Stenogramă plen

## **Doamna Ancuța-Florina Irimia:**

Mulțumesc mult, doamnă președinte. Stimați colegi,

Luna martie ne aduce în față o realitate pe care multe femei o trăiesc ani întregi fără să fie văzută cu adevărat. O realitate care începe, de cele mai multe ori, cu o durere trecută cu ușurință cu vederea. O durere despre care li se spune că „așa e normal”, până când normalul devine o povară purtată în tăcere.

În tot acest timp, femeile își continuă viața. Merg la școală, își dau examenele, sunt prezente la serviciu, își cresc copiii, își duc responsabilitățile până la capăt. Fac toate acestea în timp ce încearcă să nu lase suferința să se vadă. Își păstrează ritmul, zâmbetul, demnitatea.

Iar în spatele acestei forțe se află, de prea multe ori, un diagnostic pus prea târziu: endometrioza.

Este o afecțiune cronică ce atinge una din 10 femei aflate la vârsta reproductivă. Afectează fertilitatea, viața profesională, echilibrul emoțional. Nu se vede, dar schimbă vieți. Viețile femeilor, ale familiilor lor, ale comunităților din care fac parte.

Endometrioza este o temă care ține de felul în care privim sănătatea femeilor, de felul în care ascultăm, de cât de repede reacționăm atunci când cineva spune „nu mai pot”. Ține de respect, de încredere, de responsabilitatea pe care o avem unii față de alții.

Am făcut primii pași în această direcție. Primul proiect care sprijină femeile cu endometrioză a trecut de Senat, iar acum se bucură de susținerea pe care dumneavoastră ați oferit-o în comisiile de specialitate. Cu susținerea dumneavoastră, am mai depus alte două proiecte. Toate acestea au un singur scop: ca femeile să nu mai fie nevoite să lupte singure.

Vorbim despre mame, despre fiice, despre colegele noastre, nu doar despre statistici. Despre femei care țin în picioare familii, locuri de muncă și comunități întregi.

Astăzi, pentru mine, este o zi care mă face să zic „nu mai pot”.

Și le mulțumesc colegilor care au ales să se implice cu adevărat, care au venit în comisii documentați, cu întrebări, cu dorința sinceră de a înțelege. Asta înseamnă responsabilitate. Asta înseamnă respect. Iar pe mine mă face să spun că mai pot, dar alături de voi.

Dacă ne dorim o Românie sănătoasă, trebuie să începem prin a proteja sănătatea femeilor. Iar primul pas este să recunoaștem ceea ce, prea mult timp, a fost ignorat.

În această lună martie, vă invit să transformăm atenția în acțiune. Să privim cu seriozitate o realitate care nu mai poate fi trecută cu vederea. Să ascultăm, să înțelegem și să construim politici care schimbă vieți.

Pentru sănătate. Pentru respect.

Pentru demnitate.

Și, mai presus de orice, să nu mai lăsăm nicio femeie să lupte în tăcere.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Mulțumim. Stimate colege, Stimați colegi,

Intrăm în ordinea de zi.

Astăzi, în cadrul orei Guvernului, avem organizate dezbateri politice, potrivit art. 210 din regulament, la solicitarea Grupului parlamentar al PSD, pentru prezentarea unor teme de interes

major pentru viața politică, economică și socială: „Responsabilitatea ministrului mediului, apelor și pădurilor pentru blocarea investițiilor strategice ale statului român – cazul Acumulării Mihăileni de pe râul Crișul Alb, județul Hunedoara”.

Din partea Guvernului, participă la aceste dezbateri politice doamna Diana-Anda Buzoianu, ministrul mediului, apelor și pădurilor.

Pentru desfășurarea în condiții regulamentare a dezbaterilor, vă reamintesc timpul maxim stabilit de regulament pentru fiecare participant la dezbateri:

– reprezentantul grupului parlamentar care a solicitat dezbaterea: 5 minute, pentru prezentarea temei dezbaterii;

– reprezentantul Guvernului – ministrul vizat: 5 minute, pentru a răspunde;

– reprezentantul grupului parlamentar care a solicitat dezbaterea: 3 minute, pentru lămuriri suplimentare;

– celelalte grupuri parlamentare: câte 3 minute fiecare, pentru a-și prezenta punctul de vedere, cu excepția celui mai mare grup parlamentar din opoziție, care are 5 minute, pentru a-și prezenta punctul de vedere;

– reprezentantul deputaților neafiliați: un minut, pentru a prezenta punctul de vedere;

– reprezentantul Guvernului – ministrul vizat: 5 minute, la final, pentru răspunsuri.

În continuare, permiteți-mi să iau cuvântul, în calitate de reprezentant al Grupului parlamentar al PSD, pentru prezentarea temei dezbaterii politice de astăzi.

Distinși colegi,

Stimată doamnă ministru,

Ne bucurăm că, în sfârșit, ați dat curs invitației de a discuta problema barajului de la Mihăileni, județul Hunedoara – o problemă care nu ține doar de administrație, ci de siguranța publică și de viitorul economic al zecilor de mii de oameni din această zonă.

Din păcate, vorbim din nou despre baraje în mandatul dumneavoastră. Iar acest lucru nu este întâmplător. În singura vizită pe care ați desfășurat-o în județul Hunedoara, în data de 9 august 2025, ați fost preocupată exclusiv de problemele legate de deșeuri, ignorând investițiile strategice aflate în responsabilitatea directă a ministerului pe care îl conduceți.

În urmă cu două săptămâni, Curtea de Apel Cluj a decis anularea autorizației de construire pentru Barajul Mihăileni. Nu comentez decizia instanței, însă vă cer, doamnă ministru, soluții rapide.

Vorbim despre un proiect la care statul român lucrează de aproximativ 40 de ani, în care s-au investit 147 de milioane de lei, din cele 173 de milioane, astăzi aflându-se în proporție de 90% finalizat.

Pentru colegii care nu cunosc foarte bine subiectul, reamintesc pe scurt că în 1984 s-a decis construirea barajului de la Mihăileni, investiția fiind aprobată prin Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 243/1985 și Decretul nr. 92/1987. Autorizația de construire a fost emisă în 22 aprilie 1987, conform legislației vremii, fără termen de expirare, fiind valabilă până la finalizarea lucrărilor.

Lucrările au început imediat, iar în primii 3 ani s-a realizat peste 60% din investiție. După 1990, proiectul a continuat cu finanțări succesive, ajungând astăzi aproape de finalizare.

Începând cu anul 2014, în calitate de parlamentar, am folosit toate posibilitățile legale: întrebări, interpelări, solicitări oficiale către Ministerul Mediului, către Guvernele României. În octombrie 2025, v-am transmis ultima interpelare pe această temă. Atunci mi-ați răspuns, doamnă ministru, că ministerul pe care îl conduceți consideră că acest obiectiv trebuie să fie inclus pe lista obiectivelor strategice de interes național.

Am aici toate demersurile.

Acumularea de la Mihăileni urma să stocheze peste 10 milioane de metri cubi de apă și avea funcțiuni complexe, dintre care menționez:

– Alimentarea cu apă pentru localitățile din zonă și apărare împotriva inundațiilor în aval – prin atenuarea viiturilor pe Crișul Alb – pe sectorul comuna Buceș – Vața de Jos până la Gurahonț, județul Arad. Aceasta ar proteja de inundații circa zeci de mii de locuitori.

Din păcate, începând cu anul 2009, a fost o serie succesivă de inundații care au dus nu doar la pagube materiale, inundarea locuințelor, din păcate, chiar și pierderi de vieți omenești.

Și o să vă las, la final, doamnă ministru, foarte multe fotografii, din păcate, de la aceste tragedii; ele sunt publice, le găsiți și pe internet.

– De asemenea, barajul avea rol de a asigura necesarul de apă pentru alimentarea populației și a agenților economici din zonă.

– Producerea de energie electrică – energie regenerabilă – circa 1,2 gigawați/an.

În momentul de față, Consiliul Județean Hunedoara implementează un proiect, o investiție europeană, în valoare de 40 de milioane de euro, pentru aducțiunea rețelelor de apă și canalizare, destinată pentru aproximativ 40.000 de locuitori din municipiul Brad și din zona aferentă. Dar spun foarte clar: dacă barajul de la Mihăileni nu este pus în funcțiune, riscăm să avem conducte noi, dar fără apă în ele.

Doamnă ministru, însă problemele legate de siguranța barajelor din județul Hunedoara nu se opresc aici. Avem Barajul Valea de Pești, în Valea Jiului, care a fost construit în perioada 1970-1973, care asigură alimentarea cu apă pentru orașul Uricani, orașul Aninoasa, municipiile Lupeni și Vulcan și o mare parte din municipiul Petroșani, având, totodată, rol esențial în protecția împotriva inundațiilor.

În aprilie 2025, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Hunedoara s-a întrunit într-o ședință extraordinară din cauza agravării infiltrărilor și a fisurilor apărute în masca asfaltică de etanșare a barajului. Autoritățile au stabilit că este necesară reabilitarea stratului de etanșare – masca asfaltică. Pentru aceste lucrări ar fi nevoie urgent de aproximativ 10 milioane de euro din valoarea totală a proiectului tehnic de punere în siguranță a acestui baraj, în valoare de aproximativ 240 de milioane de euro.

Consecințele unui scenariu în care barajul ar ceda ar fi dramatice: inundarea în aval a localităților din Valea Jiului și punerea în pericol a peste 75.000 de locuitori.

Având în vedere cele expuse, vă rog să ne spuneți:

– Intenționați să includeți în bugetul de stat suma de aproximativ 10 milioane de euro, necesară reparării urgente a măștii de etanșare a Barajului Valea de Pești, lucrare esențială pentru punerea în siguranță a zonei?

– Ați verificat dacă instituțiile responsabile au acționat în interesul statului român în cazul barajului de la Mihăileni?

– Având în vedere inaugurarea lucrărilor din anul 2022 de la barajul de la Mihăileni, cum s-a făcut această inaugurare, ce s-a întâmplat cu procesul-verbal de recepție, pe care ABA Crișuri nu și-l mai asumă acum sau nu recunoaște că a întocmit un astfel de document?! Ați demarat verificările necesare?

– Având în vedere că, potrivit informării ABA Crișuri Oradea, majoritatea obiectivelor investiției sunt deja finalizate, iar pentru punerea în funcțiune au mai rămas doar lucrările de deviere a DN 74 Brad-Abrud, în valoare de 40,5 milioane de lei, realizarea drumului de exploatare pe malul stâng, 11,8 milioane de lei, și linia de tensiune electrică, în valoare de 25 de milioane de lei, vă rog să ne precizați dacă în bugetul pentru anul 2026...

În continuare, o invit la cuvânt pe doamna ministru DianaAnda Buzoianu, ministrul mediului, apelor și pădurilor. Vă rog, doamnă ministru.

## **Doamna Diana-Anda Buzoianu** – _ministrul mediului, apelor și pădurilor_ **:**

## Bună ziua!

Sunt astăzi în fața dumneavoastră cu aceeași deschidere și transparență ca întotdeauna.

Sunt însă și un pic îngrijorată, pentru că o minciună care a fost spusă de foarte multe ori a ajuns inclusiv în Parlament,

Parlamentul României fiind astăzi în punctul în care nu mai știe care este realitatea sau nu.

O minciună însă, repetată obsesiv, nu este și adevăr. Așa că haideți să clarificăm un pic care este adevărul!

Nu suntem în fața unei crize care este surpriză și care nu poate să fie reparată. Nu suntem nici măcar în fața unui conflict politic, pentru că ne dorim cu toții același lucru, și anume ca acest baraj să fie funcțional. Suntem însă în fața unui scandal populist, să zicem așa, și suntem, de asemenea, în fața unui proiect de infrastructură care ar fi trebuit să fie strategic, dar care a fost vulnerabilizat, pentru că documentele care stăteau la baza acestui proiect de infrastructură au fost de-a lungul timpului vulnerabile juridic.

Există o singură întrebare care rămâne, și anume dacă România dorește să construiască legal și sigur sau dacă dorește să construiască vulnerabil, de acum încolo.

În cazul acumulării de la Mihăileni, sunt trei aspecte care trebuie să fie foarte clar cunoscute de toată lumea.

În primul rând, corpul barajului este gata, finalizat, din anul 2022.

Acesta este barajul. În 2024 și în 2025 a oprit viituri, apă în cantitate de 5,5 milioane de metri cubi și a salvat 17.000 de oameni. A spune că rolul de oprire a inundațiilor este blocat astăzi este o minciună. Și întrebarea mea este: cui folosește ca românii să fie mințiți că nu va fi realizat în continuare scopul principal al acestei infrastructuri? Pentru că el va fi realizat în continuare.

Al doilea aspect. O instanță a anulat un aviz mai vechi de 40 de ani de zile. Nu Ministerul Mediului; o instanță!

Aș vrea să vă arăt un pic

Acesta este avizul din 1987.

A spune că este o surpriză că a fost vulnerabil juridic în 2026 un aviz lansat în 1987 este cel puțin o manipulare.

Poate cumva asta îi ajută și pe cei care sunt duplicitari și spun în aceeași propoziție „să se dea avize, pe repede înainte, să nu se respecte legislația, să fie totul făcut pe colț de masă” și după aia, când aceste avize sunt anulate în instanță, tot ei vin să urle că trebuiau să fie făcute lucrurile mult mai temeinic.

Răspunsul este că, într-adevăr, trebuie să fie făcute lucrurile mult mai temeinic. Iar la Mihăileni vor fi făcute lucrurile cu respectarea legii. Adică documentele vor fi refăcute cu respectarea tuturor prevederilor legale și vor fi complete.

Al treilea aspect. Pentru că am tot auzit că nu se mai lucrează absolut deloc la Mihăileni. O să vă arăt o poză de vineri.

Aceasta este o poză de vineri. După cum vedeți, există lucrări. Pentru că astăzi, în momentul în care discutăm, sunt realizate lucrări. Da, lucrări care sunt conexe, lucrări pentru care au fost emise avize în 2024, 2025...

, lucrări ale căror avize nu au făcut obiectul litigiului.

Sigur, toate aceste aspecte nu exclud însă întârzieri cu privire la barajul de la Mihăileni, pentru că, într-adevăr, acesta este costul care va fi plătit de români pentru cultura de improvizație și lucrările de mântuială care au fost făcute până acum pentru această lucrare. Dar noi va trebui să schimbăm cumva cum au fost gândite documentele până acum.

Și ce a făcut ministerul după ce s-a dat decizia definitivă în instanță?

ABA Crișuri a convocat proiectantul și deja, în momentul de față, se reface studiul de fezabilitate.

ABA Crișuri împreună cu Prefectura, cu Consiliul Județean Hunedoara, cu Primăria Buceș și cu Direcția pentru Protecția Mediului Hunedoara sunt în proces de a depune toate documentele, certificatele de urbanism, ca apoi, pe baza tuturor documentelor de la nivel local obținute, să se poată da, emite, iniția, o hotărâre de guvern din partea Ministerului Mediului, pentru a se reaproba indicatorii actualizați.

Spuneți că aveți nevoie de 10 milioane de euro, pe alt proiect – asta, ca o mică paranteză.

Știți care a fost bugetul care a venit anul acesta la Ministerul Mediului, pe baraje, prima variantă? 50 de milioane de lei, adică 10 milioane de euro, pentru toată țara, pentru toate lucrările. După negocieri și după discuții, 150 de milioane de lei. Adică dumneavoastră mă întrebați dacă anul acesta avem banii necesari ca, pentru o singură lucrare, să punem o treime din bugetul care a fost aprobat pentru toate barajele din România. Și problema de bază care rămâne, că nici măcar nu voiam să vorbesc despre asta, dar, da, avem o problemă fundamentală, că nu sunt alocate suficient de multe fonduri pentru infrastructură critică împotriva inundațiilor. Vom schimba asta doar în momentul în care va exista un mecanism care să poată să aducă mai mulți bani. Mai vreau un minut extra de la celelalte 5 minute de la final, vă rog.

Da, vă rog.

## **Doamna Diana-Anda Buzoianu:**

Pe scurt, circulă în Parlament cumva o intoxicare că Mediul este împotriva infrastructurii critice.

În realitate, interesul strategic pe care noi îl avem cu privire la aceste lucrări este mână în mână cu securitatea juridică.

Niciun drum, nicio autostradă, nicio construcție, niciun baraj nu poate exista și nu poate fi sigur dacă nu este sigur și din punct de vedere legislativ, dacă nu are securitate juridică.

Nu alegem între mediu și oameni, alegem să avem lucrări juridic realizate în regulă, care să nu fie vulnerabilizate ulterior, pentru oameni, pentru mediu.

La Barajul Mihăileni noi o să depunem toate documentele necesare ca acest baraj să nu mai fie vulnerabil, pe viitor, juridic. Dar întrebarea este: câte astfel de proiecte au fost blocate de-a lungul timpului, pentru grabă politică, și apoi, când aceste proiecte sunt vulnerabilizate, cât scandal politic ar trebui să fie făcut pentru fiecare dintre ele?

Răspunsul pe scurt este că avem nevoie de lucrări făcute temeinic. Și le vom face.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Toma Ilie, reprezentantul Grupului parlamentar al PSD, pentru lămuriri suplimentare – 3 minute.

## **Domnul Ilie Toma:**

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Cam puțin 3 minute, dar, mă rog, având în vedere că este ziua doamnelor, vă spun și eu „La mulți ani!”, și, că doamna ministru e o doamnă, nu pot să întreb foarte dur, în termenii în care mi-aș dori acest lucru.

Or, ați vorbit despre vulnerabilitate juridică, dar dumneavoastră nu ați fost acolo nici măcar un minut. V-au adus pozele alea cu resturile lucrărilor făcute în decursul anilor.

Îmi pare rău, nu s-au curățat reziduurile! Dumneavoastră știți cum arată un șantier? Ați văzut barajul respectiv măcar o dată în viața dumneavoastră?

Nu l-ați văzut, cu siguranță.

E foarte ușor să vorbești despre vulnerabilitate juridică, dar ați verificat dacă instituțiile responsabile au acționat în interesul statului român în cazul barajului de la Mihăileni? Pentru că eu nu sunt convins că este așa. Iar dumneavoastră trebuie să ne dați un răspuns, doamnă ministru. Cu tot respectul față de dumneavoastră, aici este vorba despre o responsabilitate a funcției de ministru pe care o purtați.

Vulnerabilitate juridică – de două, trei ori. Păi, dacă este vulnerabilitate juridică, cum s-a făcut inaugurarea barajului în 2022? Știți că acolo s-a făcut de către niște personalități politice ale Hunedoarei și de la București și au arătat cu mare pompă că barajul este gata și l-au inaugurat? Știți lucrul ăsta? Dacă a fost așa în regulă, de ce nu finalizați lucrările adiacente? Acolo există și o parte de lucrări adiacente care trebuie finalizate – șosele, consolidarea barajului printr-un covor asfaltic, conducte, rețele electrice. Nu s-a făcut nimic.

Problema cea mai mare, da, sunt banii; banii care să protejeze, să nu moară oamenii. Îmi cer scuze, eu nu vă acuz pe dumneavoastră, dar multe din lucrurile pe care le-ați arătat în pozele astea sunt neadevărate! Oare de ce? Oare vă dezinformează cei care ar trebui să vă spună adevărul? Oare nu ați reușit, din timpul dumneavoastră foarte ocupat, nu știu, o zi, în tot mandatul ăsta, să ajungeți până acolo, să vedeți vulnerabilitatea barajului și vulnerabilitatea juridică a actelor? E foarte important, pentru că sunteți ministru și trebuie să-i verificați.

Dacă așa merg treburile în România, merg foarte rău. Și aș vrea să ne lămuriți suplimentar: intenționați să includeți în propunerea bugetului pentru anul 2026 sumele necesare pentru finalizarea Barajului Mihăileni, da, plus covorul asfaltic, cum v-am spus, masca asfaltică, cum se numește?

La Barajul Valea de Pești, 10,8 milioane de euro, da, din totalul de 240 de milioane de euro, pentru punerea în siguranță? Știu că avem asemenea bani.

Deci e foarte important; dacă barajul de la Valea de Pești, din Valea Jiului, crapă, să știți că se inundă orașele Uricani, Lupeni, Vulcan, până la Aninoasa. La calculele estimate ale specialiștilor, se ajunge și la 3-4 metri în orașul cel mai de jos.

Viața oamenilor este în pericol. Acolo sunt 70.000 de oameni. La barajul de la Mihăileni și în orașele pe care le alimentează cu apă și le protejează împotriva inundațiilor mai sunt încă aproximativ 40.000 de oameni.

Doamnă ministru, vă rog, răspundeți serios, așa cum impune responsabilitatea funcției dumneavoastră de ministru. Vă mulțumesc foarte mult.

Urmează dezbateri din partea celorlalte grupuri parlamentare.

Câte 3 minute fiecare, cu excepția celui mai mare grup parlamentar din opoziție, care are timp maxim alocat 5 minute. Reprezentantul deputaților neafiliați are timp alocat un minut.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Avrămescu ȘtefănițăAlin, Grupul parlamentar al AUR.

## **Domnul Ștefăniță-Alin Avrămescu:**

## Doamnă ministru,

Stimați colegi,

Dacă ar fi fost să respectăm votul dat de Senat pe 15 decembrie, anul trecut, în mod normal, dumneavoastră nu mai trebuia să mai fiți în această funcție, dar trecem dincolo de lipsa de moralitate și de responsabilitate a Grupului USR și revin la subiectul de astăzi.

Pe 19 februarie, la briefingul de presă pe care l-ați susținut la Guvern, ați spus următoarele:

„Am zis de la bun început că autorizațiile care trebuie să plece de la Ministerul Mediului trebuie să fie unele solide, care să respecte cu adevărat legislația, tocmai ca să nu ne mai trezim în 2-3 luni sau în 20 de ani, în anumite cazuri, cu ele anulate. Dacă aș fi fost întrebată acum mulți ani, când a început acest proiect, dacă autorizația era corect să se continue cu ea, având în vedere că avea zeci de ani de zile în spate, aș fi spus și de pe atunci că ar fi trebuit să fie respectată legislația, ca să nu ajungem în punctul acesta, în care avem proiecte 90% aproape implementate blocate în instanță.”

Doamnă ministru, vorbim despre acest caz. Sunteți în funcție de aproape 8 luni de zile. Dacă știați că autorizația reprezintă o problemă, de ce a trebuit să se ajungă în această situație, în care instanța să pună punct acestui proiect? De ce ați ales să lăsați lucrurile așa?

Veniți acum și ne spuneți că, după ce instanța a decis într-o anumită direcție, lucrurile au fost rezolvate. Ce s-a întâmplat? De ce în aceste 8 luni nu v-a interesat?

Dumneavoastră, ca ministru, în mod normal ar fi trebuit să fiți informată de către CA-urile din subordinea dumneavoastră cu privire la aceste procese pe care le au în instanță. Știați de ele? Nu știați? De asemenea, o întrebare reieșită din briefingul de presă al dumneavoastră: care era calitatea dumneavoastră acum mulți ani, când a început acest proces? Aveați vreo legătură cumva cu reprezentanții ONG-urilor de mediu care au depus acest proces în instanță?

Și mai este un lucru: sunteți în această funcție pentru a apăra interesele statului român. Aș vrea să vă întreb pe dumneavoastră, doamnă ministru: care a fost scopul întâlnirii din data de 3 februarie 2026, cu reprezentanții Declic, cu doar câteva zile înainte ca instanța să decidă cu privire la acest baraj?

Ar fi bine că oamenii să știe pe cine reprezentați în această funcție: dacă reprezentați statul român sau ONG-urile de mediu care blochează în instanță proiecte strategice. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, o invit la cuvânt pe doamna deputat Stănescu Vetuța.

## **Doamna Vetuța Stănescu:**

## Doamnă ministru,

Intervin astăzi pentru a aduce în fața dumneavoastră o situație care, pentru județul Hunedoara, nu este una teoretică, nu este una de birou și nu este un simplu litigiu administrativ. Este o situație critică.

Barajul de la Mihăileni, din comuna Buceș, investiție începută în 1987, ajunsă într-un stadiu avansat de execuție, a rămas fără autorizație de construire, în urma unei acțiuni în instanță inițiată de Organizația Declic.

În spatele acestei hotărâri nu sunt doar hârtii și proceduri, sunt aproape 20.000 de oameni care așteptau finalizarea lucrării, oameni care, de ani de zile, au trăit cu promisiunea că vor avea în sfârșit protecție reală împotriva inundațiilor și o sursă sigură de apă.

Acest baraj nu produce energie, nu este un proiect industrial controversat; este o amenajare hidrotehnică, menită să regleze debitul Crișului Alb, un râu care, în repetate rânduri, a produs ravagii la Buceș, Crișcior, Brad și în alte localități din aval.

Pentru aceste comunități, fiecare episod de ploi torențiale înseamnă teamă, înseamnă gospodării afectate, infrastructură distrusă, investiții locale compromise, înseamnă nesiguranță.

Finalizarea barajului înseamnă stabilitate, înseamnă protecție, înseamnă apă potabilă, în condiții de siguranță. Mai mult decât atât, de această investiție depind direct alte două investiții esențiale: finalizarea drumului care deservește populația și care asigură accesul în zonă în condiții normale; finalizarea liniei electrice aferente amenajării.

Blocarea barajului înseamnă blocarea în lanț a acestor obiective. Și nu doar atât. De punerea în funcțiune a acumulării depind investiții majore de extindere și modernizare a rețelelor de apă. Vorbim de proiecte care vizează creșterea accesului la apă potabilă și servicii moderne pentru mii de oameni. Fără finalizarea barajului, aceste planuri riscă să rămână blocate sau subdimensionate.

## Doamnă ministru,

După aproape 4 decenii de investiții, după sume importante cheltuite din bani publici, statul român nu-și poate permite să lase această lucrare în aer, într-o zonă de incertitudine juridică și administrativă.

Nu vă cer demisia, nu caut un conflict politic, dar vă cer un răspuns clar și un angajament ferm.

Care este strategia juridică a ministerului pentru a corecta situația creată?

Care sunt pașii concreți pentru reautorizarea rapidă a lucrării?

Ce termene vă asumați pentru finalizarea barajului, a drumului și a rețelei electrice?

Cum protejați investiția deja realizată și cum garantați că proiectul nu va fi compromis?

Pentru oamenii din Buceș, Crișcior și Brad și din toată zona Crișului, acestea nu sunt dezbateri tehnice; sunt chestiuni de siguranță și încredere în stat. Acesta este momentul în care trebuie să demonstrați că Ministerul Mediului nu se ascunde în spatele procedurilor, ci găsește soluții, apară interesul public și duce la capăt investițiile pentru România.

Oamenii au așteptat prea mult. Acum e nevoie de o decizie! Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamnă deputat.

Din partea Grupului parlamentar al USR, prima intervenție, doamna deputat Hangan Pollyanna-Hanellore.

## **Doamna Pollyanna-Hanellore Hangan:**

## Doamnelor și domnilor de la PSD,

Mă adresez vouă și în special celor din județul Hunedoara, pentru că v-am văzut extrem de indignați, de revoltați, foarte moralizatori și cerând demisii. Și trebuie să recunosc că sunt extrem de impresionată. Sunt impresionată cum un partid care conduce de ani de zile județul Hunedoara și îl controlează găsește brusc vinovați în altă parte. Sunt impresionată cum un partid care controlează consiliul județean, marile primării și mai ales toate instituțiile și deconcentratele din județul nostru caută acum să arate cu degetul în altă parte.

Pentru voi, mereu responsabilii pentru eșec sunt în altă direcție.

Iar acum alegeți să o atacați pe Diana Buzoianu. Pentru ce?! Pentru anularea de către instanță a unei autorizații emise încă din ’87?! Sau pentru un proiect demarat în urmă cu 4 decenii aproape și care nu a fost finalizat?! Sau poate pentru o acțiune în instanță, declanșată în 2022, adică cu foarte mulți ani înainte ca Diana Buzoianu să preia Ministerul Mediului?

Barajul de la Mihăileni se află, într-adevăr, într-o situație juridică complicată – și asta după aproape 40 de ani de blocaje, de autorizații neactualizate și de date amânate tot de voi. Nu pentru că proiectul ar fi fost imposibil de gestionat, ci pentru că voi, cei care ați condus atât țara, cât și județul Hunedoara, nu ați fost în stare să luați niște decizii, astfel încât să finalizați acest proiect, respectând legea.

V-ați pierdut în pasivitate, în amânări și nu ați fost în stare să livrați soluții reale.

Și acum, când Diana Buzoianu vine și încearcă să pună lucrurile în mișcare, să actualizeze documentația, astfel încât proiectul să fie reautorizat și barajul să fie finalizat, voi veniți și o atacați.

Mă întreb: cu ce vă încurcă Diana Buzoianu, domnilor?!

Și vreau să vă mai spun încă ceva: hunedorenii s-au săturat și nu mai acceptă să li se livreze scandaluri politice în loc de rezultate. Hunedorenii nu mai acceptă să li se arate cu degetul și să li se spună că vinovații sunt în altă parte. Pentru că hunedorenii trăiesc nu în realitatea pe care voi vreți să le-o transmiteți în comunicate, prin presa aservită, ci în realitatea în care județul lor este unul dintre cele mai depopulate din România, din care tinerii pleacă cât văd cu ochii, unde avem printre cele mai mici salarii și suntem mereu la coada clasamentelor naționale, unde lipsa de perspective nu face decât să-i umilească și să-i alunge pe hunedoreni.

Aceasta este consecința modelului vostru de administrație, pentru care încercați să-i faceți responsabili pe alții. Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul deputat Bende Sándor.

Vă rog, domnule președinte.

## **Domnul Bende Sándor:**

Stimată doamnă președinte, Stimată doamnă ministru, Distinși colegi, Deoarece vreau să evit discuții neprincipiale legate de manevre politice și motivații absconse, mă voi rezuma la lucruri evidente.

Data trecută am vorbit despre apa potabilă cu ministrul energiei, astăzi vorbim despre baraje cu ministrul mediului, ambele comportând investiții de interes public. Reamintesc afirmația mea de atunci: problemele societății moderne sunt rareori resortul unui singur minister.

Dacă discuția anterioară s-a axat pe demararea unei investiții și inacțiunea dăunătoare a administrației locale, astăzi subiectul este imposibilitatea punerii în funcțiune a unei investiții deja finalizate, cu o administrație locală implicată activ în derularea proiectului.

Nici acum două săptămâni de zile ministrul nu a putut și nici acum doamna ministru nu poate oferi soluții la subiectele puse pe tapet. Iar atunci când afirm acest „nu poate”, asta înseamnă că orice acțiune din partea lor ar echivala cu o ilegalitate. În cazul acumulării hidroenergetice Mihăileni, ministrul ar nesocoti o hotărâre judecătorească.

Este evident că lucrări de prevenire a inundațiilor care provoacă pierderi materiale și, Doamne ferește, de vieți omenești trebuie făcute. Este evident că legea din domeniul autorizării construcțiilor trebuie respectată. Este evident că vocea societății civile trebuie ascultată și este evident că o hotărâre judecătorească nu poate fi ignorată.

Tocmai în navigarea printre aceste evidențe, cu respectarea tuturor bornelor și armonizarea intereselor tuturor părților implicate constă arta guvernării.

Haideți să ne concentrăm pe guvernare și legiferare, dragi colegi! Să invităm miniștrii în comisiile de specialitate, să prezentăm public concluzii pertinente și să le concretizăm în norme! Că de dezbateri goale de conținut și fără urmări, de pretexte de risipit timpul și de acutizare a conflictelor politicianiste s-a săturat toată lumea!

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Grupul parlamentar al minorităților naționale nu participă la dezbateri.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Oltenașu SorinGeorge, din partea Grupului parlamentar al SOS România.

## **Domnul Sorin-George Oltenașu:**

România are nevoie de capacități de acumulare a apei, pentru protecție împotriva inundațiilor, pentru irigații, pentru susținerea producției de energie, pentru alimentarea populației.

Vedem o investiție strategică transformată într-un monument al blocajului birocratic, vedem un baraj început de ani de zile cu bani publici investiți.

Din păcate, ministerul pe care îl conduceți pare mai preocupat de avize întârziate și interpretări restrictive ale legii decât de găsirea unor soluții legale pentru finalizarea acestei investiții.

Vreau să vă întreb: există un termen clar sau această investiție va rămâne suspendată între hârtii și contestații, un monument al neputinței celor care au condus țara în ultimii ani? Ministerul Mediului este depășit.

În altă ordine de idei, aflăm de deversări ilegale la Budești, la Oltenița, la Crișan, în Deltă. Ministerul este depășit.

Aflăm, de exemplu, în Ialomița, de laboratoare care într-o zi măsoară valori ale hidrogenului sulfurat de peste 20 de ori mai mari decât limita legală, iar la o săptămână același laborator măsoară valori normale.

Apropo, Legea mirosurilor, așteptată de români, încă nu are norme de aplicare! Când veți emite aceste norme? Câte luni sau ani mai trebuie să suporte românii disconfortul și lipsa de intervenție?

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Cea de-a doua intervenție din partea Grupului parlamentar al SOS România, doamna deputat Macovei Ilie Simona-Elena.

## **Doamna Simona-Elena Macovei Ilie:**

Mulțumesc, doamnă președinte. Astăzi asistăm la o scenă politică interesantă.

Ni se spune că ministrul mediului blochează o investiție strategică, Barajul Mihăileni. Dar ceea ce nu ni se spune este chiar mai important decât ceea ce ni se spune.

De ce se discută despre Mihăileni ca despre un proiect izolat, când o anumită documentație tehnică arată clar că acumularea Mihăileni este prevăzută ca sursă de apă pentru exploatarea minieră Rovina?

De ce se evită cuvântul „Rovina”? De ce se evită discuția despre peste 200 de tone de aur și 635.000 de tone de cupru?

## **Domnul Ilie Toma**

**:**

300 de tone de aur!

## **Doamna Simona-Elena Macovei Ilie:**

300 de tone!

Mulțumesc.

Pentru că, dacă Mihăileni este infrastructura de apă necesară pentru Rovina, atunci Parlamentul este pus astăzi în fața unei false dezbateri.

Nu discutăm despre un baraj pentru comunități; discutăm despre o componentă a unui lanț industrial de exploatare minieră masivă.

Și atunci întreb: de ce prezentați barajul drept investiție strategică pentru România fără să spuneți explicit că este legat de proiectul Rovina?

De ce cereți deblocarea unei infrastructuri conexe unui proiect minier fără să aduceți în discuție impactul cumulativ?

De ce transformați respectarea unei hotărâri judecătorești definitive într-o acuzație politică? Pentru că instanța a constatat o problemă de legalitate.

Dar cine a împins înainte acest proiect ani la rând, în condiții juridice vulnerabile, cine a făcut inaugurări simbolice în 2022, în timp ce existau litigii și suspendări? Cine a emis hotărâri pentru exproprieri în timp ce temeiul era contestat?

Ceea ce vedem este o încercare de a pune presiune politică pentru a forța deblocarea unei infrastructuri despre care știți foarte bine că este parte a mecanismului Rovina. Parlamentul nu trebuie indus în eroare, prin omisiune. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

O invit la cuvânt pe doamna deputat Gavrilă Anamaria, Grupul parlamentar al POT.

## **Doamna Anamaria Gavrilă:**

## Doamnă ministru,

Asociația Declic a cerut demolarea Barajului Mihăileni încă din anul 2022.

Timp de 4 ani, Asociația Declic nu a câștigat procesul cu Apele Române, instituție ce se află în subordinea Ministerului Mediului.

Surpriză însă! La doar 6 luni de la instaurarea unui ministru al USR la Ministerul Mediului, Apele Române, din subordinea ministerului, pierd procesul în instanță și se cere demolarea barajului.

În spațiul public, Asociația Declic este total asociată cu partidul USR. Au existat situații în care membrii USR au susținut campaniile Declic.

Declic a susținut public cauze și inițiative legislative promovate de USR și de niciun alt partid. Asociația Declic luptă pe față împotriva competitorilor politici ai USR. Împotriva POT Declic a dus o campanie agresivă, unde se cerea demisia mea: „Președintele POT, Anamaria Gavrilă, să plece din Parlamentul României!”

Doamnă ministru,

Sunteți în conflict de interese. Trebuie să vă dați demisia. Moțiunea împotriva dumneavoastră a trecut la Senat. De ce sfidați Parlamentul?

Voi, USR, ați urlat de 9 ani de zile: „Democrație!” Păi, democrația a spus că dumneavoastră trebuie să plecați.

Iar PSD să înceteze cu ipocrizia, pentru că, dacă nu este de acord ca doamna Buzoianu să fie la Ministerul Mediului, păi, stă în puterea PSD să nu mai fie doamna Buzoianu la Ministerul Mediului.

Mulțumesc mult.

Mulțumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Munteanu Valeriu, din partea Grupului parlamentar al AUR.

## **Domnul Valeriu Munteanu:**

Stimați colegi,

Săptămâna trecută, chiar dacă hotărârea de guvern privind reorganizarea Romsilva nu a fost adoptată în ședința de guvern, paginile de Facebook ale USR publicau un clip fictiv al Dianei Buzoianu, în care doamna anunța cu surle marea reformă. Exact ca la bolșevicii sovietici, precursorii politici ai USR-ului, când ziarul „Izvestia” anunța, în 1940, lichidarea lui Lev Troțki, înainte ca acesta să fi fost omorât.

Ce mai contează faptele, ce mai contează realitatea, când USR și doamna Buzoianu au de făcut propagandă?! Unicul lucrul la care se pricep cu adevărat.

Dacă pentru PSD, PNL, USR și UDMR contau instituțiile democratice ale României, Diana Buzoianu nu mai era ministrul mediului, din momentul în care Senatul a votat o moțiune simplă împotriva acesteia. Dar PSD a votat formal această moțiune și nu a făcut absolut niciun demers în interiorul coaliției de guvernare pentru debarcarea efectivă a ministrului USR al mediului.

Faptul că PSD o cheamă astăzi pe Diana Buzoianu pentru a da explicații pe subiectul anulării în instanță a autorizației de construire la Barajul Mihăileni este o nouă oglindire a zicalei românești „Hoții strigă: «Prindeți hoața!»”.

Or, PSD, în ultimii 30 de ani, a avut tot confortul pentru a rezolva această problemă de la Mihăileni – și nu a rezolvat-o. De lene!

USR poartă responsabilitatea directă pentru blocajele care afectează proiectele hidroenergetice. Prin susținerea constantă a unei agende ecologiste radicale și prin încurajarea activismului litigios împotriva marilor investiții energetice, USR a contribuit la întârzierea sau la paralizarea unor obiective strategice pentru România.

## Doamnă Buzoianu,

Lăsați filmările de propagandă, apucați-vă de lucru, livrați rezultatele pe care le așteaptă românii, nu ONG-urile finanțate din bani stră...

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Câciu Adrian, din partea Grupului parlamentar al PSD.

## **Domnul Adrian Câciu:**

Mulțumesc mult, doamnă președinte. Doamnă ministru,

Pentru cei care cred că este o dispută politică, orice ministru, ca om de stat, ca demnitar al statului român, are obligația să vină în fața Parlamentului și să ofere explicații, să ofere răspunsuri.

Parlamentul poate să aibă date inexacte. Un ministru se presupune că nu are date inexacte. Un ministru vine și răspunde. Nu contează că e de la USR, de la UDMR, de la PSD sau de la PNL.

Dar cu privire la subiectul de astăzi – pentru că am auzit și colegi de la AUR, și colega de la USR încercând să politizeze –, măi oameni buni de la AUR, n-ați făcut decât poze pe lângă acel baraj și ați lipsit de la toate dezbaterile legate de reluarea activității și despre ce ne facem cu autorizația de construcții.

Am auzit o voce pacifistă de la UDMR – cu respect pentru domnul Bende –, dar, dacă eram ministru la Mediu în locul lui Tánczos Barna, veneam azi în Parlament, deși e senator, pentru a-i combate pe cei care spun – domnul Tánczos Barna a inaugurat acest baraj – că totul a fost foarte vulnerabil.

Pe de altă parte, am câteva întrebări și pentru doamna ministru.

De când a venit în funcție, știind că există un proces – evident, probabil că nimeni nu și-ar fi închipuit că odată cu venirea doamnei ministru în funcție se va pierde acest proces, pentru că în primă fază se câștigase, în 2022 –, dar, dacă au constatat că există vulnerabilități cu cei de la Apele Române pe această autorizație, de ce nu au făcut demersuri să facă o nouă autorizație?

O întrebare, în schimb, mai grea decât cea pe care am adresat-o acum este: care sunt acțiunile pe care le are în vedere doamna ministru pentru a cere daune tuturor ONG-urilor care au blocat, de-a lungul timpului, autostrăzi, hidrocentrale, drumuri, poate și spitale, poate și alte lucrări mari de infrastructură?

Unde și când recuperăm miliardele de la cei care au blocat: pentru gândacul de Colorado, pentru gândăcelul și molusca care au trăit în Neanderthal și alte astfel de elemente?

Ce face Ministerul Mediului – și nu mă refer la doamna ministru aici, ci și la foștii miniștri – de lasă aceste lucruri fără a se cere daune pentru veniturile nerealizate de statul român, pentru costurile suportate de poporul român?

Răspunsul îl aștept de la doamna ministru. Până acum este zero și aș vrea să nu mai fie zero.

Nu se poate să mergem să blocăm de fiecare dată, printr-o asociație care s-a bucurat că Burduja nu mai e ministru. „I-am spus «Pa!» lui Burduja” – asta e declarația Asociației Declic...

## Mulțumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Făget MădălinLaurențiu, neafiliat.

## Mulțumesc.

O să fiu foarte rapid, pentru că nu avem decât un singur minut.

## Stimată doamnă ministru,

Veniți astăzi în Parlament la chemarea PSD-ului, dar problema nu este cine v-a invitat, ci ce ați făcut sau, mai corect spus, ce nu ați făcut pentru litoralul românesc.

Sunt deputat de Constanța și vă spun direct: litoralul nu poate fi tratat ca un subiect de conferință sau ca o temă bifată în rapoarte. Eroziunea plajelor, haosul administrativ privind închirierea sectoarelor de plaje, întârzierile în lucrările de protecție costiere și lipsa unei viziuni coerente pun în pericol nu doar mediul, ci și economia locală. Turismul înseamnă locuri de muncă, investiții, contribuții serioase la PIB, iar Ministerul Mediului gestionează defectuos aceste elemente, afectând direct mii de familii din Constanța și din toată zona litoralului.

## Doamnă ministru,

Protecția mediului nu trebuie să fie o frână pentru dezvoltare, ci un partener pentru dezvoltarea acestuia. Constanța merită mai mult! Mulțumesc.

Mulțumesc. Avem o solicitare pe procedură. Domnul deputat Velcescu Florin-Bogdan, Grupul parlamentar al AUR.

Vă rog.

## **Domnul Florin-Bogdan Velcescu:**

Doamnă ministru al mediului,

V-ați lămurit cum e cu apa de la Curtea de Argeș? V-ați lămurit dacă avem apă la Curtea de Argeș? V-ați lămurit dacă mai durează încă 3 luni, 4 luni...

Domnule chestor...

...v-ați lămurit dacă avem fonduri de la Guvern? V-ați lămurit ce treabă are USR-ul acolo?

Domnule chestor...

Că ne-ați spus peste tot că PSD și PNL sunt de vină, dar...

Domnule chestor, Vă mulțumesc.

## **Domnul Florin-Bogdan Velcescu:**

...care e treaba cu USR-ul la Curtea de Argeș?

Mulțumesc.

O invit la cuvânt pe doamna ministru Diana-Anda Buzoianu.

## **Doamna Diana-Anda Buzoianu:**

Pe procedură, că, dacă nu se respectă regulamentul, poate învățați să citiți o lege. La Curtea de Argeș sunt alți oameni care sunt responsabili. O zi bună!

Vă rog să rămâneți la microfon, distinsă doamnă ministru, pentru că este rândul dumneavoastră pentru intervenții la finalul dezbaterilor.

## **Doamna Diana-Anda Buzoianu:**

Bun!

O să iau un pic pe rând câteva dintre lucrurile care au fost spuse aici, care e necesar să fie clarificate.

O protecție reală care trebuie să existe pentru acest baraj, care trebuie să fie un instrument împotriva inundațiilor, împotriva viiturilor.

Trebuie să înțeleagă toată lumea: acest baraj, astăzi, îndeplinește acest rol. A induce ideea, în continuare, că nu este folosit cu acest scop înseamnă să mințim mii de români, iar eu nu pot să accept asta. Nu mai spuneți că acest baraj nu este folosit pentru viituri, pentru că tocmai ce a oprit, la finalul anului 2025, viituri. Deci nu mai manipulați oamenii spunându-le altceva!

Al doilea. Spuneți că nu au fost prezentate argumente în instanță de către Ministerul Mediului, că este o întreagă conspirație, că până acum au fost prezentate și, brusc, pentru că am venit eu la minister, n-ar mai fi fost prezentate argumente. Păi, doi pârâți foarte importanți în acest proces sunt consiliul județean și președintele consiliului județean. Dacă existau niște argumente fantastice care n-au fost spuse de către Apele Române – să spunem că n-au fost

spuse acele argumente fantastice – și erau cunoscute de către președintele consiliului județean, care este chemat pe persoană fizică în acest proces, și consiliul județean, de asemenea, dacă existau aceste argumente fantastice, unde au fost acești oameni să le susțină în instanță? Răspunsul este că n-au existat aceste argumente fantastice, dar, bineînțeles, vinovați sunt întotdeauna alții.

Întrebarea „Dacă putea să fie schimbată autorizația în timp ce erau făcute lucrările?”.

Nu. Răspunsul este simplu: nu. Odată ce lucrările au început, nu se putea începe o reautorizare decât dacă se blocau din nou toate lucrările. Adică cine vine și spune, astăzi, „de ce în anii aceștia n-au fost refăcute autorizațiile” înseamnă că nu știe că astfel de autorizații nu ar fi putut niciodată să fie cerute în timp ce se făceau lucrările pe o altă autorizație.

Pe litoral.

## Haideți să clarificăm și asta!

În ultimele luni de zile, Ministerul Mediului a scos de la sertar un raport care zăcea acolo de 3 ani de zile, care a arătat că au fost construite undeva la 4.000 de construcții, cu un risc foarte mare să fie ilegale. Sigur, instanțele se vor pronunța, dar ăsta este gunoiul care a fost ascuns sub preș ani de zile!

Haos în licitații publice?

Păi, pentru prima dată, la Ministerul Mediului și la ANAR, s-au făcut licitații publice pe un caiet de sarcini care n-a mai fost scris de grupuri de interese, ci a fost inclusiv dezbătut public – pe lege, așa cum spune legea!

Pentru prima dată în istoria ANAR, de când există această minunată țară democratică și de când ANAR își face această treabă, e pentru prima dată când a fost dezbătut caietul de sarcini și n-a mai fost scris în spatele unor uși închise, ca să poată să fie date plajele acolo unde aveau grupurile de interese toate pilele.

Haideți să vorbim un pic și despre construcțiile ilegale, care au început deja să fie dărâmate! Pe plajele din România, da!

În momentul de față avem deja 88 de construcții care au fost dărâmate: la Năvodari, în Mamaia, în Eforie, în Tuzla, în Mangalia. 88 de construcții ilegale!

Asta s-a întâmplat în ultimele luni de zile!

Haideți să vorbim și despre iazurile care au fost scoase la iveală, iazuri piscicole care erau paravan pentru balastiere, un alt fenomen de ilegalitate care a fost ascuns ani de zile!

Haideți să vorbim și despre reorganizarea Romsilva și ce a însemnat...

să stricăm toate șmecheriile unor mafioți care se așteptau să aibă protecție pe viață!

Toate aceste lucruri se întâmplă pentru că, în sfârșit, la Ministerul Mediului cineva respectă legea.

Și, da, vom respecta în continuare legea!

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Da. Pe procedură, domnul Câciu Adrian, apoi domnul Tanasă.

Ați solicitat? Nu. V-ați retras. Vă rog.

A, domnul Toma!

Deci, doamnă ministru, pe procedură.

Haideți să respectăm cu acuratețe fenomenele, cum s-au întâmplat!

Cât a fost parte consiliul județean în acest proces, Consiliul Județean Hunedoara a câștigat procesul.

Care e procedura?

Vă rog să vă interesați...

Mulțumesc, domnule deputat.

...și să nu mai vorbiți dezinformată!

Mulțumesc.

Mersi și eu.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Dezbaterile sunt finalizate. Încheiem ședința aici. Continuăm cu partea de întrebări, interpelări.

PAUZĂ * * * DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Cătălin Drulă:**

Continuăm cu partea a doua a ședinței noastre de astăzi, 2 martie 2026, o parte a ședinței consacrată primirii răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului și altor conducători ai organelor administrației publice, urmând apoi prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Haideți să le luăm în ordine!

O să rog colegii care...

Au sosit domnii secretari de stat?

Da? Cine? De la MAI?

Bun. La răspunsuri avem următoarea situație: atât doamna deputat Dascălu, de la Grupul AUR, cât și domnul deputat Maricel Popa, de la Grupul PSD, cei care aveau astăzi de primit răspunsuri, au fost de acord, înțeleg, cu primirea acestor răspunsuri în scris.

Așa este.

Prin urmare...

Vă mulțumesc, domnule deputat, vă mulțumesc, doamnă deputat, pentru confirmare.

...această parte a ședinței se încheie, fiind răspunsurile date.

O să menționez că doamna deputat Dascălu mai avea răspunsuri de primit de la Ministerul Afacerilor Externe, pentru care s-a solicitat amânare, și de la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni; la fel și de la Ministerul Transporturilor, Ministerul Sănătății; pentru celelalte s-a solicitat amânare.

Prin urmare, trecem la prezentarea interpelărilor.

Vă reamintesc că durata dezvoltării unei interpelări nu poate depăși 3 minute.

Domnul deputat Wiener, de la USR, dacă este prezent? Nu.

Domnule deputat Toma, de la PSD, aveți trei interpelări, dar regulamentul spune că puteți prezenta una singură, da. Dacă sunteți pregătit?

Da, sunt pregătit.

Și se pregătește doamna Porumboiu, de la POT.

Sunt pregătit. Nu știam pe care să aleg să v-o citesc, că fiecare are aceeași importanță, dar, mă rog, o să citesc către Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, domnului ministru Darău, și anume:

Stimate domnule ministru,

Evoluția tehnologică la nivel internațional impune un ritm accelerat de modernizare a aparatului administrativ. Recent, state precum Qatar au anunțat obiective extrem de ambițioase, planificând digitalizarea a 90% din serviciile publice până în anul 2030, cu scopul de a elimina birocrația și de a crește calitatea vieții.

În acest context global, în care eficiența statului se măsoară prin accesibilitatea serviciilor de la distanță, România trebuie să-și clarifice propria viziune. Deși avem la dispoziție fonduri semnificative prin PNRR, cetățenii se confruntă în continuare cu o administrație fragmentată și procese care necesită prezența fizică. Este imperativ să știm dacă obiectivele noastre sunt la fel de curajoase și, mai ales, dacă avem capacitatea tehnică de a le atinge.

Prin urmare, domnule ministru, vă rog să-mi comunicați răspunsul la următoarele întrebări:

– Care este procentul de servicii publice care vor fi digitalizate complet și care sunt termenele-limită?

– Care este stadiul real al „cloudului guvernamental” și când vor înceta instituțiile să mai solicite cetățenilor documente emise de alte entități ale statului?

– Ce măsuri se iau pentru ca cetățenii din zonele defavorizate sau cu competențe digitale reduse să nu fie excluși de procesul de digitalizare?

– Cum este protejată infrastructura digitală a statului împotriva atacurilor cibernetice tot mai complexe, având în vedere migrarea masivă a datelor cetățenilor în mediul online?

– Există un calendar asumat prin eliminarea completă a copiilor fizice după documente oficiale și a formularelor tipărite în relația cetățenilor și a operatorilor economici cu ministerul și autoritățile subordonate?

Vă rog să-mi trimiteți răspunsul verbal și în scris. Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Și eu vă mulțumesc.

Dacă este prezentă doamna Porumboiu și dorește să susțină interpelarea?

Nu.

Domnul deputat Călin-Florin Groza este prezent?

Se pregătește domnul deputat Tudor Ionescu, dacă e prezent. Și apoi, doamna Simu.

Domnule deputat Groza, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Interpelarea mea de astăzi se referă la instituirea unor benzi speciale de control în aeroporturile din România pentru copiii sub 7 ani și persoanele cu dizabilități.

Creșterea traficului aerian a generat aglomerație în zonele de control din aeroporturi, afectând în special familiile cu copii mici și persoanele cu dizabilități. Procedurile standard pot deveni dificile și stresante pentru aceste categorii vulnerabile, limitându-le confortul și mobilitatea.

Consider necesară instituirea unor benzi speciale de control și un coridor dedicat, clar semnalizat, pentru copiii sub 7 ani și persoanele cu dizabilități, în vederea reducerii timpilor de așteptare, creșterii accesibilității și alinierii la standardele europene. În acest context, vă rog să-mi comunicați:

– dacă aveți în vedere elaborarea unui cadru normativ care să asigure administrațiile aeroportuare să instituie astfel de benzi și coridoare dedicate;

- dacă există o analiză privind impactul implementării

- acestor măsuri la nivelul principalelor aeroporturi din România;

– ce măsuri concrete intenționați să dispuneți pentru creșterea accesibilității la infrastructura aeroportuară.

Consider că sistemul de transport modern trebuie să asigure condiții adaptate pentru persoanele vulnerabile, iar această măsură reprezintă un pas necesar în această direcție. Vă mulțumesc anticipat.

Călin Groza, deputat de Maramureș.

## **Domnul Cătălin Drulă:**

Și eu vă mulțumesc. Dacă este prezent domnul deputat Tudor Ionescu? Nu.

Doamna deputat Aurora-Tasica Simu este prezentă? Nu.

Doamna deputat Monica Ionescu?

Deci doamna deputat Monica Ionescu nu e prezentă, nu?

**Domnul Nini-Alexandru Pascalini**

**:**

E la microfon!

## **Domnul Cătălin Drulă:**

Doamna deputat Moș.

**Doamna Monica Ionescu**

**:**

Sunt prezentă.

A, sunteți, îmi cer scuze! Doamna Ionescu, da? Vă rog, aveți cuvântul, doamnă deputat.

## Da. Mulțumesc.

Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului ministru al dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, domnului Cseke Attila.

Obiectul interpelării parlamentare privește siguranța marginilor de drum pe rețeaua de drumuri naționale.

Domnule ministru,

1. Un număr semnificativ de accidente rutiere grave din România se produc pentru că șoferii ies accidental de pe carosabil și lovesc șanțuri adânci, capete de pod neprotejate sau obstacole rigide aflate imediat lângă drum. Aceste decese ar fi evitabile dacă drumurile ar fi proiectate corect.

În acest context, vă adresez următoarele întrebări:

Indicați actele normative naționale care asigură transpunerea integrală a cerințelor Directivei (UE) 2019/1.936 în ceea ce privește:

– evaluarea riscurilor infrastructurii rutiere;

– limitarea severității accidentelor în cazul părăsirii părții carosabile;

– analiza siguranței zonelor laterale ale drumurilor.

Și, pentru fiecare situație, precizați: denumirea actului normativ, numărul și articolul relevant.