Stenogramă plen

## **Domnul Virgil Guran:**

Vă rog să vă chemați colegii în sală, că începem.

Ceva secretari avem?

Unde e Marius Humelnicu?

Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 1 octombrie 2024.

Ședința este condusă de subsemnatul, Virgil Guran, vicepreședinte al Senatului, asistat de doamna senator Roberta-Alma Anastase și domnul senator Marius Humelnicu, secretari ai Senatului.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi și programul de lucru, stabilite de Biroul permanent al Senatului și de Comitetul liderilor grupurilor parlamentare, au fost distribuite și afișate pe pagina de internet a Senatului.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Potrivit dispozițiilor art. 137, coroborat cu prevederile art. 136 din Regulamentul Senatului, conform hotărârii Biroului permanent al Senatului, adoptată cu acordul prealabil al Comitetului liderilor grupurilor parlamentare, ședința plenului Senatului se desfășoară prin mijloace electronice, în conformitate cu procedura prevăzută la art. 111 din Regulamentul Senatului.

În cadrul dezbaterilor generale poate lua cuvântul câte un singur reprezentant al fiecărui grup parlamentar pentru maximum două minute, iar reprezentantul senatorilor neafiliați poate interveni pentru maximum un minut.

Pentru operativitate, în prima parte a ședinței de plen se vor desfășura dezbaterile asupra punctelor înscrise pe ordinea de zi, iar după încheierea acestora, în a doua parte a ședinței, se va desfășura sesiunea de vot final, conform hotărârii Comitetului liderilor grupurilor parlamentare. Pe procedură, vă rog.

Domnule președinte, vă mulțumesc.

N-aș fi vrut să intervin, dar trebuie să spun: _Hakuna matata._ Regulamentul Senatului prevede ca ședințele de plen ale Senatului să fie prezidate de președintele acestei instituții. Actualul președinte al Senatului, domnul general Nicolae Ciucă, a prezidat patru ședințe într-un an. Este, în plus, și candidat prezidențial. Această perpetuă absență de la locul de muncă nu cred că arată respect nici față de Constituție, față de cetățenii României, nici față de electoratul propriu și al PNL-ului, nici față de instituția Senatului, pe care îl prezidează, și nici față de dumneavoastră, domnilor senatori.

Poate nu era de ajuns ca să intervin, dar această practică a devenit uzanță, rutină și ea instituie un precedent nefast. Absența domnului președinte de la locul de muncă, din păcate, este un etalon, a devenit un standard și o normă de comportament, a devenit o paradigmă și un fals model emulativ, ce trebuie acum imitat și permanentizat, fiindcă a devenit normal; ea deci normalizează chiulul la locul de muncă.

Domnul Iohannis deja ne-a obișnuit cu o absență de zece ani ca Președinte al României, se pare că acum...

O rugăminte: se pare că declarațiile politice sunt altă dată. Acum, dacă aveți ceva pe procedură, vă ascultăm cu mult drag. Dar știu că sunteți mai nou și nu cunoașteți, poate, încă, regulamentul, dar, dacă aveți ceva pe procedură, vă ascultăm cu drag.

Deci domnul președinte al Senatului, pe procedură, cred că era cazul să prezideze ședințele de plen, creând un precedent pentru domnul Iohannis, care va face același lucru ca președinte, dacă va deveni președinte al Senatului: după ce a chiulit 10 ani, va chiuli încă 4 ani.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

## **Domnul Virgil Guran:**

## Stimați colegi,

Continuăm lucrările și trecem la secțiunea I a ordinii de zi. La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea transmiterii către Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a unor inițiative legislative.

Stimați colegi, în conformitate cu hotărârile Biroului permanent din 1 octombrie 2024, pe baza avizului Comisiei pentru constituționalitate, potrivit prevederilor art. 35 alin. (1) lit. e) și art. 94 alin. (1) lit. b) din Regulamentul Senatului, se transmit către Camera Deputaților, pentru a dezbate și adopta ca primă Cameră sesizată, următoarele inițiative legislative, astfel cum sunt afișate pe pagina de internet a Senatului.

Urmează să ne pronunțăm asupra acestor solicitări în sesiunea de vot final.

La punctul 2, secțiunea I, avem aprobarea prelungirii la 60 de zile a termenului de dezbatere și adoptare a unei inițiative legislative.

Stimați colegi, potrivit art. 93 alin. (4) din Regulamentul Senatului, caracterul complex al legii se stabilește prin hotărârea plenului Senatului, la propunerea Biroului permanent, care a analizat solicitarea privind prelungirea la 60 de zile a termenului de dezbatere și adoptare a unei inițiative legislative, astfel cum este afișată pe pagina de internet a Senatului.

Urmează să ne pronunțăm asupra acestei solicitări în sesiunea de vot final.

La punctul 3, secțiunea I, avem nota privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare la 25 și 27 septembrie 2024, a unor inițiative legislative.

Această notă este afișată pe pagina de internet a Senatului.

Inițiativele legislative se consideră adoptate prin împlinirea termenului, în conformitate cu art. 75 alin. (2) teza III din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 150 alin. (2) din Regulamentul Senatului, și urmează să fie transmise Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare, în calitate de Cameră decizională.

Vă rog, domnule senator Chirteș.

Da, vă rog să vă consultați liderii, atunci, dacă e... Până când stabiliți ce...

- Da? Gata? Știți? Știți?

Vă rog, atunci, domnule senator.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor,

Vă propun suplimentarea ordinii de zi cu L411/2024. Mulțumesc.

## **Domnul Virgil Guran:**

Da, supunem la vot propunerea, pregătiți cartelele.

La ce punct doriți să fie? Ultimul punct?

Am înțeles.

Pregătiți cartelele de vot pentru suplimentarea ordinii de

## zi.

## Vot, vă rog.

Tehnicul, sunteți gata?

Ținând cont de faptul că suntem în format hibrid, că avem și ședința Camerei, conform regulamentului, liderii de grup, vă rog să discutați dacă sunteți de acord cu această suplimentare. Vă rog, liderii de grup, discutați.

Nu se desfășoară votul până nu se termină ședința de la Senat... de la Cameră, pardon; de la Cameră și Senat.

Numai o secundă! Pe rând. Întâi să ascultăm liderii și după aceea veți avea...

- Vă rog, liderii. Ați stabilit? Să introducem acest punct?

-

USR-ul nu participă la...

Hai că USR-ul nu trebuie să ia indicații de la șefi!

## Cum e...?

Ce ați hotărât, liderii de grup?

O pauză de două minute, am înțeles. Respectăm hotărârea.

În timpul pauzei, pe procedură, vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Din ce înțeleg eu, dumneavoastră faceți o încălcare flagrantă a regulamentului. De ce?

Eu înțeleg, domnule Guran, că dumneavoastră sunteți ca un computer cuantic, care puteți fi prezent în două locuri diferite în același timp, dar țineți minte că nu ați închis... Dumneavoastră ați deschis ședința comună, da?, și acolo nu s-a terminat ședința, da? Deci încălcați procedura. Mulțumesc.

Mulțumesc pentru aprecierea că sunt capabil să trec de la o ședință la alta.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comitetul liderilor, care s-a întrunit ad-hoc acum, a hotărât introducerea pe ordinea de zi a L411 – ultimul punct pe ordinea de zi. Prin urmare, nu e nevoie de votul plenului, pentru că am hotărât în Comitetul liderilor ordinea de zi. Mulțumim.

Am înțeles.

Deci, conform regulamentului, nu se poate vota în timp ce se desfășoară votul dincolo, la Cameră, dar putem să dezbatem; nu este o problemă. Deci nu s-a încălcat niciun regulament.

Într-adevăr, dacă terminăm de dezbătut – pentru că senatorii au terminat activitatea de acolo –, dacă terminăm de dezbătut această problemă, vom aștepta până se termină dincolo și vom face pauză când se termină cu votul și cei care doresc să meargă – să meargă la activitate, să asculte și celelalte puncte. Vom proceda în acest fel.

Stimați colegi,

Continuăm lucrările și trecem la secțiunea următoare a ordinii de zi.

La punctul 1 al ordinii de zi avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 106/2024 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative cu impact în domeniul sănătății (L485/10.09.2024).

Raportul comun al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială și al Comisiei pentru sănătate este de admitere a proiectului de lege privind aprobarea ordonanței.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți, minimum 35 de voturi.

Senatul este prima Cameră sesizată. Dezbateri?

Nu.

Am încheiat dezbaterile generale asupra acestui proiect... punct al ordinii de zi.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul 2, Proiectul de lege pentru acceptarea majorării cotei de participare a României la Fondul Monetar Internațional (L496/23.09.2024).

Raportul comun al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și al Comisiei pentru politică externă este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți, minimum 35 de voturi.

Senatul este Camera decizională. Dezbateri?

Vă rog, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Se știe că deficitul bugetar al României este de peste 50%... este, îmi cer scuze, de 8% anul acesta. Datoria a ajuns la peste 50%. În aceste condiții totuși, noi ne vom împrumuta în continuare. Această datorie externă crește în ritm galopant. Nu de mult s-au mai împrumutat 5 miliarde de euro și totuși noi creștem cota de participare la Fondul Monetar Internațional, ceea ce arată intenția Guvernului de a continua să se împrumute.

Da, știu că de la FMI luăm împrumuturi cu o dobândă ceva mai mică decât de pe piața liberă de capital. Totuși intenția declarată în acest fel, de a continua să ne împrumutăm, de a continua să luăm bani care vor împovăra generațiile viitoare, este o politică sinucigașă din punct de vedere economic. Comisia Europeană a remarcat deja și a sesizat: România este în procedură de deficit excesiv. În loc să ia măsuri pentru a reduce datoria și a reduce deficitul,

care deja este enorm – și anul acesta va fi, repet, cum spune Consiliul Fiscal, 8%, o spune chiar Daniel Dăianu –, România se va împrumuta în continuare.

Din acest motiv, eu mă voi abține la acest punct. Mulțumesc.

Nu mai sunt alte intervenții. Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 3, Proiectul de lege privind înființarea Universității „Ioan Slavici” din Timișoara (L488/16.09.2024).

Raportul Comisiei pentru învățământ este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți, minimum 35 de voturi.

Senatul este prima Cameră sesizată. Dezbateri?

Nu sunt intervenții.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 4, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107/2024 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare în domeniul gestionării creanțelor bugetare și a deficitului bugetar pentru bugetul general consolidat al României în anul 2024, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (L486/10.09.2024).

Raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital este de admitere, cu amendamente admise și respinse, a proiectului de lege privind aprobarea ordonanței.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți, minimum 35 de voturi.

Senatul este prima Cameră sesizată. Dezbateri?

Vă rog, doamna Săniuță.

De ce amnistia nu este cel mai bun mod de a încuraja conformarea fiscală?

1. Când ajuți datornicii, îi nemulțumești pe cei care își plătesc dările la zi. Oamenii corecți se simt umiliți de „speciali”: un exemplu celebru este primarul Robert Negoiță, pe care statul îi protejează.

2. Avem prea multe amnistii și prea dese; asta duce la un comportament care favorizează acumularea de datorii.

3. Nu știm ce rezultate au aceste amnistii, ce sume au venit la buget în anii în care s-a apelat la acest instrument. Am adresat această întrebare Ministerului Finanțelor. Aștept încă un răspuns.

Domnule senator Cseke Attila, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

E o ordonanță, în mare măsură, copie, hai să spun actualizată, a ceea ce s-a întâmplat anul trecut în toamnă. Și vă spun o poveste, din păcate, adevărată.

Anul trecut, prin iulie, ministrul de finanțe ne anunța pe noi toți că, dacă nu ne încadrăm în deficitul pe care l-am convenit cu Comisia Europeană, de 3 procente, vom avea o mare problemă și se vor suspenda și fondurile europene. Și această chestiune... discuție a continuat două-trei luni, până când Ministerul de Finanțe a venit cu unele măsuri, care, sigur, erau de austeritate, de constrângere a autorităților locale, a autorităților centrale. Deficitul, la finalul anului, a fost de 5,68%. N-a mai fost 3%; nici vorbă! S-a și dublat.

Ne-am fi așteptat ca, în baza acestor măsuri adoptate anul trecut, anul acesta să nu se mai repete această situație. Prin această ordonanță se mai introduc câteva măsuri. Deficitul prognozat crește la 6,9 procente. Noi credem că va fi spre 8% la finalul acestui an.

Am făcut și un amendament, care nu am înțeles de ce – sigur, întotdeauna sunt și argumente – s-a respins în comisie, pentru că venea în sprijinul și al Guvernului, și al autorităților locale, și al autorităților centrale. Există un articol în această ordonanță care spune că fiecare ordonator principal de credit are obligația de a comunica, la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență, pe fiecare obiectiv de investiții, fondurile disponibile. Astăzi, din păcate, pentru marile programe de investiții ale statului român, fondurile disponibile sunt zero, astfel încât acest text trebuia reformulat. Am propus un termen astfel încât să putem să depășim acest moment și să putem să asigurăm și din punctul de vedere al legalității continuitatea și predictibilitatea acestor programe mari de investiții, care sunt necesare pentru dezvoltarea României.

Nu vom putea susține această formă așa cum a ieșit din raportul Comisiei de buget. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Vă rog, domnule senator, la microfonul 3. Păi, hotărâți-vă! Cine intervine de la AUR? Vă rog. Microfonul 3.

## Vă mulțumesc.

Nici de data aceasta nu sunt argumentele, analiza clară: cine pierde, cine câștigă, cât și cum. Atunci când se face bugetul, cred că de fiecare dată se știe, anticipat, că bugetul nu va putea fi respectat, pentru că, altfel, ar fi vorba de lipsă de profesionalism. Dar nu cred că poate să existe lipsă de profesionalism; cred că este un fel de a ne autoiluziona că vom putea duce la bun sfârșit un buget, care de fiecare dată s-a dovedit că trebuie rectificat.

Acum, amnistia are două tăișuri – nu este clar care din aceste două tăișuri are câștig de cauză. Vă mulțumesc.

Nu mai sunt intervenții. Inițiativa merge la vot final.

Să știți că, în momentul în care mă anunță că au terminat cu votul și cei de la Cameră, o să ne deplasăm înapoi la

Cameră, pentru finalul ședinței, după care ne întoarcem și continuăm aici. Dar o să vă anunț.

Ne mișcăm repede, ca să nu pierdem timp, da?

Punctul 5, Propunerea legislativă de modificare și completare a Ordonanței Guvernului nr. 36/2006 privind instituirea prețurilor locale de referință pentru energia termică furnizată populației prin sisteme centralizate (L410/16.07.2024).

Raportul comun al Comisiei pentru administrație publică și Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți, minimum 35 de voturi.

Senatul este prima Cameră sesizată.

- Dezbateri? Nu.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 6, Propunerea legislativă privind instituirea zilei de 31 mai ca „Ziua națională a conștientizării riscurilor asociate consumului de droguri” (L407/16.07.2024).

Raportul Comisiei pentru administrație publică este de admitere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți, minimum 35 de voturi.

Senatul este prima Cameră sesizată. Dezbateri?

Domnule senator Cazanciuc, vă rog.

## Stimați colegi,

Chestiunea asta referitoare la combaterea traficului și consumului de droguri, din păcate, este extrem de actuală. În această bătălie, mai ales pentru a proteja tinerii, există trei piloni principali: educare-prevenție, tratare și sancționare.

Cel mai important pilon este cel referitor la educație și, dacă vreți, educația este ca un zid. Deci am un zid – noi suntem într-o cetate; zidul este educația. Indiferent cine vrea să penetreze acel zid cu drogurile, eu trebuie să am poliție, parchet, DIICOT, să nu ajungă drogurile la acel zid. Dar, dacă drogurile au pătruns prin acel zid și copiii riscă să devină dependenți, trebuie să fiu pregătit, ca stat, pentru tratare și, ulterior, pentru sancționarea celor care fac trafic de droguri.

Eu cred că această inițiativă este extrem de utilă din perspectiva conștientizării și, mai ales, a derulării unor acțiuni care să facă acest zid, care se numește „prevenție și educație”, extrem de nepermisiv, dacă vreți.

Așa că noi suntem pentru această inițiativă. Mulțumesc.

## **Domnul Virgil Guran:**

## Mulțumesc.

Nu mai sunt... Mai sunt intervenții? Doamna senator Săniuță, vă rog. Tehnicul, de ce nu funcționează...?

## **Doamna Adina Săniuță**

**:**

Da, eu am apăsat pe buton.

Da, dar nu-mi apare de la dumneavoastră.

E ultima oară când iau cuvântul astăzi.

Desemnarea zilei de 31 mai drept „Ziua națională a conștientizării consecințelor consumului de droguri în rândul tinerilor” este soluția liberalilor de a rezolva această problemă extrem de gravă. Deși gestionează atât Ministerul de Interne, cât și Ministerul Justiției, PNL a găsit arma perfectă împotriva traficanților și dealerilor. Doar 1% dintre capturile făcute de polițiști și procurori vizează cantități însemnate de droguri, dar vom avea o zi națională care să stârnească autoritățile locale să organizeze evenimente pe această temă, evenimente de conștientizare a problemei.

Nu e rău, dar e mult prea puțin. Consumul de droguri nu e o problemă care se poate rezolva cu vizionarea unui film sau cu o invitație la un concert. E nevoie de mai mult. De exemplu, de o educație civică, în care elevii să fie „bombardați” cu informații prin care să li se explice, pe limba lor, care sunt riscurile și de ce consumul nu-i face _cool_ pe termen mediu și lung. E nevoie și de instruirea părinților, să știe cum se identifică semnele consumului, cum trebuie să reacționeze, cât de important e pentru întreaga familie să accepte, în primul rând, că există o problemă.

Ar fi ideal să avem centre de tratament pentru consumatori în fiecare județ, în fiecare localitate mare. Ar fi ideal ca directorii de școală să nu ascundă problema, ci să lupte cu ea. Avem atâtea de făcut. Guvernul României ar putea face mai mult, dar închide ochii. E mai simplu așa pentru el.

## **Domnul Virgil Guran:**

Nu mai sunt alte intervenții... Dacă e pe procedură. Dacă nu...

Aveți la neafiliați? Corect. Aveți. Vă rog, pe procedură.

## Domnule președinte,

Pe procedură, eu cred că trăim o premieră în istoria parlamentară a României: desfășurarea plenului comun al Senatului și al Camerei Deputaților în același timp cu plenul Senatului. Mai mult decât atât, cel care prezidează plenul Senatului este același senator desemnat de Senatul României să prezideze ședința comună a Senatului și Camerei Deputaților.

Eu zic să oprim această mascaradă, să anulăm ședința Senatului, să mergem la plenul comun, că ne facem de râs. Și cred că inițiativele pe care le vorbim aici, în acest moment, vor putea fi ușor atacate chiar și la Curtea Constituțională.

„Facem de îndată Comitet al liderilor.” Nu știu ce mai putem să facem și cât de în derizoriu putem să ducem Parlamentul.

## Mulțumesc.

Vă asigur că totul se desfășoară conform regulamentului. În momentul în care se termină votul Camerei, mergem acolo. Deci în câteva minute vom merge la...

## Da, exact.

Deci îmi pare rău că n-ați avut timp până acum să mergeți la cafele, în loc să desfășurăm activitatea, pentru că am spus să folosim timpul eficient. Dacă nu înțelegeți și vreți doar să faceți, așa, paradă de cât de corecți sunteți, vă înțeleg, nicio problemă, că sunteți în campanie electorală. Dacă vreți să repetați același lucru de data trecută... Nu?

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să reamintesc USR-ului că nu e prima oară când se întâmplă acest lucru. Pe timpul când prezida doamna

Gorghiu, s-a întâmplat același lucru. Dar cred că USR atunci era la putere împreună cu PNL-ul. Mulțumesc.

Bun, nu mai sunt intervenții... Vă rog, vă rog, vă rog. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Mie îmi place că discutăm în plen, la problema drogurilor, de educare, de conștientizare, de tratarea dependenței. Dar eu n-am văzut, în ultimii trei ani jumate, decât inițiative care pedepsesc consumatorii și traficanții, aproximativ, în egală măsură. Deci doar pe asta ne-am concentrat, stimați colegi.

Cred că ar trebui să facem mai multe eforturi și să venim cu legi utile, să salvăm tinerii de această dependență, și mai puțin cu festivisme și cu legi care pedepsesc și care și-au dovedit deja ineficiența.

Mulțumesc.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Discutăm despre zile, despre a sărbători „Ziua națională a conștientizării riscurilor asociate consumului de droguri”, ca primăria să poată cumpăra baloane, să meargă prin piață să le dea copiilor... „Nu consumați droguri!” și cam asta... Vom sifona niște bani și cam asta este.

Doamna ministru a justiției, doamna Alina Gorghiu, spunea că avem milioane – și, vă rog, uitați-vă! –, milioane de consumatori de droguri, cel puțin două milioane. Mai citeam o știre că 3 din 10 români au consumat droguri. Mai vedem că nu avem centre care să preia minorii după ce ies din acele centre de dezintoxicare. Nu avem proceduri. Dar facem Ziua împotriva consumului de droguri, cumpărăm baloane, facem flaiere și cu asta rezolvăm.

Cred că nu asta este soluția, stimați colegi. Cred că ar trebui să coborâm mult mai la firul ierbii și lucrurile luate în serios, pentru că prin a declara o zi împotriva consumului de droguri n-am rezolvat nimic, ci ne facem... Băgăm capul în nisip, ca struții.

Mulțumesc.

## **Domnul Virgil Guran:**

Am o rugăminte: trebuie să plecăm la Cameră, deci, dacă este, foarte pe scurt...

Vă ascultăm, 30 de secunde.

Două secunde, două secunde.

Deci, stimați colegi, atunci când vorbim despre conștientizare, singurul lucru pe care trebuie să-l acceptăm este că trebuie să ne întâlnim la o masă, fie că vorbim despre Legislativ, fie că vorbim despre autorități publice locale, fie că vorbim despre Executiv, fie că vorbim despre orice instituție care are atribuții în această zonă. Da, avem nevoie de aceste zile.

Cineva vorbea aici despre „bani sifonați”. Dacă asta știu să facă ei, e treaba lor, dar, în momentul în care vorbim de soluții, nu le putem lua noi de unii singuri aici, ci întâlnindu-ne cu cei care au această posibilitate, să ne așeze pe masă soluții.

Deci... Și am să vă spun două lucruri. Ziua Națională a Supraviețuitorilor de Cancer este o zi în care conștientizăm că, în urma planurilor pe care le facem, a legilor pe care noi le adoptăm în Parlamentul României, avem în România din ce în ce mai mulți supraviețuitori de cancer.

O zi a conștientizării luptei împotriva consumului de droguri ne dă posibilitatea, inclusiv nouă, parlamentarilor, să înțelegem exact care este situația și să adoptăm măsuri sau să adoptăm proiecte de lege care trebuie.

Vorbim de adicție, da. Partidul Național Liberal a votat și a adus în Parlamentul României...

Avem o lege astăzi care vorbește despre opt centre care vor trata adicțiile, inclusiv dependența de droguri.

Stimați colegi, avem nevoie de zile ca să conștientizăm că avem o problemă, pentru că în acele zile găsim și soluțiile. Și eu cred că acest proiect este unul dintre proiectele care poate aduce o soluție atunci când vorbim de dependența de droguri.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final. Suspendăm ședința. Mergem la Cameră.

Când terminăm, rugămintea e să vă întoarceți imediat la treabă.

## PAUZĂ

## * * DUPĂ PAUZĂ

## Stimați colegi,

Vă rog să vă anunțați colegii care sunt în online că reluăm lucrările ședinței de astăzi.

Îmi pare rău că nu au fost unii colegi prezenți acolo să vadă că suntem la activitate și în plenul comun. L-am așteptat pe domnul Mircescu în mod deosebit și mi-a lipsit în această ședință foarte mult.

La punctul 7, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (L366/25.06.2024).

Raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială este de respingere a propunerii legislative, cu amendamente respinse.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice și se adoptă cu votul majorității senatorilor, minimum 69 de voturi.

Senatul este prima Cameră sesizată. Dezbateri.

Vă rog, domnule Pălărie.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate colege, Stimați colegi,

Este o lege pe care am inițiat-o la solicitarea a mii de oameni din România, asistenți personali care, astăzi, din cauza faptului că Legea unică a salarizării a fost modificată numai prin ordonanțe, timp de doi ani de zile încoace, au ajuns într-o situație înfiorătoare. Și vă spun pe scurt.

În momentul de față sunt aproape singura categorie de personal din România care este plătită sub salariul minim pe economie. Or, salariul minim pe economie, așa cum îi spune și numele, este suma minimă pe care o plătești cuiva ca să realizeze o activitate de 8 ore. Asistenții personali sunt asistenți care lucrează 24 de ore din 24 pentru a avea grijă

de o persoană dragă, de multe ori un minor aflat în îngrijire, cu probleme de sănătate sau cu deficiență, sau o persoană vârstnică.

Săptămâna trecută, în Comisia de muncă, și probabil că și săptămâna aceasta, în plen, PSD, crezându-se la cantină, ne-a dat un polonic mare de demagogie. Și, în timp ce pledează ca fiind mari social-democrați și ca având grijă de problemele sociale sau de categoriile sociale, au votat, evident, împotriva acestei modificări legislative, care nu face altceva decât să adauge asistenții personali în rândul celorlalte categorii care să poată să primească ca indemnizație salariul minim brut pe țară garantat în plată.

Este o nebunie fără seamăn faptul că astăzi avem persoane care au renunțat, poate, la venituri de 3.500 de lei, de 4.500 de lei, de 6.000 de lei ca să rămână acasă și să dea maximul de îngrijire unei persoane suferinde, în timp ce statul, în loc să trimită un asistent personal profesionist acasă la această persoană, îi lasă pe acești oameni să se ocupe singuri de grijile celor care sunt acasă cu deficiențe.

## **Domnul Virgil Guran:**

Mulțumesc. Vă rog, domnule senator.

Domnule Ionuț, mi-ați lipsit în plenul comun, acolo.

Da, nu v-am văzut, pe dumneavoastră și pe domnul Mircescu. Dacă erați în sală, să știți că eram împlinit pe ziua de astăzi, da.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Deci avem în față o inițiativă care este corectă din punctul de vedere al dreptului pe care îl au asistenții personali de a beneficia și ei de această mărire salarială. Este punctul de vedere al Partidului Social Democrat, așa cum spunea și antevorbitorul meu.

Legea are un puternic caracter social; îndreaptă o scăpare. Îi putem spune, poate, o nedreptate. Am fost conștientizați încă de la adoptarea Ordonanței nr. 19 de situația asta. Am avut dezbateri în grupul parlamentar, am avut dezbateri și în interiorul partidului. Într-adevăr, noi am lucrat și avem o inițiativă legislativă, zicem noi, mai bună decât cea prezentă, dar care mai are de parcurs etape. Există în lucru la Guvern o idee de îndreptare a acestei situații, dar, pentru că această inițiativă a ajuns prima în plenul Parlamentului și pentru că eu cred că este necesar un semnal clar, Partidul Social Democrat va vota împotriva raportului de respingere și va susține această inițiativă legislativă pe care noi o considerăm corectă. Mulțumesc.

Nu mai sunt intervenții. Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 8, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii (L367/25.06.2024).

Raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială este de respingere a propunerii legislative, cu amendamente respinse. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice și se adoptă cu votul majorității senatorilor, minimum 69 de voturi.

Senatul este prima Cameră sesizată. Dezbateri.

Vă rog, domnule senator Darău.

## **Domnul Ambrozie-Irineu Darău:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Să știți că mă grăbesc cu argumentația, dar e un pic mai lungă, fiindcă e o inițiativă mai complexă și o poveste mai complexă.

Vorbim de inițiative cu impact puternic social – și aceasta este una – și vă rog să fiți foarte atenți la ce vrem să facem și la urgența momentului. Știți că avem Legea pensiilor, știți că avem mai multe categorii care s-au plâns, pe bună dreptate, de faptul că sunt batjocorite de noua lege a pensiilor și că nu au, dacă s-au pensionat fie înainte de 1 septembrie, fie după, sumele adecvate pentru felul în care au muncit.

Această inițiativă a noastră, a USR, vine, inițial, să repare situația celor care au lucrat în condiții speciale de muncă. Vorbim de mineri, vorbim de persoane care au fost afectate de radiații nucleare și așa mai departe, da? Am găsit soluția repede; am adus-o în Parlament. Guvernul n-a făcut-o, deși legea trecuse inițial prin Parlament, în noiembrie 2023, când veniserăm cu amendamente. Acum am venit cu inițiativă. În sfârșit, ajunge în plen. Nu s-a putut, nu știu de ce, să avem sesiune extraordinară în vară. O avem acum. Nu cred că mai putem aștepta octombrie, noiembrie, decembrie sau când o fi, cu aplicarea din 2025, cum ne promit unii miniștri, pentru a repara aceste inechități.

Pe această inițiativă am venit în comisie cu amendamente tehnice corecte, care reparau poate o situație și mai gravă, și anume situația persoanelor cu dizabilități, situația persoanelor care n-au avut, să zic, ușurința cu care putem lucra noi în timpul vieții active, situația persoanelor care s-au chinuit să muncească 10, 15, 20 de ani cu un stagiu redus de cotizare, dar care aveau o pensie decentă, conform legii anterioare.

Doamna deputat Nicoleta Pauliuc. Doamna senator. Am rămas la Camera Deputaților.

Stimați colegi,

Cereți umanitate, ca și cum noi n-am fi umani. Deci mi se pare corectă abordarea. Deci avem nevoie de o modificare legislativă atunci când vorbim despre drepturile persoanelor cu dizabilități, așa cum le spun eu, persoane determinate.

Partidul Național Liberal va vota pentru această inițiativă legislativă, la fel ca pentru cealaltă din spate, pentru cea de la punctul 7 sau 8, L366, cu mențiunea că drepturile și legea care vorbesc despre toate problemele acestor categorii trebuie să fie o prioritate pentru parlamentul... pentru colegii care vor veni sau cei care ne vom regăsi în parlamentul următor.

Încă o dată, Partidul Național Liberal votează pentru acest proiect de lege.

Nu mai sunt intervenții.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 9, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii (L409/16.07.2024).

Raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice și se adoptă cu votul majorității senatorilor, minimum 69 de voturi.

Senatul este prima Cameră sesizată. Încep dezbaterile. Sunt intervenții? Nu.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 10, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, cu modificările și completările ulterioare (L404/16.07.2024).

Raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice și se adoptă cu votul majorității senatorilor, minimum 69 de voturi.

Senatul este prima Cameră sesizată. Dezbateri.

Vă rog, domnule senator.

## **Domnul Claudiu-Marinel Mureșan:**

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte. Stimați colegi,

Potrivit prevederilor actuale, salariații care au în întreținere copii în vârstă de până la 11 ani beneficiază de patru zile pe lună de muncă la domiciliu sau în regim de telemuncă. Codul muncii nu reglementează însă, în acest moment, situațiile speciale în care copilul aflat în întreținere are o dizabilitate, deși despre acești copii știm că au nevoie de mai multă grijă, au nevoie de mai multă atenție. Am propus, prin acest proiect, ca numărul zilelor de muncă la domiciliu să fie dublat, de la 4 la 8 zile, pentru părinții care au copii cu dizabilități, dar și acordarea de două zile suplimentare pentru situațiile în care familiile au gemeni sau tripleți.

Proiectul prevede ca părinții acestor copii să muncească parțial de acasă până când copiii împlinesc 18 ani. Acum, prin lege, această facilitate este acordată celorlalți părinți doar până când copiii împlinesc 11 ani. Tot ce vrem prin acest proiect este să oferim sprijin suplimentar familiilor și persoanelor cu nevoi speciale.

Grupul Partidului Social Democrat va vota pentru acest proiect și

## **Domnul Virgil Guran:**

Mulțumesc. Nu mai sunt alte intervenții.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 11, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor (L449/27.08.2024).

Raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice și se adoptă cu votul majorității senatorilor, minimum 69 de voturi.

Senatul este prima Cameră sesizată. Încep dezbaterile. Nu avem.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 12, Propunerea legislativă pentru completarea Legii-cadru nr. 153 din 28 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial nr. 492 din 28 iunie 2017, privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (L441/27.08.2024).

Raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice și se adoptă cu votul majorității senatorilor, minimum 69 de voturi.

Senatul este prima Cameră sesizată. Dezbateri? Nu.

Inițiativa legislativă rămâne...

## **Domnul Sorin Lavric**

**:**

Aelenei.

Da, doamna Aelenei, dar nu m-ați atenționat. Vă rog, doamna senator.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În această inițiativă legislativă este vorba de personalul didactic de predare care a obținut gradul didactic I pe baza titlului științific de doctor anterior Legii nr. 153/2017, care pierde dreptul de a beneficia de indemnizația pentru titlul științific de doctor, în timp ce celelalte categorii de personal care dețin acest titlu științific beneficiază de indemnizația prevăzută la art. 14 alin. (1) din Lege.

Art. 14 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 instituie o discriminare nejustificativă între personalul didactic de predare care a obținut gradul I pe baza titlului științific de doctor și personalul didactic de predare care deține titlul științific de doctor și care a obținut gradul didactic I în

procedura de drept comun, întrucât prima categorie nu are dreptul de a cumula indemnizația pentru titlul științific de doctor cu salarizarea corespunzătoare gradului didactic I.

În plus, personalul didactic din prima categorie pierde definitiv dreptul de a mai putea beneficia de indemnizația pentru titlul științific de doctor, deoarece se află în imposibilitatea de a susține un alt doctorat în aceeași specializare pe care să-l invoce în scopul beneficierii de indemnizații.

Completarea propusă la acest text va avea ca efect înlăturarea inechității create, în sensul de a clarifica expres că prevederea se aplică doar persoanelor care obțin gradul didactic I pe baza titlului științific de doctor, după intrarea în vigoare a legii-cadru, în acest fel păstrându-se drepturile obținute anterior și asigurându-se textului un caracter de previzibilitate și claritate.

Nu mai sunt intervenții. Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 13, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local (L442/27.08.2024).

Raportul comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisiei pentru administrație publică este de admitere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice și se adoptă cu votul majorității senatorilor, minimum 69 de voturi.

Senatul este prima Cameră sesizată. Dezbateri?

Nu sunt intervenții.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul 14, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, pentru modificarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, pentru modificarea și completarea Legii nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European și pentru modificarea Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României (L454/27.08.2024).

Raportul comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisiei pentru administrație publică este de respingere a propunerii legislative, cu amendamente respinse.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice și se adoptă cu votul majorității senatorilor, minimum 69 de voturi.

Senatul este prima Cameră sesizată. Dezbateri?

Domnul Mircescu. Domnule senator Mircescu, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Este o inițiativă legislativă care și-a văzut necesitatea în alegerile comasate care tocmai au trecut. Alegeri comasate în care voturi valabil exprimate au fost anulate din imposibilitatea de a se stabili cui aparține respectivul vot.

Ce a propus USR? Ceva ce se practică și în alte țări, în Germania, în Republica Moldova: buletin de vot într-o singură filă, astfel încât comisiile electorale să poată număra mult mai ușor voturile și să nu mai existe situația în care cineva votează un partid, iar respectivul vot se imprimă și pe partea cealaltă a filei. Ceea ce duce la o discuție întreagă în comisia electorală despre al cui este votul și la timpi pierduți, și la nervi pierduți, și la voturi anulate total incorect. Nu înțelegem de ce Parlamentul României respinge în comisie o asemenea inițiativă simplă, care ar rezolva această problemă, tocmai în pragul alegerilor parlamentare.

Sperăm să votați împotriva raportului de respingere, pentru această lege, iar delegații din secții să aibă o viață mai ușoară, iar votul românilor să fie respectat. Mulțumesc.

## **Domnul Virgil Guran:**

Nu mai sunt alte intervenții. Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 15, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 33/2024 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare (L437/27.08.2024).

Raportul comun al Comisiei de buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisiei pentru administrație publică este de admitere a proiectului de lege privind aprobarea ordonanței.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți, minimum 35 de voturi.

Senatul este prima Cameră sesizată. Dezbateri?

Nu sunt.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 16, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 37/2024 privind aprobarea realizării de către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, în colaborare cu Serviciul de Telecomunicații Speciale, a rețelei securizate de comunicații de date de arie extinsă pentru sistemul informatic „Hub de servicii MMSS-SII MMSS”, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (L472/02.09.2024).

Raportul comun al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială și Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională este de admitere a proiectului de lege privind aprobarea ordonanței.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți, minimum 35 de voturi.

Senatul este prima Cameră sesizată. Dezbateri? Nu.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul 17, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 32 alin. (2) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice (L411/16.07.2024).

Raportul suplimentar comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți, minimum 35 de voturi.

Proiectul de lege privind aprobarea ordonanței a fost adoptat.

Punctul 2, Proiectul de lege pentru acceptarea majorării cotei de participare a României la Fondul Monetar Internațional (L496/23.09.2024).

Urmează să ne pronunțăm prin vot, un singur vot, asupra raportului de admitere și a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vot, vă rog.

Vă rog să vă respectați fostul și viitorul coleg.

Prezenți – 101: „pentru” – 86, împotrivă – 15.

Proiectul de lege...

a fost adoptat...

Proiectul de lege a fost... respins. A fost respins, scuzați!

##

Scuze... Având 85 de voturi, a fost adoptat proiectul de lege.

M-a zăpăcit colegul de la AUR; eram atent la disputa dumneavoastră acolo.

Deci, repet, purtați-vă frumos cu fostul și viitorul dumneavoastră coleg!

Vă mulțumesc.

Punctul 3, Proiectul de lege privind înființarea Universității „Ioan Slavici” din Timișoara (L488/16.09.2024).

Urmează să ne pronunțăm prin vot, un singur vot, asupra raportului de admitere și a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Propunerea legislativă este respinsă.

La punctul 6, Propunerea legislativă privind instituirea zilei de 31 mai ca „Ziua națională a conștientizării riscurilor asociate consumului de droguri” (L407/16.07.2024).

Urmează să ne pronunțăm prin vot, un singur vot, asupra raportului de admitere și a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

- Numai puțin...

- ...așa că se supune la vot propunerea legislativă.

-

- Da, pentru că a fost respins raportul...

Deci raportul a fost respins, da?, așa că vom trece la vot pentru lege, da? Exact asta am spus.

Vă rog să votați.

- Domnule Humelnicu, vă rog să nu influențați votul de la

- AUR prin prietenia pe care o aveți cu...

- Am văzut că sunteți în direct și cu Iașiul acolo la... Prezenți – 101: „pentru” – 95, 5 împotrivă, o abținere. Propunerea legislativă a fost adoptată.

La punctul 8, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii (L367/25.06.2024).

Urmează să ne pronunțăm prin vot, un singur vot, asupra raportului de respingere, respectiv respingerea propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Acum poate apreciază USR-ul corectitudinea Senatului

- României și puteți să vă aplaudați și colegii de...

Mulțumim.

Punctul 9, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii (L409/16.07.2024).

Urmează să ne pronunțăm prin vot, un singur vot, asupra raportului de respingere, respectiv respingerea propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă rog să votați.

- Prezenți – 96: „pentru” – 67, împotrivă – 15, abțineri – 14. Deci raportul de respingere nu a întrunit numărul de voturi

- necesar, așa că se va supune la vot propunerea legislativă. Vă rog să votați.

Prezenți – 95: „pentru” – 47, împotrivă – 35, abțineri – 13. Propunerea legislativă este respinsă.

La punctul 10, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, cu modificările și completările ulterioare (L404/16.07.2024).

Urmează să ne pronunțăm prin vot, un singur vot, asupra raportului de admitere, cu amendamente admise, și a propunerii legislative, astfel cum se propune a fi modificată prin amendamentele din raport.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă rog să votați.

Asta s-a întâmplat la USR, dar acum se poate. Prezenți – 99, „pentru” – 99.

Propunerea legislativă a fost adoptată.

La punctul 11, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor (L449/27.08.2024).

Urmează să ne pronunțăm prin vot, un singur vot, asupra raportului de respingere, respectiv respingerea propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul

European și pentru modificarea Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României (L454/27.08.2024).

Urmează să ne pronunțăm prin vot, un singur vot, asupra

raportului de respingere, respectiv respingerea propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR

și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro

Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|572824]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 114/23.X.2024 conține 12 pagini.**

Prețul: 60 lei