Stenogramă plen

## Stimaþi colegi,

Cu mare regret trebuie sã declar deschisã ºedinþa noastrã cu o întârziere de douã ore. Din pãcate a intervenit un impediment. ªedinþa urma sã fie condusã de domnul vicepreºedinte Tãrãcilã. Avea ºi cartela aici, dosarul era la dânsul. Probabil cã s-a întâmplat ceva pentru care prezenþa dumnealui a fost absolut necesarã. ªtiam cã domnul vicepreºedinte Vãcãroiu, dupã succesulÉ Ñ cã a fost un succes ce s-a întâmplat ieri Ñ a fãcut o virozã (cã aºa se întâmplã, asta e rãsplata); domnul vicepreºedinte Vasiliu este indisponibil în aceastã sãptãmânã Ñ am fost anunþat Ñ iar domnul vicepreºedinte Ulm Spineanu este la o conferinþã internaþionalã care are loc aici ºi care a avut bunãvoinþa sã mã reprezinte. Iatã, deci, cã, vrând-nevrând, sunt singura persoanã care poate sã asigure conducerea ºedinþei de astãzi.

Sã-mi daþi voie, deci, ca, dincolo de programarea pe care o hotãrâsem, sã declar deschisã ºedinþa Parlamentului cu o întârziere regretabilã de douã ore, sã vã anunþ cã Birourile permanente reunite de astãzi Ñ ºedinþã care a fost destul de lungã Ñ au hotãrât ca miercuri, 8 martie, ºi joi 9 martie, sã se lucreze în ºedinþe comune ale Senatului ºi Camerei Deputaþilor. Miercuri între orele 9,00Ð18,00, cu pauzã de prânz; joi între orele 9,00Ð12,30. Ordinea de zi o veþi primi mâine înainte de începerea ºedinþei comune, pentru cã de abia astãzi am convenit-o, cu o orã ºi ceva înainte. Oricum este vorba de 4 scrisori ale domnului Preºedinte cu privire la prezenþa sau trecerea unor trupe prin þara noastrã; apoi sunt douã comisii de mediere care n-au ajuns la o înþelegere ºi trebuie sã se hotãrascã în plen; problema Colegiului acela Ñ dacã se ajunge la un rezultat Ñ, depunerea jurãmântului ºi apoi o serie întreagã de probleme care nu pot fi epuizate într-o singurã zi ºi de aceea am hotãrât sã facem ºi a doua zi, în continuare, aceastã ºedinþã comunã.

Am sã vã rog sã-mi daþi voie sã vã citesc o Notã pentru exercitarea de cãtre parlamentari a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale.

S-au depus la Secretariatul General al Senatului urmãtoarele legi:

1) Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 32/1999 privind instituirea sistemului de cupoane pentru agricultori în anul 1999; (Mã uitam sã-l vãd pe domnul ministru al agriculturii). Este!

2) Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 142/1999 privind instituirea sistemului de platã pentru motorinã pe bazã de bonuri valorice, în vederea înfiinþãrii culturilor de cereale pãioase ºi efectuãrii arãturilor din toamna anului 1999.

Aveþi ordinea de zi pentru ºedinþa de astãzi. Dacã sunt observaþii în legãturã cu ordinea de zi? Domnul senator Maior.

Domnule preºedinte, stimaþi colegi,

Voiam doar sã fac o precizare în legãturã cu absenþa domnului vicepreºedinte Tãrãcilã. Mama dânsului a fost operatã, este la spitalul **Elias** ºi lucrurile nu stãteau prea bine ºi probabil cã se gãseºte acolo. Atât am vrut sã spun.

## Da. Vã mulþumesc.

Cunoaºtem conºtiinciozitatea domnului Tãrãcilã. Este evident cã trebuia sã fie o asemenea împrejurare. Dorim mamei sale sãnãtate ºi recuperare totalã.

Domnul senator Bãlãnescu ºi apoi domnul senator Vladislav.

## Domnule preºedinte,

Vã rog sã aveþi amabilitatea sã supuneþi la vot trecerea proiectului de lege privind Fondul de mediu de la punctul 3 la punctul 1. Motivare: Anul acesta România ar putea sã primeascã circa 600 de milioane de EURO din douã programe Ñ unul finanþat de Uniunea Europeanã ºi altul finanþat de Banca Mondialã Ñ pentru problemele de mediu. Dintre þãrile candidate pentru aderare la Uniunea Europeanã numai România nu are aprobatã pânã în prezent o lege privind Fondul de mediu.

## Da, vã mulþumesc.

O s-o supunem aprobãrii, sau dezaprobãrii, Senatului. Domnul senator Vladislav.

## Domnule preºedinte,

Rog sã supuneþi aprobãrii Senatului trecerea propunerii legislative de la punctul 15 la punctul 2 al ordinii de zi. Motivaþia este urmãtoarea. A fost abordatã aceastã propunere legislativã. Este formatã dintr-un singur articol ºi depinde de votarea bugetului, în mod special. Mulþumesc.

Deci propuneþi de la punctul 15 la punctul 2.

Da.

Domnul senator Apostolache.

## Domnule preºedinte al Senatului,

În primul rând vreau sã-mi exprim surprinderea cã se vine, acum, din partea liberalilor, cu propunerea ca, practic, sã nu discutãm nici astãzi Legea privind privatizarea societãþilor comerciale care deþin în administrare terenuri agricole, deci sã constat cã nici un partid liberal nu este interesat de dezbaterea acestei legi, de privatizarea acestor societãþi ºi, sã vã rog, totodatã, sã ne informaþi ºi pe noi dacã proiectul de buget a sosit la Senat. Pentru cã mai mulþi membri ai Guvernului au declarat acest lucru. Eu nu doresc ca mâine-poimâine sã se dea vina pe Parlament cã nu se discutã bugetul pe anul acesta.

Ca atare, vã rog, domnule preºedinte, sã ne informaþi, pentru cã eu consider cã acest proiect existã în momentul în care îl are fiecare senator. Din moment ce el nu a fost primit de senatori eu cred cã dumneavoastrã trebuie sã vã spuneþi un punct de vedere privind aceste declaraþii ale reprezentanþilor Guvernului României. Cred cã nu puteþi sã acceptaþi ca încontinuu Senatul sã fie ”cenuºãreasaÒ Guvernului.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Am o respectuoasã rugãminte: Dacã vom discuta pânã la ora 12,45 ordinea de zi urmeazã pauza de prânz. Eu pot sã opresc diversele propuneri, dar pot sã fac observaþia cã, în mod normal ºi fiind în continuare, punctul 1 al ordinii de zi nu poate fi pus în discuþie. E o pãrere personalã. Dar, sigur, vã rog propuneri concrete, sã vedem cum vom aranja aceastã ordine de zi.

Domnul senator Dobrescu.

Domnul senator Gaita.

## Domnule preºedinte, stimaþi colegi,

Ieri am nesocotit o chestiune de organizare ºi anume, sã vã anunþãm componenþa conducerii Grupului parlamentar P.U.N.R., ºi anume: preºedintele Grupului Ñ domnul senator Ioan Ardelean, vicepreºedinte Ñ domnul senator Victor Fuior ºi secretar Ñ domnul senator Nelu Badea.

ªi celãlalt, membru!

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

Vã mulþumesc.

Nu, nu, vã rog, nu vã emoþionaþi. Colegul nostru este purtãtorul de cuvânt. Deci are o funcþie.

Domnul senator Gaita.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Aº dori sã susþin trecerea de pe locul 15, unde scrie ”ºi în continuareÒ, pe locul 2, bineînþeles, dupã proiectul de Lege privind privatizarea societãþilor comerciale ce deþin terenuri agricole Ñ I.A.S.-urile Ñ deci, pe locul 2. Este absolut necesar sã o discutãm înainte de bugetÉ

La ce punct este vã rog?

De la punctul 15 la punctul 2, propunerea domnului Vladislav, dupã punctul 1, cum aþi spus ºi dumneavoastrã, cum a spus ºi domnul senator Apostolache. Este imperios necesar a modifica procentele, ºtiind bine zonele

defavorizate în ce situaþie se aflã. Mã refer în special la Valea Jiului.

Mulþumesc.

Domnul senator Achim.

## Onorate domnule preºedinte,

Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D. se asociazã propunerii domnului senator Bãlãnescu privind trecerea pe locul 1 în ordinea de zi a legii pentru protecþia mediului. Din douã motive. Evenimentele nefericite din februarie au arãtat cât de importantã este o astfel de lege.

În al doilea rând, este vorba de o racordare a legislaþiei româneºti la legislaþia europeanã, ceea ce aduce beneficii nu numai de ordin moral sau instituþional, ci chiar de ordin pecuniar. De aceea, mi se pare o prioritate absolutã ºi o susþinem pentru a fi luatã în discuþie cu prioritate.

## Bun. Vã mulþumesc.

Avem, de fapt, douã propuneri ºi un rãspuns de dat la intervenþia colegului nostru, domnul senator Apostolache. Proiectul bugetelor a fost depus la Senat ºi se gãseºte în multiplicare, pentru ca în cel mai scurt timp sã fie pus în casetele colegilor noºtri. Deci, a sosit ºi se lucreazã la multiplicarea bugetului. Am fost informat acum de domnul secretar general.

Din moment ce dumneavoastrã confirmaþi cã existã proiectul de buget la cele douã Camere nu înþeleg de ce nu începem dezbaterea lui. Obligaþia multiplicãrii în nici un caz nu cred cã ne revenea, ci revenea celor care trebuie sauÉ sã nu se declare cã acest proiect existã în Parlament. Atâta timp cât nu-l avem, sigur vom fi noi acuzaþi, în continuare, cã acest proiect nu l-am luat în dezbatere, el existând. Deci, domnule preºedinte, haideþi sã clarificãm lucrurile. Pentru cã noi dorim dezbaterea acestui buget. Sunt multe probleme de discutat ºi nu se poate acum sã venim sã spunem: Staþi, cã noi suntem vinovaþi cã nu l-am multiplicat!

N-am spus cã suntem vinovaþi. ªi, dacã vreþi, fac declaraþia: ”Bugetul este la multiplicare în Senatul României.Ò Nu ºtiu ce se întâmplã la Camera Deputaþilor.

## **Domnul Victor Apostolache:**

Dar, dupã câte ºtim noi, obligaþia multiplicãrii este a Guvernului.

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

Nu ºtiu. În orice caz îl vom copia cu fidelitate.

Acum trebuie sã rezolvãm problema ordinii de zi. Prima propunere a fost fãcutã de douã persoane, în sensul ca propunerea legislativã pentru modificarea Legii nr. 189 sã fie trecutã pe locul 2. Prin urmare vã rog sã votaþi. Dacã votaþi **da** , înseamnã cã trecem pe locul 2 acest proiect de lege. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

Iertaþi-mã! Staþi niþel! Prin urmare, aveþi ordinea de zi. La punctul 15 este o propunere legislativã privind finanþele publice locale. Se cere ca aceastã propunere sã treacã de pe locul 15 pe locul 2. Deci, cine este de acord, voteazã **da** , cine nu, voteazã **nu** sau se abþine.

Vã rog încã o datã, ca sã nu avem probleme. Hotãrâm dacã legea de la punctul 15 trece pe locul 2.

## Cea cu mediulÉ

Mediul a cerut locul 1, domnule senator Fãniþã. Deci dacã trecem de la locul 15 la locul 2. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

Cu 87 voturi pentru, 13 voturi împotrivã ºi 3 abþineri, a fost trecutã pe locul 2 propunerea legislativã de la punctul 15.

AcumÉ S-a propus ca proiectul de Lege privind Fondul pentru mediu de la punctul 3 sã fie trecut pe locul 1. Cine este pentru voteazã **da** .

Cu 57 voturi pentru, 54 voturi împotrivã ºi douã abþineri (deci 57 la 56), s-a aprobat trecerea acestei legi pe locul 1.

Liste pentru grupurile parlamentare care au cerut.

Am sã rog pe domnul ministru Romicã Tomescu ºi pe domnul deputat Oltean sã ia loc la iniþiatori ºi, de asemenea, comisia noastrã. Da, iertaþi-mã! Apoi supun aprobãrii dumneavoastrã ordinea de zi, în ansamblul sãu, cu aceste modificãri.

Vã rog sã votaþi ordinea de zi cu modificãrile care s-au aprobat. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Cu 68 voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi o abþinere, s-a aprobat ordinea de zi în ansamblul sãu.

Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret, sport, vã rog sã-ºi ocupe locul.

Vã rog sã vã prezentaþi, s-o susþineþi.

## **Domnul Ioan Oltean Ñ** _deputat_ **:**

## Domnule preºedinte, domnilor senatori,

Vã rog sã-mi îngãduiþi mai întâi sã vã mulþumesc pentru cã aþi acceptat ca aceastã iniþiativã legislativã sã salte de la poziþia 3 pe poziþia 1 ºi sã intre în dezbaterea Senatului.

Apoi, vã rog sã-mi îngãduiþi, în câteva cuvinte, sã motivez aceastã iniþiativã legislativã, cu dorinþa sincerã de a motiva dezbaterea ºi votul dumneavoastrã în favoarea acestei iniþiative legislative.

Reforma economicã în România, care s-a demarat din 1990 încoace, constituie o ocazie favorabilã luãrii unei mãsuri de protecþie a mediului în concordanþã cu strategia naþionalã ºi cu principiile dezvoltãrii durabile necesarã pentru reducerea gradului de deteriorare a mediului prin promovarea unor instrumente complementare economicofinanciare.

Fondul de mediu s-a constituit într-o adevãratã necesitate din 1990 încoace. El este gândit ca un instrument economic-financiar, specific ºi propriu tranziþiei, de refacere a mediului degradat, de utilizarea sãlbaticã a acestuia în perioada regimului comunist ºi de degrevarea

Vã mulþumesc, domnule deputat. Domnul ministru are de adãugat ceva?

## **Domnul Romicã Tomescu Ñ** _ministrul apelor, pãdurilor ºi protecþiei mediului_ **:**

Un singur lucru aº vrea sã adaug la cele spuse de domnul deputat Ioan Oltean, anume acela cã instituirea Fondului pentru mediu nu are ºi nu trebuie sã aibã vreo influenþã asupra creºterii fiscalitãþii. Sursele de constituire a Fondului pentru mediu fac parte din categoria celor recomandate de O.E.C.D. ºi de organismele de specialitate ale Uniunii Europene ºi privesc numai punerea în aplicare a acelor instrumente prevãzute deja de Legea nr. 137/1995 privind protecþia mediului, cum sunt: ”poluatorul plãteºteÒ, instituirea unor taxe de utilizare a resurselor naturale ºi altele.

Chiar în programul de guvernare pe anul în curs, împreunã cu Ministerul Finanþelor, Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului trebuie sã prezinte Guvernului o serie de propuneri care sã faciliteze introducerea de tehnologii performante economic ºi ecologic.

Instituirea acestui Fond de mediu reprezintã doar unul din aceste instrumente.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu.

Dacã-mi permiteþi, domnule preºedinte?

Da.

V-aº ruga, numai o singurã precizare simt nevoia s-o mai fac. Aceastã iniþiativã legislativã constituie, de altfel, rodul unei gândiri comune cu specialiºtii din cadrul Ministerului Mediului. Noi ne-am pus de acord asupra conþinutului acesteia ºi, mai mult, Guvernul ºi-a dat un aviz favorabil în momentul în care a fost pe ordinea de zi la Camera Deputaþilor.

Da, vã mulþumesc.

Din partea comisiei, domnul preºedinte Cârciumaru.

”Raport cu privire la proiectul de Lege privind Fondul de mediu.

Cu adresa L 209 din 6.07.1999, preºedintele Senatului a sesizat în fond Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport a Senatului pentru dezbaterea ºi avizarea proiectului de Lege privind Fondul de mediu.

S-au primit avize favorabile de la Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri cu nr. 685 din 1999, de la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci cu nr. 294 din 9.09.1999 ºi de la Consiliul Legislativ cu nr. 508 din 27.07.1998.

De asemenea, Comisia s-a pronunþat asupra caracterului ca fiind ordinarã, conform art. 72 ºi 78 din Constituþie.

Comisia întrunitã în plenul sãu în ziua de 6.10.1999 a dezbãtut proiectul de lege propus ºi a hotãrât acordarea avizului favorabil cu amendamentele prevãzute în anexã.Ò

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Poate cã ar fi bine sã ºtim de acum dacã iniþiatorii sunt de acord cu amendamentele care s-au propus, sau urmeazã sã fie discutate amendament cu amendament?

## Domnule preºedinte,

Iniþiatorul îºi însuºeºte toate amendamentele pe care comisia le-a fãcut, mai puþin cel ce este la art. 9 punctul c) indice 9.

Când ajungem acolo. Vã mulþumesc. Deschidem dezbaterile generale. Domnul senator Buruianã.

Domnule preºedinte, stimaþi colegi,

Astãzi de dimineaþã, într-o emisiune, domnul primministru Isãrescu reproºa Parlamentului cã introduce mereu noi fonduri speciale separate faþã de bugetul de stat. Cred cã acest reproº nu era justificat, pentru cã aceste fonduri sunt propuse de alþii ºi nu mai sunt analizate de noi ºi, de aceea, mi se pare fireascã întrebarea mea: dacã pentru acest fond existã acceptul expres al domnului prim-ministru Isãrescu? Întreb pe reprezentanþii Guvernului.

Pot sã rãspund?

Da. Sã mergem operativ.

Domnule preºedinte,

Dacã-mi permiteþi? În cursul sãptãmânii trecute s-a fãcut o nouã intervenþie din partea Guvernului României pentru a introduce pe ordinea de zi ºi discuta acest proiect de lege privind instituirea Fondului de mediu. Rog sã se verifice acest lucru.

Domnul senator Fuior.

ApoiÉ Vã dau cuvântul tuturor la dezbateri generale.

La întrebarea mea existau numai douã posibilitãþi: rãspunsul da sau nu. Rãspunsul domnului ministru nu a fost nici da, nici nu.

Mai poate fi ºi ”poate.Ò

Rãspunsul este da.

Bun. Vã rog, domnuÕ senator Fuior.

## Domnule preºedinte, domnilor senatori,

Legea privind Fondul pentru mediu se adreseazã, în primul rând, Puterii actuale ºi Puterii viitoare, deoarece este un instrument aceastã lege prin care oamenii pot face artã. Arta politicã constã în a determina funcþionarea acestei legi de aºa manierã încât sã aibã efecte benefice precum îl au copacii pentru atmosferã. Dacã copacii absorb bioxidul de carbon ºi produc oxigen, tot aºa oamenii politici ai Puterii prezente ºi viitoare, având în vedere prevederile acestei legi coroborate cu obiectivele din **Agenda 21** ºi cu prevederile Convenþiei de la Rio de Janeiro privind diversitatea biologicã, vor absorbi datoria externã a României, de 10 miliarde, în acest fond. ªi o pot transforma într-o þarã mai bogatã, mai curatã. Domnule preºedinte, domnilor senatori,

Trebuie sã susþinem aceastã lege pentru cã este beneficã. Aºa cum a precizat iniþiatorul, din 11 þãri candidate suntem singura þarã care nu avem un astfel de fond. Astfel încât putem rãspunde ºi domnului senator Buruianã prin faptul cã trebuie ºi primul-ministru o susþine.

Am douã amendamente de redactare la art. 10 ºi la articolulÉ

Când ajungemÉ

Când vom ajunge. Trebuie sã susþinem ºi sunt pentru aceastã lege.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, mai ales cã ne-aþi asimilat cu copacii, pe noi, cei de la putere, þinând seama cã întotdeauna copacii mor în picioare.

Vã rog, domnul senator Bãraº.

Domnule preºedinte, doamnelor ºi domnilor senatori, Cred cã nici nu se poate pune problema nesusþinerii acestei acþiuni de constituire a fondului, întrucât ºi art. 134 din Constituþie prevede crearea fondului respectiv, având în vedere ceea ce cunoaºtem cu toþii, dezastrul care s-a produs la Baia Mare cu poluarea apelor ºi tot ceea ce a urmat.

Necesitatea constituirii acestui fond este determinatã de preîntâmpinarea acelor factori care ar participa, ar distruge tot echilibrul ecologic din þara noastrã, ºi el trebuie neapãrat constituit.

De altfel, þara noastrã a început sã constituie fondul respectiv încã din anul 1980 ºi este membrã a Asociaþiei Comitetului European de Protejare a Mediului.

Responsabilitatea pentru poluarea mediului revine statului, care este obligat sã constituie aceste fonduri.

Sigur cã existã fonduri, pentru cã este vorba de un fond extrabugetar, existã fonduri care pot fi eliminate, dar nu acele fonduri care ne afecteazã viaþa noastrã ºi a tot ceea ce este viaþã pe Terra.

De altfel, din fondul respectiv se asigurã conservarea biodiversitãþii ºi a reconstituirii ecologice. Acest fond este un fond, aºa cum am arãtat, extrabugetar, care va completa obligaþiile statului prin alocaþiile de la buget pe care statul este obligat sã le asigure acestui fond.

Organele de utilizare a fondului sunt comitetul de avizare pentru alocarea fondului, secretariatul permanent, autoritatea centralã, iar sursele de constituire sunt surse provenite din taxe ºi tarife, din alocaþii bugetare, contribuþii de la diverºi, susþinerea unor acþiuni cu caracter ecologic.

Pentru remedierea acestor situaþii sunt ºi sancþiuni, care sunt aplicate de Ministerul Finanþelor, de naturã materialã ºi penalã.

Eu vã rog, din partea grupului, în primul rând a Grupului P.N.Þ.C.D., în care sunt încadrat ca fãcând parte din Partidul Ecologist, vã rog sã susþineþi constituirea acestui fond ºi sã votãm, deci, fondul ecologic.

Vã mulþumesc. Domnul senator Zavici.

Domnule preºedinte, onoraþi colegi,

Nu am intenþia sã þin un discurs pentru cã am convingerea absolutã cã toatã lumea înþelege necesitatea acestui proiect, acest proiect care ne aduce mai aproape de integrarea în Uniunea Europeanã, acest proiect care este absolut necesar fiind singura þarã care nu avem Fondul pentru mediu.

Nu voi þine un discurs, voi spune doar atât: sunt convins cã vom trece aceastã lege cu conºtiinþa împãcatã cã am fãcut ceea ce trebuia sã facem.

Partidul Naþional Þãrãnesc Creºtin Democrat susþine ºi va vota în totalitate aceastã lege.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Daþi-mi voie, înainte de a da cuvântul celor care l-au cerut, pentru operativitate, sã vã spun cã fiind foarte tânãr avocat îmi pregãtisem o pledoarie de o jumãtate de orã Ñ colegul Clonaru ºtie Ñ ºi am început sã pledez ºi dupã un minut mi-a zis domnul preºedinte: ”Domnule avocat, nu vã mai chinuiþi, aþi câºtigat procesul.Ò

Vã rog, aveþi cuvântul în continuare! Domnul senator Creþu.

Domnule preºedinte, domnule ministru, stimaþi colegi, Aceastã lege privind înfiinþarea Fondului special, fondul de mediu, deºi a fost o lege destul de dificilã de acceptat, noi, în anii 1994Ð1995, la Legea mediului, am susþinut înfiinþarea acestui fond, dar majoritatea de atunci l-a respins în Senat, Camera Deputaþilor acceptându-l.

Este o lege necesarã pentru România, care vrea sã intre în Comunitatea Economicã Europeanã, fiind singura þarã care nu are acest fond de mediu; o lege beneficã pentru România, care ne va aduce o serie de fonduri externe de la Comunitatea Economicã Europeanã ºi de la alte organizaþii internaþionale, fonduri de care România va beneficia pentru reconstrucþia ecologicã, pentru protecþia ecologicã.

Noi avem o grãmadã de proiecte Ñ domnul ministru este de faþã ºi poate sã confirme Ñ, o grãmadã de proiecte de reconstrucþie ecologicã, de protecþie a mediului. Avem probleme deosebite de mediu, cea mai recentã este acea poluare cu cianurã. De aceea, Grupul nostru parlamentar al P.D. va susþine ºi va vota aceastã lege, cu amendamentele însuºite de comisie ºi de cãtre domnul ministru ºi de colegul Olteanu.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Ilie, un moment, care s-a înscris mai înainte, ºi cer scuze cã n-am vãzut. Domnul senator Bleahu.

Domnule preºedinte, stimaþi colegi,

Trebuie sã vã spun cã m-a încântat intervenþia domnului senator Fuior, mi-a dat o forþã nemaipomenitã pentru viitoarele alegeri. A spus cã acest fond este necesar ºi va fi sprijinit de actuala ºi viitoarea Putere.

Or, înseamnã cã tot noi vom fi la putere pentru cã vechea putere, care sperã sã ajungã, a nimicit acest fond.

Acest fond l-am introdus când eram ministru al mediului în 1992 ºi cum a venit guvernul Vãcãroiu la putere, ºi a fãcut noua Lege a mediului, a scos acest Fond de mediu ºi primul ministru al nostru, care a venit în 1996, domnul deputat Oltean, l-a pus imediat pe rol, dar iatã au trecut 3 ani pânã sã-l avem din nou, în sfârºit, în discuþia Senatului.

E absolut inutil sã aduc argumente pentru. Au fost aduse!

Ca ecologist, reprezentând Federaþia Ecologistã, sunt absolut pentru, dar am avut cinstea sã fiu delegat de Grupul parlamentar liberal, din care fac parte, sã afirm cã grupul va susþine aceastã lege.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc. Domnul senator Ilie. Altãdatã sã nu mai cedaþi locul.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte ºi îmi permit, înainte de a spune mica mea alocuþiune, sã pun iniþiatorului urmãtoarea întrebare: s-a fãcut la comisie afirmaþia cã existã o scrisoare din partea organizaþiilor internaþionale cã, o datã cu înfiinþarea acestui Fond de mediu, România va fi scutitã de plata datoriilor. Vreau sã ºtiu cine a trimis aceastã scrisoare? Dacã cei care au trimis aceastã scrisoare sunt, într-adevãr, creditori ai României? Când au trimis-o ºi dacã este realã?

Poate rãspundeþi imediat, da?

S-au primit scrisori din partea delegaþiei Uniunii Europene la Bucureºti ºi, mai recent, de Ambasada Statelor Unite, care s-au adresat în scris autoritãþilor competente, ministerului ºi Guvernului cu recomandarea de a urgenta reglementarea constituirii Fondului de mediu, avându-se în vedere cã în acest cadru atât Uniunea Europeanã, o serie de organizaþii internaþionale, precum ºi unele guverne ar putea contribui la capitalizarea acestui fond, în condiþii extrem de avantajoase pentru þara noastrã.

S-a adus în discuþie, domnule senator ºi domnule ministru, inclusiv scutirea de o parte din datoria externã, dupã constituirea acestui fond.

Vã mulþumesc pentru rãspuns.

N-am pus degeaba aceastã întrebare ºi vreau sã fac sublinierea cã nu este de competenþa unei ambasade sau unor organisme internaþionale de a face afirmaþia de scutire de datorie externã a unui stat, pentru cã datoria externã a unui stat este cu totul altceva, este fãcutã cãtre anumiþi datornici. Datoria externã este de formã guvernamentalã, este datorie garantatã de stat ºi datorie comercialã ºi nu cred cã îºi poate permite sau dacã îºi permite înseamnã cã este un abuz ca o ambasadã sau o organizaþie Ñ ºtiu eu Ñ cu scop umanitar sã poatã sã-ºi aibã decizia asupra datoriei statului, recte a statului român.

Deci, eu consider cã este un lucru superficial când se fac astfel de afirmaþii ºi când cineva considerã cã prin astfel de scrisori România va scãpa de datorii.

ªi acum, domnule preºedinte, permiteþi-mi sã intru în mica mea pledoarie.

Vreau sã spun de la început cã, de data aceasta, nu sunt împotriva Fondului de mediu, sunt pentru Fondul de mediu, dar aºa cum am spus ºi în cadrul comisiei, sunt pentru ca Legea Fondului de mediu sã fie o lege realã, o lege corectã pentru cã vreau sã ºtiþi, toþi colegii de aici, cã sursele care sunt prevãzute în Legea Fondului de mediu aici sunt surse bugetare, iar o parte din sursele care sunt prevãzute încã nu funcþioneazã, nici n-au fost create, sunt taxe ºi tarife asupra unor servicii sau asupra unor surse naturale pe care la ora actualã Guvernul nici nu le-a creat.

Nu în ultimul rând vreau sã vã spun cã aceastã lege, în loc sã realizeze în mod corect un fond de mediu ºi modul lui de acþiune, realizeazã trimiterea unor surse din buget cãtre acest Fond de mediu, deci diminuarea surselor bugetare, ºi vã fac urmãtoarea comparaþie: dacã în anul 1996 sursele, fãrã existenþa Fondului de mediu, se ridicau la 250 de miliarde de lei, care înmulþit cu 7 fac circa 1.750 de miliarde în banii de astãzi, astãzi bugetul poate asigura 1.750, care împãrþit la 7 suntÉ Nu mai vreau sã fac aceastã comparaþie.

Deci în termeni comparabili, bugetul nu este în stare, prin aceste surse Ñ asta vreau sã subliniez Ñ sã poatã sã aloce, cu toatã elocvenþa pe care o au colegii noºtri aici, surse necesare pentru problemele grele de mediu pe care le are þara.

Domnule senator, vã rog!

## Domnule preºedinte,

Mã vãd obligat sã informez colegii din Senat cã în Legea finanþelor publice, lege de cãpãtâi în domeniul finanþelor, se spune foarte clar: ”Se va reduce treptat numãrul de fonduri speciale ºi fonduri extrabugetare pânã la eliminarea completã a acestora.Ò Aºa spune Legea finanþelor publice.

De douã sãptãmâni sau de trei sãptãmâni citesc ºi eu în presã declaraþiile ministrului finanþelor care m-au încântat. A zis: ”Domnule, vom elimina treptat toate fondurile speciale, urmând sã rãmânã numai bugetul de stat, bugetul asigurãrilor sociale, bugetul Fondului de ºomaj.Ò Deci, a declarat ministrul finanþelor. Nu ºtiu dacã a declarat în scop electoral, ca liberal ce este, sau numai aºa ca sã dezinformeze lumea.

De când a apãrut Legea finanþelor publice, în noua ei formã asistãm mereu la crearea de noi fonduri speciale.

## Domnilor,

Sã ºtiþi, prin crearea unui fond special nu obþii resurse financiare suplimentare în economie, cã acelea se obþin din muncã, prin produse, ci majorezi corespunzãtor fiscalitatea.

Uitaþi-vã ºi dumneavoastrã câte taxe urmeazã sã se introducã suplimentar pentru alimentarea acestui fond!

De aceea, eu sunt de acord sã se aloce fonduri prin bugetul de stat corespunzãtor proiectelor pe care le are Ministerul Mediului, dar nu sã iau de la bugetul de stat sã înfiinþez un fond ºi o instituþie ca atare, adicã creez ºi instituþia, oamenii, ca sã ronþãi aceºti bani.

Mulþumesc.

Mulþumesc, domnule senator Marin Stelian. Domnul senator Sãndulescu a cerut cuvântul. ªi domnul senator Ghiþiu dupã.

## Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Exista aceastã hotãrâre ca sã se micºoreze numãrul de fonduri speciale care, într-adevãr, încalcã fiscalitatea ºi aduc unele prejudicii economiei naþionale. Dar în cazul Fondului pentru mediu problema trebuie judecatã diferit în sensul cã, dupã pãrerea mea, acest Fond de mediu este absolut necesar, ºi când spun acest lucru mã gândesc cã intrând ºi noi în rândul lumii civilizate ºi având acest fond de mediu vom putea sã primim ºi o serie de ajutoare. Este în perspectivã sã se obþinã o sumã importantã ºi vreau sã vã spun cã este esenþial acest ajutor pe care-l avem din afarã, dupã dezastrul pe care l-am guvernat în aceºti 10 ani de zile în pãdurile României, unde dezastrul Ñ vã spun sincer Ñ este inimaginabil.

La ora actualã sunt convins cã acest dezastru este chiar mai mare decât cel care s-a produs în sistemul bancar românesc.

De aceea, susþin cu toatã tãria votarea ºi aprobarea acestui Fond de mediu.

Mulþumesc.

Mulþumesc, domnule senator.

Domnul senator Ghiþiu are cuvântul.

## **Domnul Paul Ghiþiu:**

Domnule preºedinte, stimaþi colegi,

Eu n-o sã susþin cu toatã tãria acest fond ºi aceastã formã a fondului.

În primul rând pentru cã, dupã cum s-a mai spus, din diverse motive fondurile speciale trebuie sã disparã.

Vã asigur cã în Uniunea Europeanã tendinþa nu a fost ºi nu este de a se înfiinþa fonduri speciale, ci de a nu se înfiinþa fonduri speciale. ªi vreau sã vã spun cã în momentul de faþã existã 26 de fonduri speciale în România. Aceste fonduri au crescut fiscalitatea ºi au luat ºi iau mare parte din banii care se duc la buget, iar fondurile pe care le adunã aceste fonduri speciale sunt pe cale sã depãºeascã bugetul, ceea ce creeazã un buget paralel, controlat, în fel ºi chip, de cãtre instituþii, cum ar fi ºi cea de aici. Dacã ne hotãrâm aºa, atunci haideþi sã ne hotãrâm: desfiinþãm bugetul ºi lucrãm numai pe fonduri! Mi se pare corect. Sau ne hotãrâm sã rãmânem pe buget.

În al doilea rând, crearea acestui fond poate sã fie, deci un fond care reprezintã un cont distinct în care se adunã aceºti bani, existã Agenþia Mediului ºi, aºa cum se lucreazã ºi în Vest, de fapt, Agenþia Mediului poate sã facã aceastã activitate.

Ce trebuie sã facã, practic?

Adicã, banii vin în contul respectiv, în fondul respectiv, ºi se aprobã proiecte, se aprobã programe. Nu avem nevoie sã mai creãm încã o structurã pentru administrare. Dar atunci, de ce mai avem Agenþia Mediului? Vrem sã construim o altã structurã? Haideþi sã vedem ce se întâmplã cu aceastã structurã care, întradevãr, este stufoasã.

Cheltuielile de personal ºi materiale ale administraþiei fondului se asigurã din resurse ale Fondului pentru mediu, în limita a cel mult 10%, în primii doi ani de la constituire. 10%? Pãi, de aceea facem noi acest fond?! Ca sã mai înfiinþãm niºte posturi?! Parcã vorbeam despre debirocratizare, parcã vorbeam despre faptul cã micºorãm aparatul.

Vã asigur cã se poate gestiona acest fond ºi prin Agenþia Mediului ºi nu este nevoie sã înfiinþãm o altã structurã care sã facã acest lucru. ªi, în urmãtorii ani Ñ 5%. Pãi, aici, ce creãm? Se presupune, pentru aceastã activitate de protecþie a mediului, cã vom avea nevoie de niºte sume mari. Nu 1.000 de miliarde. Sã presupunem cã aici se vor aduna 10.000Ð20.000. Sã dea Dumnezeu sã fie cât mai mulþi! Credeþi cã, vreodatã, cheltuielile, în loc sã fie Ñ cum se spune Ñ cel mult 5%, vor fi 0,5%? Pe mãsurã ce vor creºte sumele, vor creºte ºi cheltuielile de personal ºi materiale. Aceasta vrem noi sã facem? Sau vrem sã facem protecþia mediului?

Vã rog ºi eu sã nu întrerupeþi, mai ales cã avem un cabinet medical ºi când cineva nu se simte bine se poate duce acolo.

Vã rog!

Apoi, mai este o problemã. Aici se spune: ”Regimul de taxare-tarifare, cuantumul tarifelor vor fi stabilite prin Hotãrârea GuvernuluiÉ, în termen de 90 de zile de la intrareÉÒ

## Domnilor,

Ne-am prãjit de foarte multe ori. În general, ar trebui ca normele ºi toate celelalte anexe, care vin în suport, în continuarea unui proiect de lege, sã vinã ºi sã le vedem, o datã cu respectivul proiect de lege. Pentru cã, una votãm noi ºi, în toatã þara aflãm noi cã, pe urmã, normele, ordinele miniºtrilor ºi alte tipuri de reglementãri spun cu totul altceva decât spiritul ºi litera legii pe care noi am votat-o.

Sunt acestea câteva motive pentru a vã solicita ca acest fond sã nu fie creat, în condiþiile în care sunt prezentate în aceastã lege. Este împotriva spiritului european, este împotriva unui spirit pragmatic, capitalist, este în continuarea unui spirit socialist, acela de birocraþie ºi de risipã.

Mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Apostolache are cuvântul.

Domnule preºedinte al Senatului,

Din cuvintele colegilor încerc sã desluºesc care a fost intenþia legiuitorului. Eu am senzaþia cã Ñ ºi cred cã spre binele existenþei Coaliþiei Ñ trebuie gândit la acest lucru. Am senzaþia cã prin acest proiect de lege, prin instituirea altor agenþii, a altor comisii ºi comisioare, vreþi sã rezolvaþi o serie de probleme ale clientelei politice. Pe de o parte, primul-ministru declarã cã trebuie sã reducem Ñ ministrul finanþelor Ñ aceste fonduri speciale, pe de altã parte, fiecare minister vine cu propria propunere. Am mai spus-o de multe ori cã fiecare minister reprezintã un guvern aparte al României.

Domnule preºedinte,

Cred cã nu vã mai trebuie încã un scandal în Coaliþie, în momentul în care va trece aceastã lege, pentru cã iar o sã înceapã disputa cine trebuie sã ocupe acele posturi. Cred cã este bine sã terminaþi acest scandal, care existã astãzi, ºi dupã aceea sã declanºaþi altul, pentru cã românii, într-adevãr, au nevoie de bâlci toatã ziua.

Dar, revenind la lucrurile serioase, domnule preºedinte, nu este posibil sã acceptãm sã alimentãm anumite fonduri speciale din fonduri speciale. Nu este posibil sã venim acum, sã vorbim din ce, sã spunem din ce se vor alimenta aceste fonduri, când acestea fac obiectul legii. Trebuia sã se vinã cu lege ºi dupã aceea cu acest proiect.

Eu cred cã propunerea care a fost fãcutã, de restituire cãtre comisia de specialitate, trebuie pusã la vot ºi luatã în serios în calcul, mai ales pentru cã îmi dau seama cã altã comisie ºi anume, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci nu a fost sesizatã pentru un aviz. Eu cred cã era cazul ca ºi aceastã comisie sã se pronunþe, astfel încât sã discutãm în perfectã cunoºtinþã de cauzã ºi nu aºa, cum se încearcã aceastã rezolvare, prin uºa din dos, luând din fondurile bugetare ºi dându-le într-un fond special.

Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc. Domnul senator Gavaliugov.

Am vãzut în materialul pe care îl am, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi-a dat un aviz. Vã rog!

Dar ce spune, în final, comisia?

Nu ºtiu.

Domnule preºedinte, stimaþi colegi senatori, stimaþi invitaþi,

Chiar înainte de a intra în substanþa intervenþiei mele, aº vrea sã fac o micã observaþie ºi anume cã totuºi existã, la ce a spus aici domnul senator Apostolache, existã un aviz al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Dar ce scrie, în final, comisia? Care este poziþia comisiei?

Poziþia este acea poziþie prudentã, dar favorabilã, acea poziþie prudentã care existã la ora actualã faþã de orice fond nou, pe care l-am crea în afara bugetului, deci în afara exerciþiului bugetar.

Dar, stimaþi colegi, eu aº vrea sã vã atrag atenþia asupra unei noi concepþii care ar trebui sã ne domine. Dincolo de faptul cã suntem cetãþeni ai României, trãim în acest spaþiu comun de care începem sã ne simþim din ce în ce mai legaþi ºi care este spaþiul european ºi pe care, la nivel european, deja existã o gestiune comunã. Aceastã gestiune comunã deja nu mai este o simplã vorbã, o simplã idee care ne dominã cultural, ci este o activitate foarte concretã, iar gestiunea, protejarea mediului înconjurãtor, la nivel european, care deja este o entitate importantã, care dedicã fonduri uriaºe Ñ este vorba de Uniunea Europeanã Ñ, care contribuie la ameliorarea condiþiilor de mediu ºi care are influenþã inclusiv asupra României, inclusiv asupra cetãþenilor care ne voteazã pe noi. În aceste condiþii, eu cred cã trebuie sã avem în vedere cã ºi România, dincolo de ceea ce a fãcut timp de un deceniu, prin bugetul alocat mediului, chiar dacã împãrtãºesc aici niºte opinii ale unor colegi care au vorbit ºi au criticat cã facem prea multã birocraþie ºi prea puþinã aplicare concretã a unor politici, a unor practici asupra îmbunãtãþirii condiþiilor de mediu, asupra cetãþenilor ºi asupra comunitãþilor de care vã pomeneam mai înainte.

Dar, chiar în aceste condiþii, stimaþi colegi, trebuie sã recunoaºtem cã un Fond de mediu, care sã învârteºte în P.I.B., întotdeauna, în jurul a 0,5... 0,08% din P.I.B., este, dacã vreþi, doar o singurã figurã de stil, ca bugetul sã fie rotund ºi sã nu îi lipseascã ºi capitolul destinat cheltuielilor pentru apãrarea mediului.

La acest moment, eu cred cã, printr-o voinþã politicã, noi putem crea, într-adevãr, un fond care sã fie dedicat, în care sã se vadã de cãtre oricine care vrea sã priveascã asupra României, asupra eforturilor pe care le face România, sã poatã sã observe cã România, chiar în afara gestiunii bugetului, este hotãrâtã sã dedice fonduri importante pentru apãrarea ºi îmbunãtãþirea condiþiilor de mediu. Pornesc de la judeþul meu, unde ºtiþi foarte bine cã Zlatna este un punct roºu, nu numai pentru România, sub aspectul pericolului pe care îl reprezintã pentru viaþa cetãþenilor, pentru viaþa copiilor noºtri Ñ nivelul de poluare care existã în atmosferã ºi în pãmânt. Dar este un punct roºu pe harta ecologicã a Europei.

Da.

Domnul senator Ciurtin.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Chestiunea se pune, însã, sub o altã formã decât domnul coleg o explicã aici. Nimeni nu este împotriva creãrii unui Fond pentru mediu. Este o necesitate vitalã pentru întreaga Românie.

Problema se pune, însã, altfel ºi anume cã noi creãm, prin acest proiect de lege, o structurã care trebuie subvenþionatã. ªi de aici derivã aceastã poziþie a unor colegi în legãturã cu acest fond. Deci, proiectul de lege nu este acela care sã ne spunã ce se face, sunt proiecte, nu sunt proiecte, cum se administreazã. Este vorba doar de o structurã, încã, pe lângã atâtea.

Am mai spus, în legãturã cu crearea ultimului fond, tot în plenul Senatului, ºi anume faptul cã noi avem, pânã acum, vreo 20 ºi ceva de fonduri. Aceste fonduri, domnule preºedinte, nu sunt controlate de nimeni. Normal, ar trebui sã fie controlate de cineva. Este Ministerul Finanþelor acela care controleazã aceste fonduri sau nu? Pentru cã ele scapã de sub orice control ºi, deci, nimeni nu ºtie unde se învârt banii care derivã din colectarea fondurilor pentru unul sau altul dintre ele.

Iatã, de exemplu, noi am creat ºi Fondul pentru învãþãmânt, domnule preºedinte. Este foarte bine. Am creat Fondul pentru învãþãmânt, însã mergem ºi dãm afarã ºi desfiinþãm unitãþile de învãþãmânt din România. Acum, pânã la 1 aprilie, vor fi daþi afarã din învãþãmânt circa 13.000 de oameni. Pânã la sfârºitul anului vor fi daþi afarã încã alte 10.000. Sunt 23.000. Probabil, procesul va merge. Ce am fãcut prin acest fond? Sprijinim învãþãmântul sau nu îl sprijinim? Cum ºi în ce modalitate?

De aceea, cred cã Ñ ºi cu aceasta închei Ñ, dacã avem Agenþia Naþionalã de Mediu, sã îi dãm acest atribut acestei Agenþii Naþionale de Mediu, cã atunci nu se explicã pentru ce a fost creatã aceastã Agenþie Naþionalã de Mediu. ªi ministerului sã îi incumbe aceastã datorie. Strângem fondurile, le administreazã pe baza unor proiecte, le pune în aplicare ºi atunci merge totul. Or, sã creãm, la nivel de þarã, de sus, de la centru ºi pe urmã în fiecare judeþ, structuri care trebuie plãtite din bugetul de stat, cred cã este o inepþie, în condiþiile în care þara se zbate cum se zbate ºi bugetul este cum este ºi cã nu putem realiza mai mult decât acest fond de mediu, la nivelul cerinþelor Uniunii Europene.

Vã mulþumesc ºi eu.

Cred cã pot sã declar închise dezbaterile generale.

Vreau sã vã spun cã va trebui sã rezolvãm, prin votul Senatului, douã cereri care s-au fãcut, pentru ca acest proiect sã fie restituit comisiei. În legãturã cu aceastã cerere, am sã dau mai întâi cuvântul iniþiatorului ºi apoi comisiei.

## Domnule preºedinte, stimaþi domni senatori,

Îngãduiþi-mi, în doar câteva cuvinte, sã mai adaug câteva elemente care sã vã facã o imagine exactã a ceea ce a dorit iniþiatorul atunci când a propus aceastã lege.

Primul lucru pe care l-am avut în vedere a fost faptul cã bugetul naþional nu poate ºi nu va putea, în urmãtorii 20 de ani, cel puþin, sã alimenteze bugetul Ministerului Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului cu sumele necesare realizãrii unei protecþii a mediului, adecvate la cerinþele pe care Comunitatea Europeanã le impune României, în situaþia în care ea este acceptatã pentru negocieri. Acest fond se constituie tocmai prin aceastã bazã, ca, în paralel cu sumele alocate ministerului, sã putem face rost de alþi bani, care au alte surse, cu totul ºi cu totul alte surse decât bugetul naþional.

Nu vã ascund ºi nu este un secret Ñ ºi cred cã acest lucru ºi domnul ministru Ilie Aurel Constantin l-a întâlnit, în timpul când Domnia sa a fost ministru Ñ cã am avut nenumãrate oferte de donaþii pentru problematicã de mediu sau, cel puþin, mã rog, eu personal trebuia sã asigur garanþia cã aceste fonduri sunt alocate într-un fond special ºi intrã în probleme de mediu. Existã, în acest moment, o practicã de necontestat în toatã Europa Centralã ºi de Est. Vreau sã mai spun cã acest Fond de mediu, aºa cum a fost gândit, el nu s-a nãscut peste noapte, el a fost inspirat, dacã vreþi, din ceea ce Guvernul Vãcãroiu, în 1995, prin Legea de protecþie a mediului, l-a gândit. El s-a constituit ºi din experienþa pe care a acumulat-o alte þãri. Activitatea de protecþie a mediului este gânditã ca o experienþã, ca o activitate extrem de complexã ºi nu poate sã fie gestionatã chiar într-un mod simplu.

De asemenea, stimaþi colegi, o sã vedeþi cã sursele din care se alimenteazã acest Fond de mediu sunt surse care nu afecteazã bugetul naþional.

S-au fãcut aici câteva afirmaþii, multe din ele pertinente. Acest Fond de mediu ºi aceastã lege nu se naºte ca o instituþie perfectã. Ea, sunt convins, are multe lacune, cã amendamentele care s-au adus ºi care vor fi, dacã vor fi însuºite, vor cizela puþin aceastã instituþie. Ea, însã, este absolut necesar sã se nascã.

Vã rog sã vã pronunþaþi asupra...

În ce priveºte, domnule preºedinte, restituirea cãtre comisie, eu cred cã nu este o propunere care poate fi însuºitã de cãtre plenul Camerei. Aºa cum legea este gânditã de cãtre comisia de specialitate, ea poate fi supusã dezbaterii plenului Senatului.

Da.

Domnul ministru Tomescu.

## **Domnul Romicã Tomescu:**

Domnule preºedinte, domnilor senatori,

Nu pot sã nu fac câteva trimiteri la o serie de afirmaþii care s-au fãcut de cãtre domnii senatori.

Vreau sã vã spun, la modul foarte sincer, cã mã surprinde aceastã atitudine, venitã mai ales din partea dreaptã a sãlii, stânga mea, pentru cã, se ºtie foarte bine, o serie de instituþii ale statului, opinia publicã, în general, mediile interne, mã refer la mediile de informare, îmi cer mie, ca ministru, ºi instituþiei pe care o conduc, sã rezolve multitudinea de probleme cu care ne confruntãm în domeniul protecþiei mediului în România.

Îmi pare rãu cã am pus la dispoziþie ultimul raport privind starea mediului în România, pe care, dacã îl studiaþi, puteþi constata, cu uºurinþã, care sunt problemele ºi, mai ales, care sunt implicaþiile financiare în rezolvarea acestor probleme cu care ne confruntãm.

## Domnilor senatori,

Îmi fac aici o datorie de conºtiinþã sã vã amintesc faptul cã în momentul de faþã 86% din apele uzate sunt deversate în râuri, neepurate sau incomplet epurate.

Îmi fac datoria sã vã anunþ cã existã peste 200 de milioane de tone de deºeuri dispersate pe întreg teritoriul þãrii, care trebuie neutralizate, care trebuie eliminate, dacã România doreºte, într-adevãr, sã se integreze în Uniunea Europeanã, cã avem de-a face cu o poluare istoricã. În timpul celor 50 de ani de comunism, aceastã dezvoltare haoticã a industriei a neglijat, în totalitate, aspectele ecologice.

Va trebui sã facem faþã acestei situaþii ºi sã gãsim soluþii.

Cu ce?

Vreau sã vã spun cã, potrivit expertizei fãcute de Comisia Europeanã, combaterea poluãrii industriale în România costã 22 de miliarde de dolari.

De unde aceºti bani?

Bun. Volumul în ceea ce priveºte reconstrucþia ecologicã este extraordinar de mare. Sunt multe întreprinderi industriale mari închise. Sunt unele aflate în curs de procedurã de lichidare judiciarã.

Cine va investi pentru reconstrucþia ecologicã a incintelor acestor întreprinderi ºi a vecinãtãþii lor? Este vorba de depozitele de deºeuri care sunt în preajmã.

Da.

La dezbaterile generale nu mai dau cuvântul, însã s-au cerut douã cuvinte, în replicã. Domnul senator Ilie Aurel Constantin, domnul senator Apostolache.

Mã iertaþi, dezbaterile generale le-am încheiat.

Solicit ºi eu cuvântul, domnule preºedinte.

Bun, o sã vã dau ºi dumneavoastrã cuvântul.

## **Domnul Aurel Constantin Ilie:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Îmi permit sã vã spun câteva cuvinte. Este foarte adevãrat ce a spus aici domnul ministru Tomescu, numai cã prezentarea nu este chiar realã, întrucât România, la ora actualã, primeºte apele Dunãrii de gradul II, ca poluare, la intrarea în þarã, ºi ele devin, aºa, cât sunt de poluate în România, devin de gradul I, deci devin ape folosibile pentru alimentãri cu apã ºi pentru irigaþii.

Vã rog sã reþineþi cã aceste demersuri care se fac sunt corecte ºi am menþionat cã acest lucru trebuie fãcut. Dar, la ora actualã, trebuie sã cunoaºteþi cã ne plângem de bani, însã sunt oameni în structurile ministerului care au peste 100.000 de lei salariu. Sunt oameni, care funcþioneazã pe proiecte, care au 2.000 de dolari retribuþie.

Sistemul modern de mediu nu este un Fond de mediu, dar noi trebuie sã îl creãm, pentru cã aceasta este tranziþia. Este conducerea pe proiecte. ªi aceste lucruri pot fi fãcute de personalul angajat al ministerului. Nu este nevoie ca peste cei 2.000 sau 2.000 ºi ceva de oameni, pe care îi are ministerul în acest sector, sã mai venim ºi sã mai construim o structurã. Pentru cã dacã vom construi o structurã...

Da. Vã rog!

Vã mulþumesc. Votaþi dumneavoastrã ce doriþi.

În replicã, domnul senator Emil Tocaci.

Domnule preºedinte ºi domnule ministru,

Nu vroiam sã intervin la discuþia generalã, dar colegul nostru, senatorul Paul Ghiþiu, a pus o chestiune foarte clarã, la care dumneavoastrã, domnule ministru, nu aþi rãspuns. Aceasta vreau sã spun.

Discursul dumneavoastrã a impus aplauze, pentru cã tot ce aþi spus a fost foarte corect, dar incomplet. De ce? Noi nu ne opunem acestui fond. Starea ecologicã a României reclamã existenþa acestui fond ºi chiar a unuia mai mare decât cel care, probabil, va fi instituþionalizat. Dar nu este vorba doar de acest lucru. Aici, toatã lumea, sau aproape toatã lumea, este de acord.

Este vorba de o instituþie suplimentarã al cãrui sens nu apare deloc ca impunându-se logic, câtã vreme existã o Agenþie a Mediului. Aceasta este problema pe care am ridicat-o. ªi aceastã instituþie, care este Ñ mã rog Ñ mâncãtoare de bani, financiarofagã, dacã vreþi, se pare cã nu se justificã. Dacã dumneavoastrã, însã, ne-o puteþi justifica logic, evident cã, în faþa unor argumente solide, noi ne vom înclina. Dar, subliniez, argumentele trebuie sã fie solide. Asta o datã.

ªi a doua oarã, în discursul dumneavoastrã care, repet, a spus numai adevãruri, dar incomplete, n-aþi vorbit nimic de aplicarea legislaþiei. Uitaþi-vã, lacurile Bucureºtiului, pentru cã eu sunt senator de Bucureºti, voi vorbi de ele, deºi nu e cea mai gravã situaþie din þarã, lacurile Bucureºtiului, care erau punctul de atracþie al Capitalei României pânã acum câþiva ani, au devenit de neutilizat. Sunt focare de infecþie, cum spune foarte corect un coleg. ªi asta s-ar putea rezolva fãrã fondul de care vorbim astãzi: simplu, prin aplicarea legii, pentru cã sunt ferme care-ºi aruncã deºeurile în aceste lacuri, toatã lumea ºtie, ºi sunt amendate cu 1 milion de lei o datã la doi ani. Adicã, cu nimic.

Ori, fãrã o legislaþie severã, fãrã o aplicaþie riguroasã a legilor, degeaba colectãm astfel de fonduri, degeaba ne ajutã Occidentul, degeaba ne iartã de datorii, pentru cã întotdeauna se vor gãsi stricãtori pe care noi îi vom ierta sau îi vom amenda simbolic cu o nimica toatã.

Prin urmare, fãrã corelarea tuturor factorilor necesari pentru ameliorarea situaþiei ecologice din România, dumneavoastrã nu veþi face nimic, iar ceea ce spunem noi, e urmãtorul lucru: nu ne opunem acestei cheltuieli, acestei poveri suplimentare, nu ne opunem, dar dorim ca ea sã nu fie inutilã. ªi cheltuielile instituþiei de care vorbim, ºi pe care dumneavoastrã nu aþi pomenit-o în discursul dumneavoastrã, ne întrebãm dacã sunt absolut necesare. Acestea sunt problemele pe care le-am ridicat în completarea discursului dumneavoastrã, încã o datã o spun, plin de adevãruri, dar adevãruri incomplete.

Da, domnul senator Apostolache, în replicã, ºi apoi, sigur, cã domnul ministru va trebui sã dea rãspuns.

## Domnule preºedinte, stimaþi colegi,

Sunt surprins de cele spuse de domnul ministru, mai ales cã ºi dânsul a ajuns la un post, undeva, tot datoritã algoritmului, ºi l-a pãrãsit tot din cauza acestui algoritm. Deci, eu spun cã nu am greºit cu nimic, cã se va crea, din nou, o disputã în Coaliþie pentru ocuparea unor asemenea posturi.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc pentru grija pe care permanent o aveþi pentru unitatea ºi existenþa coaliþiei. Domnul ministru Tomescu.

## Domnule preºedinte, domnilor senatori,

Daþi-mi voie sã rãspund, în câteva cuvinte, domnului senator Tocaci. Vreau sã vã spun cã nu mi-am propus sã ocolesc adevãrul, sau sã-l spun cu o jumãtate de gurã. A fost o scãpare a mea cã nu m-am referit la aceastã instituþie, care este propusã de proiectul de lege. Împreunã cu iniþiatorii am studiat cum gestioneazã, cum administreazã þãrile care au înfiinþat înaintea noastrã acest Fond de mediu. Am analizat, de asemenea, reco-

mandãrile O.E.C.D. în acest domeniu ºi am ajuns la concluzia cã aceste structuri independente, care sunt coordonate de minister, sunt necesare. Din acest motiv le-am inclus în textul proiectului de lege. Nu pentru altceva. ªi vreau sã vã amintesc cã administrarea acestui fond de cãtre minister, în structura lui actualã, nu este posibilã.

Domnule preºedinte ºi domnilor senatori,

Ministerul numãrã 170 de persoane în momentul de faþã. ªi coordoneazã, se ocupã de 3 domenii importante de activitate: protecþia mediului, ape ºi pãduri. Toate pun probleme deosebite. Toate, absolut toate! Mai sunt agenþiile de mediu teritoriale. Numãrul inspectorilor ºi al personalului auxiliar din aceste agenþii se ridicã la 2.000 de persoane. Dacã dumneavoastrã comparaþi structura de mediu din România, cu cea din Bulgaria, veþi vedea cã suntem sub nivelul lor. Sarcinile sunt din ce în ce mai mari. Sarcinile care þin de integrarea noastrã în Uniunea Europeanã. Instituþia ºi agenþiile de protecþia mediului sunt obligate sã analizeze toate propunerile de proiecte, în cadrul programelor Comisiei Europene ºi organismelor internaþionale care vizeazã protecþia mediului. Cu ce oameni sã le facem pe toate? Cine va analiza sutele, miile de proiecte care se vor depune în vederea finanþãrii de la Fondul de mediu? Cine va face acest lucru? Cu ce structuri? Nu se poate, este imposibil! Dacã toþi ceilalþi au procedat de maniera pe care v-am descris-o, ne cramponãm acum la o structurã formatã din 20Ð30 de persoane, care sã gestioneze Fondul de mediu? Haideþi sã alegem!

Structura ministerului nu poate fi mãritã pentru cã am primit sarcinã s-o diminuãm.

Aþi terminat, domnule ministru?

Da. S-au mai fãcut unele...

Da. Dar, vã rog, nu, nu vã supãraþi. Nu, nu mai putem continua aºa, pentru cã deja de o orã ºi jumãtate facem niºte dezbateri generale care, dupã pãrerea mea, au lãmurit toate aspectele; depinde cum le privim ºi cum dorim sã se realizeze.

Comisia, vã rog sã vã pronunþaþi asupra cererii de restituire.

## Domnule preºedinte,

Sunt douã probleme aici. Dacã rãmâne acelaºi proiect de lege, noi nu mai avem, comisia, ce sã mai discutãm în plus. Ne-am spus cuvântul, am fãcut raport. Altceva, nu. Dar dacã vine cu alt proiect de lege, sau..., eu nu ºtiu de ce, dacã era aºa de important acest Fond de mediu, se aºteaptã de doi ani de zile, sau trei ani. Nu se putea da o ordonanþã de urgenþã ºi care intra în funcþiune imediat? Deci, în situaþia asta, ori e necesar ºi e urgent ºi trebuie sã-l discutãm, noi am fãcut raportul sã-l discutãm, dacã este acest proiect de lege. Dacã vine cu altceva, atunci se poate face... Da sau nu.

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

Un moment de liniºte, vã rog.

Nu v-am dat cuvântul ºi nu discutaþi cu comisia. Domnule preºedinte al comisiei,

Acesta este proiectul de lege. Dacã vine altul, trebuie sã vã sesizez eu sã-l luaþi în discuþie. Deci, e vorba de acest proiect ºi dumneavoastrã consideraþi cã nu e nevoie...

L-a avizat favorabil. Avem raportul, am susþinut raportul acestui proiect de lege.

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

Da. Bun. Trebuie, însã, sã lãmurim aceastã problemã prin votul Senatului. S-a propus, împotriva punctului de vedere al iniþiatorilor ºi al comisiei, restituirea acestui proiect de lege la comisie, pentru a primi îmbunãtãþirile de care s-a vorbit. Aceasta e problema. Dacã votaþi **da** , se restituie, dacã **nu** , nu se restituie. Vã rog sã vã exercitaþi dreptul de vot.

Cu 39 de voturi pentru, 68 împotrivã ºi 5 abþineri, propunerea de restituire a fost respinsã.

Mai avem un sfert de orã, putem sã începem...

Vã rog, domnule senator Moisin... Vã rog frumos!

Supun atenþiei dumneavoastrã titlul: Lege privind Fondul pentru mediu. Vã rog sã vã exprimaþi votul.

Cu 72 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, 3 abþineri, titlul a fost adoptat.

Titlul Capitolului I: ”Dispoziþii generale.Ò Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Cu 74 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, 3 abþineri, s-a adoptat ºi titlul capitolului I.

La art. 1 dacã sunt de fãcut observaþii. Comisia n-a fãcut nici un fel de propunere. Iniþiatorii îl pãstreazã. Vã rog sã vã exprimaþi votul cu privire la art. 1. Vã rog sã mai exprimaþi o datã votul pentru art. 1!

Cu 71 de voturi pentru, nici un vot împtorivã, douã abþineri, art. 1 a fost adoptat.

Art. 2. Nu sunt modificãri propuse de comisie. Iniþiatorul menþine textul. Vã rog sã vã exprimaþi votul pentru art. 2, cu mai multã atenþie.

Cu 70 de voturi pentru, un vot împotrivã, douã abþineri, s-a adoptat art. 2.

Titlul capitolului al II-lea Ñ ”Administrarea fondului pentru mediu.Ò

Vã rog sã vã exprimaþi votul.

Am ceva de spus.

Un moment... La titlu? Da, vã rog!

Domnule preºedinte, domnilor senatori, Fondurile nerambursabile de 600 de milioane promise de Uniunea Europeanã vor intra în partea a doua a

anului 2000. Instrumentele de finanþare ISPA ºi SAPARD reclamã înfiinþarea autoritãþii de implementare ºi autoritatea de gestiune. Dacã la ISPA, secþiunea ”TransporturiÒ Ñ 120 de milioane Ñ avem aceastã autoritate, Ministerul Mediului face aceste autoritãþi de implementare ºi autoritate de gestiune. Adicã dacã pentru noi documentele reprezintã birocraþie în anumite medii, pentru Uniunea Europeanã aceste documente, care trebuie neapãrat fãcute, reprezintã proceduri. Deci, la noi e birocraþia, dar la dânºii sunt procedurile.

Vorbim de titlu...

Pentru cã titlul îl doresc, fãcând aceastã prezentare ºi vreau acceptul iniþiatorilor, Autoritatea Fondului pentru mediu, adicã nu Administraþia Fondului pentru mediu. Schimbatã Ñ Autoritatea Fondului pentru mediu. Autoritatea existã în cadrul... Asta e propunerea mea Ñ titlul sã fie Ñ ”Autoritatea Fondului pentru mediu.Ò

Nu ºtiu dacã s-a fãcut aceastã propunere la comisie, dar fiind vorba de titlu, cred cã se poate discuta. Iniþiatorii?

Domnule preºedinte,

Noi credem cã modul în care este formulat titlul rãspunde necesitãþii de administrare. Aici este vorba de administrarea Fondului de mediu. ªi cred cã titlul rãspunde exact conþinutului pe care-l revendicã. Noi ne opunem unui asemenea amendament.

Comisia?

Rãmâne ”Administrarea Fondului pentru mediu.Ò

Rãmâne cum am vorbit. Bun.

Deci, se propune, aºa cum aþi auzit, de cãtre colegul nostru, domnul senator Victor Fuior, sã se înlocuiascã cuvântul ”administrareÒ cu ”Autoritatea Fondului pentru mediu.Ò

Vã rog sã vã pronunþaþi asupra acestei propuneri. Cu... Nu, nu e destul. Vã rog sã vã exprimaþi o datã votul cu privire la aceastã propunere.

Cu 11 voturi pentru, 57 împotrivã ºi 5 abþineri, propunerea a fost respinsã.

Vã supun aprobãrii titlul capitolului al II-lea, aºa cum se aflã el în legea adoptatã de Camera Deputaþilor.

Cu 66 de voturi pentru, 3 împotrivã, 3 abþineri, s-a adoptat titlul capitolului al II-lea.

Art. 3 are modificãri propuse de comisie, cu care iniþiatorii sunt de acord.

Suntem de acord, domnule preºedinte.

Prin urmare, este vorba..., aveþi în materialul dumneavoastrã textul art. 3 alin. 1 ºi alin. 2, aºa cum au fost modificate prin propunerea comisiei, propunere cu care iniþiatorii sunt de acord.

Vã rog sã vã exprimaþi votul.

Cu 70 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri, mergem exact pe cvorum, s-au admis aceste modificãri. Evident, vã rog sã observaþi cã rãmâne alin. 3, despre care nu s-a vorbit nici cã este eliminat ºi nici cã este modificat.

Deci, în legea aprobatã la Camera Deputaþilor sunt 3 alineate. Aici se vorbeºte numai de modificarea primelor douã. Al treilea rãmâne... Aºa cã am sã vã rog, sã vã exprimaþi votul cu privire la art. 3 în întregime.

Cu 71 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere, textul art. 3 a fost aprobat în întregime.

Art. 4, de asemenea, are un amendament, chiar mai multe. Da, cu care dumneavoastrã sunteþi de acord.

Cu toate, domnule preºedinte, îi aduc un plus de clarificare, de...

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

Deci, vã rog sã vã exprimaþi votul cu privire la art. 4, modificat prin amendamentele comisiei, cu care iniþiatorii sunt de acord. Vã rog votul dumneavoastrã.

Cu 70 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 3 abþineri, s-a adoptat art. 4, cu modificãrile propuse de comisia noastrã de specialitate.

Art. 5 are, de asemenea, în alin. 3 o modificare cu care iniþiatorii sunt de acord. Vã rog, deci, sã votaþi art. 5, în întregime, cu modificãrile propuse de comisie ºi acceptate de iniþiator la alin. 3. Vã rog, votul dumneavoastrã pentru art. 5, în întregime.

Cu 73 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri, s-a adoptat art. 5.

Art. 6 nu are nici un fel de modificãri. Se pãstreazã textul din Camera Deputaþilor. Dacã nu sunt discuþii din partea dumneavoastrã, vã rog votul pentru art. 6.

Cu 73 de voturi pentru, un vot împotrivã, douã abþineri, s-a adoptat art. 6.

Art. 7, de asemenea, are modificãri propuse de comisie...

## **Domnul Victor Fuior**

**:**

Doresc sã iau cuvântul.

Da, vã dau cuvântul... ºi admise de iniþiator.

Noi ne-am însuºit toate propunerile comisiei de specialitate.

E bine sã întrebãm la fiecare articol, ca sã se consemneze.

Domnul senator Fuior are cuvântul la art. 7.

Domnule preºedinte, domnilor colegi,

Pe marginea celor discutate la alin. 2 art. 7, am rezolvat problema ºi a domnului ministru Ilie. Cheltuielile de personal ºi materiale ale administraþiei fondului se asigurã din resursele Fondului pentru mediu, în limita a cel mult, 5%, nu 10%, în primii doi ani de la constituire, ºi cel mult 1% în urmãtorii ani, astfel încât n-o sã facem birocraþie prea multã ºi personal prea mult. Acesta este amendamentul meu, în loc de 10 Ñ 5 ºi în loc de 5 Ñ 1%. Vã mulþumesc.

Da, deci propuneþi reducerea acelor limite de la 10 la 5 ºi de la 5 la 1.

N-a fost propus la comisie.

N-a fost propus la comisie, dar suntem... E simplã redactare.

Domnule preºedinte,

Unul din motivele care a stârnit nemulþumiri a fost faptul cã personalul este susþinut financiar de la buget. Noi am aduce un uºor amendament celui propus de domnul Fuior, în sensul cã de la 5 sã nu fie la 1, ci la 2%, ca sã creãm, totuºi, posibilitatea de a evita un colaps financiar, la un moment dat. 5% ºi 2%. De la 10% la 5% ºi de la 5% la 2%.

Iniþiatorii înþeleg ca sã se reducã de la 10% la 5% ºi de la 5% la 2%.

Se pare cã ºi domnul senator Fuior este mãrinimos. Comisia.

Suntem de acord.

Prin urmare, vã rog sã vã pronunþaþi asupra art. 7, cu modificãrile din alin. 2, de la 10% la 5% ºi de la 5% la 2% se reduc cheltuielile. Vã rog votul dumneavoastrã pentru art. 7.

Cu 75 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o singurã abþinere, a domnului senator Fuior, ºi s-a aprobat acest articol.

Pentru art. 8, vã rog, care nu are nici un fel de amendamente. Vã rog votul dumneavoastrã.

Cu 72 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri, s-a adoptat.

Titlul capitolului al III-lea Ñ ”Sursele de constituire a Fondului pentru mediu.Ò

Titlul, vã rog. Vot pentru titlul capitolului al III-lea. Cu 73 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri, s-a adoptat.

Art. 9 are de asemenea propuneri de modificare din partea comisiei.

## Domnule preºedinte,

Aici am precizat de la bun început cã noi nu ne putem însuºi un subpunct c) indice 9, propus de cãtre comisie, care se referã la faptul cã acest fond se alimenteazã din sumele rezultate din procesul de privatizare pentru obligaþiile de mediu.

În opinia noastrã, datoria de mediu, ca ºi costuri, refaceri ale mediului ca urmare ºi consecinþa activitãþii desfãºurate de cãtre o societate comercialã, nu poate sã facã obiectul, sã se constituie într-o sursã de alimentare a acestui fond. De aceea, noi solicitãm eliminarea acestei surse de alimentare, acestui amendament din partea comisiei.

Am înþeles. Comisia.

Da, de acord cu iniþiatorul.

Da, domnul senator Fuior, apoi domnul senator...

Doresc sã vã spun cã o viaþã întreagã am trãit cu legi în faþã, dar c 2, c 7, c 9, c nu ºtiu cât, aºa ceva n-am vãzut! Nu ºtiu cum va trebui sã disciplinãm aceastã numerotare a textelor. Deocamdatã astea sunt.

Vã rog, domnule senator.

## Domnule preºedinte, domnilor senatori,

La art. 9 lit. f) am un amendament de reformulare. f) Ñ ”Alocaþiile de la bugetul de stat, ºi dupã caz, din bugetele locale, vãrsãminte, donaþii, asistenþã financiarã, fãcute de cãtre instituþii ºi organizaþii publice sau private, de persoane particulare sau de organizaþii ºi organisme internaþionale, precum ºi de cãtre guverne ºi de cãtre agenþii guvernamentale.Ò Acesta este amendamentul meu de reformulare a lit. f).

Da, din pãcate este vorba de un amendament de fond. Dar a fost depus la comisie? Nu e numai de formulare.

Iniþiatorii?

Da. Dã un plus de calitate ºi noi ni-l însuºim. E un îndemn de formã, nu de fond.

Bun. Comisia.

N-a fost studiat în cadrul comisiei ºi nu putem sã ne pronunþãm. Eu zic cã e mai bine sã rãmânã aºa, cã e destul de bun, cum este în lege.

## Domnule preºedinte,

Regulamentul Senatului permite amendamente de fond în plenul Senatului, chiar dacã n-au fost înaintate la comisie, dar sã fie înmânate preºedintelui de ºedinþã în scris.

Mi-a fost înmânat în scris. ªi eu l-am trimis comisiei ºi sigur cã ne vom pronunþa asupra acestui amendament.

ªi atunci este perfect regulamentar.

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

Am înþeles cã iniþiatorii sunt de acord. Sã auzim ºi pãrerea comisiei ºi apoi vã dau cuvântul. Credeþi cã aºa mult o sã dureze?

## Domnule preºedinte,

Într-adevãr, enumerarea unor instituþii, când încã nu ºtim care este economia ºi care a fost concepþia în care a fost creat, gestiunea acestui fond, deci, prin iniþiatorul acestui proiect, ne împiedicã, totuºi, sã ne pronunþãm aºa, pe loc. ªi cel puþin, sunt mulþi colegi de-ai noºtri din Senat care au reþineri în a adopta atât de uºor un amendament în care facem o enumerare poate exhaustivã a unor instituþii.

E de reformulare, mãi...

Da, vã rog. De acord?

Nu, nu! Ce rugãminte am? Mie nu-mi place sã le bãgãm pe sub uºã, cum se spune. Domnul ministru n-a fost refuzat niciodatã ºi iniþiatorii puteau sã vinã, cel puþin înaintea acestei ºedinþe sã ne spunã... Vin acuma, dupã ce noi discutãm cã, gata, se face reformulare. Trebuia sã ºtim înainte, nu aºa, dupã uºã, vin cu propuneri, din astea, pe picior.

Deci, dumneavoastrã nu sunteþi de acord. Am impresia cã nu prea sunteþi de acord între dumneavoastrã.

## Domnule preºedinte,

Eu zic cã textul nostru este destul de bun ºi nu mai merge acum sã bãgãm în aceastã lege un text care nici nu l-am analizat în cadrul comisiei.

Am înþeles, iniþiatorii sunt de acord.

## Domnule preºedinte,

Este doar un text de reformulare. Aduce un plus de claritate în ceea ce priveºte conþinutul textului. Pe fond, textul e nemodificat.

## Bun, bine. Vom rezolva prin vot.

Prima propunere acceptatã, propunere din partea iniþiatorului ºi acceptatã de comisie, a fost sã eliminãm textul c 9. Nici nu ºtiu cum sã-i spun Ñ subalineatul c 9. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Toatã lumea a fost de acord pentru eliminare. Scuzaþi-mã!

Vã rog, domnule Ilie!

Sunteþi mai puþin gãlãgioºi ºi eu privesc mai mult spre partea asta mai sonorã.

Explicabil, domnule preºedinte.

Vreau sã fac urmãtoarea precizare: la art. 9 pct. a) ºi b) sunt surse ale bugetului de stat. Punctele c) cu toþi indicatorii care sunt notaþi de la 1 pânã la cât doresc, sau au dorit, sunt surse care nu existã ºi trebuiesc reglementate. Sunt taxe cu caracter fiscal, ºi conform Constituþiei trebuiesc reglementate, nu cum spune la paragraful 2, ci prin lege, pentru cã aºa spune Constituþia. Iar la pct. f), alocaþii de la bugetul de stat, vizavi de celelalte. Pãi, facem Fond de mediu, cu tot ce s-a spus aici, cu alocaþii de la bugetul de stat? Pãi, bugetul de stat dã ministerului pe alte criterii alocaþiile de la buget, pe lucrãri, pe propuneri, pe ceea ce se prezintã. Deci, eu vã propun urmãtoarele: pct. c) cu toate anexele sã fie eliminate ºi sã fie introduse numai dupã aprobarea prin lege a acestor lucrãri. Punctele a) ºi b), fiind de formula ”surse de bugetÒ, ca ºi formularea de la pct. f) Ñ ”alocaþii de bugetÒ Ñ sã fie eliminate, iar mai departe, regimul de taxare ºi tarifare sã se facã conform Constituþiei, prin lege.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

V-am dat cuvântul. O

Dacã-mi permiteþi, domnule preºedinte!

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

Sigur cã da, dar dumneavoastrã aþi fãcut o propunere ºi o avem aici ºi o

Am înþeles.

Iniþiatorii, vã rog.

Domnule preºedinte, domnilor senatori,

Sunt de acord cu ceea ce spune domnul senator Aurel Constantin Ilie, cã taxele trebuiesc stabilite prin lege. Subscriu la acest principiu. Dar vor fi alte legi care se vor lega de aceastã lege ºi aceasta va fi susþinerea lor pentru iniþiere. Deci, o vom face.

Hotãrâre de Guvern...

Deci, o vom face. De ce a rãmas acest... Vã spun de ce a rãmas. Pentru cã au fost introduse ºi tarife, care au picat în discuþia de la comisie. Din cauza asta. Pentru cã tarifele se pot stabili prin hotãrâre de Guvern.

Deci, alocaþiile bugetare nu pot fi eliminate. V-am spus cã în situaþia în care se renunþã la o parte din datoria externã, bugetul de stat este obligat sã alimenteze acest fond de mediu cu sumã echivalentã. Nu sunt poveºti, domnul senator...

Banii ãºtia trebuie sã vinã de la buget, nu din altã parte.

Dar, vã rog frumos. Am dat cuvântul ori de câte ori mi s-a cerut, lãsaþi sã vorbeascã. Aþi terminat, da?

Avem, în primul rând, mai multe propuneri de eliminare, ºi cu asta trebuie sã începem; apoi o propunere de reformulare.

Prima propunere a fost ca punctul acesta c 9 sã fie eliminat ºi vã rog sã vã pronunþaþi asupra acestei propuneri.

Cu 63 de voturi pentru, 9 împotrivã ºi douã abþineri, subalineatul c 9 a fost eliminat.

Apoi s-a propus eliminarea din art. 9 alin. 1 lit. a) (sã vãd dacã nu cumva e în întregime). Da. Eliminarea lit. a), b) ºi c). Voi supune pe rând pentru cã pot sã fie pãreri diferite în legãturã cu ele.

Deci, eliminarea din art. 9 alin. 1 lit. a). Cine este pentru?

Cu 20 de voturi pentru, 62 împotrivã, 4 abþineri, propunerea de eliminare a lit. a) a fost respinsã.

Eliminarea lit. b) din acelaºi alineat.

Cu 18 voturi pentru, 62 de voturi împotrivã ºi 5 abþineri, s-a respins propunerea de eliminare.

Propunerea de eliminare a lit. c) cu toate subpunctele, pânã la cÐ8; pe cÐ9 deja l-am eliminat.

Prin urmare, propunerea de eliminare a lit. c) în întregime.

Cu 9 voturi pentru, 71 de voturi împotrivã ºi 4 abþineri, aceastã propunere de eliminare a fost respinsã.

Mai avem sã soluþionãm amendamentul de reformulare propus de colegul nostru, domnul senator Fuior, ºi am sã vã citesc despre ce e vorba Ð textul art. 9 alin. 1 lit. f): ”Alocaþii de la bugetul de stat ºi, dupã caz, din bugetele locale, vãrsãminte, donaþii, asistenþã financiarã, fãcute de cãtre instituþii ºi organizaþii publice sau private, de persoane particulare sau de organizaþii ºi organisme internaþionale, precum ºi de cãtre guverne ºi agenþii guvernamentaleÉÒ Este bine pentru redactarea dacã spunem aici ”ºi de cãtreÒ; peste tot sã spunem ”de cãtreÒ, dar asta are mai puþinã importanþã. Prin urmare, acesta este textul reformulãrii alin. f), cu care am înþeles cã iniþiatorii au fost de acordÉ

Domnul senator Ilie, vã rog.

Am propus la acest alineat: ”eliminarea alocaþiilor de la bugetul de stat ºi locale.Ò

Da, este exact, îmi cer scuze!

Prin urmare, s-a mai cerut eliminarea din lit. f) a pãrþii în careÉ

Dar deja s-a votat.

Nu, nu, nu, acest lucru nu l-am votat, am votat articolul celãlalt, lit. c), asta este lit. f).

Deci, propuneþi sã se elimine: ”É alocaþiile de la bugetul de stat ºi din bugetele localeÉÒ.

Deci, se propune eliminarea din lit. f), eliminarea pãrþii spunând: ”Éalocaþiile de la bugetul de stat ºi, dupã caz, din bugetele localeÉÒ.

Pentru aceastã eliminare vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Cu 19 voturi pentru, 71 de voturi împotrivã ºi 5 abþineri, ºi aceastã propune de eliminare s-a soluþionat, s-a respins.

Acum urmeazã sã vã pronunþaþi asupra reformulãrii art. 9 alin. 1 lit. f) aºa cum vi l-am citit, din partea domnului senator Fuior.

Vã rog votul dumneavoastrã.

Cu 75 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi o singurã abþinere, amendamentul a fost primit.

Acum am sã vã rog sã vã pronunþaþi prin vot cu privire la textul în întregime al art. 9.

Cu 81 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi douã abþineri, una a domnulului Fuior ºi una a mea, art. 9 a fost adoptat.

Mergem mai departe la art. 10.

La art. 9, inclusiv iniþiatorul a spus ceva în legãturã cu aceste taxe care se stabilesc de cãtre Guvern.

Treci la microfon!

Care taxe?

## Domnule preºedinte,

Eu am impresia cã, fie cã ne grãbim, se doreºte trecerea, aºa, cu uºurinþã, nu de cãtre dumneavoastrã, dar chiar iniþiatorul a spus cã nu este corect ca în lege sã

aparã cã regimul de taxare, cuantumul taxelor se stabileºte prin hotãrâre de Guvern.

N-am reþinut cã s-a propus o modificare.

ªi a fost propusã modificarea de cãtre domnul Aurel Ilie, care spune aºa: ”Regimul de taxare, cuantumul taxelor ºi modalitãþile de colectare a acestora vor fi stabilite prin lege.Ò

Aºa cum este constituþional.

Iertaþi-mã, aþi fãcut o asemenea propunere?

## Domnule preºedinte,

Eu am fãcut specificaþia cã aceste taxe sunt taxe de naturã fiscalã ºi Constituþia impune ca ele sã fie aprobate prin lege ºi am fãcut aceastã propunere pe care iniþiatorii ºi-au însuºit-o.

## Domnule preºedinte,

Suntem de acord cu modificarea propusã ºi eliminarea tarifelor.

Despre asta este vorba, de eliminare. Deci: ”É regimul de taxare ºi tarifare, cuantumul taxelor ºi tarifelorÉÒ.

Deci, rãmâne: ”Éregimul de taxare, cuantumul taxelor ºi modalitãþile de colectare a acestora, conform dispoziþiilor alin. 1ÉÒ.

Tariful se poate stabili prin hotãrâre de Guvern.

Exact!

Nu, staþi niþel cã noi trebuie sã lãmurim foarte bine ce votãm.

Vã rog sã spuneþi cum credeþi cã este de formulat acest alin. 2, pentru ca sã-l putem vota cum trebuie.

Eu n-am înþeles bine ce trebuie sã votãm! Deci: ”regimul de taxare ºi tarifareÒ rãmâne.

Fãrã ”tarifare.Ò

Fãrã ”tarifare.Ò

”Regimul de taxare, ÉÒ

Atât!

”Écuantumul taxelor ºi modalitãþileÉ, se stabilesc prin lege.Ò

Staþi, sã nu ne grãbim. Eu mãrturisesc ºi domnului Apostolache cã nu am de gând deloc sã mã grãbesc. Dacã ajungem la timp, ne oprim ºi continuãm dupãamiazã.

## Domnule preºedinte,

Nu putem, adicã, lãsând ”taxeÒ, É sã le stabilim prin hotãrâre de Guvern, tarifele se pot stabili prin hotãrâre de Guvern, cã reprezintã preþul prestaþiei, iar taxa fiscalã se stabileºte prin lege.

Eu vã propun ca sã acceptaþi urmãtorul text: ”É regimul de taxare ºi tarifare, cuantumul tarifelor ºi modalitãþile de colectareÉÒ ºi textul continuã. Adicã tãiem ”Étaxelor ºiÉÒ.

Deci numai cuvântul ”Étaxelor ºiÉÒ, cele douã cuvinte.

Amendamentul este însuºit, domnule preºedinte.

Da, dumneavoastrãÉ

## Domnule preºedinte,

La alin. 2 lit. a) se spune: ”Acordarea de credite pentru proiecte de investiþieÉÒ. Fondul va avea activitate bancarã? Pentru cã asta este o activitate pur bancarã.

Mã iertaþi, art. 10, care?

Alin. 2 lit. a).

La mine este ”sprijinirea ºi încurajareaÉÒ, aaa, a 2-a! Da: ”Acordarea de credite.Ò

O sã fie instituþie bancarã sau ce?!

Poate acorda credite.

Da, cele douã cuvinte.

Deci, ar rãmâne, aºa, ca sã fim foarte lãmuriþi: ”Regimul de taxare ºi tarifare, cuantumul tarifelor ºi modalitãþileÉÒ ºi textul curge.

Aþi înþeles? De acord?

Deci, aþi eliminat taxele, nu?

De acord, ºi rãmâne textul cu hotãrârea Guvernului.

De acord ºi comisia?

Da, de acord.

Mai rãmâne sã fie de acord ºi plenul Senatului cu aceastã reformulare a alin. 2 din art. 9. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

Cu 85 de voturi pentru, vot unanim, art. 9 a fost adoptat.

Capitolul IV Ð titlul Ð ”Destinaþia Fondului pentru mediuÒ.

Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 74 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi douã abþineri, titlul a fost aprobat.

Art. 10 are o singurã modificare la alin. 2.

Nu, numai bãncile acordã credite în România. Luaþi legea bancarã!

2. Poate îmi explicaþi la lit. e): ”Acordarea de credite Fondului Proprietãþii de Stat pentru achitarea de cãtre întreprinderile care se privatizeazã a datoriei de mediu.Ò

Este modificarea adusã în afara proiectului iniþial ºi noi am cerut eliminarea ei.

Bun, vã mulþumesc, dar vã rog, eu propun eliminarea ºi a lit. a).

Numai a lit. a) sau ºi a lit. e)?

ªi a lit. e). Deci, a lit. a) ºi e). Vã mulþumesc.

Deci, eliminarea lit. a) ºi e). Domnul senator Fuior.

Domnule preºedinte, domnilor senatori,

La lit. a), în loc de ”acordareÒ Ð ”propunere de credite pentru proiecteÒ ºi la lit. e) sunt pentru eliminare.

Bun, se pare cã finanþiºtii nu acceptã ideea de propunere de credit. Eu nu mã numãr printre ei.

S-a cerut eliminarea punctelor a) ºi e). Iniþiatorii?

În ce priveºte lit. e) sunt de acord cu eliminarea ei. În ce priveºte lit. a), probabil cã în legislaþia actualã este adevãrat cã numai banca poate sã acorde credite, însã dorinþa noastrã a fost de a ajuta acele societãþi comerciale care vor sã dezvolte proiecte majore în ceea ce priveºte mediul, de a le ajuta cu resurse financiare. Probabil cã o cofinanþare, sau sã gãsim o altã formulare aici, în loc de ”Éacordare de crediteÉÒ, ca sã nu ne substituim bãncilor în privinþa aceasta.

Dar aprobarea sau garantarea?

Domnul Ilie, domnul Dobrescu.

Exact! În ceea ce priveºte garantarea este la lit. c).

## Domnule preºedinte,

Cred cã este o imixtiune din, ºtiu eu, exces de zel. Eu propun acelaºi lucru: sã fie eliminate lit. a) ºi e) pentru cã la lit. b) este prevãzutã extrem de rezonabil realizarea proiectelor deÉ, cutare, cutare, cutare, cutare, cutare. Deci, în acest paragraf b), realizarea înseamnã ºi plata acestor proiecte din acest fond.

Nu, subvenþionarea!

## Domnule,

Dar dacã înseamnã plata proiectului, face proiectul de aºa naturã ca sã poatã fi plãtit.

Susþineþi, deci, eliminarea celor douã litere.

Ne însuºim propunerile în ceea ce priveºte eliminarea lit. a) ºi e) de la alin. 2 al art. 10.

Domnul Dobrescu, mai aveþi de spus ceva faþã de acest acord?

Se propune o formulã de compromis, oarecum.

Nu, cã s-a admis eliminarea. ªi sã nu ne mai compromitem.

Am o formulã mai bunã.

Comisia este de acord?

Cu eliminarea lit. a) ºi f).

Am eu o formulã mai bunã la lit. a) Ð ”Ésusþinere pentru proiecte de investiþii sau cofinanþarea acestoraÉÒ. Deci, cuvântul ”susþinereaÒ consider cã acoperã. Dacã este de acord iniþiatorul.

Întâi trebuie sã supunem la vot eliminarea ºi apoi sã vedem dacã se pot înlocui aceste litere cu altceva.

Vã rog sã exprimaþi un singur vot cu privire la eliminarea punctelor a) ºi e), acceptatã de toatã lumea. Vã rog sã votaþi.

Cu 78 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi douã abþineri, a fost admisã eliminarea.

Mai stãruiþi în reformulare? Nu.

Vã rog sã vã exprimaþi votul cu privire la art. 10 în întregimea lui.

Cu 84 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 3 abþineri, admis.

Art. 11 Ð fãrã modificãri. Vã rog votul dumneavoastrã. Cu 80 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 3 abþineriÉ Vã mulþumesc.

Capitolul V Ð titlul capitolului Ð ”Sancþiuni.Ò Votul dumneavoastrã, vã rog.

Cu 80 de voturi pentru, o singurã abþinere, admis.

Art. 12 alin. 2 Ð se propune o modificare cu care iniþiatorul este de acord; comisia ºi-o pãstreazã. Vã rog sã votaþi art. 12 în întregime, cu modificarea din alin. 2.

Cu 75 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi o abþinere, art. 12 a fost adoptat.

Capitolul VI Ð titlul capitolului Ð ”Dispoziþii tranzitorii ºi finale.Ò Cu aceastã completare a titlului, vã rog sã vã exprimaþi votul cu privire la titlu.

Cu 72 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi o abþinere, titlul capitolului VI a fost adoptat. Vã rog, aþi pus o întrebare?

## Am o întrebare.

La art. 13 se spune: ”Constatarea ºi aplicarea sancþiunilor prevãzute la art. 12 se fac de cãtre personalul serviciilor descentralizate al Ministerului Finanþelor.Ò Pânã acum, în lege nu s-a spus nimic despre Ministerul Finanþelor. S-a spus despre un organism care se creeazã, care gestioneazã aceastã resursã, care, mã rog, îi face tot tacâmul ºi o pun în aplicare. Care este legãtura între cei de la serviciile descentralizate ale Ministerului Finanþelor ºi Fondul de mediu?

Respectarea disciplinei financiare!

Care, care, pe ce bazã? Vreau sã ºtiu!

Nu, lãsaþi sã rãspundã iniþiatorii.

Pe ce bazã poate interveni serviciul descentralizat al Ministerului Finanþelor în derularea unui fond care este în gestiunea indirectã a Ministerului Mediului ºi, respectiv, a unui organism pe care l-am creat noi prin lege? Vreau sã ºtiu, cã nu înþeleg!

Vã rog sã rãspundeþi.

## Domnule preºedinte,

Dacã legea poate permite un astfel de lucruÉ în ce temei? În temeiul acestei legi, salariaþii Ministerului Finanþelor vor avea posibilitatea ºi vor avea competenþa sã urmãreascã modul în care se constatã ºi se aplicã prevederile acestei legi. Este vorba de o disciplinã financiarã ºi eu cred cã inspectorii financiari ai ministerului din teritoriu pot fi abilitaþi sã intervinã ºi sã supravegheze respectarea legii.

## Domnule preºedinte, dacã-mi permiteþi!

Cred cã se poate, dar cred cã Ministerul Finanþelor dacã va face acest serviciu îl va face contra unei taxe, contra uneiÉ, este un serviciu pe care-l fac. Care este cuantumul acestui serviciu, cine-l negociazã? Pentru cã nu mai este pe bazã de relaþii de serviciu care nu are nici o legãturã cu subiectul din propoziþie.

Vã asigur cã atâta timp cât va fi ministru domnul Remeº nu o sã cearã asemenea chestiuni.

## Domnule preºedinte,

Din cunoºtinþele mele, Ministerul Finanþelor nu este o societate comercialã care sã presteze un serviciu contra cost. El este autorizat de stat.

Bun, a fost numai o lãmurire pe care aþi dat-o ºi, dupã zâmbetul pe care-l are domnul fost ministru, se pare cã este mulþumit.

Vã rog, domnul Marin Stelian.!

La vot, domnule preºedinte!

La vot, la vot, dar nu putem sã oprim intervenþiile, mai avem numai un articol aºa cãÉ, ºi vom asigura pauza aºa cum trebuie.

## Domnule preºedinte,

Nu suntem la prima lege de constituire a unui fond special. În toate legile am prevãzut cã urmãrirea încasãrii veniturilor la fondul respectiv se face de cãtre organele ministerului care gestioneazã fondul. Nu putem sã-i dãm Ministerului Finanþelor, cã dacã-i dãm sarcini din astea, ca sã urmãreascã încasarea, aplicarea amenzilor, penalitãþilor etc., el trebuie sã se ocupe de tot. Adicã unul gestioneazã ºi altul trebuie sã controlezeÉ, sãÉ, pãi dacã nu cunoaºte? Deci, eu vã propun ca în loc de ”serviciile descentralizate ale Ministerului FinanþelorÒ, cã nu e posibil, sã vorbim de ”serviciile descentralizate ale Ministerului Mediului, Pãdurilor ºi Apelor.Ò

Vã mulþumesc.

## Da, domnule.

Mi-aº permite sã informez sau sã vã aduc aminte cã între sursele de constituire a acestui fond se aflã ºi alocaþii bugetare, bani publici. Or eu cred cã autoritatea centralã în finanþele publice, Ministerul Finanþelor, poate sã se implice în urmãrirea unei eventuale evaziuni fiscale.

Inovãm, acum!

Eu nu accept aceastã situaþie. De altfel, e prima datã când într-o lege de constituire a unor fonduri extrabugetare bãgãm alimentarea de la buget. S-a votat aºa, o sã rãmânem în istorie cã Senatul României, Parlamentul din perioada asta, cã am putut sã votãm aºa ceva, dar haideþi sã nu mergem numai cu explicaþii cã dacã-mi vine o sumã de la bugetÉ, pãi dacã nu o sã am alocaþii de la buget, de exemplu, în anul 2000, aveþi vreo sumã prevãzutã cu aceastã destinaþie în proiectul bugetului de stat? Nu aveþi! ªi atunci explicaþia dumneavoastrã cade, vã spun.

Nu se poate aºa ceva, ca unul sã se ocupe de colectare, de utilizare, de gestionarea acestui cont, a acestor fonduri, iar altul sã controleze.

Cred cã este clar.

Vã asigur însã cã art. 13 nu a fost votat. De abia îl discutãm.

Întreb pe domnul ministru de data aceasta: Nu cumva ministerul poate sã-ºi asume acest control?

Domnule preºedinte, domnilor senatori,

Art. 13 face trimitere la prevederile art. 12 alin. 1, unde se spune: ”É nerespectarea prevederilor legale privind constituirea ºi utilizarea Fondului pentru mediu atrage rãspunderea civilã, contravenþionalã, materialã sau penalã, dupã caz, în condiþiile legislaþiei privind combaterea evaziunii fiscale.Ò Eu nu pot sã angajez unitãþile ministerului sã se ocupe de evaziune fiscalã. Asta-i problema!

ªi sancþiunea cine o aplicã?

Dar nu sunt abilitaþi inspectorii pe problemele de protecþia mediului sã sancþioneze evaziunea fiscalã!

Acum puteþi sã puneþi la vot, domnule preºedinte.

Prin urmare, dumneavoastrã propuneþi ca amendament sã înlocuiþi Ministerul Finanþelor cu Ministerul Mediului, Apelor ºi Pãdurilor.

Bun, acesta esteÉ

Îmi daþi voie?

Vã dau, sigur cã vã dau.

Domnule preºedinte,

Domnul ministru al mediului are dreptate. Evaziunea fiscalã nu poate sã fie controlatã ºi sancþionatã decât de organele Ministerului Finanþelor, dar art. 12 rezolvã chestiunea.

Mediul?

Nu a finanþelor, numai cei de la Finanþe pot sã controleze evaziunea fiscalã, clar, dar aceastã chestiune este rezolvatã la art. 12, pentru cã acolo se spune cã se asimileazã cu evaziunea fiscalã. De acord?

Înseamnã cã celãlalt control de la art. 13, în discuþie, excede pãrþii de evaziune fiscalã ºi, prin urmare, poate exista un control al evaziunii fiscale exercitat de Ministerul Finanþelor ºi un control al altor abateri de naturã financiarã, pe care ar fi normal sã-l facã Ministerul Mediului, pentru coerenþa acþiunii.

Dar, întâi de toate, în art. 12 se vorbeºte despre condiþiile legislaþiei privind combaterea evaziunii fiscale ºi nu de stabilirea incriminãrii în acest sens. De altfel, aºa aþi spus ºi dumneavoastrã .

Nu cumva, nu ºtiuÉ Domnul secretar Pusk‡s, poftiþi!

Este bine venitã discuþia, domnule preºedinte, onorat Senat, pentru cã tot trãgând la ceva, am constatat o greºealã la art. 12 alin. 1, care face referire la art. 14.

Cred cã numãrãtoarea iniþialã a fost altceva ºi art. 14 nu mai este cazul sã ne referim la el, ci la art. 10.

Rugãm iniþiatorul sã se uite pentru cã susþinerea prevãzutã la art. 14, eu cred cã la art. 10, cã acum numãrãtoareaÉ

Cred cã este o eroare.

Era un amendament al comisiei, pe care ni l-am însuºit, ºi am înþeles cã s-a votat amendamentul comisiei.

Nu, este o eroare materialã.

S-a revenit.

Bun, s-a fãcut ºi o propunere ca aceastã constatare sã fie fãcutã de ambele ministere. Dacã existã o asemenea posibilitate, eu nu îmi mai dau seama.

O datã sau alternativ?

ªtiþi povestea cu copilul ºi moaºele?

Dupã caz. Când e vorba de evaziune, sigur cã da. Am putea spune aºaÉ, un moment, cã ar fi pãcat sã ne oprim tocmai acum: ”Constatarea ºi aplicarea sancþiunilor prevãzute la art. 12 se fac de cãtre personalul serviciilor descentralizate ale Ministerului Mediului, Apelor ºi Pãdurilor ºi, dupã caz, de cele ale Ministerului FinanþelorÒ ºi acolo este vorba de exact ceea ce priveºte evaziunea fiscalã.

Sunteþi de acord cu aceastã formulare, da? Da. Votul dumneavoastrã, vã rog, pentru art. 13, vã rog.

Vã rog sã vã mai exprimaþi o datã votul, poate izbutim ca astãzi, cu atâta întârziere, sã votãm o lege.

Cu 73 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 3 abþineri, art. 13, cu completãrile reþinute, a fost adoptat.

Art. 14, cu amendamentul comisiei, cu care sunteþi de acord. Cu acest amendament, vã rog sã votaþi art. 14.

Cu 71 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi o abþinere, art. 14, a fost adoptat.

Acum am sã vã rog, cu atenþie, sã votãm legea în ansamblul ei. Vã rog sã votaþi.

Cu 80 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi o abþinere, proiectul de lege a fost adoptat de Senatul României.

Domnule preºedinte, dacã-mi daþi voie un minut.

Vreau sã vã mulþumesc dumneavoastrã, domnilor senatori, participanþi astãzi la dezbatere, pentru susþinerea acestui proiect de lege, sã vã doresc, indiferent de ipostaze, sã vã bucuraþi de binefacerile Fondului de mediu, exprimate într-o calitate mai bunã a apei, aerului ºi, în general, a factorilor de mediu.

Reluãm dezbaterile la orele 15,30, deci peste douã ore.

DUPÃ PAUZÃ

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Aplicãm prima regulã de la frecvenþa învãþãmântului. Prezenþa!

|**Domnul Mircea Ioan Popa:**|| |---|---| |Achim Gheorghe|absent| |Aichimoaie Ionel|prezent| |Alexandru Nicolae|prezent| |Apostolache Victor|absent| |Ardelean Ioan|prezent| |Avarvarei Ioan|prezent| |Avram Gheorghe|prezent| |Badea Dumitru|absent| |Badea Nelu|absent| |Bãdiceanu Nistor|prezent| |Bãdulescu Doru Laurian|prezent| |Bãlãnescu Mihail|prezent| |Bãraº Ioan|prezent| |Blaga Vasile|absent| |Bleahu Marcian-David|prezent| |Blejan Constantin|prezent| |Bogdan Florin|prezent| |Boiangiu Cornel|prezent| |Boilã Matei|absent| |Bold Ion|prezent| |Brânzan Emilian|prezent| |Bucur Corneliu Ioan|absent| |Bunduc Gheorghe|prezent| |Burghelea Ioan|absent| |Burtea Marcu|prezent| |Buruianã Florin|prezent| |Caraman Petru|prezent| |Cataramã Viorel|absent| |Cãncescu Aristotel Adrian|absent| |Câmpean Teodor|prezent| |Cârciumaru Ion|absent| |Cerveni Niculae|absent| |Chiriacescu Sergiu|absent| |Ciurtin Costicã|prezent| |Clonaru Victor|prezent| |Cotarcea Haralambie|absent| |Cozmâncã Octav|absent| |Crecan Augustin|prezent| |Creþu Ioan|prezent| |Csap— Iosif|prezent| |Dide Nicolae|absent| |Dima Emil|prezent| |Dobrescu Rãsvan|prezent|

Dobrescu Vasile prezent Drãgulescu Iosif ªtefan absent Dumitraºcu Gheorghe absent Dumitrescu Cristian Sorin absent Dumitrescu Ticu Constantin absent Eckstein-Kov‡cs PŽter absent Fãniþã Triþã prezent Feldman Radu Alexandru absent Frunda Gyšrgy absent Fuior Victor prezent Gabrielescu Valentin Corneliu prezent Gaita Doru prezent Gavaliugov Corneliu Dorin absent Gãvãnescu Vicenþiu prezent Gheorghiu Costel prezent Gherman Liviu prezent Ghiþiu Paul absent Glodean Voicu Valentin prezent Hajdœ MenyhŽrt G‡bor absent Hauca Teodor prezent Huidu Dumitru absent Ilie Aurel Constantin absent Ilie ªtefan absent Iliescu Ion absent Ion Vasile absent Ionescu Cazimir Benedict prezent Ionescu Quintus-Mircea absent Juravlea Petru absent Lãzãrescu Amedeu Dan prezent Lšrinczi Iuliu prezent Maior Liviu absent Marcu Ion absent Marin Dan Stelian absent Marinescu Voinea Bogdan absent Mark— BŽla absent Matetovici Mihai absent Meleºcanu Teodor Viorel absent Mînzînã Ion absent Moisin Ioan prezent Mortun Alexandru Ioan prezent MŸller Constantin prezent NŽmeth Csaba prezent Nicolaescu Sergiu prezent Nicolai Marin prezent Ninosu Petre absent Oprea Andreiu prezent Opriº Octavian absent Paleologu Alexandru prezent Panã Viorel Marian absent Paºca Liviu Titus prezent Pãcuraru Paul prezent Pãtru Nicolae absent Pãvãlaºcu Gheorghe absent Petrescu Mihai absent Plãticã-Vidovici Ilie absent Pop Ioan Sabin prezent Pop Stelian Alexandru prezent Popa Mircea Ioan prezent Popa Virgil absent Popescu Dan Mircea absent Popescu Virgil absent Popovici Alexandru prezent Prahase Ioan Mircea prezent Preda Elena prezentã Preda Florea absent Predescu Ion absent Predilã Marin absent Prisãcaru Ghiorghi absent Pruteanu George-Mihail absent Pusk‡s Valentin-Zolt‡n prezent Roman Petre absent Sava Constantin absent Sãndulescu ªerban prezent Secrieru Dinu absent SŽres Denes prezent Sersea Nicolae prezent Solcanu Ion prezent Spineanu Ulm Nicolae prezent Stãnoiu Mihaela-Rodica absentã Szab— K‡roly-Ferenc prezent ªtefan Viorel absent ªtireanu Octavian absent Tambozi Justin absent Tãrãcilã Doru Ioan absent Timofte Alexandru-Radu prezent Tocaci Emil prezent Tudor Corneliu Vadim absent Turianu Corneliu absent Ulici Laurenþiu absent Ungureanu Vasile prezent Vasile Radu absent Vasiliu Constantin Dan absent Vasiliu Eugen prezent Vãcaru Vasile absent Vãcãroiu Nicolae absent Verest—y Attila absent Vladislav Tiberiu prezent Vornicu Sorin Adrian absent Vosganian Varujan absent Zavici Nicolae prezent Domnul Paleologu, prezent. A mai venit cineva?

Da.

## Domnilor colegi,

Rezultatul efectuãrii prezenþei aratã cã suntem 73 în acest moment, aºa cã ne-am fãcut de lucru.

Vã propun sã începem aºa cum am votat de dimineaþã: sã se treacã pe pct. 2 poz. 15 ºi anume propunerea legislativã pentru modificarea Legii nr. 189/1998 privind finanþele publice locale, publicatã în **Monitorul Oficial** nr. 404/22 octombrie 1998, continuare.

Poz. 15 am încercat-o ºi în ºedinþa de data trecutã. Am constatat atunci în mapa propunerii de lege cã nu aveam avizul Guvernului.

Iniþiatorul, vã rog! Comisia de buget, finanþe? Este! Domnule senator Oprea,

Aþi primit punctul de vedere al Guvernului ºi aþi corectat raportul?

## Domnule preºedinte,

S-a primit un punct de vedere al Guvernului, dar înainte de 18 mai 1999. Vã atenþionez cã raportul Comisiilor de buget, finanþe ºi administraþie publicã a fost depus în 10.06.1999. Pentru perioada dinaintea raportului s-a primit un punct de vedere favorabil de la Guvern, dar între timp a apãrut Ordonanþa de urgenþã nr. 216/29 decembrie 1999 care modificã acelaºi art. 8.

În aceste condiþii, v-aº propune, domnule preºedinte Ñ ºi propun ºi iniþiatorului Ð ca modificarea acestui articol sã o facem o singurã datã, când vom discuta Ordonanþa de urgenþã nr. 216/29 decembrie 1999 ºi sã cuprindem aceastã iniþiativã legislativã ca amendament la aceastã ordonanþã. Este vorba de art. 8, un punct nou.

V-aº propune aceastã soluþie pentru simplificarea procesului legislativ. Ea rãmâne în atenþia comisiei ºi atunci când discutãm ordonanþa de urgenþã o punem ca amendament.

Da. Ar fi o soluþie.

Iniþiatorul, ce poziþie aveþi faþã de propunerea preºedintelui comisiei?

## Domnule preºedinte,

Eu nu sunt de acord cu acest punct de vedere proiectat de doamna secretar de stat cu 10 minute înainte. Nu aºa se face o motivare. Eu zic cã domnul preºedinte Oprea nu a înþeles sensul exact al modificãrii acestei legiÉ ( _Discuþii._ ) É ºi nu se discutã un asemenea proiect de lege de o asemenea importanþã în 15 minute. Probabil când se reeºaloneazã datoriile se discutã asemenea probleme.

## Domnule senator,

Vã rog frumos, uitaþi-vã cã deja a început asaltul cu procedura. Dacã faceþi comentarii în divergenþã nu este în ordine. Trebuie sã exprimaþi un punct de vedere. Sunteþi sau nu de acord cu un punct de vedere al comisiei?

## **Domnul Tiberiu Vladislav:**

Nu sunt de acord, pentru cã modificarea de care vorbeºte domnul Oprea este invers proporþionalã, nu este cea pe care o propun eu. Nu are nici o legãturã un proiect cu altul. _(Discuþii, aprobãri multe din salã)._

Îl rog sã-l citeascã mai atent ºi sã-l discutãm. Eu nu sunt de acord cu aceastã modificare ºi doresc sã continuãm sã discutãm legea.

## **Din salã**

**:**

Aºa este!

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Aici trebuie sã

## Domnule preºedinte, distins Senat,

Dacã o iniþiativã legislativã este pusã pe ordinea de zi a plenului Senatului, atunci el poate hotãrî, eventual, retrimiterea la comisie. Nici iniþiatorul nu are dreptul sã-ºi retragã iniþiativa. Nu putem discuta aceastã problemã. O singurã soluþie existã, dacã soluþia va fi aceasta. Plenul Senatului va hotãrî retrimiterea pentru rediscutare la comisie. Nu se poate retrage iniþiativa din plenul Senatului. Trebuie discutatã, poate fi adoptatã, poate fi respinsã, dar nu ºi retrasã.

Vã rog, domnule senator Hauca.

## Domnule preºedinte, stimaþi colegi,

Eu doream sâ adresez numai o întrebare domnului preºedinte al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci: Cele solicitate mai înainte de dumnealui au fost ridicate în numele comisiei Ð dacã le-a discutat în comisii Ð sau a fost o exprimare personalã a dânsului în urma consultãrii cu doamna secretar de stat? Asta ca sã fim în cunoºtinþã de cauzã cum acordãm votul pentru cã iniþiativa legislativã este pertinentã, importantã, ºi cred cã ar trebui sã ne aplecãm cu foarte multã atenþie asupra acestei iniþiative ºi sã nu tratãm problema superficial, într-un termen foarte redus ºi sã o punem în numele comisiei ca o chestiune deja discutatã. Mie mi se pare cã discuþia nu s-a purtat în comisii, ci a fost o consultare de ultim moment cu reprezentantul Ministerului Finanþelor. ( _Discuþii._ )

O lãmurire.

Un moment, domnule senator.

Sã vedem ºi problema pe care o ridicã domnul senator Gherman. Poate comasãm rãspunsurile.

Vã rog, domnul senator Gherman.

## Domnule preºedinte,

Încep sã fiu îngrijorat. Azi dimineaþã am votat cu generozitate ca pct. 15 de pe ordinea de zi sã se aducã la pct. 2. Acest lucru implicã nu numai urgenþa, nu numai rapiditatea promisã trecerii acestui proiect prin plen, ci implicã, în egalã mãsurã, ºi un acord între iniþiator ºi comisie. Acum, dupã entuziasmul de azi de la ora 11,00 Ñ era sã zic ca ºi Heinrich Bšhl de la ”9 ºi jumãtateÒ, acea partidã de biliard Ñ dupã entuziasmul matinal, constatãm cã aducerea la acest loc fruntaº 2 începe sã devinã o chestiune absolut problematicã pentru cã pãrþile nu s-au înþeles. Eu totuºi aº solicita ca la aceste chestiuni în care facem bulversãri Ñ ºi nu aºa, modeste, de pe locul 5 pe 3, ci de pe 15 pe 2 Ñ sã avem toate elementele pregãtite pentru cã altfel începe sã semene cu o comedie la care participãm cu toþii fãrã sã ºtim. Este un sentiment personal care pe mine mã deranjeazã, deoa-

rece, de bunã-credinþã azi dimineaþã Ñ când ni s-a spus ce important este, cã se va face ºi se va drege Ñ am spus **da** , iar acum dintr-o datã stau ºi eu ºi mã tot minunez ce se va întâmpla cu aceastã disputã, cã o fi sau nu o fi.

Vã mulþumesc.

Era un fel de exprimare a unui sentiment personal ºi a unei neliniºti legate de continuul spirit de iniþiativã creatoare a Senatului nostru.

Vã mulþumesc. ( _Discuþii._ )

Mulþumesc.

Domnul senator Gaita.

Sã ascultãm punctele de vedere, cã trebuie sã rãspundeþi din partea comisiei, domnule senator.

## Domnule preºedinte,

Sunt unul dintre cei care am susþinut trecerea pe locul 2 ºi, dacã-mi permiteþi, chiar aº aprofunda puþin motivul.

Am arãtat situaþia din zonele defavorizate, respectiv Valea Jiului, acum o sãptãmânã. Se pare cã o parte din salã a rãmas impasibilã la aceastã situaþie dezastruoasã care existã acolo.

Sunt sigur cã nu este prima întâlnire cu Ministerul Finanþelor la o iniþiativã legislativã care se lasã cu acest deznodãmânt de retrimitere ºi de tergiversare. Aº putea sã vã þin mult timp trecându-le în revistã pe toate. Eu cred cã am putea face un pas spre descentralizare cãtre bugetele locale Ñ lucru pe care îl vrem cu toþii Ñ ºi un pas spre rezolvarea problematicilor deosebite din zonele defavorizate. V-aº aduce aminte cã în aceste zone, programul de restructurare trebuia sã cuprindã o serie de mãsuri de ansamblu de naturã organizatoricã, tehnicã, tehnologicã, managerialã, financiarã º.a.m.d., care sã asigure eliminarea pierderilor, a plãþilor restante, a fluxurilor financiare negative etc. De asemenea, nu au existat programe clare, viabile ºi acum noi putem oarecum sã reparãm, dar eu am cerut chiar o analizã a ceea ce s-a întâmplat în aceste zone, respectiv în Valea Jiului. Cert este cã în aceastã iarnã populaþia se aflã într-o situaþie disperatã de sãrãcie, iar în lipsa mijloacelor materiale, creºterea preþurilor la energie termicã, electricã, apã vor produce puternice convulsii sociale pe care autoritãþile locale Ñ aici am vrut sã ajung Ñ nu le pot soluþiona dacã noi nu venim în ajutorul lor. Prin aceastã descentralizare ºi prin trecerea la 30% la bugetul de stat ºi 60% la unitãþile administrativ-teritoriale, eu cred cã putem repara ca sã facem dreptate în aceste zone.

Vã mulþumesc.

Aºa cã v-aº ruga sã trecem la discuþii generale ºi la discuþia pe articole. Mulþumesc.

Mulþumesc ºi eu, domnule senator.

Domnul senator Liviu Paºca.

Aº dori sã fiþi ultimul vorbitor, ca sã trecem pe procedurã. Sã ascultãm punctul de vedere.

Domnule preºedinte,É

Staþi puþin, domnule senator. Întâi domnul senator Paºca.

Domnule preºedinte, stimaþi colegi,

Vreau sã explic ca sã înþelegem cu toþii. Aceastã iniþiativã este bine venitã. Urmeazã ca noi sã adoptãm o procedurã. De ce? Pentru cã pânã în 31 decembrie 1999É sau hai sã încep altfel. Conform Legii nr. 189/1998, Éera hotãrât ca din 1999 sã se plãteascã 40% din impozitul pe salariu la nivelul unitãþii administrativ-teritoriale pe raza cãreia era sediul firmei, 10% sã meargã la bugetul judeþului, iar 50% sã meargã la bugetul de stat.

O datã cu adoptarea Legii bugetului de stat pe 1999, noi am hotãrât ca aceste procente sã se modifice în urmãtoarea structurã:

Ð în loc de 40% sã rãmânã 35%;

Ð în loc de 10% sã meargã 15 la judeþ;

Ð la bugetul de stat restul de 50%.

Asta a funcþionat pânã în 31 decembrie 1999. Prin aceastã Ordonanþã nr. 216, Guvernul a hotãrât ca de la 1 ianuarie 2000, impozitul pe salariu care este asimilat ca venit, conform Ordonanþei nr. 73 privind impozitul pe venit, sã urmeze urmãtorul traseu. Tot impozitul pe venit se varsã la bugetul de stat, de unde bugetul de stat, în primele zile ale lunii urmãtoare, returneazã 40% unitãþii administrativ-teritoriale pe raza cãreia s-a realizat acest impozit pe venit, 10% la bugetul judeþului ºi 10% pentru un Fond de reechilibrare, urmând ca la bugetul de stat sã rãmânã restul de 40%.

Acum, prin aceastã propunere, noi trebuie sã o armonizãm cu situaþia de fapt ºi se poate propune ca, întradevãr, în zonele defavorizate ceea ce vine de la bugetul de stat sã fie mai mare decât 40%; 50% sau 60%.

Practic noi va trebui sã reformulãm art. 8 pentru a asigura o unitate de acþiune privind modul în care banii merg ºi, într-adevãr, în zonele defavorizate sã vinã un procent mai mare.

Acest lucru se poate realiza pe picior, hai sã zicem, în Senat, sau se poate returna la comisie, ºi venim cu aceastã formulã ºi toate lucrurile vor fi foarte clare.

Vorbiþi de alin. 3 al art. 8. La el v-aþi referit, domnule senator, alin. 3 al art. 8?

Da.

Rãspund eu.

Domnul senator Solcanu.

Domnule preºedinte,

Deocamdatã noi încã nu am intrat în dezbaterea proiectului de lege.

Corect! Trebuie sã hotãrâm ce facem. Mulþumesc.

Tocmai de aceea vã rog sã preluaþi conducerea lucrãrilorÉ

Încerc.

ɺedinþei Senatului ºi sã decidem în felul urmãtor: începerea dezbaterii acestei iniþiative legislative pentru cã ne aflãm, conform regulamentului, cu absolut toate condiþiile îndeplinite. Avem ºi acordul în scris al Guvernului, iar acesta, verbal, nu are nici o valoare, aici, pe moment, fãcut de distinsa doamnã secretar de stat Moroºanu Iozefina, ºi, în consecinþã, noi trebuie sã începem dezbaterea iniþiativei legislative ºi dacã apare vreun amendament pe fond, schimbãri de procente º.a.m.d., putem opera pe loc, aici.

Mulþumesc.

Mulþumesc, domnule senator. Este corect.

Vã rog, dar sã fiþi scurt. Chiar cã am intrat în discuþii generale.

## **Domnul Andreiu Oprea:**

Încerc sã fiu scurt, domnule preºedinte.

Intervenþia mea la început a fost doar una de clarificare, ºtiind cã încã nu am ajuns la discuþia pe fond. Îi rãspund domnului senator Hauca. Eu sunt foarte interesat în aplicarea ºi introducerea acestui punct pentru cã ºi eu fac parte din senatorii judeþului Hunedoara ºi, categoric, am fost de acord ºi în raportul comisiei.

Eu mã refeream la partea de procedurã. Suntem în situaþia în care vom modifica acelaºi articol al aceleiaºi legi ºi acum ºi peste o lunã. Suntem acum în situaþia de a decide dacã mergem pe fond sau aºteptãm ordonanþa de urgenþã. ( _Rumoare, discuþii, vociferãri._ )

Raportul comisiei pentru aceastã lege este favorabil.

**Din salã**

**:**

Ce legãturã are?! Ce-i cu asta?!

Vã menþineþi punctul de vedere, ca sã supun la vot, sau vã retrageþi cererea de retrimitere la comisie, cã asta aþi formulat. Sunteþi de acord? Ca sã ºtiu ce supun la vot. Dacã nuÉ intrãm pe fond.

Sunt de acord cu începerea dezbaterilor.

Deci vã retrageþi cererea de retrimitere la comisie. Da?

DaÉ daÉ

Bine. Mulþumesc. Domnilor colegi,

Sunteþi de acord sã considerãm cã toate discuþiile pânã acum au fost discuþii generale? ( _Aprobãri din salã._ ) Iniþiatorul îºi menþine punctul de vedere?

Da. ( _Discuþii._ )

## Domnilor colegi,

Vã rog sã mergeþi pe anexa la raport, textul propus de comisii.

Domnule senator,

Vã consult dacã sunteþi de acord cu textele propuse de comisii?

99 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere.

S-a adoptat.

Domnilor colegi,

Vã rog votul dumneavoastrã cu privire la art. 3, la care se înlocuieºte sintagma ”pe salariiÒ cu formularea ”pe venitul datorat bugetului de statÉÒ.

Deci, vã rog, votul dumneavoastrã, cu aceastã corecturã. ( _Discuþii._ )

Domnule senator Paºca, aveþi ocaziaÉ Uitaþi, cã nu a ieºitÉ

## Domnule preºedinte,

Dacã vrem sã fim în concordanþã cu toatã lumea, atunci trebuie sã spunem: ”Din impozitul pe venit virat la bugetul de stat se reîntoarce o cotã deÉÒ Ñ pentru cã toatã lumea, practic, de la 1 ianuarie 2000, acest impozit pe venit îl vireazã la bugetul de stat, de unde se reîntorc aceste procente. Pentru zonele defavorizate sã se reîntoarcã mai mult.

Nu pot vira decât ceva ce este datorat. Termenul juridic este ”datoratÒ, pentru cã, dacã îi virez un leu, atunci dau 60% dintr-un leuÉ

## Domnule preºedinte,

Dacã modificãm un singur cuvânt, rezolvãm situaþia propusã de domnul Oprea ºi Paºca. Este extrem de simplu. În loc sã spunem ”impozitul pe salariuÒ, sã spunem ”impozitul pe venitÒ ºi totul s-a terminat.

”Impozitul pe venit datoratÒ. Da? Mulþumesc.

Da. ªi restul este absolut în regulã. ( _Aprobãri din salã._ )

Mulþumesc. Este în ordine. Domnilor colegi,

Dar tot nu v-aþi pronunþat. Pe textul comisiei trecem în loc de ”salariiÒ trecem ”pe venit.Ò Bun. Este în ordine.

Numai puþin! Pe textul comisiei, amendamentul redactat de iniþiator, nu ”impozit pe salariiÒ, ci ”impozit pe venitÒ, iar la articolul unic vã rog sã spunem aºa: dupã alin. 3 se trece un nou alineat, 4, ºi nu 3, cum este trecut din greºealã. Acestea sunt amendamentele.

Staþi cã nu am ajuns acolo. Nu-mi daþi douã bomboane deodatã, cã mã înec. Staþi cã nu am ajuns acolo. E în ordine.

Domnilor colegi,

Vã rog votul dumneavoastrã pentru titlul legii. Vã rog votul dumneavoastrã pentru titlul legii!

Altminteri existãÉ

Nu, Érestul, am calea de a culege eu veniturile.

Eu de aceea v-am rugat sã discutãm ca aceasta sã fie o procedurã unicã. Deci, practic, în acest moment, dacã legea va trece, în zonele defavorizate va fi o procedurã, în celelalte zone va fi altã procedurã, pentru cã, în acest moment, agentul economic nu mai completeazã trei ordine de platã, cum fãcea pânã la 1 ianuarie 2000, ci un singur ordin de platã, urmând ca bugetul de stat sã returneze aceste procente care în zonele defavorizate, sigur, trebuie sã fie mai mari. Deci, este vorba de o singurã unitate de mãsurã.

Sigur, Senatul poate sã hotãrascã cum doreºte, dar este chestie de încurcãturi pentru plãtitori.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Da. Aþi auzit observaþia, domnilor colegi. Eu, oricum, trebuie sã pun la vot mai întâi formularea comisiei, deci înlocuirea cu ”venitulÒ. Iniþiatorul vãd cã este de acord.

Vã rog votul dumneavoastrã pentru aceastã formulare din textul propus de comisii, cu formularea ”venitÒ în loc de ”salariiÒ. Vã rog atenþie, ºi vã rog votul dumneavoastrã. Dacã nu, revenim ºi vedem cum completãm.

89 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, douã abþineri, s-a adoptat.

Trecem acum la articolul unic.

Vã rog acum sã faceþi propunerea. ( _Discuþii la prezidiu._ ) Deci, cu privire la articolul unic s-a cerut o precizare. Nu este? Atunci

Domnilor colegi,

Solicit votul dumneavoastrã pe lege în ansamblu. Vã rog votul dumneavoastrã.

84 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Vã mulþumesc, domnilor.

Mulþumim pentru consens.

Trecem la Proiectul de Lege privind organizarea ºi funcþionarea Bãncii de Export-Import a României Ñ EXIMBANK S.A. Ñ ºi instrumentele specifice de susþinere a comerþului exterior Ñ 19 articole.

Îl invit pe colegul meu de la Camera Deputaþilor, invit Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Nu am votat aºa ordinea de zi.

Eu merg dupã ce aþi votat, domnule! Vã rog, domnul senator Gherman.

Eu merg dupã ceea ce mi s-a spus, nu pun nimic de la mine. Merg dupã ce s-a votat dimineaþã.

## Domnule,

Cum este programul ãsta?! Aici vãd cã nu mi s-a fãcut menþiunea ºi am intrat în defect, dacã dânºii au dreptate. Ce urmeazã acum, dupã aceastã chestiune?

Legea cu I.A.S.-urile. ( _Discuþii în salã; discuþii la prezidiu._ )

Vã rog, verificaþi, domnule! Vã rog frumos, domnule! ( _Domnul senator Ioan Solcanu solicitã cuvântul._ )

Un moment, domnule senator, sã vedemÉ

## Domnule preºedinte,

Sunt unul dintre cei care am participat la ºedinþã dimineaþã. Dumneavoastrã aþi fost la o sesiune ºtiinþificã, am înþeles. Deci, dimineaþã, domnul preºedinte al Senatului, care a condus lucrãrile acestui onorabil for legislativ Ñ sau a fost mai mult onorabil decât astãzi Ñ a supus votului plenului propunerea de modificare în sensul ca pct. 15 sã treacã pe locul 2, iar pe locul 1 Legea privind Fondul pentru mediu. În mod obligatoriu, pct. 1 trebuia sã devinã pct. 3, pentru cã aºa s-a convenit.

Am înþeles. Domnul senatorÉ am înþeles, aplicãm ce aþi hotãrât. Am înþeles, nu contravin cu nimic, nu eÉ Eu am întrebat ºiÉ

Deci, domnilor colegi, vã rog frumos sã trecem la pct. 1, aºa cum este formulat. Îmi pare rãuÉ ( _Discuþii._ ) Ce sã facem? Asta aplicãmÉ ªi vedem.

## Domnule preºedinte,

Din nou sunt într-o grea dilemã. Nu prea pricep. Eu am înþeles cã nu se doreºte sã se discute punctul privitor la privatizarea terenurilor agricole, am înþeles chiar cã a fost trecutã pe locul 1 chestiunea cu Fondul special pentru mediu ºi pe locul 2É, dar acum ajungem ca ratele la americani Ñ never, never?

Eu credeam cã votul a fost clar Ñ locul 1, locul 2, dar restul rãmâne. Prin urmare, vreau sã ºtiu care este poziþia conducerii ºedinþei referitor la respectarea ordinii de zi care a fost votatã azi dimineaþã, deoarece singurele modificãri votate au fost: locul 1 Ñ cel referitor la Fondul pentru mediuÉ

Domnule preºedinte, nu a fost aºa!

Dumneavoastrã spuneþi cã nu a fost aºa. Spuneþi cum a fost.

Domnul Paºca, eu nu pot sã încalc votul plenului.

Staþi puþin! Am fost în salã ºi s-a votat foarte clar: în locul punctului 1 s-a votat Legea Fondului de mediu, É

Nu ai înþeles, domnule!

Domnule senator Gherman, É

ɺi 2 Ñ cel referitor la aceastã iniþiativã.

Domnule senator Gherman, iertaþi-mã! Eu m-am uitat la ce am aici, pe program. Verificãm imediat ce s-a votat de dimineaþã. S-ar puteaÉ O verificãm ºi respectãmÉ Eu nu pot sãÉ Deci, haideþi sã verificãm cum este, pentru cã s-a ridicat aceastã problemã. Nu am nimic împotrivã, eu respect ceea ce aþi hotãrât dumneavoastrã.

Numai puþin! ( _Proteste._ )

## Domnilor colegi,

Eu pot sã cer stenograma imediat, dacã punem la îndoialã. Eu trebuie sã mã conformez programului pe care l-aþi votat dumneavoastrã.

Cereþi stenograma!

Cum este, domnule? ( _Discuþii._ )

Da, domnilor, bun! Comisia a luat loc ºi acum vã ascult. Eu m-am oprit.

Nu este aici reprezentantul Guvernului.

Vã rog, secretariatul Senatului sã-mi comunice dacã dumneavoastrã l-aþi anunþat pe iniþiator.

Reprezentantul de la Guvern în relaþia cu Parlamentul, vã rugãm sã interveniþi!

Vã rog, domnule senator!

Consider cã partea, hai sã zicem amuzantã, s-a consumat ºi totuºi sã revenim la o chestiune mai serioasã. V-aº propune, domnule preºedinte, ca pânã când se fac demersurile ca reprezentantul Guvernului sã vinã aici, sã începem totuºi legea pe care am încercat sã o începem, urmând sã întrerupem lucrãrile ºi, în momentul când vine ministrul aiciÉ

Vã mulþumesc.

Nu va veni!

## Domnilor colegi,

Obligaþia mea este sã vã consult în legãturã cu propunerea pe care a fãcut-o domnul senator Oprea Andreiu.

Spuneþi-ne orarul familiei!

Eu vreau sã vã spun urmãtorul lucru: nu aº dori sã ne blocãm ºi atunci ne-am putea bloca, sã n-o mai facem nici pe aia, nici pe cealaltã. Între timp, dispun demersurile pentru ca domnul ministru Mureºan sã fie anunþatÉ

De ce nu l-aþi anunþat pânã acum?

Domnule senator, haideþi sã nu comentãm! Eu am datoria sã încerc sã fac cât mai mult, sã salvez o ºedinþã. N-o pot face, dincolo de voinþa mea, decât cu acordul dumneavoastrã. Da?

Sã trecem la legea aceasta a EXIMBANK-ului, dacã sunteþi de acord, cu obligaþia de a o întrerupe în momentul în care apare iniþiatorul ºi de a reveni la legea cu I.A.S.-urile, urmând sã o desãvârºim data viitoare.

Vã rog, domnule senator!

Domnule preºedinte,

De azi dimineaþã noi am observat ce s-a dorit, de fapt Ñ sã nu discutãm aceastã lege. Distinºii reprezentanþi ai P.N.Þ.C.D., cel puþin doi dintre ei, au venit ºi au spus cât de importante sunt alte legi în comparaþie cu legea aceasta a privatizãrii I.A.S.-urilor. Domnul ministru a fostÉ Sunt convins cã, de fapt, nu va veni, dacã noi nu stãm în aceastã situaþie: scaunul sã-l aºtepte ºi dânsul sã vinã, pentru cã nu începem discuþia legii. Dacã facem altfel, Domnia sa n-o sã vinã.

Sã vinã acum!

Deci, noi cerem sã vinã acum ºi firesc era sã fie aici. ( _Intervenþie din partea dreaptã a sãlii, neinteligibilã._ )

Domnule Paºca, domnule, aveþi oleacã de bun-simþ, domnule! Eu ºtiu cã la anul nu veþi mai fi în Parlament ºi veþi continua sã faceþi ce faceþi dumneavoastrã pe acolo, pe la Baia Mare, dar oleacã deÉ

Haideþi sã revenim la treburile noastreÉ

Hai sã fim serioºi, domnule!

Am devenit serios. Dumneavoastrã tare neserioºi sunteþi!

Fãcuse o glumã, domnule!

Domnule senator, ceea ceÉ

De 3 ani numai glume faceþi, domnule! Duceþi-vã în teritoriu ºi faceþi-le acolo, cã o sã le savureze electoratul, domnule!

Domnule senator, adrenalina nu e bunã!

Domnule senator, este, ceea ce eu am propus, echivalent cu ce propuneþi dumneavoastrã.

Nu este acelaºi lucru.

Eu vã propun sã facem ºi ceva constructiv.

Domnule preºedinte,

Dacã-mi permiteþi, vreau sã vã spun cã totuºi trebuie sã luãm o decizie, pentru cã se mai produc niºte miºcãri între timp. Aici, la masa comisiei, deja s-au prezentat. Este domnul preºedinte Triþã Fãniþã, este domnul senator Gherman, deci comisia este reprezentatã.

ªi mã duc eu la iniþiator. E bine? ( _Discuþii._ )

Scuzaþi! Adresez scuze Grupului P.D.S.R., pentru cã poate nu m-am adresat corespunzãtor, dar nu am fãcut-o cu rea intenþie.

Dacã am acceptat însã ca o ºedinþã de dimineaþã, a Senatului, sã se petreacã fãrã a intra, de fapt, în subiectul care ne intereseazã pe toþi Ñ ºi nu concep, aici, colegii din Partidul Naþional Þãrãnesc Creºtin Democrat ºi colegii din Partidul Naþional Liberal ca ei sã se gândeascã cumva cã privatizarea I.A.S.-urilor s-ar putea face fãrã lege.

Se face!

Deci, nu credÉ Dacã, într-adevãr, sunt partide care susþin statul de drept ºi susþin ca proprietatea sã aibã toate garanþiile, pãi, domnilor, haideþi sã-i punem la bazã o lege care trebuie sã treacã prin acest Parlament, prin aceastã Camerã, Senatul.

Deci, în consecinþã, cred cã nu este neobiºnuit ºi este absolut util ca, neîntârziat totuºi, domnul ministru al agriculturii, domnul Mureºan, sã vinã sã participe la dezbaterea acestei legi. De dimineaþã am dovedit destulã înþelegere, am modificat ordinea de zi, am acceptat sã trecem alte legi care, sigur, sunt în beneficiul unui cadru juridic corespunzãtor în România, dar cred cã nu putem trece peste aceastã ºedinþã de dupã-amiazã.

## Domnilor colegi,

Fac iar un apel cât se poate de colegial. Mi-a comunicat doamna de la secretariat cã a luat contactul, Éia contactul, Ése anunþã. Haideþi sã trecem pe legea cealaltã, cu obligaþia mea ca s-o întrerup. Este acelaºi lucru. Altcumva, vã spun, mã puneþi în situaþia de a vedea dacã suntem sau nu suntem în cvorum iar, cã eu ºtiu ce urmeazãÉ haideþiÉ ªi atunci, vã daþi seama, din douã rele, le facem pe amândouã.

Sunt 51 de senatori prezenþi.

Aþi greºit cã aþi numãrat. Numai pe condicã numãrãm. Domnul senator Paºca, vã rog!

## Domnule preºedinte, stimaþi colegi,

ªi Grupul P.N.L. ºi alte grupuri doresc ca pânã vine ministrul agriculturii, totuºi sã lucrãm pe aceastã lege a EXIMBANK, care este o lege importantã Ñ ºi nu cred cã cineva din salã nu vrea s-o discute. Putem sã facem acest lucru. Dacã domnii de la P.D.S.R. ºi domnul doctor

ortoped doreºte neapãrat sã stãm într-un picior pânã vine ministrul agriculturii, eu nu am nimic împotrivã ºi chiar l-ar ruga sãÉ

Eu, mãcar, sunt ortoped, domnule! El nu este nimic!

A, É ginecolog. Mã scuzaþi!

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

## Domnilor,

Oare când nu vom mai auzi gratulaþii reciproce în Senat?

Domnule senator Popa-Zlatna,

Vã rog frumos sã încercãm sã refacem prezenþa, pentru cã este evident ce se întâmplã, eu ºtiu ceÉ Vã rog sã refacem prezenþa. Dacã nu se poate, nu am ce sã fac. Aplic.É ( _Discuþii._ )

Eu v-am propus o soluþie constructivã, dar vãd cã vrem neapãrat sã jucãmÉ

## **Domnul Emil Dima**

**:**

Este de vinã ministrul, pentru cã nu este aici, nu noi!

## Domnule senator,

Producem douã rele deodatã, iar eu nu pot sã fiu de acord cu acest lucru. ªi mi se pare cã de câte ori vine aceastã lege devine subiect de controverse ºi de lovituri ”colegialeÒ, iar urmãtoarea lege n-o putem face, ºi mai blocãmÉ Iertaþi-mã, vã rog frumos!

Vã rog, domnule senator!

|Achim Gheorghe<br>Aichimoaie Ionel|Ñ prezent<br>Ñ absent| |---|---| |Alexandru Nicolae|Ñ absent| |Apostolache Victor|Ñ absent| |Ardelean Ioan|Ñ absent| |Avarvarei Ioan|Ñ prezent| |Avram Gheorghe|Ñ prezent| |Badea Dumitru|Ñ absent| |Badea Nelu|Ñ absent| |Bãdiceanu Nistor|Ñ prezent| |Bãdulescu Doru Laurian|Ñ absent| |Bãlãnescu Mihail<br>Bãraº Ioan|Ñ prezent<br>Ñ prezent| |Blaga Vasile|Ñ absent| |Bleahu Marcian-David<br>Blejan Constantin|Ñ prezent<br>Ñ prezent| |Bogdan Florin|Ñ prezent| |Boiangiu Cornel|Ñ prezent| |Boilã Matei|Ñ absent| |Bold Ion|Ñ prezent| |Brânzan Emilian|Ñ prezent| |Bucur Corneliu Ioan|Ñ absent| |Bunduc Gheorghe|Ñ prezent| |Burghelea Ioan|Ñ absent| |Burtea Marcu|Ñ prezent| |Buruianã Florin|Ñ prezent| |Caraman Petru|Ñ prezent|Ninosu Petre|Ñ absent| |---|---|---|---| |Cataramã Viorel|Ñ absent|Oprea Andreiu|Ñ prezent| |Cãncescu Aristotel Adrian|Ñ absent|Opriº Octavian|Ñ absent| |Câmpean Teodor|Ñ absent|Paleologu Alexandru|Ñ absent| |Cârciumaru Ion|Ñ absent|Panã Viorel Marian|Ñ absent| |Cerveni Niculae|Ñ absent|Paºca Liviu Titus|Ñ prezent| |Chiriacescu Sergiu|Ñ absent|Pãcuraru Paul|Ñ prezent| |Ciurtin Costicã|Ñ prezent|Pãtru Nicolae|Ñ absent| |Clonaru Victor|Ñ prezent|Pãvãlaºcu Gheorghe|Ñ prezent| |Cotarcea Haralambie|Ñ absent|Petrescu Mihai|Ñ absent| |Cozmâncã Octav|Ñ absent|Plãticã-Vidovici Ilie|Ñ absent| |Crecan Augustin|Ñ absent|Pop Ioan Sabin|Ñ prezent| |Creþu Ioan|Ñ prezent|Pop Stelian Alexandru|Ñ prezent| |Csap— Iosif|Ñ prezent|Popa Mircea Ioan|Ñ prezent| |Dide Nicolae|Ñ absent|Popa Virgil|Ñ prezent| |Dima Emil|Ñ prezent|Popescu Dan Mircea|Ñ absent| |Dobrescu Rãsvan|Ñ prezent|Popescu Virgil|Ñ absent| |Dobrescu Vasile|Ñ absent|Popovici Alexandru|Ñ absent| |Drãgulescu Iosif ªtefan|Ñ absent|Prahase Ioan Mircea|Ñ absent| |Dumitraºcu Gheorghe|Ñ absent|Preda Elena|Ñ absentã| |Dumitrescu Cristian Sorin|Ñ absent|Preda Florea|Ñ absent| |Dumitrescu Ticu Constantin|Ñ absent|Predescu Ion|Ñ absent| |Eckstein-Kov‡cs PŽter|Ñ absent|Predilã Marin|Ñ absent| |Fãniþã Triþã|Ñ absent|Prisãcaru Ghiorghi|Ñ absent| |Feldman Radu Alexandru|Ñ absent|Pruteanu George-Mihail|Ñ absent| |Frunda Gyšrgy|Ñ absent|Pusk‡s Valentin-Zolt‡n|Ñ prezent| |Fuior Victor|Ñ prezent|Roman Petre|Ñ absent| |Gabrielescu Valentin Corneliu|Ñ prezent|Sava Constantin|Ñ absent| |Gaita Doru|Ñ prezent|Sãndulescu ªerban|Ñ absent| |Gavaliugov Corneliu Dorin|Ñ prezent|Secrieru Dinu|Ñ absent| |Gãvãnescu Vicenþiu|Ñ prezent|SŽres Denes|Ñ prezent| |Gheorghiu Costel|Ñ absent|Sersea Nicolae|Ñ absent| |Gherman Oliviu|Ñ absent|Solcanu Ion|Ñ prezent| |Ghiþiu Paul|Ñ absent|Spineanu Ulm Nicolae|Ñ prezent| |Glodean Voicu Valentin|Ñ prezent|Stãnoiu Mihaela-Rodica|Ñ absentã| |Hajdœ MenyhŽrt G‡bor|Ñ absent|Szab— K‡roly-Ferenc|Ñ prezent| |Hauca Teodor|Ñ absent|ªtefan Viorel|Ñ absent| |Haidu Dumitru|Ñ absent|ªtireanu Octavian|Ñ absent| |Ilie Aurel Constantin|Ñ absent|Tambozi Justin|Ñ absent| |Ilie ªtefan|Ñ absent|Tãrãcilã Doru Ioan|Ñ absent| |Iliescu Ion|Ñ absent|Timofte Alexandru-Radu|Ñ absent| |Ion Vasile|Ñ prezent|Tocaci Emil|Ñ absent| |Ionescu Cazimir Benedict|Ñ absent|Tudor Corneliu Vadim|Ñ absent| |Ionescu Quintus-Mircea|Ñ absent|Turianu Corneliu|Ñ absent| |Juravlea Petru|Ñ absent|Ulici Laurenþiu|Ñ absent| |Lãzãrescu Amedeu Dan|Ñ absent|Ungureanu Vasile|Ñ prezent| |Lšrinczi Iuliu|Ñ prezent|Vasile Radu|Ñ absent| |Maior Liviu|Ñ absent|Vasiliu Constantin Dan|Ñ absent| |Marcu Ion|Ñ absent|Vasiliu Eugen|Ñ prezent| |Marin Dan Stelian|Ñ absent|Vãcaru Vasile|Ñ absent| |Marinescu Voinea Bogdan|Ñ absent|Vãcãroiu Nicolae|Ñ absent| |Mark— BŽla|Ñ absent|Verest—y Attila|Ñ absent| |Matetovici Mihai|Ñ absent|Vladislav Tiberiu|Ñ absent| |Meleºcanu Teodor Viorel|Ñ absent|Vornicu Sorin Adrian|Ñ absent| |Mînzînã Ion|Ñ absent|Vosganian Varujan|Ñ absent| |Moisin Ioan|Ñ prezent|Zavici Nicolae|Ñ prezent.| |Mortun Alexandru Ioan<br>MŸller Constantin|Ñ prezent<br>Ñ prezent|**Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**|| |NŽmeth Csaba|Ñ prezent|Domnilor colegi, 53 de senatori|sunt prezenþi.| |Nicolaescu Sergiu|Ñ prezent|Vã reamintesc cã mâine ºi poimâine este plenul|| |Nicolai Marin|Ñ prezent|Camerelor reunite. Vã mulþumesc|încã o datã cã m-aþi| pus în imposibilitatea Ñ din cauza unei legi, cu tot angajamentul meu de a o întrerupe în momentul în care venea domnul ministru Ñ sã fi fãcut ºi o altã lege, sã mergem înainte, prin care afectãm niºte fonduri care urmeazã sã vinã din afarã. Eu trebuie sã vã spun aceste lucruri, pentru cã trebuie sã le ºtim.

O chestiune de procedurã, domnule preºedinte.

V-aº ruga frumosÉ Deci, aºa cum s-a procedat în fiecare an, pentru presã, ne-au solicitat sã le punem la dispoziþie un numãr de exemplare din legea bugetului.

Dar eu ºtiu cã ea este afarã ºi cã se dã pe semnãturã fiecãruia dintre noi.

Nu, nu! Pentru presã, domnule preºedinte. E o dezbatere publicã, totuºi. AdicãÉ ºi presa trebuie sã aibãÉ În fiecare an, un numãr de exemplare a fost dat la presã.

Bun, o ridicãm în Biroul permanent, sã facem aceastã difuzare noi, da?

Ce procedurã mai este dupã închiderea ºedinþei?

Nu, nu, nu! Pentru Biroul permanent, domnule preºedinte.

Vã rog, domnule senator!

Vã rog mult de tot.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Vã rog, sã se reþinã, sã facã copia de pe stenogramã, sã prezinte Biroului permanent.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti. Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 32/2000 conþine 32 de pagini.**

Preþul 15.328 lei