Stenogramă plen

Bună ziua, stimate colege, stimați colegi!

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și anunț că, din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența un număr de 183.

Ședința se desfășoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezență, fizic și online.

În conformitate cu prevederile art. 94 din regulament, vă informez că au fost distribuite electronic și afișate pe pagina de internet a Camerei următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele Camerei Deputaților din zilele de luni, 24 și miercuri, 26 noiembrie 2025; programul de lucru pentru perioada 24-29 noiembrie 2025; lista rapoartelor depuse în perioada 17-20 noiembrie 2025 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Reamintesc că astăzi dezbatem inițiativele legislative înscrise pe ordinea de zi, până la ora 17:00, apoi vom continua lucrările noastre cu primirea răspunsurilor la întrebări și prezentarea interpelărilor.

Stimate colege și stimați colegi,

În continuare, îi dau cuvântul doamnei deputat Maria Cernit, președintele Comisiei pentru egalitatea de șanse,

pentru prezentarea unui mesaj cu prilejul Zilei internaționale pentru eliminarea violenței asupra femeilor (25 noiembrie).

Aveți cuvântul, distinsă colegă.

## **Doamna Maria Cernit:**

Mulțumesc, doamnă președinte.

Bună ziua, stimați colegi!

25 noiembrie nu repară rănile nimănui, dar poate deschide discuții care salvează vieți. Este o zi care ne invită să ne oprim puțin și să ne gândim la femeile care trăiesc cu teamă acolo unde ar trebui să existe siguranță și liniște.

Unele dintre ele nu pot vorbi, altele nu știu încotro să meargă, iar multe nici nu mai au puterea să ceară ajutor, pentru că simt că nu le mai crede nimeni.

Există femei care își duc durerea în tăcere, în spatele zâmbetelor care trebuie să fie „normale”, în spatele responsabilităților pe care nu și le pot abandona, în spatele copiilor pe care încearcă să îi protejeze, chiar cu prețul propriei liniști. Și pentru că viața nu se oprește în loc, ele învață să se comporte ca și cum totul ar fi în regulă, în timp ce în interior încă se luptă cu frica, rușinea, vinovăția sau confuzia.

De aceea, cred că este important să înțelegem că violența nu este doar o problemă privată, ci una care privește întreaga societate – de la familie, la comunitate și până la instituții.

Fiecare femeie are dreptul la siguranță, demnitate și liniște, iar fiecare copil are dreptul la un model sănătos de iubire și respect. Dacă vrem să reducem cu adevărat violența, este nevoie să fim sinceri și să recunoaștem că, uneori, femeile nu cer ajutor pentru că nu știu cui să se adreseze, nu își permit să plece sau pentru că au fost învățate să tacă, să se sacrifice, să nu deranjeze și „să îndure”. În fața violenței, tăcerea nu este protecție, ci povară. Iar compasiunea, sprijinul și înțelegerea nu sunt slăbiciuni, ci forme de responsabilitate socială. În calitate de președinte al Comisiei pentru egalitatea de șanse, îmi doresc ca în România să existe servicii reale, accesibile și umane, sprijin psihologic, consiliere juridică eficientă, locuri sigure de refugiu, proceduri rapide și oameni pregătiți să asculte și să sprijine.

Pentru toate femeile care au trăit astfel de situații, care încă le trăiesc sau care nu îndrăznesc încă să vorbească, mesajul meu este simplu și sincer: nu sunteți singure, nu sunteți slabe și nu purtați nicio vină.

Aveți dreptul să fiți în siguranță, să fiți ascultate și să vă recâștigați viața, liniștea și demnitatea, în ritmul vostru, în timpul vostru.

Doamne-ajută!

Mulțumesc.

Mulțumim, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Întreb liderii de grup dacă au observații în legătură cu ordinea de zi.

Nu.

Mulțumesc.

Înainte de a intra în ordinea de zi, permiteți-mi să spunem la mulți ani colegului nostru, Kulcsár-Terza József-György, de la UDMR.

La mulți ani, sănătate și numai bucurii!

Intrăm în ordinea de zi.

4. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, precum și pentru completarea art. 158 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal; PL-x 432/2025; caracter organic.

Din partea inițiatorilor? Da, doamna deputat Gorghiu Alina-Ștefania. Vă rog.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

## Bună ziua!

Mulțumesc frumos pentru cuvânt. Stimați colegi,

Astăzi nu o să vorbesc despre sutele de mii de cazuri în care se intervine corect din partea statului; am să vorbesc despre momentele în care încă anumite victime ale violenței domestice sunt lăsate singure.

Și, da, am văzut, aproape în fiecare săptămână, cazuri de femei care cer ajutorul și sistemul nu reușește să le protejeze; am văzut ordine de protecție care au expirat înainte ca instanța să intervină, plângeri retrase sub presiune și procurori obligați să închidă aceste dosare, fără nicio evaluare; și am văzut copii martori ai violenței domestice, fără ca legislația să recunoască riscul real în care trăiesc.

Ăsta e motivul care m-a determinat să inițiez această lege, pornind de la Raportul pe violență domestică, elaborat în aprilie, anul acesta, de Avocatul Poporului.

Și am să vă spun foarte pe scurt ce prevede acest proiect. În primul rând, continuitatea protecției. Pentru că acum ordinul provizoriu este pe 5 zile și, prin această modificare, el nu se mai oprește brusc și nu riscă să lase victima fără apărare; va rămâne în vigoare până la decizia instanței.

În al doilea rând, deschidem calea pentru ca instituțiile să intervină atunci când victima nu poate. Și vorbesc despre procuror, despre autoritățile locale sau serviciile sociale, care vor putea depune solicitarea de ordin de protecție în numele victimei.

În al treilea rând, instanța va analiza riscul real de pericol, chiar și atunci când sistemul nu furnizează o evaluare formală imediată. Judecătorul va avea obligația să analizeze probele din dosar, să privească fapta, contextul, pericolul și să decidă.

Și, poate cel mai important lucru, cea mai importantă modificare în această lege, punem capăt retragerii plângerilor penale în cazurile de violență domestică. Pentru că știm toți, de la ONG-uri la victime, că această retragere nu înseamnă împăcare; înseamnă presiune, teamă, dependență.

Vă rog să susțineți această inițiativă legislativă. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Din partea comisiilor sesizate în fond, pentru prezentarea raportului, Comisia specială comună sau Comisia juridică?

Da, doamna președinte Alina Gorghiu, președintele Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și a Senatului în domeniul legislației privind prevenirea, combaterea și sancționarea violenței.

Foarte pe scurt, stimați colegi.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat acest proiect de lege în 27 octombrie.

Avem un aviz favorabil, cu observații și propuneri, din partea Consiliului Legislativ.

Guvernul României a transmis un punct de vedere favorabil.

Consiliul Economic și Social, de asemenea.

Este un proiect care are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice și, de asemenea, completarea art. 158 din Legea privind Codul penal.

Această inițiativă a fost analizată de Comisia juridică și de Comisia specială împotriva violenței domestice, care au elaborat un raport favorabil, cu majoritate de voturi.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Din partea grupurilor parlamentare, doamna deputat Șerban Gianina, vicepreședinte al Camerei – AUR.

## **Doamna Gianina Șerban:**

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

În primul rând, aș vrea să transmit un mesaj de condoleanțe familiei femeii ucise astăzi în Olt.

În timp ce noi dezbatem proiecte de lege pentru prevenire, pentru protecția victimelor violenței domestice, astăzi a mai murit o femeie; a fost ucisă.

Să știți că aceste femei ucise nu sunt cifre într-o statistică, sunt vieți curmate, ele reprezintă vieți curmate. Sunt mamele cuiva, sunt fiicele cuiva, sunt surorile cuiva.

Da, acest proiect legislativ este binevenit, este bun, AUR va vota pentru acest proiect legislativ, însă aș vrea să reiterez din nou, am spus-o de nenumărate ori: un ordin de protecție nu salvează vieți – o simplă hârtie.

Să nu uităm de Teodora, femeia ucisă în Ilfov, care avea un ordin de protecție!

Până nu implementăm, la fiecare caz de violență domestică, pe lângă ordinul de protecție, măsura complementară a brățărilor electronice, pentru ca victima să fie anunțată, semnalizată că agresorul este în preajma ei, simpla hârtie nu protejează vieți.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult.

Din partea Grupului parlamentar al USR, doamna deputat Murariu Oana.

## **Doamna Oana Murariu:**

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

40 de femei primesc zilnic – zilnic! – ordin de protecție provizoriu, iar în primele 10 luni ale acestui an, poliția a fost sesizată cu peste 115.000 de cazuri de violență domestică.

Mâine este Ziua pentru combaterea violenței asupra femeilor.

USR va susține orice proiect prin care putem să aducem o îmbunătățire în acest domeniu, inclusiv proiectul pe care îl discutăm acum.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, doamna deputat Gorghiu Alina-Ștefania.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Mulțumesc, doamnă președinte.

Vreau să știți un lucru: că, în luna aprilie, Avocatul Poporului a emis acest raport foarte, foarte complex pe violență domestică. Și e un document dur, lucid, absolut necesar, un raport care ne-a arătat negru pe alb ceea ce victimele și specialiștii spun de mult: că avem încă anumite breșe în legislație, motiv pentru care această lege este mai mult decât binevenită.

Eu vreau să vă menționez trei concluzii din acest raport, pe care le găsesc esențiale.

În primul rând, așa cum spunea doamna Șerban, ordinul de protecție provizoriu, uneori, nu asigură protecție reală. De aceea, am modificat durata lui scurtă, de 5 zile, care creează o anumită perioadă de vulnerabilitate și poliția n-are suficiente instrumente ferme în acest interval de 5 zile. Raportul a recomandat explicit prelungirea automată până la decizia instanței, motiv pentru care asta facem.

În al doilea rând, victimele nu pot, în practică, să-și acceseze singure drepturile, pentru că e frică, pentru că e dependență emoțională, amenințări directe care le blochează, și, atunci, același Avocat al Poporului, prin raport, ne-a recomandat să extindem titularii cererii ordinului de protecție. Și mă bucur că, după ce va fi publicată legea în Monitorul Oficial, vom avea procurorul, autoritățile locale și serviciile sociale care să ceară acest ordin de protecție în numele lor.

Și a treia concluzie: retragerea plângerilor penale lasă statul fără instrumente și agresorul fără antecedente, într-un tipar care se repetă ani la rând.

Raportul acesta a evidențiat că un procent alarmant de dosare sunt închise fără ca procurorul să poată să facă o evaluare minimă, strict pe baza retragerii, deși se știe că această retragere este rareori voluntară.

Mulțumesc colegilor din comisie.

Aștept să generăm și alte proiecte comune pozitive pentru victime.

## Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, doamna Csép Éva-Andrea.

## Mulțumesc.

Ieri, încă o dată, a murit o femeie. Astăzi, prin știri, mulți dintre dumneavoastră ați citit. O femeie care a murit pentru că fostul ei iubit nu i-a mai oferit siguranță, protecție și acel mediu de care are nevoie o femeie să fie în siguranță și viața ei a fost stinsă de acel bărbat care ar fi trebuit s-o iubească.

Ordinul de protecție provizoriu, introdus în România, în legislația pe care am avut-o deja, salva vieți și salvează în continuare vieți, pentru că nu avem nevoie de 72 de ore să fie eliberat ordinul de protecție.

Trebuie să lucrăm împreună cu societatea civilă și cu acele asociații și fundații care lucrează zi de zi cu victimele violenței domestice, să oferim consultanță și să le convingem că au nevoie de acest sprijin și să solicite acest sprijin, pentru că lipsa ordinului de protecție poate să coste vieți.

În continuare, dacă vorbim de ordin de protecție și de siguranța acelei persoane care este agresată, avem sistemul de monitorizare.

Pe prevenție, dacă nu lucrăm în continuare și să spunem ce înseamnă o brățară electronică de purtat... Stimați colegi, mâine este Ziua internațională de combatere a violenței domestice și urmează 16 zile de activism. UDMR, împreună cu acele organizații de femei și cu UAT-uri, cu primari și cu viceprimari, împreună, lansăm campania de informare a femeilor, despre linia verde accesibilă, despre acele forme de protecție de care pot să aibă parte.

Trebuie să fim vocea acelor femei cărora le este frică să ceară ajutor. Și, prin această lege și prin promovarea legilor asemănătoare, o să oferim un cadru legislativ și mai bun pentru aceste femei, potențiale victime.

Mulțumesc.

Nemaifiind al...

Nu, avem încă o solicitare. Enachi Raisa, neafiliată. Vă rog.

## **Doamna Raisa Enachi:**

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Felicitări colegelor care se gândesc și inițiază proiecte bune, în sprijinul victimelor, dar vreau să aduc la cunoștință că acum o lună, aproximativ, am depus, în urma tragediilor care s-au întâmplat, o modificare pe Legea nr. 217/2023, republicată, și anume este un proiect legislativ ce se află în Biroul Senatului, care clarifică intervenția autorităților în situațiile de urgență, pune accent pe siguranța victimei și analizează intervenția și..., de fapt, a poliției, a organelor de poliție, la standardele prevăzute de Convenția de la Istanbul, care prevede și ne dă dreptul de a acționa fără a aștepta ca victima să depună acea sesizare.

De multe ori, cunoaștem faptul că victimele sunt cele care sună la 112 pentru a li se acorda acel ajutor, dar sunt presate economic, pentru că știm foarte bine starea lucrurilor astăzi în societatea românească, unde femeile, mamele nu au un serviciu asigurat sau nu au o casă, o proprietate.

Și mă bucur foarte mult pentru faptul că, tot acum ceva timp, s-a creat sau s-a inventat o comisie specială care, atât la Senat, cât și la Cameră, emite rapoarte.

Și vreau să spun că, cu toată austeritatea din societate, Parlamentul, de fapt Camerele reunite, nu a făcut nimic altceva decât să mai creeze niște fotolii și niște birouri, niște locuri călduțe pentru unii.

De fapt, problema și finanțarea, și sprijinirea...

Mulțumesc mult. Timpul a expirat.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Avem două amendamente respinse.

Dacă sunt susținute?

Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final, așa cum a fost prezentat în raport de comisiile de specialitate.

9. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2025 privind instituirea cadrului legal pentru acordarea unui ajutor de stat Complexului Energetic „Valea Jiului” – SA pentru închiderea și punerea în siguranță a minelor de huilă necompetitive Lonea, Lupeni,

Livezeni și Vulcan; PL-x 109/2025; caracter ordinar; procedură de urgență; raport fără amendamente.

Din partea Guvernului, inițiatorul, vă rog, domnul secretar de stat.

## **Domnul Pavel-Casian Nițulescu** _– secretar de stat în Ministerul Energiei_ **:**

## Mulțumesc, doamnă președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea cadrului legal pentru acordarea unui ajutor de stat în valoare maximă de 3.150.000.000 de lei către Societatea Complexul Energetic „Valea Jiului” – SA pentru implementarea etapizată a Planului de închidere a exploatărilor miniere, în perioada 2025 – 31 decembrie 2032. Ajutorul se acordă sub formă de granturi și este destinat pentru acoperirea cheltuielilor excepționale necesare pentru realizarea activităților și măsurilor cuprinse în Planul de închidere a minelor din cadrul Complexului Energetic „Valea Jiului”, respectiv pentru lucrări pentru siguranța activității în subteran, reabilitarea fostelor perimetre miniere, recultivarea solurilor de suprafață, plăți compensatorii pentru personalul care urmează să își piardă locul de muncă și reconversie profesională.

Ajutorul de stat sub formă de granturi pentru finanțarea cheltuielilor cu executarea activităților de închidere și punere în siguranță a zăcământului de huilă, inclusiv ecologizarea perimetrelor miniere, se acordă anual de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat Ministerului Energiei, în limita prevederilor bugetare aprobate cu această destinație.

## Mulțumesc.

Din partea comisiilor sesizate, pentru prezentarea raportului, domnul deputat Manta.

Vă rog.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Raport comun asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2025.

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 118 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și Comisia pentru industrii și servicii au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr. 13/2025.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 7.04.2025.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea cadrului legal pentru acordarea unui ajutor de stat în valoare maximă de 3,15 miliarde de lei către Societatea Complexul Energetic „Valea Jiului” – SA pentru implementarea etapizată a Planului de închidere a exploatărilor miniere, în perioada 2025 – decembrie 2032. Ajutorul se acordă sub formă de granturi și este destinat pentru acoperirea cheltuielilor excepționale, necesare pentru realizarea activităților și măsurilor cuprinse în Planul de închidere a minelor din cadrul SCEVJ – SA.

În conformitate cu prevederile art. 62, art. 64, art. 54 și art. 133 din Regulamentul Camerei Deputaților, cele trei comisii sesizate în fond au examinat proiectul de lege în ședințe separate.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaților prezentul raport comun, prin care se propune adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2025.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

## Mulțumesc foarte mult.

Dezbateri generale, din partea Grupului parlamentar al USR, doamna deputat Prună Cristina-Mădălina.

Vă mulțumesc frumos, doamnă președinte de ședință. Sigur, avem în fața noastră o ordonanță de urgență care vine să mai salveze un pic ceea ce se întâmplă în Valea Jiului – se acordă acel ajutor de stat pentru închiderea minelor, dar cred că este o ocazie bună să ne uităm și la toate greșelile care s-au întâmplat în Valea Jiului.

În 2017 am fost prima dată în Valea Jiului; am coborât în mina Lupeni, după un grav accident, în care au murit cinci oameni. Și vă spun că condițiile de muncă din minele din Valea Jiului erau unele cu tehnologie la nivelul anilor ’70, aproape inumane, iar cei care coborau zi de zi în subteran, la 800 de metri sub pământ, își puneau viața în pericol.

S-au făcut multe greșeli, vă spuneam, cu predecesoarea acestui complex, Complexul Energetic Hunedoara, care, de altfel, a și dispărut, pentru că planul de restructurare din 2018 nu a avut niciun fel de succes.

E bine totuși că Mintia a fost recuperată și avem un investitor privat care, practic, investește și vom avea un nou complex care va produce... o termocentrală care va produce energie pe bază de gaz natural și va intra în sistem.

Însă, în general, ceea ce s-a întâmplat în Valea Jiului a fost un lanț de eșecuri, cu multe decizii politice.

Și sper că oamenii de acolo vor avea în continuare un viitor tot în sectorul energetic. Sunt inițiative private care reconvertesc minerii tot pe zona de energie – de data aceasta, de energie regenerabilă.

Vom susține acest proiect de lege, dar trebuie să învățăm din greșelile trecutului.

Mulțumesc.

Domnul deputat Coleșa Ilie-Alin, Grupul parlamentar al AUR.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Într-adevăr avem în față o ordonanță de urgență care propune o măsură paliativă, adică ajutoare de stat pentru închiderea celor patru mine de pe Valea Jiului – Lonea, Livezeni, Vulcan și Lupeni –, singurele care au rămas funcționale dintre cele care în ’89 produceau peste 25 de milioane de tone anual; au scăzut în 2000 la sub un milion, iar în ultimii ani, până în 2022, când au produs ceva, când au exploatat ceva – câteva sute de mii de tone anual.

Trebuie să înțelegem că prețul energiei electrice din cărbune, dar nu doar energie electrică, ci și termică, este aproape la fel de competitiv, în condiții normale, ca cel din gaz, doar puțin mai scump. „În condiții normale” însemnând fără acele certificate de emisii de carbon care fac ca prețul energiei electrice din cărbune să crească în mod artificial.

Trebuie să înțelegem că toate aceste măsuri au fost parte dintr-un plan de distrugere a sectorului energetic și, implicit, a celui economic, a celui industrial, nu doar din România, ci și din întreaga Europă. Fără să identificăm punctele ideologice care au dus la acest lucru, adică incriminarea emisiilor de dioxid de carbon și mecanismul prin care energia electrică, prețul energiei electrice este crescut în mod artificial – și vorbesc aici de acel preț marginal –, nu vom reuși să ne redresăm din punctul de vedere al prețului la energia electrică și, în consecință, dintr-o redresare industrială.

Mulțumesc.

Tot din partea Grupului parlamentar al AUR, domnul deputat Tanasă Dan.

## **Domnul Dan Tanasă:**

Mulțumesc frumos, doamnă președinte.

Politica pe care o duceți de 35 de ani în domeniul energiei este una, evident, falimentară, pentru că cifrele niciodată nu mint. Îmi amintesc, și la moțiunea simplă împotriva ministrului energiei, îmi amintesc cum i-am ascultat pe colegii de la PSD, de la PNL, USR, UDMR cu câtă nonșalanță mint, în condițiile în care românii au primit deja acasă facturile la energie electrică.

## Și românii văd.

Românii văd că Barajul de la Răstolița, o investiție la care lucrați de 35 de ani, este blocat și acum.

Românii văd că la Iernut ați băgat sute de milioane de euro și nu produceți absolut nimic.

Românii văd că, în timp ce în Polonia sau în Germania se redeschid mine de cărbune pentru a produce energie electrică, la București, politica PSD, PNL, USR și UDMR este una eminamente antinațională, falimentară.

Vă grăbiți să închideți fără să puneți nimic în loc, pentru că asta este singura politică pe care o duceți de 35 de ani, aceasta este singura strategie guvernamentală; este strategia falimentării și a distrugerii a tot ceea ce au construit, la urma urmei, moșii și strămoșii noștri, părinții și bunicii noștri: un sistem energetic care face din țara asta o țară în care curentul electric ar trebui să fie gratuit sau aproape gratuit, așa cum am spus în repetate rânduri.

Alianța pentru Unirea Românilor se opune ferm închiderii acestor mine. Ele pot fi retehnologizate; se poate gândi o strategie pe termen mediu și lung, putem să luăm exemplul altor țări din Uniunea Europeană care nu se grăbesc să închidă, pentru că nicio economie nu poate fi competitivă fără energie ieftină.

Iar, acum, ce faceți voi este, pur și simplu, o strategie de faliment controlat, pentru că asta este singura strategie pe care o are PNL...

Domnul deputat Coarnă Dumitru, neafiliat.

Mulțumesc mult, doamnă președinte.

Sigur că eu o să votez contra adoptării acestei inițiative legislative, dintr-un motiv extrem de simplu.

Dumneavoastră, în ultimii 5 ani, nu ați adoptat decât legi care să interzică producția de energie, care să interzică creșterea de animale, păsări și așa mai departe, ați votat legi care să falimenteze România; lucrați în mod direct și constant la falimentul acestei țări. Și este clar că un om responsabil, un parlamentar responsabil trebuie să voteze pentru țară, pentru România, pentru români, nu pentru Bruxelles, nu pentru..., știu eu...?, Paris.

Or, ceea ce faceți acum... Nu se vede, în fapt, decât că implementați acele măsuri pe care le-ați primit din exterior pentru a distruge România, pentru a închide minele, pentru a închide producția de energie.

Urmează să închideți și Ișalnița – 1.000 de megawați-oră; închideți și CO Oltenia.

Asta este politica pe care dumneavoastră o implementați astăzi, în România. Oamenii o să înghețe în case de frig, o

să moară în case de foame. Ați impozitat cotețul de păsări, cotețul de câine, solariile și așa mai departe. Efectiv ați impozitat proprietățile cu 180%, nu cu 70%! Ați impozitat și ați majorat, săptămâna trecută, marți, în ședință, majorarea acelor impozite cu 167%, până la 180%.

Până unde vreți să mergeți?! Cât credeți că mai poate suporta acest popor toate aceste abuzuri, pe care dumneavoastră, în mod conștient, le votați în această țară?!

Sunt oameni care, astăzi, în case, mor de foame, care nu mai au bani să-și achite utilitățile, să-și achite toate dările pe care le au către stat.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul deputat Toma Ilie, Grupul parlamentar al PSD.

## Mulțumesc mult. Stimați colegi,

Vă salut cu deosebit respect!

Mulțumesc, doamnă președinte, că mi-ați dat cuvântul. Ideea este că, din păcate, deși îi respect foarte mult, unii colegi de-ai noștri vin aici, se pun la microfon și vorbesc fără să aibă nici cele mai elementare cunoștințe. Le-o fi scris cineva pe o hârtie, le-au citit... Liber e mai greu să vorbești!

E mai greu să vorbești, să vii dintr-un domeniu unde conduceai anumite anchete penale și dădeai verdicte și să povestești despre tehnici de minerit.

## Stimați colegi,

Pe toți vă invit să vă spun următorul lucru și să vedeți la fața locului munca grea a oamenilor: prin aceste granturi care s-au dat, s-a evitat închiderea minelor. Deși, repet încă o dată, PSD nu a închis niciuna din cele 16 mine – actualmente mai sunt patru mine deschise. PSD a ajutat întotdeauna la prelungirea vieții acestora. Și anume aceste granturi ne ajută să mergem în continuare pentru conservarea cărbunelui respectiv, pentru retehnologizare și pentru continuarea activității acestora.

Ba, mai mult, ajută și la reconversia profesională pentru cei care doresc să iasă din sistemul de minerit sau sunt nevoiți, pe anumite restructurări.

## Stimați colegi,

Este păcat să nu spunem și adevărul. Aceste granturi ajută să fie prelungită viața minelor. Până în 2030, la toate cele patru rămase, deși pe firmament se preconiza întotdeauna că se vor închide în următorii ani, uite, prin abnegația, să spunem așa... Și eu le mulțumesc foarte mult celor de la Ministerul Energiei, domnului ministru Bogdan Ivan și domnului secretar de stat Nițulescu, care e un om cu suflet mare, pentru că e tocmai de acolo, din Valea Jiului, și vă poate spune exact, pentru cei care nu știți cu ce se mănâncă lucrul ăsta.

Dar, rugăminte, haideți să apreciem când se întâmplă un lucru bun, haideți să apreciem când vin măsurile Partidului Social Democrat și salvează anumite activități strategice pentru România! Deci, stimați colegi, vă mulțumesc mult și să ne dați un vot favorabil.

Doamne-ajută!

private de libertate, cu amendamente admise, prezentate în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Nemaifiind alte solicitări, nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

10. Proiectul de lege pentru modificarea art. 4 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare națională, ordine publică și securitate națională și ale persoanelor private de libertate; PL-x 505/2024; caracter ordinar.

Avem și amendamente admise.

Din partea inițiatorilor?

Nu dorește să ia cuvântul nimeni.

Și, atunci, am să rog reprezentantul comisiei sesizate în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Vă rog, distinsă colegă, să prezentați raportul.

## Mulțumesc frumos, doamnă președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată, cu dezbaterea pe fond, în procedură obișnuită, cu Proiectul de lege pentru modificarea art. 4 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare națională, ordine publică și securitate națională și ale persoanelor private de libertate. Acest proiect a fost transmis cu adresa PL-x 505 din 1 octombrie 2024.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege în data de 23.09.2024.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 4 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 26/1994, în sensul acordării valorii financiare a normei de hrană studenților și elevilor din instituțiile de învățământ ale Ministerului Afacerilor Interne. Astfel, se instituie posibilitatea ca elevii și studenții instituțiilor militare de învățământ, atunci când nu beneficiază de alimente, să primească, în locul acestora, valoarea financiară neimpozabilă a normei de hrană la care au dreptul.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a examinat proiectul de lege în ședința din 29 septembrie 2025.

Membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, întocmirea unui raport suplimentar de adoptare a Proiectului de lege pentru modificarea art. 4 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare națională, ordine publică și securitate națională și ale persoanelor

Mulțumesc mult. Dezbateri generale? Nu sunt solicitări.

Avem trei amendamente admise.

Dacă dorește cineva să le susțină? Nu.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final.

11. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 143/2024 privind unele măsuri pentru restituirea către competitorii electorali a sumelor aferente cheltuielilor electorale la alegerile pentru Președintele României din anul 2024; PL-x 44/2025; caracter ordinar; procedură de urgență.

Mulțumesc foarte mult.

Prezentarea raportului, domnul președinte Ciucă, președintele Comisiei juridice.

Vă rog.

## Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Onorat reprezentant al Guvernului,

Voi prezenta raportul comun asupra acestui proiect de lege, cu precizarea că am fost legal sesizați, atât Comisia pentru buget, finanțe și bănci, cât și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Precizăm, de asemenea, că Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat deja proiectul de lege.

Iar noi, conform prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaților, suntem Camera decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, iar Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului a avizat, de asemenea, favorabil. În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaților prezentul raport comun, prin care se propune adoptarea acestui proiect de lege, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

## Mulțumesc.

## Dezbateri generale?

Nefiind intervenții, nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

12. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2022 pentru modificarea art. 155 alin. (1) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal; PL-x 419/2022; caracter organic; procedură de urgență.

Raport fără amendamente.

Are cuvântul reprezentantul Guvernului.

Vă rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Ioan Turc** _– secretar de stat în Ministerul Justiției_ **:**

Mulțumesc.

Comisia juridică, de disciplină și imunități, domnul președinte.

## Doamnă președinte,

De data aceasta voi prezenta raportul asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2022 pentru modificarea art. 155 alin. (1) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal – legal sesizați.

Precizăm că suntem Camera decizională. Senatul deja a adoptat.

Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat, de asemenea, favorabil.

Închei raportul cu mențiunea că, în urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea acestui proiect de lege, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

## Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de lege are ca obiect aprobarea OUG nr. 71/2022 pentru modificarea art. 155 alin. (1) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal.

OUG nr. 71/2022 a fost adoptată de Guvernul României pentru a pune în acord prevederile art. 155 din Codul penal cu dispozițiile constituționale, astfel cum au fost interpretate prin Decizia Curții Constituționale nr. 358/2022, referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 155 alin. (1), publicată în Monitorul Oficial nr. 565 din 9.06.2022.

Astfel, în aplicarea celor statuate de Curte, pentru asigurarea unui cadru expres și previzibil în ceea ce privește actele care produc efecte, în sensul întreruperii prescripției răspunderii penale, ordonanța de urgență a modificat dispozițiile art. 155 alin. (1) din Codul penal, cu sintagma: „care, potrivit legii, trebuie comunicat suspectului sau inculpatului”, articolul având, după intrarea sa în vigoare, următorul cuprins:

Articolul 155 alin. (1): „Cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză care, potrivit legii, trebuie comunicat suspectului sau inculpatului.”

Guvernul susține proiectul de lege. Vă mulțumesc.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Mulțumesc.

Nefiind solicitări pentru dezbateri generale, nefiind amendamente...

A, comisia, da?!

Îi dau cuvântul comisiei.

## Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, doamna deputat Gorghiu Alina-Ștefania.

E o intervenție legislativă necesară, pentru a pune capăt unei perioade de incertitudine juridică, în materia prescripției răspunderii penale.

Așa cum spunea Ministerul Justiției, în lipsa unei reglementări clare a întreruperii prescripției, activitatea organelor judiciare a fost serios afectată, iar încrederea cetățenilor în actul de justiție a avut de suferit.

Și am să vă spun că această sesizare a fost semnalată și la nivel internațional. O să vă citesc din Raportul privind climatul investițional din România, din acest an, 2025, elaborat de Departamentul de Stat al Statelor Unite, în care se precizează – și citez – că „Obținerea condamnărilor pentru fapte de corupție continuă să fie dificilă, parțial, din cauza problemelor legate de termenul de prescripție a răspunderii penale”.

În același document se menționează că, între anii 2022 și 2025, 9.635 de dosare penale au fost închise, ca urmare a intervenției termenului de prescripție a răspunderii penale.

Totodată, avem și în „Raportul privind statul de drept – România, 2025” aspecte evidențiate de Comisia Europeană. Aceasta spune că sistemul de justiție din România trebuie consolidat în ceea ce privește eficiența și claritatea normelor, inclusiv în materia prescripției răspunderii penale.

Aceste valori confirmă că problema prescripției nu e una tehnică, ci una esențială pentru funcționarea corectă a statului de drept și pentru protejarea interesului public, până la urmă. Grupul PNL va susține această inițiativă.

Mulțumesc.

Domnul Dimitriu Alexandru-Paul, Grupul parlamentar al USR.

## **Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:**

Ordonanța de urgență pe care o aprobăm în acest moment vine extrem de târziu. A venit și atunci târziu și cred că a lăsat un vid enorm și portițe larg deschise. Și nu sunt portițe; sunt niște imense autostrăzi pentru corupți. Și în felul acesta au reușit să scape de răspundere.

Totodată, problema aceasta a prescripției mai există și din perspectiva faptului că anumite fapte de corupție se prescriu, în condițiile în care mita curge și poate să fie dată ani la rând. Și avem o propunere de modificare a Codului penal care exact asta face.

Și spune în felul următor: nu poți să beneficiezi de curgerea prescripției răspunderii penale dacă ai luat azi o rată și să spui că de acum curge prescripția, ci va curge de la ultima faptă pe care ai săvârșit-o.

Din păcate, Înalta Curte, printr-un recurs în interesul legii, a făcut exact această interpretare.

Și această propunere legislativă este, în acest moment, în Camera Deputaților.

Nu există, momentan, un acord al coaliției pe acest subiect, dar cred că el este foarte necesar. Dacă am reuși să rezolvăm această problemă acută și să nu mai iasă, în viitor, infractorii foarte ușor din dosarele prin care ar fi trebuit să răspundă penal, cred că ar fi foarte interesant să rezolvăm și această problemă.

Și vă dau un exemplu clar, concret, petrecut în sectorul 5, în sectorul meu, în sectorul meu drag. Vanghelie a luat cea mai mare șpagă posibilă pe care a putut să o ia un primar – 50 de milioane de lei. A scăpat basma curată. De ce? Pentru că a început să ia șpaga asta prin 2012 și a luat-o până în 2016-2017. Și, culmea, Înalta Curte a considerat că trebuie să se socotească prescripția, curgerea prescripției, din 2012, nu din 2017, de la ultima faptă de corupție. Total aberant!

Și avem acest proiect. Și vă rog foarte frumos, stimați colegi, inclusiv PSD și PNL, pentru că vorbim de coaliție, haideți să rezolvăm și această problemă, dacă am reușit s-o rezolvăm pe cea pe care o avem acum în față!

## Mulțumesc.

Nefiind amendamente, proiectul rămâne la votul final.

13. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 448 din 6 decembrie 2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap; PL-x 161/2025; caracter organic.

Avem și amendamente admise.

Din partea inițiatorilor?

Da, domnul Mititelu Eduard-Tatian.

Domnule deputat, vă rog.

## **Domnul Eduard-Tatian Mititelu:**

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Avem astăzi un proiect legislativ al normalității, pentru persoanele cu dizabilități, astfel încât o persoană în nevoie, o persoană cu handicap, să nu mai fie plimbată de la ghișeul 1 la ghișeul 2, de la ghișeul 3 la ghișeul 4, pentru a aduce acte emise de către stat tot statului și pentru a obține drepturile pe care statul trebuie să le ofere.

Mulțumesc comisiilor raportoare – Comisiei pentru muncă, Comisiei pentru sănătate, Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități – pentru că, împreună, am găsit cea mai bună formă a acestui proiect legislativ.

Acest proiect legislativ își propune două aspecte.

Primul aspect este cel de a identifica și de a informa persoana cu dizabilități, în cadrul certificatului de încadrare în grad de handicap, într-o anexă 2, cu toate drepturile legale pe care aceasta le are.

Al doilea aspect îl reprezintă o eficientizare, o debirocratizare a procesului, prin care persoana respectivă nu mai trebuie să ducă ea certificatul de încadrare în grad de handicap altor instituții, ci comisia de evaluare, atât cea pentru adulți, cât și comisia de evaluare pentru copii, va transmite celorlalte instituții care oferă drepturi legale acestor persoane certificatul de handicap.

Astfel, nu vom mai avea drumuri inutile ale persoanelor cu grad de handicap; astfel, avem debirocratizare.

Și țin să mulțumesc încă o dată comisiilor raportoare, Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, dar și colegilor din PNL și celorlalte partide din coaliție.

Mulțumesc mult.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Mulțumesc.

Dezbateri generale?

Comisia, prezentarea raportului. Îmi cer scuze!

Comisia pentru muncă sau Comisia pentru sănătate. Vă rog.

Comisia pentru sănătate și familie și Comisia pentru muncă și protecție socială au fost sesizate cu dezbaterea pe fond a Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 448 din 6 decembrie 2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap; PL-x 161/2025.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea cadrului legal cu prevederi referitoare la introducerea obligației pentru comisia de evaluare, precum și pentru comisia pentru protecția copilului, de a identifica toate beneficiile, scutirile și ajutoarele la care au dreptul persoanele încadrate în grad de handicap, în baza certificatului de încadrare în grad de handicap, precum și stabilirea unui mecanism prin care aceste comisii transmit instituțiilor competente solicitările beneficiarilor pentru acordarea drepturilor.

Potrivit art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, și art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaților este Camera decizională.

În urma dezbaterilor, comisiile propun plenului Camerei Deputaților un raport comun de adoptare a proiectului de lege, cu amendamente admise.

În conformitate cu prevederile art. 73 din Constituția României, republicată, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

La dezbateri generale, doamna deputat Simu AuroraTasica, neafiliat.

## **Doamna Aurora-Tasica Simu:**

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Dragi colegi,

Este o inițiativă bună, din anumite puncte de vedere. Așa, la prima vedere, este o ușurare birocratică, într-adevăr, pentru persoanele cu dizabilități.

Totuși, se introduc niște atribuții pentru comisiile de evaluare și pentru instituția prefectului.

Vreau să remarcăm două aspecte esențiale.

În primul rând, se instituie niște atribuții noi pentru instituția prefectului, care nu are competențe în materia asistenței sociale și nu gestionează servicii sociale; exercită doar rolul de reprezentant al Guvernului și de control al legalității actelor administrației publice locale.

A transfera aceste sarcini către prefecturi riscă să genereze confuzie administrativă și o dublare a competențelor direcțiilor generale de asistență socială și protecție a copilului, care sunt instituții de specialitate în domeniu.

În al doilea rând, proiectul instituie obligații fără sancțiuni, așa cum, aparent, ne place să legiferăm. Introducem obligații, dar nu există nicio consecință atunci când nu le îndeplinești.

Se vorbește despre obligația comisiilor de a identifica beneficii și de a comunica automat date, dar nu se prevede absolut deloc ce se întâmplă dacă nu sunt respectate aceste obligații.

În lipsa unui regim sancționator, aceste obligații, până la urmă, rămân simple recomandări birocratice, fără garanții pentru beneficiari.

Mai mult, proiectul nu rezolvă problemele reale.

Și vă dau un exemplu: copiii care se nasc cu un grad de handicap avansat sau accentuat. Aceștia, după ce trec în viața de adult, nu mai au aceleași beneficii. Ei trebuie să meargă din nou, să încerce să-și recâștige niște drepturi pe care le pierd, pentru simplul fapt că au devenit adulți.

Consider că această modificare trebuie să garanteze continuitatea drepturilor, indexarea anuală a indemnizațiilor și sprijinul, cu adevărat, al familiilor care îngrijesc acești tineri. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al PNL, domnul deputat Mititelu Eduard-Tatian.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Pentru a clarifica acest proiect, că am văzut unele mențiuni care nu sunt adevărate.

Dacă s-ar fi citit raportul comun al celor două comisii, s-ar fi văzut că instituția prefectului, în forma finală a acestui proiect, nu mai este implicată și că singura sarcină suplimentară – și normală, zic eu – este pentru comisia de evaluare a gradului de handicap, atât a comisiei pentru adulți, cât și a comisiei pentru copii.

De asemenea, pentru sancțiuni.

Mă așteptam la o mai bună analiză a legii de către antevorbitori.

Comisia are secretariatul asigurat de DGASPC-uri, care sunt funcționari publici, iar neducerea la îndeplinire a atribuțiilor de serviciu deja are în cadrul legal sancțiuni prevăzute.

Deci zic eu că niciunul dintre punctele ridicate anterior nu se susține, iar proiectul a ajuns, în urma dezbaterilor pe care le-am menționat, la cea mai bună formă și cea mai simplă, astfel încât procesul să fie unul simplu, mai ales pentru persoanele cu dizabilități, dar și pentru stat.

Mulțumesc mult.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

## Mulțumesc.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final.

Stimați colegi,

Dați-mi voie să dau citire inițiativelor legislative înregistrate la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, pentru care termenele de dezbatere și vot final sunt depășite:

1. Propunerea legislativă pentru protejarea populației civile de pericol în cazul unor conflicte armate și pentru schimbarea amplasamentului sau destinației unor imobile; Pl-x 262/2025;

2. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat; Pl-x 263/2025;

3. Propunerea legislativă privind pierderea dreptului de a beneficia de pensie specială al persoanelor condamnate pentru fapte de corupție; Pl-x 266/2025;

4. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat și a Legii nr. 282/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal; Pl-x 268/2025;

5. Proiectul Legii apărării naționale a României; PL-x 351/2025.

Termenele pentru dezbatere și vot final fiind depășite, inițiativele legislative se consideră adoptate.

Vă mulțumesc.

Se continuă ședința cu primirea răspunsurilor la întrebări și interpelări.

## **Doamna Gianina Șerban:**

## Bună seara!

Continuăm cu partea a doua a ședinței noastre de astăzi, consacrată primirii răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului și altor conducători ai organelor administrației publice, urmând apoi prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Doamna deputat Cristina-Emanuela Dascălu?

Răspunsurile le vreți în scris.

Mulțumim, domnule secretar de stat.

Domnul Țiu Mihai-Adrian, din partea Grupului SOS?

Nefiind în sală, îl rog pe domnul secretar de stat Attila

Kelemen să îi trimită răspunsul în scris.

Mulțumesc.

Doamnă Emanuela, o să primiți răspunsurile în scris.

Domnul deputat Munteanu Valeriu, din partea Grupului parlamentar al AUR?

Nu este în sală.

Asemenea, îl rog pe domnul secretar de stat Cosmin Butuza, din partea Ministerului Mediului, să îi trimită răspunsul în scris.

Mulțumesc.

Domnul deputat Chirilă Virgil Alin, din partea Grupului PSD? Nefiind în sală, domnule secretar de stat Attila György, de la Ministerul Finanțelor, vă rog să-i trimiteți răspunsul în scris.

Mulțumesc.

Domnul deputat Ungureanu Emanuel-Dumitru, din partea Grupului parlamentar al USR?

Nefiind în sală, de asemenea, vă rog, domnule secretar de stat Marian Daragiu, din partea Ministerului Educației și Cercetării, să trimiteți răspunsul în scris.

Nu este în sală domnul deputat. Mulțumesc.

Doamna Simu Aurora-Tasica? Nu este în sală.

## Tot în scris.

Mulțumesc frumos, domnule secretar de stat. Domnul Brian Cristian?

Nefiind în sală, de asemenea, îl rog pe domnul secretar de stat Marian Daragiu, din partea Ministerului Educației, să trimită răspunsul în scris.

Domnul Țiu Mihai-Adrian, din partea Grupului SOS?

Nu este în sală.

Domnule vicepreședinte Sebastian Ioan Hoțca, de la Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, vă rog să-i trimiteți răspunsul în scris.

Mulțumesc.

De asemenea, pentru domnul deputat Ungureanu Emanuel-Dumitru, din partea Grupului USR, nefiind în sală, răspunsul, în scris.

Mai avem următoarele întrebări pentru care se solicită amânare și vă rog să-mi permiteți să dau citire.

Domnul deputat Ungureanu Emanuel-Dumitru, din partea Grupului USR, a adresat o întrebare cu titlul „Situația privind aprobarea de către Spitalul Clinic Județean de Urgență Suceava și DSP Suceava a unui protocol care permite traversarea spațiului public în echipament medical”, întrebarea cu numărul 2.659A, către Ministerul Sănătății.

**:**

Aici.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Titlul interpelării este „Dotarea ambulanțelor și serviciilor SMURD în zonele montane greu accesibile”.

Domnule ministru,

Zonele montane din județul Maramureș, dar și din alte regiuni similare ale țării se confruntă constant cu dificultăți majore în acordarea asistenței medicale de urgență.

Din această cauză, accesul rutier dificil și lipsa dotărilor adecvate pentru intervenția în teren, serviciile de ambulanță și SMURD în aceste zone operează adesea cu autospeciale vechi, insuficient adaptate terenului accidentat, iar timpul de răspuns depășește frecvent limitele recomandate pentru astfel de intervenții salvatoare de vieți.

În perioadele de iarnă sau în condiții meteorologice extreme, numeroase localități montane rămân, practic, izolate, ceea ce face imposibilă intervenția rapidă a echipajelor medicale.

În județul Maramureș, comunele și satele din zonele Borșa, Vișeu de Sus, Săcel, Moisei, Petrova sunt dintre cele mai afectate, în ciuda faptului că frecvența urgențelor medicale în mediul rural montan este ridicată. În plus, lipsa elicopterelor SMURD operaționale în proximitatea zonei limitează grav capacitatea de intervenție aeriană.

În acest context, vă adresez următoarele întrebări:

– Care este situația actuală a dotărilor serviciilor de ambulanță și SMURD din județele cu relief montan, inclusiv Maramureș, în ceea ce privește autospecialele 4 x 4, echipamente medicale moderne?

– Există în planul Ministerului Sănătății o strategie dedicată pentru îmbunătățirea dotărilor serviciilor de urgență medicale în zonele greu accesibile?

– Și ce fonduri au fost alocate în ultimii doi ani pentru achiziția de ambulanțe adaptate terenului montan și cum au fost ele distribuite la nivel național?

Vă mulțumesc.

Călin Groza, deputat de Maramureș.

Mulțumim, domnule deputat.

Îi dau cuvântul doamnei deputat Elena-Laura Toader, din partea Grupului SOS.

Nu este.

Domnul deputat Cristian-Alexandru Popa, din partea Grupului POT.

Doamna deputat Aurora-Tasica Simu, din partea neafiliaților.

Domnul Daniel-Codruț Blaga, din partea Grupului parlamentar al USR.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu, din partea Grupului parlamentar al USR.

Domnul Maricel Popa, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Voi avea o interpelare adresată doamnei Oana-Silvia Țoiu, ministrul afacerilor externe, domnului Daniel-Ovidiu David, ministrul educației și cercetării.

Obiectul interpelării: „Situația liceelor cu predare în limba română din regiunea Cernăuți, Ucraina”.

Stimată doamnă ministru,

Stimate domnule ministru,

Începând cu data de 1 septembrie 2027, numeroase licee cu predare în limba română din regiunea Cernăuți, Ucraina, riscă să fie desființate sau transformate în instituții de învățământ cu predare exclusiv în limba ucraineană, în urma unei decizii adoptate de Consiliul Regional Cernăuți privind reorganizarea rețelei școlare.

Conform informațiilor publice, noua structură educațională prevede funcționarea a doar patru licee cu predare integral în limba română – în orașul Cernăuți și în localitățile Hliboca, Ostrița și Herța –, precum și a nouă licee mixte. În prezent, în regiune există 32 de licee, dintre care 20 sunt românești și 12 mixte, ceea ce înseamnă că peste două treimi dintre liceele românești vor fi desființate.

Această decizie afectează grav dreptul fundamental al etnicilor români din Ucraina de a învăța în limba maternă, drept garantat de Constituția Ucrainei, dar și de convențiile internaționale privind protecția minorităților naționale, la care Ucraina este parte. Profesorii și reprezentanții comunității românești au atras atenția că această reformă va avea efecte dezastruoase asupra identității culturale și lingvistice a românilor din regiunea Cernăuți, punând în pericol însăși continuitatea școlii românești din nordul Bucovinei.

În acest context, vă solicit să îmi răspundeți la următoarele întrebări:

1. Ce demersuri diplomatice a întreprins sau intenționează să întreprindă Ministerul Afacerilor Externe, pe lângă autoritățile ucrainene, pentru protejarea drepturilor lingvistice și educaționale ale comunității românești din Ucraina? 2. Ce forme de sprijin – instituțional, financiar, educațional – poate oferi Ministerul Educației și Cercetării școlilor românești din Ucraina, în colaborare cu autoritățile locale și cu organizațiile românilor de peste hotare?

Mulțumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Verginia Vedinaș, din partea Grupului SOS România.

Doamna Simona-Elena Macovei Ilie, din partea Grupului SOS România.

Domnul Mihai-Adrian Țiu, din partea Grupului SOS România.

Domnul Petru-Bogdan Cojocaru, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Doamna Codruța-Maria Corcheș, din partea Grupului parlamentar al POT.

Domnul Tudor Ionescu, din partea Grupului parlamentar al SOS România.

Domnul Dragoș-Fănică Ciobotaru, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Gheorghe-Petru Pîclișan, din partea neafiliaților. Domnul Gigel-Sorinel Știrbu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Miroslav Merka, din partea minorităților naționale. Doamna Raisa Enachi, din partea neafiliaților.

Vă rog, doamnă deputat, aveți cuvântul.

## Mulțumesc.

Interpelare adresată domnului ministru Nazare, ministrul finanțelor.

Obiectul interpelării: „Clarificări privind scăderea randamentelor titlurilor de stat, în contextul supralichidității în sistemul bancar, și implicațiile asupra datoriei publice”.

## Domnule ministru,

În ultimele săptămâni, statul român s-a împrumutat, pe 10 ani, la dobânzi sub pragul de 7%, iar această evoluție a fost prezentată public drept un succes al Guvernului și o dovadă a creșterii încrederii investitorilor.

Totuși, discuțiile cu specialiștii din piața bancară indică o realitate mult mai îngrijorătoare. Scăderea randamentelor nu reflectă o întărire a fundamentelor economice, ci un dezechilibru major în sistemul bancar, generat de supralichiditate și de creșterea accelerată a masei monetare.

Băncile gestionează volume mari de capital, pe care nu reușesc să le direcționeze către economia reală.

Creditarea companiilor este percepută ca riscantă, cererea populației este în scădere, iar banii fără destinație productivă sunt împinși aproape exclusiv către titlurile de stat.

În acest context, statul se împrumută mai ieftin, nu pentru că este mai credibil, ci pentru că sistemul bancar nu are alternative.

Aceasta nu este o veste bună; este un semnal de alarmă privind blocajul investițiilor private și incapacitatea economiei reale de a absorbi lichiditatea existentă.

O reducere a lichidității va însemna dobânzi mai mari, costuri de finanțare mai ridicate, presiune asupra bugetului și, în final, risc real de măsuri de austeritate.

Parlamentul și cetățenii au nevoie de adevăr, nu de o realitate cosmetizată.

De aceea, domnule ministru, vă solicit următoarele clarificări:

1. Cum explicați reducerea dobânzilor, concomitent cu nivelul neobișnuit de ridicat al lichidității din sistemul bancar?

2. Care sunt datele care ar demonstra că acestea reflectă o îmbunătățire reală a fundamentelor economice, și nu un efect conjunctural?

3. Au fost utilizate politici cu impact inflaționist sau mecanisme de expansiune monetară pentru a susține creșterile salariale din sectorul public? Dacă da, care este amploarea lor și efectul asupra masei monetare?

## **Doamna Gianina Șerban:**

## Mulțumesc, doamnă deputat.

Doamna deputat Ariana-Oana Bucur, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Dragoș-Florin Coman, din partea Grupului parlamentar al AUR.

Domnul Nicolae Mîndrescu, din partea Grupului parlamentar al AUR.

Domnul Călin-Gheorghe Matieș, din partea Grupului parlamentar al AUR.

16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 153/9.XII.2025

Doamna Ramona Lovin, din partea Grupului parlamentar al AUR.

Domnul Nicolae-Mirel Ion, din partea Grupului parlamentar al SOS România.

Domnul Petru-Gabriel Negrea, din partea Grupului parlamentar al AUR.

Domnul Dumitru Coarnă, din partea neafiliaților.

Doamna Corina Atanasiu, din partea Grupului parlamentar al USR.

Domnul Daniel-Cătălin Ciornei, din partea Grupului parlamentar al AUR.

Domnul Cosmin Hristu, din partea Grupului parlamentar al AUR.

Domnul Lucian-Florin Pușcașu, din partea Grupului parlamentar al AUR.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu, din partea Grupului parlamentar al AUR.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Robert-Ionatan Sighiartău, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Ovidiu-Ionel Bogdan, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Ion Iordache, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Doamna Andreea-Petronela Cîmpianu, din partea Grupului parlamentar al SOS România.

Nemaifiind alți colegi înscriși la sesiunea de interpelări, declar ședința închisă.

Seară frumoasă!

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro

Relații cu publicul: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78/79/83. Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|653530]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 153/9.XII.2025 conține 16 pagini.**

Prețul: 96 lei