Stenogramă plen

Stimați colegi, Începem în 3 minute.

## DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Mircea Abrudean:**

## Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 2 iunie 2025.

Ședința este condusă de subsemnatul, Mircea Abrudean, vicepreședinte al Senatului, asistat de doamna senator Doina-Elena Federovici și doamna senator Niculina Stelea, secretari ai Senatului.

Vă rog să luați loc.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi și programul de lucru, stabilite de Biroul permanent al Senatului și Comitetul liderilor grupurilor parlamentare, au fost distribuite și afișate pe pagina de internet a Senatului.

De asemenea, vă anunț că la balcon avem un grup al Facultății de Drept... grup de studenți ai Facultății de Drept din Universitatea București.

Vă mulțumesc.

Pentru operativitate, în prima parte a ședinței de plen se vor desfășura dezbaterile asupra punctelor înscrise pe ordinea de zi, iar după încheierea acestora, în a doua parte a ședinței, se va desfășura sesiunea de vot final, conform hotărârii Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

Înainte de a începe, înțeleg că sunt modificări în structura grupurilor parlamentare.

Doamna senator Cerva, vă rog. Toți viceliderii, da?

## **Doamna Nadia-Cosmina Cerva:**

Toată componența? OK!

Începând cu data de astăzi, am onoarea și bucuria să vă aduc la cunoștință că în componența Grupului parlamentar al SOS România au intervenit următoarele modificări: începând cu astăzi, subsemnata este lider de grup...

Bravo!

## **Doamna Nadia-Cosmina Cerva:**

## Mulțumesc.

Viceliderii sunt Clement Sava, Grigore-Adrian Peiu și Dorin-Silviu Petrea, iar secretar este doamna Rodica Cușnir.

În componența grupului parlamentar sunt nouă membri: Cosmina Nadia Cerva, Clement Sava, Grigore-Adrian Peiu, Dorin-Silviu Petrea, Rodica Cușnir, Ninel Peia, Cristian Bem, Ioan-Cristian Rusu, Dumitru Manea – nouă lideri!

N-a plecat nimeni. Stați liniștiți, domnilor de la PSD, stați liniștiți, domnilor de la PNL!

Vă mulțumesc.

Bravo!

Mulțumesc, doamna senator.

Am luat act de modificările din structura Grupului parlamentar al SOS România.

Îi dau cuvântul doamnei senator Pauliuc.

## **Doamna Nicoleta Pauliuc:**

## Stimați colegi, Stimați invitați,

Port cu mândrie, astăzi, la butonieră, semnul supraviețuitorilor de cancer, pentru că astăzi celebrăm Ziua națională a supraviețuitorilor de cancer – un moment de recunoștință, de admirație și de speranță.

În această zi sărbătorim viața, curajul și puterea – puterea mamelor care au învins boala ca să-și vadă copiii crescând, a taților care au găsit în fiecare ședință de chimioterapie un nou motiv să lupte, a copiilor care au învățat să zâmbească printre perfuzii, înainte să alerge printre jucării, a eroilor anonimi care ne arată zi de zi cum arată curajul adevărat în lupta cu un diagnostic oncologic.

Ziua națională a supraviețuitorilor de cancer există pentru că am crezut că România are nevoie de un moment în care să asculte vocea celor care au trecut prin iad și au revenit la viață, vocea celor care nu doar că au supraviețuit, ci trăiesc cu demnitate, cu iubire, cu sens. Supraviețuitorii de cancer nu vorbesc despre durere, o poartă; o poartă în tăcere, ca pe o medalie. Nu cer aplauze, dar le merită, pentru că fiecare dintre ei ne arată, prin felul în care trăiește, ce înseamnă cu adevărat curajul. De la ei putem învăța multe lucruri despre reziliență, despre credință, despre puterea de a continua când totul pare că se prăbușește.

Ziua națională a supraviețuitorilor de cancer este și despre cei care luptă acum în spitale, în camere de zi, în tăcerea unei familii care a învățat ce înseamnă speranța dusă până la capăt. Le suntem alături prin gând, prin lege, prin acțiune.

Ziua națională a supraviețuitorilor de cancer ne privește pe toți, pentru că ea spune cine suntem și cine vrem să fim: o societate care întoarce privirea sau una care își sprijină oamenii când au cea mai mare nevoie.

Faptul că oficializarea acestei zile a fost votată în unanimitate de Parlament, dincolo de toate granițele politice, îmi dă speranța că, atunci când e vorba de viață, de suferință și de speranță, știm să fim împreună.

În numele tuturor celor care am spus „am cancer” – și au continuat să spere, să iubească și să lupte –, vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Carp. Apoi, domnul senator Titi Stoica.

## **Domnul Ionel Carp:**

Bună ziua!

## Dragi colegi,

Vă anunț că, începând de astăzi, voi activa ca senator independent afiliat Grupului PSD.

Bravo!

## **Domnul Ionel Carp:**

Vă mulțumesc. Mulțumesc, Titi Stoica, mulțumesc. Te așteptăm și pe tine, că mai e loc și știu că urmezi. Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Domnule Stoica, vă rog.

## **Domnul Ciprian-Titi Stoica:**

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Vă rog frumos să fiți atenți.

Și vă mai adresez o rugăminte. Eu, din păcate, n-am avut norocul dumneavoastră și tatăl meu s-a stins, în 2001, din cauza acestei maladii. Însă astăzi haideți, împreună, cu toții, să încercăm să salvăm cât mai multe vieți!

Și fac un apel la voi, cei de la putere: în loc să vă luptați pentru ciolane, pentru fotolii, haideți să operaționalizăm Sistemul național pentru cancer, pentru că nu sunt medicamente, pentru că nu sunt condiții de tratare a acestei maladii la fel ca în alte state europene! Gata, au trecut alegerile; acum suntem cu toții datori să fim în slujba românilor și, în special, a bolnavilor care chiar au o șansă.

Vă mulțumesc din tot sufletul. Doamne-ajută! Și sper să faceți asta – fiți oameni! Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Doamna senator Cerva, dacă mai aveți o intervenție scurtă?

Vă rog să porniți microfonul.

## **Doamna Nadia-Cosmina Cerva:**

O singură chestiune pe procedură.

Am înțeles că demisia e un act unilateral, dar afilierea la un grup trebuie să fie și acceptată.

Din păcate, pe procedură, din partea PSD-ului eu n-am văzut pe ordinea de zi sau un document din care să rezulte că a fost acceptat un membru ca afiliat al Grupului PSD.

Dacă se poate, PSD să ne prezinte astăzi, ca să constatăm că afilierea este, din punct de vedere juridic, legală.

Mulțumesc.

Bravo!

Din moment ce domnul senator a anunțat afilierea și n-am văzut niciun protest din partea PSD, suntem convinși că are toate argumentele să o facă.

Mulțumesc.

## Stimați colegi,

La punctul 1 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă privind declararea lunii martie ca Luna femeilor (L114/2025).

Raportul comun al Comisiei pentru administrație publică și Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte, minorități este de admitere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare; se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.

Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile.

Doamna senator Păun.

## **Doamna Ana-Cynthia-Ioana Păun:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Sâmbătă seara, într-un cartier din Ilfov, o mamă de 23 de ani, însărcinată, a fost împușcată și ucisă în fața copilului ei de 3 ani, în plină stradă. Criminalul a abuzat-o și hărțuit-o ani de zile, timp în care ea a făcut plângeri la poliție, a cerut ordin de restricție, a colaborat cu instituțiile abilitate, oferind probe. Cu alte cuvinte, a făcut tot ce putea, legal, să-l oprească pe agresorul ei, de 49 de ani – atât ea, cât și soțul ei.

Ce au făcut instituțiile? Nimic. Au considerat că nu este interes public, iar DIICOT a clasat dosarul. Au lăsat-o singură în fața pericolului.

Avem, astăzi, pe ordinea de zi un proiect care dorește să declare luna martie Luna femeii. Cred că este momentul să facem mai mult de atât. Sărbătorim, o lună pe an, evenimente pentru femei din bani publici, în condițiile în care, în restul anului: 20% din ordinele de protecție sunt încălcate, două treimi din cazurile de violență împotriva femeilor se clasează și doar anul trecut am avut 4.000 de cazuri de viol în rândul minorelor din România.

Este momentul să facem ceva real pentru fetele și femeile din România, să avem instituții care le cred și le protejează, să avem un sistem de educație care le avertizează asupra pericolelor și să reducem prejudecățile. Îmi doresc ca, împreună cu dumneavoastră, doamnele senatoare și deputate care ați inițiat acest proiect, să îmbunătățim legislația, să ne asigurăm că polițiștii și procurorii sunt formați corespunzător ca să gestioneze cazurile de violență în familie și să investim în centre de sprijin și servicii pentru victime.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi.

Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 2 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă privind declararea zilei de 5 octombrie ca Ziua drepturilor electorale (L119/2025).

Raportul comun al Comisiei pentru administrație publică și Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.

Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile.

Dacă nu există...

Vă rog, domnule senator Stoica.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Dragi colegi,

Știu că poate că această inițiativă legislativă pare, la prima vedere, a fi una exotică, însă lucrurile, în esență, sunt foarte serioase. Iar realitatea este că dumneavoastră ați alterat și ați manipulat un drept fundamental: acela de a putea alege și de a candida. Ați produs o ruptură imensă în societate și ați creat un precedent extrem de periculos, inclusiv la nivel mondial și chiar în sânul Uniunii Europene.

Cred că avem nevoie cu adevărat de această zi nu pentru a sărbători, nu pentru a cheltui bani, ci pentru ca toți românii să poată conștientiza aceste drepturi electorale ca fiind unele extrem de importante atât pentru noi ca societate, cât și pentru noi ca stat democratic. Eu vă propun, dragi colegi, să nu respingem această lege și să o aprobăm.

Și-i felicit pe inițiatori! Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Vela.

Vă reamintesc, o singură intervenție din partea grupurilor parlamentare.

Vă rog să vă corelați acolo unde sunt mai multe solicitări.

## **Domnul Gheorghe Vela:**

Domnule președinte, Onorați colegi,

Este binevenită o asemenea inițiativă. Este binevenit un asemenea proiect de lege.

În România, avem o crasă lipsă de cultură civică la nivel de masă. Cetățenii români sunt foarte slab pregătiți din punctul acesta de vedere. În România, avem o mare carență privitoare la implicarea asumată a oamenilor în treburile civice și, mai mult decât atât, date fiind și ultimele scrutinuri, am văzut că foarte mulți oameni au o lehamite de a se implica, de a-și asuma o anumită poziție.

Dacă există o zi pe care s-o avem așa trecută în calendarul nostru civic, să le aducem aminte românilor că trebuie să-și asume condiția de cetățean conștient și trebuie să participe activ la treburile țării, eu consider că este binevenită o asemenea inițiativă, pentru ca...

15 secunde.

...mulți dintre români să-i scuture și să-i responsabilizeze că trebuie să participe activ la treburile României și la conducerea României.

Așa că felicităm și noi pe inițiatorul acestui proiect de lege! Este binevenită o asemenea inițiativă legislativă pentru creșterea educației civice în România.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Mulțumim.

Domnul senator Petrea sau doamna senator Cerva, o intervenție din partea grupului.

Domnul senator Petrea, da?

## **Domnul Dorin-Silviu Petrea:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Va rămâne în istoria noastră, a copiilor noștri un lucru foarte important: pe 5 octombrie 2024, Curtea Constituțională – care trebuia să vegheze la constituționalitatea și la drepturile cetățenilor și poporului român – a șters, printr-o singură lovitură, printr-o lovitură de stat, îi spunem noi, dreptul și democrația în România. O singură lovitură, și democrația de 35 de ani, și așa fragilă, a fost ștearsă cu buretele. Și-au bătut joc de ceea ce s-a întâmplat la Revoluție. Și-au bătut joc de tot ce au făcut părinții și bunicii noștri.

Oameni buni, trebuie să le spunem copiilor noștri adevărul. Și, vă rog, în afară de faptul de a vota această lege – am votat Legea „bujorului roșu”, Legea „cocoșului pestriț”, legea... mai știu eu... altele –, trebuie să înțelegem foarte clar, e un moment în care să spunem adevărul: s-a dat o lovitură de stat în România. Au urmat și altele după, dar toată nebunia asta și focul ăsta dat României au început de pe data de 5 octombrie 2024, când o Curte Constituțională și-a permis să interzică, ilegal, imoral și, mai ales, neconstituțional, drepturile unei persoane să candideze liber în România. Este jignitor la adresa copiilor noștri și mai ales că ne dorim să avem o țară democratică și o normalitate în România.

Vă mulțumesc și

## Vă mulțumesc.

Dacă nu mai există alte intervenții, am... Vă rog, domnule senator Pălărie.

## **Domnul Ștefan Pălărie:**

Mulțumesc, domnule președinte. Bună ziua!

Vreau să vorbesc azi despre două zile importante pentru România.

Prima este ziua de 18 mai, atunci când românii au arătat din plin atașamentul lor pentru democrație și față de cum se folosesc drepturile electorale pentru a apăra democrația și libertatea, nu pentru a uzurpa, așa cum visează unii. Este o zi importantă, care a arătat că suntem o țară – da, noi, România – care vrea să meargă mai departe spre Europa, cu motoarele pornite la maximum.

A doua zi, la fel de importantă pentru România, este data de 5 octombrie, adusă acum în discuție, o zi care deja are o semnificație profundă și pe care putem să ne punem de acord să o celebrăm mult mai mult – înainte de toate, prin fapte. Este Ziua internațională a profesorului, stabilită la nivel mondial de UNESCO.

Nu trebuie să dăm o lege în plus, dar avem de pus profesorii și educația în centrul guvernării – asta este adevărat. Dacă vom reuși asta, sunt sigur că și mai mulți români vor cunoaște în detaliu care sunt drepturile lor, inclusiv drepturile electorale, și cum trebuie și cum pot să le apere.

Apropo de educație, pentru cine a citit această inițiativă cu atenție, va fi văzut că, în expunerea de motive, invocă data de 5 noiembrie, pentru ca, apoi, în lege să o ceară pe cea de 5 octombrie. Un pic mai multă atenție, dragi colegi, atunci când redactați legi.

Revenind la 5 octombrie și Ziua profesorului, haideți să susținem democrația prin educație înainte de toate!

Grupul USR va vota în favoarea respingerii acestei inițiative, care creează doar o nouă zi a drepturilor electorale, dar neglijează, în realitate, și democrația, și educația.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi.

Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 3 avem Propunerea legislativă pentru completarea art. 28 – Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice (L113/2025). Raportul comun al Comisiei economice, industrii, servicii, turism și antreprenoriat și Comisiei pentru administrație publică este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.

Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile.

Domnul senator Borțun.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Soluția legislativă nu ține cont de recomandările OCDE cu privire la reducerea numărului de companii publice, în condițiile în care aceasta vizează introducerea unei excepții care ar contribui la menținerea unui număr de companii publice la un nivel superior.

Deși intenția este de a reduce sarcina birocratică și costurile pentru unitățile mici, modificarea are implicații juridice mari. Ea fragmentează cadrul unitar și coerent al guvernanței corporative, construit sub angajamente internaționale, contravenind, astfel, logicii reformei și recomandărilor internaționale.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Petre Cezar.

## **Domnul George-Cezar Petre:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Legat de această lege, o lege de formă, fără fond, care nu respectă prevederile legale, cu avize negative de la CES, cu avize în contradictoriu cu legislația europeană, eu o consider o propunere subversivă, care descalifică inițiatorul, în spatele căruia se află interese de gașcă.

O tentativă nereușită a fost și în trecut, de altfel și controversată, când a fost introdusă o propunere de amendament al Legii pensiilor, unde au fost introduse – în mod mârșav, spun eu – și pensiile militare, de altfel solde de rezervist, la capitolul „Pensii speciale”. Aceste pensii speciale fiind cu adevărat mârșave. Am votat contra acelei legi, care aducea atingere drepturilor militarilor, fapt pentru care și în ziua de azi suntem blamați, fără a se înțelege, de fapt, adevărul în esență.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Petrea.

## **Domnul Dorin-Silviu Petrea:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Noi am făcut primul pas. Toată opoziția a reușit să facă un lucru excepțional – s-o dea afară pe minunata doamnă Corina Crețu. Din cauza doamnei Corina Crețu și a conducerii AMEPIP, România a pierdut, pe unul dintre jaloanele pe cererea nr. 3 de plată a PNRR, 396 de mii... de milioane de euro. Repet, 396 de milioane de euro a pierdut România datorită acestei conduceri abuzive și ilegale. Și Corina Crețu, în cele din urmă, a plecat.

Acum, e rolul nostru, al tuturor celor de aici, din Senatul României și, mai departe, din Camera Deputaților, să avem o lege și să avem o conducere la AMEPIP care să ne aducă acești bani în economie.

Este incredibil cum ne putem bate joc de România și cum ne putem bate joc de 396 de milioane de euro, oameni buni!

Sunt banii românilor, nu sunt banii noștri. Nu putem să ne batem joc la infinit de această țară și de viitorul copiilor noștri. Vă mulțumesc.

Și luați aminte: nu mai puneți, abuziv, oamenii voștri din partid în funcțiile de conducere ale companiilor publice! Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Dacă nu mai există intervenții, am încheiat dezbaterile generale...

Vă rog să vă anunțați din timp.

Doamna senator Violeta Alexandru.

## **Doamna Victoria-Violeta Alexandru:**

## Stimați colegi,

V-aș ruga să ne întoarcem la subiectul pe care îl avem în discuție, că n-are legătură nici cu pensiile – nu are, ăsta e adevărul! –, nici cu alte subiecte.

Este un proiect inițiat de Grupul parlamentar al PNL, care abordează o chestiune ce ar putea fi discutată, și anume ca pentru întreprinderile publice care gestionează un venit de sub 250.000 de euro și au sub 10 angajați... Nu știu ce întreprindere o fi aia care tot anul este sub acest prag, că poate ar fi cazul să ne întrebăm de ce mai există, ca să fiu directă cu dumneavoastră, dar pentru acestea se propune o schimbare a structurii de conducere, de la consiliu de administrație la administrator.

Eu sunt convinsă, mai ales după discuțiile făcute, că s-a înțeles în grupul parlamentar că nu se poate. În primul rând, nu se poate aici, că e o chestiune care ține de Legea societăților cine... – SA/SRL – poate să conducă. Și n-o să intru în amănunte, dar sunt niște chestiuni foarte tehnice, pe care inițiatorii nu le-au parcurs corespunzător.

Și, doi la mână, e vorba despre întreprinderi publice. Dacă ai face asemenea schimbări, totuși ar trebui să iei în considerare faptul că managementul acestor întreprinderi publice înseamnă un capital de stat, înseamnă niște fonduri publice, pentru care rigoarea, în toate statele membre OCDE, este mult mai mare ca pentru orice SRL/SA, care are alt obiect de activitate.

Prin urmare, sunt sigură că în Grupul PNL s-a înțeles că acest proiect nu a fost copt suficient. Sugestia este să susțineți raportul de respingere, care raport se aliniază demersului serios pe care România îl face în acest moment pentru aderarea la OCDE.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile asupra acestui punct al ordinii de

## zi.

## Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 4 avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului de actualizare și modificare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 175/2022 pentru stabilirea unor măsuri privind obiectivele de investiții pentru realizarea de amenajări hidroenergetice în curs de execuție, precum și a altor proiecte de interes public major care utilizează energie regenerabilă, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (L123/2025).

Raportul comun al Comisiei economice, industrii, servicii, turism și antreprenoriat și Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative. Propunerea face parte din categoria legilor organice; se adoptă cu votul majorității senatorilor.

Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile. Dacă nu există intervenții... Vă rog. Domnul senator Rusu Petrică, în primă fază. Ați apăsat? Vă rog să apăsați butonul.

## **Domnul Petrică Lucian Rusu:**

## Bună ziua!

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Acest proiect legislativ vine ca un răspuns la o realitate clară, și anume că România are astăzi zeci de proiecte de amenajări hidroenergetice sau alte proiecte de interes major prin care furnizează energie regenerabilă blocate din cauza birocrației sau altor acte birocratice, în care nu se știe care este autoritatea tutelară a acestor proiecte.

De aceea, astăzi venim cu acest răspuns pentru a debloca aceste proiecte, pentru a asigura viitorul energetic al României. Și, de aceea, vă rog, stimați colegi... Mă bucur că este trecut cu amendamente, pentru că o lege bună este atunci când ea este ascultată de toți ceilalți colegi, indiferent de culoarea politică, în comisie, și atunci, vă rog, un vot „pentru” pentru acest proiect legislativ, care asigură, practic, securitatea energetică a României.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule senator.

## **Domnul Sorin-Gheorghe Șipoș:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

România are nevoie de energie curată, dar, în aceeași măsură, are nevoie și de decizii asumate, transparente și echilibrate. Proiectul acesta de modificare vine cu o intenție aparent legitimă, eficientizarea proceselor decizionale în sectorul hidroenergetic, dar forma actuală a propunerii ridică riscuri pe care nu le putem ignora.

În primul rând, deciziile privind proiectele de interes public major, cum sunt amenajările hidrotehnice, nu pot fi lăsate la latitudinea unei societăți comerciale, indiferent cât de performantă ar fi aceasta. Nu putem echivala interesul public cu oportunitatea economică a unei companii. Statul trebuie să-și păstreze rolul de garant al echilibrului între dezvoltare și interesul general.

În al doilea rând, modificarea indicatorilor tehnicoeconomici fără avizul autorității tutelare deschide calea spre decizii netransparente, greu de controlat și potențial abuzive. Într-un sector atât de sensibil, autonomia managerială nu trebuie să excludă responsabilitatea politică. Există un risc serios ca această modificare să vină în contradicție cu angajamentele europene privind restaurarea cursurilor de apă.

În acest context, considerăm că forma actuală a legii nu oferă suficiente garanții ca deciziile viitoare vor fi luate în interes public, nu doar în logica eficienței economice.

Din acest motiv, ne abținem de la vot.

Vă mulțumim.

Doamna senator Federovici. Apoi, domnul senator Peiu.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Adoptarea prezentei propuneri legislative generează un impact social semnificativ, întrucât, așa cum bine s-a spus, vizează eficientizarea procesului decizional privind dezvoltarea, menținerea sau, după caz, abandonarea unor proiecte hidroenergetice în raport cu realitățile economice pe care le trăim.

Un alt impact social major al reglementării propuse constă în asigurarea surselor pentru alimentarea cu apă a populației și a principalelor sectoare economice, în paralel cu consolidarea protecției riveranilor împotriva riscurilor de inundații.

În același timp, impactul social pozitiv al măsurii legislative propuse se reflectă și în dezvoltarea regională a infrastructurii și a căilor de comunicații din zonele aferente lucrărilor hidroenergetice.

Și, nu în ultimul rând, prezenta reglementare contribuie în mod direct la crearea de locuri de muncă, atât în faza de implementare a acestor proiecte, cât și în cea de operare și mentenanță a acestora.

Inițiativa, din punctul nostru de vedere, este corectă. Grupul parlamentar al PSD va vota pentru.

## Mulțumesc.

Domnul senator Peiu.

## **Domnul Petrișor-Gabriel Peiu:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Și noi, la Comisia de energie..., reprezentanții noștri au hotărât, până la urmă, să susțină acest proiect, cu foarte multe rețineri, dar având în vedere două considerații importante.

În primul rând, ne dorim ca în aceste proiecte, conform anexei, să fie inclusă și centrala de la... cu pompaj invers de la Tarnița-Lăpuștești, care ar fi cea mai mare baterie naturală pe care am avea-o – 1.000 de megawați putere instalată –, ceea ce ar reprezenta, într-o bună măsură, rezolvarea problemelor de echilibrare în sistem și de flexibilizare. Vom avea energie flexibilă.

Din punctul nostru de vedere, și lucrările hidrotehnice celelalte, incluse în lista din anexă, reprezintă priorități. Ele au trecut demult..., apropo de observațiile care s-au făcut aici, au trecut demult proba oportunității. Este, practic, o întârziere nepermisă, pe care statul român a produs-o prin lipsa de coordonare între instituții și beneficiari.

Din acest motiv, susținem, în primul rând, prezența centralei cu pompaj invers de la Tarnița-Lăpuștești, dar și finalizarea lucrărilor hidrotehnice începute.

## Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi.

Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 5 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală (L131/2025).

Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți. Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile. Domnul senator Vela.

## **Domnul Gheorghe Vela:**

## Domnule președinte,

## Onorați colegi,

În calitate de avocat care practică avocatura de 25 de ani – și am apărat mulți inculpați, și condamnați, și oameni care au făcut cereri de eliberare condiționată –, vreau să spun că nu sunt de acord cu acest proiect de lege, pentru următoarele considerente: în forma inițiatorului se prevede posibilitatea ca el să participe doar la ședințe online, videoconferință. Vreau să spun că, prin acest proiect de lege, se anulează, se bruiază, se blochează posibilitatea inculpatului, a condamnatului de a lua legătura cu avocatul său și de a avea anumite consultări tainice. Practic, dreptul la apărare este ciuntit, dreptul la apărare este distorsionat, este schimbat, iar accesul liber la justiție are de suferit.

Pentru aceste considerente, eu mi-am arătat punctul de vedere și la Comisia juridică, și la Comisia pentru drepturile omului: dacă suntem o democrație adevărată în România, trebuie să apărăm drepturile...

15 secunde.

## **Domnul Gheorghe Vela:**

...fiecărui om, inclusiv ale condamnaților și, mai ales, ale celor care apelează la justiție pentru eliberări condiționate – și unele dintre ele sunt întemeiate. Or, a-i priva pe anumiți condamnați de posibilitatea de a lua legătura cu apărătorii lor este o încălcare...

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Vlahu Nicolae.

## Stimați colegi,

Avem de-a face cu o modificare care spun eu că afectează dreptul de confidențialitate mai mult decât pe cel al apărării, fiindcă avocatul va fi prezent, chiar dacă este ales, chiar dacă este din oficiu. În ceea ce privește acest drept al condamnatului, spun eu că este unul esențial și trebuie avut în vedere.

Totodată, în avizul CES..., este unul negativ și sunt explicate, de asemenea, mai multe nereguli, cum ar fi: respectarea principiului proporționalității, dreptului la un proces echitabil, principiul contradictorialității.

Trebuie să avem în vedere, pe de o parte, proporționalitatea acestei măsuri. Chiar dacă sunt lucruri pozitive, astfel cum rezultă și din expunerea de motive, că s-ar reduce costurile cu acești deținuți, chestiunea privitoare la dreptul la apărare este una mai fundamentală decât această reducere a cheltuielilor. Și consider că trebuie respectată această legătură cu avocatul, fiindcă trebuie să aveți în vedere un singur exemplu: dacă este un avocat din oficiu, acesta nu-și cunoaște întru totul clientul, nu cunoaște ce alte documente pot apărea în dosar, în ce context poate lua legătura, în condiții de confidențialitate, printr-un sistem de videoconferință în sala de judecată.

Aici este problema adevărată pe care trebuie să o spunem: acea chestiune din sala de judecată, când ai documente noi, iar condamnatul este pe televizor, în sistem

videoconferință. Acolo avem o problemă în ceea ce privește confidențialitatea dintre client și avocat. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Doamna senator Cerva.

## **Doamna Nadia-Cosmina Cerva:**

O să încep prin a vă spune că noi nu vom vota pentru acest proiect.

În primul rând, persoana condamnată și persoana internată în centrul educativ sunt persoane care sunt în custodia statului. Asta înseamnă că statul răspunde pentru tot ceea ce se întâmplă cu aceste persoane, inclusiv pentru încălcările de drepturi. O persoană condamnată este o persoană în custodia statului, fără să poată face el ce dorește. Și-atunci, statul este cel care trebuie să plătească daune dacă îi sunt încălcate drepturile.

A spune în România anului 2025, după zeci de decizii ale Curții Constituționale, după alte zeci de decizii ale Curții Europene de Justiție, că putem lăsa la aprecierea unui judecător dreptul unei persoane de a fi în sala de judecată, de a-și susține cauza în fața unui judecător, de a avea acces în fața unui procuror, de a putea lua legătura personal cu avocatul său, care îl apără în acea procedură, înseamnă să nesocotim toate drepturile pentru care s-a luptat până acum.

Este foarte trist că o astfel de propunere vine de la Partidul Național Liberal. Este și mai trist că acest proiect este semnat de avocați. Și este și mai trist că ajungem, în 2025, să vorbim despre liberul acces într-o sală de judecată, în condițiile în care nu de multe ori am vorbit despre liberul acces al publicului în sălile de judecată, că de asta am făcut ședințele publice. Să vii astăzi să-i interzici condamnatului, care e în custodia statului, să fie prezent în fața judecătorului care îl judecă, după...

30 de secunde.

## **Doamna Nadia-Cosmina Cerva:**

...este defavorizat, are o condamnare, o execută, să-l mai pui și la zid că n-are dreptul să vină în sala de judecată, este nu doar rușinos, dar și periculos pentru ceea ce va urma să plătim ca daune din buzunarul nostru acestor persoane. Pentru că acest text nu va rămâne niciodată așa.

Mulțumesc.

Domnul senator Niculescu-Țâgârlaș.

## **Domnul Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Practic, avem o dispută între avocați, fiecare având argumente pro și contra.

Domnule Blaga, chiar ați avut parte de o altă dispută între avocați la grup.

Dar vreau să revenim asupra argumentelor acestei inițiative și să încercăm să fim raționali. Eu pot aprecia conținutul tribulativ al unui discurs, dar introducerea unor elemente neadevărate, false, în discurs mă obligă să reacționez cât de concis și de dur trebuie.

În primul rând, nu se pune problema ca acei condamnați, respectiv violatori, hoți, criminali, traficanți de droguri, să nu fie audiați de către instanță. Ei vor fi audiați în momentul în care instanța verifică și constată că acea cauză este una corectă.

În momentul de față, statul român cheltuie bani enorm de mulți pentru a deplasa condamnați – violatori, traficanți de droguri – de la un penitenciar la altul, pentru că au afaceri judiciare, au turism între penitenciare. Nu mi se pare normal ca acele resurse să nu meargă la copii defavorizați, la bătrâni și să-i folosim într-un sistem al justiției în care un traficant, un hoț, un criminal face o plângere fără obiect și fără consistență. Despre asta este problema. Judecătorul are abilitatea de a cere și a-l chema pe condamnat în fața instanței, dacă cauza este justificată.

Discutăm de confidențialitate, de arta de a face, de a exercita profesia de avocat?!

Domnule avocat, de 25 de ani profesionist, ca avocat, mergi la penitenciar, îți lași fudulia deoparte, mergi la penitenciar și discuți cu clientul tău. Mai ales pentru avocații din oficiu, în momentul de față și cheltuielile respective sunt deduse, sunt incluse în onorariul avocatului. Ca avocat angajat, ce să mai discutăm? Ai o cameră...

30 de secunde.

## **Domnul Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș:**

Ai o cameră specială, unde poți să mergi să discuți toate aspectele relevante în cauza respectivă. Nu se afectează nici dreptul la apărare, nici dreptul la discuția confidențială între avocat și client. Aceste lucruri se pot realiza, dar cu decența necesară și nu pe cheltuiala statului român.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

## Mulțumesc.

Doamna senator Spătaru Elena.

Porniți microfonul, vă rog. Liniște, stimați colegi!

## **Doamna Elena-Simona Spătaru:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Dacă vi se pare cunoscut subiectul, vă reamintesc că am avut această dezbatere la L861/2022, un proiect pe care USR l-a prefigurat la acel moment și care este la fel de valabil și acum. Se află la Camera Deputaților; poate fi votat mâine.

Și această măsură eficientă, prin care facem economii într-un domeniu care poate să aibă aceste resurse duse într-o altă zonă, așa cum a spus și colegul Țâgârlaș, poate în ajutorarea unor copii aflați în nevoie, eu cred că este o măsură foarte bună.

Pentru că, atenție, dreptul de apărare și la apărare al acestor condamnați este respectat. Pentru că, pe de o parte, judecătorul poate dispune această audiere prin mijlocul de videoconferință, întotdeauna apărătorul se află în prezența condamnatului, dacă vrea să dispună, bineînțeles, de apărător, și întotdeauna este asigurat deci dreptul la apărare, conform Constituției și Convenției europene a drepturilor omului. Deci nu există niciun fel de impediment ca mijloacele moderne, cum este cel al videoconferinței, să fie utilizate și în acest domeniu, pentru că discutăm despre o persoană condamnată penal, care, conform practicilor, abuzează de multe ori de proceduri. Drepturile îi sunt respectate – cel mai important lucru. Să nu mergeți într-o zonă falsă!

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

## Mulțumesc și eu.

Dacă nu mai există intervenții, am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi.

Dar nu v-a folosit numele, deci n-are sens să intrăm în dezbateri, că după aia nu mai terminăm.

Între avocați, cred că o să vă mai ia câteva zile să ajungeți la o soluție.

Trecem la punctul 6, Propunerea legislativă privind utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale (L140/2025).

Raportul Comisiei pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice, se adoptă cu votul majorității senatorilor.

Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile.

Domnul senator Peia.

## **Domnul Ninel Peia:**

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi români,

## Stimați colegi,

Am citit cu mare atenție avizul Consiliului Legislativ și punctul de vedere al Consiliului Economic și Social și trebuie să recunosc că, în fața unui asemenea exercițiu de sinucidere logică, n-am putut decât să aplaud, în gând, ca să nu deranjez solemnitatea absurdului.

Domnii de la Consiliul Legislativ, într-un elan vizionar, ne transmit că ar trebui să fim prudenți, să mai analizăm, să mai vedem, de parcă AI-ul ar avea bun-simț balcanic, să stea după ritmul nostru birocratic. Iar Consiliul Economic și Social ne spune că nu e momentul, că e prea devreme. La cât de bine gestionează ei problemele muncitorilor români, se pare că niciodată nu va fi momentul.

Interesant este altceva. În tot acest joc de-a avizele, se invocă timid câteva idei din legislația Uniunii Europene privind AI-ul. Dar, culmea, uită esențialul: că acolo, în Europa aia la care se închină ei într-un ritual când vor să mai blocheze ceva, s-a decis deja că AI-ul va avea regim juridic distinct, criterii etice clare și obligații precise, pentru protejarea drepturilor cetățeanului. Numai că la noi Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social trăiesc cu impresia că algoritmii vor cere politicos voie pe la cabinetele lor înainte să intre în casele, joburile și viețile românilor.

Stimați colegi,

Dacă așteptăm să priceapă acești domni ce a prevăzut UE despre AI, riscăm să ne trezim că prima conștiință digitală autonomă deja votează...

30 de secunde, vă rog.

## **Domnul Ninel Peia:**

...și, sincer, tare mi-e teamă că va vota mult mai logic decât ei.

Așa că haideți să tratăm proiectul cu respectul cuvenit și să votăm toți împotriva acestui raport de respingere, nu de frica de avize croșetate de texte de acum 20 de ani, în care AI-ul era probabil un acronim pentru „arhiva inutilă”!

Mulțumesc, domnule președinte. Mulțumesc, dragi colegi.

Domnul senator Nicula Mircea.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă asigur că legea poate fi un punct de pornire. Însă orice lege care tratează AI-ul trebuie să fie proporțională, așa cum spunea un antevorbitor, aplicabilă și predictibilă. Seamănă mai mult cu o listă de sancțiuni în momentul de față.

Ar fi o oarecare incompatibilitate cu legislația Uniunii Europene, deoarece există Regulamentul european privind inteligența artificială. Dacă reglementăm dublu, o să apară un haos legislativ și nu cred că ne dorim acest lucru.

AI-ul poate sprijini automatizarea procedurilor repetitive, reducând birocrația în administrație.

Sancțiunile sunt puțin cam exagerate și nici nu ne spune legea cine aplică aceste sancțiuni și cum. Trebuie specificate, după părerea mea, autoritățile competente și proceduri clare. S-ar impune și niște audituri, conform legii. Nici acestea nu sunt precizate: cu ce anume, cu ce resurse și pe ce criterii se fac.

Cam atât. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dacă nu mai există intervenții, am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi.

Inițiativa rămâne la vot final.

Trecem la ultimul punct al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 46/2022 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2019/452 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 martie 2019 de stabilire a unui cadru pentru examinarea investițiilor străine directe în Uniune, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996 (L144/2025).

Raportul Comisiei economice, industrii, servicii, turism și antreprenoriat este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare, se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.

Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile.

Domnul senator Petrișor Peiu.

## **Domnul Petrișor-Gabriel Peiu:**

## Dragi colegi,

V-aș ruga să ne uităm cu atenție asupra propunerii și să judecăm făcând abstracție puțin de calitatea de membru de partid. Ceea ce vă propunem aici este mărirea pragului de 2 milioane de euro la 5 milioane de euro, a pragului de la care, încolo, aceste investiții intră în Comitetul de examinare a investițiilor străine directe.

Vorbim cu toții de faptul că avem un stat supradimensionat, un stat care trebuie să facă mult prea multe lucruri. Dar toate aceste lucruri pe care trebuie să le facă și le-a asumat prin niște legi. Aici avem un exemplu concret de asumare prin lege a unor chestiuni de control exagerat.

Dacă pragul de examinare a investițiilor străine directe ar crește de la 2 la 5 milioane de euro, s-ar elimina, practic, aproape 40% din cererile depuse în acest sens și s-ar elimina munca, 40% din munca pe care o depun angajații a 14 organisme guvernamentale pentru a face rapoarte despre nimic. Pentru că 2 milioane de euro, dragi colegi, înseamnă, pentru cazul cel mai frecvent al acestor investiții, adică în

parcuri de celule fotovoltaice sau solare, înseamnă nici mai mult, nici mai puțin decât două hectare. Dacă cineva își închipuie că poți să atentezi la securitatea națională sau la siguranța națională printr-o investiție în două hectare de panouri fotovoltaice, apoi avem de-a face cu o paranoia a controlului, o chestiune exagerată, care face acest stat supradimensionat și cu cheltuieli...

30 de secunde, vă rog.

## **Domnul Petrișor-Gabriel Peiu:**

...exagerate. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Doamna senator Violeta Alexandru.

## **Doamna Victoria-Violeta Alexandru:**

## Stimați colegi,

Nu-mi permite timpul, fiind doar câteva minute, să vă supun atenției o chestiune la care ar fi fost normal să reflectăm înainte să se decidă înființarea acestei structuri, pe care eu, de fapt, nu o văd justificată.

Știu că e de aplicat un regulament, dar formula pe care noi am ales-o, cu SRI-ul la masă, trăgându-și un scaun la masa deciziilor, pentru cine face afaceri și cine nu face afaceri în România – și vă spune un om care respectă misiunea și ce au de făcut structurile de securitate ale României, ca să ne înțelegem –, dar a-ți trage la masă, cot la cot cu civilii, un scaun și să filtrezi cine face afaceri și cine nu în România, nu este normal.

Mi s-a spus în comisie că, dacă vine vreun chinez dubios și vrea să facă afaceri, imediat îl vede, din hârtii, comisia. Să fim serioși! Această structură care funcționează în Statele Unite funcționează într-un stat care are – România n-are – o listă cu țările cu care nu face afaceri, asumat, clar, cunoaște și folosește structurile care dețin informații, cine atentează să intre pe piața de business din respectivul stat, și ia măsuri. Așa ar putea să se întâmple și la noi. La Registrul Comerțului, când se prezintă, cum s-a dat exemplu, un cetățean chinez asupra căruia avem niște dubii sau, eu știu?, un terorist care ar fi cu un gust de a face afaceri, imediat structurile statului știu aceste lucruri; nu trebuie să îl căutăm în hârtii, când vine vorba să stăm la masa acestei entități.

Deci este o temă falsă că această structură – nu-i așa? – ne împiedică a intra în piața și în...

30 de secunde, vă rog.

## **Doamna Victoria-Violeta Alexandru:**

## Mulțumesc frumos.

Este o temă falsă, ca să v-o spun direct. Există o întreagă procedură pe care, pentru a aplica regulamentul, am putea să o punem în practică în România, pentru ca nimeni care prezintă un potențial de terorism sau de alte interese să nu facă afaceri. Dar să vă imaginați că la o masă stau niște domni și din hârtiile alea se vede ce, cine și cum, mă scuzați, dar suntem pe o pistă greșită!

Deci eu înțeleg filozofia proiectului depus de domnul Peiu, este de simplificare, dar în realitate eu nu vreau să mai existe...

## Mulțumesc.

Nu mai există intervenții. Încheiem dezbaterile asupra acestei inițiative, rămâne la vot final.

Înainte de a trece la votul final, domnule senator Titus Corlățean, o scurtă intervenție, vă rog.

## **Domnul Titus Corlățean:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

O foarte scurtă intervenție, pentru că am dorit să marchez în plenul Senatului, cu două zile mai devreme, o zi importantă pentru națiunea română.

Cei care cunoașteți vă aduceți aminte, poate, că în 2020 am inițiat – cu 2 ani mai devreme, e adevărat – și am reușit să trec, pentru a doua oară, după un prim vot favorabil în Parlament, dar cu opoziția președintelui de la acel moment, am reușit să obțin votul majoritar în Parlament pentru ceea ce am propus și am denumit 4 iunie – Ziua Tratatului de la Trianon în România. Este o zi importantă și ea marchează o simbolistică importantă pentru statul român, atunci când, printr-un tratat de pace, în 1920, în cadrul Conferinței de pace de la Versailles, a fost realizată recunoașterea internațională a voinței românilor majoritari din Transilvania la 1 decembrie 1918 de a se uni cu patria-mamă, România.

Colegii care mă cunosc de multă vreme, inclusiv colegii de la UDMR – și mă cunosc foarte bine –, știu foarte bine că nu a fost o lege îndreptată împotriva cuiva, nici a minorității maghiare, dar a fost o lege necesară, pentru a marca un moment de istorie important pentru noi, așa cum alții o fac cu mai multă demnitate, cu mai multă înțelepciune – și mai ales pentru generațiile care vin.

Am vrut s-o marchez astăzi, cu două zile înainte, neavând așteptări majore, pentru că legea prevede o serie de activități pe care statul român ar trebui să le realizeze. Am cerut prin interpelări și în acest an, și prim-ministrului de la acel moment, și miniștrilor competenți să pună în practică această lege. Am primit de la unii răspuns. Vor fi o serie de acțiuni, activități, depuneri de coroane, ridicarea steagului, drapelului național. N-am așteptări, pentru că numai mâine nu este poimâine, să facem ceva la nivelul Parlamentului, dar măcar aici, în plenul Senatului...

, am dorit să marchez această chestiune, cu deplin respect pentru jertfa pe care înaintașii noștri au făcut-o pentru România.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnule senator Petrea, vă rog, și domnul senator Chelaru.

Foarte scurt, ca să începem votul.

## **Domnul Dorin-Silviu Petrea:**

Mulțumesc, domnule președinte, voi fi foarte scurt. Am uitat un lucru foarte important.

Duminică a fost 1 iunie, Ziua copiilor, și noi ne-am luat cu alte lucruri, ne-am certat între noi și am zis diverse lucruri și am uitat să le urăm copiilor noștri „La mulți ani!”, pentru că ei sunt viitorul nostru și de ei trebuie să avem grijă, ca ei, mai departe, să aibă grijă de noi.

La mulți ani, copiii României!

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Mulțumesc. Domnul senator Chelaru și apoi

## **Domnul Mircia Chelaru:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

În continuarea ideilor expuse aici de domnul senator Corlățean, am avansat propunerea... Și o spun și în fața Senatului. Așa cum am făcut, pe 14 mai, celebrarea Zilei prieteniei româno-israeliene – și sunt de acord cu așa ceva –, cer întrunirea celor două Camere ale Parlamentului în ziua de 4 iunie – este într-o zi de miercuri, chiar dacă este zi de post –, să se reunească cele două Camere și să celebrăm, domnule senator Corlățean, împreună actul de naștere al României, semnat de către cei trei mari corifei ai Apusului...

, Woodrow Wilson, Georges Clemenceau și George Lloyd. Așadar, avem un act de naștere semnat de întreaga forță a Occidentului de atunci.

S-o facem și noi acasă, măcar între noi, pe data de 4 iunie!

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

## Mulțumesc.

Trecem la exprimarea votului final asupra inițiativelor legislative.

Potrivit prevederilor art. 112 din Regulamentul Senatului, se vor supune unui singur vot raportul în întregime și inițiativa legislativă. De asemenea, vă reamintesc că votul se exercită prin intermediul sistemului de vot electronic hibrid.

În timpul ședinței de vot electronic hibrid, în cazul în care senatorul este înregistrat în aplicație sau are cardul de vot introdus în consolă, dar nu apasă nicio tastă, va figura absent la votul respectiv. În situația în care, din eroare, senatorul prezent în sala de plen exercită același vot prin modalități diferite de exprimare, în mod automat se va înregistra și se va lua în considerare doar opțiunea exprimată prin intermediul sistemului din sala de plen – cardul de vot.

Având în vedere cele prezentate anterior cu privire la votul prin intermediul sistemului de vot electronic hibrid, urmează să derulăm un vot-test. În acest sens, vă rog să vă introduceți cardurile de vot în console sau să accesați aplicația de vot.

Vă reamintesc că aveți la dispoziție 30 de secunde pentru exercitarea votului.

În cazul în care există colegi fără cartelă, vă rog să anunțați acest lucru, pentru a vă exprima votul la microfon. De fiecare dată, la fiecare inițiativă, să știți acest lucru.

Vot-test, vă rog.

Mulțumim, domnule senator, pentru sfaturi. Sistemul de vot funcționează.

Prezenți – 125: 57 pentru, 14 împotrivă, 41 de abțineri, inclusiv colegii din sală fără cartele.

Dacă nu există intervenții asupra sistemului de vot, trecem la votul final.

Punctul 1, Propunerea legislativă privind declararea lunii martie ca Luna femeilor (L114/2025).

Urmează să ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de admitere și a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

Iacob – pentru.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

108 voturi pentru, 18 abțineri.

Propunerea legislativă a fost adoptată.

Punctul 2, Propunerea legislativă privind declararea zilei de 5 octombrie ca Ziua drepturilor electorale (L119/2025).

Ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de respingere, respectiv respingerea propunerii legislative, care face parte din categoria legilor ordinare.

Contra.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Cu 83 de voturi pentru, 43 împotrivă și o abținere, propunerea legislativă este respinsă.

Punctul 3, Propunerea legislativă pentru completarea art. 28 – Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice (L113/2025).

Urmează să ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de respingere, respectiv respingerea propunerii legislative, care face parte din categoria legilor ordinare.

Iacob – pentru.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

109 voturi pentru, 6 împotrivă, 7 abțineri, un coleg nu votează.

Propunerea legislativă este respinsă.

Punctul 4, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului de actualizare și modificare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 175/2022 pentru stabilirea unor măsuri privind obiectivele de investiții pentru realizarea de amenajări hidroenergetice în curs de execuție, precum și a altor proiecte de interes public major care utilizează energie regenerabilă, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (L123/2025).

Urmează să ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de admitere, cu amendamente admise, și a propunerii legislative, astfel cum se propune a fi modificată prin amendamentele din raport.

Propunerea face parte din categoria legilor organice.

Și un vot pentru.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Cu 107 voturi pentru, 18 abțineri, propunerea legislativă a fost adoptată.

Punctul 5, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală (L131/2025).

Ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de admitere, cu amendamente admise, și a propunerii legislative, astfel cum se propune a fi modificată prin amendamentele din raport.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Și un vot de abținere, domnule președinte.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

82 de voturi pentru, 15 împotrivă, 27 de abțineri. Propunerea legislativă a fost adoptată.

Punctul 6, Propunerea legislativă privind utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale (L140/2025).

Urmează să ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de respingere, respectiv respingerea propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice.

Luați în calcul și votul meu, care este contra.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

84 de voturi pentru, 40 împotrivă... 41 împotrivă, două abțineri.

Propunerea legislativă este respinsă.

7. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 46/2022 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2019/452 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 martie 2019 de stabilire a unui cadru pentru examinarea investițiilor străine directe în Uniune, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996 (L144/2025).

Urmează să ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de respingere, respectiv respingerea propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

Și un vot contra de la mine, domnule președinte.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

63 de voturi pentru, 43 de voturi împotrivă, 21 de abțineri. Având în vedere că n-a întrunit votul majorității, vă

Pentru, domnule președinte.

40 de voturi pentru, 67 împotrivă, 19 abțineri. Propunerea a fost respinsă.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

1. Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 130/2024 privind modificarea art. 13 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului național de dezvoltare locală, a art. 9 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2021 pentru aprobarea Programului național de investiții „Anghel Saligny”, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății – procedură de urgență; 2. Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2025 pentru modificarea Legii nr. 185/2017 privind asigurarea calității în sistemul de sănătate;

3. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2023 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate – procedură de urgență;

4. Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 4/2025 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 7/2012 privind implementarea sistemelor de transport inteligente în domeniul transportului rutier și pentru realizarea interfețelor cu alte moduri de transport – procedură de urgență;

5. Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 8/2025 pentru modificarea și completarea Legii nr. 152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe;

6. Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2024 privind aprobarea schemei de ajutor de stat „Creditul fermierului”, în contextul crizei provocate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, precum și pentru modificarea art. 12 alin. (1) din Legea nr. 218/2005 privind stimularea absorbției fondurilor alocate României pentru agricultură, dezvoltare rurală, pescuit și afaceri maritime, gestionate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin instrumente financiare de garantare și creditare, precum și pentru susținerea obiectivelor naționale de politică agricolă – procedură de urgență;