Stenogramă plen

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

## Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului de astăzi, 18 noiembrie 2024. Vă anunț că și-au înregistrat prezența fizică un număr de 50 de colegi senatori. Se adaugă colegii noștri prezenți în online.

Le mulțumesc colegilor mei, doamna senator Patricia Arina Moș și Marius Humelnicu, pentru asistență.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi și programul de lucru, stabilite de Biroul permanent și Comitetul liderilor grupurilor parlamentare, au fost distribuite și afișate pe pagina de internet a Senatului.

Pentru conformitate, o să vă rog să-mi permiteți să precizez din nou că, potrivit dispozițiilor art. 137, coroborat cu prevederile art. 136 din Regulamentul Senatului, conform hotărârii Biroului permanent, adoptată cu acordul prealabil al Comitetului liderilor grupurilor parlamentare, ședința Senatului se desfășoară prin mijloace electronice, în conformitate cu procedura prevăzută la art. 111 din Regulamentul Senatului.

Desigur, cunoaștem, în cadrul dezbaterilor generale poate lua cuvântul un singur reprezentant al fiecărui grup parlamentar, pentru maximum două minute, reprezentantul senatorilor neafiliați putând interveni pentru maximum un minut. Și, de asemenea, pentru operativitate, în prima parte a ședinței de plen se vor desfășura dezbaterile asupra punctelor înscrise pe ordinea de zi, iar după încheierea acestora, în a doua parte a ședinței, se va desfășura sesiunea de vot final – și asta conform hotărârii grupului... Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

Aș vrea să salut prezența la balcon a unui grup de elevi din Reghin, liceele „Lucian Blaga” și „Petru Maior”.

Și, de asemenea, prezența Excelenței Sale, domnul ambasador al Ucrainei.

## Stimați colegi,

Mâine, 19 noiembrie 2024, poporul ucrainean, alături de comunitatea internațională, comemorează o bornă tragică –

1.000 de zile de la declanșarea războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei.

În acest sens, vă propun un moment de reculegere în memoria tuturor victimelor, civili și membri ai forțelor armate ucrainene, inclusiv membrii comunității românești din Ucraina, un moment de reculegere pentru toți cei care au plătit prețul suprem pentru apărarea independenței, suveranității și integrității teritoriale a statului lor.

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

La punctul 2 al primei secțiuni ar fi trebuit să avem validarea unui mandat de senator și depunerea jurământului de credință față de popor, adică ar fi trebuit să deschidem o ședință solemnă.

O să vă rog să aveți înțelegere până când vom primi raportul, urmează să vină, și să trecem la cel de-al treilea punct al primei secțiuni a ordinii de zi, unde avem aprobarea transmiterii către Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a unei inițiative legislative.

Ne vom întoarce la punctul 2 de îndată ce vom avea raportul și vom deschide o ședință solemnă.

## Stimați colegi,

În conformitate cu hotărârea Biroului permanent din data de 18 noiembrie 2024, pe baza avizului Comisiei pentru constituționalitate, potrivit prevederilor art. 35 alin. (1) lit. e) și ale art. 94 alin. (1) lit. b) din Regulamentul Senatului, se transmite către Camera Deputaților, pentru a dezbate și a adopta, ca primă Cameră sesizată, următoarea inițiativă legislativă, așa cum este ea afișată pe pagina de internet a Senatului.

Cred că putem să ne pronunțăm prin vot în prima secțiune.

Drept urmare,

76 de voturi pentru... 77 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere.

S-a aprobat transmiterea către Camera Deputaților. Vă mulțumesc.

La punctul 4 al primei secțiuni avem o notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare la 14 noiembrie 2024, a unor inițiative legislative.

Nota este afișată pe pagina de internet a Senatului.

Vă precizez că inițiativele legislative se consideră adoptate prin împlinirea termenului, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) teza a III-a din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 150 alin. (2) din Regulamentul Senatului, și urmează să fie transmise Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, în calitate de Cameră decizională.

## Bun.

În așteptarea raportului pentru mandatul de senator, o să vă rog să-mi permiteți să trecem la cea de-a II-a secțiune a ordinii de zi, unde la primul punct avem Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului-cadru privind înființarea Alianței Solare Internaționale (ISA), deschis spre semnare la Marrakesh la 15 noiembrie 2016 și semnat de România la Dubai, Emiratele Arabe Unite, la 3 decembrie 2023.

Este vorba de L545/28.10.2024.

Precizez că raportul comun al Comisiei pentru politică externă, Comisiei pentru mediu și Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale este de admitere a proiectului de lege, care face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind Camera decizională.

Stimați colegi, începem dezbaterile și vă invit la cuvânt. Domnule senator Titus Corlățean – microfonul central –, vă rog, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate colege,

## Stimați colegi,

Aș începe – și voi fi concis – cu un alt tip de comentariu decât v-ați putea aștepta. M-aș fi așteptat ca Ministerul Afacerilor Externe, care este instituție integratoare în domeniul politicii externe, să fi ieșit din confortul său, devenit o constantă în ultimele, multe, reuniuni de plen ale Senatului, și să fie prezent, așa cum este cazul, pentru susținerea ratificării unui tratat internațional.

Luăm notă și iau notă încă o dată de faptul că iarăși asistăm la o absență profund regretabilă și cred că ar fi bine, domnule președinte de ședință, să transmitem instituțiilor guvernamentale, indiferent de formula de coaliție, de opoziție, să-și facă datoria la momentul dezbaterilor în plenul Parlamentului.

Acum, pe domeniul propriu-zis de competență, e vorba de ratificarea unui acord-cadru. În domeniul pe care l-ați indicat

nu sunt probleme, e un obiectiv important fixat, este vorba de un obiectiv comun al comunității internaționale de creștere a utilizării energiei solare verzi, nepoluante și a calității acesteia. E vorba de un obiectiv pe care România și l-a fixat, de a deveni parte a unei organizații internaționale care numără deja 122 de state membre, care are drept scop promovarea și extinderea rețelei de energie solară în întreaga lume.

Pe scurt, Comisia de politică externă a adoptat partea sa de raport, pentru că e un raport comun cu alte două comisii competente pe fond, favorabil.

Senatorii PSD vor vota pentru ratificarea acestui acord-cadru. Vă mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Dacă mai sunt alți colegi care doresc să intervină? Nu.

## Mulțumesc.

Încheiem dezbaterile generale.

Inițiativa rămâne la vot final.

Bun. În așteptare, trecem la cel de-al doilea punct, unde avem Propunerea legislativă – Legea profesiilor montane (L530/14.10.2024).

Raportul comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative, care face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Începem dezbaterile și vă invit la cuvânt.

Domnul senator Cazanciuc, domnul vicepreședinte al Senatului.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Din motive obiective, o singură dată m-am încumetat să-mi pun bocancii și să merg pe munte, dar suficient cât să înțeleg dragostea celor care fac lucrul ăsta în mod obișnuit și mai ales a celor care fac lucrul ăsta ca profesie.

Am fost invitat de domnul Țâgârlaș la prima dezbatere, când ghizii au venit la noi să ne roage cumva să reglementăm această profesie, plecând de la ideea că e nevoie de profesioniști pentru a-i ghida pe cei care, ca și mine, ca și alții, se aventurează pe munte nu neapărat întotdeauna conștienți și de pericolele care sunt acolo. Adică dragostea noastră față de munte trebuie și ea disciplinată. Și oamenii ăștia cred că merită să aibă un cadru legal în care să ne protejeze pe noi, dar să fie și ei protejați.

Grupul PSD va vota pentru această inițiativă. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule senator Țâgârlaș, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor senator,

## Domnilor senatori,

Acest proiect de lege a fost demarat la începutul mandatului meu, în 2020, și a debutat cu analize și discuții foarte laborioase în domeniul iubitorilor de munte. Am discutat cu asociații sportive, am vorbit cu tot ce înseamnă alpiniști români recunoscuți mondial, am discutat cu asociațiile și ONG-urile care activează pe domeniu și am ajuns la o concluzie: că acest domeniu trebuie reglementat, la fel cum este reglementat în Franța, la fel cum este reglementat în Austria, Germania, pentru că este un domeniu extrem de sensibil, un domeniu în care mor foarte mulți oameni și foarte mulți oameni sunt răniți pentru că muntele nu este respectat.

Când respecți muntele, știi că trebuie să te pregătești pentru el, să ai dotarea specifică, să ai pregătirea fizică și psihică pentru a confrunta condiții diferite de cele de normalitate. Vă spun pentru că sunt un practician al alpinismului, am peste 15 expediții la peste 5.000 de metri altitudine, două premiere pentru România în alpinism. Am dus steagul României, cu cea mai mare mândrie, pe toate continentele lumii, în afară de Antarctica, chiar pe toate. Și am făcut-o cu dorința de a-mi depăși propriul nivel și știu ce înseamnă pericol. Am avut ghid care s-a prăbușit și am rămas izolat în junglă. Am avut ghid care a fugit, efectiv și-a părăsit expediția, pentru că i s-a făcut frică de furtună la 6.500 de metri altitudine, în America de Sud, pe Aconcagua. Am avut multe experiențe.

Sunt foarte multe zone de munți în care nu poți intra fără ghizi profesioniști. În Alpi nu poți să mergi, pentru că Alpii sunt periculoși și francezii, elvețienii, austriecii au înțeles că nu poți să lași un om care nu are pregătire specifică să intre pe un traseu complicat. Mi s-a explicat că munții din România nu sunt periculoși.

Dați, vă rog frumos, un singur „ _Google search”_ , să vedeți câți morți avem în România pe munți, pentru că și munții noștri sunt sălbatici, periculoși și n-ai toată infrastructura pregătită pentru a-i salva foarte, foarte repede. Dacă discutăm cu Jandarmeria Montană și cu Salvamontul, o să vedeți câte intervenții sunt la nivelul Bucegilor, Făgărașilor sau Munților Maramureș.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Mulțumesc, domnule senator. Dacă sunt alte intervenții?

Nu sunt. Mulțumesc. Încheiem dezbaterile. Inițiativa rămâne la vot final...

Domnule senator Pălărie, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am și apăsat butonul, am și ridicat mâna... sunt un senator serios.

Auzeam acum cât de mare e dragostea pentru munte a celor... colegilor de la PSD și de la PNL. Și eu sunt un montaniard, încerc să urc, în fiecare an, împreună cu copiii, măcar un vârf de peste 2.000 de metri... 2.500 de metri din România – și asta e adevărat, dar asta nu mă face nici expert în domeniu, nici mai bun, nici mai rău.

În schimb, ceea ce mă îngrozește este faptul că această lege... să vă spun și o picanterie – da? –, poziția Ministerului Muncii la această modificare legislativă este următoarea: „Excedă competențele Ministerului Muncii.” – e citat din punctul de vedere. Adică reglementarea unei profesii în România îi... excedă ce poate și cât poate Ministerul Muncii. Asta ar fi cea mai mică dintre probleme.

Problema mult mai mare este că domnul antevorbitor de la PNL, care spunea că trebuie reglementat domeniul, face, în opinia mea, o mare mârșăvie, și anume constituirea unui monopol sub patronajul înființat de noul Colegiu Național al Ghizilor din această lege, care, în felul acesta, devine singura entitate capabilă să dispună de interdicția sau de disponibilitatea ca o persoană să profeseze în acest domeniu.

Ce e interesant este că trei din cei cinci oameni ai acestei comisii vor veni cu autorizări din străinătate, ceea ce înseamnă că ajungem la un conflict de interese, pentru că aceeași entitate este responsabilă să ofere cursurile și tot entitatea aceea este responsabilă să evalueze dacă acești oameni... cursanți au ajuns la competențele necesare – un vădit conflict de interese.

De asemenea, această lege pe care colegii de la PNL o propun și colegii de la PSD – spre surprinderea mea, credeam că e mai multă responsabilitate – o susțin, mai face un lucru: o discriminare severă între ceea ce pot face ghizii din străinătate în România _versus_ ce pot face ghizii din România în străinătate, și anume restricționează accesul la piața forței de muncă. Or, acest lucru, din câte cunoșteam eu, este și ar trebui să rămână un drept constituțional la acces la muncă – dreptul la muncă universal.

Nu, nu cred că este o inițiativă bună. Trebuie legiferat domeniul, dar modul în care a fost abuzat... abuzată procedura parlamentară, cu inițiatorul președinte de comisie juridică, care a votat în 30 de secunde legile pe la comisia domniei-sale, împreună cu colegi din aceeași Comisie juridică de la PSD, arată încă o dată că ceea ce spunea domnul Iohannis recent, și anume că nu se poate o lege cu dedicație pentru o persoană, e doar..., așa, o declarație politică, dar se poate, din păcate, în domenii foarte importante.

Mulțumesc.

Alte intervenții?

Bun.

Înțeleg că nu mai sunt, încheiem dezbaterile generale. Inițiativa rămâne la vot final.

## Stimați colegi,

Întrucât am primit raportul privind validarea unui mandat de senator, am să vă rog să-mi permiteți să mă întorc la cel de-al doilea punct al primei sesiuni, să vă reamintesc că Senatul a procedat la vacantarea unui mandat de senator în Circumscripția electorală nr. 11 Caraș-Severin, ca urmare a demisiei domnului senator Adrian Constantin Torma.

În continuare, îl invit la microfon pe reprezentantul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru a prezenta raportul comisiei și proiectul de hotărâre privind validarea unui mandat de senator.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Biroul permanent, ca urmare a vacantării, prin adoptarea Hotărârii Senatului nr. 108/21 noiembrie 2024, a locului de senator ales în Circumscripția electorală nr. 11 Caraș-Severin, în ședința din 18 noiembrie 2024, a luat act de solicitarea președintelui PSD, domnul Marcel Ciolacu, de validare a mandatului de senator al doamnei Stîngu Florentina Doina, din partea PSD.

Solicitările de validare și documentele care susțin candidatura în vederea validării au fost transmise de Biroul permanent în aceeași ședință, Comisia juridică analizând acestea și întocmind raportul.

Astfel, ca urmare a încetării prin demisie a mandatului domnului senator Torma Adrian Constantin, începând cu 24 noiembrie 2024, s-a declarat vacant locul senatorului ales în Circumscripția electorală nr. 11. Și următorul pe listă: se validează doamna Stîngu Florentina Doina.

Avem adresa nr. 207/13.11.2024 de desemnare, prin care se certifică poziția pe listă, și adresa emisă de către președintele Ciolacu, președintele PSD.

S-a adoptat, cu unanimitate de voturi, un mandat de admitere a acestei candidaturi.

Și dați-mi voie să dau cuvântul hotărârii privind validarea unui mandat de senator.

În temeiul prevederilor art. 70 alin. (1) din Constituția României, republicată, ale art. 94 alin. (13) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 2 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 12 și 15 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat, Senatul adoptă prezenta hotărâre:

„Articol unic. – Se validează mandatul de senator al doamnei Stîngu Florentina Doina, declarată supleant în alegerile din 6 decembrie 2020 în Circumscripția electorală nr. 11 Caraș-Severin, pe lista Partidului Social Democrat, pe locul devenit vacant ca urmare a demisiei domnului Torma Adrian Constantin.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă sunt intervenții în legătură cu raportul comisiei?

Dacă nu sunt intervenții în legătură cu raportul comisiei,

Proiectul și raportul au fost adoptate.

## Stimați colegi,

Vă reamintesc că, în conformitate cu prevederile art. 13 din Regulamentul Senatului, senatorii a căror alegere a fost validată depun jurământul de credință față de țară și popor, în condițiile prevăzute de lege. Nu e cazul, dar precizez că refuzul de a depune jurământul atrage după sine pierderea mandatului. ## Stimați colegi,

Declar deschisă ședința solemnă a Senatului consacrată depunerii jurământului de credință față de țară și popor de către doamna Florentina Doina Stîngu și am rugămintea să ne ridicăm pentru intonarea imnului național.

Vă mulțumesc.

## Doamnelor și domnilor senatori,

În conformitate cu prevederile art. 3 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și senatorilor, republicată, jurământul scris se rostește solemn, se semnează și se depune la președintele Senatului spre păstrare. Jurământul se rostește cu mâna dreaptă pe Constituție și Biblie.

O invit la microfonul central pe doamna Florentina Doina Stîngu, pentru a depune jurământul.

## **Doamna Florentina Doina Stîngu:**

Eu, Stîngu Florentina Doina, în calitate de senator ales în Circumscripția electorală nr. 11 Caraș-Severin,

„Jur credință patriei mele, România;

Jur să respect Constituția și legile țării;

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României;

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor;

Așa să mă ajute Dumnezeu.”

## Felicitări, stimată colegă!

## Stimați colegi,

Declar închisă ședința solemnă a Senatului consacrată depunerii jurământului de credință față de țară și popor.

O să vă rog să-mi dați voie să ne întoarcem la cea de-a doua secțiune, unde la punctul 3 al ordinii de zi avem Proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.

Este vorba de L577/11.11.2024.

Vă aduc la cunoștință că raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Începem dezbaterile și vă invit la cuvânt.

Domnule senator Darău, aveți cuvântul, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Voi avea un cuvânt scurt despre legea de abilitare a Guvernului să dea ordonanțe.

Pe de o parte, avem procedură de urgență, într-o lună în care Parlamentul nu prea lucrează, sunt multe, multe urgențe

ale oamenilor – de exemplu, pe discriminările din Legea pensiilor – care nu se rezolvă. Totuși, și Guvernul, și Parlamentul pare că trebuie să se execute să dea Guvernului puterea de a da ordonanțe... când? În ianuarie 2025.

A doua chestiune e una de principiu. Un guvern care nu va mai fi... un parlament care va avea altă componență ar trebui să decidă atunci asupra acestor chestiuni. Ar trebui ca la finalul lunii decembrie, după ce depun viitorii senatori și viitorii deputați jurămintele, să dea această lege de abilitare pentru luna ianuarie, pentru Guvernul care va fi, fie că va fi interimar, fie că va fi nou-învestit. Faptul că noi, la începutul lunii noiembrie, am avut pe repede înainte în comisii această lege pentru, repet, un guvern și o configurație parlamentară pe care nu le cunoaștem și care nu există, mi se pare total anormal și face parte din schingiuirea democrației românești, în care de pe undeva, de la Guvern sau de la Președinție, vin ordine pe care Parlamentul trebuie să le execute.

Eu spun altfel. Parlamentul este ales de popor, în mod direct și nemijlocit, și Parlamentul trebuie să aibă puterea reală să abiliteze sau nu – sau limitat – un guvern să facă unele lucruri. Trebuia ca Parlamentul viitor, în funcție de decizia poporului, să facă acest lucru la final de decembrie.

Sper ca din mandatele următoare să încetăm cu această subjugare a Parlamentului sub guverne, fiindcă nu este deloc normal. Și ar trebui să tratăm cu urgență, acum, în noiembrie-decembrie, problemele reale ale oamenilor, nu problemele guvernelor cu viață pe sfârșite.

Mulțumesc.

Domnule senator Robert Cazanciuc, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am crezut inițial că nu o să intervină nimeni la acest punct, pentru că este, mai mult sau mai puțin, o procedură uzuală, de a da Guvernului un instrument de a lucra, ca și Parlamentul, pentru popor, dacă va fi nevoie, în vacanță parlamentară. Noi aici reglementăm domenii în care se pot emite ordonanțe. Cu alte cuvinte, indiferent ce guvern va veni... poate să vină un guvern USR, dacă poporul o să dea votul de încredere partidului care se numește USR, și atunci s-ar putea să aibă nevoie, să considere că, uite, a fost un gest eminamente responsabil al celor dinainte de a pregăti bunul mers al țării, indiferent cine este la conducere. Ăsta este sensul acestui proiect.

Sigur că ne dorim cu toții, mai ales în Parlament, ca, indiferent de guvern, să nu se abuzeze de ordonanțe – și cred că în ultimul timp nu s-a abuzat de ordonanțe –, dar e nevoie de acest instrument juridic, pentru că nu știm niciodată ce urgențe vor fi și, până la constituirea unui nou guvern, cine va fi acolo, la Palatul Victoria, trebuie să aibă acest instrument la îndemână.

Așa că noi vom vota acest proiect.

Rugămintea e să votați responsabil, că, cine știe?, poate ajungeți la guvernare și aveți nevoie de el.

Mulțumesc.

Mulțumesc pentru intervenție și precizări, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere faptul că avem o nouă colegă în Camera superioară a Parlamentului, în Senatul României, și...

Domnule senator Deneș, am crezut că aveți ceva completări. O secundă o să vă rog să așteptați.

Dacă mai sunt alți colegi care doresc să intervină la punctul 3, L577?

Dacă nu mai sunt alți colegi, vă mulțumesc, încheiem dezbaterile generale.

Inițiativa rămâne la vot final.

Și revenim la cuvântul domnului senator Deneș, care vrea să ne propună apartenența la comisii.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Repet, având în vedere că avem o nouă colegă în Camera superioară a Parlamentului, în Senatul României, și că trebuie să respectăm Regulamentul Senatului, propun ca doamna senator..., în calitate de vicelider al Grupului PSD, propun ca doamna senator Stîngu Florentina Doina să fie membru în Comisia pentru antreprenoriat și turism, pe postul rămas vacant ca urmare a demisiei domnului Torma Adrian Constantin.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

## Mulțumesc.

Propunerea formulată de către domnul senator Deneș a fost adoptată.

## Stimați colegi,

Trecem la punctul numărul 4 al ordinii de zi, cea de-a doua secțiune, unde avem Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2023 pentru

instituirea unei prelungiri a termenelor prevăzute la art. 262 alin. (3[2] ) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență (L474/05.09.2023).

Reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 334 din 9 iulie 2024.

Vă aduc la cunoștință că raportul suplimentar comun al Comisiei pentru constituționalitate, Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisiei economice, industrii și servicii este de admitere a legii privind aprobarea ordonanței, cu amendamente admise în vederea punerii de acord cu decizia Curții Constituționale.

Mai precizez că legea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Începem dezbaterile, vă invit la cuvânt.

Domnule vicepreședinte Cazanciuc, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

O inițiativă care a trecut fără dezbateri prima dată de Senat. E vorba de un proiect de lege de aprobare a unei ordonanțe de urgență în materie de insolvență. Colegii de la Cameră au găsit de cuviință să adauge câteva articole, pentru a ajuta marii agenți economici din România aflați în dificultate. Înalta Curte a apreciat ca fiind neconstituțională această abordare, pentru că încalcă principiul bicameralismului. Curtea a admis parțial sesizarea și a trimis spre reexaminare.

Astăzi aveți în față această lege în procedura de reexaminare, în care în Comisia juridică am adăugat textul de la Camera Deputaților, pornind de la ideea că toți din această sală vrem să ajutăm marii agenți economici din România dacă se află, la un moment dat, în situații dificile.

Așa că rugămintea este să votăm acest proiect. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnule senator Cristian Țâgârlaș, vă rog.

Doar o mică completare față de ceea ce a expus deja distinsul meu coleg, domnul senator Cazanciuc.

Interesul nostru este să ne protejăm companiile naționale și această ordonanță realizează acest demers. De asemenea, noi, ca parlamentari, avem capacitatea de a modifica o ordonanță, doar că trebuie să avem grijă să modificăm ordonanța, și nu legea sau prin lege să adăugăm elemente noi. Practic, decizia CCR asta ne spune, că avem voie să intervenim, dar trebuie neapărat să respectăm principiul celor două Camere, adică, dacă modifici substanțial în Camera Deputaților, trebuie să trimiți înapoi la Senat, pentru a putea și noi să avem în vedere modificările respective. Practic, în Comisia juridică am reluat conținutul modificator de la Camera Deputaților, l-am însușit ca amendament, l-am votat și astfel am acoperit, din punct de vedere și formal, și substanțial, dezideratul desprins din decizia CCR. Și cele trei comisii, că este Comisia economică, Comisia pentru constituționalitate și Comisia juridică, au acceptat această variantă ca fiind una benefică din punct de vedere formal și ca remediu în baza deciziei CCR.

Motiv pentru care Grupul Partidului Național Liberal va vota pentru.

## Mulțumesc.

Înțeleg că nu mai sunt solicitări de intervenție, drept urmare încheiem dezbaterile generale.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Trecem la punctul numărul 5 al ordinii de zi, unde avem Propunerea legislativă pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni (L551/28.10.2024).

Raportul Comisiei pentru românii de pretutindeni este de admitere a propunerii legislative, care face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Începem dezbaterile și vă invit la cuvânt.

Domnule senator Titus Corlățean, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Mărturisesc că nu știam de acest proiect de lege, pentru că a fost la o altă comisie, la Comisia pentru românii de pretutindeni, dar am descoperit această inițiativă și propunerea, respectiv de a modifica Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, pentru restabilirea marcării Zilei Românilor de Pretutindeni la 30 noiembrie, Ziua Sfântului Apostol Andrei.

Trebuie să fac un comentariu.

Viața e extrem de interesantă. Această lege îmi aparține, am inițiat-o în 2006, am trecut-o prin Parlament, președintele de atunci, Traian Băsescu, care voia să dețină monopolul și controlul structurilor, inclusiv la nivelul Parlamentului României, românii de pretutindeni, din rațiunile pe care le cunoaștem, a respins, a trimis la... a retrimis pentru examinare proiectul de lege în Parlament, l-am mai trecut o dată. La acel moment, legea fixa Ziua Românilor de Pretutindeni în 30 noiembrie.

Ulterior, niște parlamentari cu idei inovative din dreapta spectrului politic s-au gândit că e mai bine să organizeze această zi într-o perioadă mai însorită, mai primăvăratică, să fie bine, să fie un ban mai frumos organizat. Nu ăsta este sensul. Sensul inițial, și acuma văd această propunere legislativă, este de a face o punte, absolut firească, cu

1 Decembrie, Ziua Națională a României, în 30 noiembrie, în care marcăm Ziua Sfântului Apostol Andrei, apostolul românilor de pretutindeni, și aveau sens această inițiativă și această lege, așa cum a votat-o Parlamentul României și a doua oară, în 2007.

Așa încât nu-mi rămâne decât să spun că este o revenire la ceea ce este corect.

Grupul senatorial PSD și subsemnatul vom vota această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule senator, vă rog.

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Este o inițiativă foarte bună, chiar conexarea acestui eveniment cu apostolul românilor. Poate să ne mai sugereze această conexare încă un aspect important, uitat de mult, românii de pretutindeni sunt de două feluri: români în viață și români care au murit, români care au murit martiri. Și aici vine legătura cu apostolul românilor.

În Siberia, sub zăpezi, au murit martiri români, uitați și de noi, și de cei de dincolo.

Al doilea lucru pe care ar trebui să îl avem în vedere, protecția sau sprijinul românilor de pretutindeni, consider că trebuie să se... ar trebui să se refere și la protejarea limbii pe care o vorbesc românii pretutindeni, cu referință specială la românii din Ucraina și din Ungaria.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dacă nu mai sunt alte solicitări de intervenție, încheiem dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Trecem la punctul numărul 6 al ordinii de zi, unde avem Propunerea legislativă pentru declararea nulității Acordului privind cooperarea în domeniul securității între România și Ucraina, semnat la Washington la 10 iulie 2024 (L563/04.11.2024).

Precizez că raportul Comisiei pentru politică externă este de respingere a propunerii legislative, care face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind Camera decizională.

Începem dezbaterile și pentru început îl invit la microfon, online, pe domnul senator Dîrlău.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Tema e securitatea națională a României.

Se propune declararea nulității acordului militar RomâniaUcraina. În iulie 2024, în marja summitului NATO la Washington, președintele Iohannis a semnat un tratat militar bilateral, dar l-a prezentat ca acord politic, fentând astfel Parlamentul. Nu vă lăsați induși în eroare, este un tratat, deși se cheamă acord politic, cum argumentează CSAT-ul și Guvernul.

Cum n-ar avea implicații juridice, câtă vreme el produce efecte juridice, depășind atribuțiile unui simplu acord politic? El are implicații juridice, financiare, inclusiv sprijin cu un sistem Patriot.

Cum s-ar putea susține argumentul că nu e tratat, ci doar acord politic? Asemenea false acorduri în trecut nu au fost lăsate să treacă drept tratate, fiind privite ca tratate bilaterale și ratificate în Parlament. Există precedent, fiind acum însă încălcat; în plus, e și depășit.

La momentul semnării, în administrația Biden, obiectivul aliaților NATO era victoria totală a Ucrainei. Între timp însă au fost alegeri în SUA, va fi o nouă administrație, președintele ales, Donald Trump, a afirmat că va opri conflictul, va negocia o pace justă, durabilă în Ucraina. În SUA, partenerul nostru strategic va prevala deci viziunea pașnică.

Natura bilaterală a tratatului e fictivă, România are doar obligații, dar partea ucraineană nu are niciuna, e deci un cec în alb. România se angajează să sprijine Ucraina până la victoria finală în război. Este oare prudent?

De aceea votăm împotriva raportului de respingere. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Titus Corlățean.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Voi începe cu o critică directă și constructivă la adresa Biroului permanent al Senatului și la adresa conducerii Comisiei de apărare, după aceea mă voi ocupa de liderii AUR și populismul lor.

În primul rând, Biroul permanent nu a făcut o repartiție corectă, comprehensiv vorbind, pentru că termenele de securitate țin, în primul rând, de domeniul de competență al Comisiei de apărare, cu o conducere care e mai puțin interesată să vină la muncă pentru a face lucrurile care trebuie făcute în comisie la nivel de raport, în domenii de securitate, în domenii aparent sensibile; spun „aparent” pentru că vom vedea că nu este, de fapt, o problemă sensibilă și e mai interesată să excite rezerviștii militari pentru voturi.

## Acuma, revenind la propunerea legislativă.

Ea face parte din categoria acelor propuneri care demonstrează un profund și ieftin populism, în speță al liderilor AUR, pentru că a propune declararea nulității unui

tratat, care nu este tratat, ci este un document politic, realmente este o chestiune care trebuie marcată.

E un document politic care a fost adoptat, mai întâi la nivelul grupului G7+ și după aceea de state occidentale, care are un scop foarte bine definit în termeni politici, de a exprima susținere pentru un stat care este obiectul unei agresiuni armate din partea Federației Ruse și exprimă susținere pentru consolidarea capacităților proprii naționale ucrainene de a face față acestei agresiuni. Ea sistematiza această chestiune, până la urmă o formulă de sprijin, pe care, în mod practic, noi l-am oferit – și statele occidentale – unui stat care este subiectul agresiunii Federației Ruse împotriva statului ucrainean.

Nu este nici tratat internațional, nu a fost nici ratificat acel acord de securitate, nu conține elemente care ar antrena România în război, așa cum, în mod populist și pentru a excita națiunea română, o zic liderii AUR, așa încât n-avem ce declara nulitate la nimic.

Dar asta separă apele și, ca să înțelegem despre ce vorbim, dincolo de documentele care vin oficial de la servicii de securitate ucrainene, pozițiile sunt cele care exprimă, de fapt, filozofia politică a celor care fac astfel de propuneri, astfel încât și Comisia de politică externă, sesizată singură în fond, nu și Comisia de apărare, în mod regretabil, așa cum CSAT-ul a exprimat un punct de vedere negativ, așa cum Camera Deputaților a respins acest proiect de lege, așa cum Consiliul Legislativ a avizat negativ propunerea legislativă, așa cum Consiliul Economic și Social a avizat negativ și Comisia de politică externă a adoptat un aviz negativ, de respingere a propunerii legislative.

Mulțumesc.

Domnule senator Irineu Darău, aveți cuvântul, vă rog.

## **Domnul Ambrozie-Irineu Darău:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Singurul lucru de care mă bucur este că ajunge acum această propunere la plen, înainte de alegeri.

AUR își dă arama pe față, încă o dată, și așa cum acest acord este, bine spus, politic, poziționarea AUR este tot una politică, împotriva cooperării pe securitate între România și Ucraina, împotriva sprijinirii Ucrainei și împotriva rezistenței la agresiunea rusă.

Asta este ceea ce își dorește AUR în ansamblu, fiindcă ne uităm cine a semnat această inițiativă, a semnat-o inclusiv liderul lor; și o asemenea forță politică și asemenea oameni nu pot și nu trebuie să conducă vreodată România. Fără echivoc. Ce vor acești oameni și ce spun? Fiindcă mi-am pierdut câteva minute din viață să citesc expunerea de motive, și nu e vorba de tehnicalități, această poziționare politică despre care vorbeam, a AUR, este explicită în expunerea de motive. Și sper ca votanții lor să se gândească așa: cum ar fi să avem Federația Rusă la graniță? Fiindcă asta nu le spuneți votanților dumneavoastră.

Folosiți populisme, vă folosiți de sărăcia din România, aduceți argumente false împotriva sprijinului pentru Ucraina, nespunându-le un singur lucru: dacă AUR ar fi fost la conducerea României, Federația Rusă ar fi călcat în picioare Ucraina și ar fi fost la graniță cu noi în mai multe locuri, că știți care sunt granițele dintre România și Ucraina. Le spuneți votanților dumneavoastră acest lucru?

Își doresc românii, după istoria grea pe care am avut-o, să fie la graniță cu Federația Rusă și cu regimul de la Kremlin? Sunt sigur că nu și sunt sigur că peste câteva zile astfel de inițiative vă vor costa.

Singurul lucru pentru care vă felicit e că vă dați arama pe față și spuneți clar că vreți învingerea Ucrainei și că vreți Federația Rusă la graniță cu România.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Mulțumesc, domnule senator. Înțeleg că nu mai sunt...

Domnul senator Dăneasă.

A fost, a fost domnul senator Dîrlău, domnule senator Dăneasă, îmi pare rău.

Da. După aceea fiecare grup parlamentar ar trebui să ia cuvântul de două ori dacă... Vă mulțumesc pentru înțelegere.

Dacă nu mai sunt alte solicitări de intervenție, încheiem dezbaterile generale asupra acestui punct.

Inițiativa rămâne la vot final.

Iar noi continuăm lucrările cu exprimarea votului asupra inițiativelor legislative dezbătute.

Vă reamintesc, pentru conformitate, că votul se exercită prin intermediul sistemului de vot electronic hibrid: card de vot și tablete, că în timpul ședinței de vot electronic hibrid, în cazul în care senatorul este înregistrat în aplicație sau are cardul de vot introdus în consolă, dar nu apasă nicio tastă, va figura absent la votul respectiv. Iar în situația în care, din eroare, senatorul prezent în sală exercită același vot prin modalități diferite de exprimare, în mod automat se va înregistra și se va lua în considerare doar opțiunea exprimată prin intermediul sistemului din sala de plen.

Pentru început, vă rog să derulăm un vot-test.

Vot, vă rog.

38 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă, 39 de abțineri, 5 colegi sunt prezenți, dar nu votează.

Doamna senator Crețu Gabriela votează în continuare fără cardul de vot.

Vă mulțumesc.

Bun.

Dacă nu sunt observații cu privire la modul de funcționare a sistemului de vot, trecem la primul punct al ordinii de zi, unde avem Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului-cadru privind înființarea Alianței Solare Internaționale (ISA), deschis spre semnare la Marrakesh la 15 noiembrie 2016 și semnat de România la Dubai, Emiratele Arabe Unite, la 3 decembrie 2023 (L545/28.10.2024).

Ne vom pronunța printr-un singur vot asupra raportului de admitere și a proiectului de lege, care face parte din categoria legilor ordinare.

Vot, vă rog.

81 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă, o singură abținere.

Stimați colegi, proiectul de lege a fost adoptat. Vă mulțumesc.

Trecem la punctul numărul 2, Propunerea legislativă – Legea profesiilor montane (L530/14.10.2024).

Ne vom pronunța, de asemenea, printr-un singur vot asupra raportului de admitere, cu amendamente admise, și a propunerii legislative, astfel cum se propun a fi modificate prin amendamentele din raport.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte. Stimați colegi,

În Parlamentul României, peste majoritatea parlamentarilor vorbesc, se plâng, pe drept, despre agresiunea armatei ruse împotriva Ucrainei.

În România însă, majoritatea populației se plânge despre agresiunea Ucrainei, agresiunea politicii Ucrainei față de limba română din Ucraina. Un acord politic bilateral, obligatoriu, trebuie să conțină interese bilaterale. Interesul României față de limba română din Ucraina nu este luat în considerare în acest acord și în alte relații de diferite tipuri între Ucraina și România.

Asta este una din chestiunile importante pe care vrea să le rezolve... voia să le rezolve acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

## Stimați colegi,

Permiteți-mi, înainte de încheiere, să dau citire notei pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

1. Lege pentru modificarea art. 224 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, precum și pentru modificarea art. 154 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal;

2. Lege privind înființarea Centrului de excelență pentru administrația publică în domeniul dezvoltării durabile – procedură de urgență;

3. Lege pentru completarea art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață;

4. Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 126/2018 privind piețele de instrumente financiare, pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2012 privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare și societățile de administrare a investițiilor, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 297/2004 privind piața de capital, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 74/2015 privind administratorii de fonduri de investiții alternative – procedură de urgență;

5. Lege pentru completarea Legii nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război;

6. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 150/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și a Legii nr. 151/2010 privind serviciile specializate integrate de sănătate, educație și sociale, adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist și cu tulburări de sănătate mintală asociate, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății – procedură de urgență;

|**Nr.**<br>**crt.**|**Denumirea publicației**|**Valoare**<br>**(TVA 5% inclus) — lei**|**Valoare**<br>**(TVA 5% inclus) — lei**|**Valoare**<br>**(TVA 5% inclus) — lei**| |---|---|---|---|---| |||**12 luni**|**3 luni**|**1 lună**| |1.|Monitorul Oficial, Partea I|2.760|760|275| |2.|Monitorul Oficial, Partea I, limba maghiară|3.280||300| |3.|Monitorul Oficial, Partea a II-a|4.920||440| |4.|Monitorul Oficial, Partea a III-a|940||100| |5.|Monitorul Oficial, Partea a IV-a|3.760||340| |6.|Monitorul Oficial, Partea a VI-a|3.500||320| |7.|Monitorul Oficial, Partea a VII-a|1.200||110|

N O T Ă :

Monitorul Oficial, Partea I bis, se multiplică și se achiziționează pe bază de comandă. Pentru comenzi, accesați www.monitoruloficial.ro, Magazin online, Monitorul Oficial — apariții și abonamente.

|**Produs**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**| |---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---| ||**Lunar**|||||**Anual***||||| ||**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**|**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**| |AutenticMO|65|160|400|960|2.110|650|1.630|4.080|9.790|21.540| |ExpertMO|115|290|730|1.750|3.850|1.150|2.880|7.200|17.280|38.020| |||||||||||| |**Produs**|**Abonamentul COMPLET**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + toate celelalte părți ale Monitorului Oficial)**|||||||||| ||**Lunar**|||||**Anual***||||| ||**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**|**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**| |AutenticMO|75|190|480|1.150|2.530|750|1.880|4.700|11.280|24.820| |ExpertMO|140|350|880|2.110|4.640|1.400|3.500|8.750|21.000|46.200| |||||||||||| |Colecția Monitorul|Oficial în format electronic, oricare dintrepărțile acestuia||||||||140 lei/an||

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR

și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Relații cu publicul: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78/79/83. Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|573036]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 135/2.XII.2024 conține 12 pagini.**

Prețul: 60 lei