punctul numărul 12, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 139 și art. 152 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ (L290/21.05.2024).

Precizez că raportul comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și al Comisiei pentru administrație publică este de respingere a propunerii legislative, care face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind Camera decizională.

Începem dezbaterile.

Vă invit la microfon.

Înțeleg că nu sunt solicitări. Încheiem dezbaterile.

Inițiativa rămâne la votul final.

Punctul numărul 13, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 228 alin. (1) lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ (L291/21.05.2024).

Precizez faptul că raportul comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și al Comisiei pentru administrație publică este de respingere a propunerii legislative, care face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind Camera decizională.

Începem dezbaterile.

Constat că nu sunt solicitări de intervenție.

Nu am altceva de făcut decât să încheiem dezbaterile generale asupra acestui punct, inițiativa legislativă rămânând la votul final.

Noi trecem la punctul numărul 14. Pe ordinea de zi avem Proiectul de hotărâre referitoare la Cartea albă privind investițiile în exterior – COM(2024) 24 final.

Raportul este întocmit de Comisia pentru afaceri europene.

Începem dezbaterile.

Doamna senator Gabriela Crețu. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

O mare... largă majoritate dintre noi se declară proeuropeni și cred că prima datorie pe care o avem este să împiedicăm Uniunea Europeană să se sinucidă.

Nu sunt dintre cei care consideră protecționismul o crimă – nici pe departe, dimpotrivă, uneori poate fi absolut necesar –, dar nu sunt nici dintre cei care cred că comerțul internațional absolut nereglementat este bun; și poate chiar a generat de-a lungul timpului probleme.

Sunt, așa cum știți, o realistă, care analizează efectele deciziilor luate la nivel european cu participarea noastră, uneori conștientă, dar de cele mai multe ori prin necunoaștere, ignorare, complicitate.

Această carte albă (ca și următoarea) propune monitorizarea, limitarea sau interzicerea investițiilor făcute de companiile europene în țări terțe atunci când există riscul ca prin aceste investiții să se transfere tehnologii sensibile și cu dublă utilizare din domeniile, de exemplu, semiconductori, inteligență artificială, tehnologii bio și quantum. Rațiunile sunt exclusiv geopolitice, fără o analiză serioasă a consecințelor economice și politice ale acestor decizii.

Companiile au fost extrem de reticente, cel puțin din două rațiuni.

Nu există o definiție clară a ce înseamnă dublă utilizare, pentru că orice componentă, aproape, poate fi utilizată atât în scop civil, cât și în scop militar.

Al doilea argument al companiilor este că monitorizarea și controlul vor limita viteza lor de reacție și posibilitatea de a investi sau a vinde în țări terțe.

Al treilea lucru: se înființează o nouă agenție, care ar trebui să ne îngrijoreze și pe noi; se propune înființarea ei. Ca de obicei, ea va scăpa controlului democratic și va fi suspectată totdeauna că poate să intervină pe piață și să afecteze concurența, împiedicând anumite companii sau favorizând altele.

Ceea ce nu se ia în considerare este reacția de retaliere a țărilor terțe afectate, pentru că bunăstarea Uniunii Europene depinde în mare măsură de comerțul ei cu țările terțe.

În același timp, Uniunea Europeană este dependentă de importul din aceste țări chiar în aceste domenii, pentru că Uniunea Europeană nu deține niciunul, de exemplu, dintre cele 31 de metale rare utilizate – nu deține resurse – în domeniile sensibile.

## **Domnul Sorin-Mihai Cîmpeanu:**

Mulțumesc și eu, doamnă senator. Dacă mai sunt alte solicitări de intervenție?

Nu mai sunt.

Mulțumesc.

Încheiem dezbaterile și proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Punctul numărul 15, Proiectul de hotărâre referitoare la Cartea albă privind controlul exporturilor – COM(2024) 25 final.

Avem raport din partea Comisiei pentru afaceri europene. Începem dezbaterile.

Dacă sunt intervenții, vă rog să vă exprimați dorința de a interveni.

Dacă nu sunt, încheiem dezbaterile generale asupra acestui punct, iar proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Noi trecem la punctul numărul 16, unde avem Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Deficitul de forță de muncă și de competențe în UE: un plan de acțiune – COM(2024) 131 final.

Există și aici raport din partea Comisiei pentru afaceri europene.

Începem dezbaterile.

Dacă sunt solicitări de intervenție, le așteptăm cu nerăbdare. Dacă nu sunt – și nu sunt –, am încheiat dezbaterile asupra acestui punct.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Punctul numărul 17, Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Punerea intereselor copiilor pe primul loc: Comunicare ce însoțește Recomandarea Comisiei privind sistemele integrate de protecție a copilului – COM(2024) 188 final.

Există depus raport asumat de Comisia pentru afaceri europene.

Declar deschise dezbaterile. Dacă sunt...?

## **Domnul Sorin Lavric**

**:**

Domnul Dîrlău.

Domnule senator Dîrlău, aveți cuvântul. Vă rog.

## **Domnul Andrei-Emil Dîrlău:**

senatori, domnului ministru Cîmpeanu, care apreciază scrierile de ținută academică, una din cărțile publicate de mine.

Domnule ministru!

Vreau să mai spun că voi fi întotdeauna un interlocutor civilizat, politicos, amabil pentru dumneavoastră, nu neapărat și unul comod din punct de vedere politic.

Și trecând la COM 188, în acest context, părerea noastră este că nu este cazul să acordăm și mai multă putere sistemelor integrate de protecție a copilului în Uniunea Europeană. Credem că deja au destulă putere, chiar prea multă. Avem multe milioane de români în diaspora; s-au înmulțit cazurile în care le sunt luați copiii de către autoritățile de protecție a copilului.

Spune COM-ul că abordarea de până acum a fost fragmentară. Credem că n-a fost fragmentară; a fost prea puternică, prea intensivă. Și tuturor care aveți copii, colegelor care sunt mame, celor care sunt părinți: COM-ul nu vorbește despre drepturile părinților, ci doar despre drepturile copiilor, dar știm că s-au comis abuzuri. Și de aceea credem că nu este cazul să împuternicim și mai mult, să consolidăm aceste sisteme de protecție integrată a copilului, când deja s-au comis prea multe abuzuri și prea mulți copii au fost luați de la părinți, sub diverse pretexte.

Deci, dacă îngăduiți, sugerez că noi vom vota contra acestui COM.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Sorin-Mihai Cîmpeanu:**

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Nu mai sunt solicitări de intervenție.

Încheiem dezbaterile generale.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Trecem la ultimul punct. Ultimul punct, punctul numărul 18, Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Un model pentru o diplomă europeană – COM(2024) 144 final.

Există și aici raport din partea Comisiei pentru afaceri europene.

Începem dezbaterile.

Vă invit la microfon, dacă sunt intervenții.

Nu sunt solicitări de intervenție, drept urmare încheiem dezbaterile generale asupra acestui punct.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Excelențele Voastre,

Fiind prima mea intervenție în plen, este o onoare pentru mine să mă adresez dumneavoastră în Senat.

Îngăduiți-mi, de asemenea, să-i ofer domnului președinte, în semn de respect față de dumneavoastră, toți colegii

Invit la microfon unul din lideri, în numele Comitetului liderilor, pentru a formula propunerea de a vota.

Toate?

Vă rog, domnule Mazilu.

Domnul Mazilu sau... care...

Dragi colegi,

Propun să trecem la partea a doua, exprimarea votului.

## **Domnul Sorin-Mihai Cîmpeanu:**

Pentru toate punctele de pe ordinea de zi, inclusiv organicele, da? Da? Bine.

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Conform propunerii formulate, continuăm lucrările cu exprimarea votului asupra punctelor dezbătute în această ședință.

Vă reamintesc că votul se exercită prin intermediul sistemului de vot electronic hibrid, card de vot și tabletă. În timpul ședinței de vot electronic hibrid, în cazul în care senatorul este înregistrat în aplicație sau are cardul de vot introdus în consolă, dar nu apasă nicio tastă, va figura absent la votul respectiv.

Pe de altă parte, în situația în care, din eroare, senatorul prezent în sală exercită același vot prin modalități diferite de exprimare – avem câțiva colegi care au și tabletele –, în mod automat se va înregistra și se va lua în considerare doar opțiunea exprimată prin intermediul sistemului din sala de vot, prin cardul de vot.

Având în vedere cele prezentate cu privire la voturi prin intermediul sistemului de vot hibrid, vă propun să derulăm un vot-test.

Introduceți cartelele. Sunt convins că le aveți introduse. Accesați aplicația de vot și exprimați-vă votul. Aveți la dispoziție 30 de secunde.

Vot, vă rog. Vot-test. Test!

Mulțumesc.

91 de prezenți: 35 de voturi pentru, 5 împotrivă, 44 de abțineri, 7 colegi sunt prezenți, dar nu votează.

Reamintesc faptul că avem doi colegi, colega Arina Moș și domnul senator Trufin...

Mai este altcineva care nu are cartelă și nici tabletă?

Da. Și domnul Raoul Trifan.

## **Domnul Sebastian Cernic**

**:**

Acum Arina anunță că are cartelă.

## **Domnul Sorin-Mihai Cîmpeanu:**

Acum aveți. Deci rămân doar doi colegi, da, care nu au card de vot: Trufin și Trifan.

Vă mulțumesc.

Continuăm cu votul asupra proiectelor dezbătute.

La primul punct avem Propunerea legislativă privind regimul aplicabil anumitor societăți în domeniul imobiliar (L277/07.05.2024).

Ne vom pronunța printr-un singur vot asupra raportului de admitere, cu amendamente admise, și a propunerii legislative, astfel cum se propune a fi modificată prin amendamentele din raport.

Precizez că propunerea face parte din categoria legilor organice.

Vot, vă rog. Punctul 1.

Deci prin revenirea domnului Guran în sală sunt trei colegi care votează fără cartelă, drept urmare rezultatul votului este: 62 de voturi pentru, 41 de abțineri.

Propunerea legislativă, care face parte din categoria legilor ordinare – subliniez „ordinare” –, a fost adoptată.

La punctul numărul 2 avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2024 pentru stabilirea unor măsuri referitoare la salarizarea personalului din cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii (L335/11.06.2024).

Ne vom pronunța, de asemenea, printr-un singur vot asupra raportului de admitere și a proiectului de lege pentru aprobarea ordonanței, care face parte din categoria legilor ordinare.

Vot, vă rog.

84 de voturi pentru, 14 voturi împotrivă, 8 abțineri. Proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul numărul 3, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale (L348/17.06.2024).

Ne vom pronunța și aici printr-un singur vot asupra raportului de admitere și a proiectului de lege pentru aprobarea ordonanței.

Proiectul face parte din categoria legilor organice. Vot, vă rog.

85 de voturi pentru, 19 voturi împotrivă, două abțineri. Proiectul de lege a fost adoptat.

Trecem la punctul numărul 10, unde avem Propunerea legislativă pentru modificarea art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru (L265/07.05.2024).

Ne vom pronunța printr-un singur vot asupra raportului suplimentar de admitere și a propunerii legislative. Propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

Vot, vă rog.

90 de voturi pentru, 19 abțineri. Propunerea legislativă a fost adoptată. Vă mulțumesc.

Punctul 11 pe ordinea de zi: Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 134 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ (L289/21.05.2024).

Ne vom pronunța, stimați colegi, printr-un singur vot asupra raportului de respingere, respectiv asupra respingerii propunerii legislative, care face parte din categoria legilor organice.

Vot, vă rog.

74 de voturi pentru, 35 de voturi împotrivă. Propunerea legislativă este respinsă.

Trecem la punctul numărul 12, unde avem Propunerea legislativă pentru modificarea art. 139 și art. 152 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ (L290/21.05.2024).

Ne vom pronunța, stimați colegi, printr-un singur vot asupra raportului de respingere, respectiv asupra respingerii propunerii legislative, care face parte din categoria legilor organice.

Vot, vă rog.

73 de voturi pentru, 22 de voturi împotrivă, 13 abțineri. Propunerea legislativă este respinsă.

Punctul numărul 13, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 228 alin. (1) lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ (L291/21.05.2024).

Ne vom pronunța, de asemenea, printr-un singur vot asupra raportului de respingere, respectiv asupra respingerii propunerii legislative, care face parte din categoria legilor organice.

Vot, vă rog.

88 de voturi pentru, 19 voturi împotrivă, două abțineri. Propunerea legislativă este respinsă.

Punctul numărul 14: Proiect de hotărâre referitoare la Cartea albă privind investițiile în exterior – COM(2024) 24 final.

Proiectul de hotărâre a fost adoptat.

Punctul numărul 15: Proiect de hotărâre referitoare la Cartea albă privind controlul exporturilor – COM(2024) 25 final.

Punctul numărul 16: Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Deficitul de forță de muncă și de competențe în UE: un plan de acțiune – COM(2024) 131 final.

Proiectul de hotărâre a fost adoptat.

Punctul numărul 17: Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Punerea intereselor copiilor pe primul loc: Comunicare ce însoțește Recomandarea Comisiei privind sistemele integrate de protecție a copilului – COM(2024) 188 final.

Proiectul de hotărâre a fost adoptat.

Punctul numărul 18: Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Un model pentru o diplomă europeană – COM(2024) 144 final.

Proiectul de hotărâre a fost adoptat.

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, permiteți-mi să dau citire notei pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

1. Lege pentru modificarea alin. (1) al art. 100 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal și stabilirea unor măsuri fiscale – procedură de urgență;

2. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 101/2024 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică – tot procedură de urgență;

Doamnelor și domnilor senatori,