Stenogramă plen

Stimați colegi, Începem în două minute.

## PAUZĂ

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 30 iunie 2025.

Ședința este condusă de Mircea Abrudean, președintele Senatului, asistat de doamna senator Doina-Elena Federovici și doamna senator Niculina Stelea, secretari ai Senatului.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi, programul de lucru, stabilite de Biroul permanent al Senatului și Comitetul liderilor grupurilor parlamentare, au fost distribuite și afișate pe pagina de internet a Senatului.

Pentru operativitate, în prima parte a ședinței de plen se vor desfășura dezbaterile asupra punctelor înscrise pe ordinea de zi, iar după încheierea acestora, în a doua parte a ședinței, se va desfășura sesiunea de vot final, conform hotărârii Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

Stimați colegi, trecem la secțiunea I a ordinii de zi.

La punctul 1, secțiunea I, avem aprobarea prelungirii la 60 de zile a termenului de dezbatere și adoptare a unei inițiative legislative.

Potrivit art. 93 alin. (4) din Regulamentul Senatului, caracterul complex al legii se stabilește prin hotărârea plenului Senatului, la propunerea Biroului permanent, care a analizat solicitarea privind prelungirea la 60 de zile a

termenului de dezbatere și adoptare a unei inițiative legislative, astfel cum este afișată pe pagina de internet a Senatului.

Propunerea a fost adoptată.

Domnule Manea, vă rog, aveți un anunț de făcut. Domnul senator Manea Dumitru.

Vă rog.

## **Domnul Dumitru Manea:**

O comunicare din partea Partidului SOS România. Către domnul Mircea Abrudean, președintele Senatului, Către Biroul permanent al Senatului, Către Senatul României.

Stimate domnule președinte,

Dragi colegi,

Prin prezenta, vă rog să luați act de retragerea sprijinului politic și excluderea din Partidul SOS România, iar pe cale de consecință și din Grupul parlamentar al Partidului SOS România de la Senat, a următorilor senatori:

– doamna senator Nadia-Cosmina Cerva, aleasă pe listele noastre în Circumscripția electorală nr. 42 București

;

_–_ domnul senator Dorin-Silviu Petrea, ales pe listele noastre în Circumscripția electorală nr. 9 Brăila;

– domnul senator Clement Sava, ales pe listele noastre în Circumscripția electorală nr. 14 Constanța...

## **Din sală:**

Bravo!

## **Domnul Dumitru Manea:**

...începând cu data de 29.06.2025, în baza deciziei Comitetului Național al Partidului SOS România.

Iar, pe cale de consecință, Partidul SOS România desființează Grupul parlamentar SOS România de la Senat...

, interzice categoric acestora să mai folosească numele partidului, iar doamna Nadia-Cosmina Cerva nu mai este liderul de grup de la Senat al partidului, grupul nemaiîntrunind numărul minim de 7 senatori.

Suntem aici!

Dumitru Manea, senator, vicepreședinte al Partidului SOS România.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Mulțumesc, domnule senator.

Notificarea primită la Biroul permanent a fost transmisă Grupului parlamentar SOS România, care va lua act și va comunica, în consecință, plenului Senatului care este hotărârea grupului parlamentar.

Domnul Darău.

## **Domnul Ambrozie-Irineu Darău:**

## Foarte scurt, pe procedură.

Cred că totuși e un moment important, în care unii oameni care... sau unele grupuri care clamau democrația și importanța votului schimbă fundamental modul în care românii au trimis niște parlamentari în Parlament și poate se dau niște explicații legat de motive, că înțeleg că, după o lungă istorie de clamat suveranism, în propriul partid ați ajuns să vă excludeți pentru acuzații legate de trădări naționale și infiltrări străine.

Poate ne spuneți și dumneavoastră ce conțin acele acte de excludere, că nu ați motivat în niciun fel renunțarea la jumătate din grupul parlamentar.

Bravo!

Mulțumesc.

Doamna Cerva, vă rog.

## **Doamna Nadia-Cosmina Cerva:**

Gata, stimați colegi, nu pleacă nimeni, nu se strică niciun grup, intrăm în vacanță în formula în care am venit.

Bravo!

## **Doamna Nadia-Cosmina Cerva:**

Vă aduc la cunoștință că, fiind membri ai Senatului, ni se aplică Regulamentul Senatului. Partidul aplică statutul așa după cum știe.

Dacă vreți câteva explicații, să știți că nu le avem, pentru că nu am primit niciunul dintre noi nicio decizie de excludere. Așa cum știți din presă, sunt deja vreo 5... 8, deja am pierdut numărul, 12... 15 parlamentari excluși din Partidul SOS România. Din păcate, niciunul dintre ei n-a primit decizia și nu cunoaște motivele.

În aceste condiții, îi aduc la cunoștință domnului Manea, ca senator, că Regulamentul Senatului prevede, la art. 19, că orice modificare intervenită în conducerea sau componența unui grup parlamentar se aduce la cunoștință, în scris, președintelui Senatului de către liderul de grup, sub semnătură, domnule Manea. Momentan, eu sunt liderul de grup, nu am adus la cunoștință nicio modificare.

În aceste condiții, când o să primim deciziile, domnilor de la USR, aveți cuvântul meu că veți cunoaște motivele pentru care am fost excluși din partid. La acest moment, nu le cunoaștem.

Vă mulțumesc.

## **Din sală:**

Bravo!

Mulțumesc, doamna senator. Trecem mai departe.

La punctul 2, secțiunea I, avem notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare la 27 iunie 2025, a unor inițiative legislative.

Această notă este afișată pe pagina de internet a Senatului.

Inițiativele legislative se consideră adoptate prin împlinirea termenului, în conformitate cu art. 75 alin. (2) teza a III-a din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 152 alin. (2) din Regulamentul Senatului, și urmează să fie transmise Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, în calitate de Cameră decizională.

Domnule Chelaru, vă rog.

## **Domnul Mircia Chelaru:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Cu tot respectul cuvenit instituției, vă reamintesc, domnule președinte, că am mai avut o intervenție anterior pe această speță. Cum se face că nu reușim în cadrul Senatului să aranjăm în așa fel prioritățile, să planificăm intrările la dezbatere ale unor legi aparent nevinovate și să treacă tacit o lege privind modul cum trebuie să combatem consumul de droguri între tineri și copii? Trece tacit, ca și cum Senatul n-ar fi interesat de așa ceva.

Dar, la actuala lege, a doua, respectiv, este foarte interesant cum se produce o segregare, o discriminare. Atrag atenția că legea prevede, pe bună dreptate, că am văzut exact ceea ce cuprinde expunerea de motive, să dăm compensații, să facem acte reparatorii copiilor copiilor – probabil moșilor și strămoșilor, și nașilor –, dar, atenție!, se elimină prin lege art. XLII din Legea nr. 156 pe ’24 cu privire la prorogări. Păi, ce facem, prorogăm numai pentru aceștia sau eliminăm această discriminare și facem... eliminăm toate prorogările la toate interdicțiile? Acolo sunt și foștii deținuți anticomuniști, sunt și alte categorii socioprofesionale cărora li s-a prorogat.

În consecință, trimitem o lege defectă, fără să o vedem, fără să o dezbatem și e păcat.

Cu rugămintea, domnule președinte al Senatului, că așa ați promis, haideți să punem în ordine puțin acest lucru prin care Senatul să nu se sustragă de la asemenea...

Mulțumesc, domnule senator. Domnule Vela, vă rog. Și apoi, domnul Darău.

## Domnule președinte,

Onorați colegi,

Achiesez integral la punctul de vedere al domnului general și senator Chelaru.

Vreau să adaug însă ceva referitor la legea L142/2025 privitoare la despăgubirea copiilor celor care au suferit în vremea 6 martie... 6 septembrie 1940 – 6 martie 1945.

Da, au suferit. A fost un holocaust în România și așa mai departe. Ne interesează însă următoarea chestiune: când are de gând statul român să-i despăgubească pe urmașii celor care au fost deportați în Bărăgan, când are de gând statul român să îi despăgubească pe urmașii celor care au fost hăituiți în munți, luptătorii anticomuniști partizani, când are de gând statul comunist să-i despăgubească pe urmașii și copiii celor care au fost mărturisitori în temnițele comuniste, preoți, călugări și așa mai departe?

Funcționează microfonul, domnule Vela.

## **Domnul Gheorghe Vela:**

Pentru ei nu este mumă? Sau este doar ciumă statul român și pentru alții este doar mumă? Asta am vrut ca să spun – pe ai noștri când avem de gând să ni-i despăgubim? Cei care au suferit în perioada comunistă, niște...

Mulțumim.

Domnule Darău, vă rog.

Vă reamintesc că la adoptările tacite nu facem dezbateri, deci dacă pe procedură aveți intervenții.

Dacă nu, trecem mai departe.

## **Domnul Ambrozie-Irineu Darău:**

Mulțumesc.

Pe procedură.

N-aș fi intervenit, dacă nu erau aceste luări de cuvânt. Sunt de 5 ani senator și am intervenit de multe ori pe mai

multe legi de modificare a legilor și decretelor legate de victime ale diverselor perioade și regimuri autoritare de pe teritoriul nostru. Nu e un subiect de glumă. Cred că în viitor – și am mai vorbi despre asta – ar trebui să avem o lege a recunoștinței pe model occidental, unitară, care să reglementeze unitar aceste compensații, pentru că nu sunt beneficii.

Dar ceea ce rog, apropo de, cumva, ironia legată de „urmași”, să nu se mai facă această ironie, pentru că acele familii care, fie pe criterii etnice, fie din cauza regimului comunist, fie din cauza Holocaustului, fie din cauza deportărilor, au suferit, au suferit împreună cu copiii, uneori născuți, alteori încă nenăscuți. De aceea, în cuantum de 50%, urmașilor direcți – nu urmașilor urmașilor, urmașilor direcți! – ai victimelor li se acordă niște compensații.

Repet, ar trebui să unificăm legislația, dar, până una-alta, să nu mai ducem în derizoriu un subiect teribil de serios, legat de victimele comunismului, victimele Holocaustului și de urmașii lor direcți.

Mulțumesc.

Domnule Peia, vă rog.

## **Domnul Ninel Peia:**

Dragi colegi, Domnule președinte,

Nu luam cuvântul, dar din respect pentru colegul nostru de la USR.

Și sunt de acord, voi vota această lege, cu o singură condiție: să introducem aici și victimele statului paralel, victimele regimului Băsescu și victimele regimului Iohannis.

## Mulțumesc.

Stimați colegi, continuăm lucrările, trecem la secțiunea următoare a ordinii de zi.

La punctul 1 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea art. 1.391 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil (L188/2025).

Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți. Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile.

Domnule senator Cazanciuc, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Inițiativa de modificare a art. 1.391 din Codul civil de astăzi își propune să aducă o formă de alinare a părinților care își văd copiii traumatizați pe viață în urma unor accidente rutiere sau a copiilor care trebuie să aibă grijă de părinții mutilați în urma unor acte de violență domestică. Astăzi, Codul civil permite acordarea de despăgubiri morale și materiale doar urmașilor celor decedați ca urmare a unui accident rutier, de exemplu. Din păcate, în situația în care un copil sau un adult ajung să se deplaseze într-un scaun cu rotile, ori rămân țintuiți la pat pe viață, pierderile fizice, psihice sau sociale nu sunt acoperite pentru familia care trebuie să aibă grijă de victimă.

Articolul supus astăzi modificării a făcut obiectul Deciziei Curții nr. 342/2024, prin care s-a stabilit că este neconstituțional, în măsura în care limitează posibilitatea victimelor indirecte de a fi despăgubite pentru restrângerea posibilităților lor de viață familială și socială, ca urmare a unor vătămări ale integrității corporale ori ale sănătății victimei directe.

Am inițiat prezentul demers pentru a pune legea în acord cu decizia CCR, stabilind, totodată, criterii care să permită instanțelor de judecată o practică unitară.

În ultima zi a sesiunii parlamentare, rugămintea e să dăm un vot pentru această inițiativă care o să ne pună pe toți de partea celor care au nevoie de sprijinul nostru.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnule Vela, vă rog.

## **Domnul Gheorghe Vela:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## O intervenție scurtă.

În afară de ceea ce a spus domnul magistrat și senator Cazanciuc mai devreme – care este unul dintre inițiatorii proiectului de lege –, vreau să mai aduc o chestiune în discuție. Și vorbesc liber.

Ca practicieni ai dreptului, am fost, unii dintre cei care practicăm avocatura, în situația în care trebuia să apărăm pe urmașii victimei și așa mai departe. Forma în care este redactat de către legiuitor art. 1.391 nu prevede în mod expres, _expressis verbis_ , termenul, conceptul de „victimă directă”.

Și tocmai asta aduce ca îmbunătățire acest proiect de lege, și anume: face referire că cea care beneficiază în primul rând de aceste despăgubiri este victima directă și apoi urmașii și rudele victimei directe.

De aceea, este binevenit și-i rog pe toți colegii avocați, pentru că, indiferent de culoarea politică, acest proiect de lege îi ajută pe practicienii dreptului să aducă clarificare în practicarea avocaturii, în...

Vă mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi.

## Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 2 avem Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă (L161/2025).

Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validării este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.

Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile.

Domnul senator Darău.

Aceasta este o inițiativă a USR, credem noi, importantă. Mă bucur că are ocazia să treacă prin Senat în ultima zi din sesiune.

Practic, digitalizăm până la capăt procesul civil. În ce sens? Astăzi, probabil știți, deși majoritatea actelor pot fi trimise în format digital la instanță, în cazul actelor conform cu originalul trebuie semnată olograf și dusă fizic fiecare pagină a acelor hârtii conform cu originalul.

Ceea ce facem astăzi e ca, pe lângă această modalitate olografă, să adăugăm și semnătura electronică drept o variantă validă de a marca un document conform cu originalul.

Bineînțeles, judecătorul va avea în continuare posibilitatea să ceară confruntarea cu originalul, dar este vorba strict despre a elimina un drum fizic, cu hârtii fizice în mână, la instanță, în acest caz de acte conform cu originalul, ținând cont de faptul că semnătura electronică atestă exactitatea documentelor sub identitatea respectivei persoane.

Vă mulțumesc.

Sper din suflet să avem o largă majoritate pe acest proiect, va ușura multe drumuri la instanță în procesele civile. Mulțumesc.

Vă rog, domnule Vela, foarte scurtă intervenția. Apoi, domnul Vlahu.

## Domnule președinte,

Spre deosebire de Camera Deputaților, unde deputații se ceartă, dar nu în mod constructiv, iată că la Senat începem să avem consens pe anumite chestiuni care ne privesc pe noi, în special juriștii.

Vreau să adaug la ceea ce a spus domnul Darău următoarea chestiune: este binevenită această inițiativă legislativă, inclusiv dintr-un anumit punct de vedere, și anume sunt colegi care își redactează acțiunile, plângerile penale și trebuie să le depună în numărul de exemplare care trebuie să fie semnate olograf. Cu asta aducem o clarificare – e art. 149 din Codul de procedură civilă, pentru cei care aveți cunoștințe juridice – și scăpăm de o chestiune inclusiv legată de semnarea unor împuterniciri, fie ele conform cu originalul, notariale, sau chiar împuterniciri avocațiale.

De aceea, pentru că se aduce o simplificare și, în același timp, o îmbunătățire a legislației, este binevenit și acest proiect de lege și rog colegii juriști să voteze „pentru”. Mulțumim.

Domnul senator Vlahu.

## Vă mulțumesc.

Această propunere legislativă este una într-adevăr benefică, pentru că se produce o debirocratizare a instanțelor și, prin urmare, vom asigura un mers mai bun al acestora.

Într-adevăr, după cum s-a menționat anterior, copiile urmează a fi certificate conform cu originalul de către părțile din proces, iar, în eventualitatea în care sunt depuse prin intermediul poștei electronice, acestea vor purta semnătura electronică certificată, care va sublinia această obligație de a conforma înscrisurile cu mențiunea „conform cu originalul”. Prin urmare, Grupul AUR va vota pentru această inițiativă. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi.

Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 3 avem Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ (L159/2025).

Raportul comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisiei pentru administrație publică este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice, se adoptă cu votul majorității senatorilor.

Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile.

Nu există intervenții, am încheiat dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 4 avem Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind conservarea și utilizarea durabilă a biodiversității marine în zonele care nu intră sub jurisdicție națională – COM(2025) 173 final.

Începem dezbaterile.

Dacă nu sunt intervenții, hotărârea rămâne la vot final.

La punctul 5 avem Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a regulamentelor (UE) 2021/694, (UE) 2021/695, (UE) 2021/697, (UE) 2021/1.153, (UE) 2023/1.525 și (UE) 2024/795 în ceea ce privește stimularea investițiilor în domeniul apărării în bugetul UE, pentru a pune în aplicare Planul „ReArm Europe” – COM(2025) 188 final.

Începem dezbaterile.

Dacă nu sunt intervenții, inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 6 al ordinii de zi avem Proiect de hotărâre referitoare la Pachetul privind inspecția tehnică a autovehiculelor:

– Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2014/45/UE privind inspecția tehnică periodică a autovehiculelor și a remorcilor

acestora și a Directivei 2014/47/UE privind controlul tehnic în trafic al vehiculelor comerciale care circulă în Uniune – COM(2025) 180 final 2025/0097 (COD);

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Această comunicare a Comisiei este foarte importantă, deoarece traversăm o perioadă economică dificilă și atragerea de fonduri europene este esențială pentru noi pentru a continua proiectele de investiții. Europa trebuie să devină mai competitivă și România trebuie să facă și ea parte din acest proces, pentru că plasarea cercetării și inovării ne ajută să ne dezvoltăm motoarele economiei. Cercetarea și inovarea stimulează creșterea productivității, creșterea economică și, în cele din urmă, sporește bunăstarea tuturor cetățenilor, după cum au stabilit recent rapoartele Draghi și Letta.

De menționat că acest program „Horizon Europe”, în perioada 2021 – 2027, a alocat un buget de 95,5 miliarde de euro, iar în primii 3 ani de la implementare programul a finanțat peste 15.000 de proiecte, cu un buget de peste 43 de miliarde de euro.

Vreau să menționez că există un factor de multiplicare extraordinar în ceea ce privește investițiile în cercetare și inovare, iar pentru un euro investit am putut să atragem, să aducem 6 euro, multiplicați.

De asemenea, Comisia pune la dispoziție fonduri pentru industrii importante – industria auto și industria IT, pe zona de cercetare în domeniul inteligenței artificiale. România are know-how și are competențe pe aceste zone și este important să atragem fondurile puse la dispoziție de Uniunea Europeană.

Trebuie să continuăm să investim în cercetare și inovare, chiar dacă rezultatele nu se văd mâine, dar se vor vedea într-un timp suficient de scurt.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Vă mulțumesc.

Dacă nu mai există intervenții, am încheiat dezbaterile. Proiectul rămâne la vot final.

Stimați colegi,

Am ajuns la exprimarea votului final. Cu acordul liderilor grupurilor parlamentare, vă propun să exprimăm votul final mai repede decât era propus în program.

Dacă sunt alte propuneri?

Dacă nu sunt, cu acordul liderilor grupurilor parlamentare, trecem la exprimarea votului final asupra inițiativelor legislative.

Potrivit prevederilor art. 112 din Regulamentul Senatului, se vor supune unui singur vot raportul în întregime și inițiativa legislativă. De asemenea, vă reamintesc că votul se exercită prin intermediul sistemului de vot electronic hibrid: card de vot și tablete.

În timpul ședinței de vot electronic, în cazul în care senatorul este înregistrat în aplicație sau are cardul de vot introdus în consolă, dar nu apasă nicio tastă va figura absent la votul respectiv. În situația în care, din eroare, senatorul prezent în sala de plen exercită același vot prin modalități diferite de exprimare, în mod automat se va înregistra și se va lua în considerare doar opțiunea exprimată prin intermediul sistemului din sala de plen – cardul de vot.

Având în vedere cele prezentate anterior cu privire la votul prin intermediul sistemului de vot electronic hibrid, urmează să derulăm un vot-test. În acest sens, vă rog să vă introduceți cardurile de vot în console sau să accesați aplicația de vot.

Vă reamintesc că aveți la dispoziție 30 de secunde pentru exercitarea votului.

Dacă sunt colegi în sală care nu au cardul de vot, îi rog să menționeze acest lucru.

Vot-test, vă rog.

Sistemul de vot funcționează.

Dacă sunt intervenții cu privire la sistemul de vot sau procedură?

Continuăm cu votul final.

Punctul 1, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 1.391 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil (L188/2025).

Urmează să ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de admitere, cu amendamente admise, și a propunerii legislative astfel cum se propune a fi modificată prin amendamentele din raport.

Propunerea a fost adoptată.

Punctul 2, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă (L161/2025).

Urmează să ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de admitere, cu amendamente admise, și a

propunerii legislative astfel cum se propune a fi modificată prin amendamentele din raport.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

Punctul 3, Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ (L159/2025).

Urmează să ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de admitere, cu amendamente admise, și a propunerii legislative astfel cum se propune a fi modificată prin amendamentele din raport.

Propunerea face parte din categoria legilor organice.

Punctul 4, Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind utilizarea durabilă a biodiversității marine în zonele care nu intră sub jurisdicție națională – COM 173.

Punctul 5, Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea

de regulament pentru a pune în aplicare Planul „ReArm Europe” – COM 188.

Punctul 8, Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei – Orizont Europa – COM 189.

Vot, vă rog.

111 pentru, 7 împotrivă, 4 abțineri. Hotărârea a fost adoptată.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

1. Lege pentru instituirea anului 2026 ca „Anul Constantin Brâncuși”;

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Relații cu publicul: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78/79/83. Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|652922]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 92/25.VII.2025 conține 8 pagini.**

Prețul: 44 lei