Stenogramă plen

Bună ziua, doamnelor și domnilor deputați!

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și anunț că, din totalul celor 329 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența un număr de 220.

Ședința se desfășoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezență, fizic și online.

În conformitate cu prevederile art. 94 din regulament, vă informez că au fost distribuite electronic și afișate pe pagina de internet a Camerei următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele Camerei Deputaților din zilele de luni, 20 aprilie, și miercuri, 22 aprilie 2026; programul de lucru pentru perioada 20-25 aprilie 2026; lista rapoartelor depuse în perioada 14-20 aprilie 2026 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Reamintesc că astăzi dezbatem inițiativele legislative înscrise pe ordinea de zi, până la ora 17:00, apoi continuăm cu primirea răspunsurilor la întrebările adresate de deputați membrilor Guvernului și cu prezentarea interpelărilor.

În continuare, întreb liderii de grup dacă în legătură cu ordinea de zi există intervenții.

Nu.

## Mulțumesc.

Intrăm în ordinea de zi.

7. Proiectul de lege privind înființarea Universității „Tomis” din Constanța; PL-x 494/2025; caracter ordinar, raport fără amendamente.

Îl invit la cuvânt pe reprezentantul Guvernului, din partea Ministerului Educației, vă rog.

## **Domnul Marian Daragiu** _– subsecretar de stat_

_în Ministerul Educației și Cercetării_ **:**

## Bună ziua!

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

ARACIS a transmis prin Adresa nr. 4.739 din 10.09.2024 raportul de evaluare a instituției de învățământ superior pentru care s-a inițiat proiectul de lege.

În conformitate cu prevederile art. 7 alin. (5) din Legea învățământului superior nr. 199/2023, cu modificările și completările ulterioare, „statutul juridic de instituție de

învățământ superior se dobândește în urma înființării și acreditării prin lege”.

Prin aprobarea legii de înființare, Fundația „Gaudeamus” – Universitatea „Tomis” din Constanța nu mai este o fundație nonprofit, ci devine o instituție de învățământ superior de sine stătătoare, cu personalitate juridică, care funcționează cu finanțare și patrimoniu privat, cu denumirea „Universitatea «Tomis» din Constanța”.

Având în vedere argumentele sus-menționate, vă solicităm aprobarea proiectului de lege.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Îl invit la cuvânt pe reprezentantul comisiei sesizate în fond, doamna vicepreședinte al Comisiei pentru învățământ, pentru prezentarea raportului.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Raport asupra Proiectului de lege privind înființarea Universității „Tomis” din Constanța – PL-x 494/2025

În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu adresa PL-x 494 din 24 noiembrie 2025, Comisia pentru învățământ a primit, spre dezbatere în fond, Proiectul de lege privind înființarea Universității „Tomis” din Constanța.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare înființarea Universității „Tomis” din Constanța ca instituție de învățământ superior particulară, persoană juridică de drept privat și de utilitate publică, parte a sistemului național de învățământ, cu sediul în Constanța, localitatea Constanța. Personalul didactic și nedidactic se preia, în condițiile legii, de instituția nou-înființată. Patrimoniul instituției de învățământ superior este format din patrimoniul constituit la înființare de către fondatori, la care se adaugă patrimoniul pe care îl va dobândi ulterior instituția de învățământ superior, și include toate drepturile și datoriile ce pot fi evaluate în bani și aparțin acesteia.

În funcție de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art. 73 din Constituția României, republicată.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 19 noiembrie 2025.

În urma dezbaterii, în ședința din data de 9 februarie 2026, comisia, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, a propus adoptarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

Mulțumesc.

Dezbateri generale, din partea Grupului parlamentar al USR, doamna deputat Corina Atanasiu.

## **Doamna Corina Atanasiu:**

## Dragi colegi,

USR susține înființarea Universității „Tomis” din Constanța, pentru că România are cel mai mic număr de absolvenți de învățământ universitar din Europa.

De asemenea, abandonul universitar cu care se confruntă mediul universitar din România este foarte crescut.

Pentru a combate aceste lucruri avem câteva soluții simple la îndemână: pe de o parte, să creștem oferta de programe universitare, ceea ce se întâmplă, iată, prin înființarea de universități noi; și, pe de altă parte, să ținem familiile departe de sărăcie, astfel încât acestea să-și permită să-și țină copiii la facultate.

Din păcate, ce se întâmplă zilele acestea la București, crizele provocate la București nu fac decât să îndepărteze tinerii noștri de visul de a urma o universitate. Familiile sunt din ce în ce mai sărăcite, sunt împovărate de taxe mari, de crize peste crize, nu mai au nevoie de astfel de situații care nu le permit să-și țină copiii în facultate.

Cei care provoacă aceste crize trebuie să răspundă în primul rând la întrebarea: ce avantaj au românii de pe urma acestor discuții interminabile, care ne fac să ne îndepărtăm de drumul reformelor, care ne fac să pierdem bani și să punem în primejdie atragerea către România a 10 miliarde de euro din PNRR?

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Mădălin-Laurențiu Făget, neafiliat.

## **Domnul Mădălin-Laurențiu Făget:**

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Ca deputat constănțean, sunt întru totul de acord cu această inițiativă, însă mi-aș fi dorit să știu câte articole are această inițiativă, pentru că văd că site-ul Camerei Deputaților nu funcționează de trei zile, de patru zile. Și, atunci, noi ce votăm? Votăm în orb. Nu știm ceea ce votăm.

Dar, având în vedere că este o propunere legislativă din Constanța și pentru constănțeni, o voi vota cu ochii închiși. Mulțumesc.

Doamna deputat Verginia Vedinaș, Grupul parlamentar SOS România.

## **Doamna Verginia Vedinaș:**

## Doamnă președinte,

## Dragi colegi,

Am ezitat puțin dacă să ies sau nu la tribună, dar m-au convins unii dintre cei care au discutat înainte și au prezentat argumente care, pe de o parte, n-aveau nicio legătură cu subiectul în discuție, iar, pe de altă parte, sunt contradictorii

și revoltătoare în același timp, în contextul în care se invocă interesul și susținerea pentru învățământ... de către un partid care a făcut un stindard din a desființa toate academiile din România, cu excepția Academiei Române; invocarea fenomenului sărăciei, pe care mulți români, 80%, îl trăiesc, dar pe care, în mod paradoxal, îl provoacă și sunt copărtași la săvârșirea lui, reprezentanți ai partidelor care ne guvernează.

Mă întreb uneori: unde mai e normalitatea, pe unde s-a rătăcit? Când o să ne preocupe cu adevărat soarta acestei țări și a oamenilor ei?

Nu neapărat de alte universități avem nevoie; avem nevoie de calitate în învățământ; avem nevoie de a asigura demnitatea educatorilor, începând cu cele mai mici..., de la sistemul preșcolar până la sistemul academic.

În final, ca, mă rog, universitar, nu pot decât să mă bucur că mai apare o universitate, să mă îngrijorez puțin cu privire la viitorul ei, sub aspectul calității și al învățământului pe care o să-l presteze.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul deputat Alexandru-Paul Dimitriu, Grupul parlamentar al USR.

## **Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:**

România are nevoie de universități noi, dar cred că cel mai important lucru pentru mediul universitar este altul, și anume să nu mai fie puse la îndoială studiile universitare, să nu mai fie puse la îndoială titlurile de doctor, să nu mai avem oameni ca „Dottore”, care își bat joc de ceea ce înseamnă un lucru foarte important pentru mediul academic, și anume doctoratul.

Doctoratul nu este ca să te fălești cu el; doctoratul este ca să agonisești informație și să lași în urma ta, în momentul în care închei un doctorat, ceva de care să se folosească și alții. Despre asta este vorba, când vine vorba despre universități; despre asta este vorba, când vorbim despre mediul academic.

Și, da, USR va milita de fiecare dată pentru desființarea acelor lucruri care n-au nicio legătură cu mediul academic.

Ceea ce propune USR este să se desființeze acele sinecuri, acele locuri care toacă banul public. În loc să facem grădinițe și școli noi, stăm și plătim oameni care nu fac nimic, ci pur și simplu au un titlu și vor să fie fericiți.

Așa că, da, pentru mediul universitar este necesar să înființăm noi universități, dar mai cu seamă este important să fim oameni responsabili și, atunci când vorbim despre educație, să ne referim la educație, să nu mai avem teorii ce țin de „Pământul este plat” sau alte baliverne, și, când vine vorba despre cea mai înaltă distincție universitară, și anume doctoratul, politicienii să nu-și mai bată joc de ea și să nu mai pară că..., dom’le, ai făcut și tu doctoratul asta cum îl fac toți politicienii.

Domnul deputat Silviu-Octavian Gurlui, Grupul parlamentar AUR.

Dragi colegi,

Clamăm că trebuie să punem pe primul loc calitatea în universități și cercetarea din universități, dacă este vorba să punem în valoare universitățile din România, numărul, calitatea lor, prin perspectiva contribuției la nivel european, și nu numai, contribuții care revin din calitate, prin acele unități de măsură ce țin de cercetare, în primul rând.

Salutăm, evident, universitățile care au contribuit și contribuie decisiv la valoarea acestei țări; de asemenea, în condițiile acestea, în care bugetul este unul adus... la falimentul universităților și, mai ales, o repetăm aici, prin contribuția cercetării care este diminuată, prin blocarea posturilor la nivel național.

Sigur, atunci când ne întrebăm despre o nouă universitate în planul țării noastre, sigur, este un lucru bun, dar ne punem, în aceeași măsură, întrebarea legitimă: care este bugetul alocat universităților, implicit acestei universități, și dacă în această universitate, în mod optim, sunt aplicate și sunt..., de asemenea..., și există o contribuție la nivelul tehnic?

M-am uitat prin lege, există asemenea facultăți, dar aceste facultăți necesită contribuții financiare majore de la stat și din mediul privat – mediul privat, inexistent, iar de la stat nu ne mai așteptăm la niciun suport.

În aceste condiții, este clar..., este clar că sistemul de învățământ merge într-o direcție total greșită, pentru că organizarea... și sistemul, în general, este unul adus la faliment.

Vă mulțumim _. (Aplauze.)_

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

Stimate colege și stimați colegi,

La invitația colegului nostru, domnul deputat Szabó Ödön, alături de noi, în sală, avem un grup de studenți de la Universitatea Creștină „Partium” din județul Bihor, de la Oradea.

Bine ați venit!

Și vă dorim momente plăcute alături de noi!

10. Proiectul de lege pentru instituirea Zilei naționale a sportului paralimpic; PL-x 368/2025; caracter ordinar; avem și amendamente.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să intervină? Nu.

Îl invit la cuvânt pe reprezentantul Comisiei pentru administrație sau Comisiei pentru tineret, pentru prezentarea raportului.

Comisia pentru administrație publică sau Comisia pentru tineret?

Da, vă rog.

## **Doamna Monica Iagăr:**

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Am să dau citire raportului comun asupra Proiectului de lege privind instituirea Zilei naționale a sportului paralimpic.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisia pentru tineret și sport au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de lege privind instituirea Zilei naționale a sportului paralimpic, transmis cu adresa PL-x 368 din 13 octombrie 2025.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 6 octombrie 2025.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Economic și Social a avizat favorabil proiectul de lege.

Guvernul, prin punctul de vedere transmis din 4 septembrie 2025, apreciază că „Parlamentul va decide cu privire la oportunitatea adoptării acestei inițiative legislative”.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea zilei de 1 septembrie ca Ziua națională a sportului paralimpic. Potrivit proiectului, ziua va fi dedicată recunoașterii publice a contribuției sportivilor paralimpici români la afirmarea valorilor sportului și la promovarea incluziunii sociale prin activitate fizică și performanță. Autoritățile administrației publice centrale și locale, instituțiile din domeniul educației, sportului, culturii și protecției sociale, precum și organizațiile neguvernamentale interesate pot organiza sau sprijini, după caz, manifestări publice, acțiuni educative, activități sportive sau artistice dedicate acestei zile.

Dezbateri generale, doamna deputat Éva-Andrea Csép, Grupul parlamentar al UDMR.

## Mulțumesc frumos, doamnă președinte.

Vorbesc aici și ca inițiator al acestui proiect de lege.

E foarte bine să știm că România are paralimpici. Ziua de 1 septembrie, prin care, prin voința dumneavoastră, dacă se va vota acest proiect de lege, o să marcăm în fiecare an Ziua sportului paralimpic, este foarte importantă și pentru sensibilizarea comunității față de acești sportivi, pentru că sportul pe care îl face, de exemplu, o persoană cu dizabilitate nu este mai prejos decât toate celelalte.

Pe de altă parte, prin acest proiect legislativ, o să oferim șansa acelor ONG-uri care se ocupă cu parasportivi să prezinte ce înseamnă a face parasport, a sensibiliza copiii, tinerii, a învăța, de exemplu, ce înseamnă pentru un orb să se joace cu mingea de baschet sau ce înseamnă pentru o persoană în cărucior cu rotile să arunce la coș, deci sunt niște jocuri foarte, foarte importante, prin care se sensibilizează și comunitatea.

Cred că România merită să aibă o zi a parasportului olimpic și cred că cu toții putem să fim mândri de acei parasportivi, iar prima medalie de aur obținută va marca în fiecare an Ziua parasportului.

Vă mulțumesc tuturor pentru sprijin!

Domnul deputat Cristian Brian, Grupul parlamentar al USR.

Chiar zilele trecute am fost contactat de o sportivă din Maramureș, care îmi spunea că n-are cum să se antreneze la noi în județ și că trebuie să se deplaseze la Cluj pentru antrenamente.

Și pentru că am vorbit mai devreme despre responsabilitate, doresc să fac apel către colegii de la PSD – când vă luați azi deciziile, vă rog să țineți cont de ce ar însemna o criză politică...

Vă rog să faceți referire...

...creată artificial...

...la proiectul pe care îl dezbatem.

Am făcut referire, doamnă președinte.

...și că o criză politică creată artificial ar lovi direct...

Declarațiile politice...

...în buzunarele românilor.

...mâine...

Faptul...

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Instituirea Zilei naționale a sportului paralimpic este o măsură prin care putem recunoaște că sportul promovează nu doar performanța, ci și perseverența, solidaritatea sau incluziunea.

Mișcarea paralimpică este o forță care transformă percepțiile asupra dizabilității și care inspiră milioane de oameni la nivel global.

Vom vota această inițiativă, propusă de colega de la UDMR, ca data de 1 septembrie să devină Ziua națională a sportului paralimpic, pentru că are ocazia nu doar de a onora sportivii paralimpici, ci și de a crește vizibilitatea sporturilor paralimpice, de a inspira tinerii cu dizabilități, de a promova incluziunea socială și, mai ales, nu presupune sume în plus acordate pentru festivități.

Dincolo de simbolismul acestei zile, cred că ar fi totuși important ca statul să lucreze la a accesibiliza bazele sportive, pentru că sportivii cu dizabilități ar trebui să aibă unde să se antreneze și unde să facă sport cu demnitate.

Iar această discuție o putem extrapola nu doar la bazele sportive, ci și la multe alte instituții care, în momentul de față, nu sunt accesibilizate, nu doar la bazele sportive.

...poimâine-dimineață.

Faptul că România ar fi destabilizată pe termen mediu și lung, faptul că reformele începute, transparentizarea instituțiilor publice și...

Vă mulțumesc.

...direcția corectă pentru decizii politice...

Mulțumesc.

## **Domnul Brian Cristian:**

...ar șterge...

Îl invit la cuvânt pe domnul Ciprian-Constantin Paraschiv, Grupul parlamentar AUR.

## **Domnul Ciprian-Constantin Paraschiv:**

Stimată doamnă președinte de ședință,

Stimate colege, Stimați colegi,

E vremea să aducem în calendar și simbolurile care ne reprezintă. De aceea, îi felicit pe colegii de la UDMR pentru acest demers legislativ.

Deși cu resurse și expunere infime, mișcarea paralimpică din România a construit în tăcere pentru țara noastră. A construit reputație, imagine, incluziune, campioni și performanțe majore. Avem opt medalii la Jocurile Paralimpice, dintre care două de aur, așa că haideți să susținem pe mai departe excelența!

E de datoria noastră ca pe 1 septembrie, în fiecare an, de Ziua sportului paralimpic, să sprijinim sursele de inspirație, motivație și onoare pentru România. E un pas firesc pentru o amplă mișcare sportivă cu multiple beneficii.

Este un demers legislativ care nu necesită suplimentări de buget. Și este o recunoaștere în deplin acord cu Convenția ONU și cu principiile și valorile Uniunii Europene.

Pentru o societate românească a tuturor și a fiecăruia, avem nevoie de Ziua sportului paralimpic. Vă mulțumesc.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Domnul deputat Szabó Ödön, Grupul parlamentar al UDMR.

A, nu...?

Din greșeală? Bun.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de lege. Avem 7 amendamente admise.

Dacă există observații?

Nu.

Adoptate.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

11. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Strategia pentru reînnoirea generațiilor în agricultură – COM(2025) 872; PHCD 12/2026.

socială, Nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, punctele de vedere ale Ministerului Finanțelor și Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Fișa de informare elaborată de către Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților, analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, comisia, în principal:

– și-a exprimat susținerea față de reînnoirea generațiilor în agricultură – factor esențial pentru menținerea viabilității și a competitivității acestui sector, ceea ce reclamă mai multe direcții de sprijin: facilitarea accesului tinerilor la resurse, susținerea fermierilor vârstnici, îmbunătățirea condițiilor de viață în mediul rural, stimularea inovării, digitalizării și a formării profesionale;

– a amintit specificul agricol, demografic și teritorial al fiecărui stat membru, diversitatea structurală a agriculturilor din statele membre;

– a subliniat faptul că asigurarea unor venituri echitabile pentru fermieri constituie cea mai urgentă provocare în domeniu;

– a recomandat încurajarea lanțurilor scurte de aprovizionare agroalimentare și facilitarea includerii tinerilor fermieri în acestea;

– a propus coordonarea mai strânsă între politica agricolă comună și politica de coeziune, în sprijinul zonelor rurale;

– a salutat recunoașterea presiunilor deosebite socioeconomice și de securitate care afectează zonele rurale de pe flancul estic, ceea ce impune acțiuni concrete și finanțare adecvată.

Opinia a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene din 24 februarie 2026 și a fost adoptată cu majoritate de voturi.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

## Mulțumesc.

Comentarii de ordin general.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Dumitru Țiplea, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

O invit la cuvânt pe doamna deputat Corina Atanasiu, președintele Comisiei pentru afaceri europene.

Nu?

Bun.

Să fiți, atunci!

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Raport referitor la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Strategia pentru reînnoirea generațiilor în agricultură

Având în vedere proiectele de opinie transmise de Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și de Comisia pentru muncă și protecție

## **Domnul Dumitru Țiplea:**

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimați colegi,

România se confruntă cu o criză demografică, Europa se confruntă cu o criză demografică, prin urmare și agricultura europeană se confruntă cu o criză demografică. Vârsta medie a agricultorilor, în Uniunea Europeană, este de 57 de ani. Doar 12% din fermierii Europei au sub 40 de ani. Dintre aceștia, doar 2,5% sunt doamne, sunt femei.

Deficitul mediu de finanțare pentru tinerii fermieri a fost de 14,1 miliarde de euro pe an, în ultimii ani.

Strategia europeană din 21 octombrie 2025 vine să schimbe această realitate, vizând dublarea ponderii tinerilor fermieri – la 24% până în 2040. Agricultura asigură securitatea alimentară, competitivitatea și vitalitatea rurală, dar îmbătrânirea forței de muncă și declinul populației rurale agravează foarte mult problemele.

Politica agricolă comună 2023-2027 include obiective precum: venituri decente pentru fermieri, sprijin pentru reînnoirea generațiilor, dinamizarea zonelor rurale.

Planurile naționale ale României sprijină circa 377.000 de tineri fermieri, dar eforturile nu sunt suficiente, trebuie să continue.

Strategia prioritizează tinerii sub 40 de ani prin cinci acțiuni-cheie: acces la terenuri, finanțare, competitivitate, standarde mai ridicate pentru mediul rural și, evident, succesiunea; propune un pachet obligatoriu pentru fermele nou-înființate, de până la 300.000 de euro; și recomandă alocarea unui minimum de 6% din cheltuielile agricole pentru reînnoirea generațională.

Pentru cele expuse până acum, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va vota pentru.

Mulțumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Cezar-Mihail Drăgoescu, Grupul parlamentar al USR.

Mulțumesc mult de tot, doamnă președinte.

USR va susține acest proiect de hotărâre, însă l-am văzut cu toții, zilele trecute, pe domnul Florin Barbu, zis și Busi, de către prietenul lui din Olt, cum plimba un geamantan Louis Vuitton de câteva mii de euro, l-am văzut cu toții pe Sorin Grindeanu cum își ascundea ceasul de zeci de mii de euro...

Domnule deputat, vă rog să faceți referire la proiectul...

...înaintea conferințelor de presă...

...pe care îl avem de dezbătut...

...l-am văzut cu toții pe Marcel Ciolacu cum umblă în pantofi și în haine de mii de euro...

Domnule deputat, declarațiile politice, miercuridimineață...

## **Domnul Cezar-Mihail Drăgoescu:**

Cam aceștia sunteți dumneavoastră, niște socialiști de caviar, stimați colegi...

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții?

Nu erați la proiect, erați pe lângă!

Mulțumesc.

Nemaifiind alte intervenții, trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecții la titlu?

Nu.

Adoptat.

La preambul?

Nu.

Adoptat.

La articolul unic?

Nu.

Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne pentru votul final.

12. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Un plan de acțiune pentru industria chimică europeană – COM(2025) 530; PHCD 14/2026.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Îl invit la cuvânt pe reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene.

Vă rog.

Având în vedere proiectele de opinie transmise de Comisia pentru industrii și servicii și de Comisia pentru mediu și echilibru ecologic, Nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, punctul de vedere al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Fișa de informare elaborată de către Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților, analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

– și-a exprimat susținerea față de Planul de acțiune pentru industria chimică europeană, industria având importanță strategică;

– a propus luarea în considerare a particularităților industriilor energointensive în măsurile de sprijinire a tranziției climatice;

– a sprijinit adoptarea măsurilor de reducere a prețurilor energiei și a costurilor cu certificatele de CO2, alături de aplicarea mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră;

– a amintit rolul esențial al fondurilor de coeziune pentru sprijinirea industriei chimice și eforturile sale de decarbonizare;

– a evidențiat contribuția gazelor din Marea Neagră pentru siguranța aprovizionării industriei chimice și a susținut includerea acestei resurse în strategiile europene privind securitatea energetică;

– a recomandat ca metodologia cartografierii siturilor chimice critice și a moleculelor critice să fie neutră, transparentă, cuantificabilă și să ia în considerare lanțurile de aprovizionare, în ansamblu;

– a recomandat introducerea pașaportului digital pentru trasabilitatea produselor, piețele lider, parteneriatele în cadrul lanțului valoric din industria chimică și măsurile de simplificare a sarcinii administrative pentru întreprinderi;

Mulțumesc.

Comentarii de ordin general, domnul deputat MihaiCosmin Pascariu, Grupul parlamentar AUR.

## **Domnul Mihai-Cosmin Pascariu:**

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Avem în față un proiect de hotărâre, PHCD 14/2026, care face referire la Comunicarea Comisiei Europene aferente, respectiv COM 530 din 2025.

Acesta vorbește despre lucruri frumoase, despre stabilizarea sectorului industriei chimice, despre menținerea capacității industriale a Uniunii Europene, vorbește despre tehnologii inovative, despre un mediu curat, dar, în același timp, este un alt pas în cedarea suveranității statelor, respectiv a noastră, a României, către instituțiile europene, transferul controlului către aceste instituții.

În conținutul acestei comunicări este specificată crearea unui nou organism, respectiv alianța pentru substanțele chimice critice, care ar trebui să dicteze cine și ce produce în domeniul industriei chimice. Și chiar dacă în comunicare găsim termeni relativ cuminți – și citez: „va contribui, va sprijini UE, va ghida, va permite cooperarea, va facilita, va ajuta”, totuși, în proiectul de hotărâre, care este de fapt opinia Comisiei pentru afaceri europene, observăm că – citez: „propune conferirea unui rol strategic mai pronunțat în abordarea deficiențelor structurale, de-a lungul întregului lanț valoric, acestei alianțe pentru substanțele chimice critice”.

Deci haideți să fim atenți ce ne dorim, totuși, pentru că această alianță s-ar putea să devină un baubau care va sosi la ușa noastră și ne va dicta ce și unde să închidem – să ne închidem industria noastră chimică sau, mă rog, ce a mai rămas din ea și să dăm verde altor state să producă chimicalele care se pot produce și la noi în țară.

Doamna deputat Aurora-Tasica Simu, neafiliat.

## **Doamna Aurora-Tasica Simu:**

## Hristos a înviat!

Mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Este foarte greu să avem aceste dezbateri, în condițiile în care site-ul Camerei Deputaților nu funcționează și nu avem acces la informațiile pe care le dezbatem astăzi. Dar nu ne interesează, că noi suntem doar niște fraieri la primul mandat, care nu contează, numărul este relevant doar în anumite situații.

Și atenție, că urmează!

Bun!

Așa cum spunea antevorbitorul nostru, industria chimică e pe butuci, în România, din 11 combinate, mai avem unu, care este în comă, să nu zic mort, care are 2.500 de angajați, care vor fi concediați la finalul acestei luni, pentru că statul român tergiversează preluarea Azomureș, de mai bine de un an de zile, și vom fi dependenți de niște importuri pe care nu ni le putem permite, iar agricultura din România, deja 30% din ea, va fi pe butuci în 2026.

O să vă mulțumim pentru Acordul Mercusur, pentru că asta vreți, până la urmă, și asta creați în România – instabilitate, dependență de importuri și sărăcie.

Domnul deputat Silviu-Octavian Gurlui, Grupul parlamentar AUR.

## **Domnul Silviu-Octavian Gurlui:**

Desigur, vorbim despre o infrastructură strategică, până la urmă, industria chimică, în România, legată, desigur, de universități și de cercetare.

Nu ne este foarte clar, din acest comunicat, dacă nu cumva va fi mai mult..., să spunem o sensibilizare și o discrepanță tot mai mare, o marginalizare cu atât mai mult a țării noastre, în raport cu alte economii din Vest, și aceasta prin prisma, îndeosebi, a surselor de finanțare. Vorbim despre industria chimică, vorbim despre cercetare, că nu vorbim despre altceva – cercetare și apoi producție.

În aceste condiții, ne temem că va fi cu atât mai mult amplificat acest aparat birocratic, în care vom fi la nivelul: da, vom implementa; da, vom face, așa cum ni se va dicta, într-un fel sau altul, de către alte comunități europene.

Nu că ar fi greșit, în numite condiții, dar nu întotdeauna! Și trebuie să fim foarte bine ancorați în realitate, în raport cu capacitatea și capacitățile românești – ce am avut, ce avem și ce vom avea, dacă nu le vom implementa corect și dacă nu vom aduce un suport de finanțare transparent țării.

Or, în aceste condiții, nu vedem o implementare riguroasă și pentru România și nu ar fi neapărat în ajutorul țării noastre, ci dimpotrivă.

Vă mulțumim.

Domnul deputat Adrian Câciu, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc mult, doamnă președintă.

Este evident că și Europa, ca și România, plătește, dacă vreți, nota sau decontul unor decizii luate în trecut, în care industria chimică în România a fost falimentată, iar în Europa a fost trimisă în alte continente și are nevoie de industrie chimică. România are nevoie de industrie chimică.

Pe cei care doar se plâng îi invit doar să voteze proiectul pe care l-am depus, alături de colegi din tot spectrul politic – mai puțin AUR, e adevărat, poate n-au fost atunci să semneze –, în care să valorificăm superior gazul natural al României și să avem investiții în industria petrochimică românească.

40% din balanța comercială sau din deficitul de balanță comercială, mai corect, este produs de importul de produse petrochimice.

Cred că este momentul ca..., dacă vrem să avem un cuvânt de spus în fața Comisiei, pentru un plan de acțiune comun, este bine să avem investiții în propria noastră țară și, de aceea, vă invit să susțineți acest proiect. Este la Senat, sper să treacă în procedură de urgență și prin Camera Deputaților.

Pe de altă parte, una este industria chimică, alta este lista de materiale sau materii chimice critice. Să nu le confundăm!

Noi avem nevoie de industria chimică de bază. Importăm absolut sau aproape tot din afară pentru un banal, dacă vreți, suport de pahare. Este posibil așa ceva, când noi putem să producem orice în România, cu resursele noastre?!

Haideți întâi să investim în România!

Haideți întâi să ne votăm proiectele de lege, după care să vedem ce fac alte instituții din Europa!

Mulțumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecții la titlu? Nu.

Adoptat. La preambul? Nu sunt obiecții. Adoptat. La articolul unic?

Nu sunt obiecții.

Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne pentru votul final.

13. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Conectarea Europei prin transportul feroviar de mare viteză – COM(2025) 903; PHCD 15/2026.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Aveți cuvântul, stimate coleg.

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru transporturi și infrastructură, Nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, punctele de vedere ale Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, Ministerului Finanțelor, Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, Fișa de informare elaborată de către Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților, analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

– a apreciat că realizarea unei rețele feroviare europene de mare viteză reprezintă o prioritate strategică a Uniunii Europene, inclusiv din perspectiva mobilității militare și, deopotrivă, a României;

– a solicitat reducerea decalajelor de infrastructură între Estul și Vestul Europei;

– a solicitat accelerarea armonizării standardelor tehnice, consolidarea industriei europene de echipamente feroviare, digitalizarea infrastructurii și inovarea tehnologică, creșterea finanțării europene publice și private;

– a subliniat rolul strategic al României în regiunea Mării Negre și în vecinătatea estică, inclusiv în contextul sprijinirii Ucrainei și al reconstrucției ei;

– a cerut calificarea axei feroviare Constanța – București – Brașov – Cluj-Napoca – Oradea – Budapesta – Viena drept coridor de conectivitate europeană esențial;

– a solicitat coordonarea mai eficientă a Comisiei Europene și a statelor membre în implementarea proiectelor feroviare strategice.

Opinia a fost supusă dezbaterii, în ședința Comisiei pentru afaceri europene din 10 martie 2026, și a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaților opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulțumesc.

Îl invit la cuvânt pe colegul nostru, domnul deputat OvidiuRomulus Paraschivescu, Grupul parlamentar al USR.

## **Domnul Ovidiu-Romulus Paraschivescu:**

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimați colegi,

15 ore durează astăzi o călătorie de la București la Budapesta cu trenul. Atât am reușit noi să facem, după atâția ani în care fonduri europene ne-au stat la dispoziție.

Acum 3 săptămâni, cum spunea antevorbitorul meu, alături de colegi din toate grupurile parlamentare, ne-am întâlnit cu comisarul european pentru transporturi, Apostolos Tzitzikostas, și i-am transmis două solicitări simple și clare: creșterea alocărilor pentru Europa de Est în viitorul program Connecting Europe Facility III și includerea explicită, așa cum s-a zis, ca prioritate strategică, a liniei de mare viteză Constanța – București – Brașov – Cluj – Oradea către Viena.

Răspunsul său a fost foarte clar; toți colegii din toate partidele l-au auzit.

Europa de Est devine centrul și inima Uniunii Europene, la nivel de investiții, și România contează enorm. Iar transportul pe șine, cel mai eficient în acest moment, într-o lume în care prețul energiei este volatil, este extraordinar de important pentru noi, ca țară.

Ambiția Uniunii Europene este să ajungem de la București la Budapesta în mai puțin de jumătate, în 6 ore și 15 minute, și apoi către Vest.

Deci românul nostru va putea călători în Vest cu investiții europene.

Dar ca să facem asta trebuie să fim și responsabili. Trebuie să ne gândim la zecile de mii de locuri de muncă din această industrie. La mine, la Brașov, există unul dintre cele mai importante șantiere de cale ferată din Uniunea Europeană, în acest moment, iar asta înseamnă că toți cei care astăzi întorc spatele coaliției vor refuza acești bani europeni și își vor bate joc de bugetul fiecărui român, al cărui salariu se va pierde, alături de miliardele de euro care așteaptă să intre în țară.

O invit la cuvânt pe doamna deputat Arina-Patricia-Simina Moș, doamna secretar, Grupul parlamentar al PNL.

Mulțumesc, stimată doamnă președinte. Dragi colegi,

Prin hotărârea prezentată astăzi plenului Camerei Deputaților solicităm ca axa feroviară Constanța – București – Brașov – Cluj-Napoca – Oradea – Budapesta – Viena să fie inclusă cu prioritate în planificarea strategică europeană.

Pentru România va fi o a doua cale de conectare a economiei naționale către Europa Centrală și va asigura o legătură de importanță continentală între această regiune și regiunea Mării Neagre.

Pentru cetățeni, modernizarea căilor ferate din România va face călătoriile mai ușoare, iar pentru economia națională

va însemna un plus de competitivitate, reduceri de costuri și atragerea de noi investiții.

Până acum, lucrările în curs la calea ferată Cluj-Napoca – Oradea nu au avansat cum trebuia, iar Guvernul a anunțat recent că vor fi luate măsuri pentru a corecta lucrurile.

România are nevoie de această legătură feroviară modernizată.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Ovidiu-Vasile Cîmpean, Grupul parlamentar al PNL.

## Stimați colegi,

Această comunicare este una dintre cele mai importante inițiative europene din ultimii ani în domeniul transporturilor. Este o comunicare care asigură strategia pentru viitorul conectivității, competitivității și coeziunii Uniunii Europene și, desigur, și pentru viitorul României.

Comisia Europeană își propune un obiectiv ambițios, dar absolut necesar: o rețea feroviară de mare viteză, care să conecteze marile capitale, marile orașe europene, cu trenuri care să aibă o viteză de peste 200 de km/h și estimează investiții de 345 de miliarde de euro în acest scop.

În opinia adoptată de Comisia pentru afaceri europene, pentru care am fost raportor, am propus un traseu clar pentru România, și anume Constanța – București – Brașov – ClujNapoca – Oradea și, bineînțeles, conectarea mai departe cu Europa Centrală, prin Budapesta și Viena; adică Marea Neagră legată direct de Europa.

Pentru oameni asta înseamnă lucruri simple: mai puține ore pe drum, mai puțină poluare, mai multe locuri de muncă, o economie mai puternică.

Trebuie să demarăm cât mai repede studiul de fezabilitate și să stabilim termene credibile.

Și aici tragem un semnal de alarmă celor de la Ministerul Transporturilor, să nu mai tărăgăneze acest proiect, pentru că statele baltice, de exemplu, au deja aprobat studiul de fezabilitate, au autorizația de construire pentru o astfel de rețea – se numește Rail Baltica –, dar și Polonia pregătește trasee de mare viteză pe teritoriul său.

Prin urmare, vă invit, stimați colegi, să votăm această opinie și să transmitem un semnal clar către Comisia Europeană, către Guvernul României, că Parlamentul susține, fără echivoc, construcția trenului de mare viteză în România.

Domnul deputat Dan Tanasă, Grupul parlamentar AUR.

Mulțumesc frumos, doamnă președinte.

Ca să vă faceți o idee a locului din care pornește Comisia Europeană în discuția aceasta și ca să vă faceți o idee... să înțelegeți unde a fost România și unde a ajuns România, după 35 de ani cu PSD, cu PNL, cu USR și cu UDMR, în domeniul transportului feroviar, vă spun că în anii ’80 România exporta locomotive în China, iar China a depășit pragul celor 50.000 de kilometri de cale ferată de mare viteză.

Cam ăsta este nivelul la care se dezvoltă China, în timp ce aici Comisia Europeană ne vorbește acum despre cum va uni ea Bucureștiul cu Brașovul, cu Oradea, cu Budapesta și cu Viena.

Frecție la picior de lemn, povești de adormit copiii, pentru că lumea se mișcă cu o viteză mult mai mare decât pot să înțeleagă Ursula von der Leyen și restul funcționarilor, restul funcționărimii de la Bruxelles.

Aici, la București, aplauze..., cărămizi în piept..., cum urmează noi să revoluționăm transportul feroviar, deși românii circulă cu transportul feroviar.

Este un dezastru! Ați îngropat CFR Marfă și acum vă pregătiți să îngropați și CFR Călători.

Mai mult decât atât, nu știu ce fel de cetățeni își dorește Comisia Europeană să transporte cu acest transport feroviar de persoane. Deocamdată, eu văd că această Comisie Europeană pare disperată să importe masiv populație de prin Asia și din Africa, să transporte cu aceste trenuri de mare viteză, să conexeze aceste capitale.

Este pur și simplu ridicol! Ridicol!

Domnul deputat Silviu-Octavian Gurlui, Grupul parlamentar AUR.

## **Domnul Silviu-Octavian Gurlui:**

Așa este, este ridicol, mai ales în condițiile în care de la Iași spre Tecuci încă mai avem locomotive cu motorină, într-un secol în care clamăm digitalizarea, inteligența artificială și industrii de vârf.

În aceste condiții, ne reamintim viteza medie a anilor 1900: 40 de km/oră și dacă te uiți astăzi în România: 50-60 de km/h.

Asta este evoluția, asta este infrastructura României, infrastructură veche, deteriorată, care nu mai oferă securitate cetățenilor.

Îi invit pe cei care ajung în Iași să ia un astfel de mijloc de transport spre București, între cele două capitale, între cele două orașe de prestigiu și universitare ale țării, în care faci atâtea ore, cu o infrastructură atât de poluantă și nesigură.

Bineînțeles că trebuie să cunoaștem, să investim adecvat în industria României, în tot ceea ce avem, pentru a avea o infrastructură de calitate, normală, de tipul... de calitatea și de prestigiul celorlalți din Vest.

Vă mulțumim.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Vom continua dezbaterile în ședința următoare. În încheierea acestei ședințe, dați-mi voie să citesc...

Da, dar nu mai avem timp!

Dați-mi voie să dau citire inițiativei legislative înregistrate la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, pentru care termenul de dezbatere și vot final este depășit:

– Proiectul de lege privind protecția împotriva cererilor vădit neîntemeiate sau a procedurilor judiciare abuzive îndreptate împotriva persoanelor implicate în acțiuni de mobilizare publică; PL-x 58/2026.

Termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, proiectul de lege se consideră adoptat.

Vă mulțumesc.

Declar închisă această ședință.

Urmează ședința răspunsurilor la întrebări și interpelări.

## **Domnul Cătălin Drulă:**

Continuăm cu partea a doua a ședinței noastre de astăzi, 20 aprilie 2026, consacrată primirii răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului, și apoi prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului; acum, cât mai avem Guvern.

Bun. Începem cu răspunsul la întrebarea adresată de doamna deputat Dascălu, de la AUR, către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii...

; care i-a transmis în scris răspunsul doamnei deputat.

Prin urmare, trecem la Ministerul Finanțelor.

Domnul Attila.

Da, avem o întrebare: „Soluții pentru reducerea prețului la combustibil”.

Domnul deputat Chirilă, de la PSD, s-a declarat mulțumit de explicațiile date „off camera”.

Și, atunci, trecem la Ministerul Educației.

Domnul subsecretar Marian Daragiu.

Stați un pic, să vedem.

În primul rând, este doamna Dascălu, de la AUR.

Nu este.

## **Domnul Cătălin Drulă:**

Am înțeles. Domnul Petrețchi?

Da, nu se află în sala de ședință. Doamna Dascălu nu se află în sala de ședință.

Bun. Doamna Dascălu nu este, deci o să trecem peste toate răspunsurile pentru dumneaei. Mi-a confirmat și domnul lider de grup.

Mulțumesc.

Și, atunci, trecem la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, pentru care s-a solicitat amânare?

Este domnul...

Da, MIPE...

Domnul Attila Kelemen?

N-a ajuns încă. Mai amânăm, atunci.

Trecem la Ministerul Muncii, unde avem o întrebare din partea domnului deputat Țiu, de la SOS.

Dacă e în sală? Că altfel...

Este domnul Țiu.

Stați puțin, să vedem, avem întrebarea: „Susțineți inițiativa SOS România de mărire a plafonului sumei neimpozabile pentru veniturile din pensii de la 3.000 la 4.000 de lei?”.

Și regulamentul spune că puteți să reluați, de la microfon, dacă vreți, întrebarea. Numai dacă vreți.

Nu mai vreți, ca să fim expeditivi.

Atunci, dau cuvântul doamnei secretar de stat Silvia Dinică, care are 3 minute pentru a vă da răspunsul.

Aveți cuvântul, doamnă secretar de stat.

## **Doamna Silvia Monica Dinică** _– secretar de stat în_

_Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale_ **:**

## Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, vă comunicăm următoarele:

Reglementarea contribuțiilor sociale obligatorii și a categoriilor de contribuabili este realizată prin dispozițiile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

Pentru a consolida sustenabilitatea financiară a României pe termen lung, prin limitarea cheltuielilor permanente, Guvernul României a fost nevoit să instituie unele măsuri cu caracter excepțional, concretizate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare.

Prin dispozițiile acestui act normativ, au fost aduse modificări Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum și Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, astfel încât, începând cu luna august 2025, pentru veniturile din pensii care depășesc suma de 3.000 de lei lunar se reține contribuția de asigurări sociale de sănătate în cuantum de 10%, iar impozitul de 10% se aplică asupra cuantumului pensiei din care se scade plafonul de 3.000 de lei și, după caz, contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată – dispozițiile art. 100, coroborat cu art. 101.

Potrivit prevederilor alin. (1) al art. 99 din Legea nr. 227: „Veniturile din pensii reprezintă sume primite ca pensii de la

Mulțumesc.

Domnule deputat Țiu, doriți să interveniți?

Aveți două minute, dacă doriți să faceți precizări sau comentarii.

Și apoi doamna secretar de stat poate exercita dreptul la replică, în același interval de timp.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Doamnă secretar de stat,

În baza art. 47 din Constituția României, statul este obligat să ia măsuri care asigură creșterea economică și, bineînțeles, redirecționarea ei către un nivel de trai decent.

Întrebarea mea era foarte simplă: ce faceți cu pensionarii? Pentru că anul acesta ați refuzat indexarea. Anul acesta, din păcate, nu vă gândiți la posibilitatea de a compensa scăderea puterii de cumpărare.

Cred că este normal – și asta a fost și întrebarea mea: ce faceți să ridicați plafonul de la 3.000, cât este în prezent pentru pensionari, la 4.000 de lei? Era propunerea SOS România.

Din păcate, n-am primit răspunsul dumneavoastră și o să revin în scris.

Întrebarea este foarte clară: anul acesta, Guvernul României intenționează să ridice plafonul de 3.000? Pentru că ați livrat, din păcate, doar scăderea puterii de cumpărare, doar taxe, doar sărăcie. Românii așteaptă totuși măsuri pentru a proteja pensionarii și populația României.

Mulțumesc.

Și aștept completările din partea Ministerului Muncii.

## **Domnul Cătălin Drulă:**

Doamnă secretar de stat, mai doriți?

Da. Bun. Va reveni în scris. Domnul deputat Ungureanu este în sală? Nu.

Doamna deputat Gorghiu? Nu. Pentru restul... De fapt, nu, ca să revenim la Ministerul... Domnul deputat Bara? Nu este.

Pentru restul, se solicită amânare.

Prin urmare, trecem la prezentarea interpelărilor. Acum am terminat cu răspunsurile la întrebări și trecem la prezentarea interpelărilor, cu precizarea că durata dezvoltării unei interpelări nu poate depăși 3 minute și fiecare dintre colegii deputați înscriși pe listă poate prezenta o singură interpelare.

Are cuvântul doamna deputat Verginia Vedinaș.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată Ministerului Apărării Naționale și vizează „Rezolvarea inechităților pensiilor militarilor români”.

În contextul majorării bugetului pentru apărare al României, se impune o clarificare publică privind respectarea drepturilor militarilor aflați în rezervă, oameni care au servit statul român cu loialitate și sacrificiu, de multe ori riscându-și viața. Pensiile acestora trebuie să reflecte nu numai anii de muncă, ci și sacrificiul profesiei militare și obligațiile asumate față de statul român. Cu toate acestea, în urma recalculării pensiilor din 1 septembrie 2024, aproximativ 5 milioane de pensii civile au fost majorate, în vreme ce pensiile militarilor n-au cunoscut nicio creștere.

Mai mult, după declararea ca neconstituțional a Proiectului de lege privind actualizarea pensiilor militarilor, în luna martie 2025, Guvernul n-a prezentat nicio alternativă legislativă pentru remedierea situației. Un exemplu din județul pe care îl reprezint este al petiționarului Dogaru Lucian, din Focșani, având calitatea de pensionar militar – a fost trecut în rezervă, a dobândit această calitate din cauza unor afecțiuni la coloană, rezultate în urma participării la misiuni externe în Irak, în Afganistan etc. –, care, după 24 de ani în sistemul MApN, are o pensie de 3.000 de lei, care este departe de a-i asigura un nivel decent și suportabilitatea vieții și a îngrijirii sănătății.

Având în vedere cele de mai sus, vă rog să-mi comunicați:

1. Intenționează Ministerul Apărării Naționale să susțină majorarea pensiilor militarilor români?

2. Ce demersuri concrete ați întreprins sau urmează să întreprindeți pentru corectarea inechităților create față de militarii aflați în rezervă?

Mulțumesc. Domnul Florin Caragață este prezent? Nu.

Domnul Oltenașu? Nu.

Doamna Murariu nu este. Domnul Teslariu? Nu.

Doamna Raisa Enachi? Aveți cuvântul, doamnă deputat.

Hristos a înviat! Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Interpelare adresată ministrului sănătății, Alexandru Rogobete.

Subiectul: „În Vaslui reducerea paturilor și criza medicilor de familie pun sub semnul întrebării accesul real la sănătate”.

Sistemul sanitar din România se îndepărtează vizibil de principiul fundamental al accesului echitabil la servicii medicale, ajungând să funcționeze tot mai mult în logica limitărilor bugetare și tot mai puțin în raport cu nevoile reale ale pacienților.

Datele semnalate inclusiv de Casa Națională de Asigurări de Sănătate indică o situație gravă. În unele spitale se impun limite de internare, ceea ce echivalează, în practică, cu plafonarea accesului la tratament.

În aceste condiții, criteriul medical riscă să fie înlocuit de criteriul administrativ, iar pacientul devine dependent de disponibilul bugetar, nu de urgența sau de gravitatea cazului.

În paralel, decizia de reducere a numărului de paturi de spital, pentru perioada 2026-2028, intervine într-un sistem deja suprasolicitat. Începând cu luna mai a acestui an, capacitatea este redusă cu aproape 5.000 de paturi, urmând ca diminuarea să continue semnificativ în anii următori. Această măsură este prezentată ca o eficientizare, însă absența unor alternative funcționale riscă să devină în mod direct o restrângere a accesului la îngrijire medicală.

Ambulatoriul rămâne insuficient dezvoltat, medicina de familie este deja supraîncărcată, iar în multe zone accesul la servicii medicale este limitat sau întârziat. Situația este și mai sensibilă în județul Vaslui, unde Spitalul Județean de Urgență Vaslui funcționează deja cu deficit de personal și cu resurse limitate, iar întârzierile în investițiile asumate amplifică riscul de blocaj în accesul la servicii medicale.

## **Domnul Cătălin Drulă:**

Mulțumesc. Domnul deputat Groza este prezent? Nu.

Domnul Cotîrleț? Nu. Domnul Toma? Nu. Domnul Maricel Popa? Nu este. Doamna deputat Doboș? Nu. Domnul deputat Daniel-Cătălin Ciornei? Nu.

Doamna deputat Grosu?

Haideți să o luăm altcumva! Mai este cineva în sală care dorește să susțină o interpelare?

Bun!

Domnul Coman?

**Domnul Dragoș-Florin Coman**

**:**

Da.

Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelare adresată domnului Ilie Bolojan, prim-ministrul Guvernului României, și doamnei Oana Gheorghiu, viceprimministrul Guvernului României.

Stimate domnule prim-ministru,

Stimată doamnă viceprim-ministru,

Declarațiile dumneavoastră privind listarea pe bursă a unor companii de stat ridică serioase semne de întrebare cu privire la costurile reale pentru bugetul public și la direcția economică a Guvernului.

În lipsa unei strategii transparente și a unor evaluări publice solide, aceste demersuri pot genera nu doar pierderi de control strategic, ci și pierderi financiare directe și indirecte pentru statul român.

În acest context, vă solicit să răspundeți punctual la următoarele întrebări:

– Ce analize de impact economic și bugetar au fost realizate înainte de inițierea acestor listări?

– Este Guvernul în măsură să garanteze că bugetul de stat nu va pierde venituri pe termen mediu și lung, ca urmare a diminuării participațiilor statului și a dividendelor aferente?

– Care este estimarea oficială a diferenței dintre veniturile obținute punctual din listare și veniturile recurente pierdute din dividende și control strategic?

– Cum răspundeți criticilor potrivit cărora aceste listări pot reprezenta o formă de privatizare mascată, realizată sub presiunea nevoilor bugetare imediate?

– Ce garanții oferiți că statul român nu va ajunge în situația de a pierde atât controlul, cât și capacitatea de a genera venituri stabile din aceste active?

În absența unor răspunsuri clare, există riscul ca aceste măsuri să fie percepute nu ca reforme structurale, ci ca decizii grăbite care sacrifică veniturile viitoare ale statului pentru câștiguri bugetare imediate.

## **Domnul Cătălin Drulă:**

Vă mulțumesc. Domnul Pușcașu este? Nu. Doamna Bruynseels? Nu.

Domnul Muncaciu?

**Domnul Sorin-Titus Muncaciu**

**:**

Da, sunt. Muncaciu!

## **Domnul Cătălin Drulă:**

Aveți o interpelare. Doriți să o mai susțineți sau rămâne în scris?

Nu-i obligatoriu, să știți, domnule Muncaciu! ## **Domnul Sorin-Titus Muncaciu**

**:**

Stați numai o secundă!

## **Domnul Cătălin Drulă:**

Aveți o interpelare, aveți o înscriere...

Doriți să o susțineți de la microfon sau rămâne în scris?

## **Domnul Sorin-Titus Muncaciu**

**:**

Rămâne la dumneavoastră!

## **Domnul Cătălin Drulă:**

Rămâne în scris. E în regulă! Doamna Iagăr? Nu este. Doamna Toader? Nu este. Doamna Macovei Ilie? Nu.

Domnul Lăzăroi?

Mai e cineva care este înscris și nu a susținut interpelarea?

Da.

Ultima intervenție pe ziua de astăzi, îi dau cuvântul domnului deputat Tudor Ionescu.

**Domnul Tudor Ionescu**

**:**

Și domnul Țiu!

Da, atunci, penultima!

Și ultima va fi a domnului Țiu, după domnul Ionescu. Și apoi închidem.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Prezenta interpelare este adresată ministrului sănătății, domnul Alexandru Rogobete.

Iar obiectul interpelării: clarificări privind negocierile cu compania Pfizer și posibile condiționări legate de achiziția de medicamente oncologice și desfășurarea de studii clinice.

## Stimate domnule ministru,

În spațiul public au apărut informații îngrijorătoare referitoare la negocierile purtate între Ministerul Sănătății și compania Pfizer, în contextul datoriilor aferente achiziției de vaccinuri din perioada epidemiei de COVID-19.

Conform acestor informații, s-ar avea în vedere o posibilă compensare a acestor obligații financiare prin achiziția de medicamente citostatice inovative, concomitent cu facilitarea desfășurării unor studii clinice în domeniul oncologic, pe teritoriul României.

În acest context, vă solicit să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Confirmați existența unor negocieri sau acorduri între Ministerul Sănătății și compania Pfizer care implică

compensarea datoriilor prin achiziții de medicamente sau alte forme de colaborare?

2. Există condiționări explicite sau implicite privind desfășurarea de studii clinice în România, ca parte a acestor negocieri?

3. În cazul în care astfel de studii clinice sunt avute în vedere:

– Care este cadrul legal aplicabil și ce instituții supraveghează respectarea acestuia?

– Cum este garantată protecția pacienților, în special în ceea ce privește consimțământul informat și caracterul etic al studiilor?

– Sunt aceste studii finanțate exclusiv din surse private sau implică și resurse publice?

Mulțumesc, domnule deputat.

Atunci, ultima intervenție, dau cuvântul domnului deputat

Țiu.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Dragi români,

Întrebarea mea de astăzi este adresată ministrului economiei, domnului Ambrozie Darău.

Obiectul întrebării: „Va susține Ministerul Economiei deschiderea fabricii de procesare a lânii de la Făgețelu? Iar dacă ministerul nu susține investiția, îl rog să ne precizeze motivul”.

## Stimate domnule ministru,

În contextul nevoii tot mai accentuate de valorificare a resurselor interne și de susținere a economiei circulare, vă rog să precizați dacă Ministerul Economiei are în vedere susținerea deschiderii unei fabrici de procesare a lânii în localitatea Făgețelu, județul Olt, un proiect care ar putea contribui semnificativ la revitalizarea sectorului agricol și la reducerea risipei, mai ales pe fondul recentei hotărâri a Curții de Apel ce a dat câștig de cauză investitorilor care susțin acest proiect.

Datele din domeniu arată că, în fiecare an, în România, se produc zeci de mii de tone de lână, însă o mare parte din această resursă rămâne nevalorificată sau chiar aruncată, din cauza lipsei infrastructurii de procesare. În același timp, industria textilă autohtonă a cunoscut un declin accelerat în ultimii ani.

În aceste condiții, vă rog să clarificați care este punctul de vedere oficial al Ministerului Economiei cu privire la acest proiect: există intenția de a acorda un sprijin financiar, logistic sau instituțional pentru implementarea sa? Dacă nu, care sunt motivele concrete pentru care această investiție nu este susținută, în ciuda potențialului economic și social evident?

Totodată, domnule ministru, ce alternative aveți în vedere pentru ca valorificarea eficientă a lânii produse în România să poată fi susținută în perioada următoare?

Mulțumesc.

Având în vedere că nu mai există niciun deputat care dorește să prezinte interpelări adresate Guvernului, declar această ședință închisă.

## _Ședința s-a încheiat la ora 17:26._

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Relații cu publicul: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78/79/83. Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|654216]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 51/6.V.2026 conține 16 pagini.**

Prețul: 104 lei