Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·4 februarie 2026
Senatul · MO 12/2026 · 2026-02-04
Domnul senator Petrișor-Gabriel Peiu informează plenul Senatului asupra depunerii moțiunii simple cu titlul „Acordul UE – Mercosur: cum se angajează România într-un acord strategic major prin mandat clandestin, fără analiză și împotriva propriilor interese”
Domnul senator Dorin-Silviu Petrea informează plenul Senatului asupra depunerii moțiunii simple cu titlul „Ministrul progresist Radu Miruță compromite credibilitatea politicii de apărare a României prin declarații iresponsabile și lipsă de analiză strategică”
Domnul senator Ninel Peia informează plenul Senatului asupra depunerii moțiunii simple cu titlul „Educația, între avarie și abandon. Cum sunt transformați studenții în colateral bugetar”
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
· other · respins
· other
· other
· procedural
· procedural
· legislative transmission
· other
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege · vot amânat
· Dezbatere proiect de lege · vot amânat
· other
· Declarații politice
358 de discursuri
## **Domnul Mihai Coteț:**
Bună dimineața, stimați colegi! Începem lucrările.
Vă rog frumos, luați loc în sală.
Doamnelor și domnilor senatori,
Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 4 februarie 2026, și vă anunț că, din totalul de 133 de senatori, în acest moment s-au înregistrat ca prezenți la lucrări un număr de...
Un număr de 70 de senatori înscriși.
Domnule senator Peiu Petrișor, vă rog, pe procedură.
## **Domnul Petrișor-Gabriel Peiu:**
## Doamnelor și domnilor senatori,
Aș dori să vă rog să păstrăm un moment de reculegere în onoarea a... sau în memoria a doi, dacă vreți, mari susținători ai democrației parlamentare în România, care au și murit pentru asta, Iuliu Maniu și Ion Mihalache.
Ambii au murit în ziua de 5 februarie, Iuliu Maniu – la Sighet în 1953 și Ion Mihalache – 1963, repet, aceeași zi, 5 februarie, la Râmnicu Sărat.
Dumnezeu să-i ierte!
Mulțumesc frumos.
În continuare, domnule președinte...
Vă rog.
## **Domnul Petrișor-Gabriel Peiu:**
...vă rog să-mi permiteți să vă înaintez moțiunea simplă intitulată „Acordul UE – Mercosur: cum se angajează România într-un acord strategic major prin mandat clandestin, fără analiză și împotriva propriilor interese”, moțiune semnată de către 47 de membri ai Senatului României.
O secundă, stimați colegi!
Înțeleg că avem solicitarea din partea colegilor, celorlalți colegi din grupuri – camera care este în sală să se retragă. Conform regulamentului, nu este permisă. Domnule senator.
Mulțumesc, domnule președinte.
Vreau să vă anunț că, în temeiul prevederilor art. 170 din Regulamentul Senatului, republicat, înaintăm moțiunea simplă intitulată „Ministrul progresist Radu Miruță compromite credibilitatea politicii de apărare a României prin declarații iresponsabile și lipsă de analiză strategică”.
Această moțiune este semnată de 41 dintre colegii noștri și eu o să v-o dau dumneavoastră, domnule președinte.
Domnule senator Peia, vă rog.
## **Domnul Ninel Peia:**
Mulțumesc, domnule președinte.
Doresc să vă înmânez o moțiune simplă, intitulată „Educația, între avarie și abandon. Cum sunt transformați studenții în colateral bugetar”, împotriva ministrului interimar al educației, domnul Ilie-Gavril Bolojan, însoțită de 41 de semnături, ale 41 de senatori ai României.
## **Domnul Mihai Coteț:**
Stimați colegi, Vă rugăm frumos să retrageți camerele din sală, conform regulamentului.
Poftiți, pe procedură, domnule senator.
## **Domnul Eugen-Remus Negoi:**
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Aș vrea să vă prezint o situație nemaiîntâlnită până acum. La ora 9:00 au fost convocate comisiile reunite, trei comisii reunite, Cultură, Juridică și Constituționalitate, pentru o sesizare pe care a depus-o Grupul senatorilor AUR. Toată lumea a fost prezentă acolo.
La început, trebuia, conform procedurii, să se constate cvorumul. În schimb, unul dintre colegii de la AUR, senatorul Negru, fiind prezent acolo, a ales să își bată joc nu numai de toți colegii prezenți acolo, nu numai de toate procedurile parlamentare, ci și de bunul-simț, până la urmă, și a ales să plece fără să fie numărați oamenii, senatorii prezenți acolo, în așa fel încât a vrut cu tot dinadinsul să strice acea ședință. Culmea, repet, pentru un demers pe care ei înșiși, colegii de la AUR, l-au propus spre dezbatere și vot!
Așa ceva nu s-a mai întâmplat. Eu unul, în două mandate, nu am întâlnit o asemenea lipsă de respect din partea unui senator și a unui grup, până la urmă, pentru că și colegii dumnealui ar fi putut să-l oprească să dezbatem ceea ce ei înșiși și-au dorit să facem.
Sper să vă fie rușine, domnule senator, pentru ceea ce ați făcut în această comisie și în această dimineață! Știu că n-o să vă fie rușine, dar, asta e, trebuia să spun lucrul ăsta.
Mulțumesc.
## **Domnul Mihai Coteț:**
Mulțumesc. Liniște, vă rog! _(Neinteligibil.) ._ ..colegi, începem ședința.
Ședința este condusă de Mihai Coteț, vicepreședinte al Senatului...
– imediat! –, asistat de doamna senator Doina-Elena Federovici și domnul senator Cristian Ghinea, secretari ai Senatului.
Domnul senator Stoica. Domnule Negru, vă rog.
## **Domnul Corneliu Negru:**
Domnule președinte, Stimați colegi,
Refuz să intru în polemică cu domnul de mai devreme. Trebuie să ne învățăm o dată pentru totdeauna că există un regulament al Senatului care trebuie respectat. Nicio ședință nu începe fără cvorum. Când refuzi să stabilești cvorumul, ședința este...
Ne-am învățat aici să stăm pe acasă, să votăm din birouri... cu secretarele din birouri, să stăm pe nu știu unde și să fim „prezenți” la lucru. Învățați-vă o dată pentru totdeauna că ședințele se țin cu prezență fizică, nu altfel.
Cvorumul de ședință este obligatoriu, domnule de mai înainte! Refuz să intru în polemică cu dumneavoastră, sunteți o persoană sub demnitatea mea.
Mulțumesc frumos.
## **Domnul Mihai Coteț:**
Mulțumesc. Stimați colegi,
Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.
Dacă sunt comentarii pe ordinea de zi? Nu sunt.
Vă
Vot · approved
Domnul senator Petrișor-Gabriel Peiu informează plenul Senatului asupra depunerii moțiunii simple cu titlul „Acordul UE – Mercosur: cum se angajează România într-un acord strategic major prin mandat clandestin, fără analiză și împotriva propriilor interese”
Programul de lucru stabilit de Biroul permanent al Senatului și Comitetul liderilor este următorul: la ora 10:00 începem lucrările plenului, se continuă cu dezbateri; ulterior, întrebări, interpelări și declarații politice.
Sunt intervenții în legătură cu acest program? Nu sunt.
Vot · approved
Domnul senator Petrișor-Gabriel Peiu informează plenul Senatului asupra depunerii moțiunii simple cu titlul „Acordul UE – Mercosur: cum se angajează România într-un acord strategic major prin mandat clandestin, fără analiză și împotriva propriilor interese”
Pentru săptămâna viitoare, Biroul permanent vă propune următorul proiect de program de lucru, astfel cum a fost aprobat de Comitetul liderilor:
– luni, 9 februarie: avem plen... ședința Biroului permanent la ora 12:00 și continuă cu programul știut, cu plen la ora 16:00;
– marți: între 9:00 și 16:00 – lucrări în comisii permanente;
– miercuri, 11 februarie: ora 9:00 – lucrări în comisii permanente, la ora 10:00 – lucrări în plenul Senatului;
– joi, 12 februarie: ora 9:00 – 16:00 – lucrări în comisii permanente;
– vineri... 13 și 14 februarie: activități în circumscripții electorale.
Sunt intervenții în legătură cu acest program? Nu sunt.
Vă supun la vot.
Vă rog, votați.
Cu 92 de voturi pentru, programul a fost adoptat.
La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea transmiterii către Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a unei inițiative legislative. ## Stimați colegi,
În conformitate cu hotărârea Biroului permanent din 3 februarie 2026, pe baza avizului Comisiei pentru constituționalitate, potrivit prevederilor art. 35 alin. (1) lit. e) și ale art. 94 alin. (1) lit. b) din Regulamentul Senatului, se transmite către Camera Deputaților, pentru a dezbate și adopta ca primă Cameră sesizată, următoarea inițiativă legislativă, astfel cum a fost afișată pe pagina de internet a Senatului.
## **Domnul Gheorghe Vela**
**:**
O scurtă intervenție la asta.
## **Domnul Mihai Coteț:**
Supun la vot – către Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată – Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare și pentru modificarea art. 70 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului (b626/26.11.2025).
Vă rog, votați.
După vot, vă permit, vă rog, pe procedură.
Domnule... domnule senator, vă rog frumos, respectați regulamentul.
## **Domnul Gheorghe Vela**
**:**
Am dreptul să vorbesc la acest punct.
## **Domnul Mihai Coteț:**
Vă rog...
Pe regulament... pe regulament, vă rog.
Domnule senator, respectați-vă regulamentul și colegii! Vă rog frumos!
Din sală
#18519Procedura!
## **Domnul Mihai Coteț:**
## Respectați procedura.
La punctul 2, secțiunea I a ordinii de zi, avem notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare la 25 decembrie 2025 și 2 februarie 2026, a unor inițiative legislative.
Această notă este afișată pe pagina de internet a Senatului.
Inițiativele legislative se consideră adoptate prin împlinirea termenului, în conformitate cu art. 75 alin. (2) teza a III-a din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 153 alin. (2) din Regulamentul Senatului, și urmează a fi transmise Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare, în calitate de Cameră decizională.
Stimați...
stimate...
stimate coleg este o notă care nu se votează.
Vă rog... vă rog să... vă rog să luați loc în sală și veți primi cuvântul atunci pe procedură, pe regulament.
Stimați colegi...
Vă rog să așteptați să vă vină rândul.
Vă rog! Vă rog să așteptați. Stimați colegi,
Referitor la moțiuni, dezbaterea moțiunilor și votul vor fi... au fost stabilitate pentru luni, la ora 16:00.
Continuăm lucrările și trecem la secțiunea a II-a a ordinii de zi.
La punctul 1 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 69/2025 pentru reglementarea unor măsuri în domeniul guvernanței corporative a întreprinderilor publice (L583/15.12.2025).
Declar dezbaterile generale deschise pentru proiectul de lege.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului – la punctul 1 din secțiunea II.
Domnule Bogdan Stănescu, vă rog.
Nicolae-Bogdan-Codruț Stănescu
#20264vicepreședinte al Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice
## Domnule președinte,
Stimați... stimate doamne și stimați domni senatori, Propun astăzi ca Ordonanța nr. 69 să fie aprobată în plenul Senatului.
Ea aduce noutate pentru AMEPIP, în sensul că dă posibilitatea agenției să monitorizeze și să sancționeze comisiile de selecție pentru administratori care au depășit termenul legal prevăzut în Ordonanța nr. 109, cele 150 de zile.
Acest deziderat și termen nou dat de legiuitor, 31 martie, se referă la reducerea provizoratelor cu 50% în companiile de la nivel central și cu 10% în companiile de la nivel local. Vă mulțumesc.
Mulțumesc. Dau cuvântul comisiei...
Reprezentanții comisiilor raportoare, vă rog.
## Bună ziua!
## Mulțumesc.
Raport comun asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 69/2025 privind reglementarea unor măsuri în domeniul guvernanței corporative a întreprinderilor publice
Proiectul de lege are ca obiect reglementarea unor măsuri în domeniul guvernanței corporative a întreprinderilor publice. Consiliul Legislativ a avizat favorabil.
De asemenea, în ședințele separate din 30 ianuarie 2026 și 3 februarie, membrii Comisiei economice, industrii, servicii, turism și antreprenoriat și ai Comisiei pentru administrație publică au analizat proiectul de lege, avizele primite, punctele de vedere exprimate și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport comun de admitere, fără amendamente.
Comisia economică, industrii, servicii, turism și antreprenoriat și Comisia pentru administrație publică supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, fără amendamente, și proiectul de lege. În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.
Mulțumesc.
Domnule senator Vela Gheorghe, vă rog.
Gheorghe Vela
#22356Domnule președinte, Onorați colegi...
Din sală
#22425## **Din sală:**
Domnule președinte...
Din sală
#22483neafiliații iau cuvântul la final.
E adevărat, așa este pe regulament, aveți dreptate.
Gheorghe Vela
#22601Domnule președinte, îmi acordați acum cuvântul sau la sfârșit?
Facem o excepție acum.
Gheorghe Vela
#22747Ca să știu, că n-am niciun fel de problemă când vorbesc, important e să spun ideea.
Deci este vorba despre managementul companiilor publice, managementul companiilor publice, și vine ordonanța asta de guvern cu ideea și propunerea să fie redus la 50% personalul.
Eu am o altă recomandare: să înceapă domnul primministru Ilie Bolojan Gavrilă cu managementul eficient al propriului său Guvern și să reducă, dacă dorește, personalul cu 50%, care stă acolo, și sinecurile, și toate celelalte, nu să mărească la cinci posturi viceprim-minis... cinci posturi de viceprim-ministru, după care să se ia de companiile publice. Prima dată să-și facă ordine în propriul său Guvern. Vă mulțumesc frumos.
Domnul senator Petre George-Cezar.
## Bună ziua!
Mulțumesc.
Legat de această inițiativă, vă spun că nu mai este posibil să tot prelungim aceste termene doar pentru a ascunde incompetența șefilor din întreprinderile publice. Vorbim despre politruci puși în funcții publice pe criterii de partid, nu de competențe, oameni care au eșuat constant, oameni care au funcții atât la stat, cât și la privat.
În timp ce un om de rând se chinuie să-și găsească un job în ziua de astăzi, cu voia dumneavoastră, o să-l fac celebru pe domnul Andrei Gabriel Benghea Mălăieș, angajat la șase firme la stat și cinci la privat. Un politruc, un reprezentant a tot ceea ce înseamnă conducerea firmelor de stat din ziua de astăzi. Unul pe care l-ați protejat și pe care îl mențineți în funcție. Îl mențineți în funcție, în timp ce nouă ne cereți în ziua de astăzi răbdare și stabilitate.
Prelungirea acestor termene nu este o soluție, este o complicitate, e un mecanism prin care se maschează eșecul managerial, se irosesc bani publici și se perpetuează un sistem clientelar.
Până acum au fost doar vorbe, nu fapte. Asta ați făcut. Iar Parlamentul nu trebuie să fie complice la acest eșec. Aveți obligația să cerem... Să cerem criterii reale de competență, evaluări transparente și îndepărtarea celor... a tuturor celor care au demonstrat că nu sunt capabili să gestioneze aceste instituții. Cetățenii nu trebuie să mai plătească pentru greșelile și pentru toate interesele politice ale unor șefi incapabili și care îi acoperă.
Este momentul pentru responsabilitate, pentru criterii clare de performanță și pentru îndepărtarea imediată a celor care au demonstrat că nu sunt capabili să conducă. Mulțumesc.
Doamna senator Alexandru Violeta.
Bună dimineața, stimați colegi!
Am rugămintea să luăm foarte în serios acest proiect, în sensul în care și dumneavoastră, în circumscripții, aveți posibilitatea să dați următorul semnal.
Este un termen foarte clar în acest proiect de lege pe care îl aprobăm – 31 martie 2026, este după colț, este foarte curând. Până atunci, autoritățile tutelare – însemnând ministere sau autorități locale care sunt acționari unici sau majoritari în companiile de stat – trebuie să termine procedurile de selecție pentru administratori. Se reduce posibilitatea de a acționa prin provizorat.
Atenție, obiectivul este de a înceta provizoratele în conducerea acestor companii și de a organiza procedurile de selecție! Sigur, se presupune – și îmi place să cred –, cu toată rigoarea și cu toată respectarea ordonanței privind guvernarea corporativă, astfel încât să arătăm ca un stat care își gestionează aceste entități prin conducători care sunt... prin administratori care sunt aleși pe proceduri transparente și competitive.
Am rugămintea să nu confundăm lucrurile. De curând s-a schimbat cadrul legal, cum este și firesc. Din punctul meu de vedere, ca un om de dreapta, consider că așa trebuia procedat, și anume răspunderea este a autorității tutelare. Nu se mai iau diverse avize și hârtii de la AMEPIP, nu se mai blochează procesul, ceea ce înseamnă că fiecare răspunde în teritoriu pentru procedura de selecție pe care o efectuează.
Și atrag atenția: 31 martie nu este departe. Să ia în serios toți cei care ne urmăresc dezbaterile în Parlament, toți cei care știu că sunt vizați de această ordonanță, pentru că, după acest termen, cum este și firesc după un termen în care ți-am spus că trebuie să te iei în serios, vin și amenzile. Și e de preferat să nu se întâmple acest lucru.
Prin urmare, dincolo de bani și de amenzi, responsabilitatea este în plan local, la autorități tutelare, și la centru, la ministere. Aceste proceduri trebuie să se finalizeze odată, că suntem de ani de zile în tot felul de justificări pe acest subiect și e bine să luăm în serios, dincolo de alte comentarii, acest demers pe care îl face Guvernul, prin AMEPIP. Altminteri, în ce mă privește, sunt interesată și urmăresc procesul și din perspectiva obligațiilor pe care le avem pentru aderarea la OCDE, unde acest punct este un punct pe care ne-am angajat să-l tratăm cu seriozitate.
## Declar încheiate dezbaterile.
## Inițiativa legislativă rămâne la vot final.
La punctul 2 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 72/2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligațiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesioniști și între aceștia și autorități contractante, precum și de modificare și completare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L520/24.11.2025).
Declar deschise dezbaterile generale asupra acestei propuneri legislative.
Dau cuvântul inițiatorului pentru susținerea propunerii legislative.
Nu este.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului. Vă rog.
secretar de stat în Ministerul Finanțelor
## Mulțumesc.
Prin inițiativa legislativă se propune corelarea obligației de plată din contractul de achiziție publică cu modalitatea de finanțare a obiectivului de investiție, precum și crearea posibilității legale ca operatorul economic să opteze pentru plata TVA la încasare.
Ministerul Finanțelor nu susține promovarea inițiativei din cauza multiplelor inadvertențe constatate în urma analizei proiectului.
Mulțumim.
Comisiile raportare, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au elaborat raport comun.
Invit reprezentantul unei comisii pentru prezentarea raportului.
## **Doamna Maria-Gabriela Horga:**
## Mulțumesc.
În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Senatului, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, prin adresa nr. L520/2025, au fost sesizate de Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra Propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii nr. 72/2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligațiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesioniști și între aceștia și autorități contractante, precum și de modificare și completare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 72/2013 privind măsurile
pentru combaterea întârzierii în executarea obligațiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesioniști, precum și completarea Legii nr. 227 privind Codul fiscal.
În ceea ce privește intervențiile inițiativei asupra Legii nr. 72, este vizată reducerea termenului de plată în raporturile dintre profesioniști de la 60 la 30 de zile calendaristice.
În ședințe separate, din 2 și 3 februarie 2026, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și cei ai Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au analizat proiectul de lege, punctele de vedere, avizele primite și au hotărât să adopte, cu majoritate de voturi, un raport de respingere, cu amendamente respinse, asupra proiectului de lege.
Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară
Vot · Amânat
Domnul senator Petrișor-Gabriel Peiu informează plenul Senatului asupra depunerii moțiunii simple cu titlul „Acordul UE – Mercosur: cum se angajează România într-un acord strategic major prin mandat clandestin, fără analiză și împotriva propriilor interese”
Domnule senator Vela, vă rog.
Gheorghe Vela
#31277## **Domnul Gheorghe Vela:**
Domnule președinte,
Onorați colegi,
Acest proiect de lege aparține PSD-ului. Colegii de la PSD l-au inițiat.
Domnul senator Vela, ca membru al partidului POT, îl susține.
Și voi vota împotriva respingerii acestui proiect de lege, pentru următoarele considerente, și anume: proiectul de lege abordează o problemă care este reală în societatea noastră și sistemică, și anume întârzierea plăților efectuate de autoritățile contractante către profesioniști. Și această practică afectează grav lichidarea firmelor, în special a IMM-urilor, și generează blocaje economice în lanț.
Modificările care sunt propuse în Legea nr. 72/2013 și la Codul fiscal urmăresc întărirea disciplinei contractuale și crearea unui mecanism eficient de descurajare a întârzierilor la plată și asigurarea unui tratament echitabil între stat și mediul privat. Și respingerea proiectului menține un dezechilibru contractual în defavoarea contribuabililor care își îndeplinesc obligațiile.
Pentru aceste considerente, voi vota împotri...
## **Domnul Mihai Coteț:**
Declar încheiate dezbaterile.
Inițiativa legislativă rămâne la vot final.
Punctul 3 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2025 pentru completarea art. 9 din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii (L589/15.12.2025).
Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului. Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Viorel Băltărețu. ## **Domnul Viorel Băltărețu** – _secretar de stat_
_în Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului_ **:**
Cred că acum funcționează. Mulțumesc.
## Doamnelor și domnilor senatori,
De prea multe ori, în România, antreprenorii ajung să suporte efectele unor legi făcute pe genunchi, legi care pornesc, poate, din intenții bune, dar care ajung, nu de puține ori, să însemne costuri, birocrație și blocaje pentru IMM-uri, nu pentru că antreprenorii greșesc, ci pentru că noi, ca decidenți, nu ne uităm suficient la impact înainte să legiferăm.
Ieri am fost la Reuniunea informală COMPET la Nicosia. La fel ca și în decembrie la Bruxelles, toate statele membre, inclusiv România, au spus același lucru: Europa pierde competitivitate nu din lipsă de idei sau bani, ci din reglementări făcute, uneori, fără analiză și aplicate fără discernământ. Am cerut Comisiei lucruri foarte concrete: mai puțină povară administrativă, mai puține bariere inutile și mai multă responsabilitate înainte să adoptăm reguli cu impact economic. Și nu am vorbit despre IMM-uri ca despre un concept teoretic, am vorbit despre antreprenori reali, care ajung să repare în firmă ce statul greșește în legi. IMM-urile sunt primele lovite – nu au departamente juridice, nu au echipe de conformare, au oameni care muncesc, investesc și își asumă riscuri reale zi de zi.
Dar ce face această ordonanță? Ne obligă pe toți, Guvern și Parlament, să ne facem temele înainte. Spune foarte simplu: nu mai putem veni cu acte normative care afectează mediul de afaceri fără să verificăm înainte ce efect au asupra IMM-urilor. Nu este o frână, nu este o birocrație în plus, e un minimum de disciplină și bun-simț în procesul legislativ. Haideți să fim onești: dacă o reglementare e bună, va trece testul IMM, dacă nu îl trece, problema nu e testul, ci propunerea legislativă.
Ordonanța aceasta e și un semnal, pentru noi toți, că nu mai transferăm costurile lipsei noastre de analiză pe umerii antreprenorilor. Responsabilitatea nu mai e difuză, este foarte clară: e a inițiatorului actului normativ.
La Bruxelles și Nicosia cerem lucruri mai inteligente și reguli mai inteligente. Aici avem ocazia să arătăm că vorbim serios. De aceea, vă rog să susțineți acest proiect nu ca un gest formal, ci ca un semn că statul român a înțeles că sprijinul real pentru antreprenori începe cu legi gândite, nu cu reparații făcute după ce răul a fost produs.
## **Domnul Mihai Coteț:**
Domnul senator Ciuperceanu Ciprian.
Dau cuvântul reprezentantului Comisiei economice, industrii, servicii și turism, pentru prezentarea raportului.
Raport asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2025 pentru completarea art. 9 din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii
Actul normativ stabilește ca toate instituțiile inițiatoare de acte normative cu impact asupra IMM-urilor sau mediului de afaceri să solicite avizul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului înainte de adoptarea actului. Măsura vizează atingerea Țintei 245 din Planul național de redresare și reziliență. Măsura va crește transparența legislativă, va reduce povara administrativă și fiscală asupra IMM-urilor și va îmbunătăți predictibilitatea pentru mediul de afaceri.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil.
În ședința din data de 30 ianuarie 2026, membrii Comisiei economice, industrii, servicii, turism și antreprenoriat au analizat proiectul de lege, avizele primite, punctele de vedere exprimate și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.
Comisia economică, industrii, servicii, turism și antreprenoriat supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, fără amendamente, și proiectul de lege.
În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.
Dau cuvântul domnului senator Ciuperceanu Ciprian. Vă rog.
## Bună ziua, mulțumesc!
Întreprinderile mici și mijlocii joacă un rol esențial în economia României: ele generează locuri de muncă, susțin dezvoltarea comunităților locale și contribuie direct la stabilitatea multor familii.
Proiectul propus de Guvern pentru stimularea înființării și dezvoltării IMM-urilor este oportun și necesar. Acesta oferă sprijin concret antreprenorilor, firmelor mici și mijlocii și creează premisele pentru investiții și creșterea economică la nivel local. Într-o perioadă marcată de presiuni economice, statul trebuie să acționeze responsabil față de mediul de afaceri, să reducă birocrația și să asigure un cadru predictibil pentru dezvoltare.
PSD susține aceste măsuri, deoarece ele înseamnă mai multe locuri de muncă, o economie mai solidă și perspective reale pentru cetățeni.
Domnule senator Ștefănache Gheorghe, vă rog.
## Stimați colegi,
Susținem adoptarea proiectului de lege, care introduce obligația ca orice act normativ cu impact asupra IMM-urilor sau mediului de afaceri să fie avizat, înainte de adoptare, de autoritatea publică centrală competentă. Această completare este necesară, din trei motive esențiale: asigură expertiza reală în fundamentarea politicilor economice, întărește responsabilitatea ministerială și reduce birocrația, prin identificarea timpurie a blocajelor administrative.
În același timp, trebuie să recunoaștem un adevăr incomod: prea multe idei se transformă prea ușor în proiecte de lege fără fundament, fără analiză de impact și fără aplicabilitate reală. Iar noi, cei ce legiferăm, nu ne putem permite să ne jucăm cu interesele celor care creează locuri de muncă și care investesc, care își asumă riscuri și care reprezintă coloana vertebrală a economiei românești.
Comisia economică a emis un raport de admitere, confirmând utilitatea și maturitatea acestei măsuri.
Votul de astăzi este un vot despre predictibilitate, profesionalism și respect față de mediul de afaceri.
USR susține proiectul și vom vota pentru.
Vă îndemnăm să faceți la fel. Vă mulțumesc.
Domnule senator Vela Gheorghe, vă rog.
Gheorghe Vela
#39209## Domnule președinte,
## Onorați colegi,
În condițiile în care România are o criză de forță de muncă deosebit de accentuată, în condițiile în care mai mult consumăm decât producem și mai mult importăm decât exportăm și trăim doar din împrumuturi, sau cea mai mare parte a banilor cu care se plătesc salariile și pensiile sunt din împrumuturi externe, trebuie să facem orice ca să dezvoltăm economia românească. Și, așa cum s-a spus și mai devreme, întreprinderile mici și mijlocii reprezintă 99% din tot ceea ce înseamnă dezvoltare economică care vine de la rădăcinile, ca să spun așa, economiei românești.
Trebuie să susținem economia, să o dezvoltăm și, pentru asta, statul trebuie să-i ajute pe toți cei care vor să facă întreprinderi mici și mijlocii rentabile și să atragă forța de muncă, să nu ne mai plece tinerii, să rămână tinerii în țară, să lucreze pentru România, și nu pentru străini, să mai înflorească și țara asta, și nu numai Occidentul.
Mulțumesc.
## Declar încheiate dezbaterile.
## Inițiativa legislativă rămâne la vot final.
Trecem la punctul 4 al ordinii de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare (L612/22.12.2025).
Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului. Dau cuvântul reprezentantului Guvernului. Vă rog să vă prezentați.
## **Domnul Irinel Ionel Scrioșteanu** – _secretar de stat_
_în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii_ **:**
## Bună dimineața, domnule președinte!
## Doamnelor și domnilor senatori,
Sunt Ionel Scrioșteanu, secretar de stat – Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.
Prezenta ordonanță de urgență prevede pentru domeniile de activitate ale MTI, la art. 1, derogarea aplicării restricțiilor de finanțare prevăzute la art. 4 alin. (9) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2013, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, în cazul operatorilor economici aflați în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea organelor administrației publice centrale și care au în administrare infrastructura aeroportuară, până la data de 31.12.2025.
Ministerul Transportului și Infrastructurii susține prezentul proiect de act normativ în forma aprobată de Guvern. Mulțumesc.
Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, pentru prezentarea raportului.
Doamna senator Horga... doamna senator Horga...
## Mulțumesc.
În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Senatului, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, prin adresa L612/2025, a fost sesizată de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, inițiat de Guvernul României.
În ședința din 2.02.2026, membrii comisiei au analizat proiectul de lege și avizele primite și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.
În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
Senatul este prima Cameră sesizată.
Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.
## Mulțumesc.
Domnul senator Vela Gheorghe.
Gheorghe Vela
#42752## **Domnul Gheorghe Vela:**
## Domnule președinte, Onorați colegi,
Așa, după cum știți, nu am o simpatie deosebită față de Guvernul Bolojan, datorită măsurilor deosebit de, spunem noi, dăunătoare vieții românilor și în special oamenilor care au cele mai mici venituri. Totuși, acest proiect de lege vrea să preîntâmpine niște blocaje și pentru că, prin modul în care este gândit, vrea să întâmpine niște blocaje, tocmai pentru asta, m-am gândit să-l susțin și eu.
Și anume este vorba despre faptul că prin măsurile bugetare și fiscale se asigură stabilitate financiară și continuitatea funcționării instituțiilor publice și măsurile care sunt propuse răspund unor dezechilibre apărute în execuția bugetară și urmăresc respectarea principiului responsabilității fiscale și acestei discipline bugetare. Și adoptarea proiectului oferă un cadru juridic și predictibil pentru aplicarea măsurilor și reducerea...
## Declar încheiate dezbaterile.
## Inițiativa legislativă rămâne la vot final.
La punctul 5 al ordinii de zi avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 78/2025 pentru modificarea Legii nr. 239/2025 privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative (L613/22.12.2025). Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului. Dau cuvântul reprezentantului Guvernului. Vă rog să vă prezentați.
Mulțumesc.
Attila György – subsecretar de stat în Ministerul Finanțelor. Prin Ordonanța de urgență nr. 78/2025 s-a stabilit calendarul pentru definitivarea nivelului impozitelor și taxelor locale pentru anul 2026.
Vă rugăm să fiți de acord cu proiectul de lege de aprobare a ordonanței de urgență. Vă mulțumim.
Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, pentru prezentarea raportului.
În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Senatului, republicat, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, prin adresa L613, a fost sesizată în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 78/2025 pentru modificarea Legii nr. 239/2025 privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative, inițiat de Guvernul României.
În ședința din 2.02.2026, membrii comisiei au analizat proiectul de lege și avizele primite și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.
În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
Senatul este prima Cameră sesizată.
Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.
## Mulțumesc.
Dau cuvântul domnului senator Iacob Ciprian.
## **Domnul Constantin-Ciprian Iacob:**
Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,
## Distinși reprezentanți ai Guvernului,
Cred că nu este o măsură mai antisocială împotriva poporului decât cea luată prin această propunere legislativă, respectiv Ordonanța nr. 78/2025. Observăm o măsură luată împotriva poporului, împotriva familiilor care s-au chinuit mult să investească pentru a avea o proprietate, împotriva pensionarilor cu un venit fix și modest, care ar trebui să-și plătească impozite mărite ad-hoc de acest guvern, împotriva fermierilor care nu realizează venituri fixe din această activitate, dar cu toate acestea trebuie să plătească impozite mărite.
Urmează să observați că această ordonanță este cu atât mai nedreaptă față de cetățeanul de rând, câtă vreme impozitarea autoturismelor... și am să vă dau o serie de exemple, pe care probabil mulți nu le cunoașteți, dar am făcut
o cercetare în piață și mi-a reieșit în felul următor. Autoturismele cu o cilindree de aproximativ 3.000 cm[3] , dacă până acum plăteau 3.500 de lei impozit, de acum vor plăti aproximativ 2.000 de lei. Vă convine, domnilor senatori? Veți vota pentru această ordonanță de urgență, a cărei urgență nu o înțelegem? Autoturismele cu o cilindree de aproximativ 4.400 capacitate, care până anul trecut plăteau un impozit de 9.000 de lei, anul acesta vor plăti un impozit de aproximativ 6.000 de lei. Vă convine, doamnelor și domnilor senatori, domnilor reprezentanți ai Guvernului? Autoturismele cu o cilindree de peste 5.000 cm[3] , care până anul trecut plăteau 12.000 de lei impozit, anul acesta vor plăti aproximativ 7.500 de lei. Înseamnă că vă convine. Ați făcut-o, împreună cu Guvernul Bolojan, doar pentru o anumită categorie socială, și anume aceea pe care am indicat-o la începutul acestui discurs.
De aceea, noi, senatorii AUR, vom fi împotriva măririi acestor taxe și impozite pe locuință.
Și, așa cum a prezentat și domnul Peiu ieri, în conferința de presă, într-adevăr, AUR a pregătit un proiect pentru ca deținătorii de o singură proprietate să nu plătească impozit pe aceasta, fiind scutiți la deținerea primei locuințe, respectiv aceea de... locuința de reședință. În ceea ce privește deținerea la a doua și la a treia locuință, sigur că aceștia vor trebui să-și achite taxele și impozitele. Însă gândiți-vă la marea categorie de persoane împotriva cărora v-ați îndreptat mărind aceste taxe și impozite, printr-o ordonanță de...
Îl invit la microfon pe domnul senator Negoi Remus.
## Stimați colegi,
Haideți să lămurim niște lucruri, pentru că de la această tribună se pot spune multe și aceste microfoane pot suporta orice demagogie!
Nimeni nu este confortabil și sunt sigur că nu există vreun coleg aici, în sală, sau cineva în țara asta, fie politician, cu atât mai puțin cetățean obișnuit, care să fie confortabil cu o mărire de impozite și taxe. Dar după dezmățul bugetar din ultimii ani, ca să nu spun ultimii 30 de ani, era nevoie de niște reforme profunde. Această ordonanță și toate măsurile care au fost luate de câteva luni încoace fac referire la aceste reforme profunde.
Și, dacă vin parlamentari de la AUR și își fac reclamă pentru niște inițiative total populiste, care n-au absolut nicio legătură cu realitatea, este fix problema lor. Nu cred că sunt români prea mulți care să-i creadă pentru aceste chestiuni care sunt spuse de aici.
Ce vreau să subliniez? Avem nevoie de reglementări foarte clare, cel puțin în privința administrațiilor publice locale, adică acele primării care au câteva sute de locuitori și care au o schemă de personal total umflată și care nu sunt în stare să-și susțină cheltuielile proprii de funcționare doar prin impozitele și taxele pe care le au. Și-atunci, de unde să fie bani pentru a susține acele aparate, până când reforma administrativ-teritorială va fi făcută? La întrebarea asta colegii de la AUR în primul rând ar trebui să răspundă, înainte să arunce cu vorbe de aici, de la tribuna Senatului.
Vă mulțumesc.
Grupul senatorilor USR va vota pentru.
## **Domnul Mihai Coteț:**
## Mulțumesc.
Declar încheiate...
Poftiți, domnule Vela, vă rog.
Gheorghe Vela
#50150## **Domnul Gheorghe Vela:**
## Domnule președinte,
## Onorați colegi,
Pornind de la ceea ce a spus domnul Negoi mai devreme, despre dezmățul bugetar din ultimii ani, vreau să duc mai departe ideea asta, că este genială. Și anume, cu adevărat, ce-a făcut Guvernul până acum, ce-au făcut guvernele? Au luat banii din bugetul nostru și au dat la ei – ei, ei –, au luat și au dat cei care... că sunt și ei la conducere și la guvernare... și au dat către Ucraina, au cumpărat vechituri de armament din altă parte, s-au dus banii, pentru noi au rămas foarte puțini și a ajuns domnul Bolojan, cu guvernul său, să mărească taxele și impozitele, că nu mai sunt. Prin această Ordonanță nr. 78 nu se face altceva decât o încercare de scuturare mai rapidă a buzunarelor românilor, ca să contribuie cu taxe și impozite.
Mai mult decât atât, știm că urmează un alt proiect, în care toate creanțele se pot da până și la recuperatori privați. Adică este un fel de intimidare socială: plătiți-vă la timp banii, plătiți-vă taxele și impozitele, că, dacă nu, ajungeți pe mâna executorilor particulari, da?
Cum putem să fim de acord cu asemenea...
## Declar încheiate dezbaterile.
## Inițiativa legislativă rămâne la vot final.
Trecem la punctul 6 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 350/2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general (L535/02.12.2025).
Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.
Dau cuvântul inițiatorului.
Nu este.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului. Vă rog să vă prezentați.
## Mulțumesc.
Attila György – de la Ministerul Finanțelor.
Prin inițiativa legislativă se propune reglementarea posibilității finanțării nerambursabile multianuale din fonduri publice pentru activitățile organizațiilor nonprofit.
Ministerul Finanțelor nu susține promovarea de inițiative legislative care conduc la majorarea cheltuielilor bugetului general consolidat și, implicit, la majorarea deficitului bugetar. Mulțumim.
## Mulțumesc.
Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru administrație publică au elaborat un raport comun.
Invit reprezentantul unei comisii, pentru prezentarea raportului.
## Mulțumesc.
În conformitate cu prevederile art. 70 și art. 77 din Regulamentul Senatului, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru administrație publică, prin adresa L535/2025, au fost sesizate de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 350/2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general.
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare revizuirea cadrului juridic aplicabil finanțărilor nerambursabile din fonduri publice destinate activităților nonprofit de interes general, în scopul creșterii transparenței, eficienței utilizării fondurilor publice și asigurării unui tratament unitar al procedurilor de selecție, evaluare, contractare și monitorizare a proiectelor finanțate.
În ședințe separate, din 15 decembrie 2025 și 3 februarie 2025, membrii Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și ai Comisiei pentru administrație publică au analizat propunerea legislativă, observațiile formulate în avizele și punctele de vedere primite și au hotărât, cu majoritate de voturi ale membrilor prezenți, să adopte un raport comun de admitere, fără amendamente.
În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.
Senatul este prima Cameră sesizată.
Față de cele prezentate, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru administrație publică supun plenului Senatului spre dezbatere și adoptare raportul comun de admitere și propunerea legislativă.
## Mulțumesc.
Îl invit la microfon pe domnul senator Mîndru Cătălin.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Planificarea multianuală responsabilă poate înlocui cârpeala de până acum.
Legea privind finanțările nerambursabile din fonduri publice reprezintă, pentru multe comunități, instrumentul prin care se pot implementa proiecte necesare, proiecte pe care instituțiile sau autoritățile publice locale fie nu le prioritizează și nu le finanțează, în consecință, ca activități proprii. Problema este că, în forma actuală a acestei legi, fondurile sunt accesibile doar câteva luni dintr-un an. A trebuit să treacă aproape 20 de ani pentru a recunoaște un lucru simplu: finanțarea anuală, fragmentată, limitează impactul acestor proiecte asupra comunităților, în schimb, finanțarea multianuală responsabilă a activităților nonprofit poate genera valoare adăugată reală în comunitățile din România.
Proiectul de astăzi rezolvă această problemă și introduce finanțarea multianuală a activităților nonprofit din comunități. Este, în același timp, un semnal clar de încredere al statului român în parteneriatul cu societatea civilă, fără a renunța la controlul anual al cheltuielilor și la responsabilitatea utilizării banului public. Prin acorduri-cadru de finanțare multianuală, pe o perioadă de maximum 4 ani, vor putea fi implementate proiecte care își propun să rezolve probleme, nu doar să cheltuie niște bani. Proiectele de tineret, „Școală după școală”, educația digitală, combaterea violenței juvenile sau prevenirea adicțiilor, proiecte în care copiii și tinerii sunt grupuri-țintă, vor putea beneficia, în sfârșit, de continuitatea fără de care nu pot produce rezultate reale.
USR a semnat această inițiativă, pentru că este o reformă de bun-simț, iar astăzi votăm pentru aprobarea raportului de admitere.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Dau cuvântul inițiatorilor și apoi revenim la dezbatere.
Mulțumesc. Foarte scurt.
Această propunere legislativă are ca obiect de reglementare un principiu pe care l-am susținut toți, de foarte multă vreme: finanțarea multianuală. Practic, prin această finanțare multianuală permitem desfășurarea unor proiecte importante pentru comunitățile locale, dincolo de restricțiile unui exercițiu financiar. Permite planificarea strategică a unor proiecte importante, planificarea resurselor, alocarea resurselor pe mai mulți ani și vine, practic, în suportul acelor comunități care doresc să se dezvolte.
Mulțumesc.
## Mulțumesc.
Îl invit la microfon pe domnul senator Niculescu-Țâgârlaș.
## Domnule președinte,
Sărut mâna, doamnelor, bună ziua, doamnelor!
Insist și eu asupra argumentelor pentru adoptarea și votarea acestei inițiative.
O să vă dau un exemplu. În momentul de față, ONJN-ul are resurse financiare imense, peste 20 de milioane de euro, pentru a susține lupta împotriva adicției, împotriva jocurilor de noroc. Ca să existe o adevărată performanță în acest domeniu, trebuie să fie o finanțare multianuală, pentru că tu angajezi spații, angajezi oameni, psihologi, specialiști pentru această luptă. Degeaba reglementăm noi tot felul de dispoziții imperative, dacă nu facem prevenție și dacă nu-i vindecăm pe cei care sunt bolnavi. Pentru asta, avem nevoie, clar, de o finanțare multianuală.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Domnul senator Stoica Ciprian.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Dragi colegi,
Vă rog frumos să-mi acordați toată atenția, pentru că urmează să vă spun lucruri foarte importante.
În primul rând, vreau să vă anunț că cei de la Comisia juridică a Congresului din Statele Unite au publicat un raport – și o să vă invit pe toți să îl citiți – și acolo o să vedeți că se face referire...
Domnule... domnule senator...
...și la aceste ONG-uri care...
_(Neinteligibil.) ._ ..la punctul de pe ordinea de zi, vă rog.
## **Domnul Ciprian-Titi Stoica:**
...în marea lor majoritate sunt politizate. Știți foarte bine că urmașii securiștilor de la pădure controlează cele mai multe dintre aceste asociații, fundații și așa mai departe. Tocmai de aceea, cred că alaltăieri, dacă îmi amintesc bine, ați votat cu toții împotriva transparentizării finanțării acestor organizații nonguvernamentale.
Dacă într-adevăr ajungem să îi finanțăm cu fonduri publice, atunci trebuie să vedem exact și partea de finanțare privată de unde și cum vine. Poate că trebuie să fie publică și cu toții să vedem, astfel încât aceste organizații să nu poată manipula într-un anumit fel.
Și, domnule președinte de ședință, mai am o rugăminte la dumneavoastră.
Sper că a dumneavoastră colegă, doamna Gorghiu, nu are dreptate. Am înțeles că ați fi un partid de misogini și... n-am mai înțeles... cum a mai...
Așa.
Și sper că nu e adevărat și vă rog din tot sufletul să insistați pe lângă președintele dumneavoastră de partid să veniți mai repede cu bugetul, pentru că aveați o obligație legală să veniți cu el în luna decembrie. Repet, încă o dată, legea este valabilă pentru toți, trebuie respectată de către toți, inclusiv de prim-ministrul României, chiar dacă este de la partidul... cum a zis? Misoginilor și așa mai departe.
Domnule...
Vă mulțumesc.
## **Domnul Mihai Coteț:**
## Domnule senator,
Haideți să rămânem la ordinea de zi și să lăsăm declarațiile politice!
Iar vizavi de colegii noștri cred că ar trebui să facem noi aprecieri, nu dumneavoastră.
Iar ceilalți colegi, să avem grijă totuși la limbaj, suntem într-o... în Senatul României.
Vă mulțumesc.
Haideți să revenim la ordinea de zi! Domnule senator Vela, vă rog.
Gheorghe Vela
#60335## **Domnul Gheorghe Vela:**
Domnule președinte, Onorați colegi,
Aparent, acest proiect de lege pare un lucru bun pentru unele organizații, ca să spun așa, din țara noastră, cetățenești, care vor binele societății. E un fel de strecurare în toate legile care se propun ca să fie astăzi aprobate, ordonanțele de guvern. Pe lângă multe reci, ni se dă una caldă, pe lângă multe acrituri, se vrea o prăjitură strecurată.
Totuși însă, referitor la ce a spus colegul mai devreme, sunt și eu de acord, trebuie să fim foarte prudenți, pentru că se pot mufa la conducta de ban public anumite organizații care... hai s-o spunem pe șleau, multe sunt soroșiste, care pot să consume din banul public, dar care n-au nimic de-a face cu interesele românilor și care nu luptă pentru interesele românilor, ci pentru impunerea unei agende internaționale în care să ni se reducă valorile noastre, copiii noștri să ajungă homosexuali, să nu mai fim ortodocși și așa mai departe.
Pentru toate aceste consideren...
## **Domnul Mihai Coteț:**
Declar încheiate dezbaterile.
Inițiativa legislativă rămâne la vot final.
Trecem la punctul 7 al ordinii de zi, Propunerea legislativă privind dezvoltarea turismului balnear românesc ca domeniu strategic prioritar al economiei naționale (L501/17.11.2025).
Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.
Dau cuvântul inițiatorului.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului.
Vă rog să vă prezentați.
- N-avem?
O rog, atunci, pe doamna senator Federovici să ia
## cuvântul.
Îmi cer scuze, o să cerem prima dată raportul!
Dau cuvântul reprezentantului Comisiei economice, industrii, servicii, turism și antreprenoriat, pentru prezentarea raportului. Vă rog.
Raport asupra Propunerii legislative privind dezvoltarea turismului balnear românesc ca domeniu strategic prioritar al economiei naționale
Propunerea legislativă are ca obiect reglementarea unor măsuri de sprijin pentru dezvoltarea turismului balnear, considerat domeniu strategic prioritar al economiei naționale, motivat de necesitatea sprijinirii acestui sector prin politici de finanțare, facilități fiscale și strategii de dezvoltare durabilă.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil această propunere legislativă.
Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a transmis un aviz negativ.
În ședința din data de 30 ianuarie 2026, membrii Comisiei economice, industrii, servicii, turism și antreprenoriat au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse, cuprinse în anexele nr. 1 și 2, ce fac parte integrată din prezentul raport.
Comisia economică, industrii, servicii, turism și antreprenoriat supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse, și propunerea legislativă.
În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.
Mulțumesc.
## Mulțumesc.
O invit la microfon pe doamna senator Federovici Doina.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Distinși colegi,
Propunerea legislativă privind dezvoltarea turismului balnear românesc ca domeniu strategic prioritar al economiei naționale pornește de la o realitate simplă: România are un avantaj major, dar încă insuficient valorificat. Deținem aproximativ o treime din resursele naturale terapeutice ale Europei – ape minerale, nămoluri terapeutice și gaze mofetice. Sunt resurse care pot genera sănătate, locuri de muncă și dezvoltare economică, dacă sunt susținute printr-un cadru legislativ coerent și predictibil.
Declararea turismului balnear drept domeniu strategic prioritar nu este un gest simbolic. Este un instrument concret pentru atragerea investițiilor, modernizarea infrastructurii și creșterea calității serviciilor. Este, în același timp, o oportunitate reală de a poziționa România pe piața internațională a turismului de sănătate, acolo unde competiția este puternică, iar potențialul nostru este incontestabil.
Turismul balnear nu înseamnă doar turism, înseamnă sănătate publică, prevenție și recuperare medicală. Beneficiarii direcți sunt oamenii: angajații care au nevoie de refacerea capacității de muncă, seniorii care au nevoie de tratamente de recuperare și prevenție și îngrijirea sănătății.
Prin această lege, investim în starea de sănătate a populației și contribuim în mod concret la reducerea presiunii asupra sistemului public de sănătate. Beneficiarii sunt, în egală măsură, comunitățile locale. Stațiunile balneare pot deveni poli reali de dezvoltare regională, mai ales în zonele mai puțin dezvoltate. Vorbim despre locuri de muncă stabile, venituri suplimentare la bugetele locale și de stat și despre revitalizarea unor regiuni care au resurse valoroase, dar care nu au avut până acum sprijinul necesar pentru a le valorifica.
În concluzie, această inițiativă legislativă nu este despre privilegii și nici despre excepții, este despre folosirea inteligentă a unui avantaj național, este despre sănătatea oamenilor, despre dezvoltare economică durabilă și despre responsabilitatea statului de a transforma resursele naturale în beneficii reale pentru cetățeni.
Domnule senator Flutur, vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,
Câteva cuvinte vreau să spun despre turismul balnear. Regret că nu e reprezentantul Guvernului aici, pentru că e o temă extrem de importantă.
În primul rând, România are circa o treime din resursele... izvoarele de apă termală și minerală din Europa, 1.300 aproximativ. Avem circa 70 de stațiuni balneare și balneoclimaterice. Ce vreau să spun eu? Aș vrea să nu rămână o simplă lege care să zacă undeva în arhive, ci să-și găsească aplicabilitate. 2,5-2,6% din PIB e ponderea turismului – foarte mică. Și când ne gândim că turismul balnear reprezintă 10% din ponderea întregului turism, asta înseamnă că este o zonă uriașă de intervenție.
Și aici ridic o problemă în plenul Senatului, pentru că România nu are suficiente zone, clinici de reabilitare postoperatorii. Oameni buni, uitați-vă că oamenii care se operează pleacă în Turcia, pleacă în Austria, pleacă în altă parte. Putem transforma parte din aceste stațiuni în zone de recuperare, zone în care pensionarii, bolnavii, să poată să beneficieze de aceste servicii. Și atunci, prioritar ar fi ca instituții ale statului care fac acum bugete să se gândească la asta.
Haideți să ne gândim și CNI-ul dacă are ceva de investit în această zonă – și alții –, în stațiunile balneare! Unele s-au reabilitat, unele încă, din păcate, sunt o rușine pentru România în momentul de față.
De aceea, susțin această inițiativă de reabilitare a turismului balnear și cred că trebuie să devină o prioritate națională și o carte de vizită pentru România.
Mulțumesc.
## Mulțumesc.
Domnule senator Silegeanu, vă rog.
Înțeleg că aveți un amendament respins, pe care vreți să-l susțineți în plen?
Vă rog, scurt.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Vreau să aduc în atenția plenului amendamentul meu respins în comisiile raportoare și să-l supuneți la vot.
Amendamentul la care fac referire face legea funcțională. Se cer bani doar acolo unde există surse de finanțare, nu doar promisiuni goale. Prin amendamentul de față, pun ordine în ajutoarele de stat, ca să nu riscăm sancțiuni europene. Se separă clar – ceea ce s-a și cerut – tratamentul balnear de wellnessul comercial.
În încheiere, acest amendament protejează banii publici de beneficiari cu trecut penal.
Mulțumesc, domnule președinte.
Domnule, vă rog să spuneți care este articolul pe care îl solicitați; marginal cât?
Care este articolul pe care doriți să-l modificați?
Da, e din raport, de amendamente respinse. „Art. 3 se modifică și va avea următorul cuprins:
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii prioritizează în cadrul revizuirilor periodice ale Master Planului General de Transport conexiunile rutiere și feroviare către stațiunile balneare atestate pe baza unor criterii: flux turistic, accesibilitate, impact economic și social, siguranță rutieră...”
Domnule...
„...stabilind un calendar multianual de implementare. Lista conexiunilor prioritizate și calendarul se aprobă prin hotărârea Guvernului, consultarea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrație și a autorității administrației locale.
Art. 4 alin. (1) lit. b) se modifică și va avea următorul cuprins...”
## Domnule senator,
Vă rog să ne spuneți doar marginalul. Avem amendamentul. L-ați susținut.
A, numărul curent.
Numărul curent al marginalului pe care doriți să-l supunem la vot.
## **Domnul Cătălin Silegeanu:**
Deci... la margine... Art. 3 alin. (3), art. 4 alin. (1) lit. b)...
Marginal 1, da? Mulțumim.
Da.
## **Domnul Mihai Coteț:**
Mulțumim.
Stimați colegi,
Supunem la vot amendamentul colegului nostru senator.
Vot · Amânat
Domnul senator Petrișor-Gabriel Peiu informează plenul Senatului asupra depunerii moțiunii simple cu titlul „Acordul UE – Mercosur: cum se angajează România într-un acord strategic major prin mandat clandestin, fără analiză și împotriva propriilor interese”
Avem: pentru – 36, contra – 52 de voturi. Amendamentul a picat. Continuăm dezbaterea.
Doamna Violeta Alexandru, vă rog.
## **Doamna Victoria-Violeta Alexandru:**
Doamna senator Federovici, Domnule senator Flutur,
Doar câteva cuvinte, ca să clarificăm puțin despre ce este vorba.
S-a plecat cu acest proiect pe o temă pe care și noi, Grupul USR, și dumneavoastră, prin intervenție, și doamna senator, și colegii din opoziție, toată lumea a vorbit...
– dacă-mi permiteți să continui, vă rog –, toată lumea a vorbit despre importanța acestui domeniu al turismului balneo, la care o să mă refer după ce fac o scurtă introducere, care să ne fie de folos în votul nostru.
S-a plecat cu proiectul într-un fel și astăzi la vot avem ceva care a rămas aproape simbolic. Mai precis, au rămas trei articole: unul care vorbește despre importanța subiectului – chestiune care ne face să n-avem cum să respingem, că este un domeniu pe care l-am apreciat și în comisie ca fiind strategic, un al doilea care vine cu niște definiții, cu niște reglaje – n-am nimic împotrivă – și al treilea care face trimitere la HG-ul Guvernului, căci avem o hotărâre de guvern în acest domeniu, și atât. Acesta este proiectul de lege. Sigur că noi vorbim despre importanța acestui subiect, stimați colegi senatori, și intuiți și dumneavoastră, așa cum îmi dau seama și eu, că e vorba despre bani, despre alocare de finanțări și acest lucru este în curtea și în grija Guvernului, desigur, cred că sunteți de acord. Putem să facem această discuție la buget, să alocăm o sumă consistentă acestui domeniu și, cu toată deschiderea, o putem discuta – și sunt convinsă că și colegii mei.
Dar proiectul în sine este, așa, un simbol, pe toată această temă. Restul, în ce măsură România este deschisă la parteneriate pentru investitori străini, așa cum dumneavoastră, cei care aveți poate mai multă experiență decât mine, știți că se practică deja în alte țări, în ce măsură avem o imagine clară a investițiilor, în sensul de randament ulterior, iarăși este o discuție pe care e imposibil s-o faci printr-un act normativ, fără să ai datele și gândirea din interiorul Executivului, așa cum mulți dintre dumneavoastră cunoașteți.
Prin urmare, de acord total că este un domeniu de importanță strategică și chiar ar trebui să-l tratăm ca atare. Ca să facem dovada că-l tratăm, îi trebuie alocare bugetară, respectiv o gândire, o strategie, o abordare care să ne răspundă la întrebarea în ce măsură în anumite domenii facem doar investiții cu fonduri europene sau naționale sau ne deschidem în parteneriate către alți potențiali investitori și parteneri din altă țară. Altminteri, vom purta această discuție în care nimeni nu contrazice pe celălalt, dar, în fapt, votăm un proiect cu valoare de simbol, care nu va aduce schimbarea pe care domnul senator a punctat-o foarte bine în intervenția dânsului. Nu are cum acest proiect..., prin simplul fapt că au rămas trei articole inofensive, ca să spun așa, cu valoare de simbol, la care nu ne opunem, că nu văd de ce.
Îl invit la microfon pe domnul senator Fodoca Liviu.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Susțin acest proiect legislativ și îi felicit pe domnii de la PNL, fosta aripă PDL, că au înțeles că în România este nevoie de aceste stațiuni balneo.
Și vreau să-i aduc aminte domnului coleg Flutur, fost în aripa PDL, că pe timpul dânsului, când era... activa în acel partid, colega dânsului de partid, doamna... cea care își punea mâna la nas – o știți, e blondă –, a investit la noi, în Sălaj, în stațiunea Boghiș. Și, în momentul de față, acea stațiune e în paragină, vreau să vă spun. Așa. Doamna a avut și problemele... așa.
Și vă felicit că ați înțeles până la urmă că trebuie să faceți ceva bun, că, din păcate, s-a întâmplat acolo rău. Eu vă spun de la mine din județ. Nu știu, poate la dumneavoastră e mai OK.
Ce vreau să vă mai aduc aminte, domnilor guvernanți, domnilor colegi? Ceea ce se întâmplă tot la mine în județ – și acolo este o perspectivă de a ajuta aceste stațiuni balneo, dar prin hoție.
Domnul primar de acolo, de la mine din județ, din orașul Șimleu Silvaniei, pe care probabil îl cunoașteți – îl știe și domnul coleg al dumneavoastră Ilie Bolojan, că s-a oprit pe acolo și l-a felicitat –, vrea să fure terenul liceului agricol, prin consiliile administrative ale liceelor, și să facă stațiuni balneo.
Foarte bine că vreți să faceți, dar să nu furați. Să începeți să administrați, să începeți să dezvoltați lucruri de care românii au nevoie.
Susțin acest proiect de lege și sper că aveți gânduri bune și să faceți lucruri, așa, mai creștine, să nu faceți în detrimentul, să zic, liceelor agricole – că vorbim de județul Sălaj – și în detrimentul românilor și să falimentați în continuare stațiuni balneo, dându-vă exemplul din Sălaj. Probabil noi am fost mai ghinioniști.
Vă mulțumesc frumos și spor la treabă!
Și vă felicit încă o dată, stimate coleg, că ați venit la muncă și ați început să dezbateți lucruri bune pentru români și ați înțeles că trebuie să veniți și fizic.
Și-i salut și pe ceilalți colegi!
Vă mulțumesc frumos. Doamne-ajută!
Domnule senator Vela, vă rog.
Gheorghe Vela
#75418## **Domnul Gheorghe Vela:**
## Domnule președinte,
## Onorați colegi,
Dacă la precedentele propuneri legislative inițiate de către Guvern domnul senator Vela și-a exprimat poziția că va vota la unele „împotrivă”, iar la altele „abținere”, de data asta voi vota „pentru”, nu pentru că-mi este drag de Guvernul Bolojan, ci pentru că mă gândesc la circumscripția mea, din care fac parte și din care am fost ales, 11, Caraș-Severin.
În această circumscripție, în județul Caraș-Severin, e o perlă, rămasă în paragină, a turismului românesc – Stațiunea balneară Băile Herculane, care, în timpul reginei... împărătesei Austriei, Sisi, era o perlă și a turismului habsburgic, austriac.
În timpul... că vă vorbea domnul coleg despre o doamnă care a adus paragină în sistemul balnear românesc, doamna Elena Udrea, s-a degradat și această stațiune balneară Băile Herculane. Și trăiesc cu nădejdea că prin acest proiect, care nu face altceva decât să susțină investiții...
Mulțumesc.
Declar încheiate dezbaterile.
Inițiativa legislativă rămâne la vot final.
Trecem la punctul 8 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 142/2008 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea a VIII-a – zone cu resurse turistice (L549/02.12.2025).
Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.
Dau cuvântul inițiatorului, dacă este.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului. Vă rog să vă prezentați.
## **Domnul Aurel-Dragoș Drăghescu** – _subsecretar de stat_
_în Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației_ **:**
## Bună ziua!
Dragoș Drăghescu, subsecretar de stat în Ministerul Dezvoltării. ## Stimate domnule președinte,
Doamnelor și domnilor senatori,
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației nu susține adoptarea propunerii legislative în forma prezentată, având în vedere faptul că actualizarea anexelor nu este de domeniul legii sau al altor acte normative de nivel primar, aceasta realizându-se prin hotărâre a Guvernului, conform art. 10 din OUG nr. 142/2008.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Dau cuvântul reprezentantului Comisiei economice, industrii, servicii, turism și antreprenoriat, pentru prezentarea raportului.
Raport suplimentar asupra Propunerii legislative pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 142/2008 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea a VIII-a – zone cu resurse turistice
În urma dezbaterilor desfășurate în ședința din data de 30 ianuarie 2026, membrii Comisiei economice, industrii, servicii, turism și antreprenoriat au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport suplimentar de respingere, având în vedere că modificarea anexelor la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 142/2008 trebuie realizată prin hotărârea Guvernului, conform art. 10 din același act normativ, și nu prin lege. Astfel, potrivit art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 142/2008:
„Anexele la prezenta ordonanță de urgență se reactualizează periodic prin hotărâre a Guvernului, pe măsura identificării de noi resurse turistice, precum și a modificărilor intervenite asupra infrastructurii specific turistice sau tehnice. Declararea și delimitarea noilor zone cu resurse turistice se fac în continuare, în conformitate cu normele în vigoare.”
Această prevedere a fost reglementată având în vedere complexitatea categoriilor de elemente de analiză, respectiv resursele turistice naturale, resursele turistice antropice, infrastructura specifică turistică și infrastructura tehnică.
Comisia economică, industrii, servicii, turism și antreprenoriat supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului un raport suplimentar de respingere și propunerea legislativă.
În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.
Mulțumesc. Trecem la dezbatere. Domnul senator Vela.
Gheorghe Vela
#79548## **Domnul Gheorghe Vela:**
## Domnule președinte,
## Onorați colegi,
Pentru că acest proiect de lege are ca coinițiatori inclusiv colegi deputați de la Partidul Oamenilor Tineri – POT, îl susțin și voi vota împotriva respingerii avizului negativ care a fost dat, pentru următoarele considerente: susținem votul împotriva respingerii, deoarece propunerea legislativă urmărește completarea Planului de amenajare a teritoriului
național, secțiunea a VIII-a – zone cu resurse turistice, care este un instrument strategic de planificare teritorială. Și proiectul vizează: corelarea dezvoltării turistice cu planificarea spațială și evitarea dezvoltărilor haotice și valorificarea coerentă a resurselor turistice.
Respingerea proiectului ar menține un cadru normativ incomplet, care ar afecta capacitatea autorităților publice de a planifica investițiile și de a atrage fonduri pentru dezvoltarea turismului. Iar menținerea inițiativei în procedură legislativă permite îmbunătățirea textului prin amendamente și o analiză aprofundată, în interesul dezvoltării durabile a teritoriului.
Pentru aceste considerente, votez pentru această...
## **Domnul Mihai Coteț:**
## Declar încheiate dezbaterile.
Inițiativa legislativă rămâne la vot final.
Trecem la punctul 9 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 86/2025 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora (L642/30.12.2025).
Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului. Vă rog să vă prezentați.
## **Domnul Kelemen Attila** – _secretar de stat_
## _în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene_ **:**
## Vă mulțumesc, domnule președinte.
Kelemen Attila, secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Principalele modificări vizează următoarele aspecte: introducerea prevederilor legale pentru întreprinderea măsurilor necesare reducerii ratei de eroare reziduală la nivelul de materialitate, în conformitate cu art. 98 alin. (5) din Regulamentul Uniunii Europene nr. 1.060/2021.
În conformitate cu prevederile art. 19 alin. (21) din Ordonanța de urgență nr. 66/2011, Autoritatea de Certificare și Plată are obligativitatea ca, în elaborarea cererilor de plată sau conturilor anuale, să excludă definitiv suma necesară în vederea reducerii la nivelul de materialitate a ratei de eroare totală reziduală (sub 2%) calculată de către Autoritatea de Audit, numai după reglementarea prin hotărâre de guvern a măsurii de decertificare.
Vorbiți un pic mai tare, vă rugăm.
De asemenea, reglementarea aplicării corecțiilor financiare suplimentare, prin extrapolare, pentru proiectele verificate prin subeșantionare de grad II la nivelul autorităților de management, ca urmare a recomandărilor Autorității de Audit.
Având în vedere cele expuse, susținem propunerea legislativă.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, pentru prezentarea raportului.
Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, prin adresa L642/2025, a fost sesizată în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra proiectului de lege.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea, sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, aprobată cu modificări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările și completările ulterioare.
În ședința din data de 2.02.2026, membrii comisiei au analizat proiectul de lege, avizele primite și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere.
Proiectul face parte din categoria legilor ordinare.
Senatul este prima Cameră sesizată.
Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.
Mulțumesc.
Domnul senator Vela.
Gheorghe Vela
#84042## Domnule președinte,
## Onorați colegi,
Și domnul senator Vela de la Partidul Oamenilor Tineri – POT susține acest proiect de lege, pentru următoarele considerente:
Proiectul clarifică proceduri și responsabilități, și mecanisme de control în vederea protejării intereselor financiare ale statului, dar, implicit, și ale Uniunii Europene. Și, mai ales, susținem acest proiect de lege pentru că adoptarea proiectului contribuie la creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene, de care am vorbit și alaltăieri, luni. Avem mare nevoie de celelalte 10 miliarde din PNRR, să le absorbim și să le luăm. Și contribuie și la reducerea riscului de corecții financiare, și la întărirea disciplinei în utilizarea banilor publici, în acord cu obligațiile asumate ale României la nivel european. Când statul român are nevoie de bani, orice fel de resursă la buget este binevenită.
Pentru asta, susțin acest proiect. Mulțumesc.
## Declar încheiate dezbaterile.
## Inițiativa legislativă rămâne la vot final.
Trecem la punctul 10, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 89/2025 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (L645/30.12.2025).
Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului. Vă rog.
## Mulțumesc frumos.
Prin Ordonanța de urgență nr. 89/2025 au fost aprobate ajustări la o serie de impozite ce au intrat în vigoare la începutul anului financiar.
Vă rugăm să fiți de acord cu legea de aprobare a ordonanței de urgență. Mulțumim.
## Mulțumim.
Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, pentru prezentarea raportului.
Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, prin adresa L645/2025, a fost sesizată în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 89/2025 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, reglementarea unor măsuri fiscalbugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, inițiat de Guvernul României.
În ședința din 02.02.2026, membrii comisiei au analizat proiectul de lege și avizele primite și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.
În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
Senatul este prima Cameră sesizată.
Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.
Mulțumesc.
Doamna senator dorește să ia cuvântul. Vă rog.
## Mulțumesc.
Relansarea economică se poate realiza prin încurajarea investițiilor private. În Comisia de buget a Senatului, am votat eliminarea, în două etape, a impozitului minim pe cifra de afaceri. Această ordonanță, emisă de Guvernul Bolojan, prevede reducerea la 0,5% a acestui impozit începând cu 2026 și anularea acestuia din 2027. Am susținut decizia Guvernului, pentru că este benefic atât pentru mediul de afaceri, cât și pentru cetățeni.
Analizele realizate în ultimii ani indică faptul că taxa minimă aplicată asupra cifrei de afaceri a avut un impact nefavorabil asupra investițiilor și asupra competitivității companiilor din România, contribuind totodată la majorarea costurilor, efect resimțit direct de consumatori.
Încă de la introducerea acestui impozit de către Guvernul Ciolacu am avertizat că va avea efecte negative. Economia are legile ei clare și politicienii care ignoră această realitate iau măsuri care afectează nivelul de trai al oamenilor. Acest impozit a descurajat investiții noi, decizii ale companiilor de a extinde investiții existente. Taxa aplicată asupra cifrei de afaceri a vizat în principal companii autohtone, nu exclusiv pe cele cu capital străin, cum spun unii, i-a afectat pe cei un milion de angajați și a lovit puternic consumatorii prin scumpiri semnificative. De aceea, Guvernul rezolvă această problemă.
Au fost afectate sectoare importante de activitate, cum ar fi industria prelucrătoare, industria auto, distribuția, comerțul, inclusiv comerțul electronic. Impactul negativ s-a resimțit în domenii esențiale ale economiei românești. Au fost afectate modele de afaceri cu marjă mică de profit, dar cu volum mare de vânzări, cum ar fi retail, distribuție, comerț electronic.
Eliminarea acestui impozit, în aceste două etape, creează un mediu economic mai predictibil, favorabil dezvoltării afacerilor, ceea ce la final înseamnă locuri de muncă, investiții și produse mai accesibile pentru consumatori.
Mulțumesc.
Mulțumesc și eu.
Domnul senator Negoi Eugen-Remus.
Mulțumesc, domnule președinte.
Aș vrea să fac și câteva precizări tehnice. Pachetul acesta pe care astăzi îl aprobăm, și pentru care Grupul senatorilor USR va vota pentru, cuprinde un pachet extins de ajustări fiscal-bugetare, care combină măsuri de disciplină financiară, control fiscal întărit, în special pe accize, facilități țintite pentru salariul minim și reconfigurări majore în zona e-Factura și e-TVA. Și, ca să fac o scurtă paranteză, dacă astfel de măsuri ar fi fost aprobate acum mulți ani de zile, probabil că n-am fi avut un președinte de partid precum George Simion, care a recunoscut că a făcut evaziune fiscală. Închei paranteza.
Ce măsuri fiscale sunt supuse aprobării noastre și ajustărilor?
Așa cum spunea și colega mea mai devreme, impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) va fi redus anul acesta la jumătate, cu considerentele de a fi eliminat în totalitate anul viitor. Știm foarte bine ce greșeală majoră, ca să nu spun ticăloșie imensă, a fost atunci când Guvernul Marcel Ciolacu a introdus acest impozit minim pe cifra de afaceri, care a afectat, culmea!, în marea lor majoritate, întreprinderi românești și salariați români.
Mai departe de atât, se unifică acele cote unice de impozit pe microîntreprinderi, de 1 și 3%, se aduc la 1% pentru toată lumea și, începând cu anul 2027, așa cum USR a susținut întotdeauna, taxa pe stâlp, la fel, o mare infamie care a umbrit mediul de afaceri românesc, se va abroga începând cu 2027. Vă mulțumesc.
Mulțumesc. Domnul senator Stoica Ciprian.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Dragi colegi,
Știți foarte bine, inițialele mele sunt C.T.S. – Ce Trebuie Spus.
Trebuie spus, limpede și clar, că sinonimul ipocriziei este USR – Uniunea Siluitorilor Românilor și ai României. Atâta ipocrizie, nerușinare...
## **Domnul Mihai Coteț:**
Domnule senator...
la ordinea de zi, vă rog frumos.
...nu am văzut de foarte multă vreme.
Haideți să respectăm regulamentul!
Vă rog frumos să nu mă cenzurați, pentru că au murit oameni la Revoluție în ’89, în Timișoara, acolo de unde sunt, și vreau să mă lăsați să mă exprim liber.
Ați avut un premier sau un vicepremier care a declarat că a dat șpagă de subzistență sau ceva de genul următor.
Domnule senator...
Cum puteți să aveți tupeul și nerușinarea...
Domnule senator... domnule senator, vă rog să respectăm totuși regulamentul.
...să veniți să afirmați că nu știu cine a făcut evaziune fiscală?! Mai ales că voi sunteți cu justiția în gură de dimineața până seara și ar trebui să știți că nicio faptă care nu este condamnată, nu are o decizie într-o instanță, nu există. Și se pune problema că nevinovăția trebuie să primeze, da? Avem un principiu de drept care statuează clar lucrul acesta. Deci nu mai veniți aici să spurcați microfoanele cu tot felul de aberații.
Problema acestei țări și acestei națiuni nu este nici George Simion, nu este nici partidul Alianța pentru Unirea Românilor. Sunt fix colegii voștri de coaliție, cei care au distrus țara, ajutați și de voi! Să vă fie rușine!
Și să nu vă mai aud pe vreunul că veniți aici să ne acuzați fără a avea fie o decizie a unei instanțe, fie a avea argumente concrete, pentru că nu vă mai permit. Pentru că voi sunteți ipocriți și voi sunteți cei care sunteți de mână cu PSD, cu PNL și UDMR, groparii acestui neam. Vă mulțumesc.
## **Domnul Mihai Coteț:**
Domnule... domnule senator Stoica, știu că dumneavoastră sunteți...
, vă rog, v-am lăsat să vorbiți, lăsați-mă și pe mine să vorbesc.
Domnule senator Stoica...
domnule senator Stoica...
domnule senator Stoica, ați fost unul dintre cei care ați dorit cu disperare să respectăm acest regulament al acestei instituții. Haideți să vă citesc, că poate sigur ați uitat, art. 135: „Senatorii și celelalte persoane care iau cuvântul sunt obligați să se refere exclusiv la chestiunea în dezbatere pentru care s-au înscris la cuvânt și să respecte regulile deontologiei parlamentare.”
Vă rog! „Nu se admite dialogul între persoana înscrisă la cuvânt și ceilalți senatori.” Dacă e să respectăm regulamentul, haideți să-l respectăm, împreună, cu toții!
Vă rog să ne referim la ordinea de zi.
Vă rog, am închis.
Mai departe, vă rog frumos.
Doamna senatoare Cerva Nadia-Cosmina, dacă aveți la ordinea de zi, vă rog să luați cuvântul.
E minunat că în Parlamentul României curg pe bandă ordonanțele Guvernului. Dar ar trebui, atunci când votați să aprobați aceste ordonanțe, să vă aruncați puțin ochii și pe observațiile legislative, pentru că degeaba votăm pe bandă rulantă ordonanțe, dacă ele încalcă Constituția.
Spre exemplu, la această ordonanță, la punctul 11, Consiliul Legislativ face niște observații de ordin constituțional. Spune Consiliul Legislativ că:
„La art. XXXVIII, semnalăm că norma este susceptibilă de a încălca prevederile art. 115 alin. (6) din Constituție, potrivit cărora ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale și nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.
În acest context, precizăm că, prin Decizia nr. 150 din 12 martie 2020, paragraful 59, Curtea Constituțională a statuat că «ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate dacă afectează, dacă au consecințe negative, dar, în schimb, pot fi adoptate dacă, prin reglementările pe care le conțin, au consecințe pozitive în domeniile în care intervin».
De asemenea, Curtea, printr-o jurisprudență constantă, a reținut că «verbul „a afecta” este susceptibil de interpretări diferite, așa cum rezultă din dicționar».”
Și, mă rog, sunt mai multe prevederi ale Curții.
Deci, dacă adoptați această ordonanță în forma în care ea este, fără să țineți cont de aceste observații ale Consiliului Legislativ, nu faceți decât să mai adoptați încă o lege care va fi declarată neconstituțională în parte de către Curtea Constituțională.
Vă rog, pentru această ordonanță, lege de aprobare a ordonanței, să votați împotrivă.
Grupul parlamentar PACE nu va vota deloc, pentru că, v-am spus și o să spunem și la începutul acestei sesiuni, până când Guvernul nu va respecta Senatul și n-o va demite pe doamna ministru de la Mediu, care a fost dată jos prin moțiune de către Senat, Grupul parlamentar PACE nu va vota nicio ordonanță a Guvernului care ajunge în Senat.
## Declar încheiate dezbaterile.
Inițiativa legislativă rămâne la vot final.
Trecem la următorul punct pe ordinea de zi, punctul 11, Propunerea legislativă privind reglementarea activităților de reconstituire istorică (L626/22.12.2025).
Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.
Dau cuvântul inițiatorului.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului. Vă rog să vă prezentați.
secretar de stat în Ministerul Culturii
## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Doamnelor și domnilor senatori,
Ötvös Koppány Bulcsú sunt – secretar de stat în Ministerul Culturii.
Conform inițiatorilor, scopul propunerii legislative constă în reglementarea participării persoanelor fizice și juridice la activitățile de reconstituire istorică desfășurate în folosul societății, organizate de către persoane fizice și juridice de drept public sau de drept privat fără scop lucrativ. Conform principiilor tehnicii legislative, legile se promovează pentru reglementarea unor realități sociale, drepturi și obligații și pentru a acoperi eventuale lacune legislative. Prin obiectul său de reglementare, această inițiativă nu respectă aceste reguli.
Semnalăm faptul că, deși în prezent nu există legislație specifică dedicată expres reconstituirii istorice, considerăm că inițiativa este parțial redundantă și marcată de paralelism legislativ și nu aduce elemente noi din punct de vedere legislativ.
Consiliul Legislativ a emis un aviz negativ.
Având în vedere aspectele prezentate, Ministerul Culturii nu susține propunerea legislativă privind reglementarea activităților de reconstituire istorică.
Mulțumesc.
## Mulțumesc.
Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru cultură și media, pentru prezentarea raportului.
Mulțumesc, domnule președinte. Raport asupra Propunerii legislative privind reglementarea activităților de reconstituire istorică, L626/2025
În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Senatului, republicat, Comisia pentru cultură și media, prin adresa L626 din 22 decembrie 2025, a fost sesizată în fond cu Propunerea legislativă privind reglementarea activităților de reconstituire istorică.
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare desfășurarea activităților de reconstituire a unor evenimente istorice organizate de persoane fizice sau juridice.
Consiliul Legislativ avizează negativ inițiativa legislativă. Avizul Consiliului Legislativ a fost comunicat sub nr. 1.019/10.12.2025.
Consiliul Economic și Social a trimis un aviz favorabil, comunicat sub nr. 7.176/02.12.2025.
Până la data întocmirii prezentului raport, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, Comisia pentru învățământ, știință și inovare, respectiv Comisia pentru administrație publică nu au trimis avizele lor.
Propunerea legislativă a fost luată în dezbatere de către Comisia pentru cultură și media în ședința din 2 februarie anul curent, desfășurată în format fizic.
În conformitate cu prevederile art. 63 din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, la dezbatere a participat doamna Diana-Ștefana Baciuna, secretar de stat în Ministerul Culturii. În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere.
Comisia pentru cultură și media supune plenului Senatului spre dezbatere și adoptare raportul de respingere și Propunerea legislativă privind reglementarea activităților de reconstituire istorică.
Prin conținutul său normativ, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare și urmează să fie dezbătută și adoptată în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.
Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, și din art. 92 alin. (7) pct. 1 din Regulamentul Senatului, republicat, Senatul este prima Cameră sesizată.
Mulțumesc.
Dau cuvântul domnului senator Vela Gheorghe.
Gheorghe Vela
#100211## **Domnul Gheorghe Vela:**
Domnule președinte, Onorați colegi,
Această propunere legislativă aparține colegilor de la partidul AUR, o susținem, vom vota... eu voi vota, ca senator al partidului POT, împotriva respingerii acestui proiect de lege.
El este binevenit în legislația statului român, deoarece propunerea urmărește reglementarea activităților de reconstituire istorică, într-o vreme în care foarte mulți ar vrea să ne pierdem memoria, să nu mai știm cine suntem, să nu mai facem recurs la istorie.
Acest proiect de lege tocmai la asta ajută, la menținerea memoriei, ca să spun așa, a poporului român, un domeniu care s-a dezvoltat semnificativ în ultimii ani, fără un cadru juridic clar. Lipsa reglementării generează riscuri privind siguranța participanților și utilizarea echipamentului, protecția patrimoniului cultural și responsabilitatea organizatorilor. Și menținerea proiectului în procedură legislativă permite definirea unor reguli minime privind autorizarea, desfășurarea și supravegherea acestor activități, precum și corelarea lor cu legislația culturală și de ordine publică și...
Mulțumesc.
Îl invit la microfon pe domnul senator Stoica Ciprian. Vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Dragi colegi,
Am venit aici, în fața dumneavoastră, să susțin acest proiect de lege și o să am o întrebare, dacă îmi permiteți, și către reprezentantul ministerului. Pentru că să știți că am ajuns ca noi, cetățenii români, să fim discriminați în propria noastră țară, pentru că din partea minorităților naționale conlocuitoare... sau către ei există această deschidere de a putea organiza.
Eu vin de la Timișoara, unde trăim în pace și armonie atât multietnică, cât și multiconfesională, de câteva sute de ani bune, și acolo colegii mei, prietenii și frații noștri maghiari, atât de zilele lor, cât și de alte sărbători, pot organiza astfel
de reconstituiri și de... mă rog, istorice, însemnând turniruri, lupte și așa mai departe. Pe când noi, cei care suntem majoritari, ne lovim de legislație, în sensul în care nu ne putem coaliza, trebuie să găsim multă înțelegere pentru a putea uzita arme și așa mai departe. Acest proiect de lege tocmai asta a făcut, să pună în deplină legalitate această posibilitate de a face reconstituiri istorice.
Și, ca să nu spuneți că vorbesc doar despre frații noștri cetățeni români de etnie maghiară, o să vă vorbesc și de frații noștri români de etnie tătară, care, la fel, au acele lupte kureș – sper că pronunț corect –, care se desfășoară de câte ori, eu știu?, sărbătoresc ei acest lucru.
Așa că o să vă rog pe toți să votăm contra acestui raport de respingere și să adoptăm acest proiect de lege, pentru că nu implică niciun fel de, eu știu?, costuri adiționale, nu pune presiune pe buget și cred că avem și noi dreptul – și cred că v-ar plăcea și dumneavoastră, celor, poate, eu știu?, de la Vaslui, din Suceava sau din alte zone ale țării – să putem face evenimente care să reconstituie evenimente istorice ale acestei națiuni.
Vă mulțumesc frumos.
Declar încheiate dezbaterile.
Inițiativa legislativă rămâne la vot final.
Trecem la punctul 12 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ (L554/08.12.2025).
Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.
Dau cuvântul inițiatorului. Vă rog.
deputat
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Stimate doamne senator,
Stimați domni senatori,
Vin în fața dumneavoastră astăzi cu o inițiativă legislativă, după cum spunea și domnul președinte, de modificare a Codului administrativ.
O să vin cu o prezentare tehnică a măsurilor din această inițiativă legislativă.
Ea cuprinde două aspecte importante:
– permiterea desfășurării ședințelor consiliilor locale în format mixt;
– și un al doilea element important este stabilirea datei de validare a mandatelor de supleanți în cadrul consiliilor locale la 10 zile de la data constatării încetării mandatelor celor pe care aceștia trebuie să-i înlocuiască.
Ce presupune acest lucru? O eficientizare, pentru că știm că există o diferență între data încetării de drept și data constatării, ceea ce poate aduce diverse blocaje în cadrul consiliilor locale. De asemenea, cred că vorbim de o inițiativă legislativă oportună, pentru consiliile locale, pentru desfășurarea activității acestora, din perspectiva transparenței, și anume vor... și eficienței, pentru că aceștia vor putea, în convocarea ședințelor, să menționeze că acestea se desfășoară în format mixt.
Mulțumesc Comisiilor de administrație, Comisiei juridice din Senat, pentru că au promovat și au dat un raport favorabil, de adoptare, acestei inițiative și, de asemenea, mulțumesc și Camerei Deputaților, care a adoptat acest proiect.
Și Guvernul susține acest proiect, cu observații, care au fost integrate, încă de la Camera Deputaților, la comisiile de raport.
O să vă rog să acordați un vot favorabil acestei inițiative și cred că este un pas în plus pentru eficientizarea administrației publice locale.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Mulțumesc.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere.
Vă rog să vă prezentați.
Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,
Guvernul susține adoptarea prezentei propuneri legislative, cu observații și propuneri, ce au fost preluate în forma adoptată de Camera Deputaților.
Vă mulțumim.
## **Domnul Mihai Coteț:**
Mulțumesc.
Domnul senator Vlahu...
comisia. Comisia juridică, vă rog să prezentați raportul.
Mulțumesc.
Raport comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 122 alin. (1) și a art. 134 alin. (5) lit. a[2] ) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, în vederea clarificării procedurii de validare a mandatelor consilierilor locali și județeni, în special în ceea ce privește situația supleanților.
În ședințe separate, în data de 03.02.2026, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și ai Comisiei pentru administrație publică au analizat propunerea legislativă, observațiile formulate în avize și punctele de vedere primite și au hotărât, cu majoritate de voturi ale celor prezenți, să adopte un raport comun de admitere, fără amendamente.
În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice și Senatul este prima... Camera decizională.
Mulțumesc.
Mulțumesc.
Dau cuvântul domnului senator Vlahu Nicolae.
Stimați colegi... Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Aici vorbim despre respect, mai înainte de prezență fizică sau online, vorbim despre faptul că noi suntem trimiși,
suntem niște reprezentanți, mandatați de către cetățeni să muncim. Prin urmare, toate ședințele trebuie să se desfășoare în format fizic. În măsura în care altcineva are vreo altă activitate, vă rog să vă păstrați acea activitate și să renunțați la mandat. Atât în cazul parlamentarilor, cât și în cazul aleșilor locali, reprezentativitatea este identică. Noi suntem aici fiindcă am fost aleși pe niște liste. Identic și în consiliile locale și județene.
Dar situația prezenței nu trebuie să fie una care să producă inclusiv discuții. Noi trebuie să fim prezenți. Am înțeles că au fost situații excepționale, în pandemie, însă s-a terminat acea situație de urgență, iar astăzi noi nu mai putem vorbi despre altceva decât despre o prezență fizică. Așa că fiecare să se prezinte la locul de muncă și să-și desfășoare activitatea cum trebuie.
Vă mulțumesc.
Domnul senator Fodoca Liviu.
Mulțumesc, domnule președinte.
Din nou vreau să-i felicit pe domnii inițiatori, domnii colegi de la PNL, că vor transparență.
Și-acum, vreau să vă întreb de ce nu ați dorit transparență și cu acel OUG nr. 78/2025, inițiat de Guvernul dumneavoastră, condus de colegul dumneavoastră, domnul Ilie Bolojan, și n-a funcționat transparența când avea nevoie cetățeanul cel mai mult de ea. Ați făcut pe repede înainte acel OUG, l-ați implementat, l-ați transmis UAT-urilor și cumva i-ați obligat să încalce legea.
De fapt, voi ați încălcat-o prima dată, nerespectând Legea transparenței nr. 52/2003, aceea de a menține cele 30 de zile lucrătoare, prin care primăriile, da, să fie transparente, să publice pe toate obiectele, știu eu?, de publicitate, de rețele sociale ale instituției primăriei și să respectați legea. Nu ați respectat-o, ați încălcat-o, i-ați forțat și pe primari și consiliile lor locale să o încalce. Ați nenorocit cetățeanul român cu această neînștiințare a lui, netransparență, l-ați adus în această situație și, practic, ați încălcat legea.
Cam asta am vrut să vă spun și vă felicit încă o dată că trebuie să înțelegeți că românii au nevoie de transparență și nu mai putem continua așa.
Vă mulțumesc frumos.
Mulțumesc. Domnul senator Geamănu.
## **Domnul Ștefan Geamănu:**
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Vreau să transmit, scurt, un mesaj colegilor de la PNL și să le explic că acest sistem hibrid le este total nefavorabil. Dacă vă aduceți aminte, ați avut chiar un ministru care s-a prezentat în chiloței în fața camerei. Probabil, doamna Gorghiu avea dreptate.
Vă mulțumesc.
Declar încheiate dezbaterile. Inițiativa rămâne la vot final pentru luni. Trecem la următorul punct pe ordinea de zi, punctul 13 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002 (L470/10.11.2025).
Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.
Dau cuvântul inițiatorului.
## **Domnul Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș:**
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Am inițiat acest demers legislativ dintr-o simplă perspectivă: întotdeauna am crezut că dreptul la a fi informat este un drept absolut. Dar acest drept la a fi informat trebuie să plece de la un adevăr: să nu existe o singură sursă de informare, pentru că o singură sursă de informare poate determina manipulare.
Eu sunt un liberal vechi, de 25 de ani, și întotdeauna am crezut că posibilitatea informării din surse multiple este cheia succesului. Niciodată nu o să accept ca doar Guvernul să mă poată informa, doar o instituție publică să mă poată informa. Fiecare are dreptul să transmită un conținut informațional, astfel încât receptorul informației să devină pe deplin conștient de momentul în care își asumă o decizie.
Și vă dau un exemplu practic, care este acum într-o dezbatere maximă în România, e vorba de accesul copiilor la platforme, e vorba de pornografie infantilă. Guvernul României nu face o informare corespunzătoare pe acest domeniu. Prin această lege, dacă ea trece, orice ONG, orice partid poate să determine o informare corectă, astfel încât determinarea și... a noastră, ca parlamentari, să adoptăm legi corecte, legi care să fie în rezonanță cu nevoia societății românești.
Motiv pentru care
Vot · Amânat
Domnul senator Petrișor-Gabriel Peiu informează plenul Senatului asupra depunerii moțiunii simple cu titlul „Acordul UE – Mercosur: cum se angajează România într-un acord strategic major prin mandat clandestin, fără analiză și împotriva propriilor interese”
Mulțumesc, dau cuvântul reprezentantului Guvernului. Vă rog să vă prezentați.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Ötvös Koppány – secretar de stat în Ministerul Culturii. Doamnelor și domnilor senatori,
Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii audiovizualului, propunându-se crearea cadrului legal cu privire la comunicările audiovizuale cu caracter educativ privind pericolul dezinformării și importanța verificării informațiilor din surse sigure și multiple.
Propunerea legislativă care face obiectul dezbaterii a avut inițial un punct de vedere negativ din partea Guvernului. Pe traseul parlamentar, la Camera Deputaților, au fost propuse o serie de amendamente care au dus la adoptarea propunerii legislative de către Cameră.
Prin amendamentul propus s-a dorit să se aibă în vedere observațiile Guvernului și ale Consiliului Legislativ.
Rămâne ca dumneavoastră să decideți asupra propunerii legislative.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Rog Comisia de cultură să prezinte raportul.
Raport comun asupra Propunerii legislative privind completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002
Propunea legislativă are ca obiect completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002 în scopul reglementării posibilității de organizare, prin intermediul radiodifuzorilor, a unor campanii de informare publică menite să prezinte pericolul dezinformării și importanța verificării informațiilor din surse sigure și multiple.
Consiliul Legislativ avizează favorabil.
Consiliul Economic Social – aviz favorabil.
CNA – aviz negativ.
Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse – aviz favorabil.
Propunerea legislativă a fost luată în dezbatere de către Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, respectiv Comisia pentru cultură și media în ședințe separate, în datele de 28 ianuarie anul curent și 2 decembrie 2025, desfășurate în format fizic și online.
În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi ale senatorilor prezenți, să adopte un raport comun de admitere, fără amendamente.
În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.
Senatul este Camera decizională. Mulțumesc.
## Mulțumesc.
Dau cuvântul doamnei senator Buzatu Oana. Vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Această inițiativă legislativă răspunde unei nevoi reale și urgente a societății românești, aceea de protejare a cetățenilor în fața dezinformării – care a devenit un fenomen agresiv – și, sigur, a știrilor false.
Răspândirea știrilor false nu mai reprezintă doar o problemă de comunicare, ci este o amenințare la adresa informării corecte, a sănătății democrației și a încrederii publice în instituțiile statului. Experiențele recente, de la gestionarea pandemiei COVID-19 până la apariția unor comportamente antidemocratice și extremiste chiar, au demonstrat că dezinformarea poate genera consecințe grave asupra siguranței publice, coeziunii sociale și parcursului proeuropean al României.
Faptul că instituții precum Ministerul Afacerilor Interne sau chiar Ministerul Apărării Naționale au fost nevoite să intervină activ pentru a combate dezinformarea arată dimensiunea și gravitatea acestui fenomen.
Inițiativa legislativă nu introduce o cenzură și nu limitează libertatea de exprimare, ci creează un cadru legal prin care Consiliul Național al Audiovizualului să poată organiza și să poată promova campanii naționale de informare și de educație media.
De asemenea, proiectul este pe deplin aliniat cu recomandările Comisiei Europene și ale Consiliului European, care subliniază impactul negativ al dezinformării asupra proceselor democratice.
PSD va vota pentru adoptarea acestui proiect de lege. Vă mulțumesc.
Mulțumesc. Domnule senator Vântu, vă rog.
Cristian Vântu
#115809Domnule președinte, Stimați colegi,
Tocmai acum, când în raportul Comisiei juridice a Camerei Reprezentanților din Congresul Statelor Unite Uniunea Europeană este acuzată deschis de cenzură și de suprimarea dreptului la liberă exprimare, dumneavoastră veniți cu o lege care are părți bune, dar care la art. 43 spune că ar trebui să aliniem „comunicarea audiovizuală la recomandările europene privind combaterea dezinformării”. Adică să finanțăm cenzura, să finanțăm suprimarea dreptului la liberă exprimare al celor ca mine, care își permit să acuze actuala conducere a Comisiei Europene de propagandă deschisă anticreștină, antinațională și antifamilie. Și o facem cu argumente. Aceasta nu este dezinformare. Aceasta este o dezbatere liberă, pe care ar trebui să o avem nu doar în România, ci în toată Uniunea Europeană.
Deci nu pot vota să îmi băgați pumnul în gură. Și, până la urmă, ăsta este motivul pentru care am venit aici. Eu încerc să fiu cât se poate de util în Comisia de sănătate, să-mi fac treaba în specialitatea mea, dar motivul pentru că am venit aici este să-mi apăr credința creștină și națiunea română, nu valorile europene.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc. Doamna senator Horga.
## Domnule președinte,
## Stimați colegi,
Sunt atâtea exemple de toxice dezinformări și de fake news și le vedem în fiecare zi. Din păcate, de prea multe ori știrile false au fost tratate cu blândețe, cu toleranță, dar ele au șubrezit încrederea, atât în presă, cât și în mijloacele mai noi de comunicare, în special în mediul online.
Știrile false, dezinformarea, manipularea au pus la grea încercare de curând democrația din România și reprezintă o mare amenințare la adresa întregii lumi democratice.
Informarea corectă, prin canale de încredere, prin campanii educative, prin comunicări oficiale, reprezintă, cu siguranță, cheia în combaterea oricărei forme de dezinformare și de înșelare a încrederii cetățenilor.
Îi felicit pe inițiatorii acestei inițiative și vă asigur că PNL va vota pentru adoptare.
Vă mulțumesc.
## Mulțumesc.
Domnule senator Negoi Eugen, vă rog.
## Stimați colegi.
Minciuna nu înseamnă drept la liberă exprimare. Atunci când combatem minciuna, nu combatem dreptul la libera exprimare, pentru că minciunile care apar în spațiul public și pe care, din păcate, văd că unii dintre dumneavoastră le
apărați sunt cele care pot înclina balanța între democrație și dictatură. Prin minciuni au apărut comuniștii, prin minciuni au apărut regimurile autocrate. Dacă n-ați înțeles lucrul acesta, o să vă spunem de fiecare dată. Și trebuie să și legiferăm așa ceva.
Campaniile de informare pentru populație sunt foarte binevenite și trebuie să fie finanțate, pentru că aceste campanii aduc în lumină oamenilor adevărul.
Dacă ați amintit aici, de la această tribună, despre valori creștine, să știți că în Biblie una dintre porunci este: „Să nu minți.” Vă rog eu frumos să nu mai mințiți și haideți să facem cumva ca dezinformarea care a apărut în ultima vreme și care, repet, înclină balanța între democrație și autocrație să nu mai existe!
Mulțumesc.
## Mulțumesc.
Din partea Grupului PACE sunt doi senatori înscriși, domnul Peia și domnul Sava.
Vă rog să vă decideți care dintre dumneavoastră. Domnule Sava, vă rog, poftiți la microfon.
## **Domnul Clement Sava:**
Cred că inițiatorii legii nu au citit istorie. Niciodată opoziția nu dezinformează, ci puterea. Puterea este cea care minte, puterea e cea care falsifică.
Cum ar putea opoziția să instaureze dictatura? Puterea este cea care exercită forța peste limitele Constituției și cea care abuzează. Opoziția vrea doar să corecteze minciunile puterii.
Vreți exemple de dezinformare? România evoluează sub Bolojan – este dezinformare. România crește, economia duduie – asta este dezinformarea, nu criticile opoziției. Opoziția nu face decât să readucă adevărul.
Luați-vă legile cu dezinformarea, pentru că voi instaurați dictatura prin închiderea gurii opoziției. Puterea nu luptă niciodată cu dezinformarea, puterea luptă cu opoziția și cu criticii ei.
Mulțumesc.
Din sală
#120143## **Din sală:**
Bravo!
Domnule senator Vela, vă rog.
Gheorghe Vela
#120241## **Domnul Gheorghe Vela:**
## Domnule președinte,
În susținerea punctului meu de vedere, eu o să vă citesc două texte din Constituție, Legea fundamentală a statului român: art. 30 alin. (2) –„Cenzura de orice fel este interzisă.” și art. 31 alin. (4) – „Mijloacele de informare în masă publice și private sunt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice.”
Dacă ne uităm în punctul de vedere al Consiliului Legislativ, se recunoaște că în societatea românească presa minte, dezinformează, manipulează și linșează efectiv oameni care sunt în funcțiile statului. Trebuie să curmăm lucrul acesta, dar nu cu cârpituri venite de la putere, cu idei, ca să spun, de schimbare a legislației, ci cu o nouă lege a presei. Din 1974, de 52 de ani, noi nu avem o lege a presei. De ce, de 36 de ani, nu trece? Pentru că toți cei care au fost la putere n-au interesul să-și țină cățeii în lesă, ci le dau drumul să latre, să muște și să...
## **Domnul Mihai Coteț:**
Declar încheiate dezbaterile.
Inițiativa legislativă revine la vot final în sesiunea de luni. Înainte de a trece la votul final, vă rog, liderii de grup să vină pentru consultări.
Comitetul liderilor, vă rog să veniți la consultări.
## PAUZĂ
## DUPĂ PAUZĂ
## **Domnul Mihai Coteț:**
Stimați colegi,
În urma consultării cu Comitetul liderilor pentru moțiunile... cele trei moțiuni de cenzură, dezbatere și vot:
– prima moțiune, intitulată „Acordul UE – Mercosur: cum se angajează România într-un acord strategic major prin mandat clandestin, fără analiză și împotriva propriilor interese”, va fi dezbătută luni, ora 16:00;
– a doua moțiune, dezbatere și vot, moțiunea „Educația, între avarie și abandon. Cum sunt transformați studenții în colateral bugetar” – luni, ora 16:45;
– și a treia moțiune – „Ministrul progresist Radu Miruță compromite credibilitatea politicii de apărare a României prin declarații iresponsabile și lipsă de analiză strategică”, luni... în plenul de luni, ora 17:30.
Mulțumesc.
Acum vom trece la vot final.
Punctul 1 pe ordinea de zi, Proiect de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 69/2025 pentru reglementarea unor măsuri în domeniul guvernanței corporative a întreprinderilor publice (L583/15.12.2025).
Trecem la votul proiectului de lege.
Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.
Vot · Amânat
Domnul senator Petrișor-Gabriel Peiu informează plenul Senatului asupra depunerii moțiunii simple cu titlul „Acordul UE – Mercosur: cum se angajează România într-un acord strategic major prin mandat clandestin, fără analiză și împotriva propriilor interese”
Geamănu – contra.
Nu mi-a funcționat cartela. Mi s-a oprit sistemul.
Prezenți 102: pentru – 26, contra – 11, abținere – 42, „nu votez” – 23.
Sistemul funcționează.
Vă rog acum să facem votul pentru primul punct pe ordinea de zi.
Rog, vot.
Rog colegii care nu au cartelă să-și exprime votul la microfon.
Microfonul 2, vă rog.
## **Domnul Claudiu-Vasile Răcuci:**
Claudiu Răcuci – pentru.
## **Domnul Gheorghe Vela**
**:**
Problemă de tehnică, nu figurez!
## **Domnul Mihai Coteț:**
Haideți să fim serioși, vă rog!
Avem prezenți 108: pentru – 68, contra – 30, „nu votez” –
11.
## **Domnul Gheorghe Vela**
**:**
De două ori s-a votat și apare „abținere” la cartela asta.
## **Domnul Mihai Coteț:**
Ați reintrodus votul?
Și cu... votul dumneavoastră îl consemnăm ca „abținere”, vă rog frumos.
## **Domnul Gheorghe Vela**
**:**
Nu e „abținere”, e „contra”.
## **Domnul Mihai Coteț:**
„Contra”. Atunci, avem 31 de voturi contra. Proiectul trece, a fost aprobat. Trecem la următorul vot... Explicarea votului. Vă rog, scurt.
## **Domnul Daniel-Paul-Romeo Gheorghe:**
Bună ziua! Mulțumesc frumos. Nu respectați...
Domnilor...
...Constituția României. Nu respectați legile din România. Nu respectați separarea puterilor în stat.
Și vă dau un singur exemplu: vorbiți de țările occidentale, de Germania...
Claudiu Răcuci – pentru.
Înțeleg că sunt probleme, vă rog să reluați votul. Facem un vot-test întâi.
Introduceți din nou cartelele, vă rog, și facem prima dată un vot-test.
Vă rog, vot-test.
Stimate coleg... stimate coleg...
...de Franța, de Italia, da?
Haideți să respectăm regulamentul!
Acolo se dă o singură ordonanță...
## **Domnul Mihai Coteț:**
Vă rog, stimate coleg...
Stimate coleg...
stimate coleg...
stimate coleg...
## Stimați colegi,
Vă doriți să respectăm regulamentul, dumneavoastră sunteți primii pe care...
Explicarea votului e la final, conform regulamentului. Citiți. La finalul votului vă dăm... aveți dreptul să vă explicați votul. La finalul votului final, vă rog frumos. După ce terminăm votul.
Haideți... Regulamentul! Regulamentul!
## **Domnul Daniel-Paul-Romeo Gheorghe**
**:**
Vă rog frumos să vă uitați în regulament. Uitați-vă în regulament!
## **Domnul Mihai Coteț:**
Haideți să fim civilizați! Haideți să fim civilizați!
Stimați colegi,
Haideți să facem liniște, haideți să facem liniște, dacă vreți să ne respectăm!
Mă ascultați? Mă ascultați, stimate coleg?!
## **Domnul Daniel-Paul-Romeo Gheorghe**
**:**
Dumneavoastră, ca președinte, nu respectați regulamentul.
## **Domnul Mihai Coteț:**
Stimate coleg, mă asculți?
**Domnul Daniel-Paul-Romeo Gheorghe**
**:**
Nu respectați regulamentul.
## **Domnul Mihai Coteț:**
Stimate coleg!
**Domnul Daniel-Paul-Romeo Gheorghe**
**:**
Vorbim pe regulament.
## **Domnul Mihai Coteț:**
Stimate coleg... stimate coleg...
**Domnul Daniel-Paul-Romeo Gheorghe**
**:**
Da.
## **Domnul Mihai Coteț:**
Stimate coleg, mă lăsați să vorbesc?
**Domnul Daniel-Paul-Romeo Gheorghe**
**:**
Da, spuneți.
## **Domnul Mihai Coteț:**
Bun. Vă rog să vă exprimați...
**Domnul Daniel-Paul-Romeo Gheorghe**
**:**
Nu respectați regulamentul!
## **Domnul Mihai Coteț:**
Vă rog să vă exprimați...
## **Domnul Daniel-Paul-Romeo Gheorghe**
**:**
Nu respectați regulamentul!
## **Domnul Mihai Coteț:**
Vă rog să vă exprimați opțiunea de vot!
Domnule...
stimate coleg...
stimate coleg, vă rog frumos să așteptați să răspund!
Stimate coleg, vă rog să vă exprimați opțiunea de vot.
## **Domnul Daniel-Paul-Romeo Gheorghe**
**:**
Nu respectați regulamentul!
## **Domnul Mihai Coteț:**
Vă rog să vă exprimați opțiunea de vot, dar dumneavoastră
nu vă lăsați colegii să vorbească.
Vă rog frumos!
OK! Respectați regulamentul.
Am...
Stimați colegi, am răspuns.
Vă rog, să-și exprime opțiunea de vot.
Explicați votul!
Stimate coleg, explicați votul...
E a patra oară când vă spun.
Stimate coleg, lăsați oamenii să vorbească!
Dumneavoastră nu lăsați...
Domnule președinte, încălcați regulamentul. Încălcați regulamentul!
Da, votul Grupului PACE este „prezent și nu votez”, dar nu votăm pentru că trebuie să terminăm odată cu șobolănia asta cu ordonanțele de urgență.
Nu vă mai lăsați călcați în picioare, da?!
Din sală
#128507## **Din sală:**
Bravo!
## **Domnul Mihai Coteț:**
Vot · Amânat
Domnul senator Petrișor-Gabriel Peiu informează plenul Senatului asupra depunerii moțiunii simple cu titlul „Acordul UE – Mercosur: cum se angajează România într-un acord strategic major prin mandat clandestin, fără analiză și împotriva propriilor interese”
Vă rog, colegii să-și exprime votul, cei care nu au cartele.
Claudiu Răcuci – pentru.
Vlahu Nicolae – pentru.
## **Domnul Mihai Coteț:**
Pentru – 61, contra – 8, abținere – 36. Proiectul a trecut... proiectul a fost respins, nu întrunește votul...
Haideți totuși să nu facem circ din această ședință, vă rog frumos!
Deci am probat, s-a probat, mergem mai departe. Vă rog.
## **Domnul Gheorghe Vela**
**:**
Domnule președinte, explicarea votului.
Vă rog, domnule Vela, explicarea votului.
Gheorghe Vela
#129938Domnule președinte,
Am ceva de spus, scurt.
Mă surprinde faptul că colegii de la PSD – al căror proiect a fost acum la vot – au votat, marea majoritate, abținere. Ori dorm pe ei, ori nu știu ce votează.
Deci noi l-am susținut cu toții și dumnealor nu și-au susținut propriul lor proiect, asta am vrut să spun. Mulțumesc.
## Domnule senator Vela,
Să știți că regulamentul, așa cum spuneți dumneavoastră, este valabil pentru absolut toată lumea.
Cei care au dreptul să-și exprime opțiunea de vot... să-și exprime explicarea votului sunt cei care fac parte din grupurile parlamentare.
Domnule senator, vă rog.
Domnule președinte de ședință,
Exact acest lucru voiam să vi-l aduc în atenție, atât dumneavoastră, cât și colegilor.
Art. 145 alin. (4) – „După anunțarea rezultatului votării, grupurile parlamentare pot să explice felul în care au votat printr-o singură intervenție de maximum 3 minute.” Vă mulțumesc.
Vă rog, domnule senator.
Dumitru Manea
#131001## **Domnul Dumitru Manea:**
Eu n-am votat și nu a fost înregistrat la „nu votez”. Deci vă rog să reluăm votul.
## **Domnul Mihai Coteț:**
Stimate coleg, am testat sistemul și funcționează. Mergem mai departe.
Punctul 3 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2025 pentru completarea art. 9 din Legea nr. 346/2004 privind
stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii (L589/15.12.2025).
Trecem la votul asupra proiectului.
Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.
Vot · Amânat
Domnul senator Petrișor-Gabriel Peiu informează plenul Senatului asupra depunerii moțiunii simple cu titlul „Acordul UE – Mercosur: cum se angajează România într-un acord strategic major prin mandat clandestin, fără analiză și împotriva propriilor interese”
Claudiu Răcuci – pentru.
## **Domnul Mihai Coteț:**
Avem 66 de voturi pentru, contra – 4, abținere – 27, „nu votez” – 9.
Proiectul a trecut mai departe.
Trecem la următorul punct pe ordinea de zi, punctul 4, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare (L612/22.12.2025).
Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.
Vot · Amânat
Domnul senator Petrișor-Gabriel Peiu informează plenul Senatului asupra depunerii moțiunii simple cu titlul „Acordul UE – Mercosur: cum se angajează România într-un acord strategic major prin mandat clandestin, fără analiză și împotriva propriilor interese”
Claudiu Răcuci – pentru.
## Mulțumesc.
Pentru – 69, contra – 3, abținere – 25. Proiectul de lege a fost adoptat.
De aceea, menționez că și proiectul de la punctul 3 a fost adoptat.
Pentru explicarea... Vă rog, domnule senator.
## **Domnul Dorin-Silviu Petrea:**
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
E o formă de protest a noastră și trebuie să o înțelegeți cu toți. Am spus-o și ieri, au spus-o și colegii mei: nu este normal ceea ce se întâmplă. Am numărat: sunt opt ordonanțe de guvern din 13 puncte pe ordinea de zi. Nu mai are...
Nu, dar am avut... Domnule Pălărie, am avut și luni aceeași poveste, aceeași problemă.
Ce rugăminte avem? Sunt unele lucruri, domnule Pălărie, care sunt corecte în ordonanțele acelea. Ne-am uitat la ele, le-am citit, unele sunt corecte. Dar haideți să le votăm, să le aduceți în Parlament și le treceți, pentru că aveți 70%! Aici trebuie să facem noi lucrurile, nu Guvernul. Rugămintea noastră este... și, vă spun, noi vom intra în grevă japoneză, cum i se spune, de săptămâna viitoare. Vom fi prezenți aici cu voi, vom discuta cu voi, dar trebuie să transmitem un mesaj foarte clar: nu mai suntem de acord să ne vină totul de-a gata de la Guvernul Bolojan, pe care toată lumea îl urăște în acest moment. Și, mai mult, avem o doamnă ministru căreia i-am dat deja un vot de blam prin moțiune simplă, la care nu s-a luat nicio decizie. De bun-simț, trebuia să-și dea ea demisia în cazul în care Guvernul...
Urmează trei moțiuni. Facem apel la colegii de la PSD, că știu că toată ziua apar și ei cu acest mesaj: acești miniștri ai dumneavoastră, schimbați-i – mai ales colegii deputați, aveți mari probleme cu ei, veniți de la Senat –, că printre dumneavoastră sunt și oameni OK.
„Prezent, nu votăm”, asta va fi de acum încolo în fiecare zi. Și veți avea moțiuni simple în fiecare săptămână! Vă promitem, la câte greșeli faceți!
Vă mulțumesc.
## **Domnul Mihai Coteț:**
Stimate coleg și stimați colegi,
Regulamentul spune că putem să ne explicăm votul. Haideți să respectăm acest lucru și să explicăm votul! Atunci când spunem că nu votăm și nu votăm deloc, ce vot să explicăm? Va...
Atunci, aceasta este o poziție de o declarație politică, nu explicăm votul pe care l-am avut.
Vă rog, domnule...
domnule Pălărie, vă rog, pentru explicarea votului.
## **Domnul Ștefan Pălărie:**
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
O să vorbesc folosindu-mă de dreptul la replică pe care-l am ca senator și o să spun că și eu am fost foarte mulți ani senator de opoziție. Deci înțeleg ce înseamnă să fii sau să simți că se pot face abuzuri de la tribuna Parlamentului.
În privința ordonanțelor de urgență ale Guvernului, readuc aminte tuturor că aceste proiecte, tot constituțional și regulamentar, nu pot să intre decât în primă etapă în transparență publică. Stau acolo 30 de zile – e obligatoriu –, le poate citi oricine, nu doar noi, parlamentarii, și trec printr-o procedură prin care le putem analiza până când vin aici.
Doi – nu putem să facem abstracție de un lucru simplu. Luna ianuarie a fost, conform organizării, prin Constituția statului român, lună de vacanță parlamentară. E normal să fie acum mai multe ordonanțe decât de obicei. Altminteri, da, haideți să dezbatem și în comisii, și și în plen, pe argumente tehnice, fiecare proiect în parte!
USR va fi de fiecare dată de partea democrației, funcționării statului și dialogului, nu a abuzului și a violenței. Mulțumesc.
Liniște, vă rog!
Domnule senator Stoica, explicarea votului, vă rog, da?
## **Domnul Ciprian-Titi Stoica:**
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Știți că și dumneavoastră îmi sunteți simpatic. Am avut răbdare un an de zile cu domnul președinte Abrudean să-l învăț regulamentul. O să am tot un an de zile răbdare și cu dumneavoastră să-l învățați. Și sper ca pe la jumătatea mandatului să nu vă schimbe și să putem măcar jumătate de mandat să ne desfășurăm activitatea regulamentar.
Revenind la explicarea votului, noi, cei din Alianța pentru Unirea Românilor, ne-am abținut.
O parte dintre motive au fost expuse atunci când colegii mei au luat cuvântul la dezbatere. Însă, o dată pentru totdeauna, vă rog frumos să transmiteți și președintelui Senatului, pe care îl înlocuiți astăzi și prezidați ședința, și președintelui dumneavoastră de partid, să transmiteți și voi,
ceilalți lideri de grup, de la PSD, USR și UDMR, că acest lucru este inacceptabil, ca noi, ca for legislativ suprem, să fim ocoliți.
Eu nu știu, mulți dintre voi păreți, așa, că sunteți bărbați și femei de stat în toată regula. Cum vă simțiți voi când am ajuns să fim o biată anexă a Guvernului? Voi chiar, nu știu, n-aveți coloană? Cum vă simțiți voi, mari bărbați de stat, mari femei de stat, când ați fost puși, așa, pe locul al cincilea? Oamenii din teritoriu v-au acordat votul ca să-i reprezentați, nu ca să stați umili, cu capul plecat în jos, în fața unora care, efemer, sunt miniștri.
Încă o dată, și de aici, de la acest microfon, un antevorbitor... că tot ziceau că să ne oprim cu minciuna. Păi, opriți-vă, fraților, cu minciuna, că eu vă arăt că multe ordonanțe de urgență n-au stat niciodată 30 de zile în transparență publică. Haideți să nu mai mințiți de la acest microfon și nu-l mai spurcați, pentru că este rușinos! Și să știți că, dacă mințiți, vă crește nasul, și nu altceva.
Mulțumesc.
## **Domnul Mihai Coteț:**
Domnule senator, mă bucur că aveți răbdare.
M-aș bucura foarte mult să respectăm cu toții regulamentul, nu doar să aruncăm cu pietre.
Doamna senator Horga, vă rog, explicarea votului.
## **Doamna Maria-Gabriela Horga:**
Tot un drept la replică, pentru cei care contestă un instrument constituțional.
Avem pe ordinea de zi niște proiecte de lege pentru aprobarea unor ordonanțe, deci proiecte de lege, sau proiecte de lege inițiate de Guvern. Or, proiectul de lege pe ordinea zi înseamnă dezbatere parlamentară, presupune dezbatere parlamentară. Nu vă împiedică nimeni și nimic să aveți amendamente, să aveți activitate parlamentară, să vă faceți munca pentru care sunteți plătiți și pentru care veniți aici. Că e grevă japoneză, că nu e grevă japoneză, puteți, atunci când se dezbate un proiect, să aveți activitate parlamentară, să faceți amendamente și să munciți. Faptul că aceste proiecte sunt dezbătute... o arată tocmai ordinea de zi. Nu sunt nici adoptate tacit aceste ordonanțe de guvern, ci sunt dezbătute.
## **Domnul Mihai Coteț:**
Vă rog... domnule Vela, vă rog frumos, nu... vă rog să-i tăiați microfonul.
Domnule Vela, haideți să respectăm regulamentul! Colegii dumneavoastră au solicitat respectarea regulamentului. Vă rog să vă afiliați unui grup, conform regulamentului.
Doamna senator Cerva, vă rog să veniți să luați cuvântul.
Vă las ultimul, la final, da, promit. Vă...
-
Doamna senator... doamna senator, vă rog.
-
**Domnul Gheorghe Vela**
**:**
La fiecare, individual.
## **Domnul Mihai Coteț:**
Nu, vă rog să mergeți în sală. Doamna senator, luați cuvântul.
## **Doamna Nadia-Cosmina Cerva:**
Mulțumesc colegei de la PNL că ne îndeamnă la muncă. Greva japoneză nu înseamnă că nu muncim, stimată colegă, înseamnă că opoziția muncește, vă atrage atenția că în textele acestor ordonanțe, pe care le adoptați pe bandă rulantă, există texte neconstituționale. Vă atrage atenția inclusiv Consiliul Legislativ, dar, din păcate, nu vreți să țineți cont de ele. Faptul că nu țineți cont nici de observațiile Consiliului Legislativ, nici de observațiile opoziției – în dezbateri, stimată colegă, pentru că în dezbateri facem aceste observații –, înseamnă că efectiv nu vă interesează nici măcar de Constituție, nu de opoziție. Pentru că acele observații nu prevăd decât excepții de neconstituționalitate, care urmează să se depună la Curtea Constituțională.
Mulțumesc colegilor de la USR că înțeleg și ne-au spus că au înțeles ce înseamnă să fii în opoziție. Și mă așteptam ca, dacă tot înțeleg ce înseamnă să fii în opoziție, să susțină măcar proiectele care sunt posibil a fi declarate neconstituționale, în condițiile în care aveți observațiile scrise de la Consiliul Legislativ. Nu puteți să adoptați pe bandă rulantă ordonanțe.
Faptul că noi refuzăm să votăm aceste ordonanțe, v-am spus și v-o spun încă o dată: până când ministrul mediului, care a fost dat jos prin moțiune de Senat, nu va pleca, adică Guvernul nu va respecta decizia Senatului...
Domnule Pălărie, aveți un ministru și sunteți senator. Dumneavoastră considerați că acest guvern vă respectă votul din Senat? Nu îl respectă. Senatul a votat pentru demitere.
Până când nu veți da jos ministrul mediului, noi nu vom vota nicio ordonanță a Guvernului.
Mulțumesc.
Rog... Stimați colegi, rog Comitetul liderilor să vină pentru consultări, vă rog frumos.
Comitetul liderilor să vină pentru consultări.
## PAUZĂ
## DUPĂ PAUZĂ
## **Domnul Mihai Coteț:**
## Stimați colegi,
Continuăm cu punctul 5 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 78/2025 pentru modificarea Legii nr. 239/2025 privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative (L613/22.12.2025).
Vot · Amânat
Domnul senator Petrișor-Gabriel Peiu informează plenul Senatului asupra depunerii moțiunii simple cu titlul „Acordul UE – Mercosur: cum se angajează România într-un acord strategic major prin mandat clandestin, fără analiză și împotriva propriilor interese”
Claudiu Răcuci – pentru.
## **Domnul Mihai Coteț:**
55 de voturi pentru, contra – 30, abținere – 8, „nu votez” – 8. Proiectul a fost aprobat.
Trecem mai departe, la...
Solicitați.
Explicația votului – domnule Sava Clement, vă rog.
## **Domnul Clement Sava:**
Nu, pentru că votăm diferit pe diferitele proiecte, nu pot să explic în bloc 13 voturi.
Deci, atenție!, „prezent, nu votez” în cazul Grupului PACE – Întâi România înseamnă, de fapt, că Parlamentul este „prezent, nu contez”. Deci noi vrem ca Parlamentul să conteze! Atâta tot!
Mulțumesc.
## **Domnul Mihai Coteț:**
Domnul senator Iacob Constantin.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Senatorii AUR au votat împotriva acestui proiect, care este venit, într-adevăr, prin ordonanță de urgență.
Nimeni nu s-a gândit la pensionarii cu venituri sub 3.000 de lei, la familiile care acum se gândesc să cumpere medicamente sau să achite taxele și impozitele. Dar a făcut-o și mișelește, prin această ordonanță de urgență, obligând primăriile să intre într-un conflict direct cu cetățeanul. Pe cale de consecință, noi am votat ferm împotriva acestui proiect și, de asemenea, așa cum am spus și anterior, pregătim un proiect de lege prin care vom solicita modificarea acestei ordonanțe de urgență în favoarea românului.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Mihai Coteț:**
Trecem la punctul 6 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 350/2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general (L535/02.12.2025).
Trecem la votul propunerii legislative.
Raportul comun al comisiilor este de admitere a propunerii legislative.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.
Senatul este prima Cameră sesizată.
Vot · Amânat
Domnul senator Petrișor-Gabriel Peiu informează plenul Senatului asupra depunerii moțiunii simple cu titlul „Acordul UE – Mercosur: cum se angajează România într-un acord strategic major prin mandat clandestin, fără analiză și împotriva propriilor interese”
## **Domnul Claudiu-Vasile Răcuci:**
Claudiu Răcuci – pentru.
## **Domnul Mihai Coteț:**
Pentru – 29 de voturi, contra – două, abținere – 69. Proiectul a fost respins.
Mergem la punctul 8 al ordinii de zi...
7, mă scuzați, Propunerea legislativă privind dezvoltarea turismului balnear românesc ca domeniu strategic prioritar al economiei naționale (L501/17.11.2025).
Trecem la votul propunerii legislative.
Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.
Senatul este prima Cameră sesizată. Supun la vot raportul, cu amendamente admise.
Vot · Amânat
Domnul senator Petrișor-Gabriel Peiu informează plenul Senatului asupra depunerii moțiunii simple cu titlul „Acordul UE – Mercosur: cum se angajează România într-un acord strategic major prin mandat clandestin, fără analiză și împotriva propriilor interese”
Claudiu Răcuci – pentru.
## **Domnul Mihai Coteț:**
Avem 99 de voturi pentru. Raportul, cu amendamente, a fost admis. Supunem...
100 de voturi pentru – pentru amendamentele admise. Supunem la vot propunerea legislativă.
Vot · Amânat
Domnul senator Petrișor-Gabriel Peiu informează plenul Senatului asupra depunerii moțiunii simple cu titlul „Acordul UE – Mercosur: cum se angajează România într-un acord strategic major prin mandat clandestin, fără analiză și împotriva propriilor interese”
Claudiu Răcuci – pentru.
98 de voturi pentru și unu contra. Propunerea legislativă a fost adoptată.
Trecem mai departe, la punctul 8 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 142/2008 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea a VIII-a – zone cu resurse turistice (L549/02.12.2025).
Trecem la votul propunerii.
Raportul suplimentar al comisiei este de respingere a propunerii legislative.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.
Senatul este prima Cameră sesizată.
Vă supun la vot raportul de respingere. Vă rog, votați.
Claudiu Răcuci – împotrivă.
## **Domnul Mihai Coteț:**
Pentru – 84 de voturi, contra – 12, abțineri – 8.
Raportul de respingere a trecut, a fost admis.
Propunerea a fost respinsă.
Vă rog, mergem mai departe.
Punctul 9 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 86/2025 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora (L642/30.12.2025).
Trecem la votul proiectului.
Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.
Vot · Amânat
Domnul senator Petrișor-Gabriel Peiu informează plenul Senatului asupra depunerii moțiunii simple cu titlul „Acordul UE – Mercosur: cum se angajează România într-un acord strategic major prin mandat clandestin, fără analiză și împotriva propriilor interese”
Claudiu Răcuci – pentru.
56 de voturi pentru...
Și eu.
...contra – 4, abțineri – 28, „nu votez” – 8.
## **Doamna Maria-Gabriela Horga:**
Și eu...
n-am votat.
57 de voturi pentru, atunci.
Dar să zic. Horga – pentru.
Pentru.
Proiectul de lege a fost aprobat. Trecem la punctul... A, vă rog. Explicarea votului – doamna senator Cușnir.
## **Doamna Rodica Cușnir:**
Dragi colegi,
Atât timp ce cei din guvernare își bat joc de noi și nu demit ministrul care... noi, senatorii, am decis împreună că nu mai poate face parte din acest guvern, eu și toți colegii mei din PACE – Întâi România vom fi prezenți în sală, dar nu vom vota proiectele de lege.
Haideți să ne respectăm ca senatori, haideți să ne respectăm drepturile noastre, haideți să facem separația puterilor în stat! Suntem legiuitori și să legiferăm, iar Executivul să își facă rolul pe care îl are, de Executiv, nu de legiuitor. Mulțumesc.
## **Domnul Mihai Coteț:**
Trecem la următorul punct pe ordinea de zi, punctul 10, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 89/2025 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (L645/30.12.2025).
Trecem la votul proiectului de lege.
Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.
Vot · Amânat
Domnul senator Petrișor-Gabriel Peiu informează plenul Senatului asupra depunerii moțiunii simple cu titlul „Acordul UE – Mercosur: cum se angajează România într-un acord strategic major prin mandat clandestin, fără analiză și împotriva propriilor interese”
DUPĂ PAUZĂ
Claudiu Răcuci – pentru.
## **Domnul Mihai Coteț:**
Rog colegii din sală care nu au cartele să-și exprime votul.
Avem 61 de voturi pentru, contra – două, abținere – 28, „nu votez” – 17.
Proiectul a fost aprobat.
Trecem la...
Vă rog, domnule senator Fodoca.
## **Domnul Liviu-Iulian Fodoca:**
Mulțumesc, domnule președinte. Dragi guvernanți,
Domnule Ilie Bolojan, ați emis în decembrie un OUG prin care ați nenorocit românii: acel OUG prin care le-ați impus abuziv acele taxe și impozite. Opriți-vă cu aceste OUG-uri!
Nu mai votăm așa ceva în Parlament. PACE nu va vota OUG-uri.
Mulțumesc.
Trecem mai departe, la punctul 11 al ordinii de zi, Propunerea legislativă privind reglementarea activităților de reconstituire istorică (L626/22.12.2025).
Trecem la votul propunerii legislative.
Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.
Senatul este prima Cameră sesizată.
Se supune votului raportul de respingere.
Vă rog, votați.
Deschideți microfonul în sală, vă rog.
Claudiu Răcuci – pentru.
## **Domnul Mihai Coteț:**
64 de voturi pentru, contra – 32, abținere – 9.
Raportul a fost respins...
propunerea este respinsă.
Și mulțumesc pentru participare.
Trecem la a doua parte a sesiunii, sesiunea de întrebări și interpelări.
O pauză de un minut, vă rog frumos.
## PAUZĂ
DUPĂ PAUZĂ
## Stimate coleg,
Se pare că nu sunteți deloc atenți la ce se întâmplă în sală. Sunt legi organice și am anunțat că rămân la vot luni, în sesiunea de luni.
Mulțumesc.
Vot final.
## Doamnelor și domnilor senatori,
Interpelare
Cristian Vântu
Steaua României
Săptămâna trecută, un oficial al Departamentului de Stat al Statelor Unite a afirmat public că la reședința fostei ambasadoare a Statelor Unite de la București se afla artă satanică cu bebeluși. Dacă această informație se confirmă, pe lângă gravitatea faptelor, este imperios necesar să i se retragă Ordinul Național „Steaua României” în grad de Mare Cruce, care i-a fost conferit anterior. În acest sens fac următoarea interpelare, adresată doamnei Oana-Silvia Țoiu, ministrul afacerilor externe. Obiectul interpelării: „Demersuri diplomatice pentru clarificarea oficială a unor informații publice privind conduita fostei ambasadoare a SUA la București și măsuri pentru protejarea prestigiului Ordinului Național «Steaua României», conferit doamnei Kathleen Ann Kavalec” ## Stimată doamnă ministru, În temeiul art. 162-165 din Regulamentul Senatului, formulez prezenta interpelare, ca urmare a unor declarații publice recente, care, dacă sunt confirmate oficial, pot ridica o problemă de compatibilitate morală și de prestigiu privind păstrarea Ordinului Național „Steaua României” în grad de Mare Cruce, conferit doamnei Kathleen Ann Kavalec, fost ambasador al Statelor Unite ale Americii, prin Decretul nr. 1.384 din 28.11.2024. Într-o emisiune publică online, difuzată la 20 ianuarie 2026, doamna Erin Elmore, director al programului „Art in Embassies” din cadrul Departamentului de Stat al SUA, a relatat că ar fi fost sesizată de o membră a Congresului care se afla în vizită în România, mai exact de doamna congresswoman Luna, cu privire la prezența în reședința oficială a ambasadelor Statelor Unite a unor lucrări descrise ca „artă satanică cu bebeluși” și că ar fi intervenit pentru îndepărtarea acestora și revocarea din funcție a doamnei Kathleen Ann Kavalec. În acest context, vă solicit răspunsuri punctuale: 1. Ați cerut/veți cere oficial Ambasadei SUA la București confirmarea ori infirmarea faptelor invocate public de către un oficial al Departamentului de Stat, inclusiv dacă lucrările respective au fost expuse în spații oficiale ale reședinței și în ce cadru instituțional? 2. Dacă partea americană confirmă că asemenea lucrări au fost expuse în reședința ambasadorului, sub responsabilitatea/acceptarea doamnei Kavalec, vă angajați să solicitați declanșarea procedurilor instituționale prevăzute de lege pentru retragerea Ordinului „Steaua României”, conferit acesteia, prin informarea și sesizarea Administrației Prezidențiale și a Cancelariei Ordinelor? Vă rog să comunicați răspunsul în termenul regulamentar, în scris. Cu deosebită considerație, senator Cristian Vântu, Circumscripția nr. 28 Mureș. Vă mulțumesc.
Interpelare
Victoria-Violeta Alexandru
Nicio zi de întârziere în acordarea pensiilor corecte: valorificați sporurile cu caracter nepermanent!
Am decis să fac astăzi această declarație. Nu folosesc des acest instrument. La capătul unui efort – recunosc, de mai multă vreme – s-a scurs peste un an de când insist, s-a scurs peste un an de la adoptarea Legii pensiilor, dar eu, de fapt, aveam și cu un an înainte un efort de a duce până la capăt și am și reușit, prin Parlament, în legislatura trecută, modificarea care să facă posibilă includerea și sporurilor cu caracter nepermanent, adică a celor care au lucrat în weekend, în acord global, în calcularea pensiilor. După ce am muncit și am reușit să avem această modificare, ea a apărut în textul de fapt al noii legi a pensiilor și acum vreau să o văd pusă în practică, că totuși a trecut ceva timp. Motiv pentru care, în paralel cu demersurile pe care le întreprind la nivelul Casei Naționale de Pensii Publice, am găsit că este utilă și această intervenție politică.
Interpelare
Nadia-Cosmina Cerva
Evidența cheltuielilor și transferurilor realizate de România în sprijinul Ucrainei
Interpelare adresată domnului prim-ministru Ilie-Gavril Bolojan, domnului ministru al afacerilor externe, Oana-Silvia Țoiu, ministrului apărării, Radu-Dinel Miruță, ministrului finanțelor, Alexandru Nazare. Titlul interpelării: „Evidența cheltuielilor și transferurilor realizate de România în sprijinul Ucrainei” Stimați domni, Începând cu anul 2022, statul român a acordat Ucrainei diverse forme de sprijin, financiar, material, logistic și operațional, în contextul conflictului armat declanșat în regiune. O parte dintre aceste măsuri au fost comunicate public, însă nu există până în prezent o situație centralizată, completă și transparentă privind amploarea reală a contribuției României la costurile totale suportate de bugetul public și impactul acestora asupra finanțelor statului român. În contextul actual, marcat de limitări bugetare și de presiuni tot mai mari asupra populației și mediului economic, clarificarea modului în care sunt utilizate fondurile publice devine o necesitate. În acest context, vă solicit următoarele precizări: – Cu privire la sprijinul financiar acordat Ucrainei, vă solicit să comunicați: 1. Care este valoarea totală a sumelor de bani alocate, angajate, aprobate sau efectiv plătite de statul român în favoarea Ucrainei, începând cu anul 2022 până în prezent, indiferent de forma juridică sau administrativă sub care acest sprijin a fost acordat? Totodată, vă rog să detaliați aceste sume prin defalcarea lor pe fiecare an bugetar în parte, precum și în funcție de sursa de finanțare utilizată, respectiv bugetul de stat, fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, bugetele instituțiilor publice centrale sau orice alte mecanisme financiare ori instrumente bugetare utilizate în acest scop. 2. Dacă sumele menționate au fost sau urmează să fie compensate, rambursate ori decontate integral sau parțial, prin mecanisme europene, internaționale sau bilaterale, inclusiv prin fonduri ale Uniunii Europene, instrumente financiare speciale, contribuții în cadrul NATO sau alte acorduri internaționale la care România este parte. 3. Temeiul juridic care a stat la baza aprobării, alocării și executării acestor cheltuieli, cu menționarea actelor normative incidente, precum a... precum și a hotărârilor de guvern, ordonanțe, legi, decizii administrative sau acorduri internaționale, precum și impactul bugetar concret al acestor sume asupra bugetului general consolidat al statului. – Cu privire la sprijinul material și patrimonial acordat Ucrainei, vă solicit să ne comunicați: 1. Care este lista bunurilor materiale și patrimoniale transferate, cedate, donate sau puse temporar la dispoziția Ucrainei de către statul român, începând cu anul 2022 până în prezent, indiferent de natura juridică a acestor operațiuni, incluzând, fără a se limita la, echipamente, tehnică, muniție, combustibil și alte materiale aparținând patrimoniului public sau privat al statului. 2. Valoarea contabilă a fiecărui bun sau categorie de bunuri astfel transferate, conform evidențelor instituțiilor publice competente, precum și, acolo unde este cazul, valoarea estimată de piață, stabilită prin evaluări autorizate sau prin alte mecanisme legale de estimare a valorii, în vederea determinării impactului patrimonial real asupra statului român. 3. Măsurile juridice, administrative și bugetare adoptate sau avute în vedere pentru compensarea pierderilor de patrimoniu rezultate din aceste transferuri, precum și pentru refacerea capacităților operaționale, logistice sau strategice ale statului român afectate, ca urmare a diminuării patrimoniului, cu menționarea expresă a temeiului legal, a surselor de finanțare utilizate sau preconizate, a termenilor de implementare. – Cu privire la costuri logistice și operaționale, vă solicităm să ne comunicați: 1. Care este cuantumul total al cheltuielilor suportate de statul român, începând cu anul 2022 până în prezent, pentru activități de transport, depozitare, tranzit, mentenanță sau utilizare a infrastructurii naționale, respectiv infrastructura portuară, feroviară, rutieră, aeriană, implicate în acordarea sprijinului pentru Ucraina, indiferent de autoritatea publică sau instituția responsabilă cu efectuarea acestor cheltuieli. 2. Dacă aceste costuri logistice și operaționale au fost suportate exclusiv din bugetul național sau dacă, total ori parțial, acestea au beneficiat de mecanisme de decontare, compensare sau rambursare din surse externe, respectiv din fonduri ale Uniunii Europene, contribuții ale NATO, instrumente financiare internaționale sau alte acorduri bilaterale sau multilaterale, cu menționarea expresă a temeiului juridic, a cuantumului decontat și a instituțiilor implicate. – Cu privire la angajamentele internaționale asumate de România, vă solicităm să ne comunicați: 1. Care sunt angajamentele asumate de România, fie în nume propriu, fie în cadrul Uniunii Europene sau NATO sau al altor organisme internaționale, care generează obligații financiare, materiale sau operaționale, prezente ori viitoare, în legătură cu sprijinul acordat Ucrainei, cu precizarea naturii acestor obligații, a duratei și a impactului estimat asupra bugetului general consolidat și asupra patrimoniului statului român. 2. Dacă în cadrul acestor angajamente există clauze de confidențialitate care limitează sau condiționează accesul Parlamentului României la informațiile relevante, precum și să indicați temeiul juridic al acestor clauze, în raport cu dispozițiile constituționale și legale privind dreptul Parlamentului de a exercita control asupra activității Guvernului și asupra modului de gestionare a resurselor publice. Clarificarea acestor elemente este indispensabilă pentru exercitarea controlului parlamentar asupra modului în care Guvernul administrează resursele financiare și patrimoniale ale statului român, precum și pentru asigurarea transparenței decizionale și a responsabilității publice față de cetățeni.
Interpelare
Andra Bică
Regimul scutirii de contribuția de asigurări sociale de sănătate pentru mame, proiect aflat în dezbatere parlamentară, și alte măsuri guvernamentale de sprijin pentru familiile tinere
Interpelarea de astăzi se adresează domnului primministru Ilie-Gavril Bolojan. Obiectul interpelării: „Regimul scutirii de contribuția de asigurări sociale de sănătate pentru mame, proiect aflat în dezbatere parlamentară, și alte măsuri guvernamentale de sprijin pentru familiile tinere” Stimate domnule prim-ministru, Vă adresez această interpelare în numele familiilor tinere din România care așteaptă măsuri concrete pentru a încuraja calitatea natalității și sprijinirea mamelor. În contextul discuțiilor din Camera Deputaților privind proiectul legislativ referitor la scutirea mamelor de plata contribuției de asigurări sociale de sănătate în perioada concediului pentru creșterea copilului și al altor inițiative similare, vă rog să clarificați care sunt planurile Guvernului pe termen scurt și mediu în această direcție. Din discuțiile publice reiese că absența unor stimulente consistente și predictibile pentru familii este unul... acesta este unul dintre factorii care contribuie la scăderea natalității. Proiectul menționat ar asigura mamelor un venit net mai mare în perioada concediului pentru creșterea copilului și ar elimina o povară fiscală suplimentară, venind astfel în sprijinul deciziei de a avea copii. De asemenea, alte state membre UE oferă măsuri complementare, precum acces gratuit la servicii medicale pre și postnatale, programe de reîntoarcere pe piața muncii și scutiri de taxe pentru familiile cu mai mulți copii. Având în vedere aceste considerente, vă rog să răspundeți următoarelor întrebări: – Care este poziția Guvernului privind proiectul de lege aflat în dezbatere la Camera Deputaților care propune scutirea mamelor de plata CASS pe durata concediului de creștere a copilului? – Ce alte programe sau proiecte legislative aveți în pregătire pentru a stimula creșterea natalității (de exemplu: acordarea de prime la naștere, vouchere pentru educația timpurie, facilități fiscale pentru familiile cu mai mulți copii)? – Aveți în vedere un dialog structural cu asociațiile de părinți, societatea civilă și specialiștii în demografie pentru a contura un pachet concret și coerent de măsuri care să aibă efect real asupra creșterii natalității?
Interpelare
George-Cătălin Bochileanu
Peste 100.000 de cetățeni români născuți în Republica Moldova se regăsesc în situația de a avea cărțile de identitate anulate.
Peste 100.000 de cetățeni români născuți în Republica Moldova se regăsesc în situația de a avea cărțile de identitate anulate. Români care trăiesc de ani de zile în România, muncesc cinstit, plătesc taxe, își cresc copiii aici, se văd acum privați de drepturi fundamentale. Nu pot accesa servicii medicale, nu pot călători, nu pot realiza demersuri administrative esențiale. Practic, viața lor socială și profesională este blocată. Această situație a apărut în urma verificărilor „extinse” declanșate de Poliția Română privind domiciliile fictive. Problema fraudei este reală: există cazuri de sute de persoane înregistrate la aceeași adresă, există complicități la nivel local, iar statul are datoria să intervină. Însă acest mod de a interveni este profund greșit. Pedepsirea și corectarea abuzurilor nu trebuie să lovească în cetățenii de bunăcredință. Or, în prezent, statul exact asta face, lipsind de drepturi fundamentale, așa cum am spus, un număr extraordinar de mare de cetățeni și lovind disproporționat românii născuți peste Prut. Acești oameni nu sunt doar statistici: ei sunt părinți, profesori, lucrători, antreprenori, persoane care contribuie la dezvoltarea țării. A-i trata cu suspiciune și a le restricționa drepturile nu face decât să submineze încrederea lor în stat și să genereze un sentiment de discriminare într-o comunitate care, prin contribuția sa, susține România zi de zi. Trebuie să mai fim conștienți de un lucru: fiecare gest de nedreptate sau de excludere este muniție pentru propaganda ostilă. Rusia lui Putin, dar și alte forțe interesate să destabilizeze societatea românească și democrațiile europene speculează exact astfel de momente. Statul nu are voie să creeze, prin propriile decizii, vulnerabilități de securitate și rupturi între cetățeni. De aceea, fac un apel direct către Ministerul Afacerilor Interne să dispună măsurile necesare pentru a elimina tratamentul disproporționat sau discriminatoriu și pentru a garanta că persoanele afectate de aceste proceduri pot obține acte de identitate valabile într-un termen rezonabil. Solicit, de asemenea, autorităților să stabilească un dialog real, atât de necesar în aceste condiții, cu comunitățile afectate. Este inadmisibil ca statul să-și trateze propriii cetățeni ca pe niște suspecți. Soluțiile trebuie să fie echilibrate: fraudele trebuie sancționate, dar fără ca oamenii corecți să fie privați de documente și de drepturile lor fundamentale. Cetățenii români de peste Prut sunt cetățeni cu drepturi depline, egali în fața legii, iar statul român are obligația de a-i proteja și de a-i trata cu respect și cu demnitate. Vă mulțumesc.
Interpelare
Alexandra Presură
Vin astăzi în fața dumneavoastră pentru a vorbi despre o realitate pe care mulți o evită, pur și simplu închid ochii.
Vin astăzi în fața dumneavoastră pentru a vorbi despre o realitate pe care mulți o evită, pur și simplu închid ochii. Dar este o realitate care ne distruge viitorul sub ochii noștri, pentru că drogurile și violența pare că au confiscat școala românească. Vorbim despre copii de 12 ani, poate chiar mai mici, care cad pradă traficanților chiar la poarta școlii. Vorbim despre o agresivitate care a transformat curtea școlii dintr-un spațiu al educației într-unul al fricii, atât pentru copii, cât și pentru părinți, dar și pentru profesori. Consumul la vârste atât de fragede este o crimă la adresa viitorului. Substanțele acestea lovesc direct în creierul lor aflat în plină dezvoltare, provocând leziuni care îi vor marca iremediabil pentru tot restul vieții. Este mai mult decât statistică, este o stare de urgență națională. Ne pierdem copiii. Iată de ce, în acest moment, nu mai avem timp de strategii pe hârtii. Trebuie să înțelegem că acest asediu nu poate fi oprit doar prin legi greu de aplicat sau prin intervenții sporadice ale poliției. Pentru că vigilență fără acțiune nu este suficientă. De aceea, nu vin doar cu un semnal de alarmă, ci cu propuneri concrete. Este vorba de un efort comun al întregii societăți: învățători, profesori, părinți și autorități. Toți trebuie să formăm un front unit în jurul copiilor noștri. Numai printr-o vigilență colectivă și printr-o comunicare onestă între școală și familie putem ridica un scut real în calea acestui fenomen devastator. Avem nevoie de perimetre reale de siguranță în jurul tuturor unităților de învățământ, cu prezență vizibilă a poliției și jandarmeriei la orele de intrare și ieșire, acolo unde riscul este ridicat. Copiii trebuie protejați de la poarta școlii, nu doar în sala de clasă. Școlile trebuie să fie locuri sigure, nu piețe de desfacere. Avem nevoie de programe permanente de prevenție în școli, susținute de specialiști: psihologi, medici, experți în adicții, nu simple lecții formale, ci discuții oneste adaptate vârstei, care să arate consecințele reale ale consumului. Avem nevoie de consiliere psihologică accesibilă în fiecare școală, nu de un singur psiholog poate pentru sute de elevi. Mulți copii ajung victime ale drogurilor din lipsă de sprijin, din abandon emoțional, nu din dorința de a sfida regulile. Traficanții au devenit mai curajoși decât autoritățile. Nu avem dreptul să privim neputincioși cum strada ne fură copiii. Statul trebuie să arate astăzi că este mai puternic decât acest fenomen. De aceea, susțin înăsprirea sancțiunilor pentru traficul de droguri în proximitatea școlilor, fără circumstanțe atenuante. Cine vinde droguri unui minor sau lângă o școală trebuie să știe că își pierde libertatea, fără excepții. În același timp, prevenția trebuie dublată de recuperare. Copiii care au căzut prada acestui fenomen nu trebuie stigmatizați, ci salvați și statul are obligația de a extinde și de a finanța centrele de consiliere și tratament pentru minori, astfel încât fiecare copil să aibă șansa reală de a reveni pe drumul corect. ## Dragi colegi, Vă solicit să ne unim forțele dincolo de orice barieră politică. În fața siguranței copiilor noștri nu există „noi” și „voi”, ci doar datoria sfântă de a ne proteja copiii și de a le da dreptul la un viitor curat. Aici, în locul în care se scriu legile și se stabilesc regulile societății, avem o singură obligație fundamentală: să lucrăm în interesul copiilor noștri. Vă mulțumesc. Alexandra Presură, senator PSD. _(Aplauze.)_
Interpelare
Ștefan Geamănu
Cu gândul la oameni, nu la funcții
Declarația mea politică se intitulează: „Cu gândul la oameni, nu la funcții”. Dragi români, Astăzi nu vreau să vorbesc despre partide, ci despre oameni. Despre dumneavoastră. Despre grijile pe care le aveți în fiecare zi și despre speranța că cei aleși să vă reprezinte se vor putea ridica la înălțimea încrederii primite. Când auzim că zeci de mii de oameni pot rămâne fără apă potabilă din cauza unor decizii administrative, nu vorbim despre simple hotărâri tehnice. Vorbim despre mame care trebuie să pună un pahar de apă pe masă, despre bunici care au nevoie de liniște și siguranță, despre comunități care-și doresc stabilitate. Statul ar trebui să fie sprijin, nu sursă de neliniște. Când România este reprezentată în exterior, fiecare cuvânt rostit și fiecare gest contează. Țara noastră are nevoie de echilibru, seriozitate și respect. Nu de declarații pripite sau de atitudini care pot pune sub semnul întrebării credibilitatea noastră. Într-o lume tensionată, România trebuie să fie o voce calmă și demnă. La fel, în diplomație, în apărare, în toate instituțiile fundamentale ale statului, românii au dreptul la competență și transparență. Funcțiile publice nu sunt trofee politice, ci responsabilități uriașe față de fiecare cetățean. Și nu putem uita anii grei ai pandemiei, când multe familii au pierdut pe cineva drag. Anii în care frica și izolarea au apăsat greu pe sufletele oamenilor. Au existat momente în care mulți români au simțit că deciziile luate de sus n-au ținut cont suficient de realitatea și de durerea lor. Aceste răni încă nu sunt pe deplin vindecate. De aceea, spun astăzi cu sinceritate: România are nevoie de mai multă empatie în actul de guvernare. Are nevoie de lideri care să asculte, care să înțeleagă și care să pună interesul oamenilor mai presus de orice calcul politic. Responsabilitatea este a tuturor celor care susțin și mențin actuala direcție, indiferent de culoarea politică. Atunci când greșelile sunt tolerate sau acoperite, ele se repetă, iar prețul îl plătesc oamenii simpli. Eu cred într-o Românie în care statul își respectă cetățenii. În care demnitatea națională merge mână-n mână cu grija față de fiecare familie. În care politica nu înseamnă confruntare permanentă, ci responsabilitate și iubire de țară. România este mai mult decât o scenă politică. România este poporul ei și poporul român merită grijă, adevăr și respect. Cu deosebită considerație pentru cetățenii poporului român, Ștefan Geamănu, senator AUR, Circumscripția electorală nr. 43 – diaspora. Mulțumesc. _(Aplauze.)_
Interpelare
Andrei-Emil Dîrlău
Liberalizarea prețurilor gazelor naturale începând cu 1 aprilie 2026
Interpelarea de astăzi este adresată domnului Ilie Bolojan, prim-ministrul României, domnului Bogdan-Gruia Ivan, ministrul energiei, domnului Alexandru Nazare, ministrul finanțelor. Sunt senator Andrei Dîrlău, Circumscripția nr. 1 Alba, Alianța pentru Unirea Românilor. Obiectul interpelării: „Liberalizarea prețurilor gazelor naturale începând cu 1 aprilie 2026” Stimate domnule prim-ministru, Stimați domni miniștri, De la liberalizarea pieței energiei electrice în 2025, românii plătesc prețuri de trei ori mai mari. Această creștere a majorat prețul tuturor produselor și serviciilor. Astfel, a generat inflație, care a afectat grav veniturile cetățenilor. Guvernul și-a asumat răspunderea pentru măsuri menite să reducă deficitul bugetar, măsuri care însă au redus drastic veniturile pensionarilor, elevilor, studenților, profesorilor, angajaților, persoanelor cu handicap, mamelor, bolnavilor de cancer etc. Astfel, a scăzut grav nivelul de trai al românilor. Măsurile asumate în Parlament au dus la falimentul și închiderea multor companii românești, pierzându-se numeroase locuri de muncă. De când dumneavoastră administrați țara, Guvernul dumneavoastră n-a luat nicio măsură de relansare economică, ducând economia națională într-o gaură neagră. Mai mult, în numele României, ați semnat pentru Acordul Mercosur, pentru Acordul UE-India, ceea ce va accentua dependența României și a Europei de importuri, distrugând ce mai supraviețuia încă din agricultura românească. Ați triplat impozitele pe locuințe, terenuri, terenuri agricole. Coșul minim pentru o persoană adultă singură în România este 4.300 de lei pe lună, cel pentru o familie cu doi copii este 11.370 de lei pe lună. Avem 4,7 milioane de pensionari, cu o pensie medie de 2.770 de lei pe lună, 5,7 milioane angajați cu salariu mediu net 5.600 de lei pe lună, din care un milion au salariu minim net – 2.570 de lei pe lună. Concluzia: cea mai mare parte a românilor sunt în sărăcie severă. La 1 aprilie anul acesta se va liberaliza prețul gazelor naturale. Deși România e cea mai bogată, în gaze naturale, țară din UE, românii plătesc facturi uriașe la gaze, în timp ce o mare parte din gazul exploatat merge în Ucraina și Republica Moldova. România trebuie să importe gaze pentru a-și completa necesarul. Capacitatea noastră de stocare a gazelor, azi, e la nivelul lui 1989. Ne mai mirăm că gazele din Marea Neagră sunt trimise în Ungaria? Prețul gazelor importate de România e mai mare ca prețul gazelor extrase din propriile zăcăminte. În această situație dezastruoasă pentru poporul român, la care ați contribuit din plin și pentru care sunteți, indubitabil, responsabili, ați mai și prelungit contractul de explorare cu OMV, fără a-l penaliza nicidecum pentru întârzierea exploatării gazelor din Marea Neagră – perimetrul Neptun Deep. Întrebări: 1. Când veți soma, așa cum ar trebui s-o faceți, când veți soma OMV-ul să înceapă, în sfârșit, să exploateze gazele din Neptun Deep, de care avem atâta nevoie? 2. Cum anume exact veți reduce impactul liberalizării prețului la gaze naturale asupra cetățenilor și economiei? 3. Ce cantități de gaze și energie electrică livrează exact România Republicii Moldova și la ce preț? 4. Ce cantități de gaze și energie electrică livrează exact România Ucrainei și la ce preț? 5. Ținând cont că gazele și energia electrică sunt motorul economiei, ce soluții aveți pentru a le reduce prețul și a sprijini astfel cetățenii și antreprenorii români și a relansa economia?
Interpelare
Ștefan Borțun
Când o administrație locală greșește grav în gestionarea fondurilor europene și a banilor publici, consecințele nu sunt suportate de cei responsabili, ci de cetățeni
Când o administrație locală greșește grav în gestionarea fondurilor europene și a banilor publici, consecințele nu sunt suportate de cei responsabili, ci de cetățeni. Exact acest lucru se întâmplă astăzi în orașul Măcin, județul Tulcea. Nu este vorba despre simple erori administrative sau întârzieri birocratice. Este vorba despre un tipar constant de management defectuos al fondurilor europene, care a transformat proiectele finanțate din banii publici în surse de pierdere, penalități și datorii pentru comunitatea locală. Sub conducerea actualului primar, Mihai Duțu, mai multe proiecte finanțate din fonduri europene s-au încheiat cu returnări masive de bani. Proiectul POCU, de incluziune socială, a generat un prejudiciu de aproximativ 440.000 de lei, ca urmare a unor plăți efectuate ilegal, fără aprobarea consiliului local, inclusiv plăți lunare de aproximativ 6.000 de lei către actualul primar, pe o perioadă îndelungată. Sumele au fost recuperate din bugetul orașului, nu din buzunarul celor responsabili. Un alt exemplu este proiectul de eficientizare energetică a spitalului din Măcin, început în anul 2019, pe axa 2014-2021, pe proiectul POR, în urma controalelor, constatându-se prefinanțare nejustificată, care s-a soldat cu pierderea finanțării și returnarea fondurilor din cauza nerespectării regulilor de implementare. Nimeni nu a fost tras la răspundere, iar impactul financiar a fost suportat exclusiv de comunitate. La aceasta se adaugă situația locuințelor ANL, unde au fost semnalate repartizări pe criterii politice, subînchirieri ilegale și chiar beneficii directe pentru actualul primar, precum și pierderea, în decembrie 2023, a unor alte finanțări pentru eficientizarea energetică a Poliției locale și a Grădiniței nr. 4 din oraș, în valoare de 528.000 de lei și, respectiv, 2.200.000 de lei, sume care au generat penalități, procese și datorii ce apasă și astăzi asupra bugetului local. În acest context, vă adresez următoarele întrebări: 1. Ce controale au fost efectuate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene asupra proiectelor finanțate din fonduri europene implementate de Primăria Orașului Măcin în ultimii 10 ani și care au fost concluziile acestora? 2. Au fost identificate nereguli care să impună sesizarea organelor de control sau organelor de urmărire penală în legătură cu plățile ilegale și returnările de fonduri? Dacă da, care este stadiul acestor demersuri? 3. Ce mecanisme există la nivelul ministerelor pe care le conduceți dumneavoastră pentru a preveni situațiile în care prejudiciile rezultate din proasta administrare sunt suportate exclusiv de cetățeni, fără recuperarea sumelor de la persoanele responsabile? 4. Ce măsuri concrete pot fi luate pentru ca orașul Măcin să nu mai fie penalizat financiar prin pierderea de fonduri europene din cauza acelorași greșeli repetate ale administrației locale? 5. Intenționează Guvernul României să condiționeze accesul viitor la fonduri europene al administrațiilor locale de istoricul lor, de conformitate și de recuperarea prejudiciilor create? ## Domnilor miniștri, La Măcin nu lipsesc banii, ci respectarea legii, transparența și responsabilitatea. Atunci când greșelile se repetă, iar costurile sunt transferate constant asupra cetățenilor, nu mai vorbim despre administrație, ci despre un abuz de putere tolerat prin inacțiune. Aștept răspunsurile dumneavoastră scrise și publice, în interesul comunității din Măcin și al corectei gestionări a fondurilor publice în România.
Interpelare
Luminița Păucean-Fernandes
Reiterare la interpelarea 852/b din 2025 privind clarificarea răspunderii instituționale privind Barajul Vidraru
Dau curs interpelării adresate ministrului mediului, apelor și pădurilor, doamnei Diana-Anda Buzoianu, cu obiectul interpelării: „Reiterare la interpelarea 852/b din 2025 privind clarificarea răspunderii instituționale privind Barajul Vidraru”. Stimată doamnă ministru, Prin prezenta, reiterez interpelarea formulată anterior, având în vedere răspunsul transmis de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, prin care se comunică faptul că instituția pe care o conduceți nu deține informațiile solicitate și că aspectele semnalate nu ar intra în sfera sa de competență. Precizez că obiectul interpelării nu a vizat exclusiv administrarea energetică a amenajării hidroelectrice Vidraru, ci răspunderea politică și administrativă pentru decizia de golire totală a unei acumulări de importanță strategică, decizie cu implicații directe asupra siguranței structurale a barajului, stabilității geotehnice, protecției mediului, regimului apelor și interesului public național. În acest context, vă solicit să clarificați, în mod explicit și documentat, următoarele aspecte: 1. Care este temeiul legal în baza căruia Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor își declină competența în ceea ce privește evaluarea riscurilor generate de golirea totală a Acumulării Vidraru, în condițiile în care instituția are atribuții legale în domeniul apelor, siguranței barajelor și protecției mediului? 2. Ce autoritate publică poartă, în mod oficial, răspunderea politică și administrativă pentru avizarea, monitorizarea și consecințele golirii totale a Barajului Vidraru, inclusiv în ipoteza în care reumplerea la nivelul maxim de exploatare nu ar mai fi posibilă? 3. Ce avize, acorduri sau puncte de vedere au fost emise de structurile din subordinea sau coordonarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor anterior, în timpul sau ulterior golirii totale a Acumulării Vidraru și care sunt documentele aferente acestora? 4. Dacă Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor nu are competență în evaluarea acestor riscuri, cum este asigurată coordonarea interinstituțională pentru protejarea siguranței unei infrastructuri hidrotehnice strategice și cine răspunde în cazul producerii unor efecte ireversibile? Reiterez solicitarea ca răspunsul să fie însoțit de documente oficiale, avize, rapoarte sau note interne, care să fundamenteze poziția exprimată de minister și să clarifice, fără echivoc, lanțul de responsabilitate instituțională. Consider că existența unui vid de responsabilitate într-o asemenea situație este inacceptabilă și contrară interesului public.
Interpelare
Luminița Păucean-Fernandes
Contribuția reală a energiei solare la funcționarea sistemului energetic național în condiții sezoniere nefavorabile
...adresată ministrului energiei, Bogdan-Gruia Ivan. Obiectul întrebării: „Contribuția reală a energiei solare la funcționarea sistemului energetic național în condiții sezoniere nefavorabile” ## Stimate domnule ministru, România are un regim climatic temperat-continental, caracterizat prin variații sezoniere accentuate ale duratei zilei, gradului de însorire și condițiilor meteorologice, cu impact direct asupra producției de energie electrică din surse solare, în special în sezonul rece. În contextul extinderii accelerate a capacităților de producție din surse fotovoltaice, este necesară o evaluare obiectivă a contribuției reale a acestora la funcționarea sistemului energetic național, precum și a modului în care sunt gestionate perioadele cu producție redusă sau inexistentă. Având în vedere responsabilitatea statului român de a asigura securitatea energetică națională, vă solicit să îmi comunicați următoarele: 1. Care a fost capacitatea instalată totală de producere a energiei electrice din surse solare în România și care a fost producția efectiv realizată, defalcat, lunar sau sezonier, pentru ultimii doi ani energetici. 2. Care a fost ponderea energiei solare în acoperirea consumului național în sezonul rece, comparativ cu sezonul cald, și care a fost contribuția acesteia în intervalele orare de consum de vârf. 3. În ce măsură perioadele cu producție solară scăzută (iarna, cer acoperit, durată redusă a zilei) au fost corelate cu creșterea importurilor de energie electrică și care a fost nivelul acestor importuri în acele intervale. Ce capacități de producție cu funcționare continuă (hidro, nuclear, cărbune, gaze sau alte surse stabile) au asigurat echilibrarea și siguranța sistemului energetic național în perioadele de producție solară redusă și dacă există analize oficiale privind necesarul minim de astfel de capacități pentru compensarea variațiilor sezoniere.
Interpelare
Dumitru Manea
Democrația la judecată
Dumitru Manea, senator S.O.S. România, Circumscripția nr. 24 Iași. Interpelare adresată domnului Ilie-Gavril Bolojan, primministrul României. Obiectul interpelării: „Refuzul instituțiilor statului de a se prezenta în fața Parlamentului României în cadrul evenimentului «Democrația la judecată»” ## Domnule prim-ministru, Parlamentul României a organizat recent un eveniment intitulat, poate prea politicos, „Democrația la judecată”. Titlul a fost corect. Ce a urmat a fost edificator: democrația s-a prezentat. Parlamentul s-a prezentat. Cetățenii au așteptat explicații. Statul român însă a chiulit în bloc. Instituțiile fundamentale ale statului, invitate oficial, în scris, cu antet și număr de înregistrare, au decis toate odată că Parlamentul nu merită nici măcar un „nu putem veni”. Autoritatea Electorală Permanentă – absentă. Ministerul Afacerilor Interne – absent. STS – absent. Ministerul Public – absent. Curtea Constituțională – absentă. CSAT – absent. Administrația Prezidențială – absentă. A fost, probabil, un caz unic în politica românească și în istoria politicii în general: democrația a fost chemată la bară, iar instituțiile statului au ales să lipsească. Fără explicații, fără scuze, fără alternative. A lipsit, de fapt, democrația însăși, pentru că ea, se pare, nu mai este invitată în propria țară. Vă reamintesc că acest demers parlamentar nu a fost o anchetă, nu a fost un tribunal, nu a fost un interogatoriu, nu a avut caracter jurisdicțional. A fost un exercițiu elementar de control parlamentar, având ca scop informarea corectă a cetățenilor și clarificarea circumstanțelor care au condus la anularea alegerilor din 2024. Un exercițiu prevăzut în Constituție, finanțat din banii contribuabililor și exercitat în numele poporului român. Au fost invitate, oficial, în mod documentat, instituții fundamentale ale statului român, aflate, direct sau indirect, sub autoritatea, coordonarea sau responsabilitatea Guvernului României: Autoritatea Electorală Permanentă, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Ministerul Public, Curtea Constituțională, Consiliul Suprem de Apărare a Țării, Administrația Prezidențială. Rezultatul a fost nul. Nicio instituție nu s-a prezentat. Nicio instituție nu a transmis un punct de vedere. Nicio instituție nu a considerat Parlamentul suficient de relevant pentru a-i răspunde. Mesajul acestor instituții a fost limpede: „nu dăm socoteală nimănui”. În aceste condiții, domnule prim-ministru, vă adresez o întrebare simplă, dar esențială pentru funcționarea statului de drept: cine mai exercită în mod real controlul democratic în România? Parlamentul ales de cetățeni sau instituții care se sustrag oricărei forme de răspundere publică? Pentru că atunci când Parlamentul întreabă și statul tace, când votul popular este anulat, dar explicațiile sunt clasificate, nu mai vorbim de democrație, ci de un regim al ușilor închise și al telefoanelor închise. ## Domnule prim-ministru, Refuzul instituțiilor de a se prezenta în fața Parlamentului nu este o problemă de agendă, nu este o neînțelegere administrativă, ci o formă de dispreț instituțional față de suveranitate. Este momentul în care Constituția este citită „opțional”, iar controlul parlamentar este tratat ca o invitație la cafea: „dacă avem timp, dacă avem chef, dacă ni se pare necesar”. Așa se nasc regimurile opace. Nu prin lovituri de stat, ci prin tăceri repetate, prin absențe calculate și prin instituții care se consideră mai presus de votul popular. Refuzul generalizat al instituțiilor de a se supune controlului parlamentar nu este un simplu incident administrativ, este o formă de uzurpare constituțională prin tăcere, care afectează: - rolul Parlamentului ca organ reprezentativ suprem; - principiul separației și echilibrului puterilor în stat; - exercitarea însăși a suveranității poporului. Iar dacă Parlamentul acceptă să fie tratat ca un decor, iar Guvernul acceptă să conducă un stat care nu răspunde în fața nimănui, atunci nu mai putem spune că democrația a fost la judecată, ci că Parlamentul a fost scos din sală. Parlamentul a fost evacuat din propria Constituție. În aceste condiții, domnule prim-ministru, vă solicit să răspundeți public, fără formule evazive, la următoarele întrebări: 1. Cum explicați refuzul în bloc al instituțiilor statului de a răspunde Parlamentului României? 2. Cine a decis că Parlamentul poate fi ignorat fără consecințe? 3. Considerați că obligația constituțională de informare a Parlamentului este facultativă sau imperativă? Și 4. Veți lua măsuri concrete pentru ca această sfidare instituțională să nu devină o practică normală?
Interpelare
Gheorghe Vela
Protecția românilor din diaspora și funcționarea serviciilor consulare
Subsemnatul, senator Gheorghe Vela, ales în Circumscripția electorală nr. 11 Caraș-Severin, am o interpelare adresată doamnei ministru de externe, OanaSilvia Țoiu, cu obiectul: „Protecția românilor din diaspora și funcționarea serviciilor consulare”. ## Stimată doamnă ministru, Românii din diaspora reprezintă una dintre cele mai importante comunități de cetățeni români aflați în afara granițelor țării, contribuind semnificativ atât la economia națională, cât și la menținerea legăturilor sociale, culturale și economice cu România. Cu toate acestea, numeroase semnale venite constant din partea cetățenilor români indică și reclamă dificultăți persistente în accesarea serviciilor consulare și o percepție accentuată de lipsă de sprijin instituțional din partea statului român. În mod repetat, românii din diaspora reclamă timpi foarte mari de așteptare pentru programări consulare, întârzieri semnificative în soluționarea cererilor lor, deficit de personal în anumite misiuni diplomatice și o comunicare deficitară cu autoritățile consulare. Aceste disfuncționalități afectează direct exercitarea unor drepturi fundamentale ale cetățenilor români, precum eliberarea documentelor de identitate, a actelor de stare civilă sau coordonarea de asistență consulară în situații de urgență. În același timp, protecția lucrătorilor români din străinătate rămâne o problemă sensibilă, în special în sectoare unde aceștia sunt supuși riscurilor de exploatare, muncă nedeclarată sau încălcări ale drepturilor sociale și rolul misiunilor diplomatice și al consulatelor în prevenirea și gestionarea acestor situații este esențial, însă eficiența acestui rol depinde de resursele umane, de capacitatea administrativă și de existența unor proceduri clare și funcționale. Având în vedere toate aceste aspecte, vă adresez următoarele întrebări: 1. Care sunt, la nivelul Ministerului Afacerilor Externe din România, timpii medii de așteptare pentru principalele servicii consulare în statele cu comunități numeroase de români și ce măsuri concrete au fost adoptate pentru reducerea acestor timpi? 2. Care este situația actuală privind schema de personal a misiunilor diplomatice și a oficiilor consulare, raportat la volumul real de solicitări, și dacă există planuri de suplimentare a personalului în statele în care cererea depășește capacitatea actuală de lucru? 3. Ce măsuri concrete are în vedere Ministerul Afacerilor Externe pentru protejarea lucrătorilor români din străinătate, inclusiv în ceea ce privește prevenirea exploatării prin muncă, și care este sprijinul acordat în cazuri de abuz și cooperarea cu autoritățile statelor-gazdă? 4. Care sunt planurile Ministerului Afacerilor Externe privind modernizarea serviciilor consulare, inclusiv digitalizarea procedurilor, extinderea serviciilor online și îmbunătățirea comunicării cu cetățenii români din diaspora? Și 5. Ce acțiuni concrete și măsurabile întreprinde Ministerul Afacerilor Externe pentru ca cetățenii români din diaspora să resimtă în mod real și concret sprijinul statului român nu doar la nivel declarativ, inclusiv prin îmbunătățirea asistenței consulare și prin creșterea prezenței instituționale în comunitățile românești, ci și prin mecanisme de feedback funcționale și evaluarea periodică a satisfacției cetățenilor privind serviciile oferite? Având în vedere importanța strategică a relației statului român cu propriii săi cetățeni aflați în afara granițelor, precum și impactul direct al acestor aspecte asupra vieții românilor în diaspora, vă solicit un răspuns în scris, clar și fundamentat, în termenul legal. Cu deosebită considerație, senator POT de CarașSeverin Gheorghe Vela. ## Domnule președinte, Am și eu o întrebare adresată domnului ministru al justiției, domnul Radu Marinescu. Întrebarea are următorul subiect: „Executarea hotărârilor judecătorești definitive împotriva statului”. ## Stimate domnule ministru, În România, un număr semnificativ de hotărâri judecătorești pronunțate definitiv împotriva instituțiilor publice rămân neexecutate sau sunt executate cu mari întârzieri, ceea ce arată că există o disfuncționalitate în aplicarea legii în țară. Conform datelor oficiale publicate de Inspecția Judiciară și de Ministerul Justiției, durata medie de soluționare a celor de executare silită împotriva statului depășește, în multe cazuri, termenele prevăzute de lege, ceea ce afectează dreptul fundamental al cetățenilor la executarea efectivă și la reparație justă. În acest context, vă adresez următoarele întrebări: 1. Care este numărul actual al hotărârilor judecătorești definitive împotriva instituțiilor publice ale statului care sunt neexecutate în termenul legal și care este media de întârziere a executării efective a acestora? 2. Ce mecanisme de monitorizare și sancționare există în prezent în cadrul Ministerului Justiției din România pentru a asigura executarea promptă și reală a hotărârilor judecătorești împotriva statului? 3. Există un calendar clar de măsuri pentru reducerea întârzierilor în executarea silită a hotărârilor definitive împotriva statului? Și, dacă da, care sunt termenele estimate pentru implementarea acestui calendar? 4. Ce responsabilități manageriale revin conducătorilor instituțiilor publice care refuză sau amână în mod nejustificat și repetat executarea hotărârilor judecătorești împotriva statului? Și 5. Ministerul Justiției a inițiat sau a sprijinit proiecte legislative menite să elimine blocajele judiciare și administrative din procedura de executare silită împotriva autorităților statului? Iar în caz afirmativ, care sunt principalele prevederi ale acestor proiecte? Având în vedere importanța respectării hotărârilor judecătorești definitive ca element esențial al statului de drept, vă solicit un răspuns în scris, clar și fundamentat, în termenul legal. Cu deosebită considerație, senator POT de CarașSeverin Gheorghe Vela. Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Din aceste motive, adoptarea acestui proiect de lege este nu doar oportună, ci și necesară, în interesul public pe termen lung.
Grupul parlamentar al PSD susține această inițiativă și va vota „pentru”, atât pentru raportul de admitere, cât și pentru inițiativă.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc frumos.
Am simțit nevoia acestei clarificări.
Mulțumesc.