Stenogramă plen

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

## Stimați colegi,

## Domnule ministru,

Ne aflăm într-o perioadă extrem de turbulentă din punct de vedere geopolitic, invazia ilegală și neprovocată a Ucrainei de către Federația Rusă marcând, practic, finalul aranjamentelor globale de securitate de la finalul Celui de-Al Doilea Război Mondial și post Războiul Rece. Ne-am trezit într-o nouă epocă a confruntării, în care un grup de state cu regimuri autoritare pare să-și fi dat mâna pentru a impune o nouă ordine, bazată pe violență și teroare, în care să facă regulile. Numeroși experți aseamănă actualul tablou geopolitic global cu cel de la finalul anilor ʼ30, premergător Celui de-Al Doilea Război Mondial. În acest context tulbure, domnule ministru, care este datoria celor care conduc această țară, a dumneavoastră și a Guvernului din care faceți parte? Să depună toate eforturile posibile pentru a se asigura că Armata României își poate îndeplini cu succes datoria primordială, aceea de a fi garantul securității, integrității și independenței naționale.

Da, suntem parte a Tratatului NATO, dar, până la art. 5, acesta mai are și art. 3, care spune că părțile trebuie să aibă capacitatea individuală de a rezista unui atac armat. Or, asta înseamnă o armată națională puternică, determinată și bine dotată, domnule ministru, o armată ca cea care a spus „Pe aici nu se trece!”, la Mărășești, Mărăști și Oituz. Nu mai putem concepe o nouă Turtucaia sau un nou 1940. Or, cum putem avea o armată bine dotată cu o industrie de apărare de stat ținută în moarte clinică?

Majoritatea celor 15 companii de stat de sub umbrela Romarm sunt falimentare de ani de zile, au utilaje din anii ʼ50, forță de muncă îmbătrânită. Conducerile lor sunt nimic altceva decât o rezervație de pile politice incompetente ale PSD și PNL. Au responsabili cu privatizarea care taie frunze la câini de 15 ani și în fiecare an li se șterg datoriile acumulate, prin OUG-uri. Uzina de la Cugir n-a fost în stare să facă un prototip de pistol care să treacă testele. Întreprinderea de Avioane Craiova nu a livrat niciun avion IAR-99 standard modernizat către MApN din cele 10 aparate contractate și pentru care luna februarie 2024 a fost termen final de livrare. Vă spun eu: un singur avion, pentru care nici măcar nu au început zborurile-test.

Ați încercat să vindeți servicii la Avioane Craiova când ați fost în Coreea de Sud? Dintre cele 15 întreprinderi ale Romarm, câte au fost capabile să producă ceva util Armatei Române în ultimii 2 ani?

V-am transmis o interpelare, întrebându-vă dacă ministerul are un plan concret pentru a reface și dezvolta cât mai urgent baza națională de producție industrială în domeniul apărării și ce cuprinde acest plan. Mi-ați răspuns că ministerul a început un amplu program de modernizare și de retehnologizare începând cu perioada 2018 – 2023, ce se continuă și în 2024, alocând sume importante. Cât, domnule ministru? Care sunt aceste sume importante și pe ce au fost acestea cheltuite mai exact?

Cum este posibil ca după 2 ani de război la granițele noastre să nu avem încă producție de pulberi și de obuze de 155 milimetri? Ați declarat recent că nu producem obuze de 155 milimetri pentru că ministrul apărării nu v-a dat specificația tehnică pe care o dorește. Serios?! De ce nu l-ați chemat pe ministrul apărării, să vă încuiați cu el în birou și să nu-i dați drumul până nu vă dă specificația tehnică minune? Se prăbușește istoria peste noi, domnule ministru, credeți că este momentul jocurilor iresponsabile de-a aruncat pisica fierbinte între ministere?

Ați declarat public că, în parteneriat cu Rheinmetall, se va pune în funcțiune o unitate de producție a celei mai moderne pulberi din lume. Va produce această unitate și alte tipuri decât cele care au mai fost produse în România, respectiv pulberi simple, duble și pulberi triple?

Dacă da, care sunt aceste tipuri de noi pulberi? Este adevărat că această pulbere se va produce pe bază de bumbac, care trebuie adus integral din import, în loc de stuf sau lemn, care se găsesc în România? De ce? Care este stadiul de elaborare a Strategiei industriei de apărare, de care sunteți responsabil în calitate de ministru al economiei?

În același răspuns la interpelarea la care m-am referit mai devreme îmi spuneți: „Ministerul are în lucru un proiect avansat pentru Strategia industriei naționale de apărare.” Ce înseamnă avansat? Când va fi trecută aceasta prin CSAT? Este aceeași din perioada domnului ministru Spătaru?

Domnule ministru,

În jurul nostru toată Europa este în fierbere, liderii europeni vorbesc la unison despre fereastra de timp pentru refacerea industriei de apărare, care se micșorează pe zi ce trece, iar România pare din nou rămasă în filmul greșit la această mare răscruce a istoriei. Dumneavoastră și Guvernul PSD – PNL aveți de gând să faceți cu adevărat ceva? Că răspunsurile în zeflemea ale premierului Ciolacu sigur nu ne liniștesc.

Vă mulțumesc și așteptăm răspunsurile dumneavoastră.

## **Domnul Virgil Guran:**

Domnule ministru Ștefan-Radu Oprea, aveți cuvântul. Aveți la dispoziție 5 minute.

## **Domnul Ștefan-Radu Oprea** _– ministrul economiei, antreprenoriatului și turismului_ **:**

Mulțumesc mult de tot, domnule președinte de ședință. Dacă ar fi să fiu răutăcios, aș începe prin a spune că industria de apărare a României arată mult mai bine decât în momentul în care USR conducea Ministerul Economiei. Dar nu sunt răutăcios, așa că voi vorbi în serios despre lucrurile care ne preocupă pe toți în acest moment.

Există o Strategie industrială europeană în domeniul apărării la nivelul... care a fost lansată la sfârșitul lunii martie și lucrurile acestea vorbesc despre felul în care putem să investim mai bine în industria de apărare europeană împreună. În acest context, Ministerul Economiei are în lucru, într-adevăr, Strategia națională pentru industria de apărare, care este refăcută, ține cont de noile abordări la nivelul european și care va fi o strategie publică, pentru că în momentul în care am intrat în minister am găsit o strategie de 580 de pagini care era secret, ceea ce ne făcea să nu putem vorbi despre acest lucru în mod public. De aceea, strategia este, așa cum se întâmplă în toate statele membre, o propunere de strategie care să țină cont de noile actualități, de noile provocări pe care le avem la nivelul Uniunii Europene, mai ales în contextul despre care vorbeați mai devreme, cel geopolitic, al războiului din proximitatea granițelor noastre.

Cred că nu este puțin lucru și nu trebuie luat în râs deloc faptul că am reușit să avem o finanțare pe ASAP, pe acest program european, pentru dezvoltarea capacităților de muniție din Europa. Este una dintre cele mai mari finanțări pe care Uniunea Europeană le pune la dispoziția unui stat membru. Și, într-adevăr, avem o colaborare între compania germană Rheinmetall și companiile de stat din România care obișnuiau odată să producă pulberi. Sunt tehnologii noi; sunt alte tehnologii. Capacitățile și tehnologia și rezultatele sunt altele. Din păcate, nu pot să intru foarte mult în detalii, deși le cunosc. Este un proiect care este în linie dreaptă și la care lucrăm foarte intens în această perioadă.

Sigur că vorbim despre industria națională de apărare, dar, în general, în ultima vreme nu vedem întregul. Întregul îl reprezintă cele 120 de companii din industria de apărare, cu capital de stat – 22 și cu capital privat – 118. Atunci când vorbim despre industrie de apărare, ar trebui să vorbim despre toate companiile, și cele cu capital privat, și cele cu capital de stat. Pentru că se produce performanță în România, pentru că suntem prezenți în lanțurile de aprovizionare și furnizăm atât pentru Armata Română, cât și pentru alte armate, din alte state, sau pentru alte instituții de forță, din alte state. Și, sigur, doar dacă suntem orbiți de ideologie și de problema aceasta politică nu putem să vedem întregul, dar să știți că sunt realități care există în România.

Avem centre de mentenanță care sunt astăzi acreditate de către Ministerul Economiei. V-aș putea da câteva exemple de bună practică – și cred eu că trebuie menționate –, cum este societatea Aerostar, unde avem centru de mentenanță pentru F-16 și centru de mentenanță pentru Himars. V-aș putea da exemplu de stat IAR-ul, unde avem centru de mentenanță pentru Puma IAR-330 și 316 și unde se produc modernizări. V-aș putea da exemplu Avioane Craiova, unde avionul zboară, este în teste. Și nu este singurul; mai sunt două avioane astăzi în lucru: unul este la faza de vopsit, altul este la faza de echipamente electrice. Acolo s-a întâmplat ceva. Acel ceva a fost dat de faptul că o companie americană, care era subcontractor al altei companii, nu furniza. Pentru că Guvernul Statelor Unite are priorități și, atunci când Guvernul Statelor Unite spune că prioritar pentru industria privată de apărare este un anumit lucru, dacă încalci această prioritate, sunt repercusiuni de tip penal. Și-atunci, pentru a depăși acest obstacol – și până la sfârșitul lunii aprilie opt din 10 unități vor fi livrate, deci această etapă este depășită și toată modernizarea de la Avioane Craiova se încheie astăzi, la timp, avem o predictibilitate –, lucrăm foarte intens pentru a intra pe lista de priorități a Guvernului Statelor Unite. Noi, România. Și cred că suntem destul de aproape să realizăm acest lucru.

Spuneați despre UM Cugir – și o să mă apropii de final cu această chestiune – și probabil că nu v-ați uitat pe cifre. UM Cugir este astăzi o companie cu capital de stat, care la sfârșitul anului trecut și-a plătit toate datoriile. Nu are nicio datorie; este pe profit, lucrează și lucrează în schimb..., la schimb, produce astăzi muniție standard NATO, muniția mică, 5,56, și nu numai; este o companie care are un management foarte performant și care știe să aplice inclusiv pe Planul național de redresare și reziliență și a câștigat un proiect de parc fotovoltaic. Deci este un management performant. Această idee de a generaliza, de a-i arunca pe toți în aceeași oală nu este adevărată. Sunt companii de stat care astăzi au memorandumuri aprobate în Guvern pentru a putea face angajări și pentru a putea lucra la schimb. Asta

arată o anumită dinamică a industriei de apărare cu capital de stat din România de astăzi. Și sigur că aș putea să intru foarte mult în detalii, pentru că le cunosc, dar cred că unele dintre subiecte ar putea să intre într-o altă zonă de competență, în sensul de a avea un anumit nivel de clasificare.

Ce am făcut mai mult de atât? Și aici am nevoie de sprijinul inclusiv al dumneavoastră, al senatorilor de la USR, al senatorilor de la PSD, de la PNL, de la AUR, toate grupurile prezente în Parlament. Avem o nouă lege a cooperării industriale, care vine și pune instituțiile statului român într-o nouă formă de cooperare, astfel încât să putem defini mai bine proiectele care sunt importante pentru statul român, pentru capacitatea de înzestrare a Armatei Române, pentru a putea produce mai mult în România, pentru a putea răspunde nevoilor atât din punctul de vedere al livrărilor de echipamente, cât și al mentenanței, al modernizării echipamentelor existente sau celor pe care le vor achiziționa. Deja există un aviz favorabil de la Comisia de apărare din Camera Deputaților, este în parcursul legislativ. Cred că această nouă lege de..., proiect de lege în acest moment, se va transforma..., ordonanță de urgență..., se va transforma în lege în măsura votului dumneavoastră, va răspunde unor nevoi de a putea colabora mai bine între Ministerul Apărării Naționale sau celelalte ministere de forță, Ministerul Economiei Naționale, agenția care reglementează și monitorizează proiectele de cooperare industrială, astfel încât acest factor de presiune pe care îl conștientizăm, factorul timp, să lucreze în favoarea noastră.

Eu vă mulțumesc mult și contez și voi conta pe sprijinul dumneavoastră în toate proiectele importante care țin de viitorul imediat al României.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Virgil Guran:**

Mulțumesc, domnule ministru. Dacă... Înțeleg că... Domnule Bordei, mai aveți...?

Da, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Și, domnule ministru, vă asigurăm de concursul nostru pentru orice inițiativă benefică industriei de apărare.

O scurtă întrebare suplimentară, în privința șantierului naval Damen Mangalia: având în vedere că nu ați alocat finanțări pentru contracte mari, există riscul ca personalul să intre în șomaj tehnic?

Mulțumesc.

Vă rog, domnule ministru. Vă rog.

Damen Mangalia nu este în domeniul industriei de apărare, dar vă pot răspunde la această chestiune. Inclusiv astăzi-dimineață vorbeam cu liderul de sindicat de la Damen Mangalia. Ieri am vorbit cu directoratul de la Damen Mangalia. Sunt într-un permanent contact cu ei, cu ambele părți reprezentative, inclusiv cu acționariatul partener de la Damen Holding, pentru a identifica împreună oportunități și soluții pentru a continua activitatea în șantierul Damen Mangalia. Pot să vă spun că în acest moment licităm – sigur, Damen Mangalia licitează – la mai multe proiecte și colaborăm pentru a putea identifica cele mai bune oportunități pentru a avea încărcare în șantier în acest moment și pe viitor. Proiectele la care lucrăm și la care am depus deja oferte, cu care sunt deja cei de la Damen Mangalia în discuții, pot aduce siguranță lucrătorilor din Damen Mangalia, pentru o perioadă de timp scurtă, vom avea de lucru, și vom avea de lucru pe o perioadă lungă de timp. Ceea ce ține de Ministerul Economiei, totul se întâmplă, acest lucru pot să vă garantez.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Continuăm dezbaterile cu intervențiile grupurilor parlamentare și ale senatorilor neafiliați.

Reprezentantul PSD dorește să ia cuvântul? Nu.

PNL?

Nu.

USR?

Domnule Berea Cristian, vă rog.

Domnule președinte, vă mulțumesc. Stimate domnule ministru,

Vreau să încep prin a spune că vă consider, sincer, una dintre cele mai competente persoane pe care le-a pus PSD-ul în fruntea unui minister. Asta, poate, și pentru că mulți alți miniștri PSD, PNL sunt... lemn. Totuși, luând în considerare acest lucru, nu înțeleg de ce nu ați făcut până acum pași concreți spre revitalizarea industriei de apărare.

O dată la câteva luni, împreună cu membrii Comisiei de apărare, mergem la MApN să discutăm despre securitatea României. Invariabil, de fiecare dată, vine problema industriei de apărare. Și de fiecare dată primim același răspuns. Și îmi permit aici să citez dintr-un fost prim-ministru al țării: „Ăăă... ăăă... ăăă...” Am încheiat citatul. Ni se spune, cu subiect și predicat, că nu e la ei, că e la dumneavoastră, la Ministerul Economiei.

Pentru oamenii care ne privesc de acasă, vreau să clarificăm un lucru: PSD are Ministerul Economiei, PSD are Ministerul Apărării, PSD are prim-ministrul și, din ceea ce vedem în ultima perioadă, PSD are în buzunarul de la piept președintele țării. Cum nu e la dumneavoastră?! Cum?!

Noi, ca țară, suntem obișnuiți să ne manifestăm reactiv. Nu îmi amintesc ultima dată când am fost proactivi, când am venit în întâmpinarea necesităților. Cred că deviza acestui guvern PNL – PSD este: „Nimic fără Doamne ferește!”

Dacă analizăm ceea ce se întâmplă în Ucraina, vedem că unele dintre cele mai eficiente arme sunt dronele, fie că vorbim despre drone aeriene sau navale. Cum ar fi, domnule ministru, să producem și noi dronele noastre, să nu mai cumpărăm de la alții?

Dar nu drone dintr-alea trase cu praștia, drone pe bune, la standarde de 2024. Nimeresc dronele rusești Brăila, dar orbii de la Ministerul Economiei nu înțeleg că poate cei din Craiova ar trebui să nu încerce să mai modernizeze cu întârziere avioane, ci să producă ceva nou și util pentru Armata Română. Sub conducerea PSD, industria de apărare produce o singură armă: pila. Pile în funcții de conducere. Peste tot, numai pile. Pile, pile, pile! Pile PSD... și PNL.

Vă lăudați că ați alocat 2,5% din PIB pentru apărare. De fapt, s-a văzut că ați furat la cifre și sunt doar 1,6. Care este strategia de reformare și de relansare a producției de armament pentru România, cu un război la graniță? Pentru că, vedem, dronele rusești zboară prin România ca pe autostradă. Tulcea și Brăila sunt legate de autostrada dronelor.

Domnule ministru,

România modernă pe care și-o doresc românii trebuie să fie în stare să contribuie la producția de armamente militare, nu doar să cumpere de la alții. Țara se apără cu arme moderne, nu cu gargară, nu cu lozinci și nu cu promisiuni mincinoase.

Și în final, domnule ministru, vreau să vă mulțumesc că ați acceptat invitația noastră și am să vă rog să vorbiți și cu colegii dumneavoastră din Guvern care ignoră invitațiile noastre de atâtea luni de zile și să le spuneți să vină și ei aici, că nu-i înghițim. Oricum, nu-i înghite nimeni!

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al AUR are o intervenție. Vă rog, domnule.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Domnule ministru,

Problema pe care o supun astăzi nu face parte din tema prezentată de colegii de la USR; este o temă economică și, presupun, una extrem de importantă pentru economia României și interesele producătorilor români – face parte din noul concept de „patriotism economic”, adică obiectivul de a produce și a consuma românește.

Concret, vă aduc la cunoștință situațiile cu care se confruntă producătorii români în relațiile cu marii retaileri. S.C. Cream Land din Alexandria, S.C. Prăvălia D’Art – SRL din București și multe altele. Producătorii se plâng de faptul că produsele lor sunt delistate abuziv. Deși îndeplinesc toate condițiile necesare, reclamă practici abuzive raportat la legislația în vigoare: neafișarea corectă la raft, neaducerea în magazin cu ritmicitatea cerută de vânzări, practicarea unor adaosuri comerciale și taxe foarte mari comparativ cu prețul de achiziție impus producătorilor. După neexpunerea cu ritmicitatea necesară la raft, se practică și mutarea produselor în alte zone, adică nevizibile sau mai puțin vizibile, astfel încât cumpărătorii să găsească cu dificultate produsele. Toate acestea generează pierderi uriașe sau chiar falimentul forțat al producătorilor, care nu este dat de lipsa de cerere de piață, ci de posibile intenții de practici dubioase. Foarte mulți producători se confruntă cu aceleași probleme. Ni s-au adus la cunoștință aceste fapte în Comisia pentru abuzuri din Senat, dar acestor producători le este teamă să se afișeze, pentru că vor fi delistați și aceștia, conform celor relatate mai devreme.

Ceea ce vă rog eu este să dispuneți verificări cu celeritate asupra acestor aspecte și, dacă acestea se confirmă, să aplicați măsurile de corectare a acestor situații. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. UDMR-ul. Vă rog, domnule.

## **Domnul Turos Lóránd:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Domnule ministru,

## Stimați colegi,

În primul rând, vreau să vă felicit pentru că ați dat curs invitației Senatului. Din păcate, colegii, majoritatea colegilor dumneavoastră, își ignoră această obligație de a participa la ora Guvernului. Normalitatea a devenit excepție, însă trebuie să vă felicit.

Din păcate, industria de apărare nu produce la nivelul așteptărilor și la nivelul necesităților. Unii spun că nu doar că nu produce pulbere, ci ea însăși e praf și pulbere.

Totuși, trebuie să fim cinstiți, stimați colegi: nu poți să-i ceri socoteală unui ministru actual pentru ceea ce n-au făcut predecesorii săi de aproape 30 de ani.

Înțeleg că aveți o strategie în lucru, e un pas foarte important, însă după granițele noastre e un război de mai bine de 2 ani și, după strategii, am avea nevoie și de fapte. În primul rând, pentru că e obligația noastră, chiar dacă suntem membri în cea mai puternică alianță; e obligația noastră de a ne asigura de tot ce ne stă în putere pentru apărarea noastră, inclusiv armament. În al doilea rând, pentru că, tocmai în acest context geopolitic, pentru industria română de apărare există o foarte mare oportunitate – și nu ar trebui să ratăm această oportunitate. Eu aș dori și cred că acea strategie în curând se va transforma în realitate, în fapte.

Vă doresc succes și ne dorim... nu doar dumneavoastră, întregii țări îi doresc succes în acest...

Vă mulțumesc.

## **Domnul Virgil Guran:**

Mulțumesc.

Nu avem intervenții de la neafiliați.

În completare până la cele 3 minute, domnul Claudiu Târziu dacă mai...

Deci fiecare grup are 3 minute, atât; trebuie să se încadreze. Văd că doresc mai mulți, dar atât...

## Domnule președinte de ședință,

Foarte scurt, aș vrea să îl întreb pe domnul ministru dacă ne poate confirma că, atât în timpul mandatului domniei-sale, cât și în timpul mandatelor altor colegi din coaliția

guvernamentală, au existat oferte din mediul privat străin pentru a construi fabrici de pulbere și fabrici de armament în România în mod foarte avantajos pentru țara noastră și dacă știe de ce aceste oferte au fost refuzate.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

În încheiere, domnule ministru, vă rog să răspundeți aspectelor reliefate la intervențiile grupurilor parlamentare. Aveți la dispoziție 5 minute.

Mulțumesc mult pentru oportunitatea de a răspunde.

Eu vă mulțumesc pentru invitația de astăzi. Cred că e corect să fim într-un dialog tot timpul, pentru a putea explica mai bine ce se întâmplă în mod real în industria de apărare din România, cu capital privat și cu capital de stat – am să repet obsesiv această chestiune, pentru că trebuie să privim întregul.

Repet, sunt 120 de companii, astăzi, licențiate în România, din care 118 sunt cu capital privat, care produc echipamente și pentru industria de apărare... și pentru Ministerul Apărării și celelalte ministere de forță din România, dar și exportăm.

Dacă ne uităm pe industria cu capital privat, vom observa că producem gamă de muniție standardul vechi și standard NATO în toate fabricile, că lucrăm în cinci dintre companii... că avem memorandumuri în cinci dintre companii pentru a avea angajări suplimentare – vom ajunge cu unele dintre fabrici să lucrăm în patru schimburi, adică 24 de ore/7 zile pe săptămână, aceasta e ținta –, că suntem prezenți în lanțurile de aprovizionare pe produs finit pe toate calibrele, inclusiv pe calibrele mari de..., și mă refer la muniție, că Armata Română este dotată cu Piranha fabricat în România și că sunt multe proiecte pe care le discutăm împreună cu Ministerul Apărării.

Dar legea veche – și de aceea am schimbat-o – a offsetului spunea că se produce înzestrarea armatei și apoi offsetul este obligatoriu, nepermițându-ne să definim foarte bine de la început să fim activi, nu reactivi, și să putem să pregătim industria de apărare din timp, pentru a răspunde nevoilor Armatei Române.

Astăzi, ordonanța de urgență... propunerea care va fi în discuție în Parlament spune că împreună, Ministerul Apărării Naționale sau celelalte ministere de forță, cu Ministerul Economiei, cu celelalte instituții din FSNA, definim întregul proiect, adică, pe o analiză foarte clară, spunem dacă ceea ce are nevoie armata poate fi produs în integralitate în România sau nu și, dacă nu, ce trebuie produs în România. Definim acest proiect, mergem în CSAT și, în conformitate cu art. 346 din tratat, definim interesul esențial al României și, atunci când se produce licitația, știm deodată ce înseamnă aprovizionarea armatei sau a ministerelor de forță și ce înseamnă partea de cooperare industrială, bine definită de la început, ceea ce ne permite să facem ce astăzi este o realitate în Ministerul Economiei – că discutăm cu foarte mulți potențiali parteneri. Cu unii suntem foarte avansați, dar este un lucru pe care l-am învățat atunci când lucram în privat, adică până în 2012, între ʼ90 și 2012: să nu vorbesc despre un contract atâta timp cât îl negociez, până când el nu este semnat, pentru că, dacă venim și facem publice declarații, s-ar putea să ne afecteze pe noi în negociere, adică în ceea ce defineam mai devreme ca fiind interes esențial al României. Dar vă pot garanta că în acest moment avem foarte mulți parteneri cu care discutăm pentru a putea produce în România echipamentele de care Ministerul Apărării Naționale, Armata Română, celelalte ministere de forță au nevoie. Și sper ca la BSDA, care nu e departe, e în mai, să putem face niște anunțuri, pentru că este un timp în care, împreună cu parteneri internaționali, am hotărât că putem anunța proiectele la care lucrăm și progresul pe care îl facem împreună. Deci, din această perspectivă, se lucrează și se lucrează intens în industria de apărare din România, în minister, în Romarm și împreună cu industria privată.

Despre drona românească, da, este un proiect în care cred, este un proiect în care am identificat foarte multe companii românești care au produse deja foarte performante și vom reuși, împreună cu Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Cercetării, Inovării, să aducem acest proiect al dronei românești mult mai aproape. Sunt lucruri pe care le discut cu colegii mei, atât cu domnul Tîlvăr, cât și cu domnul Ivan, cum putem să facem acest proiect să fie o realitate în România.

Am avut o întrebare punctuală despre cei care au venit la Comisia pentru abuzuri. Sunt în discuție cu ei, i-am văzut; colegul nostru senator Dănuț Cristescu chiar mi i-a prezentat pe cei de la fabrica de înghețată din Teleorman.

Am vorbit deja cu ANPC-ul, să vedem... – și cu celelalte instituții care pot avea autoritate de control sau de protecție a consumatorului și a companiilor românești – să vedem care este realitatea. Imediat ce vom avea un răspuns, am să vă informez și pe dumneavoastră. Dar ne preocupă ce se întâmplă cu companiile românești cu capital românesc. Toate companiile înregistrate în România sunt companii românești.

Cred că am răspuns anterior și UDMR-ului, faptul că, într-adevăr, știm că există o fereastră de oportunitate limitată și de aceea încercăm să ne mișcăm foarte repede. Voi mai veni... Și lucrăm în acest moment la o inițiativă legislativă care să ne permită pentru investițiile noi, pentru investițiile pentru modernizări să avem niște termene scurte în obținerea autorizațiilor de construire, dacă vreți, ceva cum a fost în Legea offshore, pentru că timpul, așa cum foarte bine spuneați dumneavoastră, nu ne este prieten de data aceasta și trebuie să ne mișcăm foarte repede și trebuie să găsim acea formulă care să ne permită ca proiectele pe care le-am convenit, cu finanțare europeană, cu finanțare din bugetul de stat, cu finanțare din alte surse, să se întâmple foarte repede în România.

Așa că încă o dată vă mulțumesc pentru invitație și contez pe sprijinul dumneavoastră ca toate proiectele la care lucrăm să se întâmple într-un termen foarte scurt, pentru că, într-adevăr, suntem conștienți și noi, și dumneavoastră că trebuie să identificăm: o dată, acele formule de colaborare

interinstituțională, doi, modalitățile prin care proiectele pe care le considerăm de importanță strategică pentru România să poată să fie realizate într-un timp cât mai scurt. Vă mulțumesc mult.

Stimați colegi,

Am finalizat intervenția în cadrul dezbaterilor politice de astăzi.

Mulțumim pentru participare, domnule ministru.

Doamnelor și domnilor senatori,