Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·29 septembrie 2025
Camera Deputaților · MO 116/2025 · 2025-09-29
Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților
Informare privind activarea domnului deputat Andrei-Cosmin Gușă în cadrul Grupului parlamentar al AUR
Intervenția domnului deputat Ștefan Bouda cu prilejul sărbătoririi Zilei limbii cehe în România
Dezbaterea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 123/2022 privind modificarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (PL-x 576/2022; rămas pentru votul final)
· Informare · Trimis la votul final
· Informare · informare
· other
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· Consultare europeană
· other
88 de discursuri
Ștefan Bouda
#3214## **Domnul Ștefan Bouda:**
## _Ședința a început la ora 16:00._
Ștefan Bouda
#3527Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,
Astăzi vreau doar să subliniez un lucru important: în fiecare an, pe 28 septembrie, adică ieri, minoritatea cehă din România sărbătorește Ziua limbii cehe.
Ștefan Bouda
#3853Această zi este și un simbol al prieteniei dintre România și Republica Cehă, și un mesaj de unitate între toate comunitățile noastre. Ziua limbii cehe a fost una dintre inițiativele legislative ale deputatului Merka Adrian-Miroslav, din partea Uniunii Democrate a Slovacilor și Cehilor din România, transpusă în Legea nr. 130 din 8 octombrie 2014, și stabilește data de 28 septembrie, „Ziua statalității cehe – Sf. Václav, patronul spiritual al Cehiei”, declarată de către Parlamentul României ca „Ziua limbii cehe”, care a fost celebrată pentru prima dată la noi acum 11 ani.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
## Bună ziua!
Rog liderii grupurilor parlamentare să invite colegii în sală. Și, între timp, stafful să ne comunice numărul colegilor care și-au înregistrat prezența.
Din totalul de 330 de deputați, până în momentul de față, și-au înregistrat prezența 214 deputați, deci suntem în cvorum.
Cu aceeași ocazie, se celebrează mai bine de 200 de ani de la sosirea cehilor în Banat. Cel mai vechi sat cehesc existent este Sfânta Elena, din regiunea Banat. Câteva cuvinte despre cehă, care este o limbă slavă de vest, vorbită, în principal, în Republica Cehă, reprezentată în scris cu ajutorul alfabetului latin și al diferitelor semne diacritice. Ceha poate părea complexă pentru cei care o învață ca limbă străină; această complexitate se datorează, în principal, morfologiei sale.
Ședința se desfășoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezență, fizic și online.
În conformitate cu prevederile art. 94 din regulament, vă informez că au fost distribuite electronic și afișate pe pagina de internet a Camerei următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele Camerei Deputaților din zilele de luni, 29 septembrie și miercuri, 1 octombrie 2025; programul de lucru pentru perioada 29 septembrie – 4 octombrie 2025; lista rapoartelor depuse în perioada 22-29 septembrie 2025 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.
O altă particularitate a acestei limbi este libertatea aparentă în sintaxă. Adesea, orice posibilitate de organizare a termenilor este acceptabilă din punct de vedere gramatical. La rândul său, asemănarea cu slovaca o face o limbă inteligibilă cu slovaca. Ca o curiozitate și o asemănare cu limba română, unde cuvântul „dor” nu poate fi tradus, și în limba cehă sunt cuvinte care nu pot fi traduse. Două dintre aceste cuvinte sunt „litost” – o stare de chin și agonie la vederea propriei dureri – și „pohoda” – o stare de beatitudine –, însă lucrul cel mai amuzant este faptul că cehii nu au un verb pentru cuvântul „a îmbrățișa”.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
## Mulțumesc.
Întreb liderii de grup dacă există observații cu privire la ordinea de zi.
Nu există.
Începem dezbaterea proiectelor de pe ordinea de zi.
4. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 148/2024 pentru prorogarea unor termene și pentru modificarea unor acte normative; PL-x 48/2025.
De fapt, cred că este punctul 2 acesta.
Da, are raport.
Da. Luăm primul punct, mai bine.
3. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 123/2022 privind modificarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative; PL-x 576/2022; procedură de urgență.
Avem 21 de amendamente admise.
Are cuvântul reprezentantul inițiatorului, Guvernul României.
Vă rog, domnule secretar de stat.
– **Domnul Bogdan Stan** _președintele Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor_ **:**
Bogdan Stan, președintele Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.
Stimați membri ai Camerei Deputaților,
Doamnelor și domnilor,
Prezentul proiect de act normativ are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 123/2022 privind modificarea Legii nr. 129/2019.
Ordonanța nr. 123 a fost promovată ca urmare a procedurii de infringement declanșată în Cauza nr. 2358/2020, în vederea transpunerii corecte a art. 30 din Directiva (UE) 2015/849.
Prin prezenta ordonanță de urgență a fost eliminată excepția de la obligația pentru depunerea declarației privind beneficiarul real pentru regiile autonome, companiile, societățile naționale și societățile deținute integral sau majoritar de stat.
De asemenea, vă aduc la cunoștință că, în noiembrie 2023, autoritățile române au primit Scrisoarea de punere în întârziere în Cauza nr. 2.152/2023, având ca obiect neîndeplinirea de către țara noastră a obligațiilor ce îi revin în temeiul art. 30 alin. (1), (3) și (4) din Directiva (UE) 2015/849 referitoare la înființarea unui registru al beneficiarilor reali ai entităților corporative și ai altor entități juridice înregistrate pe teritoriul său.
Mulțumesc.
Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia juridică sau Comisia pentru buget?
Comisia juridică, domnul președinte Ciucă. Vă rog.
Vă mulțumesc, doamnă președinte. Doamnelor și domnilor colegi,
Voi prezenta raportul comun asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 123/2022 privind modificarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.
Am fost sesizați legal, ambele comisii, conform art. 95 și 118 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților.
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat acest proiect de lege.
Camera Deputaților este Camera decizională.
În esență, se instituie un mecanism care să conducă la completarea cu informații adecvate cu privire la beneficiarii reali ai fiduciilor.
În urma dezbaterii, cu majoritate de voturi, se propune plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 123/2022 privind modificarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu amendamentele admise prevăzute în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport comun.
În raport cu obiectul și conținutul reglementării, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Vă rog să propuneți un timp pentru dezbaterea pe articole.
Propunerea – două minute.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Mulțumesc.
Supun atenției dumneavoastră propunerea făcută de domnul președinte: timp de dezbatere – două minute.
Vot · approved
Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților
Trecem la dezbateri generale.
Doamna deputat Gorghiu Alina-Ștefania, Grupul parlamentar al PNL, vă rog.
## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**
## Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.
De obicei, să știți că aceste proiecte de lege legate de spălarea banilor stârnesc dezbateri aprinse. De data aceasta avem o modificare tehnică, așa cum au spus colegii raportori, și necesară, fără controverse majore.
Practic, modificarea principală presupune faptul că se modifică, se elimină, de fapt, excepția de la depunerea declarației privind beneficiarul real pentru regiile autonome, companiile, societățile naționale, precum și pentru societățile deținute integral sau majoritar de stat.
În cazul companiilor de stat, beneficiarul real declarat este statul român, prin autoritatea care exercită drepturile acționarului, și, practic, se introduce o obligație formală de raportare, eliminând un gol legislativ și asigurând tratament uniform pentru toate entitățile juridice.
Este un proiect legislativ prin care, astăzi, ne aliniem standardelor europene, crescând transparența și responsabilitatea, inclusiv la nivelul companiilor de stat, așa cum e firesc să facem.
Vă mulțumesc.
## Mulțumesc.
Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Câciu Adrian.
## **Domnul Adrian Câciu:**
## Mulțumesc mult, doamnă președinte.
Am vrut să iau cuvântul, fiind inițiatorul acestei ordonanțe. Îi felicit pe colegii care sigur vor vota acest proiect. Ordonanța, oricum, este în vigoare din 2022; o chestiune normală.
Din păcate, guvernele anterioare nu luaseră în considerare riscul ca România să intre pe o altă listă decât cea albă în domeniul spălării banilor sau combaterii spălării banilor.
Când am preluat portofoliul la Finanțe, eram un pic aproape să ieșim dintr-o zonă normală. De aceea, împreună cu guvernul de atunci, cu premierul Ciucă și cu colegii din PSD și PNL, am făcut acest demers, care este, da, cum spune doamna Gorghiu, unul tehnic.
Întrebarea care se pune este: de ce nu s-a făcut până atunci?
Dar niciodată nu e prea târziu.
Mă bucur că am luat atunci acea decizie și mă bucur că astăzi avem acest proiect la adoptare.
PSD va vota pentru.
Mulțumesc.
Mulțumesc.
Nemaifiind alte solicitări pentru intervenții la dezbateri generale, trecem la timpii alocați pentru amendamentele admise.
Dacă există observații, de la marginal 1 la marginal 11? Nu.
Adoptate.
De la marginal 12 la 21 dacă există observații? Nu.
Adoptate.
Proiectul rămâne pentru votul final.
4. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 148/2024 pentru prorogarea unor termene și pentru modificarea unor acte normative; PL-x 48/2025.
De asemenea, suntem în procedură de urgență, conform art. 118 din Regulamentul Camerei Deputaților.
Trecem la dezbaterea proiectului de lege.
Și aș vrea să dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă sau Comisiei pentru administrație, pentru prezentarea raportului, având în vedere că reprezentantul Guvernului, care este și inițiatorul, lipsește din motive de sănătate.
Cine dorește să prezinte raportul? Comisia pentru muncă sau Comisia pentru administrație?
Comisia pentru muncă, domnul președinte Solomon. Vă rog.
## Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 148/2024 care prevede modificarea și completarea legislației cu privire la eliberarea, gestionarea și monitorizarea documentelor de călătorie acordate pensionarilor, veteranilor de război și văduvelor de război, prin prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea altor acte normative. Astfel, se urmărește asigurarea continuității facilităților de transport pentru anumite categorii sociale vulnerabile, inclusiv veteranii de război, invalizii și văduvele de război, precum și pensionarii, prin prelungirea până la data de 31 decembrie 2025 a actualului mecanism de acordare.
Camera este Camera decizională.
Comisiile propun plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamente admise și un amendament respins.
Legea face parte din categoria legilor ordinare.
Vă rog să propuneți timp pentru dezbatere. Avem 10 amendamente admise și unu respins.
Două minute.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Mulțumesc. Supun atenției dumneavoastră un vot pentru propunerea făcută, două minute – timp pentru dezbaterea pe articole de lege.
Vot · approved
Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților
La dezbateri generale nu există solicitări pentru intervenții. Atunci, pentru amendamentele admise, de la 1 la 10, dacă există obiecții?
Nu.
Adoptate.
Dacă, la amendamentul respins, dacă dorește cineva să-l susțină? Nu.
Deci rămâne în forma propusă.
Proiectul de lege rămâne pentru votul final.
5. Proiectul de lege pentru modificarea art. 597 alin. (2), (2[1] ) și (8) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală; PL-x 180/2025.
Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Doamna deputat Gorghiu Alina-Ștefania. Vă rog.
## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**
## Mulțumesc.
## Stimați colegi,
O să vorbesc în numele colegilor liberali inițiatori. Le mulțumesc și celorlalți colegi deputați care au susținut acest proiect și care, într-o formă sau alta, în alte proiecte de lege, au avut aceleași prevederi.
Astăzi susțin un proiect de lege care reglementează un lucru existent în programul de guvernare, și anume participarea condamnaților aflați în detenție sau internați într-un centru educativ la ședințele de judecată, prin clarificarea acelor situații în care aceștia sunt aduși fizic și a celor în care pot participa prin videoconferință.
De ce este importantă această modificare legislativă? Pentru că răspunde unei necesități practice. Transportul persoanelor private de libertate înseamnă, de cele mai multe ori, întârzieri, înseamnă costuri mari, înseamnă riscuri de securitate, iar videoconferința oferă o soluție modernă și sigură.
Legea aceasta, pe care îmi doresc să o susțineți și dumneavoastră, asigură celeritatea procesului, reducând amânările cauzate de lipsa escortei sau de distanțele mari până la instanțe, și garantează respectarea termenului rezonabil în soluționarea cauzelor.
În același timp, vă asigur că va contribui la siguranța publică, prin limitarea deplasărilor persoanelor private de libertate, și, de asemenea, reducerea eventualelor incidente.
Drepturile procesuale, pentru că a existat și această temere din partea unor colegi, sunt pe deplin respectate. Ședința prin videoconferință cu deținuții se desfășoară în prezența avocatului și, dacă este cazul, în prezența interpretului, iar instanța decide oricând aducerea fizică a deținutului, atunci când consideră necesar acest lucru. Contestațiile, de asemenea, la hotărârile primei instanțe rămân publice, cu citarea condamnatului și participarea obligatorie a procurorului, păstrând transparența și echitatea procedurii.
## Mulțumesc.
Dau cuvântul comisiei sesizate în fond, Comisia juridică. Domnul președinte Ciucă.
Vă mulțumesc, doamnă președintă.
Voi prezenta raportul asupra Proiectului de lege pentru modificarea art. 597 alin. (2), (2[1] ) și (8) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.
Am fost legal sesizați.
Camera Deputaților este decizională.
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat acest proiect de lege.
În urma dezbaterilor și având în vedere avizul favorabil de la Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social, Consiliul Superior al Magistraturii, avizul de la Guvernul României, care a transmis punctul său de vedere, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, Comisia pentru egalitatea de șanse, analizând fiecare aviz sau punct de vedere în parte, în urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea art. 597 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, în forma adoptată de Senat.
În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Vă mulțumesc.
## Mulțumesc.
Dezbateri generale, domnul vicepreședinte Cozma Adrian- Felician.
## **Domnul Adrian-Felician Cozma:**
## Doamnă președinte, Stimați colegi,
Una dintre principalele modificări la care se referă acest proiect este că, în situația dată, condamnatul aflat în stare de detenție sau internat într-un centru educativ este adus la judecată numai când instanța dispune acest lucru.
Prin această modificare legislativă s-ar degreva instanțele judecătorești, ce au în circumscripția lor penitenciare, de acele cereri formulate cu abuz de drept, ce au ca scop unic transferul în penitenciare preferate, putându-se cu ușurință observa că, odată aduse în instanță, persoanele private de libertate, de multe ori, renunță la cererea de judecată sau declară că nu le-au formulat ele.
În această situație cred că sunt mai multe avantaje, printre care: se reduc costurile cu transportul deținuților, crește eficiența în soluționarea cauzelor aflate pe rolul instanțelor și se degrevează instanțele de judecată.
Acesta este scopul acestei legi. Este vorba doar de cererile persoanelor deja condamnate, cele care execută o pedeapsă privativă de libertate, și nu alte situații. Este foarte important să reținem cu toții acest lucru.
Grupul parlamentar al PNL va susține acest proiect și îl va vota.
Mulțumesc.
Mulțumesc.
Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna deputat Ene Gabriela-Corina.
## **Doamna Gabriela-Corina Ene:**
Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,
Așa cum au spus și colegii de dinaintea mea, acest proiect de lege stabilește mai multe obiective importante, printre care: degrevarea instanțelor de judecată de cereri abuzive, formulate doar pentru a obține transferul temporar în alte penitenciare; reducerea cheltuielilor publice cu transportul și paza persoanelor private de libertate; eficientizarea activității judiciare, prin utilizarea tehnologiei moderne, respectiv prin videoconferință; creșterea siguranței prin limitarea transporturilor de deținuți.
Iar experiența perioadei pandemice ne-a arătat că soluția videoconferinței este una eficientă, sigură și în înțelesul tuturor părților implicate. În plus, legea păstrează garanțiile necesare pentru respectarea drepturilor fundamentale, și anume participarea avocatului și, unde este cazul, a interpretului.
Grupul parlamentar al PSD susține acest proiect de lege, care reprezintă o măsură de responsabilitate, modernizarea statului și a sistemului judiciar și o utilizare judicioasă a resurselor publice.
Vă mulțumim.
## Mulțumesc.
Din partea Grupului parlamentar al USR, doamna deputat Murariu Oana.
Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.
„Zoom din penitenciare” – așa am spus, colocvial, ideii acestui proiect în 2023, în urma unei vizite la Penitenciarul Gherla, când am discutat cu conducerea penitenciarului. Ulterior am discutat cu judecători de la instanțe de executare și am venit cu ideea unui proiect de lege.
Astăzi discutăm un proiect de lege cu o formulă îmbunătățită.
În concret, așa cum au spus și colegii mei, imaginați-vă ce înseamnă să se formuleze contestații la executare. Deci este vorba doar despre situația condamnatului încarcerat – nu există principiul prezumției de nevinovăție –, să formuleze contestații doar pentru a se deplasa la instanța de judecată. De multe ori, se mută de la un penitenciar la altul, durează zile întregi ca să-l aducă în instanță, pentru a nu-și mai susține plângerea. De multe ori – în majoritatea cazurilor, din discuția cu judecătorii –, aceste contestații se formulează doar pentru că se plictisesc deținuții din penitenciare.
Dar, bineînțeles, avem și cazurile în care vorbim de reale contestații la executare.
Acest proiect aduce garanții pentru toate cazurile, pentru că îmbină necesitatea utilizării judicioase a resurselor statului, să nu ne batem joc de acestea, și desfășurarea proceselor în componenta de digitalizare. Alte state sunt mult mai avansate decât noi pe această componentă și e timpul să recuperăm decalajul.
USR susține acest proiect de lege. Vă mulțumesc _. (Aplauze.)_
Mulțumesc.
Din partea SOS România, doamna deputat Vedinaș Verginia.
## **Doamna Verginia Vedinaș:**
## Doamnă președinte, Dragi colegi,
S-au spus aici foarte multe lucruri care susțin faptul că actul normativ, pe care îl dezbatem astăzi, va aduce un plus de calitate și anumite avantaje în ceea ce privește actul de justiție.
Vedeți, una dintre problemele pe care noi, juriștii, ne-o punem, așa, în ceea ce privește perspectiva informatizării actului de justiție, a modului în care calculatorul va lua locul omului, este o chestiune care, într-adevăr, ne preocupă și care ne pune numeroase supoziții, dar, în mod cert, există domenii prin care informatizarea aduce un plus de calitate în ceea ce privește derularea proceselor penale, iar acest proiect de act normativ reușește să facă acest lucru.
Deci, în mod firesc, pentru că, indiferent de apartenența politică, ne interesează pe toți ca lucrurile să meargă bine în țara asta, îl vom susține și noi.
Am semnalat însă în ordinea de zi o chestiune care m-a nedumerit, și anume faptul că este specificat că acest proiect de lege este de domeniul legii ordinare. Am reținut însă, prin intervenția domnului președinte al Comisiei juridice, că e vorba de o lege organică. Am reținut faptul că astfel a fost calificată de către Comisia juridică.
Și, dacă așa stau lucrurile, vom reține că este o simplă eroare materială.
Vom susține acest proiect.
Vă mulțumesc.
## Mulțumesc.
Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul deputat Dimitriu Alexandru-Paul.
## **Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:**
Este un proiect binevenit și mă bucur că o să vadă, probabil, lumina Monitorului Oficial în curând.
Este important de subliniat faptul că erau foarte multe abuzuri de drept pe care le făceau deținuții, tocmai pentru a se plimba, iar lucrul acesta genera cheltuieli foarte, foarte consistente pentru statul român.
Or, cred că acești bani, care sunt cheltuiți acum, care au fost cheltuiți în trecut pentru acest turism al celor din penitenciare, trebuie să fie folosiți în alt scop. Pentru o justiție mai bună, pentru o justiție care să îi apere pe cei care nu sunt certați cu legea.
Trebuie să o felicit pe colega mea Oana Murariu, care a inițiat un astfel de proiect în urmă cu câțiva ani, și, totodată, pe colegii de la PNL, al căror proiect îl votăm azi.
Grupul USR va vota pentru.
Mulțumesc.
Domnul deputat Făget Mădălin-Laurențiu, neafiliat.
## Mulțumesc, doamnă președinte.
## Este un proiect de lege foarte bun.
Din practică, vă spun că foarte mulți condamnați care erau într-un punct de detenție făceau sesizări în alt județ, pentru a se plimba. Aceștia ajungeau în arestul inspectoratului de poliție, iar acolo stăteau poate o zi, două, trei, până se găsea o mașină să-i ducă înapoi.
Este foarte bună această inițiativă, motiv pentru care trebuie votată.
Mulțumesc.
## Mulțumesc.
Nefiind amendamente, proiectul rămâne pentru votul final.
7. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2025 pentru modificarea și completarea titlului X din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative; PL-x 136/2025; procedură de urgență, caracter ordinar.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului României. Vă rog, domnule secretar de stat.
## **Domnul Aurel-Dragoș Drăghescu** – _subsecretar de stat în_
_Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației_ **:**
## Mulțumesc, doamnă președinte.
## Stimate doamne și domni deputați,
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2025 are ca obiect modificarea și completarea titlului X din Codul fiscal, instituindu-se reglementări cu privire la impozitul pe construcții, precum și o serie de modificări și completări ale altor acte normative, vizând măsuri fiscal-bugetare pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025.
Vă adresăm rugămintea de a susține adoptarea acestui proiect de lege, în forma propusă prin raportul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.
Vă mulțumesc.
## Mulțumesc.
Comisia sesizată în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, pentru prezentarea raportului. Vă rog.
## **Domnul Ciprian Pandea:**
## Mulțumesc frumos, doamnă președinte.
În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 118 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată, pentru dezbatere în fond, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2025 pentru modificarea și completarea titlului X din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, transmis cu adresa PL-x nr. 136/2025 din 12 mai 2025.
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil.
Consiliul Economic și Social avizează favorabil.
În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate _,_ membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaților prezentul raport, prin care se propune adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2025 pentru modificarea și completarea titlului X din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu amendamente admise, prezentate în anexă.
Mulțumesc frumos.
Stimate coleg, domnule deputat Pandea, vă rog să faceți propunere și pentru timpii de dezbatere pe articole. Avem amendamente admise.
Două minute, doamnă președinte.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Mulțumesc.
Vot · approved
Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților
Dezbateri generale?
Nu există solicitări.
Trecem la dezbaterea pe articole. Avem șapte amendamente admise.
Dacă există obiecții, comentarii?
La dezbateri generale doriți să interveniți?
## **Domnul George-Nicolae Simion**
**:**
Da.
## OK!
Doamna Grosu Veronica, la dezbateri generale, Grupul parlamentar al AUR.
## **Doamna Veronica Grosu:**
Vă mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,
Este un proiect de lege necesar, dar nu lipsit de provocări, tocmai de aceea credem că votul nostru trebuie să fie unul argumentat și exigent.
Considerăm că proiectul aduce claritate și predictibilitate fiscală, pentru că, în sfârșit, nu mai lasă loc de interpretări diferite în ceea ce privește valoarea contabilă, iar cotele reduse de impozit, de 0,5% pentru construcțiile private și de 0,25% pentru cele din domeniul public, încurajează investițiile, scad povara fiscală acolo unde era cea mai mare nevoie.
De asemenea, bonificația de 10% pentru plata anticipată considerăm noi că va susține colectarea la termen și disciplina bugetară. Însă trebuie să recunoaștem că impactul bugetar nu este deloc neglijabil, de aproximativ un miliard de lei, iar Guvernul trebuie să vină cu un plan concret pentru acoperirea acestui gol, mai ales prin combaterea evaziunii și lărgirea bazei de colectare, și nu prin noi taxe ascunse.
În ansamblu, considerăm că acest proiect de lege aduce soluții reale pentru investiții, însă succesul său depinde de implementarea riguroasă și de transparența Guvernului în utilizarea resurselor.
De aceea, votul nostru va fi unul pentru, însă cu condiția ca aceste observații critice să rămână pe agenda Executivului și a comisiilor parlamentare.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul deputat Echert Adrian.
## Mulțumesc, doamnă președinte.
Pe lângă multele reglementări pe care le are acest proiect de ordonanță, care a trecut, și din toate domeniile foarte importante... Și vreau să vă aduc în vedere și amendamentele care au fost depuse, unele depuse în cadrul comisiei, pentru ca cele 110 creșe, care sunt în construcții sau sunt în stadii avansate, tot ce trece peste 75% din stadiul de implementare a acestor creșe să poată să meargă la pasul următor, mai precis să se poată angaja personal, ca, în momentul când vor fi la 100%, să fie funcționale și date în folosința celor de acolo, care au nevoie.
Un amendament și al meu personal, aici, care extinde acest demers la toate instituțiile de învățământ care sunt în stadii de peste 75% implementare, este să se poată face angajări mult mai repede și, astfel, în momentul când sunt gata, să intre direct în lucru.
Vă mulțumesc și vă îndemn să votați aceste amendamente și proiectul de lege în sine.
Mulțumesc.
Domnul deputat Szabó Ödön, din partea Grupului parlamentar al UDMR.
## Stimată doamnă președinte,
Stimați colegi,
O să susținem, bineînțeles, această inițiativă legislativă, cu atât mai mult cu cât amendamentele depuse în comisie, inclusiv cele susținute de noi și Ministerul Dezvoltării, vin ca să realizăm două obiective principale, și anume obiectivele prevăzute în PNRR, și anume faptul că educația timpurie, și anume creșele care se construiesc în Programul „Sfânta Ana”, lansat de către domnul ministru Cseke Attila, cu 3 ani în urmă, să aibă posibilitatea să implementăm aceste programe din PNRR, întrucât acolo spune că aceste creșe nu doar că se construiesc, ci se și operaționalizează. Ceea ce înseamnă că aceste creșe trebuie să fie funcționale în august 2026, pentru a nu pierde și pentru a nu avea un jalon neîndeplinit de către România.
A doua chestiune foarte importantă: aceste creșe, practic, vin și suplimentează necesarul de locuri în creșe, până la 25.000 de locuri în creșe.
Este cel mai mare program de acest gen și sperăm ca, ulterior, după ce aceste probleme financiare, la nivel național – să spunem așa –, se vor rezolva, programul să fie susținut inclusiv din fondurile naționale, pentru că în zonele urbane, dar și în urbanul mic, în principal, asemenea proiecte trebuie să fie susținute.
Și trebuie să recunoaștem că acea modificare legislativă – pe care, cu onoare, am depus-o atunci când dumneavoastră, doamnă președinte, erați președintele comisiei, și am trecut-o prin Parlament –, și anume ca finanțarea creșelor să fie realizată de către Ministerul Educației, în așa fel încât normativul _per capita_ să poată să finanțeze creșele la nivelul administrațiilor publice locale, a făcut ca această zonă de educație să înflorească și, practic, să vină în ajutorul celor care doresc să revină la locul de muncă.
Și eu vă mulțumesc, distinse coleg.
În continuare, îl invit la cuvânt pe domnul deputat Câciu Adrian, din partea Grupului parlamentar al PSD.
## **Domnul Adrian Câciu:**
Mulțumesc mult, doamnă președinte.
Profit de faptul că este reprezentantul Guvernului aici. Actul normativ s-a dorit a fi unul foarte bun și pe unele componente este, evident, foarte bun.
Din păcate, are o componentă care vizează o reorganizare la Ministerul Investiților și Proiectelor Europene, care, de fapt, a blocat, efectiv, un întreg program operațional. Programul Tranziție Justă, la acest moment, este blocat.
Avem județe care nu au oxigen, dacă vreți – și mă refer la județul Hunedoara. Dacă vreți, mă refer la județul Gorj, de unde pleacă investitorii, unde rămân foarte mulți oameni, mii de oameni, fără locuri de muncă. Programul Tranziție Justă este blocat.
Pentru cei care nu știu, prin această ordonanță, Programul Tranziție Justă a fost preluat de către una dintre direcțiile din cadrul acestui minister.
De ce vorbesc despre lucrul acesta? Pentru că, atunci când am fost ministru, m-am ocupat să aducem toți banii pe care am putut să-i aducem din Tranziție Justă. Respectiv, dacă vă uitați pe absorbția cu care se laudă domnul ministru Pîslaru, la acest moment, Programul Tranziție Justă ar apărea cu o absorbție curentă de 31,5%, care – ce să vezi? – înseamnă 647 de milioane, din cele 2,5 miliarde de euro cât are România, numai că e doar prefinanțare.
Nimeni n-a mai dat drumul la niciun apel în ultimele 8 luni.
Sunt șase județe din România care nu au finanțare și care depind de Tranziția Justă.
Vă rog, ca reprezentanți ai Guvernului, transmiteți-i domnului Pîslaru să deblocheze urgent acest program și să decidă, iar eu propun ca acest program să fie luat de agențiile de dezvoltare regională, să ajungă banii mai repede la oameni.
Mulțumesc.
Domnul deputat Simion George-Nicolae, Grupul parlamentar al AUR.
## **Domnul George-Nicolae Simion:**
Transmiteți-i domnului Pîslaru! Sunteți în aceeași coaliție, dar vorbiți de la tribuna Parlamentului niște lucruri care sunt în interesul țării.
Nu neg ceea ce a spus domnul Câciu, dar faptul că dumneavoastră n-aveți comunicare între voi și aveți niște vendete personale, pe banii românilor, pe proiectele care ar trebui să genereze dezvoltare, nu vă face cinste.
Așa că am vrut să reiterez apelul domnului Câciu. Transmiteți-i domnului Pîslaru, vă rog!
Mulțumesc.
Trecem la dezbaterea proiectului pe articole.
Dacă există obiecții, comentarii, cu privire la cele șapte amendamente admise?
Nu sunt.
Mulțumesc.
Proiectul de lege rămâne pentru votul final.
8. Propunerea legislativă pentru modificarea art. (2[1] ) din Ordonanța Guvernului nr. 27 din 28 august 2014 privind finanțarea instituțiilor de învățământ superior militar, de informații, de ordine publică și de securitate națională; Pl-x 471/2024.
Din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.
Atunci, reprezentantul comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru învățământ, domnul președinte Alexandru-Mihai Ghigiu.
## **Domnul Alexandru-Mihai Ghigiu:**
În conformitate cu prevederile art. 62 și 64 din Regulamentul Camerei, republicat, comisiile au dezbătut propunerea legislativă în ședințe separate și au hotărât să supună plenului Camerei Deputaților un raport comun de adoptare, cu amendamente admise, din anexa ce face parte integrantă din prezentul raport.
Mulțumesc.
Mulțumesc, domnule președinte.
Avem patru amendamente admise.
Dar, până atunci, în cadrul dezbaterilor generale, dacă dorește cineva să ia cuvântul dintre colegii prezenți în sală? Da.
Domnul vicepreședinte Cozma Adrian-Felician, de la Grupul parlamentar al PNL.
Doamnă președinte de ședință, Stimați colegi,
Prin prezenta propunere legislativă se clarifică și se extinde sfera bunurilor și serviciilor de natura echipamentului, promoțiilor de absolvenți din instituțiile de învățământ superior militar, de informații, de ordine publică și de securitate națională, care pot fi achiziționate din bugetele proprii ale instituțiilor. Este un proiect care vine în sprijinul unităților de învățământ cu profil militar și cred, cu putere, în eforturile pe care România le face în cadrul consolidării capacităților de apărare și trebuie să începem cu investiția în tinerii care au ales cariera militară.
Așadar, consolidarea învățământului militar o consider una dintre cele mai bune investiții.
Grupul parlamentar al PNL va vota pentru adoptarea proiectului, cu amendamentele admise în comisiile permanente.
Mulțumesc.
## Doamnă președinte,
În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru învățământ și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au fost sesizate, în fond, cu Propunerea legislativă pentru modificarea art. (2[1] ) din Ordonanța Guvernului nr. 27 din 28 august 2014 privind finanțarea instituțiilor de învățământ superior militar, de informații, de ordine publică și de securitate națională.
Proiectul propune crearea unui cadru normativ, prin derogare de la prevederile alin. (6) ale art. 47 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, în vederea achiziționării din bugetele proprii ale organelor de specialitate ale administrației publice centrale și ale altor instituții publice din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională a bunurilor, serviciilor și activelor fixe aferente procesului de învățământ din instituțiile de învățământ superior militar, altele decât cele de natura echipamentelor studenților și promoțiilor de absolvenți.
## Mulțumesc.
Domnul deputat, lider al Grupului USR, Rodeanu Bogdan-Ionel.
Vă rog.
Am putea să spunem că o astfel de inițiativă este un proiect de lege, un proiect politic, dar transversal politic, pentru că se duce direct în zona interesului național.
Situația, în prezent, în momentul de față, pe tot ceea ce înseamnă instituții de învățământ superior, profesional, de specializare, subordonate instituțiilor de forță ale României – că ne referim la Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naționale și celelalte servicii –, era una foarte fragilă, pentru că ministerele sau instituțiile care aveau în subordine asemenea facilități educaționale nu puteau achiziționa în sistem centralizat, pentru ele, ca să le sprijine, decât uniforme, mai pe românește.
Deci, ani de zile, ministerul sau serviciul respectiv putea să-și sprijine, printr-o achiziție centralizată, doar în zona asta, instituțiile din subordine. Proiectul vine și completează această listă, pentru că, dacă vorbim de școli de subofițeri, de școli de maiștri, de academii militare, de academii de poliție, avem nevoie de investiții, trebuie să încurajăm resursa profesională și să mărim gradul de confort educațional și profesional în aceste zone. Și, pentru asta, proiectul vine în întâmpinarea instituțiilor de forță și spune: „Puteți să achiziționați în sistem centralizat elemente comune și de necesitate pentru toate aceste facilități pe care le aveți în subordine.”
Da, trecem și la bunuri, la servicii, la programe de investiții pentru aceste instituții.
E nevoie, da, de profesionalizare în ceea ce înseamnă corpul polițiștilor și al militarilor din România, dar este nevoie de un angajament clar și de un efort susținut, un efort care primește, zilele acestea, în această perioadă, și premisele unei susțineri financiare deosebite.
## Mulțumesc.
Avem o solicitare din online, domnul deputat Bara Nicolae-Adrian, Grupul parlamentar al PSD.
Vă rog.
Da. Cred că s-a răzgândit colegul nostru.
Nemaifiind solicitări, trecem la cele patru amendamente admise.
Întreb dacă sunt obiecții, comentarii.
Nu.
Adoptate.
Propunerea legislativă rămâne pentru votul final.
Și mai luăm încă un proiect.
13. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 112/2024 privind modificarea și completarea unor acte normative; PL-x 604/2024.
Avem și amendamente admise.
Procedură de urgență.
Dăm cuvântul reprezentantului inițiatorului, Guvernul României.
Vă rog, domnule secretar de stat.
secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene
Vă mulțumesc, doamnă președinte.
Prezenta ordonanță de urgență propune adaptarea urgentă a cadrului normativ pentru a facilita și accelera implementarea proiectelor multifond și operaționale cu finanțare europeană, care includ Fondul Social European Plus, precum și Fondul European de Dezvoltare Regională.
Necesitatea inițiativei derivă din prioritățile majore ale Guvernului, respectiv îmbunătățirea gradului de absorbție a fondurilor europene și evitarea blocajelor sau a întârzierilor ce pot afecta realizarea obiectivelor strategice asumate la nivel național, cu impact direct asupra relației României cu Uniunea Europeană.
Această intervenție legislativă este justificată de urgența evitării blocajelor la nivel național și a riscului de neaccesare optimă a fondurilor europene nerambursabile, precum și de imperativele consolidării capacității instituțiilor implicate în
prevenirea fenomenelor grave, la nivel socioeconomic, strategic și operaționale.
Având în vedere cele expuse, susținem adoptarea, cu amendamentele admise în comisia raportoare. Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru buget sau Comisia pentru muncă.
Comisia pentru buget? Muncă? Vă rog.
Vă mulțumesc, doamnă președinte.
Raportul comun asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 112/2024, privind modificarea și completarea unor acte normative; PL-x 604/2024
Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru muncă și protecție socială au fost sesizate, pentru dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 112/2024 privind modificarea și completarea unor acte normative; PL-x 604/2024.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 112/2024, care prevede modificarea și/sau completarea unor acte normative din materia gestionării financiare a fondurilor europene, precum și a altor acte normative.
Camera Deputaților este Camera decizională.
În urma dezbaterilor, comisiile propun plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare, cu amendamente admise.
În conformitate cu prevederile art. 73 din Constituția României, republicată, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Vă rog să propuneți un timp pentru dezbateri pe articole.
Propun două minute.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Mulțumesc.
Supun atenției dumneavoastră propunerea făcută de colegul nostru.
Vot · approved
Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților
Propunerea a fost aprobată.
Dacă la dezbateri generale sunt intervenții? Nu sunt.
Atunci, trecem la dezbaterea pe amendamentele admise. Avem 69.
Dacă de la 1 la 10 sunt observații? Nu.
Adoptate. De la 11 la 21, dacă sunt observații? Nu.
Adoptate. De la 22 la 32, dacă sunt observații? Nu.
Adoptate. 32-43. Dacă sunt observații? Nu. Adoptate. 44-55. Dacă sunt observații? Nu. Adoptate. 56-69. Dacă sunt observații? Nu. Adoptate. Proiectul rămâne pentru votul final. Mulțumesc.
Și, pentru că mai avem 3 minute, vă propun să mai luăm încă un proiect.
14. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Pactul pentru o industrie curată: o foaie de parcurs comună pentru competitivitate și decarbonizare – COM(2025) 85; PHCD 61/2025.
Proiectul de hotărâre a fost distribuit.
Are cuvântul reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene.
Vă rog.
## Având în vedere:
– proiectele de opinie transmisie de Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru mediu și echilibru ecologic;
– nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe;
– punctul de vedere al Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului;
– fișa de informare elaborată de către Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților;
– analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene; Comisia pentru afaceri europene, în principal:
– și-a exprimat susținerea pentru direcțiile pactului pentru o industrie curată și a atras atenția că prețul energiei electrice afectează competitivitatea economică în Uniune, în raport cu competitorii globali;
– a subliniat rolul strategic al României ca hub energetic și industrial în Europa de Sud-Est;
– a susținut accelerarea interconexiunilor energetice ale României cu Republica Moldova, Ucraina și statele din Balcani, ca element esențial pentru integrarea completă a Pieței unice a energiei și consolidarea stabilității regionale;
– a recomandat acordarea unei atenții deosebite infrastructurii critice pentru proiectele energetice prezente și viitoare din Marea Neagră, în contextul obiectivului asigurării autonomiei strategice a Uniunii Europene și a strategiei Uniunii pentru Marea Neagră;
– a propus crearea unui centru european de excelență pentru competențe verzi și digitalizare industrială în România;
– a recomandat crearea unui instrument de convergență economică între statele membre și orientarea unor fonduri europene dedicate către regiunile mai puțin dezvoltate.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
## Vă mulțumesc.
Nu vom mai avea timp pentru eventuale comentarii și am să rog colegii care s-au înscris, pentru că este și 16:59, dar avem...
**Domnul Ilie-Alin Coleșa**
**:**
Mai avem timp!
## **Domnul George-Nicolae Simion**
**:**
Supuneți la vot prelungirea, doamnă președinte!
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
## Numai puțin!
Vorbiți când vă dau cuvântul.
Vă rog frumos! Vă rog frumos! Vă rog frumos!
## **Domnul Ilie-Alin Coleșa**
**:**
Mai avem timp!
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
O să vă rog să interveniți la explicarea votului, în momentul votului final.
## **Domnul George-Nicolae Simion**
**:**
Supuneți la vot prelungirea, doamnă președinte!
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Păi, trebuie să vină un lider de grup să facă această propunere! Un lider de grup...
Păi, e ora 17:00! E ora 17:00, uitați-vă!
Haideți, că nu se întâmplă...
Astăzi am fost cu toții foarte harnici.
## **Domnul Ilie-Alin Coleșa**
**:**
Procedură!
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Pe procedură, dar ați cerut la ora 17:00.
Puteați să solicitați prelungirea timpului înainte de ora 17:00.
Înainte de ora 17:00! Deja era trecut de ora 17:00 când ați făcut solicitarea!
Declar închisă prima parte a ședinței.
Rog colegul pentru răspunsuri la întrebări, interpelări.
## PAUZĂ
12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/7.X.2025
## DUPĂ PAUZĂ
## **Domnul Adrian-Felician Cozma:**
## Stimați colegi,
Continuăm cu partea a doua a ședinței noastre de astăzi, 29 septembrie 2025, consacrată primirii răspunsurilor orale la interpelările adresate Guvernului.
Ministerul Justiției.
Doamna deputat Murariu Oana, din partea USR. Dacă este în sală?
Dacă nu, vom merge mai departe.
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Domnul deputat Brian Cristian, USR?
Nu este.
În continuare, pentru celelalte interpelări s-au formulat cereri de amânare.
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.
Domnul deputat Coarnă Dumitru, neafiliați – „Deblocarea fondurilor alocate anual Consiliului Național al Persoanelor Vârstnice” nr. 503B. Solicitare de amânare.
Ministerul Apărării Naționale.
Domnul deputat Pascalini Nini-Alexandru, SOS România – „Solicitarea componenței detaliate și a valorii financiare aferente celor 23 de pachete de sprijin militar acordate Ucrainei, precum și a bazei legale a clasificării și a planului de (de)secretizare”; nr. 504B.
Solicitare de amânare, de asemenea.
Ministerul Energiei.
Țiu Mihai-Adrian, SOS România – „Are statul român datorii de achitat către Complexul Energetic Oltenia? Care sunt acestea? Cum și când intenționează să le achite?”.
Solicitare de amânare, de asemenea.
Ministerul Sănătății.
Enachi Raisa, neafiliați – „Reorganizarea serviciilor de ambulanță riscă să lase județele fără sprijin operațional. Vaslui, în pericol major”. De asemenea, solicitare de amânare.
Acestea fiind zise, fiind epuizată ordinea de zi, declar închisă ședința.
Vă mulțumesc.
- O seară plăcută!
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR
#55792„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Relații cu publicul: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78/79/83. Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.
&JUYEJT|653165]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 116/7.X.2025 conține 12 pagini.**
Prețul: 72 lei
Reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, astăzi dezbatem inițiativele legislative înscrise pe ordinea de zi, până la ora 17:00, apoi vom continua lucrările noastre cu primirea de răspunsuri la interpelări.
„Corala Sfântului Venceslau” este unul dintre cele mai vechi cântece cehe cunoscute în istorie, datând din secolul al XII-lea, și este unul dintre cele mai populare cântece religioase în Cehia.
Totodată, vă prezint următoarea informare scrisă din partea domnului deputat Gușă Andrei-Cosmin, care ne anunță că își desfășoară activitatea în cadrul Grupului parlamentar al AUR, devenind membru al formațiunii politice Alianța pentru Unirea Românilor.
În 1918, în perioada formării statului cehoslovac, acest cântec a fost propus să devină imnul național. Din punct de vedere istoric, în cadrul politicii mai ample de colonizare a Banatului, deschisă de Imperiul Austriac după anexarea Banatului în 1718 – pacea de la Passarowitz –, în cursul secolului al XIX-lea, în Banatul românesc are loc procesul de colonizare a cehilor. Istoriografia cehă și cea română consideră că această colonizare s-a desfășurat în trei valuri. Începând cu anul 1823 este consemnat primul val al colonizărilor, ce duce la înființarea localităților Elisabeta și Sfânta Elena din actualul județ Caraș-Severin.
## Stimate colege,
## Stimați colegi,
Începem prin a ura „La mulți ani!” colegei noastre, doamna deputat Vetuța Stănescu.
Și, pentru începutul acestei ședințe, îl invit la tribună pe domnul deputat Ștefan Bouda, Grupul parlamentar al minorităților naționale, pentru o scurtă alocuțiune consacrată sărbătoririi zilei de 28 septembrie – Ziua limbii cehe în România.
Cel de-al doilea val al colonizării cehilor s-a desfășurat între anii 1826 și 1828, sub autoritățile austriece, mai ales în
Aveți cuvântul, stimate coleg. Munții Almăjului, fiind înființate localitățile Eibenthal din județul Mehedinți, Ravensca, Șumița, Gârnic și Bigăr din județul Caraș-Severin. Cel mai probabil mulți dintre voi nu cunosc faptul că marele jucător de fotbal Pavel Nedved, câștigător al Balonului de Aur în 2003, și care a activat la cele mai mari cluburi din lume, cum ar fi Lazio și Juventus... Ambii părinți sunt născuți la noi, în comuna Gârnic din Banat, iar după ce au emigrat înapoi în Cehia, țara-mamă, s-a născut Pavel, dar, fiind copil, a vizitat de mai multe ori satele cehești din Clisura Dunării.
Doresc să mulțumesc Guvernului României pentru susținerea pe care o acordă minorităților naționale din țara noastră, pentru promovarea limbii, culturii și religiei acestora.
Nu în ultimul rând, vreau să îi mulțumesc domnului deputat Adrian Merka, care, în 2014, a inițiat Proiectul de lege privind instituirea Zilei limbii cehe.
Vă mulțumesc.
De asemenea, scrisoarea a fost întemeiată și în temeiul art. 31 din Directiva (UE) 2015/849 referitoare la înființarea unui registru al beneficiarilor reali pentru fiducii și construcții juridice similare.
În acest context, propunem adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise, în forma adoptată de cele două comisii raportoare, respectiv Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru buget, finanțe și bănci. Vă mulțumesc.
Ca atare, impactul bugetar este pozitiv...
Vă mulțumesc. Vom susține și vă rugăm să susțineți și dumneavoastră această inițiativă.
Mulțumesc.
În funcție de obiect și conținut, propunerea face parte din categoria legilor ordinare, iar Camera Deputaților este Camera decizională.
Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins propunerea legislativă.
De aceea trebuie să ne mișcăm repede și trebuie să avem și cadrul legislativ pentru a face aceste lucruri. Vă mulțumesc.
Opinia a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene din data de 9 septembrie 2025 și a fost adoptată cu majoritate de voturi.
Supunem aprobării plenului Camerei Deputaților opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.