Ședință comună a Camerelor

Ședință comună a Camerelor · Camera Deputaților · 20 mai 2025 · monitorul.ai

Doamnelor și domnilor, Stimați invitați,

Vă rog să-mi permiteți să declar deschisă ședința solemnă a Senatului și Camerei Deputaților, consacrată marcării Zilei solidarității și prieteniei dintre România și Statul Israel.

Cu această ocazie, Excelența Sa Președintele Statului Israel, domnul Isaac Herzog, ne-a transmis un mesaj video, pe care vă invit să-l urmărim împreună.

**Domnul Isaac Herzog** _– președintele Statului Israel (prin mesaj video)_ **:**

Bună ziua, dragi prieteni!

Este o plăcere să vă salut, în timp ce celebrăm 77 de ani de independență a Israelului.

Anul trecut națiunea dumneavoastră a sărbătorit Ziua națională a solidarității și prieteniei dintre România și Statul Israel. Această expresie a prieteniei reprezintă o declarație puternică, care indică vitalitatea, prietenia și valorile profunde pe care cu toții le împărtășim.

Astăzi ne amintim de data de 8 octombrie, ziua în care toate națiunile au declarat cu voce tare valorile pe care le susțin, valorile vieții și demnitatea umană. Această bătălie, pentru o societate liberă, este o bătălie în curs și, bineînțeles, bătălia pentru ostaticii care au fost reținuți de organizația teroristă Hamas. Acesta este un apel umanitar pentru a insista ca acești ostatici să fie eliberați până la cel din urmă. România s-a exprimat foarte clar în acest sens și aș dori să profit de această ocazie pentru a mulțumi Guvernului României și liderilor din România, din întreaga clasă politică, pentru suportul puternic demonstrat Israelului și pentru faptul că au dat dovadă de solidaritate, de prietenie și de respect reciproc față de statul nostru.

Astăzi este o evoluție naturală a unei relații internaționale de lungă durată între România și poporul evreu. Evreii din România au contribuit foarte mult la dezvoltarea acestei țări, dar și contribuția românilor la dezvoltarea Israelului a fost enormă.

Profit de această ocazie pentru a felicita România pentru recentele alegeri electorale și să transmit cordiale salutări noului președinte.

Prietenul meu, președintele Federației Evreilor din România, dorește și dânsul să cultive aceste relații de prietenie dintre națiunile noastre.

Tuturor, dumneavoastră: este important să ajutați poporul român și vă mulțumesc pentru fraternitate, respectul reciproc. Continuați să duceți mai departe relațiile noastre, care au fost foarte bune până acum.

Vă mulțumesc tuturor, din Ierusalim.

Mircea Abrudean

#4185

H=0V=0L=1

## **Domnul Mircea Abrudean:**

## Mulțumesc.

Domnule vicepreședinte al Camerei Deputaților, Domnule prim-ministru interimar,

Doamnelor și domnilor miniștri, Doamnelor și domnilor senatori și deputați, Stimați membri ai Corpului diplomatic, Onorați invitați,

Ne-am reunit astăzi în ședință solemnă, în Parlamentul României, pentru a celebra legăturile care unesc România și Statul Israel, legături întemeiate pe încredere, pe respect reciproc și pe valori comune.

Ziua solidarității și prieteniei dintre cele două state este mai mult decât un simbol. Este expresia unei relații profunde și puternice, consolidate de-a lungul timpului prin cooperare și printr-o prietenie autentică între popoarele noastre.

Aceste legături nu au fost doar păstrate, ci au fost întărite în fața tuturor provocărilor.

## Doamnelor și domnilor,

Prin acest demers al Parlamentului României, reafirmăm prietenia noastră și dorința sinceră de a consolida și de a extinde relațiile bilaterale într-o serie de domenii-cheie.

România și-a demonstrat constant angajamentul față de promovarea păcii și securității în Orientul Mijlociu – o direcție clară și consecventă a politicii noastre externe, susținută de interese economice și geostrategice comune, care au stat la baza dezvoltării unei relații bilaterale speciale.

În această logică a parteneriatului solid ne-am asumat angajamente relevante și benefice pentru cetățenii ambelor

state, în domenii precum tehnologia, securitatea și apărarea, cultura, dezvoltarea economică, turismul și diplomația.

România a fost una dintre primele țări care au recunoscut Statul Israel și a stabilit imediat relații diplomatice. Această continuitate diplomatică neîntreruptă reflectă soliditatea unei relații bazate pe valori împărtășite. Relația noastră bilaterală a servit intereselor comune în plan internațional și a susținut o cooperare benefică în domeniul politicii externe.

Convergența pozițiilor noastre, pe multe subiecte importante de actualitate, confirmă încă o dată faptul că Israelul este cel mai apropiat aliat al României în Orientul Mijlociu și un partener de încredere la nivel global.

La rândul său, România a fost și rămâne un susținător activ al păcii în regiune, condamnând cu fermitate antisemitismul, terorismul și orice formă de violență extremă. Partidele parlamentare din România au acționat solidar, condamnând, prin Declarația Parlamentului din 2023, atacurile teroriste comise de organizația Hamas împotriva Statului Israel și a populației civile. A fost un gest de normalitate și maturitate politică, prin care România și-a afirmat clar solidaritatea cu Israelul și cetățenii săi, recunoscând dreptul suveran al acestuia la autoapărare, în conformitate cu normele dreptului internațional, pledând neîncetat pentru eliberarea imediată și necondiționată a tuturor ostaticilor din Gaza. Iar acest mesaj a fost transmis consecvent de autoritățile române de la cel mai înalt nivel și a fost însoțit de gesturi și acțiuni concrete de sprijin și solidaritate.

## Stimați invitați,

În perioada dificilă de după Cel de-Al Doilea Război Mondial, România a jucat un rol esențial în facilitarea emigrației a zeci de mii de evrei către Israel. A fost un gest umanitar profund, născut din compasiune și înțelegere, valori care, iată, ne definesc și astăzi.

Nu este întâmplător că legătura noastră diplomatică este una dintre cele mai longevive și stabile din regiune. Prin educația despre Holocaust și legislația privind combaterea antisemitismului, România a promovat la nivel național și internațional politici care sprijină păstrarea vie a memoriei. Acest angajament reprezintă un reper identitar pentru societatea noastră.

Astăzi, solidaritatea și prietenia româno-israeliană se găsesc într-o agendă comună orientată spre viitor.

Salutăm, totodată, și investițiile israeliene, care contribuie substanțial la dezvoltarea unor domenii strategice pentru țara noastră, de la infrastructură, industrie și construcții până la agricultură, turism și servicii.

Există, așadar, perspective pentru dezvoltarea acestui parteneriat.

În acest sens, diplomația parlamentară poate avea un rol mai pronunțat, context în care îi invit pe colegii din Comisiile pentru politică externă și din Grupul parlamentar de prietenie cu Statul Israel să mențină un dialog permanent cu partenerii noștri.

Împreună trebuie să dovedim că solidaritatea și prietenia dintre popoarele noastre nu sunt expuse doar în declarații, ci și prin proiecte și parteneriate durabile, cu impact major asupra popoarelor noastre și intereselor noastre comune.

În încheiere, mesajul pe care doresc să-l transmit în această zi, în care celebrăm o relație bilaterală construită pe respect, solidaritate și prietenie autentică, este acela că am convingerea fermă că doar împreună putem clădi un viitor plin de prosperitate și de bunăstare pentru popoarele noastre.

Într-un context marcat de provocări complexe, la nivel atât regional, cât și global, cooperarea rămâne singura cale pentru stabilitate și progres.

Vă mulțumesc.

Vasile-Daniel Suciu

#9449

H=0V=0L=1

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Domnule președinte interimar al Senatului, Domnule premier interimar,

Excelența Voastră domnule ambasador, Doamnelor și domnilor deputați și senatori, Distinși invitați,

Să știți că rar, foarte rar se întâmplă ca în Parlamentul României să avem o lege prin care consfințim o legătură de suflet, consfințim prietenia și solidaritatea. Foarte rar avem cu toții, împreună, asemenea gesturi. Și cred că nu exista un partener și un prieten mai nimerit cu care să avem o asemenea lege decât Statul Israel.

Și, înainte de toate, dați-mi voie să-i felicit pe cei doi colegi deputați care au făcut posibilă această lege și momentul nostru de astăzi.

Mulțumim și felicitări, Silviu Vexler!

Mulțumim și felicitări, Ovidiu Ganț!

De asemenea, nu e deloc de ici, de colo să avem un prieten atât de apropiat cu care să avem relații atât de bune de 77 de ani. Cred că momentul de astăzi este extrem de binevenit, pentru că legătura de suflet între România și Israel merge mult peste cei 77 de ani. Iar o prietenie și o solidaritate se construiesc și în timp, și atunci când trăim momente de bucurie, dar mai ales atunci când ne este greu.

Israel a fost alături de România și când ne-a fost bine, și când ne-a fost greu și cred că e foarte bine ca și România să fi fost și să fie și astăzi, și mâine alături de Statul Israel.

Și mă bucur foarte mult să fiu astăzi aici, în fața dumneavoastră, și să marcăm împreună prietenia dintre cele două state, dar, mai mult decât atât, prietenia dintre cele două popoare.

În încheiere, pentru că vor mai veni vremuri bune în istoria noastră comună, îmi exprim convingerea că – lăsând la o parte tot ceea ce ni se pare rău nouă astăzi –, îmi exprim convingerea că toți, absolut toți ostaticii evrei, care astăzi încă mai sunt în viață și sunt prizonieri, să se întoarcă acasă, în mijlocul celor dragi, iar tragedii așa cum au fost cele nu de foarte mulți ani să nu se mai întâmple niciodată, nicăieri, cu atât mai puțin în Israel.

Încă o dată felicitări, dragi colegi!

Mulțumim dumneavoastră pentru prietenie și să ne vedem de acum înainte doar la momente bune.

Mulțumesc mult.

Mircea Abrudean

#11631

H=0V=0L=1

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Îl invit la tribună pe domnul senator Cătălin-Marian Predoiu, prim-ministrul interimar al Guvernului României.

## **Domnul Marian-Cătălin Predoiu** _– prim-ministrul interimar al Guvernului României_ **:**

Stimați președinți ai Senatului și Camerei Deputaților, Doamnelor și domnilor senatori și deputați, Excelențele Voastre domnilor ambasadori, Doamnelor și domnilor miniștri, Distinși oaspeți,

Este o deosebită onoare să mă aflu astăzi aici, la Palatul Parlamentului, pentru a celebra împreună Ziua solidarității și prieteniei dintre România și Statul Israel, o zi care exprimă angajamentul nostru pentru o relație bilaterală solidă, construită pe baza unui dialog constant, precum și pentru valorile pe care le împărtășim: încredere, respect și solidaritate umană.

Anul acesta celebrăm 77 de ani de relații diplomatice neîntrerupte. Un parcurs remarcabil care reflectă angajamentul continuu și activ al României pentru consolidarea dialogului româno-israelian.

Relația dintre România și Statul Israel nu este doar una diplomatică, ci este profund umană.

La începutul lunii mai am avut onoarea de a o întâlni pe Doron, tânăra cu origini românești care a îndurat greutăți inimaginabile, fiind luată ostatică în atacurile teroriste din 7 octombrie, și pot să vă mărturisesc că această întâlnire m-a mișcat profund. A fost o întâlnire extrem de emoționantă. A fost, în același timp, o întâlnire prin care s-a reafirmat solidaritatea românească cu Statul Israel și respingerea fermă a oricărei forme de violență împotriva civililor.

Terorismul nu poate fi justificat niciodată și pentru niciun motiv și nu ar trebui să aibă loc într-o lume care aspiră la pace și solidaritate.

Solidaritatea demonstrată de România nu este doar declarativă; ea s-a tradus și se traduce prin acțiuni clare, responsabile și concrete, ce au putut fi remarcate direct în teren, prin dedicarea și sacrificiul cetățenilor români care au contribuit la acest efort.

Dincolo de solidaritate, un alt cuvânt care caracterizează relațiile româno-israeliene este continuitatea. O continuitate în menținerea neîntreruptă a relațiilor bilaterale, în pofida adversităților și a provocărilor geopolitice majore. O continuitate în sprijinul neîntrerupt pentru dreptul la autoapărare al Statului Israel și pentru dreptul la securitate al cetățenilor israelieni. Continuitate în demersurile neîntrerupte ale oficialilor români în sprijinul eliberării ostaticilor răpiți în urma atacurilor odioase și fără precedent ale Hamas din 7 octombrie 2023. Această poziționare a noastră este o constantă în politica noastră externă. Parcursul nostru european este unul asumat, iar faptul că împărtășim același set de valori democratice cu Israelul, o democrație vibrantă, nu face decât să întărească legătura dintre societățile noastre.

Totodată, Guvernul României rămâne ferm angajat în lupta împotriva antisemitismului, a xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură – flageluri care erodează fundamentul democratic al oricărei societăți, iar parteneriatul cu Federația Comunităților Evreiești din România – Cultul Mozaic este crucial în aceste eforturi.

Doresc să salut contribuția domnului deputat Silviu Vexler, colegul nostru și prietenul nostru, care a căutat să sprijine în mod constant instituțiile statului român în demersurile de combatere a antisemitismului în societatea românească, inclusiv prin educarea tinerelor generații cu privire la momentele tragice de la jumătatea secolului trecut, dar și cu privire la istoria evreilor în general.

Această cooperare este cu atât mai importantă astăzi, într-un context de tensiuni politice care marchează viața noastră publică. Este important, cred, să facem cu toții un efort de dialog și înțelegere reciprocă, dincolo de diferențele și opțiunile, și viziunile despre viitorul țării, care, punctual, ne despart uneori.

Insatisfacțiile și nemulțumirile cetățenilor față de un aspect sau altul al vieții publice sau economice nu trebuie sub niciun motiv transformate și distilate în ură rasială, în antisemitism și xenofobie, în ură și discurs bazat pe ură. Avem cu toții datoria să oferim națiunii exemplul unui comportament decent, un comportament echilibrat, deschis spre dialog și conciliere.

Adevăratele democrații își păstrează civilitatea, echilibrul și, de ce nu, eleganța, indiferent de temperatura pasiunilor și polemicilor politice.

Există suficiente cuvinte politicoase în limba română, prin care să ne putem exprima dezacordurile, criticile, chiar și atacurile politice, cu condiția intrinsecă de a respecta limba română și de a ne respecta unii pe alții.

Prin implicarea Federației Comunităților Evreiești din România, evreii din țara noastră sunt un simbol al continuității și al rezilienței, iar numeroșii cetățeni israelieni de origine română reprezintă o punte vie între națiunile noastre.

De-a lungul istoriei, numeroși oameni de știință, cultură și artă care au marcat istoria României sunt evrei și au contribuit la zestrea patrimoniului de valori naționale, nu puține dintre ele considerate elemente de patrimoniu universal. Această legătură, construită de oameni pe memorie și pe încredere, este cel mai prețios capital de prietenie pe care îl putem transmite generațiilor viitoare.

Doamnelor și domnilor,

Statul Israel este unul dintre cei mai importanți parteneri politici și economici ai României din regiunea extinsă a Orientului Mijlociu.

Parteneriatul România-Israel are, de asemenea, și o dimensiune profund strategică. Cooperăm în domenii

importante ce țin de siguranța cetățenilor și a regiunii – securitate și apărare, economie, domenii esențiale pentru viitorul nostru comun.

Avem datoria de a duce mai departe această colaborare, prin acțiuni concrete, de a o dezvolta prin proiecte bilaterale cu impact real, într-un angajament constant pentru stabilitate și cooperare.

Ne angajăm să valorificăm acest potențial al cooperării noastre într-un context marcat de provocări multiple în plan internațional. Aș spune chiar cu atât mai mult cu cât acest context e marcat de provocări.

În încheiere, doresc să vă asigur de întreaga deschidere a Guvernului României pentru a aduce această relație la un nivel de cooperare superior și la un nivel de solidaritate deplină.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Silviu Vexler

#18170

H=0V=0L=1

## **Domnul Silviu Vexler:**

Domnule președinte al Senatului, Domnule vicepreședinte al Camerei Deputaților, Domnule prim-ministru al României, Doamnelor și domnilor miniștri, Doamnelor și domnilor ambasadori, Doamnă secretar de stat, Doamnă subsecretar de stat,

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Această ședință solemnă aproape că nu ar fi trebuit să aibă loc. În aceste zile, Statul Israel luptă pe șapte fronturi diferite pentru a-și apăra cetățenii. În aceste zile, cetățenii României au luptat cu succes pentru a-și apăra statul, democrația și parcursul european, care ne-a definit și ne definește viața.

Cu toate acestea, suntem aici pentru a celebra o relație cu totul unică între două state, care a fost și este definită de speranță.

De fiecare dată când pășesc către acest microfon și iau cuvântul, mai ales când este vorba despre Statul Israel și evrei, mă gândesc la toți cei care au fost uciși nevinovați în perioada Holocaustului, fără ca măcar să îndrăznească să spere că așa ceva e posibil. Mă gândesc la bunicii mei, care au fost persecutați de Mișcarea Legionară, deportați, strămutați și trimiși la muncă forțată de dictatura criminală a lui Ion Antonescu și, ulterior, persecutați și jefuiți din nou de soldații ruși eliberatori. De fiecare dată descopăr șansa și privilegiul pe care le am.

Doamnelor și domnilor,

Prezența dumneavoastră la această ședință solemnă onorează și protejează memoria lor și a tuturor celor care au contribuit la dezvoltarea relațiilor dintre România și Statul Israel, cel mai apropiat aliat al țării noastre din Orientul Mijlociu și cu adevărat un partener de încredere la nivel global. Pentru cei care ar putea spune că sunt doar cuvinte goale, priviți în jur. Veți descoperi impactul colaborării dintre cele două țări în aproape orice domeniu, de la agricultură la apărare, de la cultură și cercetare la dezvoltare industrială.

În timp, am învățat că există mai multe tipuri de prietenie.

Pe de o parte, există acel contact care apare doar atunci când totul este bine sau când este nevoie de ceva.

În cazuri foarte rare, apare un dialog și o speranță care, indiferent de ceea ce s-ar întâmpla, rămâne alături de noi zi de zi.

Prietenia noastră, prietenia dintre România și Israel, această legătură indestructibilă, care s-a stabilit între țările noastre, nu se bazează doar pe o colaborare diplomatică. Este mult, mult prea puțin știut că între cele două țări există și o legătură de sânge, dacă pot să-i spun așa. În același mod în care evreii din țara noastră au luptat pentru apărarea României, evreii originari din România au luptat și continuă să lupte pentru apărarea Statului Israel.

Pentru toți cei care au căzut în apărarea democrației, în apărarea României și a Statului Israel nu vom avea niciodată ocazia să le mulțumim așa cum trebuie, dar putem trăi într-un mod care să le onoreze memoria. Nu îi cunoaștem și nu le știm numele, dar fiecare dintre ei este aici, alături de noi, în sufletul și în mintea noastră. Povestea lor ne arată cu adevărat ce înseamnă demnitatea și curajul.

După atacurile din 7 octombrie 2023 lumea s-a schimbat. Crimele organizației teroriste Hamas, îndreptate împotriva populației civile din Statul Israel, ne-au demonstrat din nou, dacă mai era necesar, că totul se poate schimba într-o clipă; întunericul nu dispare pur și simplu în istorie.

Recent am avut posibilitatea să o întâlnesc, alături de președintele și prim-ministrul interimar al României, în primele minute de la preluarea mandatului, dacă nu mă înșel, pe doamna Doron Steinbrecher, cetățean român și israelian, eliberată după 471 de zile de suferință indescriptibilă ca ostatică. Vorbind cu ea, a fost interesant să văd că refuză să se lase condusă de ură, deși ar fi avut tot dreptul.

Zâmbetul și curajul doamnei Steinbrecher sunt o lecție pentru întreaga umanitate, iar cuvintele ei, un avertisment despre ce se întâmplă atunci când societatea alege răul și mai ales să-l ignore.

Comunitățile evreiești și evreii din întreaga lume sunt cu adevărat recunoscători României, poporului român și Guvernului României, pentru tot ceea ce a făcut, public sau mai puțin public, pentru a lupta pentru reîntoarcerea fiecărui ostatic, pentru eliberarea fiecăruia dintre ei.

După această perioadă cumplită, Statul Israel continuă să procedeze într-un mod moral și demn, având o armată morală și demnă. Nu cred că există nicio altă forță armată care, aflată în cadrul unui război existențial, să avertizeze de fiecare dată, prin toate mijloacele posibile, că urmează o operațiune. Acesta este modul în care Statul Israel acționează în permanență, făcând tot ceea ce este posibil și imposibil pentru a minimaliza victimele civile.

De multe ori nu ne dăm seama ce presupune libertatea și păstrarea sa. De multe ori nu știm să o apreciem așa cum

trebuie. Dar chiar dacă libertatea poate fi răpită, dreptatea și oamenii drepți nu vor dispărea niciodată.

Rămân impresionat, mai mult decât pot descrie în cuvinte, de modul în care Armata și Guvernul Statului Israel fac orice pentru a recupera ostaticii care încă sunt captivi și, în același timp, pentru a se asigura că nimeni nu este uitat. Nimeni.

Rămân impresionat și recunoscător pentru faptul că România a fost primul stat care s-a oferit să ajute Statul Israel, în contextul incendiilor care au devastat recent Ierusalimul și zonele adiacente.

## Doamnelor și domnilor,

Sunt onorat că am putut să inițiez această lege împreună cu reprezentantul minorității germane în Parlamentul României, colegul și prietenul meu, domnul deputat Ovidiu Victor Ganț, într-un arc adevărat pentru istorie.

Vreau să salut astăzi, în mod special, prezența domnului doctor Herman Berkovits, reprezentantul personal al prim-ministrului Statului Israel, domnul Beniamin Netanyahu, și a ambasadorului Statului Israel în România, Excelența Sa domnul Lior Ben Dor, alături de numeroși alți diplomați.

Vă mulțumesc pentru că sunteți aici.

Marius Humelnicu

#26206

H=0V=0L=2

## **Domnul Marius Humelnicu:**

Mulțumesc, domnule președinte al Senatului. Domnule președinte al Camerei Deputaților,

Domnule prim-ministru,

Excelențele Voastre,

Stimați colegi,

Ne aflăm astăzi într-un cadru solemn cu profundă semnificație – marcarea Zilei solidarității și prieteniei dintre România și Statul Israel, o zi care transcende simbolismul și reflectă maturitatea unei relații istorice recunoscute oficial prin Legea nr. 86/2024.

România s-a numărat printre primele state care au recunoscut Statul Israel, la doar câteva săptămâni de la proclamarea sa, stabilind relații diplomatice de la 11 iunie 1948. În același an au fost deschise legațiile oficiale. De atunci, relația noastră s-a dezvoltat firesc, susținută de afinități istorice, culturale și umane, dar și de interese comune și de o încredere reciprocă solidă. Astăzi vorbim despre un partener strategic construit pe fundamente multiple – politic, economic, social și instituțional. Pe dimensiunea parlamentară, cooperarea s-a consolidat constant – grupurile parlamentare de prietenie, vizitele oficiale și dialogul direct cu Knessetul contribuie la întărirea legăturilor bilaterale și creează oportunități reale pentru inițiative concrete.

În plan economic, parteneriatul România-Israel este în plină dezvoltare. Complementaritatea celor două economii creează premise solide pentru o cooperare susținută. Două domenii s-au identificat ca prioritate în dialogul economic recent, și anume industria de apărare – unele parteneriate strategice și transferul de tehnologie pot întări capacitatea industrială și de securitate a României – și sectorul agroalimentar, în care România poate deveni un furnizor stabil și de încredere pentru piața israeliană.

În paralel, se conturează direcții emergente de colaborare – securitatea cibernetică și tehnologiile digitale, cercetarea aplicată și dezvoltarea ecosistemelor de start-upuri, turismul și transformarea digitală a serviciilor publice.

Toate acestea pot transforma relația economică bilaterală într-un model sustenabil și inovator, cu beneficii directe pentru cetățeni.

## Stimați colegi,

România rămâne profund angajată în promovarea educației privind Holocaustul – sprijinirea cercetării academice și comemorarea victimelor sale. Știm că uitarea

istoriei poate hrăni intoleranță, antisemitism, xenofobie și radicalizare.

Adoptarea celei de-a doua Strategii naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură 2024-2027 reflectă angajamentul ferm al statului român pentru păstrarea memoriei, protejarea supraviețuitorilor și întărirea coeziunii sociale.

Într-o lume marcată de schimbări accelerate, relația dintre România și Israel nu trebuie privită doar bilateral, ea poate fi extinsă și consolidată în cadrul european. Israel este un partener natural pentru Uniunea Europeană, iar România poate juca un rol activ în promovarea unor inițiative în domenii precum securitatea energetică, inovare tehnologică, cercetare și mobilitate academică, tranziție verde și digitalizare.

Excelențele Voastre,

Stimați colegi,

Parlamentele nu sunt doar spații de dezbatere, ci și piloni ai stabilității democratice. Ele trebuie să rămână deschizătoare de drumuri pentru dialog politic, cooperare instituțională și promovarea valorilor care ne unesc.

Astăzi celebrăm nu doar o dată în calendar, ci o prietenie autentică, o relație consolidată prin istorie, întreținută prin angajament și orientată spre viitor.

România și Israel nu sunt doar aliați, suntem prieteni care împărtășesc o viziune comună într-o lume care are nevoie mai mult ca oricând de solidaritate, curaj, morală și cooperare autentică. Este responsabilitatea noastră, ca reprezentanți ai instituțiilor democratice, să ne menținem acest dialog viu, să-l extindem și să-l adaptăm provocărilor contemporane, inclusiv prin cooperarea consolidată la nivel european.

Această prietenie merită cultivată, apărată și dusă mai departe.

Mulțumesc.

Petrișor-Gabriel Peiu

#30378

H=0V=0L=2

## **Domnul Petrișor-Gabriel Peiu:**

Domnule președinte interimar al Senatului,

Domnule vicepreședinte al Camerei Deputaților, Domnule prim-ministru interimar,

Excelența Voastră domnule ambasador,

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Aș vrea să tragem câteva învățăminte dintr-un șir de cifre referitoare la Statul Israel.

Atunci când s-a format, un stat mic, greu de găsit pe hartă, care reprezintă doar 9% din suprafața României, undeva mai mic decât Oltenia, a avut împotriva sa, încă de la formare, 22 de state, cu o populație de 70 de ori mai numeroasă, cu o economie de 25 de ori mai mare și cu resurse naturale de 100 de ori mai mari. Și, cu toate acestea, iată că vorbim încă de Statul Israel, îl dăm de multe ori exemplu ca dezvoltare, ca ritm de dezvoltare.

Și de ce se întâmplă acest lucru, poate v-ați întrebat.

Avem patru elemente importante, pe care ar trebui să le înțelegem și noi foarte bine și să le luăm ca exemplu.

În primul rând, este o democrație Statul Israel; este cam singura democrație, în sensul clasic al termenului, în acea regiune.

Și, chiar dacă, de multe ori, pare extrem de fragmentată viața politică, reprezentarea parlamentară, în Israel, iată că, totuși, este o democrație funcțională, pentru că acolo s-au respectat toate regulile democratice, deși, repet, sunt extrem de greu de înțeles și aritmetica parlamentară, și modul cum supraviețuiesc guvernele.

În al doilea rând, este un stat care investește enorm de mult în educație. Sunt opt universități în Israel, cinci dintre ele în primele 500 din lume și încă două între 500 și 600.

Este, în al treilea rând, un stat care pune mare preț pe dezvoltarea umană, fiind unul din statele campioane la indicele dezvoltării umane.

Și, în al patrulea rând, Parteneriatul strategic cu Statele Unite.

Ar trebui să luăm acest exemplu și noi, pentru că avem foarte mulți ingineri care au studiat în România și au emigrat apoi, evrei fiind, în Statul Israel, care lucrează la programe extrem de importante acolo, inclusiv la programele dezvoltate de cea mai mare companie din Israel, IAI, împreună cu Boeing.

Aș mai vrea să vă aduc în atenție un exemplu din „Cartea lui Daniel”, din Vechiul Testament.

Se spune că regele Belșațar a organizat un ospăț cu 1.000 de oameni și a cerut să se bea vin din vasele furate din Templul Sfânt.

În timpul acestui ospăț, o mână nevăzută a scris ceva pe zid și nimeni nu putea să descifreze ce scria. L-au chemat pe Daniel, un evreu care ajunsese prețuit la curtea lui Nabucodonosor, înainte, și Daniel a citit într-un fel vocalele de pe acea inscripție: _„Mene, Mene, Tekel, Parsin”_ , adică „Dumnezeu a numărat zilele regatului tău și l-a adus la sfârșit. Dumnezeu te-a cântărit și a găsit că ești prea ușor. Dumnezeu îți va lua regatul și-l va da mezilor și perșilor”.

Să ne gândim la tâlcul acestei povestiri din Biblie.

Și aș vrea să închei într-o notă de optimism, exprimându-mi speranța că viitorul prim-ministru al României, indiferent cine va fi el, îl va invita în România, la București, pe premierul Statului Israel, Beniamin Netanyahu, și, inclusiv, să ne vorbească liber, de la tribuna acestui Parlament.

În speranța că acea zi va veni cât mai curând, și eu spun la mulți ani Statului Israel, de 77 de ori.

Iulian-Alexandru Muraru

#33803

H=0V=0L=1

## **Domnul Iulian-Alexandru Muraru:**

Mulțumesc, domnule președinte al Senatului. Domnule președinte al Camerei Deputaților, Domnule prim-ministru,

Excelența Voastră domnule ambasador al Statului Israel, Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Relația dintre România și Statul Israel este una specială, este construită pe legături istorice, culturale și umane profunde.

România a fost primul stat din Blocul estic care nu a întrerupt relațiile diplomatice cu Israelul. Astăzi ne bucurăm de un parteneriat extrem de solid, bazat pe respect reciproc, pe colaborare, în domenii precum tehnologia, educația, medicina, securitatea și cercetarea științifică.

De asemenea, România a fost alături de Statul Israel în cele mai negre momente ale sale. Țara noastră a fost printre primele state europene care și-au exprimat public și ferm solidaritatea cu Israelul, după atacurile teroriste ale Hamas din 7 octombrie 2023. Am condamnat, fără echivoc, actele de terorism și am susținut, ca stat, dreptul legitim al Israelului de a se apăra.

Nu a fost doar o reacție diplomatică, ci o poziție morală, principială, care arată că România rămâne un stat responsabil, într-o lume tensionată, un aliat predictibil și un prieten sincer.

## Doamnelor și domnilor,

Dar acest sprijin a fost reciproc, pentru că Statul Israel a sprijinit mereu țara noastră și poporul român, cu rezultate deosebite care s-au materializat în numeroase domenii.

Astăzi, numeroase companii israeliene fac investiții majore în România. Nivelul schimburilor comerciale a ajuns astăzi la 1.000.000.000 dolari anual, iar 80% din această cifră înseamnă exporturi ale României către Israel.

De asemenea, media cetățenilor români care vizitează Israelul înseamnă 50.000 de turiști anual, iar aceste cifre cresc, de la deceniu la deceniu.

## Doamnelor și domnilor,

Astăzi ne aflăm în fața unui moment de reflecție profundă, pentru că popoarele noastre nu trebuie să uite niciodată ceea ce s-a întâmplat acum aproape nouă decenii, atunci când atrocitățile Holocaustului au avut loc, iar acestea trebuie reamintite cu fiecare generație care vine și trece, pentru ca ele să nu se mai repete niciodată.

Holocaustul a fost o tragedie fără precedent în istoria umanității și România are datoria de a recunoaște, de a asuma și de a transmite această memorie mai departe, ca un angajament civic împotriva urii, împotriva antisemitismului și împotriva extremismului.

De aceea, nașterea Statului Israel, în 1948, rămâne o garanție a identității istorice a poporului evreu și a recunoașterii rolului acestuia în construcția și în gândirea lumii moderne.

Trebuie să susținem, în continuare, doamnelor și domnilor, educația despre Holocaust, să protejăm locurile memoriale și să încurajăm cercetarea istorică.

Este nevoie, în continuare, de un muzeu al Holocaustului, care să fie construit la București, așa cum la Iași, în orașul meu natal și în orașul Pogromului din 1941, a fost inițiat și a fost realizat primul muzeu din România care a fost construit de statul român și care comemorează crimele Holocaustului.

Promovarea memoriei nu este doar un act de respect față de victime, ci este o formă de educație civică și o garanție că astfel de orori nu se vor mai întâmpla niciodată.

S-au făcut pași mulți, în țara noastră, în această direcție. România a luat decizia istorică de a introduce în programa școlară pentru liceu materia „Istoria evreilor. Holocaustul”.

România este, în acest moment, singura țară din Uniunea Europeană care are o disciplină obligatorie, și nu doar o parte a curriculumului școlar.

Doamnelor și domnilor,

Cred că și noi, ca popor, avem multe de învățat de la Statul Israel, care este astăzi un exemplu remarcabil de inovație, de reziliență, de viziune, care, în 77 de ani, a însemnat o forță economică, militară, tehnologică, cu adevărat colosală, într-un teritoriu cu provocări geopolitice și cu resurse naturale limitate.

Statul Israel, doamnelor și domnilor, a devenit un simbol al renașterii naționale și un exemplu de reconstrucție identitară și de demnitate. Este o lecție despre cum se poate clădi o societate democratică diversă, performantă, în ciuda tuturor greutăților istorice.

Comunitatea evreiască din România a fost un element esențial în viața culturală, economică și socială a țării noastre, iar, la rândul lor, zeci de mii de români, care au emigrat în Israel, au dus cu ei valorile românești și au contribuit la consolidarea unei punți vii între cele două națiuni.

Astăzi, cei născuți sau cu rădăcini în România înseamnă a doua comunitate în interiorul Israelului. Și, de asemenea, potrivit cifrelor, în ultimii ani, peste 10.000 de cetățeni israelieni au obținut și cetățenia română.

Este o relație clădită pe o istorie comună, pe valori democratice.

În încheiere, doamnelor și domnilor, reafirm faptul că Partidul Național Liberal, prin istoria, doctrina, acțiunile și politicile sale, prin liderii săi și prin misiunea noastră, își reafirmă sprijinul necondiționat pentru consolidarea relațiilor dintre țara noastră și Statul Israel, pentru promovarea valorilor democratice și pentru păstrarea memoriei trecutului, ca fundament al unei lumi mai drepte și mai solidare.

Dumnezeu să binecuvânteze România!

Dumnezeu să binecuvânteze Statul Israel!

Vă mulțumesc.

George Gima

#39550

H=0V=0L=2

, ceșcuță făcută din pământ al locului, pământ Sfânt din Israel. Era un vecin al urmașilor familiei Aronson, oameni muncitori, studioși, curioși, diplomați, care au plecat din zona Moldovei pe la 1860, cu speranță, dar și cu neliniște, spre un tărâm despre care istoria ne învață multe.

Pentru mine, acest obiect de pământ rămâne un talisman al prieteniei dintre România și Israel și al respectului pentru românii evrei care au plecat de lângă Bacău și au fondat una dintre primele localități de referință din ceea ce avea să devină, peste ani, Statul Israel.

Legăturile și valorile comune pe care România și Israel le împărtășesc, chiar înainte, în timpul și după recunoașterea Statului Israel, în 1948, sunt de o amploare și de o importanță deosebite, de la cercetările în domeniul agricol ale familiei Aronson la evoluțiile din tehnologie și în domeniul medical, până la inovațiile uimitoare din domeniul aerospațial. Profunzimea parteneriatului bilateral dintre România și Israel este baza unei prietenii care va dăinui atâta timp cât vom exista pe pământ.

Provocările, de-a lungul vremurilor, nu au fost puține și nu sunt deloc puține nici în prezent. Mi se rupe inima și mă voi revolta întotdeauna când voi vedea violență, antisemitism, diverse curente neolegionare, cosmetizate și îmbrăcate în fel de fel de argumente toxice.

Pentru fiecare declarație negaționistă eu și colegii mei, cei din generația mea, și nu numai, vom fi aici și vom rezista împreună cu dumneavoastră.

Pentru fiecare cimitir evreiesc vandalizat, în mod laș, eu și cei ca mine vom fi acolo, să curățăm și să apărăm memoria celor care au creat lumea în care trăim astăzi.

Pentru fiecare cuvânt de ură și de otravă, aruncat în mod barbar, eu și cei ca mine vom fi acolo să facem scut, pentru ca ura să nu mai rănească niciodată un cetățean evreu.

Prietenii noștri din Israel au suferit într-o lună de octombrie cum nimeni nu și-ar putea imagina vreodată.

Suntem aici să plângem împreună, să rezistăm împreună și să îi aducem acasă pe ostaticii care încă rezistă, în mod eroic, undeva, în întuneric.

Israel este un lider în regiune, poate singura democrație funcțională, iar noi împărtășim valorile acestui stat, care se confruntă cu provocări de zeci de ani.

Eu și cei ca mine vrem pace, armonie, dezvoltare economică, inovare în toate domeniile, poate inclusiv în diplomație, pentru că e nevoie de multă diplomație în Israel și în statele vecine.

Noi, în România, credem că sunt două state care trec prin momente dificile.

Am fost, de asemenea, într-unul dintre cele mai vechi orașe din lume, în Ierihon, și am văzut nevoia de dezvoltare economică și socială, de securitate, nevoie la care Statul Israel și cel palestinian pot contribui împreună, așa cum au mai făcut-o deja.

Am fost lângă râul Iordan și am văzut acolo cum Statul Israel a deminat hectare întregi de mine antipersonal, pentru ca turiștii din întreaga lume să poată vizita regiunea, să se bucure de patrimoniul cultural, religios, spiritual, în liniște și pace. Voi fi un apărător fervent al dreptului Statului Israel de a se apăra de orice pericol, mai ales de cel al terorismului Hamas, și, în același timp, vom munci, împreună cu aliații noștri europeni, să protejăm culoarele umanitare atât de necesare în prezent, să muncim zi și noapte pentru încetarea focului, să respectăm dreptul internațional și soluția celor două state, să oferim speranță, lumină, încredere și perspective acolo unde suferința este poate prea mare.

Haideți să luăm suferința și criticile mai mult asupra noastră, a politicienilor, pentru ca oamenii din întreaga regiune să aibă perspective de pace!

Eu știu că speranța există, pentru că mi s-a umplut inima de bucurie atunci când am fost la Iași și am văzut o mulțime de copii și tineri, curioși, la inaugurarea Muzeului Pogromului și când am stat, câteva ore, împreună cu profesori, politicieni, diplomați să răspundem întrebărilor unor copii care știau deja că evenimentele comemorate nu trebuie să se mai repete vreodată.

Și îmi doresc din suflet să muncim – și o vom face – pentru ca aici, în București, să avem cât mai repede muzeul istoriei evreilor și memoriei Holocaustului.

Îmi aduc aminte, dragi prieteni, stimați invitați, când eram copil, în orașul meu, Constanța, mă jucam printre plantele exotice care invadaseră, într-un stil parcă postapocaliptic, ruinele de la sinagoga istorică din oraș.

Astăzi însă sinagoga va renaște, va fi frumoasă, va fi renovată, o mărturie a istoriei și a prieteniei. Iar asta este, pentru mine, dovada că împreună vom rezista și că prietenia noastră va fi întotdeauna puternică.

Varujan Pambuccian

#52523

H=0V=0L=2

S-au spus multe despre Statul Israel, despre poporul evreu; aparent n-ar mai fi nimic de adăugat.

Dar eu sunt foarte mulțumit că vorbesc la sfârșit, pentru că am ceva de adăugat și cred că este esențial pentru relațiile dintre România și Israel.

În 1948, când Statul Israel își începea drumul printre statele lumii – drumul modern, actual, pentru că vorbim de un stat cu o vechime multimilenară –, suprafața lui era cam de trei-patru județe din România, din care jumătate ocupată de un deșert cumplit, deșertul Negev, cu o populație cam de 10 milioane de locuitori. Era o țară, cum i-am spune noi, eminamente agricolă, adică 40% din PIB-ul Israelului era dat de agricultură, cu o populație foarte mult, un mare procent din ea, ocupată în agricultură. Într-o agricultură, să zicem, de tip cooperatist, dar – o invenție absolut locală a Israelului – în formă de kibbutzuri. Astăzi au rămas foarte puține kibbutzuri active. Multe dintre ele sunt muzee în aer liber și obiective turistice extraordinar de apreciate, găsindu-și, iată, o utilitate în creșterea PIB-ului Israelului.

Ca să faci agricultură la modul ăsta tradițional ai avea nevoie de o planetă cu raza cam de trei ori mai mare decât cea actuală a Pământului și o populație ocupată cam de 70%-80% în agricultură. Israelul a înțeles foarte repede lucrul ăsta și a fructificat o tradiție pe care o avea deja, universitară, în câteva centre de dinaintea constituirii Statului Israel ca stat, în care a investit foarte mult. Israelul a mizat enorm pe învățământ și cercetare. Astea au fost coordonatele fundamentale pe care s-a dezvoltat.

Agricultura aceea de kibbutz este astăzi agricultură de precizie, cu tehnologii extrem de avansate, utilizate; este astăzi agricultură în medii controlate; este astăzi o agricultură care merge de la a-ți produce hrana în proximitate la a produce hrana delocalizat. Deșertul Negev a înflorit și asta este opera acestor oameni. Nu i-a ajutat nimeni să facă asta. Au aplicat tehnologii de permacultură atunci când lumea spunea că asta este o poveste, permacultura, și că nu este un domeniu științific. Și uite că povestea asta s-a dovedit a fi una de succes în Israel. Au dezvoltat enorm, începând cu anii ’70-’80, după războiul de Iom Kipur, tehnologie în zona militară și acea tehnologie, extrem de avansată, aia care a creat Iron Dome-ul pe care l-am văzut la televizor, din păcate, în situația în care Israelul a fost atacat, acele tehnologii militare dezvoltate atunci au devenit tehnologii civile.

Am un prieten bun care lucra pe vremea aceea în Israel și care este unul dintre cei care au fondat tehnologia Ethernet, pe care o folosim cu toții, atunci când avem comunicații de

Alexandrin Moiseev

#56370

H=0V=0L=1

## **Domnul Alexandrin Moiseev:**

Stimate domnule președinte al Senatului, Domnule vicepreședinte al Camerei Deputaților, Domnule prim-ministru interimar al României, Distinși membri ai Guvernului și ai Parlamentului, Excelențele Voastre reprezentanți ai Corpului diplomatic, Doamnelor și domnilor,

Marcăm astăzi Ziua solidarității și prieteniei dintre România și Statul Israel, un moment simbolic pentru a onora trecutul, a recunoaște prezentul și a privi cu încredere spre viitorul relațiilor dintre cele două state.

România și Israelul sunt legate de o memorie care nu se stinge – memoria vie a unei Europe care s-a frânt și a fost reconstruită prin curaj, prin iertare și mai ales prin credință. Ne unește o moștenire iudeo-creștină profundă, care a dat civilizației occidentale coloana vertebrală morală și spirituală. E o moștenire care astăzi este adesea uitată, dar fără de care nu am putea vorbi nici de democrație, nici de libertate, nici de demnitate umană. Israelul nu este doar un aliat, este o dovadă vie că un popor asediat poate construi într-o regiune complexă un stat sigur, modern și liber, un bastion de tehnologie, educație și securitate, dar mai ales un bastion de voință națională.

Să nu uităm că aproape jumătate de milion de evrei din Israel sunt născuți în România sau provin din familii care au trăit aici. Ei sunt ambasadorii nevăzuți ai României în Statul Israel. Această comunitate a contribuit decisiv la dezvoltarea noului stat în cultură, medicină, tehnologie sau diplomație. Astăzi, originarii din România formează a treia cea mai numeroasă și influentă comunitate din Israel. Ei sunt cetățeni israelieni devotați, însă mulți păstrează limba română și memoria locurilor natale. Ei reprezintă, zi de zi, o punte vie între cele două state.

Trebuie să subliniez și importanța celor pe care istoria a ales să-i numească „drepți între popoare”, români care în vremuri de întuneric au ales lumina omenirii. Sunt 69 de persoane din România și 79 din Republica Moldova care au primit această distincție. Ei sunt piatra de temelie morală a relației noastre și dovada că umanitatea noastră poate învinge barbaria.

Cooperarea dintre România și Israel trebuie să continue și să se aprofundeze, în cercetare, în apărare, în educație, în dialogul interreligios și în combaterea antisemitismului. Avem datoria să ducem mai departe această relație specială, nu doar ca parteneri strategici, ci ca prieteni adevărați.

Astăzi reafirmăm: România este și va rămâne un aliat de încredere al Statului Israel.

- Vă mulțumesc.

Analiza ședinței

Cuprins

Stenograma

Alocuțiuni consacrate marcării zilei de 14 mai – Ziua solidarității și prieteniei dintre România și Statul Israel

Păstrarea unui moment de reculegere în memoria martirilor din temnițele comuniste Pagina 1–9; 10–12