Stenogramă plen

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Înainte de a începe, invit doar un minut liderii pentru o scurtă consultare.

Doamnelor și domnilor senatori,

Vă rog să-mi permiteți să declar deschisă ședința solemnă consacrată împlinirii a 34 de ani de la Revoluția Română din Decembrie 1989.

Vă invit să ascultăm Imnul național al României.

În continuare, vă invit să păstrăm un moment de reculegere în memoria eroilor Revoluției.

Vă mulțumesc. Stimați colegi,

În cadrul ședinței de astăzi, potrivit celor convenite în ședința Comitetului liderilor, vom avea intervenții din partea grupurilor parlamentare și a senatorilor neafiliați, în limita a 5 minute pentru fiecare grup parlamentar, respectiv 5 minute pentru un singur vorbitor din partea senatorilor neafiliați.

Pentru început, dau cuvântul reprezentantului Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

## **Domnul Sebastian Răducanu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Decembrie 1989 reprezintă pentru poporul român suferință și sacrificiu, destine frânte și răni care nu se vor vindeca niciodată. În urmă cu 34 de ani, dorința de a elibera România de regimul comunist a devenit atât de puternică, încât românii au ieșit în stradă cu mâinile goale și au stat neclintiți în fața armelor. Timișoara a fost locul în care s-a aprins scânteia, de aici s-a pornit pe drumul libertății, atât de mult visată de milioane de români. Și pentru curajul eroilor timișoreni trebuie să rămânem mereu recunoscători, să nu uităm sacrificiul pe care aceștia l-au făcut în fața rafalelor de gloanțe. În fața noastră se derula momentul zero, care a deschis drumul către democrație. Am înțeles rapid că destinul nostru avea să se schimbe și că vom putea să ne construim viața după propriile aspirații, într-o societate puternic atașată de valorile și principiile democratice ale statului de drept.

Dezvoltarea unei societăți depinde și de modul în care învățăm din lecțiile trecutului, dar și cât înțelegem, la nivel colectiv, că prezentul reprezintă moștenirea generațiilor viitoare. Tinerii trebuie să cunoască trecutul și prețul plătit

pentru libertate, pentru a aprecia mai mult ceea ce au, dar și pentru a conștientiza că sunt responsabili de a păstra și de a continua consolidarea procesului democratic.

Valorile pentru care românii au luptat în Decembrie 1989 au devenit, cu trecerea timpului, baza societății noastre. Astăzi suntem aici pentru că avem datoria să nu uităm ororile unui regim care a pornit o luptă împotriva propriului popor. Nu putem uita de flăcările care au ars trupurile pline de lovituri și gloanțe și de strigătul de durere al celor care au pierdut ființe dragi în acele zile.

Vă mulțumesc.

În continuare, invit la cuvânt reprezentantul Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România.

## **Domnul Raoul-Adrian Trifan:**

Conform unui sondaj recent, aproape jumătate dintre români cred că se trăia mai bine înainte de 1989, pe timpul comunismului. Oare cum am ajuns, ca societate, în acest punct? Cum de românii au uitat de cozile de la alimente, de penuria generalizată și de opresiunea odiosului regim comunist?

Oare să fie de vină faptul că statul român a reușit abia după decenii întregi să cumpere primul tren nou? Sau poate faptul că în România trebuie să ai noroc ca să nu mori cu zile? Mergi la spital în căutarea ajutorului și mori pe holuri, fiindcă ești ignorat. Merg copiii la școală și pică zidurile peste ei. Mergi pe stradă și inspiri aer otrăvit, pentru că statul refuză să monitorizeze calitatea acestuia. Bei apă contaminată, pentru că România, deși primește bani pentru acest lucru, nu a fost capabilă să închidă gropile ilegale de gunoi. Te duci, ca senior, în azil, cauți alinare și ajungi să fii abuzat și tâlhărit. Îți vezi de gospodăria ta, dar, într-o zi, depozitul ilegal de gaz de lângă casa ta explodează, pentru că autoritățile au închis ochii și nu au efectuat verificările necesare. Sau poate că pentru acest caz de amnezie colectivă e de vină acest stat construit de Iohannis și de clica din jurul său, în care unii cetățeni sunt „mai speciali”, se bucură de privilegii însemnate, de pensii speciale, salarii și indemnizații pe măsură, în timp ce românul de rând se străduiește să trăiască decent de la o lună la alta.

Există o nouă nomenclatură, susținută și hrănită din bani publici, pe care guvernarea PSD – PNL îi redirecționează cu zâmbetul pe buze, luându-i cu forța de la contribuabilii onești. Așa ajungem la eterna întrebare: oare pentru asta s-a murit la Revoluție? Dacă știau revoluționarii că pentru asta ies în stradă oare ar mai fi făcut acei pași fără de care democrația românească astăzi nu ar fi existat?

o zi tristă, în care ar trebui să facem apel măcar la memorie, dacă nu altceva, pentru că avem obiceiul rău de a uita foarte rapid ce se întâmplă cu viețile noastre.

Am uitat nu doar cum se trăia în regimul totalitar comunist, ci am uitat ce s-a întâmplat în regimul posttotalitar, criptocomunist, din anii ʼ90. Am uitat ce s-a întâmplat în regimul de pradă din anii 2000. Și am uitat ce s-a întâmplat chiar și în urmă cu un an sau doi, când, stimați colegi, dacă pot să vă spun așa, v-ați dat mână cu mână, toți cei care alcătuiți o majoritate _de facto_ , pentru a suprima drepturile și libertățile românilor, sub pretextul că știți mai bine ce e bine pentru noi toți.

Statul român nu s-a schimbat fundamental, din păcate, în cele 3 decenii scurse de la Revoluție, ci a rămas structural un stat securistic, un stat care, iată!, alocă bugete imense serviciilor secrete. Avem cele mai multe servicii secrete și avem cei mai mulți bani alocați pentru serviciile secrete, raportat la bugetul național, avem de patru ori mai mulți angajați ai serviciilor secrete decât înainte de ʼ89 și cu mult mai mulți decât state mai mari decât noi – un regim care vrea să ne supravegheze și probabil care vrea, la rigoare, să ne disciplineze, prin intervenția acestor servicii secrete.

Mă apropii de încheiere, pentru că e clar că nu vorbesc unor minți care nu știu despre ce e vorba și nici unor inimi care sunt pregătite să primească mesajul nostru, care este simplu: libertatea nu este un cuvânt, nu este o lozincă, libertatea este o valoare care e probată prin fiecare gest al nostru, în fiecare zi a noastră, până la sfârșitul vieții. Acesta este idealul celor care s-au jertfit în ʼ89, acesta ar trebui să fie și modul nostru de a-i onora pe cei care au căzut în ʼ89 și dacă nu o facem pentru noi, dacă nu ne apărăm libertatea pentru noi, ar trebui s-o facem măcar pentru memoria lor. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Invit la microfon reprezentantul Grupului parlamentar UDMR.

Invit la microfon reprezentantul Grupului parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor.

## Dragi colegi,

Această ședință solemnă dedicată evenimentelor de acum 34 de ani începe cu stângul, pentru că nu este onorată cum se cuvine: în primul rând, de prezența tuturor, în al doilea rând, ea mustește de formalism. Nu, eroii din Decembrie 1989 n-au murit pentru a fi elogiați, n-au murit pentru discursuri serbede, care să fie rostite în numele și pe seama lor. Ei au murit pentru un ideal: cel al libertății, libertate care, nu o dată, în cele peste 3 decenii scurse de la Revoluție, a fost pusă în primejdie, a fost amenințată.

Am trăit sub spectrul pierderii libertății inclusiv în anii din urmă, când unii dintre cei care astăzi îi elogiază în cuvinte seci pe cei care au murit pentru libertate au fost gata să suprime libertatea, sub pretexte diverse, iar alții beneficiază de pe urma morții celor din ʼ89, fiind urmași direcți ai celor care i-au ucis și ai celor care i-au obidit, până i-au adus în pragul disperării, așa încât eu văd că astăzi este

## **Domnul Turos Lóránd:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor,

În fiecare an, luna decembrie este pentru noi toți o lună încărcată de emoții puternice. În urmă cu 34 de ani la Timișoara se aprindea prima scânteie care, peste câteva zile, aprindea flacăra Revoluției, flacăra schimbării. Era începutul unei noi ere pentru întreaga Europă.

Revoluția a dovedit că solidaritatea dintre diferite etnii și confesiuni poate fi mai puternică decât deosebirile ce ne caracterizează. Decembrie ʼ89 nu a fost doar o victorie asupra comunismului, ci a fost primul moment din istoria noastră comună în care societatea românească și minoritățile autohtone au realizat o unitate, o solidaritate nemaiîntâlnită până atunci, pentru un scop comun: obținerea libertății.

În ʼ89 românii și maghiarii au luptat împreună împotriva regimului comunist la Timișoara, la Cluj, la Târgu Mureș sau la Brașov, au stat unul lângă celălalt. Anul ʼ89 a fost momentul în care împreună am pus bazele unei societăți libere, democratice, momentul în care am conștientizat cu toții că drumul nostru comun spre Europa este cel mai simplu de parcurs doar prin valori ca libertatea, egalitatea și fraternitatea.

## Doamnelor și domnilor,

Știm cu toții că nu a fost ușor să ajungem până aici. În deceniile comunismului, în așa-zisa „Epocă de Aur”, societatea românească s-a confruntat cu cea mai cruntă sărăcie și izolare, cetățenii au fost privați de multiple drepturi fundamentale. Pe lângă toate acestea, comunitatea maghiară din România a fost și victima unui proces dur și fără precedent de deznaționalizare, de asimilare. Planul de deznaționalizare al regimului Ceaușescu nu a dat însă roade, la fel cum a eșuat și politica regimului de a induce ura în mod definitiv între români și maghiari. Revoluția din ʼ89 a fost dovada maturității societății românești, care a refuzat totalitarismul și politica unui regim intolerant. Decembrie ʼ89 este și rămâne pentru noi toți simbolul dorinței de libertate și al respectului reciproc.

## Mulțumesc, domnule senator.

Din partea grupului senatorilor neafiliați, s-a înscris domnul senator Cristian... Cosmin Poteraș, pe care îl invit la microfon.

Cosmin Poteraș – pe care îl invit la microfon.

## **Domnul Cosmin-Marian Poteraș:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Nu mi-am pregătit un discurs, însă am vrut neapărat să intervin, pentru că m-a emoționat puțin discursul colegului de la PSD, un discurs corect, dar incomplet.

Și am simțit nevoia să adaug că cel mai bun mod de a cinsti memoria eroilor Revoluției este acela de a aduce vinovații în fața justiției. Abia atunci vom putea să-i cinstim așa cum se cuvine. La 30 și ceva de ani de la acele momente, România a eșuat în a face acest demers. Ba mai mult, unii dintre suspecții, să spun, pentru acele crime au fost răsplătiți cu funcții de onoare în principalul partid de guvernământ.

În situația asta ne aflăm astăzi și sper ca România să poată să-i aducă în fața justiției cât încă sunt în viață. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

În continuare, o invit la cuvânt pe doamna senator Nicoleta Pauliuc, din partea Grupului parlamentar PNL.

## **Doamna Nicoleta Pauliuc:**

## Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Am auzit astăzi discursuri bine scrise și argumente consistente care au descris Revoluția Română din Decembrie 1989 fie drept sursă primă a progresului societății românești din ultimii 34 de ani, fie drept origine a unor mari formații instituționale și politice care au marcat țara noastră după ce am ieșit din comunism.

Realitatea obiectivă este că suprasimplificarea Revoluției, neînțelegerea nuanțelor și contextului istoric – nu numai din România, ci din întreaga Europă și lume – reprezintă erori de analiză a ceea ce a fost în mod cert cel mai important punct de inflexiune pentru generația noastră, a celor care ne aflăm astăzi în această sală.

## Stimați colegi,

Nimeni și nimic nu poate contesta faptul că Revoluția s-a născut din setea de libertate și speranță a unei vieți mai bune a românilor și mai ales a tinerilor, care-și doreau mai mult. Dacă am reușit ceva în acești 34 de ani de postcomunism, a fost să descătușăm energia unor oameni care voiau oportunități. Acea generație – din care și noi, mulți, facem parte – ne-a adus în Uniunea Europeană și Alianța Atlanticului de Nord. Nu aș spune neapărat că am fost liberi, pentru că am dus cu noi povara economică, socială și psihoculturală a comunismului, dar ne-am dorit ceva mai bun pentru copiii noștri și, implicit, pentru această țară.

La Revoluție aveam 18 ani. Mă gândeam la bacalaureat și la examenul de intrare la facultate, nu știam ce-mi va rezerva viitorul, dar priveam cu optimism înainte, pentru că eram convinsă că pentru noi toți va fi mai bine. Și, privind în urmă, uitându-mă la cât de multe am realizat în acest interval, cât de mult am progresat, gândindu-mă că mai este un pic și poate ne vom reîntâlni cu frații basarabeni sub umbrela Uniunii Europene, așa a fost. Oricât de negativiști am fi, nu putem să nu constatăm în mod obiectiv că România a progresat. Această combinație de speranță, naivitate și determinare a marcat o generație, pe care aș asemui-o cu cea a poporului sfânt mergând prin deșert, călăuzită de Moise. Pentru noi, stimați colegi, Europa și America au fost, cumva, steaua călăuzitoare, pentru că au reprezentat simbolurile unei vieți mai bune și prospere, ale unor democrații consolidate, în care libertatea și căutarea fericirii sunt drepturi fundamentale pe care le are fiecare om.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

## Mulțumesc, doamna senator.

Declar închisă ședința solemnă consacrată împlinirii a 34 de ani de la Revoluția Română din Decembrie 1989.

Stimați colegi,

Continuăm lucrările plenului Senatului de astăzi, 19 decembrie 2023.

Vă anunț că și-au înregistrat prezența un număr de 83 de colegi până în acest moment.

Le mulțumesc colegilor Ion-Narcis Mircescu și Sorin Lavric, pentru asistență... Marius Humelnicu, iertați-mă!, care îl înlocuiește pe colegul Mircescu.

Ordinea de zi pentru ședința plenului a fost distribuită. Dacă sunt comentarii, le ascultăm.

Dacă nu sunt,

Ordinea de zi a fost adoptată.

În continuare, programul de lucru pentru această zi este cunoscut.

Conform programului de lucru propus de Biroul permanent și aprobat de Comitetul liderilor, întrebările, interpelările și declarațiile politice se vor depune în scris;

de la ora 17.00, după cum bine știm, s-a desfășurat ședința solemnă consacrată împlinirii a 34 de ani de la Revoluția Română din Decembrie ’89; continuăm cu dezbaterea și votul final asupra inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi – nu sunt multe.

Dacă sunt intervenții cu privire la acest program?

Dacă nu, am rugămintea să vă exprimați prin vot asupra programului de lucru pentru astăzi.

- Vot, vă rog.

- 78 de voturi pentru. Vă mulțumesc.

La secțiunea a II-a a ordinii de zi avem programul de lucru al Senatului pentru perioada 25 – 30 decembrie 2023.

Biroul permanent propune următorul proiect de program de lucru, aprobat de Comitetul liderilor:

- luni, 25 decembrie, și marți, 26 decembrie – zile libere;

– miercuri, 27 decembrie, până sâmbătă, 30 decembrie – activități în circumscripții electorale.

Dacă nu sunt intervenții în legătură cu acest program, vă rog să vă exprimați prin vot.

Vot, vă rog.

78 de voturi pentru.

Programul a fost aprobat.

La secțiunea a III-a a ordinii de zi vom începe cu punctul 1, unde avem înscrisă Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/2023 privind instituirea unei măsuri cu caracter temporar de combatere a creșterii excesive a prețurilor la unele produse agricole și alimentare (L423/06.12.2023).

Declar deschise dezbaterile generale.

Îl invit pe domnul secretar de stat Cristian Telehuz, Ministerul Agriculturii, să prezinte punctul de vedere al Executivului.

Microfonul 8.

## Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor senatori,

Prezentul proiect de act normativ instituie, pentru sectorul agricultură și industrie alimentară, o măsură cu caracter temporar de combatere a creșterii excesive a prețurilor la unele produse agricole și agroalimentare. În anexa actului normativ se regăsesc cele 14 produse la care face referire și ale căror marje de adaos sunt limitate în procesare la 20%, în distribuție la 5% și în retail la 20%, respectiv.

Modificările care survin cu această nouă versiune implică și reglementări asupra refacturării și cred că ar trebui să facem mențiunea că nu are impact bugetar. Mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule secretar de stat.

În continuare dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală să prezinte raportul.

Domnule președinte George Scarlat, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală, prin adresa L423, a fost sesizată în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Legii pentru aprobarea ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67 privind instituirea unei măsuri cu caracter temporar de combatere și creștere excesivă a prețurilor la unele produse agricole și alimentare.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 27 septembrie 2023, Consiliul Legislativ avizând favorabil acest proiect.

Camera Deputaților, în ședința din 5.12, pe baza raportului de admitere, cu amendamente admise, depus de Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, a adoptat proiectul de lege, aducând mai multe completări la forma adoptată de Senat.

Astfel, întrucât la art. 2 are un alt obiect de reglementare față de art. I, conform normelor de tehnică legislativă, este necesară modificarea corespunzătoare a titlului legii, și anume: Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67 privind instituirea unei măsuri cu caracter temporar de combatere a creșterii excesive a prețurilor la unele produse agricole și alimentare, precum și stingerea unor obligații fiscale datorate de cooperativele agricole.

În vederea respectării principiului bicameralismului, potrivit art. 116 alin. (4) din Regulamentul Camerei Deputaților, întrucât Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, a adoptat prevederi care produc cumulativ existența unor deosebiri majore de conținut juridic și existența unei noi configurații semnificativ diferite între formele adoptate de către cele două Camere ale Parlamentului, încălcând cele două criterii esențiale cumulativ stabilite prin Decizia Curții Constituționale nr. 1 din 2012, s-a decis transmiterea acestei legi Senatului, pentru ca acesta să dezbată și să se pronunțe, în procedură de urgență, asupra textului nou-introdus și adoptat la Camera Deputaților.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare?

Doamna senator Diana Iovanovici-Șoșoacă s-a înscris la cuvânt.

Urmează domnul senator Cernic Sebastian.

Mulțumesc frumos.

Demagogie. Ați lăsat să se ridice toate prețurile, după care interveniți voi și sunteți bunii samariteni care opriți mărirea prețurilor.

Păi, ce să mai măriți, mai opriți, când s-au mărit de nu mai face față nimeni!

Nu vă supărați, deja votați împotriva poporului român pe față.

Mulțumesc.

Domnul senator Cernic Sebastian.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Așa cum bine ați auzit, este o ordonanță de urgență care pare ca proiect, plafonarea produselor... prețurilor produselor agroalimentare. Dar, ce să vedem?, amendamentele cu care s-a întors legea din Camera Deputaților reglementează diferențele de TVA pentru achizițiile de utilaje agricole.

Ce treabă au utilajele agricole cu această ordonanță?

Și-mi aduce foarte bine aminte de o practică pe care ați făcut-o și la Legea pășunii, unde ați transformat într-o seară, așa, la ceas de seară, ați transformat stuful din deltă în pășune, tot pe o lege care n-avea nicio treabă cu paludicultura, dar, ce să vedem?, este o practică, atunci când dumneavoastră, în loc să vă propuneți..., vă propuneți, de fapt, să reglementați mere și vă ies, nu știu, vă ies pere, așadar, renunțați la această practică de a reglementa anumite lucruri care..., eu unul, pe fond, nu... nu am nimic împotrivă cu ce vreți să reglementați, ci, pur și simplu, cu practica pe care o adoptați.

Mulțumesc mult.

Mulțumesc.

Domnule senator George Scarlat, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Și pentru reprezentanta poporului, și pentru colegi. Stimați colegi,

Nu e nici prima, nici ultima oară când Senatul va fi și el decizional pe sectorul agroalimentar cu privire la o lege ordinară.

La strigătul și la o..., să spunem așa, neclaritate din punct de vedere fiscal, astăzi, au de suferit fermieri care s-au constituit în cooperative agricole conform Legii nr. 566 și la care ANAF-ul le percepe acum TVA-ul cu privire la sprijinul la care au beneficiat la momentul în care și-au cumpărat acele achiziții și acele utilaje în fermă.

În fapt, ei sunt astăzi între ciocan și nicovală.

Pe de o parte, Regulamentul european nr. 1.305 le solicită și le interzice a folosi acele utilaje pentru a face prestări/servicii membrilor cooperatori și, în același timp, ANAF-ul, prin Codul fiscal, vine și le spune că nu poți folosi un mijloc fix atât timp cât nu aduci venituri în companie, în persoană juridică și, în acest sens, sunt astăzi sub sechestru foarte multe utilaje, sunt supuse sechestrării mijloacele fixe și blocate conturile cu sume semnificative și sunt executate aceste cooperative.

Prin acest mod, pentru că suntem la sfârșit de sesiune, s-a găsit această struțocămilă, dacă îmi este permis acest termen, domnule Cernic, pentru a rezolva această problemă. Poate nu era aici locul, dar s-a modificat titlul actului normativ și încercăm să rezolvăm această problemă nou-creată. Grupul Partidului Național Liberal a susținut și va susține și vă mulțumesc pentru votul dat astăzi în comisie. Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc și eu.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, declar încheiate dezbaterile generale.

Legea rămâne la vot final.

La punctul 2, avem Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind combaterea întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale – COM(2023) 533 final.

Invit reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene, în vederea prezentării raportului și a proiectului de hotărâre. Aveți cuvântul, domnule profesor.

Mulțumesc, domnule președinte.

Pentru COM 533 final am avut dezbatere în dățile de 21 noiembrie, 6 și 13 decembrie.

Prezenta propunere vizează îmbunătățirea cadrului de reglementare al Uniunii Europene privind întârzierea în efectuarea plăților. Am constatat, prin analiză, că prezenta propunere se întemeiază pe art. 114, respectă subsidiaritatea, dar nu respectă proporționalitatea.

Conform Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, de aceea, atragem atenția că Propunerea de regulament – Late Payment Regulation va avea un efect negativ asupra economiei, în general, respectiv asupra mediului de afaceri, în special.

Pentru care, în unanimitate de voturi, comisia a propus formularea unei opinii la COM 533 final.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule președinte.

Dacă sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare? Nu.

Atunci, încheiem dezbaterile asupra acestui punct al ordinii de zi.

Proiectul de hotărâre rămâne la vot final.

Punctul 3, avem Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2016/2.031 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește programele multianuale de anchetă, notificările privind prezența organismelor dăunătoare reglementate care nu sunt de carantină, derogările temporare de la interdicțiile de import și cerințele speciale de import și stabilirea procedurilor de acordare a acestora, cerințele temporare de import pentru plante, produse vegetale și alte obiecte cu risc ridicat, stabilirea de proceduri pentru includerea pe listă a plantelor cu risc ridicat, conținutul certificatelor fitosanitare, utilizarea pașapoartelor fitosanitare și în ceea ce privește anumite cerințe de raportare pentru zonele demarcate și anchetele privind organismele dăunătoare – COM(2023) 661 final.

Domnule senator Vasile Dîncu, aveți cuvântul, pentru prezentarea raportului și proiectului de hotărâre.

Mulțumesc.

Analiza pe care comisia noastră a făcut-o, cu expertiza și a altor comisii, a ajuns la concluzia că acest regulament respectă subsidiaritatea conform Protocolului nr. 2, însă prezenta propunere de regulament nu respectă proporționalitatea, conform Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiului subsidiarității și proporționalității.

De aceea susținem că digitalizarea pentru raportarea, inclusiv privind notificarea prezenței organismelor dăunătoare reglementate care nu sunt de carantină, deoarece rezultă utilizarea mult mai rapidă a informațiilor de către statele membre, precum și aplicarea măsurilor la timp util este pozitivă, însă notificarea fiecărui caz în parte, în bagajele călătorilor, este o sarcină alternativă aproape imposibil de realizat.

În urma dezbaterii am votat, în unanimitate, formularea unei opinii la COM 661 final. Mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile.

Acest punct rămâne la vot final.

Punctul 4, Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Programul de lucru al Comisiei pentru 2024. Obținerea de rezultate astăzi și pregătirea pentru viitor – COM(2023) 638 final.

Aveți cuvântul, din nou, domnule senator, domnule președinte Vasile Dîncu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ședința comisiei a avut loc la 13 decembrie 2023, la dezbatere au participat reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe.

Am analizat programul Comisiei pentru 2024, în urma examinării am salutat adoptarea acestui program de lucru și constatăm că se concentrează pe realizări și am semnalat îndeplinirea a 90% din obiectivele asumate în 2019.

În urma dezbaterii am hotărât, în unanimitatea voturilor celor prezenți, să adoptăm adoptarea și integrarea priorităților Comisiei cuprinse în anexă și formularea unei opinii la COM 638 final.

Mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Mulțumesc și eu, domnule președinte.

Dacă sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile. Inițiativa rămâne la... Proiectul de hotărâre rămâne la vot final.

Având în vedere că este ora 18.00, continuăm lucrările și

La punctul 3 avem proiectul de hotărâre pentru COM(2023) 661 final.

- Vot, vă rog.

86 de voturi pentru, 9 voturi contra, o abținere. Proiectul de hotărâre pentru COM(2023) 661 final a fost adoptat.

În fine, la punctul 4 avem proiectul de hotărâre pentru COM(2023) 638 final.

- Vot, vă rog.

83 de voturi pentru, 10 voturi contra, două abțineri. Proiectul de hotărâre pentru COM(2023) 638 a fost adoptat.

- Vă mulțumesc.

Declar închisă ședința plenului de astăzi. Și ne îndreptăm către ședința de plen comun.

## _Ședința s-a încheiat la ora 18.03._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR

și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro

Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|486978]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 13/22.I.2024 conține 8 pagini.**

Prețul: 40 lei