Stenogramă plen

## **Domnul Mircea Abrudean:**

## Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 16 iunie 2025.

Ședința este condusă de Mircea Abrudean, vicepreședinte al Senatului, asistat de doamna senator Doina-Elena Federovici și doamna senator Niculina Stelea, secretari ai Senatului.

## Stimați colegi,

Întrucât ieri, 15 iunie, s-au împlinit 136 de ani de la trecerea în neființă a marelui nostru poet național, Mihai Eminescu, vă invit să păstrăm un moment de reculegere.

Vă mulțumesc.

Există doi colegi care s-au anunțat pentru a avea o scurtă intervenție despre Mihai Eminescu, o să-i rog să vină la tribună.

Domnule Manea, vă rog.

## **Domnul Dumitru Manea:**

Mulțumesc, domnule președinte, și mulțumesc și pentru acest moment de reculegere.

Suntem, de fapt, în intervalul dintre două momente la fel de triste din istoria, cultura și spiritualitatea noastră. Data de 15 iunie 1889 – data morții celui mai mare poet român, „omul deplin al culturii române”, cum îl numea Constantin Noica, și data de 28 iunie 1883 – ziua în care Eminescu a fost scos cu forța din viața publică și băgat în cămașa de forță. A fost ziua

în care, de fapt, presa a fost arestată. Și, ca o ironie a destinului, în ultimul articol, apărut chiar atunci, pe 28 iunie 1883, Eminescu vorbea despre libertatea presei și a jurnalistului.

La acestea aș adăuga doar cuvintele, mai importante decât ale mele, ale lui Emil Cioran din „Schimbarea la față a României”, Emil Cioran, cel mai strălucit denigrator al neamului său – și tocmai pentru aceasta cuvintele lui capătă o greutate în plus, pentru că, în fața lui Eminescu, n-a putut decât să se închine și să se încline: „Tot ce s-a creat până acum în România poartă stigmatul fragmentarului. Afară de Eminescu, totul este aproximativ. Niciunul nu ne-am lăudat cu el. Căci nu l-am declarat, cu toții, o excepție inexplicabilă printre noi? Ce a căutat pe aici acel pe care și Buddha ar fi fost gelos? Fără Eminescu, am fi știut că nu putem fi decât esențial mediocri, că nu există ieșire din noi înșine și ne-am fi adaptat perfect condiției noastre minore. Suntem prea obligați față de geniul lui și față de turburarea ce ne-a vărsat-o în suflet.” (Emil Cioran – „Schimbarea la față a României”). Vă mulțumesc.

Bravo!

Vă mulțumesc. Mai avem o intervenție.

Trăiască nația!

Sus cu dânsa!

## **Domnul Andrei-Emil Dîrlău:**

Așa începea Eminescu orice întâlnire. Iar răspunsul, într-adevăr, era: „Sus cu dânsa!”

Eminescu a fost nu doar un poet genial și un om de cultură paradigmatic, ci și o conștiință a neamului românesc, nu doar un formidabil jurnalist, ci și un politician redutabil, doctrinarul Partidului Conservator – a creat doctrina politică a Partidului Conservator al vremii. Adversarii săi erau liberalii, pe care îi numea „roșii”, căci erau de stânga. Era un om al opoziției. Era contra rușilor, căci dorea unirea Basarabiei cu țara, contra Imperiului Austro-Ungar, căci milita pentru unirea Ardealului cu România. Era lider al societății „Carpații”, asociația unionistă în legătură cu românii din Ardeal.

În ultima parte a vieții, s-a opus chiar propriului partid, când conservatorii au început să fie aliați cu liberalii roșii. Era contra intereselor străine, asociațiilor secrete ce ocupaseră multe poziții-cheie din regat. Era chiar și contra regelui Carol când făcea alianță cu Austro-Ungaria, în detrimentul cauzei unioniste a Ardealului. Nu-i era deci frică să fie contra tuturor.

De aceea, adversarii săi numeroși și puternici l-au discreditat, răspândind zvonul nefondat că ar fi fost bolnav. Există un consens medical, pe baza rapoartelor din epocă, că Eminescu a fost greșit tratat, pentru o boală venerică inexistentă. A fost otrăvit cu mercur. În ultimul an al vieții, în 1889, medicul Francisc Isak îi făcea injecții cu clorură de mercur, deși diagnosticul medicilor vienezi le infirmase diagnosticul, afirmând că avea un simplu sindrom depresiv. E o controversă dacă a fost malpraxis sau intenție deliberată, dar eminescologii, precum Georgescu, nu ezită să afirme că a fost primul persecutat politic prin internare psihiatrică și chiar asasinat.

Așadar, progresiștii au încercat să-l minimalizeze, dar Eminescu rămâne omul deplin al culturii române, emblema astrală a spiritului românesc.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi și programul de lucru, stabilite de Biroul permanent al Senatului și Comitetul liderilor grupurilor parlamentare, au fost distribuite și afișate pe pagina de internet a Senatului.

Pentru operativitate, în prima parte a ședinței de plen se vor desfășura dezbaterile asupra punctelor înscrise pe ordinea de zi, iar după încheierea acestora, în a doua parte a ședinței, se va desfășura sesiunea de vot final, conform hotărârii Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

Vă rog, o intervenție pe procedură.

## **Domnul Daniel-Paul-Romeo Gheorghe:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Mulțumesc, domnule președinte.

Bună ziua, stimați colegi!

Eu, Paul Gheorghe, senator ales în Circumscripția nr. 29 județul Neamț, m-am afiliat Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat începând de azi.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Mulțumesc. Doamna senator Pauliuc. Apoi, domnul senator Pălărie.

## **Doamna Nicoleta Pauliuc:**

Nu plec, ci rămân. Sunt conștientă că e cel mai bine unde sunt.

## Stimați colegi,

Vreau să vă anunț că la balconul Senatului se află un grup de tineri care fac parte dintr-un internship – „Liderii viitorului”, elevi din școli din București și din Ilfov care, timp de patru zile, vor fi alături de mine și de dumneavoastră în comisiile de specialitate. Vor vedea exact cum se dezbat proiectele de legi, cum se iau decizii, cum se amendează un text de lege, astfel încât viața românilor să fie mai bună.

Dați-mi voie să-i aplaudăm și să le mulțumim.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Mulțumim.

Domnul senator Pălărie.

Apoi, doamna Cerva.

## **Domnul Ștefan Pălărie:**

Da, era o vorbă cu „Vrabia mălai visează”, dar sunt userist și rămân userist.

Am dorit să iau cuvântul pe o altă aniversare care este importantă pentru istoria recentă a poporului român. Ieri, 15 iunie, am putea spune că se poate considera că au fost împliniți 35 de ani de la incidentele sângeroase din 13 – 15 iunie 1990, când am avut una dintre cele mai sălbatice performanțe atunci, cu venirea minerilor în București pentru a-i stăpâni pe revoluționarii care continuau să se manifeste în Piața Universității.

Peste 740 de victime, 6 morți, oameni cu membre rupte, cu picioare rupte, pentru că minerii, alături de alte forțe, îi scoteau cu forța din Piața Victoriei și îi băteau.

S-a strigat acolo și atunci: „Moarte intelectualilor!”

S-a strigat atunci: „Noi muncim, nu gândim!”

De fiecare dată când aud așa ceva mi se înfioară carnea pe mine.

Sper ca România să depășească astfel de momente de beznă și să le lăsăm acolo unde le e locul, în trecut, dar nu putem să nu onorăm, sigur, memoria acestor oameni care au ajuns să fie, din suflete tinere care protestau pentru o Românie democratică, niște victime ale unor violente și sălbatice eliminări sau scoateri de pe stradă. Atât.

Cred că merită acești oameni amintirea ținută vie. Și cred că încă suntem restanți cu o inițiativă legislativă (care e pe circuit) în care aceste victime ar fi trebuit să fie recompensate, chiar și doar la nivel simbolic, cu o sumă de bani. Aceste victime sunt din ce în ce mai puține în viață după 35 de ani. Poate data viitoare când vom spune din nou „s-a mai scurs un an”, avem și, reparatorie, realizată această inițiativă legislativă, trecută prin Parlament.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Doamna senator Cerva.

## **Doamna Nadia-Cosmina Cerva:**

O dată, pe procedură, privind afilierea colegului nostru, o să solicit din nou ca în documentele acestui plen să se afle dovada acceptării afilierii din partea partidului PSD, pentru că aceste afilieri sunt doar declarative, neexistând acceptarea.

Iar, doi, cu privire la momentul istoric invocat de colegii de la USR astăzi, am să vă rog să constatați și dumneavoastră – cu tristețe, așa cum am constatat și eu și constat de ani de zile – că suntem datori și am fost datori cu un dosar care să ne fi arătat vinovații, dacă nu, după 35 de ani, ei deja, cumva, să fi terminat de ispășit pedeapsa.

Din păcate, nici după 35 de ani nu avem un dosar finalizat în această justiție din România. Și, dacă suntem datori să avem un proiect legislativ pentru acest eveniment, el este, într-adevăr, modificarea legii în sensul introducerii unei răspunderi adevărate a magistraților. Suntem cred că singura țară din Europa care nu că... cred că am renunțat și să mai încercăm să introducem o astfel de răspundere.

Plătim cu mii de euro procurori. Gândiți-vă câți procurori am plătit în 35 de ani, lună de lună, cu mii de euro în fiecare lună, doar să-și exercite atribuțiile de serviciu, adică să cerceteze vinovații Mineriadei și vinovații Revoluției din ’89. Toți acești procurori au fost plătiți degeaba.

Deci haideți, dacă vreți cu adevărat să facem ceva, să băgăm și România în rândul țărilor în care magistrații răspund atunci când nu-și fac treaba sau când și-o fac în alt fel decât scrie legea!

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

## Mulțumesc.

## Stimați colegi,

La punctul 1, secțiunea I, avem aprobarea prelungirii la 60 de zile a termenului de dezbatere și adoptare a unei inițiative legislative.

Potrivit art. 93 alin. (4) din Regulamentul Senatului, caracterul complex al legii se stabilește prin hotărârea plenului Senatului, la propunerea Biroului permanent, care a analizat solicitarea privind prelungirea la 60 de zile a termenului de dezbatere și adoptare a unei inițiative legislative, astfel cum este afișată pe pagina de internet a Senatului.

Astfel, vă

De la SOS, da.

## 110 voturi pentru.

Prelungirea termenului a fost aprobată.

La punctul 2, secțiunea I, avem informare privind răspunsurile Comisiei Europene la opiniile Senatului, conform prevederilor Tratatului de la Lisabona.

Stimați colegi,

Această informare se regăsește afișată pe pagina de internet a Senatului.

La punctul 3, secțiunea I, avem notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare la 12 iunie 2025, a unor inițiative legislative.

Această notă este afișată pe pagina de internet a Senatului.

Inițiativele se consideră adoptate prin împlinirea termenului, în conformitate cu art. 75 alin. (2) teza a III-a din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 152 alin. (2) din Regulamentul Senatului, și urmează să fie transmise Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, în calitate de Cameră decizională.

Doamna Dumitrescu, doriți să interveniți.

## **Doamna Cristina-Gabriella Dumitrescu:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Pentru L96 ați ascuns intenționat dezbaterea, pentru a lăsa să treacă tacit de Senat o lege care bagă cenzura cu forța în România, pentru a transforma online-ul în spațiu controlat politic, pentru a trăda democrația încă o dată.

Nu vrem dictatură digitală, nu vrem poliție a gândirii în România.

Comisiile de aviz și Comisia de cultură s-au poziționat clar contra, Consiliul Legislativ, CES, chiar și CNA – care este o instituție evident părtinitoare – s-au poziționat negativ în avize, dar, în Senat, Comisia juridică și Comisia de comunicații nu au dat nici acum raport, deși am prelungit termenul la 60 de zile.

AUR atrage atenția asupra gravității acestui fapt. Haideți să facem legi, haideți să dăm rapoarte în termen

și să nu mai lăsăm să treacă tacit astfel de legi!

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Continuăm lucrările și trecem la secțiunea următoare a ordinii de zi.

La punctul 1 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 315 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ (L130/2025).

Raportul Comisiei pentru administrație publică este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice și se adoptă cu votul majorității senatorilor.

Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile.

Vă rog, doamna senator Stelea.

Apoi, domnul senator Vela.

## **Doamna Niculina Stelea:**

Mulțumesc, domnule președinte.

## Distinși colegi,

Inițiativa legislativă supusă atenției propune Parlamentului să lase proprietatea privată a statului și o serie variată de bogății de interes public la decizia exclusivă a decidenților din consiliile locale și județene, în ceea ce privește posibilitatea valorificării domeniului public, fie că discutăm despre cel public sau despre cel privat al statului.

După cum știm, scopul principal al unei licitații este acela de a asigura utilizarea eficientă a banilor publici în condiții de concurență și transparență. Cu alte cuvinte, operatorul economic care câștigă o licitație și ajunge să execute contractul va fi recompensat cu bani din impozitele plătite de toți cetățenii și rezultatul finalizării contractului va fi pentru utilizarea și bucurarea populației generale.

Contrar principiilor licitației publice, prin această inițiativă legislativă se reglementează faptul că licitația se poate desfășura și dacă, în urma anunțului, au fost depuse una sau mai multe oferte valabile, adică se elimină exact competiția și transparența utilizării banului public.

Vom putea face astfel, discriminatoriu, fără organizarea unei licitații publice, doar pe baza unei proceduri aprobate de titularul dreptului de proprietate, închirieri de: spații și terenuri, de locuri de parcare, de locuințe de serviciu și chiar locuri în cimitire.

Dacă nu era suficient, considerați oportun să modificați o altă normă care încearcă să protejeze proprietatea statului român, de această dată, proprietatea privată, prin modificarea Legii minelor nr. 85/2003, în sensul în care se acordă drept de preempțiune în cazul vânzării unui teren aflat în proprietatea privată a statului sau a unității administrativteritoriale titularilor de licențe de exploatare care le au în valabilitate.

Vă întreb, stimați colegi, de ce trebuie să dăm un drept de preempțiune la cumpărarea unui...

30 de secunde, vă rog.

## **Doamna Niculina Stelea:**

## Mulțumesc.

...mai ales că discutăm de terenuri în care resursele minerale situate pe teritoriul și în subsolul țării și al platoului continental din Marea Neagră fac obiectul exclusiv al proprietății publice și aparțin statului român? Ce interes urmărește, de fapt, această inițiativă?

Consider că promovarea acestei inițiative... prin promovarea ei putem considera că Parlamentul liberalizează înstrăinarea patrimoniului național, prin derogări care

creează pârghii pentru clientela politică pentru desfășurare de activități...

Mulțumesc.

Domnule Vela, vă rog.

## **Domnul Gheorghe Vela:**

## Domnule președinte,

## Onorați colegi,

Inițiativa aceasta încearcă să transfere dreptul de a folosi o parte dintre cimitire sau urnele pentru cenușa celor decedați către persoane fizice. Dar, așa cum a spus și antevorbitoarea de dinainte, nu există transparență în acest act de delegare de către stat sau unitățile administrativteritoriale, nu există referire la licitații, nu există referire la studii de oportunitate, nu există referire la lucrurile de bază. Prin urmare, creăm un haos sau încurajăm o mafie locală ca să folosească locurile de înhumare și locurile de depozitare a cenușii decedaților după bunul-plac.

Deci, în opinia mea, a ceda un domeniu public sau o parte din el unor persoane fizice fără transparență înseamnă efectiv să minimalizăm influența legii în viața oamenilor.

De aceea...

## **Domnul Mircea Abrudean:**

## Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile asupra acestui punct al ordinii de

## zi.

## Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 2 avem Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România, pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România (L121/2025).

Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice, se adoptă cu votul majorității senatorilor.

Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile.

Domnul Vela.

Apoi, domnul Șipoș.

## Domnule președinte,

## Onorați colegi,

Și la comisii i-am spus, chiar personal, domnului Vexler, prin audioconferință, că acest proiect, deși pare că este folositor anumitor culte și minorități, totuși văduvește de posibilitatea de a se bucura de facilitățile pe care dorește să le pună la dispoziția cetățenilor acest proiect de lege, văduvește cultul majoritar al Bisericii Ortodoxe Române.

În perioada comunistă, știm foarte bine, a dispărut o biserică, o mănăstire din București, Mănăstirea Văcărești, a fost rasă de pe fața pământului, în zona BIG Berceni. Nici până în ziua de astăzi nu a fost despăgubită biserica pentru ceea ce a făcut statul comunist.

Dacă ar fi fost folositoare tuturor cultelor, inclusiv cultului majoritar și tuturor etniilor, inclusiv etniei majoritare române, aș fi votat cu bucurie acest proiect de lege. Dar, întrucât este restrictiv, doar pentru cultele și minoritățile naționale, și nu ajută și cultul majoritar, mă voi abține.

Vă mulțumesc frumos.

Mulțumesc.

Domnule senator Șipoș Cristian, vă rog.

## **Domnul Eugen-Cristian Șipoș:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am constatat că există un dezechilibru major între dovezile care trebuie aduse în vederea retrocedării și efectele pe care le creează, în sensul că se vorbește despre probe generice, pe de o parte, iar, pe cealaltă parte, efectele sunt clare și foarte intense: chirie de 8,5% pe an din valoarea imobilului.

Se remarcă un tratament discriminatoriu și jignitor la adresa populației majoritare a statului român, legea adresându-se doar minorităților.

Cred că, înainte de orice, ar trebui evaluat impactul bugetar, mai ales că acesta va fi multianual și în creștere de la an la an.

România este într-o situație financiară aproape de colaps. Clasa politică încearcă de săptămâni bune să găsească soluții. Adoptarea, în acest moment, a unei asemenea legi ar însemna că majoritatea lucrează, paradoxal, împotriva majorității.

Ca atare, vă propun să respingem acest proiect de lege. Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Corlățean.

## **Domnul Titus Corlățean:**

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Se întâmplă să fiu mai bătrân și mai știutor de niște detalii legate de Legea nr. 165, jurisprudența Curții Europene la acel moment, Comitetul Miniștrilor, tot ce s-a întâmplat la Consiliul Europei.

Propunerea legislativă – și e bine să citim corect, cu atenție, din punct de vedere juridic – e o propunere și o formulă opozabilă _erga omnes_ – ca să închidem discuția asta –, nu e pe selectivități, că citim noi că este... autorul provine de la nu știu ce minoritate, de la minorități..., nu știu ce.

Vă rog frumos, citim cu atenție textul legii și dacă e opozabil _erga omnes_ , știind că cei care au avut, de-a lungul anilor, de depus documente și așa mai departe, în principiu, le-au depus, dar sunt persoane foarte în vârstă – apropo, pot să fac o listă lungă, sunt unii care sunt și supraviețuitori ai Holocaustului sau alte lucruri de acest gen –, e greu pentru aceste persoane. De asta se propune un termen suplimentar, în special pentru cei în vârstă, bolnavi și așa mai departe care au avut niște dificultăți legate de documente.

Haideți să nu transformăm o intenție generoasă într-un subiect de bătălie politică, acolo unde nu este cazul!

Grupul PSD va vota această inițiativă.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi.

Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 3 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice (L135/2025).

Raportul comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională este de respingere a propunerii legislative, cu amendamente respinse.

Propunea legislativă face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți. Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile.

Nu există intervenții, am încheiat dezbaterile asupra acestui punct al ordinii de zi.

Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 4 avem Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2023 privind unele măsuri pentru raportarea arieratelor de către instituțiile publice și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice (L649/2023). Reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 556/2024.

Raportul comun al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisiei pentru constituționalitate este de admitere a legii, în forma transmisă la promulgare, cu amendamente admise, în vederea punerii de acord cu decizia Curții Constituționale.

Legea face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.

Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile.

Domnule Vela, vă rog.

## **Domnul Gheorghe Vela:**

## Domnule președinte,

Proiectul de lege care ne este supus spre dezbatere și adoptare se referă la neraportarea arieratelor care au fost acumulate în decursul timpului. Arierate înseamnă plăți care nu au fost făcute, salarii care nu au fost plătite, datorii către salariați, către anumiți furnizori, către anumiți agenți economici, care n-au fost onorate.

Practic, ni se cere, recomandă și, mai ales, ni se impune ca să fim de acord ca cetățenii să nu mai știe despre aceste lucruri, să nu mai fie raportate, adică să măturăm gunoiul sub covor, dar să-l lăsăm acolo unde este, să nu mai fie transparență. Nu se poate ca, într-o democrație curată, într-o democrație reală, cetățenii să nu cunoască ce se întâmplă în bugetul de stat și în finanțele țării.

De aceea trebuie să votăm împotriva acestui proiect de lege, pentru că se vrea să se ascundă toate problemele legate de gestiunea finanțelor și de modul în care a fost administrată această țară și de...

15 secunde, vă rog.

Acestea sunt motivele: lipsa transparenței și lipsa onestității, care ni se cer ca să le adoptăm în actul legislativ. Vă mulțumesc frumos.

Mulțumesc.

Doamna senator Violeta Alexandru.

Apoi domnul senator Fenechiu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Trebuie să clarificăm niște lucruri. Proiectul se referă, într-adevăr, la niște restanțe, dar ele, aceste restanțe, provin din acțiuni în justiție ale diverșilor salariați care au, aveau de primit măriri, de fapt, promise și suspendate de Guvern, și așa mai departe. La asta se referă proiectul.

Acum, în esență, e vorba despre încadrarea la restanțe salarii, și nu la arierate. E o chestiune contabilă. Nu e neapărat o problemă de transparență, cât e o chestiune contabilă, care îți arată o lipsă de transparență a reprezentanților ministerului să explice care este adevăratul motiv.

Din câte mi-au spus colegii – și fac aici un apel, mai ales în condițiile în care se formează un nou guvern –, nu există ca Ministerul Finanțelor să nu fie prezent la comisii și să nu răspundă unor întrebări pe subiecte tehnice, care arată o încadrare într-un fel sau altul. N-avem noi cum să dezbatem aici în profunzime, dar fac un apel la reprezentanții Ministerului Finanțelor să lămurească Parlamentul când îi cere Parlamentului să voteze un proiect de lege care aparent e tehnic, dar în realitate se referă la niște drepturi salariale și la încadrarea lor în mod corect, pentru a li se plăti oamenilor ceea ce atât administrativ, cât și instanțele au decis că trebuie să primească.

Mulțumesc.

Domnule Fenechiu, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Tribuna Parlamentului este o tribună de dezbateri. Faptul că anumiți colegi simt nevoia să vorbească despre dictatură, despre lipsa democrației, când ei sunt lăsați să elucubreze cum vor ei, este dovada unei fățărnicii greu de acceptat. Poate că cei care susțin asemenea absurdități juridice, parlamentare și logice ar trebui să se uite pe ce votăm, ar trebui să vadă că avem o decizie a Curții Constituționale și ar trebui, cunoscând sistemul de lucru al Parlamentului și Constituția României, să știe că deciziile Curții Constituționale sunt obligatorii de la momentul publicării în Monitorul Oficial. În rest, putem elucubra oricât. Nimeni nu poate interzice dreptul la elucubrație.

Partidul Național Liberal va vota pentru. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile asupra acestui punct al ordinii de zi. Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 5 avem Proiectul de lege privind desființarea unei judecătorii și a parchetului de pe lângă aceasta (L160/2025).

Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul face parte din categoria legilor organice, se adoptă cu votul majorității senatorilor.

Senatul este Camera decizională.

Începem dezbaterile. Nu există...

Vă rog, domnule Vela.

## **Domnul Gheorghe Vela:**

## Domnule președinte, Onorați colegi,

Prezența unei judecătorii într-o anumită zonă, dintr-un anumit județ, într-un anumit teritoriu sau a unui parchet are un rol nu doar funcțional, nu doar pentru a deservi anumite servicii de justiție pentru cetățeni, ci inclusiv de a întări spiritul moral, de a paraliza și de a-i intimida pe cei care doresc să comită infracțiuni. Iar a desființa o judecătorie – și mai ales un parchet – înseamnă efectiv să nu ne gândim deloc la răul care poate fi făcut în societate printr-o asemenea măsură.

Faptul că Judecătoria Însurăței din Brăila se vrea a fi desființată arată că Ministerul Justiției a gestionat foarte prost treburile în acest sector. Mai mult decât atât, faptul că nu sunt magistrați care să dorească să ajungă acolo arată că dorința pentru a face dreptate a scăzut în țara aceasta.

Nu pot să fiu de acord, ca avocat, ca o instituție, o instanță să fie desființată – și un parchet. Noi trebuie să înființăm instanțe...

10 secunde, vă rog.

## **Domnul Gheorghe Vela:**

...în România, nu să le desființăm.

De aceea, dacă se voia un lucru bun, trebuia un proiect de lege pentru ca această instanță și parchetul să fie repuse în drepturi și să fie dat...

Vă mulțumesc, domnule senator. Domnul Petrea.

## **Domnul Dorin-Silviu Petrea:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Am impresia că suntem într-o piesă de Caragiale: două steaguri la judecătorie, două steaguri la primărie, două steaguri în altă parte.

Ideea este foarte simplă. Eu sunt din Brăila, am foarte mulți prieteni și rude în Însurăței și vreau să vă spun că proximitatea unei astfel de judecătorii acolo, în zonă, era benefică pentru cetățeni. Iar noi în fiecare zi, aici, trebuie să lucrăm și să muncim pentru cetățenii noștri. O astfel de instituție acolo aducea foarte multe avantaje cetățenilor din zonă și din proximitatea acelei zone, ca să aflăm că, de fapt, nu putea să vină un domn sau o doamnă judecător, că nu putea să ajungă un domn sau o doamnă procuror. Oameni buni, trebuie să ne ducem să lucrăm pentru cetățenii noștri.

Dacă noi într-adevăr voiam să facem cu adevărat o schimbare reală în această țară, făceam acea lege de reformă teritorial-administrativă, pe care o tot așteptăm de 35 de ani, și atunci înțelegeam că reducem primării, reducem judecătorii și așa mai departe. Atâta timp cât nu facem

această reformă teritorial-administrativă și nu avem curaj, domnilor de la PSD și de la PNL, să ne asumăm un astfel de lucru pentru cetățenii noștri, restul sunt povești. Desființăm pe ici, pe colo – sunt forme fără fond.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile asupra acestui punct al ordinii de zi. Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 6 avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 63 alin. (4) și a art. 65 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice (L141/2025).

Raportul comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare, se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.

Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile.

Nu există intervenții, am încheiat dezbaterile. Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 7 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155 din 21 noiembrie 2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân (L156/2025).

Raportul Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală este de respingere a propunerii legislative, cu amendamente respinse.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare, se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.

Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile.

Domnule Fodoca, vă rog.

## **Domnul Liviu-Iulian Fodoca:**

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Dacă vrem să evaluăm moralitatea și eficiența statului român, trebuie doar să ne uităm la cum tratăm câinii fără stăpân și la cum risipim banii publici în acest proces. După peste 20 de ani de la OUG nr. 155/2001, România e, din păcate, singura țară din Uniunea Europeană care folosește eutanasierea ca metodă principală de gestionare a câinilor comunitari. Rezultatul? Peste un miliard de euro cheltuiți pentru a ucide 1,5 milioane de câini. Aceeași sumă ar fi putut steriliza 25 de milioane. În 2024 avem peste 4,7 milioane de câini înregistrați, dar doar 18% sunt sterilizați. Și ce facem cu ei? Îi capturăm, îi ținem 14 zile și apoi îi ucidem pe bani publici.

Nu există trasabilitate, nu există control, nu există eficiență. Există doar exterminare organizată. Un exemplu. La un singur adăpost din Vrancea au eutanasiat 6.200 de câini într-un an. Firma care îi administrează câștigă milioane de euro din aceste practici și are contracte în peste 100 de localități.

Această lege propune...

15 secunde, vă rog.

...reglementare responsabilă, transparență și eficiență, sterilizarea câinilor fără acte de origine, clarificarea abandonului, implicarea societății civile, iar eutanasierea, dacă mai există, să fie ultima soluție, nu politică de stat.

Vă rog să susțineți această lege, România are nevoie de umanitate.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul Fenechiu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulți dintre noi știm, câinele este cel mai bun prieten al omului. Pe de altă parte, să iei viața cuiva, chiar și a unui animal, este un lucru extrem de urât.

În momentul în care discutăm de politici publice în materie de câini, poate că cel mai important lucru este să cunoaștem nu doar realitatea, ci și perspectiva reală, legală a identificării unei soluții. Am stat și m-am gândit mult, făcând analiza acestei legi, cât s-au gândit colegii care au inițiat-o și cum ar putea fi pusă în practică. Pentru că, din modul cum a fost redactată, rezulta că o parte din câinii care nu puteau să-și ia certificatul de origine, care erau în curțile unor oameni, erau într-un pericol în care, ca să respecți legea, trebuia ca organul de aplicare să sară gardul, iar, dacă nu săreai gardul, nu puteai respecta legea.

Eu cred că asemenea proiecte de lege trebuie făcute în colaborare cu autoritățile publice, făcute cu specialiștii și trebuie făcute, în special, pe ideea să nu omorâm câinii. Câinii sunt suflete, sunt prietenii oamenilor și cred că cel mai important lucru este să nu-i omorâm, să-i salvăm, să-i fidelizăm, pentru că sunt singurii care sunt alături de noi.

PNL va vota pentru raportul de respingere, din motivele indicate.

Mulțumesc mult.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile asupra acestui punct al ordinii de

zi.

Inițiativa rămâne la vot final. Stimați colegi,

Trecem la exprimarea votului final asupra inițiativelor legislative.

Potrivit prevederilor art. 112 din Regulamentul Senatului, se vor supune unui singur vot raportul în întregime și inițiativa legislativă. De asemenea, vă reamintesc că votul se exercită prin intermediul sistemului de vot electronic hibrid.

În timpul ședinței de vot electronic hibrid, în cazul în care senatorul este înregistrat în aplicație sau are cardul de vot introdus în consolă, dar nu apasă nicio tastă, va figura absent la votul respectiv. În situația în care, din eroare, senatorul prezent în sala de plen exercită același vot prin modalități diferite de exprimare, în mod automat se va înregistra și se va lua în considerare doar opțiunea exprimată prin intermediul sistemului din sala de plen – cardul de vot.

Având în vedere cele prezentate anterior cu privire la votul prin intermediul sistemului de vot electronic hibrid, urmează să derulăm un vot-test. În acest sens, vă rog să vă introduceți cardurile de vot în console sau să accesați aplicația de vot.

Vă reamintesc, aveți la dispoziție 30 de secunde pentru exercitarea votului.

Vot-test, vă rog.

Sistemul de vot funcționează.

123 prezenți: 49 pentru, 13 împotrivă, 53 de abțineri, 8 „nu votez”, un coleg fără cartelă.

Dacă nu există comentarii asupra sistemului de vot, înainte de a trece la votul final, vă informez că avem onoarea de a-i avea ca oaspeți la balcon pe reprezentanți ai Comisiei de politică externă, securitate și apărare a Senatului Republicii Cehia.

Vă rog să-i aplaudați.

Îi dau cuvântul domnului senator Titus Corlățean pentru o scurtă intervenție.

## **Domnul Titus Corlățean:**

Mulțumesc foarte mult.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Îmi face plăcere, la rândul meu, să anunț prezența la balcon a unei delegații a Senatului Republicii Cehe, condusă de președintele Comisiei de politică externă, securitate și apărare, Pavel Fischer, împreună cu un număr de colegi senatori. Este o vizită importantă, pentru că relația bilaterală cu Cehia este una solidă, parteneriatul nostru în cadrul Uniunii Europene este unul extrem de important și, ca aliați, ne susținem reciproc.

În mod special – și ăsta e motivul principal pentru care am vrut să iau cuvântul –, aș vrea să-i mulțumesc colegului și președintelui Pavel Fischer pentru faptul că a știut să onoreze, în urmă cu câteva săptămâni, la o ceremonie mai specială desfășurată în Cehia, în contextul în care marcăm 80 de ani de la eliberarea Cehiei și Slovaciei, cu contribuția directă a armatei române, cu foarte multe jertfe..., domnia-sa a fost prezent personal la o ceremonie organizată la Kromeriz, un oraș care a fost salvat de la distrugere efectivă de către armata română. Au fost mulți soldați români care au căzut. Îi mulțumesc lui Pavel Fischer pentru prezență. Tot așa cum noi, ieri, am onorat memoria soldaților cehoslovaci căzuți în Primul Război Mondial în Dobrogea, în luptele împotriva armatei austro-ungare.

Astfel încât aș dori încă o dată să îi salutăm și să le urăm bun-venit.

Și ținem aproape!

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Vă mulțumesc.

Trecem la votul final.

Punctul 1, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 315 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ (L130/2025).

Urmează să ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de admitere, cu amendamente admise, și a propunerii legislative, astfel cum se propune a fi modificată prin amendamentele din raport.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Abținere.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Cu 68 de voturi pentru, 29 împotrivă, 30 de abțineri, propunerea a fost adoptată.

Punctul 2, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România, pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România (L121/2025).

Urmează să ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de admitere, cu amendamente admise, și a propunerii legislative, astfel cum se propune a fi modificată prin amendamentele din raport.

Propunerea face parte din categoria legilor organice.

Împotrivă.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Întrucât nu a întrunit numărul necesar de voturi, propunerea legislativă a fost respinsă.

Vă rog, domnule Corlățean.

## **Domnul Titus Corlățean:**

Dincolo de rezultatul votului, foarte pe scurt.

Dacă vă uitați la propunerea legislativă, propune modificarea a trei acte normative distincte, care, în funcție de obiectul lor, privesc procedura de retrocedare: unele privind minoritățile, altele cultele religioase și altele Legea nr. 165...

Vă rog să tăceți și să respectați ceea ce vă spun în plenul Senatului.

Legea nr. 165...

Legea nr. 165...

Vă rog, stimați colegi.

## **Domnul Titus Corlățean:**

...este opozabilă _erga omnes_ întregii Românii.

Dacă n-ați înțeles aceste lucruri elementare, puneți mâna pe carte.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

La punctul 3 avem Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice...

Vă rog, liniște, stimați colegi, suntem în procedură de vot. Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice (L135/2025).

Ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de respingere, respectiv respingerea propunerii legislative. Propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

Adrian Peiu – pentru.

124 de voturi pentru, un vot împotrivă. Propunerea a fost respinsă.

Vă rog, domnule Iacob, înțeleg că aveți o intervenție foarte scurtă.

## **Domnul Constantin-Ciprian Iacob:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Pentru că am observat că la punctul anterior ați dat cuvântul domnilor de la PSD pentru a explica votul, țin morțiș să explic și eu votul de astăzi și să le spun domnilor de la PSD, atunci când vin cu o propunere legislativă – așa cum putem să-l parafrazăm pe colegul Titus Corlățean: puneți mâna pe carte, băieți, nu faceți confuzie între un certificat de grefă și o simplă declarație notarială.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

La punctul 4 avem Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2023 privind unele măsuri pentru raportarea arieratelor de către instituțiile publice și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice (L649/2023).

Reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 556/2024.

Trecem la votul final asupra legii.

Vă reamintesc, ne aflăm în situația reexaminării legii ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 556/2024.

Urmează să ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de admitere, cu amendamente admise, și a legii, astfel cum se propune a fi modificată prin amendamentele din raport.

Legea face parte din categoria legilor ordinare.

Adrian Peiu – abținere.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

97 pentru, 20 împotrivă, 10 abțineri.

Legea a fost adoptată.

Punctul 5, Proiectul de lege privind desființarea unei judecătorii și a parchetului de pe lângă aceasta (L160/2025).

Ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de admitere și a proiectului de lege.

Proiectul face parte din categoria legilor organice.

Adrian Peiu – împotrivă.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

112 pentru, 13 împotrivă, o abținere. Proiectul a fost adoptat.

Punctul 6, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 63 alin. (4) și a art. 65 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice (L141/2025).

Urmează să ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de respingere, respectiv respingerea propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

Pentru respingere și eu.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

124 de voturi pentru, un vot împotrivă, o abținere. Proiectul de lege a fost respins.

Punctul 7, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155 din 21 noiembrie 2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân (L156/2025).

Ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de respingere, respectiv respingerea propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

Împotriva respingerii.

84 pentru, 38 împotrivă, două abțineri. Propunerea este respinsă.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții, următoarele legi:

1. Lege privind consacrarea zilei de 8 mai ca Ziua Victoriei Coaliției Națiunilor Unite în Cel de-Al Doilea Război Mondial;