Stenogramă plen · Camera Deputaților · 15 noiembrie 2000 · monitorul.ai

Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·15 noiembrie 2000

Stenogramă plen

Camera Deputaților · MO 158/2000 · 2000-11-15

Numărul: 158 / 2000
Data ședinței: 15 noiembrie 2000
Publicat: 15 noiembrie 2000
Sesiune: sesiune ordinară

1punct pe ordinea de zi
43de discursuri

Vezi PDF original

Cuprins

01
Ședința
other

Stenograma

01 · other

Ședința

43 de discursuri

Ion Diaconescu
#1444
## Doamnelor ºi domnilor,
Declar deschisã ºedinþa de azi a Camerei Deputaþilor, anunþându-vã cã din totalul celor 343 de deputaþi ºi-au
înregistrat prezenþa pânã acum foarte puþini, dar sperãm cã pânã intrãm în dezbaterile generale vom avea cvorumul necesar.
Potrivit programului, urmeazã cele 50 de minunte pentru diverse intervenþii ale deputaþilor, anume: în fiecare zi de marþi, primele 50 de minute ale ºedinþei în plen a Camerei Deputaþilor sunt rezervate pentru diverse intervenþii ale deputaþilor. Înscrierile la cuvânt pentru diverse intervenþii consacrate unor probleme de actualitate sau unor aniversãri sau comemorãri se fac în ziua de luni între orele 19,00 ºi 20,00 la secretarul desemnat al Camerei Deputaþilor, cu excepþia cazurilor neprevãzute.
Deputatul urmeazã a fi înscris pe una din cele trei liste, respectiv:
- 1) a deputaþilor din grupurile parlamentare ale majo-
- ritãþii;
- 2) a deputaþilor din grupurile parlamentare ale
- opoziþiei;
3) a deputaþilor care nu fac parte din acestea.
Faza prezentãrii intervenþiei, art. 171 alin. 2, 3 ºi 4 ºi art. 173, împãrþirea celor 50 de minute rezervate pentru intervenþii se va face pe grupurile parlamentare ale majoritãþii, ale opoziþiei ºi ale deputaþilor care nu fac parte din acestea.
În cazul în care timpul afectat nu se epuizeazã, preºedintele de ºedinþã este abilitat sã acorde cuvântul, în continuare, respectându-se aceeaºi regulã.

Ion Diaconescu

#6356

Poftiþi, domnule Dugulescu! Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D.

Programele naþionale performante, elaborate ºi adoptate de institutele de cercetare, rãmân simple obiecte de arhivã. Salariile se menþin inacceptabil de mici pentru cercetãtori.

Se dezvoltã exodul de cercetãtori cãtre Europa Occidentalã, America ºi Canada. ªi acum sunt deja institute de cercetare care au mai puþin de jumãtate din cercetãtori ºi se menþin în riscul autodesfiinþãrii.

A început privatizarea unor institute de cercetare, inclusiv a Institutului de Studii ºi Proiectãri pentru Îmbunãtãþiri Funciare ºi care în obiectul de cercetare deþine ºi elemente din zona secretului de stat ºi a securitãþii naþionale.

La recenta noastrã interpelare privind aceastã ultimã pornire de privatizare, domnul Radu Sârbu ne explicã tehnica, etapele procesului ºi în final conchide cã privatizarea institutului nu are nimic cu problemele securitãþii sau ale secretului de stat. Lucru fals ºi foarte grav.

Situaþii grele sunt frecvente ºi în institutele ºi filialele Academiei Române.

Centrul de studii ”BucovinaÒ Ñ Rãduþi, Suceava, venit ca rãspuns la centrele de studii din Augsburg ºi Cernãuþi, încadrat cu 6 cercetãtori ºi condus de cunoscutul eminescolog Dimitrie Vatamaniuc, nu poate acum finanþa nici participarea la manifestãri ºtiinþifice, nici deplasãrile pentru documentare, nici procurarea unor lucrãri de strictã specialitate ºi nici dotãrile minime necesare.

Manifestarea ºtiinþificã din aceastã sãptãmânã, sub genericul ”Zilele academice ieºeneÒ, prelungitã cu simpozionul ”Bucovina ºi Eminescu la RãdãuþiÒ, înseamnã un nou moment de umilinþã, cu mâna întinsã, pentru orice demers care necesitã bani. ªi în vremea aceasta domnul prim-ministru Mugur Isãrescu, la prezentarea, ºi acum, în campania electoralã, la evocarea strategiei de dezvoltare pe termen mediu a României a precizat, precum se vede, demagogic, cã cercetarea ºtiinþificã are astãzi o mare importanþã strategicã în România.

Spunem din nou Guvernului actual ºi celui care va veni dupã alegeri cã în mileniul III se trece cu ºtiinþã, tehnologie, demnitate ºi credinþã, iar ºtiinþã ºi tehnologie înseamnã inteligenþã, creativitate, dar ºi sume de bani. Vã mulþumesc.

ªtefan Baban

#8709

## Domnule preºedinte,

Domnilor colegi,

Declaraþia mea de astãzi se intituleazã: ”Pe ultima sutã de metriÒ.

Privatizãrile fãcute în ultimii ani de F.P.S. au scos prea mulþi oameni în stradã, pe ºoselele ºi pe cãile ferate ale þãrii, pe care le-au blocat. Oamenii s-au sãturat de potlogãriile ºi ilegalitãþile celor din F.P.S., în procesul privatizãrilor.

Este un fapt acceptat de mai toatã lumea cã privatizãrile fãcute în România au fost calea de îmbogãþire a

unui numãr restrâns de ...descurcãreþi, în detrimentul majoritãþii populaþiei, proprietara de drept a întregii avuþii naþionale. De aceea, ºi rezistenþa ºi protestele salariaþilor întreprinderilor mici ºi mijlocii propuse pentru privatizare sau privatizate fraudulos, ce sã mai vorbim de unitãþi reprezentative ale economiei româneºti Ñ cazurile TEPRO Iaºi, ROMTELECOM sunt cele mai rãsunãtoare.

Exemplul cel mai la îndemânã, dar ºi cel mai recent, este ROMTELECOM-ul, vândutã unei companii de stat greceºti, care a instituit monopolul statului grec asupra comunicaþiilor telefonice din România, majorând în voie abonamentele ºi tarifele atât de mult încât românii nu mai pot plãti telefonul, un mijloc firesc de comunicare în anul 2000 peste tot în lume.

Nici cã se putea un jaf mai mare, printr-un bir telefonic impus întregii populaþii, care a ajuns sã plãteascã de trei ori mai mult pentru telefon decât în þãrile occidentale, ºi aceasta în afara faptului cã ROMTELECOM s-a vândut la un preþ incredibil de mic, de aproape trei ori mai mic decât a vândut Cehia; pe deasupra, pe un contract ale cãrui prevederi nu au fost dezvãluite nici azi publicului.

Am exemplificat cu TEPRO Iaºi ºi ROMTELECOM, pentru cã sunt cazuri tipice, prin care s-a creat public impresia cã privatizãrile în þara noastrã au fost simple escrocherii, însoþite de distrugerea ulterioarã a dotãrilor plãtite scump de români în anii de muncã ºi privaþiuni dinainte de 1989.

Alegãtorul român a ajuns sã perceapã privatizarea ca pe un scop în sine. Un lung ºir de abuzuri ºi ilegalitãþi, de vânzãri la preþuri simbolice, de disponibilizãri mari de personal, de vindere ca fier vechi a maºinilor ºi utilajelor achiziþionate cu multe zeci de milioane, de diminuarea producþiei ºi chiar închidere de întreprinderi profitabile pânã la privatizarea lor.

Propunerea legislativã de suspendare a privatizãrilor pe perioada alegerilor generale ºi a formãrii noului Guvern urmãreºte oprirea jafului economic, înstrãinarea pe mai nimic a întreprinderilor profitabile, urmând ca cei de la cârma privatizãrii, administratori ºi politicieni, sã încaseze comisioane, uneori mai mari chiar decât preþul de achiziþie ale unitãþilor pe care le privatizeazã.

Suspiciunea poporului este amplificatã ºi de atitudinea nedumeritã a premierului Mugur Isãrescu faþã de demiterea conducerii F.P.S., precum ºi de întârzierea apariþiei în ”Monitorul OficialÒ a raportului Comisiei senatoriale asupra activitãþii F.P.S.

În aceste condiþii privatizarea nu va putea fi perceputã ca un proces benefic tuturor, ca o cale de revigorare a economiei, ci ca unicã ºi sigurã metodã de îmbogãþire a guvernanþilor actuali.

Vã mulþumesc.

Lazãr Lãdariu

#12067

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Numeroase au fost, în ultimii patru ani, demersurile intelectualilor români, ale slujitorilor sfintelor altare ale Bisericii Ortodoxe Române, ale organizaþiilor ºi societãþilor civice din judeþele Harghita ºi Covasna, pentru ca doleanþele lor sã ajungã la ºeful statului român, care a cam uitat cã, dupã Constituþie, este ºi preºedintele lor.

De fiecare datã, memoriile cu ofurile lor s-au oprit undeva pe la mijlocul drumului. Nici încercarea delegaþiei românilor din cele douã judeþe de a fi primitã la Emil Constantinescu nu a fost fructuoasã.

Urmaºii urmaºilor lui Horea ºi Iancu, ai celor care cândva se îndreptau cu jalba în proþap spre curtea de la Viena au aºteptat zadarnic, ore în ºir, la porþile Cotrocenilor. Preºedintele tuturor românilor nu a avut timp 10 minute mãcar sã le asculte pãsul. Umiliþi ºi dezamãgiþi s-au întors din faþa porþilor zãvorâte, pãzite de cerberii prezidenþiali, fãrã nici un rãspuns.

Motivele de îngrijorare ale românilor ardeleni, pãþiþi în învolburata istorie, neliniºtile ºi nenorocirile lor, trecând prin crimele de la 1848 Ð 1849, prin Dictatul de la Viena, prin Ip, Treznea, Moiseºti ºi Sãrmaºu, prin Regiunea Autonomã Maghiarã, prin 20 martie 1990 de la TârguMureº, precum ºi încercãrile mãrturisite de autonomizare a Ardealului, prin lovirea art. 1 din Constituþie privind statul naþional unitar ºi indivizibil român, tentativele repetate de introducere a celei de-a doua limbi oficiale nu-l intereseazã. Cum nu-l intereseazã deloc nãzbâtiile ºi pornirile antiromâneºti ale lui Columban G‡bor, ale primarilor Sasz Ianos ºi Almos Albert, primul fiind cel care schimbã denumirea bulevardului 1 Decembrie 1918 cu strada Sigheti, adicã Insulei, al doilea, cel care îºi bate joc, pur ºi simplu, de teatrul ”Andrei MureºanuÒ din Odorheiul Secuiesc.

În schimb, domnul Constantinescu dã fuga-fuguþa sã blagosloveascã cu mãtãuzul prezidenþial la devenirea oraºului Târgul Secuiesc municipiu. Asta conteazã, nu calvarul românilor de acolo! Iar ca vizita sã fie ºi mai fructuoasã, decerneazã diploma de excelenþã primarului din Sfântul Gheorghe ºi îl laudã pentru rezultatele remarcabile, împotriva românilor, zicem noi, care se plâng chiar în faþa ºefului statului de un tratament discriminatoriu.

De fapt, la mijloc este o ºmecherie prezidenþialã, a cãrei aþã albã, cu care este cusutã, se vede prea bine încã de la o poºtã.

Domnul Constantinescu s-a îndreptat spre meleagurile Harghitei ºi Covasnei sã mulþumeascã la sfârºit de mandat prezidenþial maghiarilor pentru susþinerea ºi votul lor la trecutele alegeri prezidenþiale.

L-am întreba încã multe pe domnul preºedinte. De pildã, de ce nu a fost la fel de sãritor sã se deplaseze Domnia sa ºi atunci când a fost vorba de alte oraºe din Ardeal, devenite municipii? Merita, oare, acum, atâta deranj?!

Vã mulþumesc.

Nicolae Ionescu

#16967

Mulþumesc, domnule preºedinte.

## Domnilor deputaþi,

Intervenþia mea se referã la diferite experimente, mai recent spunându-li-se testãri, aceasta referitor la Asociaþia Naþionalã a Militarilor, A.N.M.R.-ul, de cãtre domnul Preºedinte Constantinescu. Birourile de informare-recrutare au fost înfiinþate în 1999 în fiecare judeþ, pentru cã, în ultimii 9 Ð 10 ani, profesia militarã nu mai era atractivã pentru tineri.

Numãrul de candidaþi pe un loc la toate instituþiile militare de învãþãmânt scãzuse pânã la limita de pericol: 0,8 Ð 1 candidaþi pe loc. Imaginea armatei începuse sã fie afectatã ca urmare a interminabilei tranziþii, viitorul armatei era în pericol nu numai sub aspectul numãrului cazurilor, dar mai ales a calitãþii acestora. De aceea, s-a impus necesitatea unei structuri specializate, dupã modelul ºi experienþa þãrilor N.A.T.O., care sã se ocupe în mod profesionist de remedierea acestor neajunsuri.

Aºa s-au înfiinþat birourile de informare-recrutare la fiecare judeþ, aflate într-o relaþie de subordonare directã cu Direcþia management-resurse umane din Ministerul Apãrãrii Naþionale.

Realizãri. În aproximativ doi ani, cu personal redus, cu dotare realizatã pe plan local s-au obþinut rezultate de excepþie, profesia militarã devenind atractivã pentru tineri. Numãrul de candidaþi pe un loc a crescut spectaculos, realizându-se, astfel, o bogatã bazã de selecþie. Astfel, la liceele militare, 10 candidaþi pe loc, la ºcolile de maiºtri ºi subofiþeri, 8 candidaþi pe loc, la Academia Militarã, 5 pe loc.

De asemenea, imaginea armatei s-a îmbunãtãþit, fiind perceputã de populaþie ca o instituþie serioasã, ce se preocupã de viitorul sãu, afluenþa tinerilor a crescut. Sunt de vãzut ºi sondajele. Pentru aceasta au fost folosite toate mediile locale de informare, s-au fãcut deplasãri în toate ºcolile ºi liceele din judeþe; e cazul judeþului Argeº, dar ºi din alte judeþe. De asemenea, s-a dezvoltat baza materialã numai prin efort local. Toate acestea, fãrã eforturi financiare deosebite din partea armatei, deci a ministerului.

Spaþiile în care îºi desfãºoarã activitatea aceste birouri sunt dispuse în instituþii publice, locuri uºor accesibile pentru cei interesaþi. Personalul este de excepþie: ofiþeri cu studii superioare ºi o parte din subofiþeri.

Cu toate aceste rezultate, dovedite cu date certe, din interese de grup, probabil sau aproape sigur se doreºte omologarea acestei structuri într-un conglomerat cu o altã structurã din centrul militar judeþean sau centrele militare judeþene cu care nu existã în comun numai cuvântul recrutare. În esenþã, se contureazã distrugerea a ceea ce s-a dovedit cã merge.

Personalul specializat, aflat în incertitudine continuã, îºi va cãuta un alt loc de muncã sau va pleca din armatã. Dintr-un sistem flexibil va deveni unul greoi, cu intermediari ineficienþi. Numãrul personalului în noua structurã va creºte cu 40 funcþii de ofiþeri, contrar tendinþei generale de reducere a efectivelor. Se nãruiesc aºteptãrile profesionale ale unor oameni care au pus în joc multã pasiune, au dovedit multã inventivitate, au atras resurse locale umane ºi financiare cãtre acest deziderat.

Dacã recrutarea ºi încorporarea are în esenþã misiunea de a chema tinerii cu ordin pentru satisfacerea serviciului militar obligatoriu, promovarea ºi recrutarea tinerilor

pentru profesia militarã are misiunea de a convinge ºi a atrage tinerii cu vorba, ºi nu cu ordin. Este o mare diferenþã în ce priveºte instrumentele de lucru, calitatea grupului, þinta ºi obiectivul final.

Dacã dupã un numãr redus de ani, deci doi ani au trecut, se impun modificãri conceptuale, aceasta înseamnã cã ori structura a fost construitã fãrã ca armata sã aibã nevoie de ea, ceea ce este fals, ori perspectiva, ca element al ºtiinþei conducerii, nu a fost cunoscutã de cei care au conceput iniþial sistemul, ceea ce este tot fals, ori cei care i-au pus gând rãu încã din faºã, deci naºii, nu sunt interesaþi ca armata sã-ºi asigure o bazã de selecþie serioasã ºi atunci dovedesc cã au interese de grup sau fac jocul unor alte forþe, ceea ce poate fi ºi aceasta adevãrat.

Atunci, dacã se doreºte o armatã modernã, suplã, profesionistã, bazele acesteia se pun de pe acum ºi cu munca oamenilor din Biroul de informare, recrutare, care trebuie sã existe, aºa cum au funcþionat pânã acum.

Dacã trebuie fãcute îmbunãtãþiri, acestea se pot face numai în interiorul sistemului de cãtre profesioniºtii Direcþiei muncã ºi management, resurse umane din M.Ap.N.

ªi pot privi, în esenþã, perfecþionarea instrumentelor ºi tehnicii de lucru. Dacã sistemul s-a dovedit eficient, ceea ce pare sigur, cine are interes sã nu vadã acest lucru ºi de ce? Cui nu-i place cã Armata României îºi croieºte cu rãspundere ºi patriotism viitorul?

Vreau sã cred cã nu este o acþiune îndreptatã, ca multe altele, împotriva a ceea ce este mai sfânt, alãturi de bisericã Ñ Armata României.

Vreau sã cred cã nu se atenteazã sistematic la baza Armatei Române. S-ar petrece o mare ºi ireparabilã tragedie naþionalã.

Se pare Ñ ºi vreau ºi un rãspuns în acest sens Ð cã ºi trupelor teritoriale, deci acele mici armate locale, aflate în fiecare judeþ, li s-a pus gând rãu. Încã din 1990 acestea s-au plimbat din subordonare în subordonare, dar au trãit.

Este posibil ca o forþã de 100.000 de oameni, echipaþi ºi înarmaþi corespunzãtor, sã nu placã cuiva. Nu ºtiu cui. De fapt, n-au plãcut niciodatã acelor puternici, þãrilor care încearcã prin forþe proprii sã-ºi asigure propria apãrare.

În concluzie, opriþi distrugerea armatei! Faceþi restructurarea armatei cu faþa la þarã ºi la oamenii care compun armata.

Gândiþi acþiunile în perspectivã, daþi stabilitate structurilor pe care le înfiinþaþi, acordaþi perioade de graþie ºtiinþificã, determinate pentru experimente.

Dovediþi coerenþã în demersuri ºi construiþi o armatã a României pentru români!

Respectaþi munca, pasiunea, efortul cadrelor militare, cãrora nici salariile nu li le mai acordaþi integral ºi la timp!

Nu distrugeþi patriotismul ce încã mai existã la personalul armatei! Atenþie ºi la ultimele încercãri, diversiuni! România are nevoie de o armatã de profesioniºti, nu de mercenari!

Cine dintre actualii guvernanþi nu are nevoie de o armatã puternicã?

Mai este obiectiv prioritar al partidelor din actuala coaliþie intrarea României în N.A.T.O.? Pãi aºa-zisele experimente, testãri sau celebrele lichidãri, cã s-au numit Ciorbea, Radu sau Babiuc, categoric actuala coaliþie ne îndepãrteazã tot mai clar de obiectivele prioritare declarate în 1996 ºi prin care au momit electoratul ºi au obþinut victoria, preluând puterea legislativã ºi executivã.

Atenþie, domnilor, nu vã jucaþi!

Mihai Dorin Drecin

#23766

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Aº numi intervenþia mea de astãzi: ”Transhumanþa... politicãÒ.

Transhumanþa a fost un fenomen aparent doar de naturã economicã, în realitate cu importante implicaþii sociale, culturale ºi politice pentru societatea româneascã. Începuturile transhumanþei pentru spaþiul nostru geografic se pierd în negura vremurilor, documentele de arhivã le pomenesc ºi le pãstreazã pentru posteritate din secolele XVII-XVIII, iar istoria oralã le împinge pânã în vremea dacilor.

Pãstorii români din Ardeal, în speþã Þara Bârsei, Þara Fãgãraºului, Mãrginimea Sibiului ºi Banat, îºi duceau turmele pentru iernare în Lunca Dunãrii, Dobrogea sau sudul Basarabiei. Primãvara, le readuceau pe platourile Carpaþilor, la a cãror bazã îºi aveau satele statornice, cu familiile ºi toatã rânduiala de gospodari. Deci pãstorii români practicau transhumanþa nu din imbolduri nomade, cum ne acuzã unele istoriografii vecine ºi ”prieteneÒ, ci din raþiuni economice. Mulþimea oilor pe care le creºteau românii cereau pãºuni întinse, rezerve de fân pe care plaiurile carpatice nu le puteau produce pentru sezonul de iarnã.

O datã cu naºterea sentimentului naþional modern, pãstorii români, prin transhumanþa tradiþionalã, vor transmite de o parte ºi de alta a Carpaþilor idei, ºtiri, gânduri, bucurii ºi necazuri, speranþe, literaturã religioasã ºi laicã specificã naþiunii române. Toate acestea vor fortifica spiritul naþional în lupta de afirmare cu pericolul deznaþionalizãrii, venit fie din partea austriecilor, a ungurilor sau a ruºilor.

Turmele pãstorilor români erau eterogene din punct de vedere al animalelor pe care le cuprindeau. Erau formate mai ales din oi, dar ºi din bovine mari: capre, cai ºi mãgari.

Legea ruralã a lui Alexandru Ioan Cuza din 1864, reforma agrarã din 1921, apoi colectivizarea comunistã a

agriculturii, realizatã între 1949-1962, au limitat în etape transhumanþa în discuþie, fãrã sã reuºeascã a o distruge în totalitate.

În ultimii 10-11 ani, epoca celebrei tranziþii de la comunism la economia capitalistã de piaþã a adus în atenþia cetãþenilor României un alt tip de transhumanþã, cea politicã.

Am asistat ºi asistãm la spectaculoase salturi de la un partid politic la altul ale unor politicieni care, pânã mai ieri, juraserã credinþã totalã ºi veºnicã partidelor care i-au lansat pe eºichierul politic al þãrii. Motivele invocate pentru ”divorþulÒ intervenit sunt numeroase ºi puerile totodatã. Ba cã nu au fost nominalizaþi pe locuri eligibile pentru Parlamentul României, ba cã nu au fost consultaþi în deciziile majore luate de partidele din care fac parte, ba cã sunt peste media de inteligenþã intelectualã a celorlalþi colaboratori pe linie de partid ºi nu li se recunosc aceste calitãþi, ba cã, pânã mai ieri, au avut importante funcþii administrative ºi politice, pe care riscã sã le piardã sau sã le reobþinã în viitorul apropiat, ba cã, pur ºi simplu, au devenit neînþeleºi de mai-marii lor.

În realitate, gestul lor de transhumanþã sau dezertare politicã este unul nu bazat pe principii, ci pe ambiþii, oportunism ºi imoralitate. Iubesc mai mult funcþiile, onorurile, posibilitãþile de îmbogãþire pe care le oferã poziþiile sociale privilegiate. Dacã îi cunoºti mai bine, îþi dai seama cã majoritatea sunt dominaþi de tare clasice: plãcerea de a consuma alcool pânã la beþii straºnice, aviditate pecuniarã, dorinþa de celebritate localã, suficienþa intelectualã pe care cautã cu abilitate sã o acopere cu un discurs aproximativ, în care pelteaua europeanã nu reuºeºte sã acopere limba de lemn pe care au asimilat-o în funcþiile de stat ºi de partid antedecembriste.

Aceºti voiajori politici sunt pacostea de astãzi ºi de mâine a vieþii politice româneºti.

Personal cred cã viaþa noastrã politicã va reuºi sã facã un pas înainte numai dacã va pune punct ºi acestei calamitãþi naþionale. În þãrile cu o tradiþie democraticã realã se interzice prin lege aceastã, zicem noi, transhumanþã politicã cu 6 luni pânã la 1 an înaintea alegerilor locale sau parlamentare generale.

În felul acesta, se scapã de oi, capre, ovine mari ºi chiar de mãgarii politicii de oportunitate.

Oare când românii se vor înscrie în modelul european ºi la acest capitol?

Vã mulþumesc.

Ion Diaconescu

#28027

## **Domnul Ion Diaconescu:**

Mulþumim.

Cu aceasta, am terminat prima parte a ºedinþei de astãzi. Aºteptãm venirea colegilor noºtri.

PAUZÃ DUPÃ PAUZÃ

|DUPÃ PAUZÃ||Botescu Ion|absent| |---|---|---|---| |||Bran Vasile|absent| |**Domnul Ion Diaconescu:**||Brezniceanu Alexandru|absent| |Doamnelor ºi domnilor,||Bud Nicolae|absent| |Precum vedeþi, suntem destul de puþini, vom face||Buga Florea|absent| |elul, pentru cã avem pe ordinea de zi|o serie întreagã|Bujor Liviu|absent| |probleme, care, toate, cer chiar cvorumul de lege||Burlacu Viorel|prezent| |anicã. Deci, am sã-l rog pe domnul secretar sã facem||Buruianã-Aprodu Daniela|absentã| |elul, sã vedem dacã putem þine ºedinþa pânã la ã...||Buzatu Dumitru Calimente Mihãiþã|prezent absent| |Vã rugãm, domnule secretar, faceþi apelul!||Cazacu Vasile-Mircea Cazan Gheorghe Romeo Leonard|prezent prezent| |**Domnul Vasile Miclãuº:**||Cândea Vasile|absent| |Achimescu Victor-ªtefan Aferãriþei Constantin Afrãsinei Viorica|absent absent absentã|Ceauºescu Gheorghe Dan Nicolae Chichiºan Miron Chiliman Andrei-Ioan|absent prezent prezent| |Albu Alexandru Albu Gheorghe Alecu Aurelian Paul Ana Gheorghe (Dâmboviþa) Ana Gheorghe (Hunedoara) Andrei Gheorghe|absent prezent absent prezent prezent prezent|Chiriac Mihai Chiriþã Dorin Ciontu Corneliu Ciumara Mircea Cîrstoiu Ion Cojocaru Radu-Spiridon Constantinescu Dan|absent prezent prezent absent absent prezent absent| |Andronescu Ecaterina Antal Istv‡n Antonescu George Crin Laurenþiu|prezentã absent absent|Corâci Ioan Cezar Corniþã Ion Cosma Liviu-Ovidiu|prezent prezent absent| |Antonescu Niculae Napoleon|absent|Coºea Dumitru Gheorghe Mircea|absent| |Argeºanu Valentin|absent|Cotrutz Constantin Eremia|prezent| |Arghezi Mitzura Domnica|absentã|Cristea Gabriela|absentã| |Ariton Gheorghe|prezent|Cristea Gheorghe|absent| |Asztalos Ferenc|prezent|Cristea Marin|prezent| |Avramescu Constantin-Gheorghe|prezent|Cunescu Sergiu|prezent| |Baban ªtefan|prezent|Dan Marþian|prezent| |Babiaº Iohan-Peter|prezent|Dan Matei-Agathon|absent| |Babiuc Victor|absent|Darie Simion|prezent| |Baciu Mihai|absent|Dãrãmuº Nicolae Octavian|absent| |Badea Alexandru Ioan|prezent|Dãnilã Vasile|prezent| |Bara Radu-Liviu|absent|Decusearã Jean|absent| |B‡r‡nyi Francisc Barbaresso Emanoil-Dan Barbãroºie Victor Barde Tãnase Bartoº Daniela Bãbãlãu Constantin Bãlãeþ Dumitru Becsek-Garda Dezideriu Coloman Bejinariu Petru Berceanu Radu Mircea Berci Vasile Berciu Ion|prezent prezent prezent absent absentã prezent prezent prezent prezent absent prezent absent|Dejeu Gavril Diaconescu Ion Dimitriu Sorin Petre Dîrstaru Dorin Dobre Traian Dobrescu Smaranda Dorian Dorel Dorin Mihai Dragoº Iuliu Liviu Dragu George Drãgãnescu Ovidiu-Virgil Drecin Mihai Dorin Drumen Constantin|prezent prezent absent absent absent prezentã prezent prezent absent absent absent prezent prezent| |Biriº Anamaria Mihaela Birtalan çkos|prezentã prezent|Dugulescu Petru Dumitraºcu Laurenþiu|prezent absent| |Bivolaru Gabriel|absent|Dumitrean Bazil|prezent| |Bivolaru Ioan|prezent|Dumitrescu (Bãlan) Marilena|absentã| |Boda Iosif|absent|Dumitrescu Paul Adrian|prezent| |Bšndi Gyšngyike|prezentã|Dumitriu (Hunea) Carmen|absentã| |Boºtinaru Victor|absent|Elek Barna Matei|absent| |Bot Octavian|absent|Enache Marian|absent|

Precum vedeþi, suntem destul de puþini, vom face apelul, pentru cã avem pe ordinea de zi o serie întreagã de probleme, care, toate, cer chiar cvorumul de lege organicã. Deci, am sã-l rog pe domnul secretar sã facem apelul, sã vedem dacã putem þine ºedinþa pânã la urmã...

|MONITORUL OFI 8|CIAL AL ROMÂN|IEI,PARTEA a II-a, Nr. 158/15.XI.2000|| |---|---|---|---| |Enescu Ion|absent|Kovacs Carol-Emil|absent| |Fenoghen Sevastian|prezent|Kov‡cs Csaba-Tiberiu|absent| |Filipescu Ileana|prezentã|Lazia Ion|prezent| |Furo Iuliu Ioan|prezent|Lãdariu Lazãr|prezent| |Galic Lia-Andreia|prezentã|Lãpuºan Alexandru|prezent| |Gaspar Acsinte|prezent|Leca Mihai|prezent| |Gavra Ioan|absent|Leonãchescu Nicolae|prezent| |Gavrilaº Teodor|absent|Lepºa Sorin Victor|absent| |Gazi Gherasim|prezent|Lixãndroiu Viorel|prezent| |Georgescu Florin|absent|Lupu Vasile|prezent| |Gheciu Radu-Sever-Cristian|prezent|Macarie Sergiu|prezent| |Gheorghe Valeriu|absent|Manole Odisei|absent| |Gheorghiof Titu-Nicolae|prezent|Manolescu Oana|prezentã| |Gheorghiu Adrian|prezent|Marin Gheorghe|absent| |Gheorghiu Mihai|absent|Marineci Ionel|absent| |Gherasim Ion-Andrei|prezent|Marinescu Ioan-Sorin|absent| |Ghidãu Radu|absent|M‡rton çrp‡d-Francisc|prezent| |Ghiga Vasile|absent|Matei Lucian Ion|prezent| |Giurescu Ion|absent|Matei Vasile|prezent| |Glãvan ªtefan|absent|M‡tis Eugen|absent| |Godja Petru|prezent|Mândroviceanu Vasile|prezent| |Grãdinaru Nicolae|prezent|Mânea Radu|prezent| |Grigoraº Neculai|prezent|Mera Alexandru-Liviu|prezent| |Grigoriu Mihai|prezent|Meºca Sever|absent| |Groza Nicolae|prezent|Miclãuº Vasile|prezent| |Gvozdenovici Slavomir|prezent|Mihãilescu Petru-ªerban|absent| |Haºotti Puiu|prezent|Mihu Victor Traian|prezent| |Hilote Eugen-Gheorghe|prezent|Miloº Aurel|absent| |Hlinschi Mihai|prezent|Mitrea Miron-Tudor|prezent| |Honcescu Ion|absent|Mogoº Ion|absent| |Hrebenciuc Viorel|absent|Moiceanu Constantin|prezent| |Iacob Elena|absentã|Moldovan Petre|prezent| |Ianculescu Marian|absent|Moldoveanu Eugenia|absentã| |Ifrim Dumitru|absent|Morariu Teodor-Gheorghe|absent| |Igna Ioan|absent|Moroianu Geamãn Adrian Tudor|absent| |Ignat ªtefan|absent|Moucha Romulus-Ion|prezent| |Iliescu Valentin-Adrian|absent|Munteanu Ion|prezent| |Ionescu Alexandru|absent|Mureºan Ioan|absent| |Ionescu Anton|absent|Muru Grigore|prezent| |Ionescu Bogdan|absent|Musca Monica Octavia|absentã| |Ionescu Constantin|absent|Nagy ªtefan|prezent| |Ionescu-Galbeni Constantin|prezent|Naidin Petre|prezent| |Ionescu Gheorghe|prezent|Nanu Romeo|absent| |Ionescu Marina|absentã|Nãstase Adrian|prezent| |Ionescu Nicolae|prezent||| |Ioniþã Mihail-Gabriel|absent|**Domnul Marþian Dan:**|| |Ioniþã Nicu|absent|Unde este Nãstase? Pãi, puneþi-i absenþi ºi pe m|| |Iorga Leonida Lari|prezentã|brii Biroului permanent care nu sunt aici! Sau aveþi v|| |Iorgulescu Adrian|absent|cutumã?!|| |Irimescu Haralambie Ivãnescu Paula Maria|prezent absentã|**Domnul Vasile Miclãuº:**|| |Jurcan Dorel|absent|Am înþeles.|| |Jurcã Teodor|prezent|Nãstase Adrian|absent| |Kakasi Alexandru|prezent|Neacºu Ilie|prezent| |Kelemen Atilla BŽla Ladislau|absent|Neagu Romulus|absent| |Kerekes K‡roly|prezent|Neagu Victor|absent| |K—nya-Hamar Alexandru|absent|Negoiþã Gheorghe-Liviu|absent|

Unde este Nãstase? Pãi, puneþi-i absenþi ºi pe membrii Biroului permanent care nu sunt aici! Sau aveþi vreo cutumã?! |Negrãu Mircea|absent| |---|---| |Nica Dan|absent| |Nichita Dan Gabriel|absent| |Nicolae Jianu|absent| |Nicolaiciuc Vichentie|prezent| |Nicolescu Mihai|prezent| |Nicolicea Eugen|absent| |Niculescu-Duvãz Bogdan Nicolae|absent| |Nistor Vasile|absent| |Noica Nicolae|absent| |Oanã Gheorghe|absent| |Oltean Ioan|prezent| |Onaca Dorel Constantin|absent| |Opriº Constantin Remus|absent| |Osman Fedbi|absent| |Palade Dan|prezent| |Pambuccian Varujan|absent| |Paneº Iosif|prezent| |Panteliuc Vasile|prezent| |Pantiº Sorin|absent| |Papuc Aurel Constantin|absent| |Partal Petre|absent| |Paºcu Ioan Mircea|absent| |Pavel Lavinia|absentã| |Pavel Vasile|absent| |Pavelescu Claudiu Costel|absent| |Pãcurariu Iuliu|prezent| |Pãunescu Costel|prezent| |Pârgaru Ion|prezent| |Pâslaru Dumitru|prezent| |PŽcsi Francisc|prezent| |Pereº Alexandru|prezent| |Petrescu Ovidiu Cameliu|absent| |Petrescu Silviu|absent| |Petrescu Virgil|absent| |Petreu Liviu|absent| |Pintea Ioan|absent| |Piþigoi Barbu|prezent| |Podaru Dumitru-Teodor|prezent| |Pop Iftene|prezent| |Pop Leon Petru|prezent| |Pop Viorel|absent| |Popa Aron Ioan|absent| |Popa Daniela|absentã| |Popa Ioan-Mihai|absent| |Popa Nicolae|absent| |Popa ªtefan|prezent| |Popa Virgil|absent| |Popescu-Bejat ªtefan-Marian|absent| |Popescu Dumitru|prezent| |Popescu Emil-Teodor|prezent| |Popescu Ioan-Dan|absent| |Popescu Irineu|absent| |Popescu-Tãriceanu Cãlin Constantin|absent| |Priceputu Laurenþiu|absent| |Protopopescu Cornel|prezent| |Putin Emil-Livius-Nicolae|absent|

Puwak Hildegard-Carola absentã Radu Alexandru-Dumitru absent Radu Elena Cornelia Gabriela absentã R‡duly R—bert K‡lm‡n prezent Raica Florica Rãdiþa prezentã Raicu Romulus absent R‡koczi Ludovic prezent Rãdulescu Cristian absent Rãdulescu-Zoner Constantin ªerban prezent Rânja Traian-Neculaie prezent Remeº Decebal Traian absent Rizescu Sergiu-George prezent Roman Ioan prezent Roºca Ioan prezent Roºca Teodor prezent Rotaru Dumitru absent Ruse Corneliu Constantin absent Sandu Alecu absent Sandu Dumitru prezent Sandu Ion Florentin absent Sassu Alexandru absent Sãceanu Constantin prezent Sãndulescu Aureliu prezent Sârbu Marian prezent Secarã Gheorghe absent Serac Florian absent Severin Adrian absent Simedru Dan Coriolan prezent Sireþeanu Mihail absent Sonea Ioan prezent Spãtaru Liviu absent Spiridon Didi absent Stan Vasile prezent Stanca Teodor prezent Stanciu Anghel prezent Stãnescu Alexandru-Octavi absent Stãnescu Mihai-Sorin prezent Stoica Valeriu absent Sturza Popovici Cornel prezent SzŽkely Ervin-Zolt‡n prezent Szil‡gyi Zsolt absent ªaganai Nusfet prezent ªerban George absent ªtefãnoiu Luca absent ªteolea Petru prezent Tabãrã Valeriu prezent Tam‡s S‡ndor absent Tarna Gheorghe prezent Tãvalã Tãnase-Pavel prezent Teculescu Constantin absent Tokay Gheorghe prezent Trifu Romeo Marius prezent Tudor Marcu prezent Tudose Nicolae-Florin absent Þepelea Gabriel prezent Þocu Iulian-Costel absent Þurlea Petre prezent

|MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI,PARTEA a II-a, Nr. 158/15.XI.2000 10|MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI,PARTEA a II-a, Nr. 158/15.XI.2000 10|MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI,PARTEA a II-a, Nr. 158/15.XI.2000 10| |---|---|---| |Udrea Florian|absent|conformitate cu art. 97 din Legea Sta| |Vaida Francisc-Atila|prezent|publici, ”Funcþionarii încadraþi pe peri| |Valeca ªerban Constantin|absent|în cadrul autoritãþilor sau instituþiilor p| |Varga Attila|prezent|în funcþiile publice corespunzãtoare p| |Vasilescu Nicolae|absent|ocupãÒ.| |Vasilescu Valentin|prezent|Având în vedere constatarea cã î| |Vataman Dorin|prezent|cerute de lege ºi þinând seama de re| |Vãsioiu Horia|prezent|þinut în faþa comisiei de atestare p| |Vâlceanu Gheorghe|absent|Biroul permanent, alcãtuitã din pre| |Vâlcu Mircea|prezent|Deputaþilor ºi domnii Andrei Chiliman| |Vetiºanu Vasile|prezent|vicepreºedinte ºi, respectiv, sec| |Vida Iuliu|prezent|Deputaþilor, unde cei în cauzã au fos| |Vida-Simiti Ioan Videanu Adriean|prezent absent|medii peste 9,00, urmeazã sã trecem În material era propus votul de| |Vilãu Ioan-Adrian|absent|Gaspar ridicã obiecþiunea ºi spune| |Vintilã Dumitru Mugurel|absent|numiri ºi trebuie, conform regulamen| |Vitcu Mihai|absent|prin buletin.| |Viþelar Bogdan Voicu Mãdãlin Weber Ernest-Otto|absent prezent prezent|**Domnul Dumitru Buzatu**