Stenogramă plen

Vă rog, doamna senator.

Mulțumesc.

Titlul declarației politice: „Între jaful Pfizer și haosul de la Palatul Victoria, românii sunt lăsați de izbeliște”.

Discuțiile despre o posibilă ruptură a coaliției PSD – PNL – USR nu sunt despre interesele românilor, sunt despre calcule politice și lupte interne pentru putere.

PSD, PNL și USR tratează guvernarea ca pe un joc iresponsabil, în care stabilitatea țării devine monedă de schimb. România nu-și mai permite această instabilitate politică generată artificial, în timp ce cetățenii din Sibiu și din întreaga țară se confruntă cu prețuri în creștere și salarii care nu mai acoperă cheltuielile lunare.

Indiferent dacă această coaliție se rupe sau continuă, realitatea rămâne aceeași: românii au fost cei care au plătit prețul acestor experimente politice. Ani de promisiuni neonorate, împrumuturi masive și măsuri care au erodat nivelul de trai al populației – iată bilanțul unei guvernări care, acum, încearcă să-și salveze imaginea prin repoziționări tactice de ultim moment.

Rata anuală a inflației a urcat în martie la 9,9%, cu cele mai mari creșteri înregistrate la servicii. Această cifră confirmă ceea ce AUR avertizează de luni de zile: România este împinsă într-o spirală a scumpirilor din cauza politicilor economice greșite ale guvernării.

Nu vorbim despre factori externi sau despre „crize globale”. Vorbim despre decizii interne care au alimentat această situație: creșterea taxelor, costurile ridicate la energie, împrumuturile masive și lipsa oricărei măsuri reale de protecție a economiei românești. Presiunea s-a mutat în întreaga economie, cu costuri mai mari pentru firme, transferate direct populației. Faptul că marile confederații sindicale fac acum front comun împotriva Guvernului Bolojan nu este o întâmplare. Este consecința directă a unor politici aplicate fără consultare și fără viziune coerentă. Când angajații, antreprenorii și specialiștii în economie ajung să spună același lucru, că direcția este greșită, nu mai vorbim despre opinii, vorbim despre o realitate economică îngrijorătoare.

În acest context de criză economică și de instabilitate politică, statul român se confruntă cu una dintre cele mai grave dovezi de iresponsabilitate în gestionarea banului public: contractul cu Pfizer pentru dozele de vaccin COVID-19, un contract ținut la secret față de cetățenii pe care îi ocroteam.

Instanța de la Bruxelles a pronunțat o decizie nefavorabilă României. Statul român trebuie să plătească aproape 666 de milioane de euro. Fiecare zi de întârziere înseamnă o penalizare de 150.000 de euro plus dobânda calculată la rata de finanțare a Băncii Centrale Europene plus 5 puncte procentuale. Dacă se întârzie în plată încă doi ani, suma poate ajunge la 800 de milioane de euro. Aceasta nu este o statistică. Este avuția națională a românilor, aruncată pe fereastra incompetenței și a opacității.

Autoritățile nu pot pretinde că nu știu ce s-a semnat și de ce am ajuns în această situație. Contractul trebuie făcut public. Curtea de Conturi trebuie să intervină de urgență pentru a verifica modul în care s-au făcut plățile până acum. Totodată, parchetul trebuie să se sesizeze din oficiu, pentru că pot exista implicații penale: un contract secret, sute de milioane de euro din banii românilor și o decizie judiciară nefavorabilă. Aceasta nu este o simplă neglijență administrativă. Are toate semnele unui furt organizat.

Vizita ministrului sănătății la Washington pentru a negocia tratamente în schimbul vaccinurilor Pfizer nu rezolvă nimic dacă nu vin și clarificări urgente privind eșecul contractului inițial. Nu vorbim despre un refuz de plată. Vorbim despre un drept legal de a verifica înainte de a plăti. Românii merită să știe.

AUR nu a tăcut. AUR a avertizat. Iar acum cerem ca cei responsabili să răspundă. Românii nu sunt vinovați de incompetența clasei politice care i-a guvernat, dar românii sunt cei care plătesc. Avem nevoie de o resetare a configurației politice, de un guvern care să nu mai țină contractele la secret și care să pună producătorul și cetățeanul român pe primul loc.

Vă mulțumesc.

Cu deosebită considerație pentru poporul român, Luminița Păucean-Fernandes, senator AUR, Circumscripția electorală nr. 34 Sibiu.

Mulțumesc, doamna senator. Îl invit pe domnul senator de la PSD. Mă scuzați că nu v-am reținut numele.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelare adresată ministrului educației și cercetării. Stimate domnule ministru,

România continuă să ocupe locuri fruntașe în clasamentele negative la nivel european în ceea ce privește

indicatorii care țin de sănătatea și siguranța copiilor și adolescenților.

Suntem în continuare pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește numărul de sarcini la minore. În același timp, asistăm la o creștere constantă a consumului de substanțe interzise în rândul tinerilor, la care se adaugă consumul de alcool și de tutun la vârste din ce în ce mai fragede. Aceste fenomene nu mai sunt episoade izolate, ci au devenit realități sistemice, cu impact direct asupra sănătății, educației și viitorului unei întregi generații.

În paralel, datele din ultimii ani arată o deteriorare accentuată a sănătății psihice a elevilor, creșterea nivelului de anxietate, depresie, tulburări de comportament și dificultăți de integrare socială, amplificate de expunerea necontrolată la platforme digitale și rețele sociale, în lipsa unor mecanisme reale de educație și prevenție.

Gravitatea acestor evoluții a fost semnalată, în mod repetat, de instituții naționale și internaționale relevante, cum ar fi Organizația Mondială a Sănătății, UNICEF, Comisia Europeană, OECD, precum și Agenția Uniunii Europene pentru Droguri, toate subliniind necesitatea introducerii unei educații sistemice pentru sănătate în mediul școlar, ca instrument esențial de prevenție.

Cu toate acestea, în România răspunsul instituțional a rămas fragmentar, neuniform și lipsit de coerență, în condițiile în care amploarea fenomenelor ar fi impus, de mult timp, intervenții structurale.

Având în vedere cele expuse, vă solicit să răspundeți punctual la următoarele:

1. Vă rog să precizați ce programe naționale de prevenție inițiate și implementate de Ministerul Educației sunt în derulare în prezent în domenii precum sănătatea mintală, comportamentele de risc și utilizarea mediului digital și să indicați rezultatele concrete, măsurabile statistic, obținute în urma acestora.

În lipsa unor indicatori clari de rezultat, vă rog să precizați dacă Ministerul Educației consideră că aceste programe, în cazul în care ele există, pot fi evaluate ca fiind eficiente.

Mulțumesc domnului senator Cătălin Graur. Îl invit, în continuare, la microfon pe domnul senator Cătălin Silegeanu.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarația politică: „Inflația, blestemul scumpirilor fără capăt”.

Domnule președinte, Dragi colegi,

De doi ani, gospodăria românească trăiește sub canonada scumpirilor. Raftul, factura, bonul fiscal arată că viața costă atât de mult încât cei mai sărmani se întreabă dacă mai merită trăită.

În martie 2026, inflația anuală a urcat la 9,9%, după 9,31% în februarie. După șirul interminabil de asigurări oficiale, țara stă tot sub amenințarea pragului cu două cifre. Pentru milioane de români, inflația înseamnă renunțări, amânări, socoteli refăcute până la disperare.

E adevărat că războiul din Iran trece prin energie și prin piețe. Sub paravanul crizei externe s-a cuibărit însă vechea dezordine a statului român. Bugetul a fost croit cu o ușurință care calcă în picioare orice prudență fiscală. România a încheiat în 2024 cu un deficit de 9,3% din PIB; Comisia Europeană vede 8,4% pentru 2025 și 6,2% pentru 2026. Cifrele descriu o putere care a risipit, a amânat, a poleit bilanțul și a lăsat decontul în spinarea celor care muncesc, economisesc și plătesc taxe.

Din toată risipa, din toată dezordinea, din toată minciuna bugetară rămâne un singur verdict. Comisia Europeană arată că în 2025 și 2026 dinamica salariilor ajunge negativă în termeni reali. Omul pleacă la serviciu, își încasează leafa, își numără cheltuielile cu grijă, iar la sfârșitul lunii descoperă că banii lui valorează mai puțin decât în luna precedentă. Sub ochii statului, nivelul de trai este retezat lună de lună.

Peste toată această sărăcie și vlagă pierdută a economiei, Comisia Europeană estimează pentru România o creștere de doar 1,1% în 2026. Guvernarea a adus inflația aproape de două cifre, a lăsat deficitul să se umple primejdios, a ținut economia în loc și a îngăduit scumpirilor să macine veniturile românilor. Un asemenea amestec lasă în urmă buzunare golite, case strânse cu dinții și o țară care își pierde încet încrederea în ziua de mâine.

Țara cere măsură, minte limpede și simțul răspunderii, fiindcă prea mulți români au ajuns să simtă că trăiesc într-o economie care le confiscă rodul muncii.

Mulțumesc, domnule senator.

Mai aveți întrebări, interpelări. Doriți să le citiți? Domnule senator?

Nu.

Atunci, o invit la microfon pe doamna senator DoinaElena Federovici.

Bună dimineața, distinși colegi!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o: „Obsesia austerității ne costă miliarde de euro, PNRR fiind în agonie”.

Distinși colegi,

România se află astăzi în fața unuia dintre cele mai grave eșecuri de guvernare din ultimii ani: riscul pierderii a câtorva miliarde euro din fondurile europene alocate prin Planul național de redresare și reziliență. Sunt bani publici europeni pe care riscăm să-i risipim prin inacțiunea și incompetența premierului Ilie Bolojan și a ministrului investițiilor și proiectelor europene, Dragoș Pîslaru.

Datele sunt alarmante și au fost prezentate chiar de ministrul Pîslaru. Din totalul de 179 de ținte și jaloane, care acoperă cele 10 miliarde de euro rămase de atras, o treime se află în risc ridicat de neîndeplinire. Cel puțin 14 reforme critice – fiecare cu penalități potențiale de peste 770 de milioane de euro – au înregistrat întârzieri majore. Termenullimită este 31 august 2026.

Obsedat de discursul austerității impus de premierul Ilie Bolojan, Guvernul a tratat PNRR-ul ca pe o corvoadă birocratică, nu ca pe ceea ce este cu adevărat: adică motorul redresării economice a României. În loc să accelerați reformele și investițiile finanțate din fonduri europene, care ar fi redus organic deficitul bugetar și ar fi stimulat creșterea economică, ați ales calea tăierilor, a blocajelor administrative și a dezastrului politic față de absorbția acestor bani.

PNRR-ul nu este un dușman al echilibrului bugetar, ci tocmai soluția lui. Fiecare euro atras înseamnă investiție publică fără presiune suplimentară pe bugetul național, înseamnă creștere economică, înseamnă locuri de muncă și venituri fiscale mai mari.

Ați sacrificat creșterea economică pe altarul unui discurs despre austeritate, în timp ce lăsați să expire miliarde de euro la Bruxelles.

Sindicatul angajaților din Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a tras un semnal de alarmă public: în această perioadă critică, autoritățile au slăbit tocmai structurile responsabile cu gestionarea acestor resurse. Personalul specializat a plecat, salariile au fost tăiate, iar capacitatea administrativă a fost erodată sistematic. Aceasta nu este o coincidență, ci rezultatul direct al deciziilor dumneavoastră politice.

Vă rog, doamna senator.

## Mulțumesc.

Interpelarea este adresată ministrului energiei, BogdanGruia Ivan, obiectul fiind: „Stadiul implementării Investiției I2 – creșterea producției de energie verde, Componenta 16 RePowerEU PNRR în județul Botoșani”.

Investiția I2 din cadrul Componentei 16 RePowerEU a PNRR vizează creșterea producției de energie electrică din surse regenerabile, prin transfer din Investiția I1 a Componentei C6 Energie, cu o alocare de 460 de milioane de euro și termen de finalizare august 2026. Ne aflăm în ultimele luni de implementare, iar stadiul fizic și financiar al proiectelor contractate este critic pentru atingerea țintelor asumate față de Comisia Europeană.

Așadar, vă întreb și vă rog să-mi transmiteți următoarele informații:

1. Care sunt proiectele contractate în cadrul Investiției I2 – C16 RePowerEU de beneficiarii din județul Botoșani, cu identificarea beneficiarului, valorii contractate și obiectului fiecărui proiect?

2. Care este stadiul actual – și fizic, și financiar – al fiecărui proiect contractat, raportat la graficul de implementare asumat?

Și 3. Care sunt proiectele care prezintă risc de neîndeplinire a termenului-limită, adică august 2026, cu consecința pierderii finanțării europene? Ce măsuri a luat sau intenționează să ia Ministerul Energiei pentru reducerea acestui risc?

Vă solicit răspuns în scris.

Cu deosebită stimă, senator PSD de Botoșani, DoinaElena Federovici.

Mulțumesc, doamna senator.

Domnul senator Sorin Șipoș dorește să citească interpelarea?

Nu.

Atunci, îl invit la microfon pe domnul senator Petrică Lucian Rusu.

Bună ziua, domnule președinte! Doamnelor și domnilor senatori,

Creșterea tarifelor la metrou, propusă de Metrorex și asumată de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, este o decizie care afectează direct sute de mii de bucureșteni. De la 1 mai, o călătorie ar urma să coste 7 lei, iar abonamentul lunar să ajungă la 140 de lei.

Dincolo de cifre, problema cred că este alta: nu poți cere oamenilor să plătească mai mult fără să le arăți clar ce se schimbă în acest sistem.

De aproape 10 luni n-am văzut nicio propunere concretă de reformă sau restructurare în companiile din subordinea ministerului – și vorbesc aici și în calitate de vicepreședinte al Comisiei de transporturi și infrastructură din Senat. În schimb, vedem o soluție simplă: creșterea tarifelor. Și cred că este nevoie de mai mult decât atât.

Ministrul transporturilor are obligația să vină cu un plan clar de reformare a Metrorex, unul care să însemne, în primul rând, eficiență și o utilizare corectă a banului public.

Pentru că, în final, cred că despre asta este vorba – încrederea oamenilor în sistemul de transport și cel care funcționează corect – și că fiecare leu plătit se regăsește în servicii mai bune pentru cetățeni.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Dacă mai dorește cineva să citească întrebare, interpelare.

Doamna senator de la PSD, doriți să citiți? Vă rog. Vă rog, că nu mai sunt alți colegi care... Doamna senator Mihai Daniela, da?

Da.

Stimați colegi,

Este din ce în ce mai clar că este o nevoie de schimbare a actului de guvernare, când peste 80% dintre cetățeni spun că direcția este greșită.

Nu mai putem continua această confruntare permanentă între măsurile Partidului Social Democrat de susținere concretă a persoanelor vulnerabile, a antreprenorilor locali, a economiei și populației și programele de austeritate fără limite impuse de domnul premier Ilie Bolojan.

Partidul Social Democrat nu se agață de scaunele de miniștri și, dacă ceilalți din coaliție nu vor o schimbare către nevoile de zi cu zi ale oamenilor, nu vor să-i asculte pe români, atunci mergem în opoziție. Vă dau doar două exemple prin care actualul premier a blocat măsurile benefice luate de Partidul Social Democrat în actuala guvernare, în ultimele săptămâni.

Proiectul PSD „Motorină ieftină pentru agricultură” a fost publicat pe site-ul Ministerului Agriculturii și a fost prezentat public de către ministrul agriculturii. Orice premier responsabil s-ar fi interesat de problemele existente în agricultură și, bineînțeles, de soluțiile propuse de ministrul său, dar nu și domnul Bolojan, care nu a pus proiectul pe ordinea de zi a ultimelor ședințe de guvern, în ciuda solicitărilor venite de la asociațiile de fermieri.

Al doilea exemplu este din domeniul medical, cu implicații directe asupra vieții a milioane de români. De peste două luni, domnul prim-ministru blochează în Guvern ordonanța de urgență inițiată de ministrul PSD al sănătății, care prevede scutirea mai multor categorii de pacienți de la plata primei zile de concediu medical. De aceea, Partidul Social Democrat a decis să deblocheze în Parlament ceea ce blochează domnul prim-ministru în Guvern. Amendamentele din ordonanța de urgență au fost transpuse într-un proiect de lege inițiat de Partidul Social Democrat în Parlament, iar proiectul a fost aprobat de comisiile de sănătate ale celor două Camere, iar cel mult într-o săptămână va primi votul final.

Scopul măsurii privind plata primei zile de concediu medical este descurajarea concediilor fictive, dar există însă mai multe categorii de pacienți în cazul cărora concediul medical este absolut necesar pentru a-și putea urma tratamentele medicale vitale. Categoriile de pacienți propuse în ordonanța de urgență pentru scutirea de la plata primei zile de concediu medical sunt atât pacienții incluși în programele naționale de sănătate, unde sunt incluși bolnavii oncologici, diabeticii, bolile neurologice, bolile cardiovasculare, pacienți care beneficiază de tratamente în regim de spitalizare, cât și mamele aflate în concediu de maternitate și în concediu de risc maternal, dar și părinții aflați în concediu pentru îngrijirea copilului bolnav.

Mulțumesc și eu, doamna senator. Îl invit, în continuare, la microfon pe domnul senator Dumitru Manea.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Sunt Dumitru Manea, senator S.O.S. România, Circumscripția nr. 24 Iași.

Declarație politică.

Titlul declarației: „Legile «Vexler» încalcă 17 articole din Constituție”.

Doamnelor și domnilor senatori,

Am urmărit cu uimire, dar și cu oarecare amuzament, efectele neașteptate în spațiul public, dar și în Parlament, ale unui proiect de lege inițiat de subsemnatul și depus la Biroul permanent al Senatului în data de 23 martie. E vorba de proiectul intitulat Lege privind legitimitatea apărării intereselor naționale ale României.

Primul efect a fost retragerea din totalul de 42 de semnături a celor aparținând senatorilor de la Grupul Pace și a altor senatori și deputați. Au rămas fideli propriilor semnături 34 de parlamentari, cărora le mulțumesc pentru atitudine și curaj.

Al doilea efect a fost „generozitatea” excesivă a presei în a „promova” proiectul – citește „a-l incrimina” –, atribuindu-l la grămadă celor pe care ei îi consideră suveraniști, printre care, mai pe la coadă, și Partidul S.O.S. România. De aceea, mă văd nevoit să subliniez: inițiatorul proiectului sunt eu, Dumitru Manea, senator S.O.S. România, Circumscripția electorală Iași, iar toți ceilalți sunt susținători. Încă o dată, le mulțumesc.

Revin la „efectul de presă”: mercenarii profesiei, majoritatea, n-au priceput nimic din gravitatea de fond a proiectului legislativ și nici nu și-au bătut capul să priceapă, căci o astfel de responsabilitate nu e trecută în fișa postului. Îi interesa pe cine servește proiectul sau în cine lovește, dar, mai ales, s-au bulucit aproape unanim să-l incrimineze ca extremism, cu toate marotele specifice cutumei globaliste: antidemocratic, xenofob, antieuropean, antisemit, dar, mai ales, legionar. Nu le mai citesc titlurile; sunt foarte multe.

Dar în acest context se distinge – după părerea mea, ca o antepronunțare – și vocea domnului Mircea Abrudean, președintele Senatului, care, pe pagina sa de Facebook, preluată de platforma news.ro, spune: „Uneori, cele mai periculoase lucruri nu vin cu zgomot. Vin ambalate frumos, în cuvinte mari: «libertate», «identitate», «demnitate». Așa este prezentată și o propunere legislativă înregistrată recent la Senat (Propunerea legislativă privind legitimitatea apărării intereselor naționale ale României). La prima vedere, pare despre libertatea de exprimare. Dar, dacă te uiți mai atent, descoperi altceva. În spatele unor cuvinte frumoase, proiectul

Mulțumesc, domnule senator. Îl invit, în continuare, la microfon pe domnul senator Ștefan Pălărie.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate colege, Stimați colegi,

Titlul declarației politice din această săptămână este „Era rândul Ungariei să pledeze pentru democrație”.

Dragi colegi, Hristos a înviat!

Democrația funcționează. Democrația merită toată energia noastră, merită întreaga luptă pentru a o păstra funcțională.

Iar atunci când aproape 80% dintre cetățenii unei țări vin la vot înseamnă că democrația este în sufletul oamenilor. În ultimele patru zile am fost prezent, în calitate de observator internațional OSCE, la întregul proces de organizare a alegerilor parlamentare din Ungaria.

Am fost acolo alături de observatori din mai multe țări, pentru a garanta că democrația funcționează, procesul se desfășoară corect și cetățenii maghiari își pot alege fără obstacole propriul Parlament.

În primul rând, noi avem ceva de învățat din ușurința cu care s-a putut vota, din felul în care a fost totul organizat, lucru care a permis multora să voteze rapid și aproape de casă. Trebuie să ne uităm serios la acest model, pentru că riscăm să rămânem, onest vorbind, în urma Europei până și la acest capitol.

Felicit poporul maghiar pentru prezența uriașă la vot, pentru mobilizarea fără precedent și pentru modul pașnic de a-și gestiona schimbarea de putere.

În ultimul an, Europa a avut parte de o serie de alegeri naționale de o importanță deosebită pentru menținerea echilibrului democratic și a libertății sociale, aspecte vitale în contextul global actual. România a avut de ales în mai 2025 între o viziune voalată a învrăjbirii și a separării de Europa sau continuarea procesului democratic european. Iar atunci românii au decis care este cel mai bun drum pentru țara noastră.

Moldova a avut de ales, în septembrie 2025, care vor fi cei 101 parlamentari ai săi. Au fost multe dificultăți în procesul electoral de atunci, emoțiile erau mari. Au existat rețele de cumpărare a voturilor, a existat manipulare, au existat intervenții în presă. Dar și o reacție a democrației, care s-a apărat.

Prezența mare la vot a făcut ca ingerințele externe să nu mai conteze atât de mult în stabilirea rezultatului. Partidul PAS a câștigat majoritatea, iar moldovenii au spus clar, prin vot, că ei își doresc să continue parcursul european.

Vă mulțumesc, domnule senator. Îl invit, în continuare, la microfon pe domnul senator Clement Sava.

Declarația este intitulată: „Valoarea spirituală a Învierii Domnului în conștiința și identitatea poporului român”.

Învierea Domnului nostru Isus Hristos reprezintă momentul central al credinței creștine și temelia pe care se sprijină nădejdea, demnitatea și continuitatea unui popor care și-a păstrat identitatea prin credință.

Într-o societate marcată de tensiuni, de neîncredere și de încercări tot mai apăsătoare, mesajul Învierii rămâne mai actual ca oricând. Este chemarea la ridicare, la îndreptare, la regăsirea sensului profund al vieții. Este dovada că niciun obstacol nu este definitiv și că, dincolo de orice cădere, există întotdeauna posibilitatea unui nou început.

Pentru poporul român, credința nu a fost niciodată un simplu reper spiritual, ci o forță de rezistență și de unitate. În cele mai grele momente ale istoriei noastre, această credință a fost cea care ne-a ținut împreună, care ne-a dat puterea de a merge mai departe și de a nu ne pierde identitatea.

Învierea Domnului ne învață că adevărata putere nu stă în forță, ci în dreptate, nu în egoism, ci în jertfă, nu în dezbinare, ci în iubire. Ne învață că fiecare dintre noi are responsabilitatea de a fi mai bun, mai drept și mai aproape de aproapele său.

Astăzi, mai mult ca oricând, avem nevoie să ne întoarcem la aceste valori. Avem nevoie de echilibru, de înțelepciune și de credință, pentru a putea construi o societate în care respectul, solidaritatea și demnitatea să nu fie simple cuvinte, ci realități trăite.

În numele acestor valori transmit un gând de pace, de lumină și de nădejde tuturor românilor, oriunde s-ar afla. Hristos a înviat!

Clement Sava, senator ales în Circumscripția nr. 14 Constanța.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Fac precizarea că, în cadrul sesiunii de întrebări și interpelări, a fost prezent domnul Eduard Bachide, secretar de stat în cadrul Ministerului Apărării Naționale, pentru a răspunde la interpelarea adresată de către domnul senator Ciprian-Titi Stoica, intitulată: „Măsurile avute în vedere de Ministerul Apărării Naționale în contextul avertismentelor Iranului la adresa sa”.

Având în vedere că domnul senator Ciprian-Titi Stoica nu a fost prezent în sală, răspunsul i s-a transmis în scris.

Dau citire, în continuare, listei senatorilor care au depus întrebări în scris, respectiv:

– domnul senator Ionel Carp, domnul senator Costache Chertif, domnul senator Andrei-Emil Dârlău, domnul senator Cătălin Silegeanu, doamna senator Niculina Stelea, doamna senator Luminița Păucean-Fernandes, care a și citit această întrebare, doamna senator Monica-Cristina Anisie, doamna senator Valentina-Mariana Aldea și domnul senator Gheorghe Vela.

De asemenea, dau citire listei senatorilor care au depus interpelări în scris, respectiv:

– doamna senator Doina-Elena Federovici, domnul senator Lucian Mărginean, domnul senator Andrei-Emil Dârlău, domnul senator Cătălin Silegeanu, doamna senator Monica-Cristina Anisie, domnul senator Eugen-Remus Negoi, domnul senator Sorin-Gheorghe Șipoș, domnul senator Maté Kovács, doamna senator Valentina-Mariana Aldea și domnul senator Gheorghe Vela.

Cu aceasta, declar închisă sesiunea de întrebări și interpelări de astăzi.

Iar în continuare am să dau citire listei senatorilor care au depus declarații politice în scris, respectiv:

– domnul senator Marius-Alexandru Dunca, doamna senator Carmen Orban, domnul senator Ionel Carp, domnul senator Vasile Blaga, domnul senator Vasile-Ciprian Rus, doamna senator Valentina-Mariana Aldea și domnul senator Gheorghe Vela.

Cu aceasta, declar închisă și sesiunea consacrată declarațiilor politice.

De asemenea, declar închisă și ședința Senatului de astăzi, 15 aprilie 2026, și vă mulțumesc.

## _Ședința s-a încheiat la ora 10:53._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Relații cu publicul: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78/79/83. Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|654254]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 55/11.V.2026 conține 8 pagini.**

Prețul: 52 lei