Stenogramă plen

Stenogramă plen · Senatul · 9 aprilie 2025 · monitorul.ai

## Mulțumesc.

## Distinși colegi,

Abandonul școlar este cea mai gravă vulnerabilitate a securității naționale pentru că afectează cea mai de preț resursă pe care o avem ca nație: copiii. Este o realitate a comunităților sărace din România și de aceea nu mai este timp de pierdut. Trebuie să depășim etapa discursurilor și să ne concentrăm pe soluții concrete.

Un prim pas îl reprezintă Programul guvernamental „Masă sănătoasă”, care, în mod ideal, ar trebui extins la toate școlile din România în ciclul preuniversitar. E greu, dar putem măcar să îl extindem preponderent în comunitățile mai sărace, pentru că nu este normal ca județe dezvoltate să aibă mai multe școli incluse în program și mai mulți elevi care beneficiază de acest mic ajutor decât cele din județele unde nivelul de dezvoltare este mai redus.

Programul guvernamental „Masă sănătoasă” a dat roade în județul Botoșani, unde peste 12.000 de copii beneficiază zilnic la școală de o masă caldă. Odată cu extinderea programului a scăzut și abandonul școlar. În acest sens, vă ofer doar câteva date statistice:

În anul școlar 2018-2019 573 de elevi din județul Botoșani au abandonat școala. În anul următor această cifră a început să scadă, ajungând la 501, iar tendința descendentă a continuat în anii 2020-2021, când 442 de elevi au renunțat la studii.

Un an mai târziu, numărul copiilor care au părăsit școala prematur s-a redus la 405, iar în anii 2022-2023, odată cu extinderea Programului „Masă sănătoasă” în mai multe unități de învățământ, abandonul școlar aproape s-a înjumătățit, ajungând la 268 de elevi.

Această tendință pozitivă a continuat și în anul școlar trecut, când 219 copii botoșăneni și-au întrerupt educația. Este o realitate tristă, distinși colegi, dar nu trebuie să o negăm, foarte mulți copii din familii nevoiașe merg la școală doar pentru masa caldă servită la cantină sau pentru pachețelul cu mâncare. Pentru ei și pentru mulți alții aflați în

această situație Programul guvernamental „Masă sănătoasă” trebuie extins, mai ales în comunitățile vulnerabile din județele sărace, astfel încât copiii, indiferent de clasa socială sau de zona în care locuiesc, să aibă șansa de a crește frumos și de a se dezvolta.

Distinși colegi,

Copiii de astăzi reprezintă viitorul nostru, iar acesta va arăta așa cum ni-l pregătim noi acum.

- Vă mulțumesc.

Senator PSD de Botoșani Doina-Elena Federovici.

Carmen Orban

#6894

## Stimate colege,

## Stimați colegi,

Luni, 7 aprilie 2025, a marcat Ziua mondială a sănătății, desfășurată sub sloganul „Începuturi sănătoase, viitor plin de speranță”, un prilej de a atrage atenția asupra sănătății mamei și a nou-născuților, precum și a sănătății și bunăstării femeilor pe termen lung.

Vin astăzi în fața dumneavoastră pentru a sublinia încă o dată nevoia urgentă de noi începuturi pentru sistemul nostru de sănătate. Înainte de a deține orice funcție vremelnică sunt și voi rămâne medic și un profesionist care de peste 30 de ani slujește la patul pacientului și un profesor care transmite mai departe învățăturile către studenții săi, respectând Jurământul lui Hipocrate în fiecare zi.

Sănătatea nu trebuie să aibă culoare politică. Fac un apel către toți, un apel ferm la unitate, responsabilitate și conștientizare. Haideți să redăm sănătatea sănătății!

Ca aleși în noul Parlament, responsabilitatea noastră este să veghem și să acționăm pentru un cadru legislativ coerent, transparent și actualizat, care să permită creșterea eficienței în organizarea și furnizarea serviciilor medicale de calitate, promovarea și protecția sănătății, prin acordarea priorității cuvenite tuturor programelor de prevenție, extinderea programelor de educare a populației în privința tuturor factorilor de risc la îmbolnăviri, de depistarea precoce a bolilor, controlul și restricția asupra factorilor de risc pentru sănătate, creșterea încrederii pacienților în sistemul nostru de sănătate.

Avem cert nevoie de o nouă lege a sănătății, modernă, care să răspundă nevoilor provocărilor actuale și care să faciliteze pacienților cel mai bun cadru pentru servicii de calitate la un nivel european. Legea sănătății, așa cum este astăzi, nu mai răspunde de mult provocărilor actuale. Legea nr. 95/2006 a suferit numeroase modificări, atât de multe, încât este aproape imposibil de urmărit în forma care există actual.

Este clar că avem nevoie de o nouă lege a sănătății, una modernă, adaptată realităților din sistem și care să ofere pacienților servicii medicale la standarde europene. Pentru a construi acest cadru legislativ solid este necesară o colaborare reală între toate forțele politice, între Parlament și executiv.

Totodată este nevoie de consultarea și participarea activă a profesioniștilor din sistem, a organizațiilor profesionale, a industriei, care este un partener activ. La discuții și decizii trebuie să participe bineînțeles și reprezentanții pacienților și cei ai societății civile, indiferent că vorbim despre modificări pentru malpraxis sau politica medicamentului, sau organizarea spitalelor, sau organizarea sistemului de asigurări de sănătate.

Știu că este un drum lung și nu foarte facil, dar cred că datorăm asta cetățenilor care ne-au ales să-i reprezentăm. Punctul de plecare trebuie să fie un proces clar de mapare a tuturor serviciilor medicale din spitale, astfel încât să știm în orice moment ce poate oferi fiecare unitate medicală și mai ales ce nevoi are fiecare comunitate. Abia atunci putem să elaborăm politici coerente, eficiente și sustenabile.

Stimate colege,

## Stimați colegi,

Accesul universal la servicii de sănătate se face prin implementarea unor politici coerente de dezvoltare a programelor de prevenție în sănătate, prin proiecte concrete și imediate de instruire și pregătire a resurselor umane calificate, printr-o politică sustenabilă și predictibilă a medicamentului și, nu în ultimul rând, prin politici de investiții în infrastructură medicală și în inovație.

Sistemul nostru național de sănătate, la fel ca celelalte, este obligat să evolueze și să se adapteze la toate provocările actuale: îmbătrânirea populației, impactul crescut al bolilor cronice, resursa umană din ce în ce mai redusă și distribuită cu siguranță inegal și, mai ales, mai nou, conflictul armat de la granițe.

Să fim uniți pentru sănătatea românilor.

Vă mulțumesc.

Carmen Orban, senator, Circumscripția electorală nr. 10 Buzău.

Luminița Păucean-Fernandes

#11105

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Interpelarea mea este adresată ministrului economiei, digitalizării, antreprenoriatului și turismului, domnului Bogdan-Gruia Ivan.

Obiectul interpelării: „Clarificări privind valorificarea mineralelor rare naționale”. Comisia... Îmi cer scuze!

Stimate domnule ministru,

„Comisia Europeană va finanța cu 615 milioane de euro trei proiecte strategice pentru viitorul economiei românești, respectiv la Gorj, Hunedoara și Bihor. Este vorba de trei investiții prin care se vor exploata minerale pe care se bat toate marile puteri economice ale lumii și vorbim aici de grafit, magneziu și cupru. Aceste materii prime, esențiale și critice, totodată, sunt folosite, în primul și în primul rând, în energie, aviație și în industria de apărare”, a declarat premierul Marcel Ciolacu într-un mesaj video realizat împreună cu dumneavoastră.

În contextul în care resursele minerale rare capătă o relevanță geopolitică tot mai mare, devine imperios să asigurăm o gestionare suverană și responsabilă a acestora. Aceste resurse au caracter strategic, deci trebuie valorificate în interes național, echilibrând atragerea de investiții cu menținerea controlului asupra patrimoniului natural al țării.

În acest sens, domnule ministru, vă rog să îmi răspundeți la următoarele întrebări:

Având în vedere importanța grafitului, magneziului și a cuprului pentru industria națională, ce măsuri concrete intenționează să ia Ministerul Economiei pentru a garanta controlul majoritar al statului român asupra exploatării acestor zăcăminte? Există planuri de implicare directă a statului în cele trei proiecte, similar modelului aplicat în cazul Salrom Gorj, fie prin companii publice, fie prin parteneriate care să păstreze echilibrul de interese?

Pentru a preveni scurgerea profiturilor din exploatarea resurselor strategice, ce politici sau instrumente fiscale vor fi adoptate? Se va revizui sistemul de redevențe și taxe pentru a reflecta valoarea reală și caracterul strategic al acestor resurse? Cum vor fi direcționate veniturile generate către dezvoltarea infrastructurii și industriei locale?

Sunt în discuție proiecte pentru construirea de capacități industriale care să permită prelucrarea mineralelor extrase în produse finite cu valoare adăugată? Este o prioritate transformarea României dintr-un exportator de materii prime într-un actor integrat pe lanțul valorii, asigurând beneficii economice pe termen lung?

În eventualitatea unor colaborări cu entități externe, cum va fi garantat că deciziile critice rămân sub control național? Va fi introdus un cadru legal care să delimiteze clar drepturile statului român și să prevadă mecanisme de protecție împotriva subordonării intereselor de securitate națională la obiective comerciale străine?

Cum va fi asigurat accesul public la informații esențiale privind gestionarea acestor resurse? Se va implementa un portal transparent, actualizat în timp real, care să includă stadiul proiectelor, clauzele contractuale și indicatorii financiari cheie? Ce rol vor avea societatea civilă și reprezentanții aleși în supravegherea acestor procese? Solicit răspuns în scris.

Și mai am încă o interpelare, dacă-mi permiteți.

Luminița Păucean-Fernandes

#14399

Interpelare adresată ministrului educației și cercetării, domnului Daniel-Ovidiu David.

Obiectul interpelării fiind „Strategia Ministerului Educației și Cercetării în ceea ce privește creșterea numărului de consilieri școlari, profesionalizarea lor și colaborarea cu părinții”.

## Stimate domnule ministru,

Săptămâna trecută, în cadrul proiectului „Senat Junior”, am avut o întâlnire cu Boardul Copiilor UNICEF. Tinerii aceștia minunați ne-au spus problemele lor, reprezentative în mare măsură pentru generația lor..., astfel încât noi, senatorii, în măsura posibilității legislative, să îi putem ajuta. O temă importantă expusă de către aceștia a fost presiunea prea mare pusă pe ei, ceea ce creează un dezechilibru între școală și viața socială, o competiție exagerată, în loc de colaborare și sprijin în procesul de învățare, prin consiliere.

De asemenea, aici s-a amintit și de sănătatea mintală și gestionarea corectă a emoțiilor, toate depinzând de un număr prea mic de consilieri școlari. Nu în ultimul rând, importanța acestui echilibru emoțional ține și de părinți, mulți dintre ei având nevoie de educație parentală, chiar dacă nu vor să recunoască.

În acest context, domnule ministru, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări: – Care este strategia Ministerului Educației și Cercetării în ceea ce privește creșterea pe termen mediu și lung a numărului de consilieri școlari?

– Care este strategia Ministerului Educației și Cercetării de a crește specializarea consilierilor școlari în gestionarea problemelor psihologice, dat fiind faptul că pregătirea și proveniența educațională a acestora este diversificată, de exemplu, sociologie, asistență socială, filozofie etc.?

– Care este strategia Ministerului Educației și Cercetării de a stimula părinții să participe la cursuri de educație parentală, astfel încât să facă o bună echipă cu consilierul școlar în gestionarea constructivă a vieții emoționale a copiilor?

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită considerație, Luminița Păucean-Fernandes, senator AUR de Sibiu.

Mulțumesc.

Niculina Stelea

#16689

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor,

Titlul declarației mele politice de astăzi este „Pierderea finanțării PNRR pentru spitale este un dezastru pentru România”.

Pe 7 aprilie am marcat Ziua mondială a sănătății. A fost un moment trist, pentru că în ciuda celor aproape 22 de miliarde de euro pe care România le va cheltui anul acesta în sistemul sanitar, în continuare ne bazăm pe spitale vechi de 50, 60, 70 de ani. Din această perspectivă, una dintre marile promisiuni ale actualei guvernări a fost accesarea fondurilor din PNRR pentru construirea de spitale. Ne aflăm cu un an și două luni înaintea termenului-limită până când proiectele cu această finanțare pot fi implementate, adică, pentru a fi și mai preciși, până la momentul la care spitalele ar trebui să fie gata pentru a putea primi bani.

În loc ca lucrările să fie în plin avânt, pe noi ne anunță ministrul proiectelor europene, Marcel Boloș, că din cele 24 de spitale anunțate inițial mai rămân doar 13. Asta după ce anul trecut numărul fusese scăzut la 19. Practic, jumătate din obiective au fost astfel abandonate. În realitate, având în vedere că nu se lucrează mai pe nicăieri, vom fi în situația în care niciun spital nu va fi făcut cu bani din PNRR. Motivul este cât se poate de prozaic: pur și simplu nu mai este timp.

Ministerul Sănătății sau administrațiile locale nu aveau proiecte mature pentru care să înceapă efectiv lucrările. S-a preferat formula propagandei, în detrimentul unei abordări serioase. De altfel, merită subliniat că această formă de diletantism a penetrat întreaga activitate a Ministerului Sănătății, în contextul în care Alexandru Rafila a fost mai mult un personaj împăiat scos de la naftalină la nevoie decât un manager adevărat; și asta se vede inclusiv din faptul că a dispărut pur și simplu din peisaj.

Evident, în această poveste cu final trist pentru România, vina nu este doar în zona guvernamentală. Spre exemplu, din cauza incompetenței primarului general Nicușor Dan se vor pierde cele 60 de milioane de lei din PNRR cu care ar fi trebuit să se construiască un spital de psihiatrie pediatrică. Deși contractul este semnat din 2023, până acum licitația nu este finalizată. Există o problemă semnificativă la nivelul

administrației spitalelor și serviciilor medicale din București. Instituția a fost năpădită de clientela politică a USR, care nu s-a dovedit cu nimic mai bună decât cea a actualei puteri.

Acest eșec al statului în construirea de spitale este cu atât mai flagrant, cu cât vedem succesul investitorilor privați. Rețeaua „Regina Maria” tocmai a fost achiziționată pentru un miliard de euro de cel mai mare furnizor privat de sănătate din Finlanda, ceea ce ne arată că buba este, de fapt, la stat, neexistând o problemă sistemică. Și asta se întâmplă evident și din faptul că am fi ajuns la aproape 180 de spitale private în toată țara, majoritatea construite după anul 2000.

În mod normal, stimați colegi, acest act de autosabotaj ar trebui să conducă la înlocuirea nu doar a actualului ministru al sănătății, ci a întregului executiv.

Nu par să vrea și sigur nu pot. Dacă nu se schimbă dinamica vom investi în continuare zeci de miliarde de euro anual în sistemul sanitar și tot va trebui să aducem pansamente de acasă atunci când trebuie să ne operăm în spitale care se apropie de centenar.

Vă mulțumesc.

Niculina Stelea, senator ales în Circumscripția nr. 42 București.

Ambrozie-Irineu Darău

#20320

Mulțumesc, domnule președinte. Declarație politică.

„«Emisarii lui Ciolacu» – o improvizație neprofesionistă și riscantă pentru România”

Ceea ce s-a întâmplat zilele acestea este revoltător. Inacceptabil. Periculos. Un personaj fără nicio calitate oficială s-a prezentat în Statele Unite ca „emisar al României”. A vorbit în numele țării. În numele nostru. Fără mandat. Fără vreo decizie instituțională. Fără acoperire legală.

Cine este acest om? Nu e diplomat. Nu e parlamentar. Nu e funcționar. Nu e nimic. Pare doar „omul lui Ciolacu”. Cine e, de fapt, Dragoș Sprînceană? Ce caută el, în numele României, în birourile unor oficiali americani? Cu ce mandat? Cu ce legitimitate? Niciuna. Zero.

Nu are funcție în stat. Nu are nicio împuternicire oficială. Nu e diplomat. Nu e ales. Nu e înregistrat nicăieri. Și totuși s-a prezentat ca „emisar” al României, nu al unui partid, ci al unei țări. Din nou, singura calitate a acestui personaj e „omul lui Ciolacu”.

Știți care e problema? Că acest „om al lui Ciolacu” s-a dus să saboteze politica externă oficială a României, să insinueze că vom întoarce spatele Europei și că vom schimba direcția după alegeri, că parteneriatele noastre strategice sunt negociabile, iar Marcel Ciolacu tace. Nu condamnă, nu rupe legătura, nu își cere scuze în fața cetățenilor.

Știți ce înseamnă, în termeni legali, ce a făcut „emisarul lui Ciolacu”? Uzurpare de calități oficiale. Infracțiune. Și nu doar în România. Legea americană impune înregistrarea ca agent străin pentru orice cetățean care promovează interesele unui alt stat în fața autorităților americane. Așa cum arată informațiile publice, domnul „emisar” Sprînceană nu figurează ca fiind înregistrat nicăieri.

Ceea ce a făcut prim-ministrul Ciolacu nu e doar o gafă, e un risc pentru România. Politica externă nu e un joc clandestin de poker cu prietenii din cartier. Marcel Ciolacu a dat, în mod iresponsabil, vocea reprezentării țării unui personaj obscur și neprofesionist. Politica externă a unui stat democratic, membru al UE, nu se face prin figuranți diplomatici fără mandat și fără legitimitate și mai ales nu se face pe ascuns. România nu e o companie privată, nu e feuda unui partid. Au mai încercat în trecut și alți lideri PSD să-și treacă țara pe persoană fizică și au sfârșit rău.

Domnule Ciolacu, începeți să semănați tot mai mult cu fostul dumneavoastră șef, Liviu Dragnea. Ceea ce s-a întâmplat este o tentativă de politică externă paralelă. Un risc major pentru România, într-un context geopolitic în care partenerii noștri au nevoie de claritate, nu de improvizații amatoristice. Și, culmea, domnul Romașcanu, celălalt emisar al lui Ciolacu, ne spune inofensiv că e doar „diplomație nontradițională”.

Aceasta este reacția oficială a unui partid care pretinde că guvernează o țară membră NATO? Ne facem că nu vedem, că nu știm, că nu ne privește? Nu poate fi acceptată ignoranța. Ar fi complicitate. Ar fi o bătaie de joc. Premierul are obligația să apere interesul național. Îi transmitem clar: dacă nu mai puteți face asta, plecați cu tot cu emisari.

Lăsați în pace țara și viitorul copiilor noștri.

Eugen-Remus Negoi

#23665

Mulțumesc, domnule președinte. Declarație politică.

„Amprenta comuniștilor, arc peste timp?”

România, ca multe alte națiuni care au trecut prin regimuri totalitare, poartă pe umerii săi o moștenire dureroasă pe care nu trebuie să o dăm uitării, pe care nu trebuie să o ascundem, ci o moștenire despre care trebuie să vorbim și să o menținem vie în conștiințele noastre.

Personaje precum George Simion, un extremist declarat _persona non grata_ în Republica Moldova și Ucraina, Șoșoacă sau Georgescu nu pot ademeni România pe drumul unui regim totalitar atât timp cât noi, românii, suntem informați.

Spre exemplu, fenomenul de la Pitești reprezintă una dintre cele mai cumplite forme de represalii din perioada comunistă, un simbol al cruzimii la care poate duce abuzul de putere. În această eră de incertitudine globală, în care extremismele pot căpăta noi forme și autoritarismul își poate întinde din nou tentaculele, uitarea trecutului nu doar că ar fi o greșeală istorică, ci ar reprezenta și un pericol iminent pentru viitorul nostru.

Fenomenul de la Pitești, cunoscut și sub numele de „Experimentul Pitești”, reprezintă una dintre cele mai tragice și crude perioade din istoria recentă a României, un simbol al terorii și al suferinței provocate de regimul comunist. În perioada 1949-1951, la închisoarea Pitești, autoritățile comuniste din România au desfășurat un program sistematic de tortură fizică și psihologică, având ca scop „spălarea creierului” și destrămarea identității religioase și politice a deținuților, considerați „dușmani ai regimului”. Acest experiment de o brutalitate extremă viza în mod special elitele intelectuale, studenții, preoții și orice persoană care ar fi putut reprezenta o opoziție la regimul comunist impus de URSS. Asasinatele politice au rămas întipărite în memoria oamenilor de-a lungul timpului.

În cadrul Experimentului Pitești, deținuții erau forțați să își trădeze valorile și credințele, fiind obligați să își denigreze familiile, prietenii, colegii și chiar propriile convingeri religioase. Torturile constau în bătăi repetate, lipsirea de hrană și apă, izolarea totală, dar și în manipularea psihologică extremă. În plus, victimele erau forțate să participe la acte de autocondamnare și la așa-numitele „mărturisiri” false, care implicau denunțarea altor deținuți, chiar și atunci când aceștia nu aveau nicio legătură cu „criminalitatea” de care erau acuzați.

Este imperativ ca evenimentele abominabile de la Pitești să fie cunoscute și discutate în mod deschis, ca parte din educația noastră colectivă. Nu uităm istoria, nu repetăm istoria.

Vă mulțumesc.

Rodica Cușnir

#26445

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Interpelare adresată către domnul Tánczos Barna, ministrul finanțelor, de către senator Rodica Cușnir, din Circumscripția nr. 35 Suceava.

Obiectul interpelării: „Risipa de resurse la nivel național”. Stimate domnule ministru,

Vă adresez prezenta interpelare pentru a solicita clarificări cu privire la situația cetățenilor care și-au achitat datoriile fiscale către stat, însă apar în continuare cu debite înregistrate la Agenția Națională de Administrare Fiscală, fiind ulterior nevoiți să plătească din nou aceleași sume sau să inițieze demersuri în instanță pentru recuperarea banilor.

Concret, s-au semnalat cazuri în care cetățenii, după ce și-au achitat la timp datoriile fiscale, deținând chitanțe corespunzătoare ca dovadă a plății, au primit în continuare notificări de la ANAF, deși datoria a fost deja stinsă, din cauza lipsei de comunicare internă și a actualizării întârziate a bazelor de date. Astfel, se văd puși în situația de a plăti încă o dată sumele pretinse, pentru a evita sancțiunile, urmând să apeleze la instanțele de judecată pentru a-și recupera sumele dublate.

Această stare, de fapt, generează costuri și eforturi suplimentare pentru contribuabili și pentru sistemul judiciar. Cetățenii, în astfel de situații, sunt prejudiciați prin pierdere de timp, resurse financiare suplimentare, stres și incertitudine privind recuperarea sumelor, iar instanțele de judecată sunt aglomerate suplimentar cu dosare care ar putea fi evitate printr-o gestiune financiară corectă și comunicare eficientă la nivelul ANAF.

În acest context, vă adresez următoarele întrebări și solicit răspuns în scris:

1. Care sunt măsurile concrete pe care ministrul finanțelor și conducerea ANAF le întreprind pentru a îmbunătăți comunicarea internă și actualizarea în timp real a bazelor de date, astfel încât să fie evitată dublarea plății obligațiilor fiscale de către cetățeni?

2. Există un mecanism rapid de corecție, înainte de a se ajunge în instanță, pentru contribuabilii care pot demonstra cu chitanțe plățile efectuate, în vederea anulării notificărilor eronate și a restituirii sumelor achitate în plus?

3. Cum intenționează Ministerul Finanțelor să prevină costurile suplimentare și injustiția la care sunt supuși contribuabili de bună-credință, luând în vedere volumul mare al litigiilor fiscale și supraîncărcarea instanțelor?

4. Care este politica de digitalizare și interoperabilitate în cadrul ANAF, astfel încât verificarea plăților să fie efectuată mai rapid și să nu mai existe întârzieri cauzate de procesările manuale și comunicarea internă deficitară?

Consider că este necesară o acțiune fermă și promptă din partea instituțiilor pe care le coordonați, pentru a restabili echilibrul și pentru a respecta principiul bunei-credințe în relația dintre cetățean și stat. Faptul că oamenii trebuie să demonstreze a doua oară că și-au îndeplinit obligațiile deja achitate și să parcurgă un proces costisitor în instanță reprezintă nu doar o încălcare a drepturilor contribuabililor, ci și o risipă de resurse la nivel național.

Vă mulțumesc pentru atenția acordată și aștept răspunsul dumneavoastră la cele expuse, în speranța că veți lua măsuri urgente pentru eliminarea acestor practici care prejudiciază cetățenii.

Cu deosebită considerație, senator SOS România, Circumscripția electorală nr. 35 Suceava, Rodica Cușnir.

Și, ca o paranteză, chiar eu am fost victima acestui sistem, fiind târâtă în instanță pentru datorii pe care deja le-am achitat.

Vă mulțumesc.

Sorin Lavric

#30227

Mulțumesc, domnule președinte.

Tema declarației mele politice de astăzi este „Partizanul Nicolae Trocan”.

Nicolae, fiul lui Mihail Trocan și al Polinei, s-a născut pe 17 martie 1923, pe Valea Motrului, în comuna Florești din județul Mehedinți. Os de stirpe boierească, ale cărei rădăcini erau în Valea Motrului, Nicolae, zis Nae, a fost al treilea din cei cinci copii ai familiei. A urmat Liceul „Traian” din Turnu Severin, după care s-a înrolat ca parașutist în Flotila I Pantelimon București. Întors de pe front, comuniștii l-au hărțuit neîncetat pentru opoziția lui înverșunată.

În februarie-martie 1949, când situația degenerează, tânărul refuză să-și predea arma și se refugiază în pădurile din împrejurimi. Anticomunist asumat, va păși pe calea partizanatului, un drum fără de întoarcere. Vor urma 3 ani de lupte, de-a lungul cărora va lichida securiști și milițieni, va trece prin încleștări sângeroase și va pierde prieteni și rude. Trocan s-a adăpostit în pădurile Zegujani, Ohaba, precum și în cele din jurul comunelor Noapteșa, Cătune și Valea Perilor. Țăranii l-au sprijinit cu hrană și adăpost, dar trădătorii nu au lipsit; vor urma de-a lungul timpului cinci ciocniri cu Securitatea, Trocan împușcând și rănind șase agenți.

Întrucât pe capul lui se pusese un premiu de 100.000 lei, partizanul a fost denunțat de mai multe ori, pentru ca în final agenții Securității să reușească să îl prindă în ziua de 27 august 1952. Soarta oamenilor de bine care l-au sprijinit a fost cruntă. Maria Ursoniu, fiica unei familii care l-a adăpostit, a fost spânzurată de Securitate, de altfel mulți țărani bănuiți că l-au ajutat au fost deportați în Bărăgan. Pe Trocan Securitatea l-a adus la sediul din Craiova, unde zbirii

l-au torturat îngrozitor timp de un an de zile. Pe deasupra, o instanță comunistă l-a condamnat a treia oară la moarte.

Pe 20 iulie 1953, de Sfântul Ilie, Trocan va fi executat la Penitenciarul „Potcoava” din Craiova, în prezența comandantului Alexandru Ioniță și a procurorului Ion Necula. Odată cu Nae Trocan, au mai fost împușcați Dumitru Totir și Dumitru Năsărâmbă, coordonatorii „Mișcării de rezistență” din Mehedinți.

Iată cum sună o parte din declarația dată de Nae Trocan în fața călăilor, după arestare: „Sunt anticomunist, sunt pentru credința în Dumnezeu, țară și neam, monarhie, până în măduva oaselor, că am fost român, sunt român și vreau să mor român (...).”

Sunt onorat ca, sub cupola Senatului României, să evoc numele lui Nae Trocan, partizan nepereche din județul Mehedinți.

Sorin Lavric, senator AUR.

Olga Onea

#34799

Bună ziua!

Stimați colegi,

Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului ministru Alexandru Rafila, Ministerul Sănătății.

Obiectul interpelării: „Resurse umane, Spitalul Clinic Județean de Urgență «Sf. Apostol Andrei», Galați”.

Stimate domnule ministru,

În plină campanie electorală, primele și cele mai numeroase știri pun Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” din Galați într-o umbră optimistă. Câteva investiții făcute la spitalul județean sunt evidențiate de către președintele Consiliului Județean Galați. În realitate, nu doar dotarea cu tehnică medicală este problema cu care se confruntă spitalul, cel mai mare spital din județ, care deservește pacienți din șase județe: Galați, Brăila, Tulcea, Vaslui, Vrancea, Buzău, ci și lipsa personalului de specialitate, ceea ce pune în pericol sănătatea și siguranța pacienților.

Semnalele pe care le primesc în audiențele din cadrul biroului parlamentar arată că spitalul are un deficit major de cadre medicale, prin urmare, vă solicit să răspundeți punctual la următoarele întrebări:

– Care este numărul posturilor neocupate din schema de personal a Spitalului Clinic Județean de Urgență Galați, defalcate pe fiecare secție în parte și pe categorii de angajați: medici, respectiv asistenți medicali generaliști, asistenți medicali de radiologie, asistenți medicali de laborator, infirmieri, registratori medicali?

– Care este deficitul de persoane, în procente, defalcat pe ultimii doi ani?

– Este acest deficit de natură să pună în pericol furnizarea de servicii medicale?

– Care sunt specialitățile deficitare, cu o reprezentare scăzută, și care este procentul de acoperire a necesarului de personal medical la nivel de spital?

– Care au fost măsurile luate până în prezent în vederea remedierii deficiențelor de personal în această unitate medicală și care au fost efectele acestor măsuri?

– Care sunt măsurile pe care le aveți în vederea completării necesarului de cadre medicale? Aștept răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Senator Onea Olga, Circumscripția electorală nr. 18 Galați.

Mulțumesc.

Gheorghe Ștefănache

#37046

## Stimați colegi,

Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului primministru Marcel Ciolacu și are ca obiect „Necesitatea finanțării urgente pentru refacerea infrastructurii locale din județul Galați, grav afectat de inundații”.

Stimate domnule prim-ministru,

În calitate de senator al României, vă adresez prezenta interpelare, în vederea clarificării măsurilor pe care Guvernul României le are în vedere pentru refacerea infrastructurii locale afectate de inundațiile din 14-15 septembrie 2024 în județul Galați.

În urma acestor evenimente, două orașe și 28 de comune, cu o populație totală de peste 107.000 locuitori, au suferit pagube semnificative la nivelul infrastructurii rutiere locale. Dacă pentru drumurile județene aflate în administrarea Consiliului Județean Galați au fost alocate fonduri și lucrările de refacere s-au desfășurat într-un ritm susținut, situația drumurilor comunale și a podețelor aferente rămâne critică. Refacerea acestora depinde nu doar de finalizarea evaluării pagubelor la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale, ci mai ales de resursele financiare limitate ale primăriilor afectate. În contextul în care bugetele locale sunt insuficiente pentru acoperirea acestor cheltuieli, singura soluție viabilă rămâne sprijinul financiar de la bugetul de stat.

Conform estimărilor, valoarea totală necesară pentru refacerea infrastructurii afectate se ridică la aproape 65 de milioane de lei, sumă care reprezintă aproximativ 15% din bugetele locale ale celor 30 de unități administrative pe anul 2024 sau, dacă vreți, 62% din totalul cheltuielilor alocate de aceste comune pentru infrastructura rutieră, tot în cursul anului 2024. Pentru cele mai multe dintre aceste localități acoperirea acestor costuri exclusiv din bugetele locale este imposibilă. În acest context, domnule prim-ministru, vă solicit să precizați dacă Guvernul României are în vedere instituirea unui mecanism de decontare de la bugetul de stat pentru lucrările de refacere a infrastructurii afectate, contractate deja de autoritățile locale.

În cazul în care un astfel de mecanism este prevăzut, care este termenul estimat pentru adoptarea acestuia și ce surse de finanțare vor fi utilizate?

Ce măsuri concrete intenționează Guvernul să adopte pentru a asigura lucrările de refacere, că aceste lucrări de refacere nu vor fi întârziate din lipsa finanțării?

Vă mulțumesc și vă solicit respectuos să-mi transmiteți un răspuns în scris.

Atașez prezentei lista unităților administrativ-teritorial afectate, împreună cu estimările pagubelor și raportul acestora în contextul cheltuielilor pentru infrastructură realizate în anul 2024.

Cu stimă, Gheorghe Ștefănache, senator USR, Circumscripția nr. 18 Galați.

Vă mulțumesc.

Ștefan Borțun

#44666

## **Domnul Ștefan Borțun:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Interpelarea este adresată domnului ministru Tánczos Barna, ministrul finanțelor.

Obiectul interpelării: „Exceptarea pescarilor de la sistemul e-Factura”.

Stimate domnule ministru,

În calitate de senator de Tulcea, am înțeles problemele cu care se confruntă pescarii din Delta Dunării.

Centrele de primă vânzare de pește de pe teritoriul României fac prima vânzare a peștelui pe piață în sistemul e-Factura și sunt nominalizate anual prin ordinul comun al Ministerului Agriculturii și Ministerul Muncii.

Pescarii sunt autorizați conform licenței permisului, care se vizează anual, și autorizației de pescuit, care, la rândul ei, se vizează anual, având înscrise în documentele sus-menționate centrele de primă vânzare arondate, conform OUG nr. 23/2008. Această marfă, după cum știți, este perisabilă și are un termen de valabilitate foarte redus.

De asemenea, în Delta Dunării sunt multiple probleme tehnice în privința internetului și a energiei electrice. Populația care se ocupă cu pescuitul este în mare măsură îmbătrânită, cu nivel educațional scăzut și cu abilități reduse de utilizare a internetului și calculatorului.

Activitatea de pescuit este o activitate tradițională, garantată prin Legea nr. 82/1993, a Regiei Biosferei „Delta Dunării”, iar această măsură va duce la renunțarea la pescuit a unei bune părți dintre pescari, generând nemulțumiri și posibile litigii.

Menționez că s-a încercat rezolvarea acestei situații printr-un amendament depus la Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/2023, pentru modificarea art. (64) din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, aici este vorba despre Pl-x 753/2023, însă această lege nu a primit raport de la comisii și nu va intra la vot final. Având în vedere aceste aspecte, vă solicit, domnule ministru, să analizați oportunitatea inițierii unui act normativ, opiniez că varianta ordonanței de urgență ar fi cea mai fezabilă, de completare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/2023, pentru modificarea și completarea Legii nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, astfel:

„Art. (1) – După lit. d) alin. (4) din art. LIX din Legea nr. 296/2023 privind măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, publicată în Monitorul Oficial nr. 977 din 27 octombrie 2023, să se introducă o nouă literă, lit. e), cu următorul cuprins: persoanele fizice, impozitabile, autorizate, pescari în speță, care vând capturile rezultate din pescuit la centrele de primă vânzare.”

Solicit răspuns în scris.

Cu stimă, senator Borțun Ștefan, Circumscripția electorală nr. 38 Tulcea.

Vă mulțumesc.

Teofil Parasca

#48597

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați domni, Stimate doamne,

Domnule ministru,

Dincolo de eforturile depuse pe linie de apărare și prin intermediul forțelor armate, România își aduce contribuția la politica de securitate și apărare comună și prin intermediul cadrelor Ministerului Afacerilor Interne, dar și cu sprijinul personalului provenit de la alte instituții și din societatea civilă.

Având în vedere necesitatea sprijinirii Ministerului Afacerilor Externe pe linia contribuției naționale la politica europeană de securitate comună, vă adresez rugămintea să îmi răspundeți la următoarea întrebare:

Care este strategia națională privind trimiterea personalului român la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, sub egida Organizației Națiunilor Unite, a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, a NATO și a Uniunii Europene, în contextul în care un număr ridicat de cadre ale Ministerului Afacerilor Interne, cu experiență și expertiză semnificative în misiuni și operații în afara teritoriului statului român, în special în context UE, beneficiază, în baza prevederilor legale actuale, de trecere în rezervă anticipată, cu drept de pensie, la vârsta care permite participarea la misiuni externe, vă rog să-mi comunicați punctul de vedere motivat al Ministerului Afacerilor Externe cu privire la posibilitatea trimiterii ca personal detașat în misiuni UE sau la delegațiile UE a fostelor cadre MAI, cu pregătire și experiență relevantă, care au încetat relația de serviciu cu ministerul prin trecerea în rezervă, potrivit legii.

România ar putea beneficia de personal cu experiență și pregătire corespunzătoare, potrivit cerințelor misiunilor civile ale Uniunii Europene, care poate fi angrenat pentru atingerea țintei de 70% de personal național detașat, fără însă a crea probleme de personal Ministerului Afacerilor Interne pe plan

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Întrebare adresată domnului Dinu Iancu-Sălăjanu, președintele Consiliului Județean Sălaj.

Obiectul interpelării: „Risipă bugetară în cadrul proiectului «Reabilitare și modernizare drumuri din Țara Silvaniei»”. Stimate domnule președinte,

Am luat cunoștință despre licitația deschisă pentru achiziția a 24 de panouri de informare și publicitate în cadrul proiectului „Reabilitare și modernizare drumuri din Țara Silvaniei”, cu o valoare totală de 1.095.000 de lei fără TVA, adică peste 265.000 de euro cu TVA, însemnând aproape 11.000 de euro pentru fiecare panou de 3 metri înălțime și 2 metri lungime.

Domnule președinte,

Sălajul nu își permite aroganțe bugetare. Este un județ în care 16,5% din populație trăiește sub pragul de sărăcie, unde mii de copii au accesul dificil sau inexistent la educație, fără drumuri decente, fără internet sau chiar fără electricitate, aceste familii sunt sortite pierzaniei. În aceste condiții, Consiliul Județean Sălaj a ales să monteze panouri publicitare de zeci de mii de euro, care nu schimbă cu nimic soarta unui copil care merge kilometri pe jos prin noroaie ca să ajungă la școală.

Vă rog să ne comunicați public și transparent:

1. Care este raționamentul economic și social în baza căruia a fost stabilită această cheltuială?

2. Cine sunt consultanții sau experții care au recomandat această alocare bugetară?

Sălajul nu are nevoie de tablă vopsită, ci de drumuri reale, școli accesibile, locuri de muncă și sprijin pentru familiile care abia supraviețuiesc.

Vă solicit să tratați cu maximă seriozitate și să răspundeți în scris.

Cu stimă, senator Liviu Fodoca, ales în Circumscripția nr. 33 Sălaj.

Mulțumesc.

Constantin-Ciprian Iacob

#52405

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea de astăzi se adresează domnului Angel Tîlvăr, ministrul apărării naționale.

Obiectul întrebării: „Evaluarea capacității infrastructurii rutiere strategice din România pentru mobilitatea NATO”. Stimate domnule ministru,

Într-un interviu acordat revistei de specialitate Rail Freight, generalul american Ben Hodges, fost comandant al trupelor SUA în Europa, a povestit o întâmplare din România, când transportul tehnicii grele pe calea ferată s-a dovedit a fi singura soluție pentru a traversa Carpații, din cauza proastei infrastructuri rutiere din țara noastră.

„Spre exemplu, transportul unui vehicul militar greu pentru munții... peste munții Carpați din România nu s-a putut face pe șosea”, a spus generalul Ben Hodges, care a adăugat că „aici, în România, singura opțiune a fost calea ferată”.

Într-un alt interviu acordat unor publicații din România, în august 2023, același domn Ben Hodges afirma următoarele: „Cred că infrastructura din România este într-o stare jalnică, ca să fiu sincer. Este foarte greu să transporți lucruri în interiorul României.”

În acest context, presa acuză chiar că exercițiul militar NATO, Dacian Spring 25, ce urma să aibă loc în România, va fi anulat sau amânat din cauza neefectuării reparațiilor necesare la anumite drumuri de pământ, a două podețe și un pod, ceea ce face imposibilă deplasarea tehnicii militare NATO în poligonul de la Cincu din județul Brașov.

În 2018 și ulterior 2022, UE a lansat planuri de acțiune pentru deplasarea cât mai rapidă și mai sigură a logisticii militare între țările membre, precum și peste 1,7 miliarde de euro, finanțare pusă la dispoziție pentru programul de îmbunătățire a conectivității europene.

În acest context, domnule ministru, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

– Care este stadiul lucrărilor de infrastructură rutieră necesare deplasării în bune condiții a tehnicii militare NATO în cadrul poligonului Cincu?

– Care este suma atrasă de România din instrumentul de finanțare „Mecanismul pentru interconectarea Europei 2021-2027, componenta mobilitate militară” și care este stadiul proiectelor care au primit aprobare de finanțare?

Cu deosebit respect, senator Iacob Constantin-Ciprian, Circumscripția nr. 16 Dâmbovița. Vă mulțumesc.

Mircea-Ionuț Sandu

#56170

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației politice este „Politica externă a României arată ca un «câine șchiop care nu vede prea bine»”.

Stimați colegi,

Ne aflăm într-un punct de inflexiune a istoriei. Se resetează sferele de influență la nivel internațional, se fac și se desfac alianțe, ne apropiem de o abordare mult mai protecționistă a economiilor, un moment în care geopolitica devine mai importantă decât colaborarea economică. Sub ochii noștri chiar se construiește „o nouă ordine mondială”. Într-un moment de o asemenea însemnătate, din păcate, România este pe nicăieri în abordarea politicii externe. Avem un președinte interimar, Ilie Bolojan, care este deopotrivă ilegitim, nu înțelege nicio limbă străină și pare că a devenit o anexă a administrației de la Paris după ce l-a angajat consilier pe Dacian Cioloș.

Avem un ministru de externe, Emil Hurezeanu, cu o abordare venită din secolul al XIX-lea, omul remarcându-se doar că i-a alergat pe culoare pe Marco Rubio, secretarul de stat al SUA, și pe Richard Grenell, reprezentant special al președintelui Donald Trump. Situația reprezentării României pe plan internațional ridică semne de îngrijorare. Prim-ministrul Marcel Ciolacu a preluat inițiativa în relațiile externe pe plan personal, desemnând persoane fără un mandat clar din partea Parlamentului sau a Președinției pentru a discuta cu Administrația SUA.

Această abordare lipsită de transparență și de consultări publice subminează coerența politicii externe a României. De asemenea, problema se extinde și la nivelul diplomației noastre, unii reprezentanți ai țării par să abordeze rolul lor cu o pasivitate îngrijorătoare. De pildă, Andrei Muraru, ambasadorul României în Statele Unite, dă impresia unei implicări limitate, fapt care afectează vizibilitatea și influența României pe scena internațională.

O politică externă eficientă necesită colaborare instituțională, claritate în atribuții și reprezentanți activi, capabili să promoveze interesele naționale cu determinare. În acest moment aceste elemente par a lipsi și este mare păcat că am ajuns în acest punct, după ce am avut de-a lungul istoriei noastre o elită de oameni politici pe plan extern de o valoare incontestabilă: Alecsandri, Kogălniceanu, Brătianu, Maiorescu, Titulescu sau Pleșu și Comănescu, după Revoluția din ’89.

Degradarea „centralei MAE” s-a produs pe fondul neînțelegerii rolului reprezentării externe în perioada catastrofală a turistului Iohannis, la pachet cu politizarea excesivă a Institutului Diplomatic Român. Atribuirea funcțiilor consulare și diplomatice pe criterii politice sau clientelare a subminat grav politica externă a României. Consecințele acestei practici devin tot mai evidente: a durat 20 de ani pentru accesul în spațiul Schengen, continuăm să fim excluși din programul Visa Waiver, iar dialogul cu administrația americană este delegat unor intermediari cu credențiale discutabile.

Clasa politică românească a adoptat o atitudine de autosuficiență periculoasă după aderarea la UE și semnarea Parteneriatului strategic cu SUA, ca și cum istoria ar fi ajuns la capăt. Această complacență se transformă acum în izolare internațională, prețul plătit pentru comoditate și pentru un sistem bazat mai degrabă pe loialități personale decât pe competență.

Iată de ce avem nevoie de un președinte care să restabilească poziția României pe scena globală, de un nou guvern care să aibă legitimitate, iar în fruntea MAE avem nevoie de ministru de externe cu calități diplomatice excepționale, capabil să dialogheze de la egal la egal cu reprezentanții marilor puteri.

Cu deosebită considerație, senator AUR Mircea-Ionuț Sandu.

Eugen-Remus Negoi

#60005

Interpelare adresată domnului ministru Bogdan GruiaIvan, ministrul economiei, antreprenoriatului și turismului.

Începând cu sfârșitul anului 2023 și încheind în urmă cu un an și jumătate, îl atenționam pe fostul ministru PSD, Radu Oprea, și coleg de partid cu dumneavoastră, printr-o interpelare despre următoarele:

„Aflat în insolvență, Șantierul Naval din Mangalia are o problemă dublă: i se cere să achite sute de milioane de lei, deși producția este mult redusă, iar jumătate din angajați sunt în șomaj tehnic. Astăzi, adică octombrie 2024, conform interpelării, Șantierul Naval Damen din Mangalia mai are în lucru doar două proiecte, obținute cu chiu, cu vai de conducerea șantierului. Celelalte proiecte, banale reparații, necesită numai câteva sute de angajați.”

Suntem astăzi în aprilie 2025 și ceea ce v-am tot spus s-a adeverit, din păcate. Șantierul este în colaps, angajații au fost forțați să plece. Totuși ați fi putut, domnule ministru, să rezolvați în coaliția de guvernare aceste probleme sau mai degrabă în propriul Partid PSD, pentru că ministrul apărării este tot de la PSD, la fel ca dumneavoastră.

De ce vă spun toate acestea? Pentru că există discuții extrem de avansate apărute în spațiul public despre iminenta încheiere a unui contract ce se va încheia între Guvernul României, prin Ministerul Apărării, și Șantierul Naval Damen, dar din Galați, nu din Mangalia, pentru construirea a trei OPV-uri, Offshore Patrol Vessels, care sunt nave de patrulare, ale căror caracteristici se încadrează în clasa corvetelor. Au un grad ridicat de adaptabilitate și pot fi deservite inclusiv de un elicopter sau vehicul aerian fără pilot.

V-am spus atât dumneavoastră, cât și fostului ministru că o revitalizare a Șantierului Naval Damen Mangalia putea fi realizată cu investiții ale statului român, în speță ale Ministerului Apărării Naționale, prin acordarea de contracte

de construire de facilități militare acolo; asta ca să nu fiu acuzat că doar am criticat fără să vin cu propuneri constructive.

În schimb, ați ales să ne spuneți tuturor că veți căuta alți investitori, în condițiile în care aveați la îndemână acest contract nou, despre care se tot vorbește. Valoarea preconizată a contractului pe șantier pentru Șantierul Naval Damen din Galați ar putea fi de aproximativ 450 de milioane de euro fără TVA, motiv pentru care va trebui aprobat și de Parlament, ca urmare a valorii contractului, care depășește valoarea de 100 de milioane de lei.

Ținând cont de situația prezentată mai sus, vă întreb, domnule ministru, următoarele:

– De ce nu ați avut discuții despre acest contract pentru a putea fi realizat la Șantierul Naval Damen din Mangalia, acesta putând fi salvat și statul român nefiind nevoit, în acest caz, să plătească compensații firmei Damen?

Aștept răspuns în scris, în termenul prevăzut de lege. Vă mulțumesc.

Și mai am o interpelare.

Eugen-Remus Negoi

#62997

Interpelare adresată domnului ministru Daniel David, ministrul educației.

Deschiderea curților școlilor pentru elevi și după terminarea orelor, în weekenduri și în vacanțe, reprezintă o necesitate și este prevăzută clar în Legea nr. 8/2023, ce modifică Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000.

În primul rând, acest lucru promovează activitatea fizică, oferind copiilor oportunitatea de a se juca și de a practica sporturi precum fotbal, baschet sau alte jocuri de echipă în aer liber, esențiale pentru dezvoltarea lor fizică și pentru menținerea unui stil de viață sănătos. În plus, curțile școlilor fiind un spațiu sigur și supravegheat oferă părinților liniștea că micuții lor sunt într-un mediu controlat, mai ales în absența altor locuri sigure de joacă sau terenuri de sport în proximitate.

De asemenea, acest mediu stimulează dezvoltarea abilităților sociale ale copiilor, care vor exersa să interacționeze cu colegii, să lucreze în echipă și să-și gestioneze conflictele. Aceste interacțiuni contribuie la dezvoltarea lor emoțională și socială într-un mod pozitiv. O altă consecință importantă este reducerea comportamentelor riscante, oferind o alternativă constructivă pentru timpul liber, care-i ține pe copii departe de activități ce le pot pune în pericol sănătatea.

Nu în ultimul rând, jocurile în aer liber ajută la reducerea stresului și oboselii acumulate în timpul zilei de școală. Copiii ar avea astfel posibilitatea să se relaxeze și să-și refacă energia prin mișcare.

În concluzie, deschiderea curților școlilor pentru copii contribuie nu doar la dezvoltarea fizică, socială și emoțională a acestora, ci și la creșterea siguranței și la consolidarea legăturilor în cadrul comunității.

Ținând cont de argumentele expuse mai sus, vă întreb, domnule ministru:

– Câte școli, pe fiecare județ, au adoptat regulamentele necesare și au pus în aplicare prevederile Legii nr. 8/2023, în vederea deschiderii școlilor pentru copii și tineri după orarul școlar?

Aștept răspuns în scris, în termenul prevăzut de lege. Vă mulțumesc.

Cuprins

Stenograma

Ședința