Stenogramă plen

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

## Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și vă anunț că din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 181.

Ședința se desfășoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezență, fizic și online. În conformitate cu prevederile art. 94 din regulament, vă informez că au fost distribuite electronic și afișate pe pagina de internet a Camerei următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele Camerei Deputaților din zilele de marți și miercuri, 10, respectiv 11 septembrie; programul de lucru pentru perioada 9-14 septembrie; lista rapoartelor depuse în perioada 3-10 septembrie de comisiile permanente sesizate în fond; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, astăzi dezbatem inițiativele legislative înscrise pe ordinea de zi, iar de la ora 17.00 avem prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Numai o secundă, că mai am, domnule Grosaru!

În continuare, dați-mi voie să vă prezint următoarele informări scrise:

– domnul deputat Sărmaș Ioan-Sabin ne aduce la cunoștință că demisionează din Grupul parlamentar al PNL și devine deputat neafiliat;

– doamna deputat Predescu Ana-Loredana ne informează că demisionează din Grupul parlamentar AUR, dar și din calitatea de membru al Partidului AUR

;

– doamna deputat Stoian Maria își va desfășura activitatea ca deputat afiliat Grupului parlamentar al PSD, devenind membru al Partidului Umanist Social Liberal.

Stimați colegi,

Întreb liderii de grup dacă există observații în legătură cu ordinea de zi.

Și observ că domnul Moșteanu s-a înscris primul.

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:**

## Mulțumesc.

Eu vreau să adresez o rugăminte colegială președinților Comisiei pentru buget, finanțe și Comisiei pentru politică externă, să pună pe ordinea de zi și să dea raport pe Proiectul de hotărâre al Camerei Deputaților prin care am cerut în luna aprilie o demarare a unui control al Curții de Conturi la RA-APPS, privind renovarea imobilului din

Aviatorilor 86, acea clădire în care s-au băgat 7 milioane de euro și nu știm exact de ce...

și cu ce scop și pentru cine.

Avea raport pe 25 mai; suntem în septembrie. Înțeleg, a fost vacanță parlamentară, au mai fost alegeri, însă îi rog, până săptămâna viitoare, colegial, să pună pe ordinea de zi, să dăm un raport la acest proiect de hotărâre.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule Moșteanu. Domnul deputat Simion.

Da, în completarea celor spuse de domnul Moșteanu, Curtea de Conturi ar trebui să-și facă datoria cu privire la mai multe dosare.

Din păcate, și Curtea de Conturi a devenit un instrument politic, nu a dus la bun sfârșit ancheta de la AEP. La fel cum și AEP este un instrument de bâtă politică, folosit de putere împotriva opoziției.

Am auzit despre demisia unui parlamentar. Parlamentarul respectiv a fost exclus și din partid, și din grupul parlamentar în urmă cu mai bine de o lună.

La fel cum s-au agățat unii și alții și au crezut că-și găsesc un culcuș în AUR și îi vom face din nou parlamentari. Visați frumos, dragii mei, dar...

Mulțumesc.

...nu prindeți voi ocazia asta, nu suntem...

Mulțumesc.

...chiar așa, proștii voștri! Mulțumesc.

Am o rugăminte extrem de colegială la toți liderii sau viceliderii de grup: există procedura observațiilor și propunerilor asupra ordinii de zi și ulterior luări de cuvânt pe procedură.

Ambele luări de cuvânt de dinainte au fost pe o oarecare procedură. Eram la capitolul observații asupra ordinii de zi. Bun.

Pe procedură, domnul Grosaru. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu vă invidiez că sunteți președintele Camerei Deputaților.

În primul rând, pe procedură. Asociația Italienilor din România nu a împuternicit pe nimeni și nu este de acord și nici eu, ca parlamentar, reprezentant al minorității italiene în Parlamentul României, nu sunt de acord ca cineva să ia decizii și să adopte decizii în numele comunității italiene.

Vă atrag atenția asupra faptului că, de la data constituirii Biroului Electoral pentru alegerile parlamentare, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale li se suspendă drepturile. Noi nu suntem de acord cu acest aspect.

Și, mai mult decât atât, Camera Deputaților nu are în buget sume alocate pentru organizarea procesului electoral în alegerile parlamentare. Nici în ceea ce a privit alegerile locale sau europarlamentare nu a avut alocate sume de bani.

Aceste chestiuni încalcă legislația în ceea ce privește finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, se încalcă o interdicție.

Drept urmare, domnule președinte, sunt aspecte de ordine publică, pentru că implicarea acestei instituții în alegerile parlamentare încalcă în primul rând drepturile competitorilor electorali, care ar trebui să fie ori partide politice, organizații ale minorităților naționale și/sau candidați independenți.

Drept urmare, Camera Deputaților, prin Grupul minorităților naționale, nu are ce să caute în procesul electoral, drept care, așa cum am mai spus, avem inclusiv incidente de integritate cu privire la angajații Camerei Deputaților în perioada de la data constituirii birourilor electorale, atât la alegerile locale, cât și la alegerile europarlamentare, sens în care, domnule președinte și stimați colegi, fac un apel încă o dată ca aceste lucruri să înceteze.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

## O să încerc să dau un răspuns comun.

Domnului vicelider al Grupului AUR: nimeni nu poate îngrădi dreptul niciunui parlamentar să facă orice înscris oficial care are legătură cu propriul status.

Așadar, nu putea să-i îngrădească nimeni fostei dumneavoastră colege să demisioneze, chiar dacă dumneavoastră ați luat alte decizii în ceea ce o privește.

Și acum îi spun, cu toată sinceritatea, colegului, deputat neafiliat Grosaru: întrucât am încercat o variantă amiabilă, pentru bunul mers al lucrărilor noastre, voi respecta la literă regulamentul, iar deputații neafiliați vor lua cuvântul de acum doar la finalul dezbaterii, ședinței de dezbateri, nu oricând doresc.

Am încercat, am vrut să fiu înțelegător, dar nu am cum. Intrăm în ordinea de zi.

Nu înainte de a-i da cuvântul pe procedură domnului deputat Toma.

Vă rog.

## **Domnul Ilie Toma:**

Aveți emoții?

Nu aveți, că voi fi foarte light în acest moment. Stimați colegi,

Anul 2024 este Anul omagial „Avram Iancu”.

Sunt 200 de ani de la nașterea „Crăișorului Munților”, Măria Sa Avram Iancu.

La Țebea, duminică, 8 septembrie, am ținut evenimentul de comemorare, la care au participat și colegi din Parlamentul României, și le mulțumim în numele hunedorenilor, le mulțumim în numele românilor, pentru că Avram Iancu, prin felul lui de a fi, ca bun român, nu este doar un mesager al Ardealului, este un mesager al tuturor românilor. Forma lui de administrare, forma lui de organizare a fost preluată și după Primul Război Mondial, când Ardealul trecea la țara-mamă, România, și aceeași formă de

organizare – era o debandadă totală – a fost preluată și am reușit să fim cu toții buni români.

Deci ori de câte ori voi avea ocazia, în forul suprem al statului român, îl voi pomeni pe Măria Sa Avram Iancu, al cărui unic vis al vieții a fost să-și vadă neamul românesc fericit.

În Ardeal există o vorbă, se spune, zice: „Amu’, toți îs grei și zmei, dar le zice trăncălăi, că e numai vorba de ei.”

Hai să facem ce a făcut Avram Iancu și să spunem: No, gata? No, hai! La luptă pentru România! Vă mulțumesc.

Doamne-ajută!

Pe procedură, domnul deputat Simion. Vă rog.

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

Apreciez luarea de cuvânt a domnului deputat Ilie Toma. Am fost prezenți duminică, în număr mare, cred eu.

Au lipsit de acolo președintele țării, președintele Camerei Deputaților, președintele Senatului, prim-ministrul țării. Toți au lipsit în Anul omagial „Avram Iancu”, votat de noi în Parlament. Din păcate, au lipsit și la Crucea Iancului, la Mărișel; din păcate, au lipsit și la Muntele Găina.

Și, din păcate, și domnul deputat, în momentele în care aveau loc lecțiile de istorie, probabil juca fotbal – Ardealul a revenit la patria-mamă după Primul Război Mondial.

Domnule Roman Florin, vă rog.

## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Era frumos din partea celor doi antevorbitori să pomenească și inițiatorul legii, că așa e frumos.

Sunt inițiatorul acestei legi și m-aș bucura ca ai noștri colegi să fie alături de Avram Iancu tot timpul, nu doar în ani electorali.

Avram Iancu înseamnă mult mai mult decât cred unii dintre dumneavoastră.

Avram Iancu înseamnă în primul rând respect, și nu dispute politice.

Așadar, vă mulțumesc că v-ați făcut timp să ajungeți. Ar fi bine să o faceți în fiecare an, nu doar în an electoral. Vă mulțumesc.

Domnule deputat Miruță, vă rog.

## **Domnul Radu-Dinel Miruță:**

Am auzit mai devreme doi crăișori, unul de la PSD și unul de la PNL, vorbind despre Avram Iancu și despre dreptate, dar nu am auzit pe niciunul dintre ei că în zona lor, în zona în care a fost Avram Iancu, pensionarilor care au lucrat greu în țara asta, în grupe de muncă, și un crăișor, și celălalt le-au băgat mâna în buzunar și refuză să facă dreptate, prefăcându-se pe la tribuna Parlamentului și pe la televizor că oamenii ăia au avut un privilegiu.

Vă spun, să mai auziți o dată: cei care au lucrat în grupe speciale de muncă nu sunt pensionari speciali; nu acolo sunt specialii din România.

## **Domnul Gabriel Andronache**

**:**

Drept la replică!

Drept la replică, domnul Roman. Simțiți nevoia?

## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**

Nu e un drept la replică, doar o informare către distinsul coleg. E puțin în delay cu partea de știri. Tocmai am depus un proiect de lege la Senat – așa cum dumneavoastră de multe ori vorbiți, dar nu depuneți proiecte de lege sau amendamente – prin care îndreptăm aceste inechități și avem grijă să nu lăsăm niciun pensionar în spate.

Veniți dumneavoastră cu proiecte de lege de care să discutați, de amendamente. Dacă nu, vă repet, chiar dacă vă deranjează, în Parlament lucrăm cu amendamente și cu legi.

PNL a depus acest proiect de lege și vă așteptăm să-l votați.

Vă rog să vă pregătiți cartelele. Stimați colegi,

Vă propun sistarea oricărui fel de dezbateri care nu-și mai au locul.

Asta dacă nu vreți totuși să apăsați dumneavoastră că nu mai interveniți.

Mulțumesc.

Intrăm în ordinea de zi.

– Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 74/2020 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 57/2024.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Întreb dacă sunt obiecții sau comentarii de ordin general. Nu sunt.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptat.

La preambul?

Nu.

Adoptat. La articolul unic? Nu.

Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

7. Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului privind Programul de schimburi pentru studii universitare în Europa Centrală (CEEPUS IV), semnat la Varșovia, Polonia, la 20 septembrie 2023; PL-x 368/2024; procedură de urgență. Inițiatorul, vă rog, Guvernul României.

## **Domnul Kallós Zoltán** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Educației_ :

## Vă mulțumesc.

## Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului privind Programul de schimburi pentru studii universitare în Europa Centrală (CEEPUS IV), semnat la Varșovia, Polonia, la 20 septembrie 2023. Categoriile de cheltuieli ocazionate de aplicarea acordului se stabilesc prin hotărâre a Guvernului și se asigură din fondurile de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației.

Și eu vă mulțumesc. Comisia pentru învățământ. Doamnă președinte, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului privind Programul de schimburi pentru studii universitare în Europa Centrală (CEEPUS IV), semnat la Varșovia, Polonia, la 20 septembrie 2023.

În baza prevederilor art. 95 și 117 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu adresa PL-x 368 din 18 iunie 2024, Comisia pentru învățământ a primit spre dezbatere, în fond, în procedură de urgență, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului privind Programul de schimburi pentru studii universitare în Europa Centrală (CEEPUS IV), semnat la Varșovia, Polonia, la 20 septembrie 2023.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea acordului menționat. Categoriile de cheltuieli ocazionate de aplicarea acordului se stabilesc prin hotărâre a Guvernului și se asigură din fondurile de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (8) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

În urma examinării proiectului și a opiniilor exprimate, în ședința din 26 iunie 2024, comisia, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, a adoptat proiectul de lege în forma transmisă de inițiator, Guvernul României.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Intervenții, dacă sunt, din partea grupurilor parlamentare? Domnule Țepeluș, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

CEEPUS este o rețea academică care promovează de aproximativ 30 de ani mobilitatea studenților și a personalului didactic între universitățile din Europa Centrală și de Est. România s-a alăturat formal acestei rețele în anul 1998, iar, începând cu anul 1999 până în prezent, țara noastră a participat activ la programele de mobilitate academică ale rețelei. Începând cu anul universitar 2011-2012, programul se derulează în baza Legii nr. 292/2010 pentru ratificarea Acordului privind Programul de schimburi pentru studii universitare în Europa Centrală (CEEPUS III), semnat la Budva, Muntenegru, la 25 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial nr. 19 din 10 ianuarie 2011.

Acordul inițial a fost valabil pentru o perioadă de 7 ani de la data intrării în vigoare și a fost reînnoit automat pentru o nouă perioadă de 7 ani, până pe data de 30 aprilie 2025.

Având în vedere Acordul CEEPUS III, care urmează să expire, așadar, la finalul lunii aprilie a anului viitor, statele participante au semnat anul trecut la Varșovia un nou acord, CEEPUS IV, actualizat, care să permită continuarea colaborării în domeniul cercetării, dezvoltării de programe de studiu comune și consolidarea relațiilor universitare.

Pentru ca acest acord să intre în vigoare la 1 mai 2025 este nevoie de adoptarea prezentei propuneri de lege de ratificare a acordului.

Participarea la CEEPUS s-a dovedit benefică pentru România, deoarece crește vizibilitatea universităților în regiune și la nivel internațional, atrăgând astfel mai mulți studenți străini și consolidând reputația instituțiilor participante.

Vă rog să finalizați.

În concluzie, având în vedere aceste beneficii, Grupul parlamentar al PSD susține adoptarea proiectului de lege. Vă mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Nemaifiind alte intervenții și nici amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

8. Proiectul de lege pentru aderarea Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție la Rețeaua Procurorilor Generali ai Curților Supreme Judiciare din Uniunea Europeană (NADAL), pentru aprobarea plății cotizației anuale la aceasta, precum și pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte _;_ PL-x 367/2024.

Văd că reprezentantul inițiatorului este deja pregătit. Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Mihai Pașca** _– secretar de stat în Ministerul Justiției_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, așa cum spune și titlul acestui proiect, este vorba despre aderarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ca membru cu drepturi și obligații depline, la Rețeaua Procurorilor Generali ai Curților Supreme Judiciare din Uniunea Europeană, aprobarea plății cotizației anuale de participare, în limita echivalentului în lei al sumei de 2.000 de euro pe an, și completarea în mod corespunzător, conform celor sus-menționate, a Ordonanței Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăților cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte.

Avem un raport adoptat fără amendamente, motiv pentru care vă solicităm și votul dumneavoastră, astăzi. Vă mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Comisia juridică, de disciplină și imunități. Polivalent, vă rog, domnule Țuțuianu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de lege pentru aderarea Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție la Rețeaua Procurorilor Generali ai Curților Supreme Judiciare din Uniunea Europeană (NADAL), pentru aprobarea plății cotizației anuale la aceasta, precum și pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte, trimis cu adresa PL-x 367 din 11 iunie 2024.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 91 alin. (8) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. În conformitate cu prevederile art. 62 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, membrii comisiei au examinat proiectul de lege în ședința din 25 iunie 2024.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru aderarea Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție la Rețeaua Procurorilor Generali.

Mulțumesc, domnule președinte.

Și eu vă mulțumesc. Intervenții, dacă sunt, din partea grupurilor parlamentare? Nu.

Nefiind nici amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

11. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/2022 privind unele măsuri fiscale, precum și pentru modificarea și completarea art. 59 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală; PL-x 373/2022; procedură de urgență.

Inițiatorul, vă rog.

## **Domnul Alin Marius Andrieș** _– secretar de stat în Ministerul Finanțelor_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 67/2022 au fost reglementate următoarele: neimpozitarea și neincluderea în baza de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii a unei sume de 200 de lei pe lună, reprezentând venituri din salarii și asimilate salariilor, în cazul creșterii voluntare a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată prevăzut în contractul individual de muncă; de asemenea, completarea art. 59 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, pentru a reglementa expres obligația de raportare către furnizorii de servicii poștale a informațiilor specifice referitoare la trimiterile poștale pentru care destinatarul achită expeditorului, prin intermediul rețelei poștale, contravaloarea bunului livrat.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Comisia pentru muncă și/sau Comisia pentru buget. Iar la final, doamnă deputat, vă rog, și timpii de dezbatere.

Raport comun asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/2022 privind unele măsuri fiscale, precum și pentru modificarea și completarea art. 59 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru muncă și protecție socială au fost sesizate, cu adresa PL-x 373/2022 din 20 iunie 2022, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/2022 privind unele măsuri fiscale, precum și pentru modificarea și completarea art. 59 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/2022, care prevede crearea cadrului legal pentru implementarea măsurii „200 de lei în plus pentru salariul minim (creștere voluntară scutită de taxe)ˮ, parte a pachetului de măsuri „Sprijin pentru România”, beneficiarii acesteia fiind persoanele fizice cu salariul minim, cu scopul de a combate consecințele sociale negative generate de creșterea prețurilor.

Proiectul vizează, prin derogare de la prevederile titlurilor IV și V din Legea nr. 227/2015, neimpozitarea și neincluderea în baza de calcul a contribuțiilor sociale obligatorii a unei sume de 200 de lei/lună, reprezentând venituri din salarii și asimilate salariilor, în cazul creșterii voluntare a salariului de bază, prevăzut în contractul individual de muncă. Regimul fiscal derogatoriu se aplică, începând cu data de 1 iunie 2022, pentru suma rezultată din majorarea salariului de bază de la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, prevăzut în Hotărârea Guvernului nr. 1071/2021, respectiv 2.550 de lei lunar, fără a include sporuri și alte adaosuri, la suma de 2.750 de lei lunar. De asemenea, de această măsură beneficiază și persoanele nou-angajate în perioada 1 iunie – 31 decembrie 2022, inclusiv, pentru care nivelul salariului de bază lunar brut stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include sporuri și alte adaosuri, este de 2.750 de lei.

Stimați colegi, Vă rog să vă pregătiți cartelele. Vot pentru două minute – timp de dezbateri. Vot, vă rog.

Cu 138 de voturi pentru, 51 contra, 5 abțineri, timpii de dezbateri au fost aprobați.

Intervenții din partea grupurilor parlamentare, domnul Năsui, Grupul USR. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

În acest proiect de lege ați strecurat o minciună, anume minciuna că ați ajutat românii prin acea deducere de 200 de lei; zero taxe, practic, pe 200 de lei, dacă ai fix salariul minim.

E o idee bună să reduceți taxarea salariilor, care în România este cea mai mare din Europa, mai ales pe salariile mici. În schimb, modul în care ați ales să o faceți este unul care distorsionează puternic piața și într-un mod care nu se mai aplică nicăieri în lume. Știți de ce? Pentru că, dacă crește salariul unei persoane care are salariu minim și cu un singur leu, deodată dispare această deducere de 200 de lei. Deci, practic, cineva care are un salariu mai mare ajunge să câștige un salariu net mai mic.

Și de ce ați făcut lucrul acesta? Că asta este cea mai importantă întrebare până la urmă. De ce n-ați aplicat această deducere la toată lumea sau de ce n-ați făcut-o într-un mod în care, degresiv, încetul cu încetul, să dispară, dar, practic, să nu nască aberația aceasta a salariilor mai mari care, de fapt,

să ducă la salarii nete mai mici pentru persoană? O chestie unică în lume, doar în România.

Ați făcut-o pentru că, de fapt, nu v-ați dorit să reduceți taxarea muncii.

Taxarea salariilor în România, repet, e foarte mare; gradul de sărăcie în muncă, adică acel tip de sărăcie în care omul chiar dacă muncește 40 de ore pe săptămână – știu că mai sunt oameni din Parlament care zic „sunt leneși, să muncească, de-aia sunt săraci”... Nu, sunt oameni care, deși muncesc 40 de ore pe săptămână, tot sunt în sărăcie sau risc de sărăcie. Și în România procentajul celor care sunt în sărăcie și risc de sărăcie, deși muncesc, este cel mai mare din toată Uniunea Europeană. Suntem pe locul 1 de 15 ani la rând. În fiecare an am fost pe locul 1. De ce? Din cauza acestei taxări aberante a salariilor pe care o practicați ca să finanțați toate schemele de afaceri pe banii statului, toate pensiile speciale, toate privilegiile, toate agențiile și sinecurile nou-create și toate lucrurile de genul acesta.

Mulțumesc.

...să puneți mâna mai adânc în buzunarul lor, ca să finanțați toate sinecurile, sporurile aberante...

Mulțumesc, domnule Năsui.

...și lucrurile care știți și dumneavoastră că trec în fiecare săptămână pe la această tribună. Mulțumesc.

Domnul Miklós Zoltán, din partea Grupului UDMR.

## **Domnul Miklós Zoltán:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Intru și eu în această dezbatere lansată de domnul coleg Năsui.

Într-adevăr, este nevoie de o reducere a taxării muncii. Nu este OK ca munca să fie taxată la nivel de 41,5%, cât plătesc angajații, nemaivorbind de faptul că, din netul care rămâne în buzunarele oamenilor, se mai plătesc TVA, accize și alte taxe. În mod evident, taxarea muncii trebuie să scadă.

Eu vreau să fac o remarcă scurtă la această facilitate de 200 lei, care se aplică la salariul minim.

Dragi colegi, noi ne comportăm de parcă am avea tot interesul ca salariile oamenilor să fie cât mai mici, să fie la nivel de salariu minim. Noi venim cu facilități fiscale pentru a stimula angajarea la nivel de salariu minim. Noi ar trebui să ne comportăm exact în direcția cealaltă, ar trebui să venim cu facilități fiscale pentru acei angajatori care sunt de acord să plătească salarii cât mai mari la oameni. Noi venim cu facilități fiscale și stimulăm angajarea la nivel de salariu minim. Nu este OK.

Haideți să ne gândim la soluții, cum să venim cu facilități fiscale pentru acei angajatori care sunt de acord să acorde un salariu cât mai mare pentru angajații lor!

Mulțumesc.

Domnul Dan Tanasă, Grupul AUR. Domnule Orban, vă rog să veniți mai aproape.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte. 200 de lei în plus, neimpozitabili, la salariul minim. Uau! O mare, mare avere!

Deci nu știu dacă știți, dar peste 1,5 milioane de români trăiesc cu salariul minim în România, adică muncesc. Au statutul de sclav, pentru că aici îi țineți voi, cei de la PSD, de la PNL și de la UDMR, care guvernați țara asta și impozitați draconic munca.

Sigur, ați blocat, în comisiile parlamentare, proiectul AUR care spune foarte clar – „5.000 lei salariul minim, 25% taxe și impozite”, ca să le rămână oamenilor bani, pentru că este absolut inacceptabil să muncești 40 de ore pe săptămână și să fii sărac.

Pentru că, da, cealaltă cifră pe care o corelăm este de 4 milioane. Patru milioane de români trăiesc, în România, la limita sărăciei. E cifra oficială.

V-am spus și despre datele oficiale ale Institutului Național de Statistică, care spun foarte clar despre câți bani are nevoie un om, _minimum minimorum_ , să trăiască decent în România. E undeva pe la 800 de euro. Și am depus și un proiect de lege, ca nicio pensie în România să nu fie sub coșul minim de consum, de vreo 800 euro.

Dar, cu toate acestea, milioane de români au pensii mizerabile, și nu doar că au pensii mizerabile.

V-ați găsit ca, după o viață întreagă în care i-ați taxat și impozitat pe oameni, ca să ce?! Nu ca să construiți spitale și autostrăzi, ca să furați. I-ați găsit acum să impozitați și pensiile! Pentru că acesta este stilul în care guvernați de 35 de ani, guvernați pe datorie. Practic, de 35 de ani, PNL, PSD, UDMR guvernează România doar pentru a o ține în sărăcie. Guvernează România doar pentru a ține România întotdeauna pe ultimul sau penultimul loc, în orice clasament al bunăstării cetățeanului.

Mulțumesc.

Parlamentarii Forța Dreptei nu vor susține acest proiect, pentru că acest proiect este, de fapt, o condamnare a multor angajați care ar putea fi plătiți mai bine la plata cu salariul minim.

Să ne aducem aminte că, de fapt, această deductibilitate de 200 de lei doar pentru salariul minim a fost dată în momentul în care s-a crescut salariul minim din burtă, a nu știu câta oară, de această guvernare, fără să țină cont de niciun indicator economic care ar trebui să fundamenteze politica privind salariul minim.

Ce ușor crește Guvernul ăsta salariul minim din burtă, în timp ce cei care plătesc salarii sunt cei din mediul privat.

Orice creștere din burtă a salariului minim înseamnă creșterea costurilor unei firme, înseamnă reducerea profiturilor și înseamnă inclusiv riscul de a ieși din profitabilitate, ca urmare a creșterii din burtă a salariului minim.

Orice deductibilitate ar trebui aplicată nu numai cuiva care primește salariul minim, pentru că atunci un angajator va profita de această deductibilitate și îi va angaja pe cât mai mulți pe salariul minim, pe de o parte. Iar, pe de altă parte, orice creștere a salariului minim este, de fapt, un instrument prin care putem risca ca foarte multe firme să ajungă să fie închise, să se aplice acea vorbă înțeleaptă – „Drumul spre iad este pavat cu bune intenții”.

Închei prin a susține încă o dată: nu poți crește salariul minim din burtă. Orice creștere a salariului minim trebuie să aibă la bază...

Mulțumesc.

...indicatori economici fundamentali, cum sunt rata inflației, indicele de productivitate și creșterea economică.

Mulțumesc, domnule Orban.

## **Domnul Ludovic Orban:**

Vă mulțumesc.

...și să lăsați această demagogie ieftină, să veniți la microfon și să vorbiți de parcă ați fi în opoziție...

Vă rog să concluzionați!

...de fiecare dată. Și colegul de la UDMR, „să facem, să dregem”... Faceți...

Mulțumesc, domnule Tanasă.

## **Domnul Dan Tanasă:**

...că de aia sunteți la guvernarea României de 35 de ani!

Mulțumesc. Domnule Ludovic Orban, vă rog. Cu rugămintea de a vă încadra în cele două minute.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Constantin-Marius Budăi, din partea Grupului PSD.

Vă rog.

Domnule Muncaciu, este procedură de urgență. A vorbit domnul Dan Tanasă.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Dacă sunt de acord cu ceva ce s-a spus aici, sunt de acord cu ce a spus colegul de la AUR, cu „Haideți să luptăm, să nu mai fie sărăcie în muncă! Da, asta trebuie să fie”.

Dar, să vină aici oameni care au fost la guvernare, au avut în programul de guvernare taxe zero pentru salariul minim, când au fost la guvernare, au luat și voturi, în 2020, pe taxe, salariul minim, taxe zero.

Au venit la guvernare – liniște. Nimic.

Vorbesc și acum de pensii speciale.

Au avut ministrul justiției la guvernare – liniște. Nimic. Zero fapte.

Toate aceste deduceri – apropo, de la 1 iulie s-a crescut salariul minim iar la 3.700 și deducerea este de 300 de lei, pentru cine nu știe sau nu vede. Toate aceste discuții au fost purtate împreună cu patronatele și sindicatele în Consiliul Național Tripartit.

Decizia – trebuie să se știe că cei care vorbesc împotriva acestei deduceri... – decizia a fost luată de Guvernul României, la acea dată, și acum, în iulie, exact tocmai pentru a exista o parte care să fie suportată și de angajator, dar și de stat, astfel încât să combatem ce unii combat doar prin vorbe la microfon și la televizor, sărăcia în muncă. Mulțumim frumos.

Și eu vă mulțumesc.

Din partea deputaților neafiliați a vorbit deja domnul Orban.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Raportul comisiilor conține un amendament respins. Dacă se susține? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

12. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 118/2023 pentru completarea Legii nr. 86/2006 privind Codul vamal al României; PL-x 58/2024; procedură de urgență.

Dau cuvântul inițiatorului, Guvernul României. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ordonanța de urgență nr. 118/2023 vizează stabilirea autorităților vamale competente teritorial să soluționeze cererile de suspendare a executării actelor administrativ-fiscale care au ca efect aplicarea de taxe la import sau export, corespunzător datoriei vamale și a altor taxe.

De asemenea, vizează stabilirea modalității de constituire a garanției, în cazul în care autoritatea vamală competentă teritorial suspendă executarea actului administrativ-fiscal, care are ca efect aplicarea de taxe la import sau export, corespunzător datoriei vamale și a altor taxe.

De asemenea, stabilește termenul până la care poate fi acordată suspendarea executării actului administrativ-fiscal emis de autoritatea vamală în ceea ce privește taxele la import sau export, corespunzător datoriei vamale și a altor taxe.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Comisia juridică și Comisia pentru buget, vă rog. Iar la final, propuneri pentru timpii de dezbatere.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru buget, finanțe și bănci au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 118/2023 pentru completarea Legii nr. 86/2006 privind Codul vamal al României.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege în ședința din 19 februarie 2024.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au examinat inițiativa legislativă în ședința desfășurată în ziua de 13 mai 2024.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritatea voturilor exprimate, să transmită plenului Camerei Deputaților prezentul raport comun, prin care propun adoptarea proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 118/2023 pentru completarea Legii nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, în forma adoptată de Senat, cu amendamentul respins care se regăsește în anexa la prezentul raport comun.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Timpi de dezbatere – vă propun două minute. Mulțumesc.

Stimați colegi, Vă rog să vă pregătiți cartelele. Vot pentru timpi de dezbatere – două minute. Vot, vă rog.

Cu 141 de voturi pentru, 37 contra, 8 abțineri, timpii de dezbateri au fost aprobați.

Dezbateri, din partea grupurilor parlamentare. Domnul Ilie Victor, Grupul USR. Vă rog.

Proiectul este unul în regulă, în marea lui parte. Are o singură bubă, limitează dreptul agenților economici de a cere în instanță, în contencios administrativ, suspendarea unor acte administrativ-fiscale, respectiv ale autorității vamale.

Pentru acest lucru am formulat un amendament, dar profit de această ocazie să vă atrag atenția. Suntem în Parlamentul României, trebuie să protejăm drepturile cetățenilor și drepturile persoanelor juridice împotriva abuzurilor statului.

Cea mai clasică metodă de a proteja drepturile împotriva abuzurilor statului este Legea contenciosului administrativ.

În acest proiect de lege, deși se deschide calea unei suspendări administrative a actelor fiscale, se închide calea suspendării acestora în instanță.

Deci autoritatea vamală emite un act, o decizie de impunere, să spunem, și tot ea poate decide suspendarea ei. Dar, dacă nu decide acest lucru, trebuie ca agentul economic să aibă posibilitatea să ceară în instanță acest lucru. Din păcate, forma actuală a legii nu permite acest lucru.

Și vă atrag atenția, în contencios fiscal, pentru sumele mai mari, prima competență este la Curtea de Apel. Apoi, în recurs, termenele primite la Înalta Curte durează 3 ani. Degeaba mai ceri suspendarea în astfel de situații.

Prin urmare, vă rog eu să corectăm acest neajuns și să nu limităm drepturile agenților economici. Mulțumesc.

Domnul Ringo Dămureanu, Grupul AUR.

## **Domnul Ringo Dămureanu:**

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Suspendarea actului administrativ reprezintă o facilitate pe care legiuitorul a gândit-o în favoarea persoanei fizice sau, în general, a persoanei particulare. Există chiar o recomandare a Consiliului Europei în acest sens, și este veche, pentru că se consideră că în relația dintre stat și persoana particulară există un mare dezechilibru.

Or, pentru că actul administrativ se bucură de prezumția de legalitate, el este executorul de drept, și atunci trebuia ca legiuitorul să prevadă un instrument prin care acesta să poată să fie suspendat, în condițiile în care există o îndoială serioasă cu privire la legalitatea acestuia, îndoială pe care și instanța o poate confirma, printr-o astfel de hotărâre.

Este un lucru bun, dacă cineva s-a gândit să rezolve această problemă și pe cale administrativă. Însă, exact ce spunea și antevorbitorul, nu putem îngrădi dreptul fundamental de acces la justiție al persoanelor fizice sau juridice române.

De aceea, aceste două proceduri ar trebui să își urmeze cursul independent una de cealaltă și, sigur, în situația în care pe calea administrativă această problemă se rezolvă, procesul în instanță poate să înceteze, poate să rămână fără obiect. Însă a limita, a restrânge liberul acces al cetățenilor, al persoanelor juridice române la justiție este un abuz pe care Parlamentul nu trebuie să-l tolereze.

De asemenea, din cuantumul cauțiunilor, care sunt prevăzute acolo, se pare că interesul statului este unul de a face bani de pe urma firmelor respective și mai puțin de a soluționa problema.

## Și eu vă mulțumesc.

Vă reamintesc că raportul comisiilor conține un amendament respins. Dacă se susține? Domnule Victor, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba de marginal 1, de la amendamente respinse. Textul propus este la alin. (2) al art. 30[1] , și anume: „Dispozițiile alin. (1) nu aduc atingere dreptului contestatarului de a exercita, împotriva actului administrativ care are ca efect aplicarea de taxe de import sau la export corespunzător datoriei vamale și a altor taxe, calea de atac prealabilă prevăzută la art. 44 alin. (2) lit. a) din Regulamentul UE nr. 952/2013, cu modificările și completările ulterioare, respectiv la art. 268 din Legea nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare.”

Și aici vine adăugirea: „precum și dreptul contestatarului de a cere suspendarea actului administrativ, conform art. 14 și art. 15 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ”.

## Stimați colegi,

Vă rog să vă pregătiți cartelele, iar colegii din online tabletele.

Anexa „Amendamente respinse”, marginal 1. Vot, vă rog.

Cu 77 de voturi pentru, 4 voturi contra, 113 abțineri, 4 colegi care nu votează, amendamentul rămâne respins.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

13. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2023 privind aprobarea continuării Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preșcolarii și elevii din 450 de unități de învățământ preuniversitar de stat; PL-x 672/2023; procedură de urgență.

Vă rog, inițiatorul, Guvernul României.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de ordonanță de urgență are ca obiect aprobarea continuării Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preșcolarii și elevii din 450 de unități de învățământ preuniversitar de stat.

Potrivit tezei fundamentale, măsurile preconizate se justifică prin aceea că este necesară implementarea programului și în anul școlar 2023-2024, astfel încât un număr însemnat de preșcolari și elevi vulnerabili, aflați în situație de abandon școlar, să nu fie descurajați de un cadru legal neadaptat nevoilor reale ale acestora.

Având în vedere cele de mai sus, vă solicităm adoptarea proiectului de lege.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Comisia pentru învățământ și Comisia pentru administrație, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

În baza prevederilor art. 95 și art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru învățământ și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au fost sesizate, în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2023 privind aprobarea continuării Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preșcolarii și elevii din 450 de unități de învățământ preuniversitar de stat.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Pentru întocmirea raportului, comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Comisiei pentru sănătate și familie, avizul favorabil al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Consiliului Economic și Social.

În conformitate cu prevederile art. 62 și art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, comisiile au dezbătut proiectul de lege în ședințe separate.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât să supună plenului Camerei Deputaților un raport comun de adoptare a proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

În funcție de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art. 73 din Constituția României, republicată.

Mulțumesc.

Dezbateri generale, domnul Boris Volosatîi, Grupul AUR.

## **Domnul Boris Volosatîi:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Grupul AUR sigur că va susține, cum a susținut și în comisie, această inițiativă, dar cred că este și prea târziu, și prea puțin, pentru că avem 10 state în Uniunea Europeană care aduc hrană în școală pentru toți copiii, pentru 100 de procente de copii școlarizați. Noi avem un program-pilot de 450 de unități de învățământ. În timpul când România aduce subsidii necesare pentru a hrăni copiii în toată Basarabia, pentru țară nu avem acești bani.

Propun nu doar să votăm această inițiativă legislativă, ci să ne gândim la un program pentru hrană sănătoasă pentru copii în școală, pentru că Programul „Cornul și laptele” încă nu este în toate școlile, dar noi deja ne gândim la aceea că acest program nu este atât de sănătos, e nevoie de hrană sănătoasă, de producție locală, folosită în școlile din România.

Și toate aceste lucruri trebuie să fie puse sub controlul statului, pentru că, dacă lăsăm numai pe baza finanțării de la autoritățile publice locale, și calitatea, și cantitatea acestui program au de suferit.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnule deputat Miftode.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Acest proiect este clasica ordonanță de corectare a prelungirii Programului „Masă caldă”. Ultima prelungire, pentru că programul a fost înlocuit de „Masă sănătoasă”, un nume la fel de nepotrivit, având în vedere câți copii primesc, de fapt, tot sendvișuri.

În 2023, prea ocupate cu răsucirea la guvernare, PSD și PNL au uitat complet de acest program.

I-am adresat o întrebare proaspătului premier, Ciolacu, pe 6 iulie: veți fi primul dintr-o serie de opt premieri care nu va da masa caldă copiilor?

Această ordonanță este, de fapt, răspunsul domnului Ciolacu și a venit la final de septembrie, la două săptămâni după ce începuse școala. Încă o lună a durat emiterea celor două hotărâri de guvern care fac posibilă implementarea programului.

Am trimis cereri, în baza Legii nr. 544, la toate primăriile în care ar fi trebuit să se deruleze acest proiect. A fost un dezastru de proporțiile pe care Guvernul le-a intenționat de la bun început. Până în decembrie, cele mai multe primării nu reușiseră să dea vreo masă elevilor. Practic, Marcel Ciolacu a greblat banii copiilor în Fondul de rezervă.

Păcat că acest program, indispensabil școlii românești, s-a încheiat cu o bătaie de joc și s-au făcut economii de la masa copiilor, prin temporizarea legislației secundare.

Din păcate, și continuarea lui, Programul „Masă sănătoasă”, a început tot cu întârziere și tot bine greblat. Mulțumesc.

Domnul Manole, Grupul PSD.

## **Domnul Petre-Florin Manole:**

## Stimați colegi,

Pentru că a existat critica cum că elevii din 450 de unități de învățământ beneficiază de acest program, trebuie să știți că nu, 1.223 de școli beneficiază, în 2024, de acest program. Ordonanța despre care discutăm este din 2023.

Pe de altă parte, în aceste 1.223 de școli sunt 458.000 de elevi care beneficiază de acest program.

Veți spune, sigur, că nu este suficient. Numai că unii nu aveți dreptul să criticați asta, pentru că aveți primari precum Clotilde Armand, care a tăiat anul ăsta programul de afterschool pentru 4.000 de elevi din sectorul 1.

Așadar, să te urci la tribuna Parlamentului României și să te plângi că Guvernul nu face suficient de mult... rețineți totuși verbul „a face”, pentru că eu am venit să vă spun că verbul ăsta, folosit în circumscripțiile USR din care cetățenii tocmai evacuează primarii, la sectorul 1 și la sectorul 2, verbul ăsta se înțelege altfel – a nu face. Consiliile locale au votat pentru programele astea de afterschool, bani există în bugetele locale și, cu toate astea, primarii nu au făcut procedurile. De ce? Nici nu contează de ce. Rezultatul este că 4.000 de elevi, în sectorul 1, nu au program de afterschool din vina exclusivă a primarului Clotilde Armand.

Mulțumesc. Doamna Borta Raluca-Maria. Doamnă deputat neafiliat, vă rog.

## **Doamna Raluca-Maria Borta:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Sunteți jalnici. Văd că pe mulți nu vă interesează. Cum puteți să fiți atât de absurzi, să cereți să dezbatem o lege care nu mai are obiect?

Legea menționează clar – pentru anul școlar 2023-2024. Acel an școlar s-a încheiat deja.

Modificați și încercați să faceți proiecte pe ani înainte, nu doar pe nepusă masă, înainte de alegeri, ca să creșteți în ochii cui? Oricum nu faceți nimic cum trebuie. Sunt doar frânturi, bucățele de legi care nu servesc cum trebuie nimănui. Sunteți jalnici.

## **Domnul Gabriel Andronache**

**:**

Procedură!

Procedură, domnule Andronache. Nu fiți dur!

## Da.

Mulțumesc, domnule președinte.

Acum cred că fiecare coleg, indiferent că vine de la începutul legislaturii sau spre sfârșitul legislaturii, ar trebui să citească un pic Constituția și să vadă că o ordonanță trebuie să urmeze o anumită procedură parlamentară. Iar ordonanța despre care discutăm acum este în această procedură – a legii de aprobare a ordonanței.

Doar atât am vrut să specific. Mulțumesc mult.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Mulțumesc.

Stimată doamnă... Mulțumesc.

Domnul Benedek Zacharie.

Și, după aceea, vă anunț, cu tot dragul, pentru că este și procedură de urgență, și un singur vorbitor pe grup, n-o să mai vorbească nimeni și voi declara ședința închisă. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am și depășit oricum timpul.

UDMR ar dori și dorește, și-a dorit și când a fost la guvernare, ca această masă caldă să existe în toate școlile din România.

Și asta ar fi o soluție normală, nu să avem ani la rând fel și fel de programe-pilot.

Deci ar fi cazul ca Parlamentul României să ia această decizie.

Și, având în vedere că pentru o masă caldă este nevoie și de o infrastructură, trebuie să ne gândim unde consumă acești elevi masa caldă, cum primesc masa caldă, cum se păstrează igiena în clase și în școală. Deci este un subiect destul de delicat și ar fi bine să gândim corect și să fie și funcțional. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Procedură!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Nu mă păcăliți cu procedură. Declar ședința închisă.

Îl invit pe domnul vicepreședinte Manole, pentru următoarea parte, a doua, a ședinței noastre. Vă rog.

## Bună ziua, stimați colegi!

Continuăm cu partea a doua a ședinței noastre de astăzi, 10 septembrie 2024, consacrată prezentării interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Voi da cuvântul colegilor deputați înscriși pe listă, pentru a prezenta câte o singură interpelare din cele depuse.

Reamintim, totodată, că durata dezvoltării unei interpelări nu poate depăși 3 minute.

Începem cu colegul nostru, domnul Bogdan-Iulian Huțucă, dacă este prezent.

Nu este.

Alexandru Popa, Grupul parlamentar al PNL.

Iulian-Alexandru Muraru, Grupul parlamentar al PNL. Lucian-Florin Pușcașu, Grupul parlamentar AUR. Dorel-Gheorghe Acatrinei, Grupul parlamentar AUR. Nu este.

Cristian Buican, PNL. Nu este. Raisa Enachi, neafiliată. Vă rog, doamnă.

## Bună ziua!

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Interpelare adresată domnului prim-ministru Marcel Ciolacu.

Subiectul interpelării – solicit intervenția Guvernului în gestionarea crizelor de sănătate animală și auditul instituțiilor responsabile.

## Stimate domnule prim-ministru,

Din păcate, din cauza lipsei unui control eficient din partea autorităților române, focarele de pestă a micilor rumegătoare au ajuns și în România și acum afectează grav fermierii care au un efectiv de oi în exploatații, boală ce a apărut și a venit la noi, în România, din țările vecine.

Această incapacitate a autorităților sau chiar lipsa intenționată de acțiune aduce mari prejudicii fermierilor români, fie că sunt mari proprietari, fie că sunt țărani care dețin câteva animale, pentru subzistență. În același timp, statul român este nevoit să suporte despăgubiri uriașe, iar securitatea alimentară este tot mai amenințată.

Pe lângă controalele superficiale de la frontieră, o cauză majoră a răspândirii de pestă a micilor rumegătoare este lipsa de verificări reale din partea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor. Lipsesc controalele biosecurității, identificarea și înregistrarea corectă a ovinelor și a caprinelor, precum și gestionarea eficientă a bazei de date. În plus, sunt puncte de frontieră unde nu există deloc controale sanitar-veterinare și fitosanitare, unele fiind deschise în mod artificial.

Cunoaștem faptul că furajele din Ucraina intră în România, atenție!, sub pretextul tranzitului.

Mai grav este faptul că suntem singura țară care declară aceste focare de pestă, în timp ce alte țări nu le raportează, ceea ce afectează grav exporturile și ne obligă să sacrificăm animalele. În loc să protejeze fermierii, aceste măsuri par să saboteze fermele românești.

Vă rog să vă apropiați de final.

...și... Imediat.

...și ce măsuri au fost stabilite pentru a preveni răspândirea acesteia? Există un act oficial care justifică sacrificarea masivă a animalelor în România?

Și 7. Ce măsuri stricte de control sunt implementate pentru verificarea importurilor și a tranzitului de animale și furaje din țările vecine? Cum sunt protejați fermierii români împotriva riscurilor aduse de aceste transporturi și ce mecanisme de verificare sunt în vigoare și aplicate în practică? Acestea sunt doar câteva întrebări, domnule prim-ministru, pentru care românii așteaptă un răspuns în scris și verbal din partea dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

Deputat de Vaslui Raisa Enachi.

Vă mulțumim. Continuăm. Domnul deputat Vasilică Toma. Nu este. Nicolae-Miroslav Petrețchi. Domnule deputat...

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Interpelare adresată domnului Mircea Fechet, ministrul mediului, apelor și pădurilor.

Obiectul interpelării – „Probleme în procesul de colectare a ambalajelor”.

Implementarea Sistemului de garanție-returnare constituie un progres semnificativ atât în educarea cetățenilor cu privire la colectarea corectă a deșeurilor, cât și în protejarea mediului înconjurător de ambalajele de băuturi, în special de cele din plastic, care au avut un impact negativ considerabil asupra ecosistemelor. Principiul de funcționare al acestui sistem, bazat pe plata unei garanții la furnizor sau vânzător, care poate fi recuperată la returnarea PET-ului pentru reciclare, reprezintă un mecanism eficient de stimulare a comportamentului responsabil. Drept dovadă, rata lunară de reciclare a depășit în ultimele luni pragul de 50 de procente.

Cu toate acestea, sistemul implementat cu scopul de a promova dezvoltarea economică sustenabilă întâmpină provocări care îngreunează funcționarea corespunzătoare, persistând încă probleme în privința existenței punctelor de colectare, a funcționalității și a disponibilității acestora. Aceste provocări sunt mult mai evidente în mediul rural, unde există magazine care refuză să primească ambalaje pentru reciclare sau care susțin că aparatele de reciclare nu sunt funcționale ori nu mai au spații de stocare.

Astfel de situații complică eforturile de protejare a mediului și, mai mult, reprezintă o nedreptate față de cetățenii care au plătit la achiziționarea acelor produse

garanția de 50 de bani și care se așteaptă, la fel ca orice alt cetățean, să își poată recupera banii, aspect des întâlnit în special în mediul rural.

## **Domnul Petre-Florin Manole:**

Continuăm. Domnul deputat Adrian Alda. Nu este. Domnul deputat Ilie Toma. Nu este.

Domnul deputat Daniel-Gheorghe Rusu. Nu este.

În final, dacă nu mai există niciun deputat înscris pe listă sau niciun deputat care nu s-a înscris pe listă, dar care dorește să prezinte întrebări, interpelări adresate Guvernului, ședința se declară închisă.

Mulțumesc.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|572701]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 102/19.IX.2024 conține 12 pagini.**

Prețul: 60 lei