Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·16 februarie 2000
Camera Deputaților · MO 6/2000 · 2000-02-16
Aprobarea ordinii de zi pentru perioada 7Ð10 februarie
Informare cu privire la proiectele de lege ºi iniþiativele legislative înre- gistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente
Informare privind demisia domnului Dan Ghibernea din calitatea de deputat
Adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea înþelegerii dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Cipru cu privire la coope- rarea în lupta împotriva criminalitãþii internaþionale, semnatã la Bucureºti, la 7 iunie
· procedural · adoptat
· other · informare
· Informare · informare
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
Adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului de coope- rare dintre Guvernele statelor participante la Cooperarea Economicã a Mãrii Negre în domeniul combaterii criminalitãþii, în special a formelor ei organizate, semnat la Kerkyra, la 2 octombrie
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
140 de discursuri
Ordinea de zi pentru ºedinþele din perioada 7Ð10 februarie 2000
#4318I. Luni
#43907 februarie 2000
1. Informare cu privire la proiectele de lege ºi propunerile legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente.
2. Proiectul de Lege pentru ratificarea Înþelegerii dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Cipru cu privire la cooperarea în lupta împotriva criminalitãþii internaþionale, semnatã la Bucureºti, la 7 iunie 1995.
3. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de cooperare dintre Guvernele statelor participante la Cooperarea Economicã a Mãrii Negre în domeniul combaterii criminalitãþii, în special a formelor ei organizate, semnat la Kerkyra, la 2 octombrie 1998. 4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 42/1999 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Franceze privind cooperarea în domeniul apãrãrii, semnat la Bucureºti, la 24 octombrie 1998. 5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 40/1999 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România, reprezentatã de Ministerul Finanþelor, ºi Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare privind Proiectul de dezvoltare instituþionalã a sectorului privat, în valoare de 25 milioane dolari S.U.A., semnat la Washington D.C., la 17 iunie 1999.
6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 47/1999 pentru ratificarea Acordului de asistenþã financiarã nerambursabilã dintre România ºi Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare, din fondurile Facilitãþii Globale de Mediu (F.G.M.) pentru finanþarea proiectului ”Managementul conservãrii biodiversitãþiiÒ, în valoare de 5,5 milioane dolari S.U.A. echivalent, semnat la Washington, la 17 iunie 1999.
7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 60/1999 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România, Banca Europeanã de Investiþii ºi Societatea Comercialã de Transport cu Metroul Bucureºti ”MetrorexÒ Ñ S.A. (fosta Regie Autonomã de Exploatare a Metroului Bucureºti ”MetrorexÒ) privind finanþarea Proiectului de modernizare a metroului din Bucureºti, semnat la Luxembourg ºi Bucureºti, la 8 ºi, respectiv, 9 iunie 1999.
8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 52/1999 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare PHARE dintre Comisia Europeanã ºi Guvernul României privind Facilitarea pentru infrastructuri de mari dimensiuni pe anul 1998, semnat la Bucureºti, la 24 decembrie 1998.
9. Proiectul de Lege privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de ºef al statului român.
10. Propunerea legislativã privind modificãri propuse la Legea nr. 18/1991 (continuarea dezbaterilor; lege organicã.)
11. Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 195/1997 privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 32/1997 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 31/1990 privind societãþile comerciale.
8, miercuri, 9, ºi joi, 10 februarie 2000
1. Raportul comisiei de anchetã privind situaþia economiei forestiere din România. (Discuþia pe articole ºi adoptarea proiectului de Hotãrâre a Camerei Deputaþilor; continuare.)
2. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naþional Ñ Secþiunea a 3-a Ñ ”Zone protejateÒ. (Lege organicã.)
3. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 12/1999 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 20/1994 privind mãsuri pentru reducerea riscului seismic al construcþiilor existente.
4. Cererea Comisiei pentru industrii ºi servicii de a i se încuviinþa pornirea unei anchete cu privire la Societatea Naþionalã de Telecomunicaþii ROMTELECOM Ñ S.A.
5. Propunerea legislativã privind regimul parcurilor industriale.
6. Proiectul de Lege pentru prevenirea, descoperirea ºi sancþionarea faptelor de corupþie. (Continuarea dezbaterilor; lege organicã.)
7. Proiectul de Lege privind regimul strãinilor în România. (Lege organicã.)
8. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 40/1999 privind protecþia chiriaºilor ºi stabilirea chiriei pentru spaþiile cu destinaþia de locuinþe. (Procedurã de urgenþã.)
9. Proiectul de Lege privind apãrarea secretului de stat ºi a secretului de serviciu ºi proiectul de Lege privind securitatea informaþiilor secrete de stat ºi a informaþiilor secrete de serviciu. (Continuarea dezbaterilor; lege organicã.)
10. Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 16/1996 a Arhivelor Naþionale. (Lege organicã.)
11. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 127/1999 privind instituirea unor mãsuri cu caracter fiscal ºi îmbunãtãþirea realizãrii ºi colectãrii veniturilor statului. (Procedurã de urgenþã; continuarea dezbaterilor.)
12. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 29/1999 privind unele mãsuri legate de trecerea la anul 2000 a sistemelor informatice ºi a sistemelor electronice microprogramate. (Procedurã de urgenþã.)
8 februarie 2000, ora 11,30 Voturi finale privind
## **II. B. Marþi, 8 februarie 2000, ora 11,30 Voturi finale privind:**
1. Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 16/1999 privind scutirea de la plata taxei de reclamã ºi publicitate, precum ºi a majorãrilor de întârziere aferente.
2. Propunerea legislativã privind pensiile persoanelor care au prestat munca cu caii proprietate personalã în cadrul fostelor întreprinderi forestiere ºi care au avut contracte de asigurare.
3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 71/1999 pentru organizarea ºi finanþarea aniversãrii a 10 ani de la Revoluþia anticomunistã românã.
## _ªedinþa a început la ora 16,25._
## Doamnelor ºi domnilor, Stimaþi colegi,
Declar deschisã ºedinþa de astãzi a Camerei Deputaþilor, anunþându-vã cã, din 342 de deputaþi, ºi-au înregistrat prezenþa la lucrãri un numãr de 230, 112 fiind absenþi, din care 18 participã la alte activitãþi parlamentare. În aceste condiþii, vã anunþ cã din cvorumul legal de lucru, de 172, cvorumul de lucru de astãzi este de 154.
În ce priveºte programul de lucru, noi l-am adoptat joi, dumneavoastrã l-aþi votat în cunoºtinþã de cauzã ºi acesta este aºa cum a fost el adoptat.
În ceea ce priveºte ordinea de zi, ea v-a fost prezentatã, cu unele modificãri, în casetele dumneavoastrã ºi probabil cã v-a parvenit. O vom supune la vot aºa cum a fost adoptatã ea astãzi de cãtre Biroul permanent.
Fac menþiunea cã pentru ziua de luni, la poziþia 8 se afla proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 52/1999 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare PHARE dintre Comisia europeanã ºi Guvernul României privind Facilitarea pentru infrastructuri de mari dimensiuni pe anul 1998, semnat la Bucureºti, la 24 decembrie 1998, adoptat de Senat la 6 decembrie 1999. Existã rugãmintea Ministerului Transportului ca acest punct, pentru a fi prezent ministrul transporturilor, care este în delegaþie pânã mâine noapte, sã-l discutãm joi. ªi acest lucru, cu toate cã Biroul a luat notã de aceastã rugãminte, nu a fost operat în ordinea de zi, deci, vã rog sã acceptaþi, bineînþeles, în momentul când veþi vota, ordinea de zi, cu aceastã modificare.
Dacã sunt probleme la ordinea de zi? Domnul deputat ªteolea.
Doamnelor ºi domnilor colegi, Domnule preºedinte de ºedinþã,
Cu referire la programul zilei de astãzi, luni, este prevãzutã ca de obicei acea secvenþã cu prezentarea de rãspunsuri la interpelãrile domnului prim-ministru, precum
ºi dezvoltarea interpelãrilor ºi primirea rãspunsurilor pentru interpelãrile adresate membrilor Guvernului. Eu solicit ca ºi astãzi sã avem posibilitatea de a face acea prezentare pe scurt a interpelãrilor pentru Guvernul României. De ce? Fiindcã de fiecare datã aceste douã chestiuni erau cuplate.
Altfel, ajungem în ipostaza, aºa cum mi s-a spus de la cabinetul domnului secretar îndrituit cu aceastã chestiune, ca prezentarea pe scurt a obiectului interpelãrilor sã se facã pe data de 14 februarie, iar rãspunsul Ð logic, normal, în linia regulamentului Ð ar fi peste 2 sãptãmâni. Deci, de fapt, este vorba de o lunã întreagã în care nu poþi sã primeºti un rãspuns final la o interpelare pe care vrei sã o adresezi Guvernului României.
De aceea, v-aº ruga ca la acel punct, între orele 18,30 ºi 19,30, sã avem ºi prezentarea pe scurt a obiectului interpelãrilor pe care vrem sã le adresãm membrilor Guvernului sau Guvernului României.
Mulþumesc, domnule preºedinte.
ªi noi vã mulþumim, domnule deputat. În realitate, trebuie sã ne supunem cu toþii regulamentului ºi modului de lucru care este propriu Camerei. Astãzi a fost stabilitã zi de rãspunsuri ale Guvernului. Totuºi, eu vã fac promisiunea, în mãsura în care aceste rãspunsuri se deruleazã pânã într-un termen convenabil faþã de programul nostru de lucru, sã conferim ultima parte a acestei ºedinþe ºi prezentãrii de interpelãri. Bineînþeles, în cele 2 minute regulamentare, pe scurt.
Dacã mai sunt alte intervenþii? Dacã nu mai sunt, supun la vot ordinea de zi.
Cine este pentru? Vã mulþumesc.
- Dacã este cineva împotrivã?
- Dacã se abþine cineva?
- Ordinea de zi a fost votatã, vã mulþumesc.
- Stimaþi colegi,
La sesizarea secretarilor de ºedinþã, insistãm, pentru colegii noºtri de la P.N.Þ.C.D., dacã existã posibilitatea ca cineva din conducerea grupului sã invite grupul în salã. Cã, totuºi, este o lipsã masivã din partea Grupului P.N.Þ.C.D.... Contez pe sprijinul dumneavoastrã!
Sunt la Braºov!
Intrând în ordinea de zi, o sã vã prezint informarea cu privire la iniþiativele legislative înregistrate la Camera Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente.
La Biroul permanent al Camerei Deputaþilor au fost înregistrate urmãtoarele iniþiative legislative.
1. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 1/2000 pentru modificarea art. 5 din Ordonanþa Guvernului nr. 26/1993 privind tariful vamal de import al României este introdus de Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru avize, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi ºi Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã. În conformitate cu prevederile art. 102 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã sã fie dezbãtut în procedurã de urgenþã.
Vã informez, de asemenea, cã, la solicitarea Guvernului, Biroul permanent, în ºedinþa de astãzi, a aprobat restituirea proiectului de Lege privind organizarea activitãþii de expertizã tehnicã judiciarã ºi extrajudiciarã.
De asemenea, Biroul permanent, la solicitarea Comisiei pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare, a aprobat scoaterea din evidenþe a propunerii legislative pentru modificarea ºi completarea unor dispoziþii din Ordonanþa de urgenþã nr. 92/1997 privind stimularea investiþiilor directe, înregistratã sub nr. 386/2 februarie 1999. Aceasta s-a fãcut la solicitarea iniþiatorului.
2. Propunerea legislativã privind creºterea alocaþiei de stat pentru copii ºi a alocaþiei suplimentare acordate familiilor cu mulþi copii, iniþiatã de Grupul parlamentar al P.U.N.R. Ñ acest grup solicitã procedura de urgenþã. Dacã din partea iniþiatorului cineva vrea sã ia cuvântul? În legãturã cu procedura, evident.
Mulþumesc, domnule vicepreºedinte. Domnilor colegi,
Am cerut amânarea votului pentru cã nu era cvorum în cursul sãptãmânii trecute. Este vorba de creºterea alocaþiei pentru copii, deci am ruga în primul rând partidele social-democrate ºi P.N.L., pentru cã, pe lângã privatizare, mai trebuie ºi protecþie, sã ne sprijine sã discutãm în regim de urgenþã aceastã iniþiativã. Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc, domnule deputat Gavra.
Este datoria mea sã vã supun la vot aceastã procedurã de urgenþã cerutã de grupul parlamentar care a iniþiat acest proiect de lege.
Cine este pentru procedura de urgenþã? Vã rog sã numãraþi! 83 de voturi pentru.
Deci, cu majoritate de voturi, se aprobã procedura de urgenþã pentru dezbaterea acestei iniþiative parlamentare. Faþã de cvorumul de lucru de astãzi Ð 154, majoritatea o reprezintã 78 de voturi.
În aceste condiþii, comisia sesizatã în fond va fi Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, iar pentru
avize sunt sesizate, conform procedurilor noastre, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.
Trecem, în continuare, la a vã prezenta demisia unui coleg de-al nostru, ºi anume a deputatului P.D.S.R., domnul Dan Ghibernea, din Camera Deputaþilor. ªi dau citire acestei demisii: ”Domnule preºedinte, subsemnatul Dan Ghibernea, deputat în Circumscripþia electoralã Argeº din partea Grupului parlamentar P.D.S.R., vã rog sã luaþi act cã începând cu data prezentei cereri renunþ la calitatea de deputat, ca urmare a ocupãrii unei funcþii pe care o consider incompatibilã cu calitatea de parlamentar.Ò
O sã fie categoric o pierdere pentru noi plecarea domnului Ghibernea. Dacã este aici, l-aº întreba dacã ºi-a modificat punctul de vedere. Nu este, în mod limpede dânsul nu ºi l-a modificat, ar fi venit sã ne spunã.
Da, vã rog! Preºedintele grupului, domnul Adrian Nãstase.
Aº vrea sã confirm faptul cã ºi în cadrul grupului domnul Ghibernea ºi-a anunþat intenþia de a demisiona, deoarece a dobândit un statut care este incompatibil cu cel de deputat. De aceea, cu regret, a trebuit sã pãrãseascã grupul nostru. I-am mulþumit pentru ceea ce a fãcut în cadrul grupului pânã acum ºi am înþeles cã va avea o altã activitate de acum încolo.
Am vrut sã confirm aceastã solicitare de demisie din partea domnului Ghibernea.
Mulþumim domnului Adrian Nãstase. Cu siguranþã cã regretãm ºi noi. ªi, conform procedurilor, cu siguranþã cã P.D.S.R. îl va prezenta foarte repede pe cel care este îndreptãþit sã intre pe listã, Camera Deputaþilor luând act de aceastã demisie.
În continuare, intrãm în conþinutul ordinii de zi la pct. 2, ºi anume proiectul de Lege pentru ratificarea Înþelegerii dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Cipru cu privire la cooperarea în lupta împotriva criminalitãþii internaþionale, semnatã la Bucureºti, la 7 iunie 1995.
Dacã iniþiatorul vrea sã ia cuvântul... Vã rog! Vã rog, de asemenea, sã vã prezentaþi în faþa Camerei! Mulþumesc.
## **Domnul Liviu Popescu** _Ñ secretar de stat în Ministerul de Interne:_
Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,
Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Sunt Liviu Popescu, secretar de stat la Ministerul de Interne.
Înþelegerea dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Cipru cu privire la cooperarea în lupta împotriva criminalitãþii internaþionale a fost semnatã la Bucureºti, la data de 7 iunie 1995. În forma semnatã, documentul internaþional cuprinde domenii de cooperare în care pãrþile îºi vor acorda asistenþã reciprocã în prevenirea ºi combaterea infracþiunilor, respectiv: terorismul internaþional, criminalitatea organizatã, producerea, consumul ºi traficul ilicit de droguri ºi substanþe psihotrope, falsurile de documente de identitate ºi cetãþenie, precum ºi cele de monede ºi alte instrumente de platã, furtul ºi tra- ficul de autovehicule, operaþiuni ilegale cu arme, muniþii ºi materiale explozive, contrabandã cu bunuri de valoare istoricã ºi artisticã, migraþia ilegalã etc. Totodatã, sunt cuprinse modalitãþile de cooperare între pãrþi, obligaþia de asistenþã reciprocã în prelucrarea informaþiilor ºi dotarea logisticã a autoritãþilor competente, organizarea de întâlniri la nivel de experþi, precum ºi situaþiile restrictive de aplicare a înþelegerii.
În conformitate cu prevederile art. 4 din Legea nr. 4/1991 privind încheierea ºi ratificarea tratatelor, a fost elaborat prezentul proiect de Lege pentru ratificarea Înþelegerii dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Cipru cu privire la cooperarea în lupta împotriva criminalitãþii internaþionale, semnatã la Bucureºti, la 7 iunie 1995, pe care vã rugãm sã-l aprobaþi.
ªi noi vã mulþumim.
Dacã din partea comisiei sesizate în fond doreºte sã intervinã cineva? Domnul Drãgãnescu. Vã rog!
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
În urma examinãrii proiectului de lege, comisia a hotãrât ca acesta sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare în plenul Camerei Deputaþilor în forma adoptatã de Senat, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. 2 din Constituþia României. Vã mai menþionez cã la întocmirea raportului comisia a avut în vedere ºi avizele primite de la Consiliul Legislativ, Comisia juridicã ºi Comisia pentru politicã externã. În raport de obiectul ºi conþinutul sãu, acest proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.
Vã mulþumesc.
## ªi noi vã mulþumim.
În cadrul dezbaterilor generale, poate interveni câte un reprezentant din partea grupurilor parlamentare.
Dacã existã deputaþi care vor sã ia cuvântul? Dacã nu, atunci vom trece în continuare la dezbaterea proiectului de lege propriu-zis.
ªi anume, voi trece la dezbaterea titlului: ”Lege pentru ratificarea Înþelegerii dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Cipru cu privire la cooperarea în lupta împotriva criminalitãþii internaþionale, semnatã la Bucureºti, la 7 iunie 1995.Ò
Dacã la titlu existã opinii? Dacã nu, întreb cine este pentru acest titlu. Vã mulþumesc.
Dacã sunt voturi împotrivã? Nu sunt.
Dacã sunt abþineri? Nu sunt.
Titlul, aºa cum a fost prezentat, a fost votat.
Articolul unic: ”Se ratificã Înþelegerea dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Cipru cu privire la cooperarea în lupta împotriva criminalitãþii internaþionale, semnatã la Bucureºti, la 7 iunie 1995.Ò
Cine este pentru? Vã mulþumesc.
Dacã se abþine cineva? Dacã sunt împotriviri?
În aceste condiþii, vã propun ca procedurã de vot votul deschis, pentru a vota acest proiect de lege. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Dacã sunt împotriviri? Abþineri? Nu, legea este votatã.
Trecem, în continuare, la proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de cooperare dintre Guvernele statelor participante la Cooperarea Economicã a Mãrii Negre în domeniul combaterii criminalitãþii, în special a formelor ei organizate, semnat la Kerkyra, la 2 octombrie 1998.
Dacã iniþiatorul doreºte sã ia cuvântul? Da, vã mulþumesc. Poftiþi!
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Domnule preºedinte,
Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Proiectul de lege supus atenþiei dumneavoastrã spre dezbatere ºi adoptare vizeazã ratificarea Acordului de cooperare dintre Guvernele statelor participante la Cooperarea Economicã a Mãrii Negre în domeniul combaterii criminalitãþii, în special a formelor ei organizate, semnat la Kerkyra, la 2 octombrie 1998. Precizez cã statele participante la Cooperarea Economicã a Mãrii Negre, denumitã C.E.M.N., sunt urmãtoarele: Republica Albania, Republica Armenia, Republica Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Republica Elenã, Republica Moldova, România, Federaþia Rusã, Republica Turcia ºi Ucraina.
Acest acord a fost semnat de cãtre reprezentantul Guvernului României cu respectarea prevederilor Legii nr. 4/1991 privind încheierea ºi ratificarea tratatelor ºi, în forma semnatã, reglementeazã cooperarea între cele 11 guverne în domeniul combaterii criminalitãþii, prin stabilirea unor obiective ºi acþiuni comune, precum ºi a modalitãþilor de realizare a acestora.
Acest proiect de lege a fost avizat de cãtre Consiliul Legislativ, cu unele observaþii asupra textului acordului supus ratificãrii. Întrucât textul acordului a fost semnat în limba englezã, au fost operate doar acele modificãri rezultate din erorile de traducere, celelalte, care nu sunt de naturã sã semnaleze încãlcãri ale legislaþiei în vigoare, ci doar sã sublinieze preluarea în limba românã a traducerii unor expresii folosite în limba englezã, fiind reþinute pentru a fi avute în vedere la definitivarea altor proiecte de acte normative internaþionale cu obiect de reglementare asemãnãtor.
Având în vedere raportul favorabil al Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, vã rog sã susþineþi adoptarea proiectului de lege în forma în care el a fost prezentat, formã deja adoptatã de cãtre Senat. Vã mulþumesc.
Vã mulþumim ºi noi.
Din partea comisiei? Domnul Ovidiu Drãgãnescu.
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor colegi,
Deºi, cum aþi aflat deja din ceea ce a spus domnul secretar de stat, comisia ºi-a dat acordul, vreau sã vã spun în mod oficial cã, în urma examinãrii acestui proiect de lege, comisia a hotãrât ca el sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor, în forma adoptatã de Senat. Totodatã, þin sã menþionez cã la întocmirea raportului am avut în vedere ºi observaþiile ºi avizele primite de la Consiliul Legislativ, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, precum ºi Comisia pentru politicã externã. De asemenea, ºi acest proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.
Vã mulþumesc.
ªi noi vã mulþumim.
La dezbateri generale, dacã cineva vrea sã ia cuvântul? Dacã nu, trecem la dezbaterea proiectului în conþinutul lui.
Titlul: ”Lege pentru ratificarea Acordului de cooperare dintre Guvernele statelor participante la Cooperarea Economicã a Mãrii Negre în domeniul combaterii criminalitãþii, în special a formelor ei organizate, semnat la Kerkyra, la 2 octombrie 1998.Ò
Dacã existã comentarii? Dacã nu, cine este pentru? Vã mulþumesc.
Dacã existã voturi împotrivã? Nu.
Dacã se abþine cineva?
Vã mulþumim, titlul a fost votat.
În continuare, articolul unic: ”Se ratificã Acordul de cooperare dintre Guvernele statelor participante la Cooperarea Economicã a Mãrii Negre în domeniul combaterii criminalitãþii, în special a formelor ei organizate, semnat la Kerkyra, la 2 octombrie 1998.Ò
Dacã sunt comentarii? Dacã nu, cine este pentru? Dacã se abþine cineva?
Dacã existã voturi împotrivã? Nu.
A fost adoptat.
Vã propun adoptarea acestei legi prin vot deschis. Cine este pentru? Vã mulþumesc.
Cine este împotrivã? Dacã se abþine cineva?
În aceste condiþii, ºi aceastã lege a fost votatã.
Trecem mai departe la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 42/1999 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Franceze privind cooperarea în domeniul apãrãrii, semnat la Bucureºti, la 24 octombrie 1998, ºi care a fost adoptat de Senat la 10 octombrie 1999.
Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva sã ia cuvântul? Vã mulþumesc ºi vã rog sã vã prezentaþi.
**Domnul Ion Tudoran Bogdan** _Ñ secretar de stat în Ministerul Apãrãrii Naþionale:_
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Mã numesc Ion Tudoran Bogdan, sunt secretar de stat la Ministerul Apãrãrii Naþionale.
În legãturã cu Acordul dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Franceze privind cooperarea în domeniul apãrãrii, trebuie arãtat cã necesitatea acestuia se regãseºte în mutaþiile calitative ºi cantitative intervenite, în sensul unei restructurãri globale a mediului de securitate, la care Alianþa Nord-Atlanticã ºi Uniunea Europeanã au o contribuþie cu rol decisiv. Statutul României, de stat asociat la Uniunea Europeanã ºi de partener al Alianþei Nord-Atlantice, confirmã intenþiile de parteneriat ºi de cooperare, ca o etapã tranzitorie în amplul demers destinat
Vã mulþumim ºi noi, domnule secretar de stat. Din partea comisiei sesizate în fond, domnule Ovidiu Drãgãnescu, ne spuneþi ceva?
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
ªi în cazul acestui proiect de lege, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã a hotãrât ca el sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor, în forma adoptatã de Senat. Din nou avem de a face cu un proiect de lege din categoria legilor ordinare. De asemenea, am þinut cont de observaþiile Consiliului Legislativ, Comisiei juridice ºi Comisiei pentru politicã externã.
Vã mulþumesc.
ªi noi vã mulþumim, domnule deputat.
Dacã pentru dezbateri generale cineva vrea sã ia cuvântul? Dacã nu, atunci intrãm în dezbaterea proiectului de lege de aprobare a ordonanþei. În primul rând, va trebui sã aprobãm ordonanþa aºa cum este ea.
Titlul acesteia este: ”Ordonanþã pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Franceze privind cooperarea în domeniul apãrãrii, semnat la Bucureºti, la 24 octombrie 1998.Ò
Dacã sunt opinii privind titlul? Dacã nu, cine este pentru? Vã mulþumesc.
Dacã sunt voturi împotrivã? Dacã sunt abþineri? Titlul este votat.
Articolul unic: ”Se ratificã Acordul dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Franceze privind cooperarea în domeniul apãrãrii, semnat la Bucureºti, la 24 octombrie 1998.Ò
Dacã sunt comentarii? Dacã nu, cine este pentru? Vã mulþumesc.
- Dacã sunt împotriviri? Dacã sunt abþineri? Nu, ºi acesta este votat.
- În aceste condiþii, trecem la votul ordonanþei în
- ansamblu. Vã propun vot deschis.
Cine este pentru adoptarea acesteia? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Nu sunt. A fost adoptatã ordonanþa. Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 42/1999 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Franceze privind cooperarea în domeniul apãrãrii, semnat la Bucureºti, la 24 octombrie 1998.
- Dacã în legãturã cu titlul sunt obiecþii? Nu sunt. Vã mulþumesc.
- Atunci, cine este pentru? Vã mulþumesc.
- Voturi împotrivã? Abþineri?
- Titlul a fost votat.
Articolul unic: ”Se aprobã Ordonanþa Guvernului nr. 42 din 12 august 1999 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Franceze privind cooperarea în domeniul apãrãrii, semnat la Bucureºti, la 24 octombrie 1998, emisã în temeiul art. 1 lit. a) pct. 2 din Legea nr. 140/1999 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanþe ºi publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 17 august 1999.Ò
- Dacã sunt opinii în legãturã cu acest articol unic? Dacã nu, cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Nu sunt.
”Raport asupra proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 40
În urma examinãrii proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 40 din 1999 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România, reprezentatã de Ministerul Finanþelor, ºi Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare privind Proiectul de dezvoltare instituþionalã a sectorului privat, în valoare de 25 de milioane de dolari S.U.A., comisia a hotãrât ca proiectul de lege sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare în forma adoptatã de Senat.
Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.Ò
Mulþumesc.
Da. Vã mulþumesc.
Din partea comisiei am avut punctul de vedere. În aceste condiþii, existã cineva care vrea sã intervinã la dezbateri generale?
Dacã nu, trecem la dezbaterea proiectului propriu-zis.
Titlul: ”Ordonanþã pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România, reprezentatã de Ministerul Finanþelor, ºi Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare privind Proiectul de dezvoltare instituþionalã a sectorului privat, în valoare de 25 de milioane de dolari S.U.A., semnat la Washington D.C., la 17 iunie 1999.Ò
Dacã sunt intervenþii? Dacã nu, cine este de acord cu titlul? Vã mulþumesc.
Împotrivã? Abþineri? Titlul a fost votat.
Art. 1. Dacã existã opinii în legãturã cu art. 1? Dacã nu, vi-l supun la vot. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Art. 1 a fost votat. Art. 2. Dacã existã opinii privind art. 2? Dacã nu, cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Art. 2 a fost votat.
Art. 3. Dacã existã opinii privind formularea acestui articol?
Dacã nu, cine este pentru? Cine este împotrivã? Abþineri? Vã mulþumesc.
Art. 3 a fost votat.
Art. 4. Existã opinii în legãturã cu formularea ºi conþinutul art. 4?
Dacã nu, cine este pentru? Vã mulþumesc. Cine este împotrivã? Se abþine cineva? Art. 4 a fost votat.
Art. 5. Sunt opinii în legãturã cu acest articol? Dacã nu, cine este pentru? Voturi împotrivã? Abþineri?
Art. 5 a fost votat.
Art. 6. În legãturã cu conþinutul art. 6, existã opinii? Dacã nu, cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?
Art. 6 a fost votat.
În legãturã cu Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 40/1999 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România, reprezentatã de Ministerul Finanþelor, ºi Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare privind Proiectul de dezvoltare instituþionalã a sectorului privat, în valoare de 25 de milioane de dolari S.U.A., semnat la Washington D.C., la 17 iunie 1999, dacã la titlul legii existã intervenþii?
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
În urma examinãrii proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 47/1999 pentru ratificarea Acordului de asistenþã financiarã nerambursabilã dintre România ºi Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare, din fondurile Facilitãþii Globale de Mediu pentru finanþarea proiectului ”Managementul conservãrii biodiversitãþiiÒ, în valoare de 5,5 milioande de dolari S.U.A. echivalent, semnat la Washington, la 17 iunie 1999, comisia, în ºedinþa din 8 decembrie 1999, a hotãrât ca proiectul de lege sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare, în forma adoptatã de Senat.
Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.
Mulþumesc.
ªi noi vã mulþumim, domnule deputat.
În aceste condiþii, doreºte cineva sã ia cuvântul la dezbateri generale?
Dacã nu, atunci intrãm în dezbaterea legii propriu-zise.
Titlul: ”Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 47/1999 pentru ratificarea Acordului de asistenþã financiarã nerambursabilã dintre România ºi Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare, din fondurile Facilitãþii Globale de Mediu pentru finanþarea proiectului ”Managementul conservãrii biodiversitãþiiÒ, în valoare de 5,5 milioande de dolari S.U.A. echivalent, semnat la Washington, la 17 iunie 1999.Ò
În legãturã cu acest titlu, vrea cineva sã facã vreun comentariu?
Dacã nu, cine este pentru? Vã mulþumesc.
Este cineva împotrivã? Se abþine cineva? Titlul a fost votat.
În aceste condiþii, trecem la articolul unic. Sunt comentarii privind articolul unic?
Dacã nu, cine este pentru? Vã mulþumesc. Este cineva împotrivã? Se abþine cineva? Articolul unic a fost votat.
În continuare, vã supun aprobãrii legea. Cine este pentru? Vã mulþumesc.
Sunt voturi împotrivã? Se abþine cineva? Legea a fost votatã.
Trecem în continuare la pct. 7 de pe ordinea de zi: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 60/1999 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România, Banca Europeanã de Investiþii ºi Societatea Comercialã de Transport cu Metroul Bucureºti ”MetrorexÒ Ñ S.A. privind finanþarea Proiectului de modernizare a metroului din Bucureºti, semnat la Luxembourg ºi Bucureºti la 8 ºi, respectiv, 9 iunie 1999, adoptat de Senat în 8 noiembrie 1999.
Din partea iniþiatorului doreºte cineva sã ia cuvântul? Dacã nu, din partea comisiei sesizatã în fond... Vã rog, domnule deputat.
Domnule preºedinte,
Stimaþi colegi,
În urma examinãrii proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 60/1999 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România, Banca Europeanã de Investiþii ºi Societatea Comercialã de Transport cu Metroul Bucureºti ”MetrorexÒ Ñ S.A. privind finanþarea Proiectului de modernizare a metroului din Bucureºti, semnat la Luxembourg ºi Bucureºti la 8 ºi, respectiv, 9 iunie 1999, în ºedinþa din 8 decembrie 1999, comisia a hotãrât ca proiectul de lege sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare, în forma adoptatã de Senat.
- Prezentul proiect de lege face parte din categoria legi-
- lor ordinare.
Mulþumesc.
## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**
ªi noi vã mulþumim, domnule deputat M‡tis. Dacã la dezbateri generale cineva doreºte sã ia cuvântul din partea grupurilor?
Dacã nu, trecem la conþinutul legii. Vã supun spre aprobare titlul ordonanþei. Existã vreun comentariu? Dacã nu, cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Se abþine cineva? Titlul a fost votat.
Art. 1 al ordonanþei. Sunt comentarii? Dacã nu, cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Se abþine cineva? Art. 1 a fost votat.
Art. 2. Sunt comentarii?
Dacã nu, cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Se abþine cineva? ªi art. 2 a fost votat. Art. 3. Sunt comentarii? Dacã nu, cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Se abþine cineva? Art. 3 a fost votat.
Art. 4. Sunt comentarii?
Dacã nu, cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Se abþine cineva? Art. 4 a fost adoptat.
În aceste condiþii,
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi pentru perioada 7Ð10 februarie
## **Domnul Dumitru Bãlãeþ**
**:**
Nu! Am rãmas la dezbateri generale, ºi eu eram înscris la cuvânt.
## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**
Vã cer scuze, domnule Bãlãeþ!
Suntem înainte de adoptarea titlului.
În primul rând, privind raportul suplimentar, domnule preºedinte al Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi, dacã existã vreun comentariu de fãcut?
Vã mulþumesc.
Atunci, continuãm dezbaterile generale.
## **Domnul Constantin ªerban Rãdulescu-Zoner**
**:**
Procedurã!
Chestiune de procedurã. Domnul deputat Zoner.
## Vã mulþumesc.
De obicei, colegul nostru, domnul deputat Gaspar, cere prezenþa iniþiatorului; de data aceasta o cer eu. Dacã iniþiatorul este în salã, bine, dacã nu, amânãm. Cer amânarea.
Astfel s-a introdus acest obicei bun, ca iniþiatorul sã fie în salã. Deci care este iniþiatorul?
- Dacã nu este, eu vã rog sã aprobaþi amânarea aces-
- tui proiect de lege.
- Vã mulþumesc.
Am înþeles, domnule Zoner.
În legãturã cu aceastã cerere, rugãm din partea Guvernului, iniþiatorul, domnul ministru, dacã ne poate spune punctul de vedere.
Onoratã Camerã ºi domnule deputat Zoner,
Trebuie sã ne amintim cã aceste dezbateri generale care au început au fost precedate de punctul de vedere al iniþiatorului la data respectivã, ºi cã acesta ºi-a spus cuvântul.
Pe procedurã, domnul deputat Gaspar vrea sã spunã câteva cuvinte. Vã rog.
## Stimaþi colegi,
Vreau sã vã reamintesc în ce stadiu ne gãsim în legãturã cu acest proiect de lege.
Iniþiatorul a prezentat punctul de vedere al Guvernului, a fost prezentat raportul de cãtre Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi ºi au participat la dezbaterile generale un numãr de 10 deputaþi. Pentru cã în acel moment nu mai exista cvorum în salã, s-au sistat discuþiile.
Urmeazã sã vedem dacã se mai continuã discuþiile la dezbaterile generale, având în vedere cã la dezbaterile generale participã câte un reprezentant din partea fiecãrui grup parlamentar, sau dacã se trece la dezbateri pe textul proiectului de lege.
Deci în momentul de faþã aceasta este situaþia în legãturã cu dezbaterea proiectului.
## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**
Vã mulþumesc, domnule Gaspar.
## **Domnul Dumitru Buzatu**
**:**
Procedurã!
Domnul deputat Buzatu, pe procedurã. Apoi, domnul deputat Dejeu.
Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,
Cred cã domnul Gaspar a exprimat foarte clar care este stadiul actual al dezbaterilor, dar cred cã s-a ignorat ºi se ignorã în continuare cererea domnului deputat Bãlãeþ.
Deci iniþiatorul trebuie sã fie prezent pe parcursul dezbaterii întregului proiect de lege; nu este vorba numai de un punct de vedere pe care ni-l transmite într-o formã sau alta la începutul acestei dezbateri. Existã o multitudine de amendamente asupra cãrora bãnuiesc cã se va solicita punctul de vedere al iniþiatorului.
Deci, dupã pãrerea mea, nu putem continua dezbaterile în absenþa iniþiatorului.
Vã mulþumesc foarte mult.
Noi avem onoarea sã avem aici, în banca Guvernului, pe domnul ministru al finanþelor; eventual ne poate rãspunde dânsul.
Procedurã, domnul deputat Dejeu.
Aº face apel la domnul secretar Gaspar.
Dupã ºtiinþa mea, discuþiile generale la lege s-au terminat ºi am întrerupt dezbaterile la titlul legii. L-aº ruga sã facã aceastã verificare. Eu ºtiu cã la titlul legii am întrerupt dezbaterile.
Discuþiile generale ºtiu cã le-am purtat, dar ºtiu cã am purtat discuþii serioase aici pe titlul legii, având amendamentul propus de cãtre P.D.S.R.
Vã mulþumesc. Procedurã, domnul deputat Zoner.
## Vã mulþumesc.
Titlul legii nu s-a votat. Ca atare, de astã datã, iatã cã Opoziþia este de partea celor spuse de mine: iniþiatorul trebuie sã participe nu numai la discuþii generale.
Dacã domnul Remeº discutã ºi este reprezentantul Guvernului, atunci sã-ºi spunã cuvântul, dacã este vorba de ”ºef de statÒ sau ”preºedinte de republicãÒ. Totuºi, iniþiatorul nu este Ministerul Finanþelor.
## **Domnul Decebal-Traian Remeº** _(din salã) Ð ministrul finanþelor:_
Iertaþi-mã, dar de unde ºtiþi?
Pãi, dacã este Ministerul Finanþelor, asta este cu totul altã problemã. Dar, oricum, la dezbateri ºi la legi mai importante decât aceasta nu înseamnã cã iniþiatorul nu participã decât sã-ºi spunã punctul de vedere la discuþii generale, ci articol cu articol.
Prin urmare, eu sunt încântat cã dumneavoastrã reprezentaþi Guvernul. Deci pronunþaþi-vã: ”ºef de statÒ sau ”preºedinte de republicãÒ, pentru cã iniþiativa Guvernului a fost cu titlul ”ºef de statÒ.
Deci, domnule ministru, eu vã felicit cã sunteþi aici ºi, vã rog, pronunþaþi-vã.
Vã mulþumesc, domnule deputat Zoner.
Domnul ministru Decebal Traian Remeº poate sã ne spunã câteva cuvinte.
## **Domnul Decebal-Traian Remeº:**
## Domnilor colegi,
Aceastã lege este iniþiatã de Ministerul Finanþelor, este iniþiatã în perioada cât am fost acolo în funcþie. Am gândit bine titlul ei. Ne referim efectiv la calitatea de ”ºef al statuluiÒ.
Dacã într-o perioadã sau alta acel ºef al statului a fost preºedinte al prezidiului Marii Adunãri Naþionale, poate cã ne-am gândit la respectiva persoanã. Dacã a fost Preºedinte al României, ne-am gândit la respectiva persoanã. ªi, dacã a fost ºef al statului în alte condiþii istorice, pe care le cunoaºtem toþi, ne-am gândit ºi la acea persoanã, la regele României.
## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**
Eu cred cã aici, din acest punct de vedere, nu sunt dubii. Iniþiatorul a fost explicit.
Stimaþi colegi,
Am rugãmintea sã încercãm sã ne pãstrãm ºi calmul ºi sã putem continua aceste dezbateri în termeni absolut convenabili ºi sã desluºim aceastã problemã.
Eu vreau doar sã vã amintesc cã luãrile de cuvânt la dezbaterile generale au fost multe, cã este adevãrat, ºi am aici consemnatã situaþia, ºi anume, opinia domnului preºedinte de ºedinþã din momentul respectiv, domnul Andrei-Ioan Chiliman, în legãturã cu cei care fuseserã înscriºi, ca ºi domnul Bãlãeþ, ºi n-au apucat sã ia cuvântul au fost într-un fel, sã zicem, repartizaþi pentru urmãtoarea ºedinþã, dar þin sã vã amintesc cã art. 92 din regulamentul nostru prevede în mod clar ºi expres cã la dezbateri generale nu ia cuvântul decât câte un singur reprezentant din partea grupurilor parlamentare ºi cã acest cuvânt poate sã fie limitat în timp.
Chestiune de procedurã? Da. Domnul Buzatu.
## Domnule preºedinte,
Ne puneþi într-o situaþie extrem de delicatã. Deci eu n-am înþeles ce rol a avut intervenþia domnului ministru, sau ex-ministru, pentru cã Domnia sa s-a exprimat în felul urmãtor: ”Acest proiect de lege este iniþiat de Ministerul Finanþelor, când am fost acolo.Ò
Este o veste nouã, ne transmite o chestiune care sã ne provoace bucurie domnul Traian Remeº, cã a demisionat, sau ce se întâmplã?
## Domnule deputat,
Haideþi sã discutãm despre procedura noastrã, ºi nu de situaþia Guvernului...
Dar, lãsând la o parte gluma, totuºi nu am reuºit sã înþeleg intervenþia domnului Traian Decebal Remeº, în momentul în care dumneavoastrã nu aþi lãmurit dacã dezbaterile generale s-au încheiat sau nu s-au încheiat.
Dacã cineva vine ºi solicitã cuiva din banca ministerialã sã dea o explicaþie, ministrul respectiv poate interveni fãrã sã þinã cont de procedurile respective, dând acele explicaþii care-i trec prin cap în momentul respectiv?
Eu am avut impresia cã nu s-a lãmurit, ºi cred cã ºi dumneavoastrã susþineþi acelaºi punct de vedere, cã nu s-a lãmurit încã situaþia în care ne aflãm. Se continuã dezbaterile generale? S-a trecut la dezbaterea pe arti- cole? Pentru cã, atunci, sunt mai multe amendamente care trebuie susþinute ºi sunt ºi autori, iniþiatori, care au dreptul regulamentar de a face acest lucru.
V-aº ruga deci sã puneþi ordine în dezbaterea acestui proiect de lege.
Vã mulþumesc foarte mult.
Da. Vã mulþumesc, domnule Buzatu. Chestiune de procedurã, domnul Þurlea.
Domnule preºedinte,
Doamnelor ºi domnilor colegi,
Daþi-mi voie sã aduc aminte distinsului ministru al finanþelor cã dânsul face parte din Guvernul Republicii România.
Aici a venit ºi s-a manifestat ca fãcând parte din ”Guvernul Regal al RomânieiÒ. România este republicã prin Constituþia actualmente în vigoare.
De aceea, vã rog, domnule preºedinte, sã-l obligaþi pe acest domn, care, din nefericire, este ministru al finanþelor, sã vinã sã punã termenul de ”regeÒ la trecut, ”fostul rege al RomânieiÒ, aºa cum este normal.
Noi suntem o republicã! Atunci când veþi face...
Domnule deputat Þurlea...
## **Domnul Petre Þurlea:**
Atunci când veþi face regat, veþi vorbi aºa cum vreþi
Domnule deputat Þurlea,
Nu ºtiam cã este vorba de o procedurã constituþionalã.
În ceea ce priveºte pe domnul ministru, nu s-a exprimat în nici un fel. Deci, în legãturã cu ”regeleÒ, ”fostul regeÒ ºi aºa mai departe. N-a pronunþat cuvântul. Ceea ce dumneavoastrã aþi gândit, aþi încercat sã amendaþi doar pentru cã v-a trecut prin cap. Nu este cazul sã-i cerem... Eu vreau sã pun lucrurile puþin procedural în regulã ºi numai cu acordul, bineînþeles, aºa cum este normal, al dumnevoastrã.
În ceea ce priveºte procedura regulamentarã, conform art. 92, s-au epuizat de mult dezbaterile generale.
În ceea ce priveºte dezbaterea pe fond, ea nu s-a finalizat, nici mãcar privind titlul, acolo existã un raport, existã un amendament ºi cred cã votul poate sã tranºeze acest lucru.
Totuºi, domnul Bãlãeþ are o intervenþie, evident, pe procedurã.
Vã rog, domnule deputat Bãlãeþ.
Dumitru Bãlãeþ
#59141În ceea ce priveºte procedura, se ridicã câteva probleme: la ºedinþa precedentã, când am dezbãtut acest proiect de lege, rãmãseserã înscriºi pe listã o seamã de deputaþi, între care ºi eu, ºi eu eram primul care trebuia sã vorbesc la probleme generale.
Vã mai precizez cã grupul nostru parlamentar, dacã vreþi sã consultaþi lista celor care au vorbit, nu a participat la dezbaterile generale, ºi avem dreptul sã ne spunem opinia în legãturã cu acest proiect de lege, din punct de vedere general.
Vreau sã vã mai atrag atenþia cã între timp s-a schimbat ºi Guvernul ºi cã ar fi cazul, tot pe probleme de procedurã, ca noul prim-ministru ºi ministrul finanþelor sã ne spunã foarte clar dacã au bani de risipit pe privilegii pentru foºtii ºefi ai statului, în condiþiile în care dumnealor au de discutat cu greviºtii de la învãþãmânt, din sãnãtate ºi din alte domenii, cu oameni care-ºi dau foc pentru cã n-au cu ce trãi ºi când sunt atâtea ºi atâtea probleme.
Vã rog sã vã rezumaþi la procedurã, nu faceþi o declaraþie politicã.
Dumitru Bãlãeþ
#60250Deci este vorba de procedurã, domnilor.
Nu. Aceasta nu este procedurã...
Dumitru Bãlãeþ
#60403## **Domnul Dumitru Bãlãeþ:**
Noul Guvern trebuie sã spunã un punct de vedere în legãturã cu acest proiect legislativ.
Dumitru Bãlãeþ
#60564Vã mulþumesc.
Domnule Bãlãeþ, în legãturã cu modul în care aþi abordat aceastã problemã, nu v-aþi oprit la procedurã ºi presupun cã aþi atins ºi problema de fond ºi, în condiþiile acestea, chiar aþi ºi luat cuvântul.
În legãturã cu lista vorbitorilor, ei acoperã toate grupurile parlamentare ºi, în momentul stabilirii procedurii, atunci, la ultima dezbatere, când s-a oprit aici aceastã dezbatere de lege, s-a încãrcat, sã zicem, lista, pentru cã era atmosfera încinsã.
Eu vã propun, stimaþi colegi, ºi vã voi supune votului, sã revenim la art. 92, sã constatãm cã, în aceste condiþii, grupurile parlamentare au participat la dezbaterile generale, ºi-au spus opiniile ºi sã intrãm pe fond.
Înainte sã votãm, pe procedurã, domnul deputat Petrescu. Vã rog.
## **Domnul Virgil Petrescu:**
În numele Grupului parlamentar al P.N.Þ.C.D. Ñ civicecologist, se solicitã verificarea cvorumului.
Da, vã rog, secretarii, verificaþi.
Chemaþi-l pe Cioabã! Ce, acela nu e rege?! ªi în partidul dumneavoastrã aveþi destui supuºi de-ai lui! Cereþi bani pentru profesori, domnule Stanciu! Rege sau împãrat?!
## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**
Fac apel la liderii grupurilor parlamentare sã convoace pe colegii noºtri sã vinã în salã. În momentul acesta nu suntem în cvorum. Deci rog liderii grupurilor parlamen- tare, pentru a nu fi în situaþia sã verificãm cu apel nominal, sã convoace pe colegii noºtri, ca aceºtia sã vinã în salã, pentru a acoperi cvorumul de lucru. Suntem ceva peste 140 în momentul acesta, faþã de cvorumul de 154.
În condiþiile acestea, verificând din nou lista, constat cã, într-adevãr, Partidul România Mare nu a avut o expunere la dezbaterile generale. Invit Grupul parlamentar al P.R.M. sã delege pe cineva pentru a face intervenþia la dezbaterile generale.
## Domnul deputat Bãlãeþ.
Putem sã facem aceastã expunere ºi reverificãm cvorumul în momentul în care dumneavoastrã aþi terminat expunerile.
Vã mulþumesc.
Deci, domnule deputat Bãlãeþ, dacã vreþi sã poftiþi, vã rog, domnule deputat.
Dumitru Bãlãeþ
#62765## Domnule preºedinte,
## Stimaþi colegi deputaþi,
Personal, socotesc cã dezbaterea noastrã de astãzi privind acordarea unor drepturi Ñ de fapt, privilegii Ñ ºefului statului ºi dupã ce acesta nu mai este în funcþie este cel puþin prematurã ºi inoportunã în condiþiile actuale ale societãþii noastre. ªi iatã de ce. Admitem cu toþii, ºi datele realitãþii o confirmã pe toate drumurile, cã statul nostru de astãzi este extrem de sãrac, cã este într-o crizã profundã, crizã economicã de care vãd cã domnul ministru Remeº nu vrea sã þinã seama, crizã politicã, crizã moralã. Cine este vinovat de acest lucru? Evident, sunt vinovaþi mulþi, dar în primul rând ”ºeful statuluiÒ Ñ pun asta între ghilimele, cum îl numeºte proiectul de astãzi, pe care vrem sã-l discutãm Ñ ºi, cum s-a vãzut ºi la Alba-Iulia, s-a vãzut mai recent ºi la Botoºani, ºeful statului ºtim cã, dupã ce a cunoscut faptul cã putea sã fie primit cu ouã ºi cu alte mijloace, a evitat, ºi a primit noul prim-ministru asemenea gratulaþii din partea populaþiei.
Iatã de ce eu socotesc cã ar fi o curatã nebunie din partea noastrã sã trecem la dezbaterea unui astfel de proiect. Suntem ºi într-un an electoral ºi se pune întrebarea: Ce va zice electoratul despre noi? Evident, calchiind o vorbã mai veche, el va zice cu ironie ºi amãrãciune, cum a mai zis: ”Þara arde ºi Parlamentul se piaptãnã!Ò ªi exprimarea asta este încã blândã, domnilor, cãci meritãm ºi mai rãu pentru privilegiile pe care vrem sã le stabilim pentru aºa-zisul ”ºef al statuluiÒ de ieri, de azi ºi de mâine.
Este vorba de o exprimare foarte generalã ºi ambiguã, care ne obligã la foarte multe vexaþiuni de idei ºi de conºtiinþã.
Dumneavoastrã îmi veþi replica: Vinovat pentru situaþia dezastruoasã în care se aflã þara nu este chiar Preºedintele ei, acest aºa-zis ”ºef al statuluiÒ, cãci puterea Preºedintelui þãrii este limitatã prin Constituþie, el þine doar echilibrul puterilor în stat, iar el este numit prin extensie, prin eufemism, ”ºef al statuluiÒ.
Da! Aici aveþi dreptate. Din pãcate, proiectul legislativ pe care-l discutãm azi ia eufemismul drept realitate.
Dacã cineva ar voi sã-l apostrofeze pe Preºedinte, ºi el chiar este uneori apostrofat pentru cele ce se întâmplã
în þarã, acela ar comite o eroare, ar apostrofa un vinovat mai mic, ºi apostrofãrile mai mari ar trebui sã fie adresate altora.
## ªi noi vã mulþumim.
Pânã se definitiveazã probabil apelul pe care-l fac colegii noºtri, liderii grupurilor parlamentare, pentru a realiza cvorumul în salã, vreau sã întreb dacã existã alte grupuri parlamentre care sunt în situaþia de a nu fi participat la dezbaterile generale... Pentru cã, dacã nu, vreau sã vã propun cel puþin... Domnule Zoner... Din partea Grupului parlamentar... numai o secundã, vã rog sã aºteptaþi puþin.
Domnule Zoner, numai o secundã. Imediat vã dau cuvântul.
Deci, dacã lucrurile stau aºa, aº vrea sã vã propun sã constatãm cel puþin, înainte de a verifica cvorumul ºi deci de a putea intra în procedurile de dezbatere a legii, sã constatãm cel puþin cã astãzi dezbaterile generale s-au încheiat, în aºa fel încât sã nu reluãm tipul acesta de discurs ºi data viitoare.
Domnule deputat Zoner, vã rog.
Pentru procedurã, evident. Deci nu pe fond, pentru cã de la dumneavoastrã, de la grupul parlamentar, am înþeles cã nu sunt...
Aveam ºi eu o replicã. Evident cã mã supun deciziei dumneavoastrã ºi regulamentului, dar atunci vã rog sã se încheie aceste discuþii, sã se verifice cvorumul ºi sã se treacã eventual la vot, dacã altã soluþie nu este, cu iniþiatorul aici.
Vã mulþumesc.
Am înþeles. Asta este ceea ce o sã ºi facem, domnule Zoner.
Deci, dacã nu mai existã din partea grupurilor parlamentare situaþia de a nu se fi exprimat în dezbateri generale, vã rog sã fiþi de acord cã dezbaterile generale s-au încheiat ºi sã facem, domnilor secretari, o ultimã încercare de a verifica cvorumul.
Vã anunþ cã astãzi cvorumul de lucru este de 154. În salã se aflã exact 154 de deputaþi. În aceste condiþii, existând cvorumul, putem trece la dezbaterea legii în conþinutul ei.
Existã titlul legii.
Vã rog, din partea Comisiei juridice, sesizatã în fond, ºi care a fãcut ºi raportul suplimentar, domnul preºedinte Popescu.
## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Eu cred cã trebuie sã fie susþinutã cu prioritate cererea colegului nostru, domnul profesor Zoner, care a solicitat sã se aplice o regulã normalã, care s-a aplicat întotdeauna ºi nu vãd de ce s-ar deroga acum de la ea, ºi anume sã fie prezent iniþiatorul prin împuternicitul sãu.
De aceea, eu vã rog respectuos sã prorogaþi orice dezbatere. Mi-aduc aminte cã se începuse cu titlul, ºi rãmãsesem la titlu, ºi am ajuns la comisie, ºi nici acolo nu a venit iniþiatorul, ºi este bine sã fie prezent, ºi, prin urmare, cred eu cã cea mai înþeleaptã propunere este aceasta: sã se proroge discutatea pentru o altã datã ºi, bineînþeles, se vor face demersurile necesare pânã atunci pentru ca iniþiatorul, prin împuternicitul sãu, sã fie prezent.
Vã mulþumesc.
Domnule preºedinte Popescu, iertaþi-mã!
Iniþiatorul este de faþã. Au fost replici din salã, care au spus cã de fapt iniþiatorul n-ar mai fi trebuit sã vorbeascã.
Îmi cer scuze, dânsul este ºi acest proiect de lege este iniþiat de Ministerul Finanþelor.
Eu n-am spus nici o secundã cã nu l-am vãzut. L-am ºi auzit vorbind pe domnul ministru, pe care-l felicit pentru toate cuvintele pe care le-a spus. Sunt convins cã un coleg al nostru a fãcut deja buboaie viscerale când aude de proiectul acesta de lege. Aºa este dânsul, bun român ºi aºa mai departe. N-are rost sã discutãm inutil.
Eu ºtiu cã venise o altã persoanã, care cunoºtea toate tainele acestui proiect, ºi nici o secundã nu mã îndoiesc cã domnul ministru n-ar putea sã fie aici prezent oricând, în orice moment.
De aceea, eu cred cã este bine sã prorogãm dezbaterea acestui proiect.
## Da, domnule Buzatu. Imediat.
## Domnule preºedinte,
Sunt într-o situaþie oarecum delicatã, pentru cã noi procedural suntem ºi în cvorum ºi ar trebui sã continuãm aceastã dezbatere.
Dumneavoastrã vorbiþi despre cineva care cunoºtea anumite taine. Pe mine lucrul mã depãºeºte. Eu ºtiu cã Guvernul este solidar ºi, în acelaºi timp, cã ministerul... sigur, are unele taine, dar ele nu sunt depozitate doar aºa, la persoane unice ºi, în aceste condiþii, ar trebui sã începem dezbatereaÉ nu înainte de a da cuvântul pe procedurã domnului Buzatu.
Vã rog.
Domnule preºedinte, am sã fiu foarte scurt.
Nu cred cã trebuie sã þinem cont chiar de toate observaþiile domnului preºedinte Emil Popescu, întrucât dumneavoastrã aþi readus dezbaterile în cadrul regulamentar: domnul Remeº este reprezentant al Guvernului, deci Domnia sa nu ne-a anunþat ceea ce ne aºteptam cu toþii, cã a demisionat.
În aceste condiþii, Domnia sa poate sã reprezinte Guvernul ºi sã trecem la dezbaterea proiectului de lege, domnule preºedinte.
Eu v-aº ruga sã nu mai daþi curs altor diversiuni în ceea ce priveºte dezbaterea acestui proiect de lege.
## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**
Vã mulþumim, domnule deputat.
Din partea iniþiatorului, domnul ministru Remeº, care vrea sã ne spunã câteva cuvinte.
Am o rugãminte: nu aceea de a fi ascultat, ci aceea de a nu mi se rãstãlmãci sub nici o formã cuvintele, dacã se vorbeºte în replicã.
Am spus, repet, dovadã sunt actele cu semnãtura mea, cã sunt iniþiatorul acestei legi. Am spus, prima datã, este Ministerul Finanþelor, în perioada cât eu am fost acolo, adicã nu dinainte. Nu vin sã susþin o lege pe care a înaintat-o Guvernului ºi a ajuns la Parlament vreunul dintre predecesorii mei acolo. Iar domnului Þurlea i-aº preciza, ºi stenograma sigur pe mine mã slujeºte, cã am spus cã nu am greºit când am gândit titlul legii, având în vedere cã în istoria României au fost ºefi ai statului: preºedintele prezidiului Marii Adunãri Naþionale, Preºedintele României, într-o anumitã perioadã, ºi, dacã vreþi, pentru cã aici se pare cã este mica supãrare, regele României, într-o anumtã perioadã.
De aceea am spus ”ºeful statuluiÒ.
Foarte bine!
Am fost chemat la microfon exact pentru a susþine titlul. Nu am venit aici cu de la mine putere. Nu am ºtiut cã dumneavoastrã nu încheiaserãþi discuþiile generale.
Dacã vreþi sã mã lãmuriþi cã nu sunt iniþiatorul legii, atunci eu mã voi supune voinþei dumneavoastrã. Nu vã pot obliga sã admiteþi asta, dar, rogu-vã, mergeþi la actele scrise ºi veþi observa cã nu îmi arog un merit pe care nu l-aº avea. Am iniþiat acest proiect de lege.
Rãmâne de vãzut, dupã dezbateri, cum îl veþi califica dumneavoastrã.
## Vã mulþumim, domnule ministru.
În condiþiile în care cvorumul legal este constituit ºi timpul de lucru nu a expirat, obligaþia mea este sã trecem mai departe la dezbaterea legii. Titlul este: ”Lege privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de ºef al statului românÒ.
Existã depus ºi respins de cãtre comisie un amendament, ºi anume... amendamentul sunã... ºi vi-l citesc: ”Lege privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de Preºedinte al României, în baza dispoziþiilor Constituþiei din 8 decembrie 1991Ò Ñ deci care restrânge, de fapt, domeniul la preºeºdinþi, conform Constituþiei, ºi nu oricare preºedinþi, deci numai cei din perioada democraticã.
În aceste condiþii, dacã din partea iniþiatorilor amendamentului existã susþinere, vã rog.
## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democraþiei Sociale din România, voi susþine eu acest amendament, întrucât eu cred cã amendamentul acesta are darul sã lãmureascã întreg conþinutul legii.
Dacã iniþiatorul, care a venit în faþa noastrã cu atâta aplomb, ne-ar fi spus, ar fi dat o definiþie în cuprinsul legii noþiunii de ”ºef al statuluiÒ, incluzând toate persoanele pe care le-a enumerat aici în definiþia respectivã, eu aº fi fost de acord cã aceastã formulare este o formulare corectã din punct de vedere legal.
Domnia sa însã nu dã nici o noþiune, deci nu face o consacrare juridicã noþiunii de ”ºef al statuluiÒ. În consecinþã, noi trebuie sã cãutãm atunci, sã vedem care este consacrarea juridicã a acestei funcþii în Constituþia României, iar Constituþia României, în Cap. II, consacrã noþiunea de ”Preºedinte al RomânieiÒ, care nu este definit nicãieri ca ”ºef al statuluiÒ. Deci eu cred cã existã mai multe temeiuri, urmare a acestei explicaþii, de a adopta titlul pe care l-am propus noi, decât acela de a adopta titlul pe care l-a propus iniþiatorul ºi a fost susþinut ºi de comisie.
Mai mult decât atât, eu am avut, în cei 8 ani de activitate parlamentarã, convingerea fermã cã între textele de lege, între amendament ºi motivare, existã o legãturã strânsã, cel puþin prin aceea cã motivarea se referã la amendamentul propus sau la textul de lege care a fost adoptat. Or, dacã citim motivarea de aici, vom vedea cã legãtura logicã care existã între cele douã texte este aceea dintre nucã ºi perete. Aceasta este practic: am sesizat, în mai multe rânduri, disfuncþionalitãþi în legãturã cu motivãrile pe care Comisia juridicã le-a propus la diverse texte de lege.
Eu v-aº ruga, domnule preºedinte, sã acceptaþi amendamentul propus de Grupul parlamentar al Partidului Democraþiei Sociale din România, care este în consens cu actul fundamental, cu Constituþia României, ºi delimiteazã foarte bine sfera de aplicabilitate a acestui proiect de lege.
Vã mulþumesc foarte mult.
ªi noi vã mulþumim. Domnul Bãlãeþ. Procedurã, domnule Bãlãeþ, da?
Dumitru Bãlãeþ
#76188Nu, la titlul legii. Nu?
Pãi nu, nu, staþi un pic, domnule! Deci deocamdatã am comunicat cã existã un amendament respins de Comisia juridicã ºi am chemat iniþiatorul sã-i ascultãm opinia în legãturã cu acest amendament respins. Încã nu discutãm titlul, discutãm, deocamdatã, în primã instanþã, amendamentul.
Dumitru Bãlãeþ
#76576Pãi amendamentul acesta, sigur cã da.
Din salã
#76646La titlu!
Dumitru Bãlãeþ
#76675La titlu, da. La amendamentul acesta, la Comisia juridicã au fost discuþii foarte aprinse. Personal, am susþinut ºi am fost de acord cu acest amendament ºi socotesc în continuare cã este bine venit, pentru cã celãlalt titlu al legii este extrem de vag ºi neconcordant cu legile þãrii, în special cu Constituþia României dupã care ne conducem astãzi. Este normal ca în titlul legii sã avem în vedere prevederile Constituþiei ºi sã ne orientãm dupã ea. Ne conducem, practic, dupã Constituþia din 8 decembrie 1991 ºi este clar cã legea trebuie sã se refere, dacã vrem s-o adoptãm ºi nu avem în vedere situaþia de inoportunitate generalã a ei, sã limitãm titlul legii la propunerea acestui amendament, cu care eu sunt de acord.
Domnul Buzatu a prezentat aici o parte din argumentele care sunt necesare. Eu subliniez faptul cã în Comisia juridicã puþin a lipsit ca acest amendament sã fie admis ca atare ºi s-a ajuns la formula aceasta extrem de vagã ºi anticonstituþionalã. Noi trebuie neapãrat sã aplicãm, în titlul legii, Constituþia.
Vã mulþumesc.
Vã mulþumim, domnule deputat.
Din salã
#77834La vot!
Discutãm pe procedurã, luând în considerare cã domnul Bãlãeþ a fost invitat sã discute pe procedurã, ºi nu sã facã discuþii pe fond. Existã un amendament ºi, conform art. 98, el este un amendament respins de comisie. El trebuie supus la vot ºi, dacã sunteþi de acord, cine este pentru acest amendament respins...
## **Domnul Emil-Teodor Popescu** _(din loja comisiei):_
Domnule preºedinte, întâi respingerea se pune la vot!
Vã cer scuze, domnule preºedinte. Deci amendamentul fiind respins, este corect ºi vã cer scuze. Lipsa de experienþã îºi spune cuvântul. Deci, amendamentul fiind respins, vã supun la vot textul comisiei, ºi anume textul iniþial: ”Lege privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de ºef al statului românÒ.
Cine este pentru acest text? Vã rog sã numãraþi.
Fiecare sperã sã ajungã ºef al statului!
Vã mulþumesc.
Cine este împotrivã? Abþineri, vã rog?
## **Domnul Ioan Iuliu Furo** _(din salã):_
Câþi pentru, câþi contra...?!
Voturi pentru Ð 95, voturi împotrivã Ð 54, 6 abþineri, intrând în cvorumul 155.
Titlul legii a fost adoptat. _(Aplauze în partea dreaptã a sãlii, comentarii în partea stângã. Domnul deputat Petre Þurlea vine spre prezidiu, pentru a lua cuvântul)._
## **Domnul Emanoil-Dan Barbaresso** _(din salã):_
Stai liniºtit acolo!
Vã rog, discutãm pe articole. Deci în momentul în care voi expune articolul urmãtor, da?
Art. 1: ”Prevederile prezentei legi se aplicã persoanelor care au avut calitatea de ºef al statului român.Ò
Dacã în legãturã cu formularea art. 1 sunt opinii? Vã rog, domnule Þurlea.
## **Domnul Petre Þurlea:**
## Domnule preºedinte,
Atunci când am intervenit, luna trecutã sau acum douã luni, la dezbaterea generalã, am fãcut o propunere la acest articol, stenograma a cuprins-o, în sensul urmãtor: ”Prevederile prezentei legi se aplicã persoanelor care au avut calitatea de ºef al statului...Ò Întrucât aþi adoptat aceastã formulã, deci ”ºef al statului român, începând cu cel ales în anul 2000Ò. Iatã care este motivaþia, am mai expus-o ºi atunci ºi o expun încã o datã în faþa Domniilor voastre.
Domnule preºedinte, vã rog sã-i rugaþi pe colegii din salã, chiar dacã se numesc doctori, sã înceteze cu vorbãria.
Vã rugãm sã asigurãm liniºtea ºi posibilitatea fiecãruia dintre noi sã se exprime.
Vã mulþumesc.
## Doamnelor ºi domnilor colegi,
Propunerea aceasta vine sã înlãture o imoralitate a acestui articol, dacã ar rãmâne în felul în care îl vedeþi Domniile voastre în raport, deoarece ºtiþi foarte bine cã, atunci când chemi electoratul la urne, acesta trebuie sã se pronunþe în cunoºtinþã de cauzã. Deci, dacã aleg un deputat sau un preºedinte, trebuie sã ºtie cã þara, deci contribuabilii, bugetul þãrii, acest buget va asigura Preºedintelui, de exemplu, sau deputatului, de exemplu, anumite drepturi bãneºti ºi, în funcþie de aceastã dorinþã a electoratului de a-i da unui om sau altuia aceste dreptri bãneºti, el voteazã sau nu. În momentul când au fost votaþi toþi ºefii de stat, toþi preºedinþii de pânã acum,
nimãnui dintre electorii români nu i s-a spus cã celui ales i se va asigura un salariu pânã la moarte. Deci este imoral ca acum, dupã ce au fost aleºi aceºti oameni, sã venim sã încãrcãm bugetul þãrii cu asemenea cheltuieli.
În al doilea rând, trebuie sã aveþi în vedere faptul cã se vizeazã, prin aceastã lege, demnitarii care au fost aleºi, deci au un anumit statut, în cazul de faþã ºef al statului. Dacã acceptaþi o asemenea formulã ca la art. 1, mâine poimâine îl putem vedea pe un deputat sau altul, domnul Zoner, de exemplu, având precedentul istoric, sã vinã sã cearã ºi dânsul sau ºi dânºii ca pânã la moarte sã i se asigure salariul de deputat sau de senator. ªi ei au fost aleºi, aºa cum a fost ales ºi Preºedintele.
Al treilea element de imoralitate se referã strict la momentul de faþã ºi l-a mai amintit un coleg mai înainte. Este imoral ca, în momentul în care un profesor are 700.000 de lei pe lunã ºi nu poate nici mãcar sã-ºi plãteascã întreþinerea la bloc, noi sã considerãm cã avem bani, în acest buget atât de sãrac, ca sã întreþinem un Preºedinte, chiar ºi dupã ce nu mai este în fruntea statului. Am încheiat cu aceastã problemã de imoralitate. În legãturã cu...
Iertaþi-mã numai o secundã cã intervin, domnule deputat, nu e delicat, dar timpul expirã, conform programului, ºi v-aº ruga sã concentraþi expunerea dumneavoastrã.
## **Domnul Petre Þurlea:**
Am înþeles, domnule preºedinte.
Domnilor din majoritatea parlamentarã, mã adresez, în special Domniilor voastre, acum. Dumneavoastrã trebuie sã vã gândiþi cã anul acesta este an electoral. Cu modestia pe care i-o cunoaºtem, domnul Iliescu, dacã acceptãm aceastã lege, imediat o sã iasã la televizor ºi o sã spunã aºa, se va bate cu pumnii în piept: Domnilor, eu refuz aplicarea acestei legi! ªi va mai avea încã 10% din voturi. Deci vreþi sã-i daþi încã 10% din voturi domnului preºedinte Iliescu, nu?!
Dacã vreþi aºa ceva, votaþi textul aºa.
## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**
Vã mulþumesc, domnule deputat.
Vã rog sã asigurãm liniºtea în salã.
Vã comunic, în acest moment, cã timpul nostru de lucru, astãzi, a expirat. Vã rog sã rãmâneþi încã douã minute, sã vã prezint ºi dumneavoastrã sã aprobaþi componenþa nominalã a unor comisii de mediere, ca sã putem închide ºedinþa, cu menþiunea, atât pentru stenogramã, cât ºi pentru memoria noastrã, cã ne-am oprit cu dezbaterea legii la art. 1, unde urmeazã sã se continue dezbaterile.
Comisia de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Consiliului Naþional al Persoanelor Vârstnice, 7 persoane: Sârbu Marian, Buzatu Dumitru, Roºca Ion, Stanca Teodor, Ivãnescu Paula Maria, Barbãroºie Victor, Furo Iuliu Ioan.
Vã
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi pentru perioada 7Ð10 februarie
dea Ministerul Apelor ºi Pãdurilor domnului Petru Bejinariu, în legãturã cu mãsurile avute în vedere de MAPM pentru reglementarea situaþiei de poluare de la Vatra Dornei ºi ªarul Dornei.
De asemenea, solicitã amânare ºi domnul ministru al finanþelor, Traian Decebal Remeº, în legãturã cu interpelarea fãcutã de domnul Petru Naidin privind solicitarea pentru verificãrile la Societatea comercialã ”PiscicolaÒ Ñ S.A. Cãlãraºi.
Tot amânare solicitã ministrul finanþelor ºi în legãturã cu interpelarea domnului Pavel Vasile privind aspecte legate de activitatea Gãrzii financiare la Bacãu.
Departamentul de control al Guvernului solicitã amânarea privind interpelarea domnului Petre Naidin în legãturã cu solicitarea pentru verificãri la S.C. ”PiscicolaÒ Ñ S.A. Cãlãraºi. ªi Fondul Proprietãþii de Stat solicitã amânarea pentru aceeaºi solicitare, fãcutã de domnul Petru Naidin, de verificare a S.C. ”PiscicolaÒ Cãlãraºi.
Rãspunde Ministerul Afacerilor Externe la interpelarea fãcutã de domnul Florian Serac privind neacordarea vizelor de intrare în România, la graniþã. Rãspunde domnul secretar de stat Mihai Rãzvan Ungureanu.
Vã rog, domnule secretar de stat.
**Domnul Mihai Rãzvan Ungureanu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**
Vã mulþumesc, domnule vicepreºedinte. Onoratã Camerã,
Interpelarea fãcutã de domnul deputat Florian Serac referitoare la regimul vizelor este din data de 8 decembrie 1999 ºi înregistratã la Camera Deputaþilor în 14 decembrie. Între timp, printr-un memorandum înaintat de Ministerul Afacerilor Externe ºi de Ministerul de Interne cãtre domnul prim-ministru Mugur Isãrescu, în data de 23 decembrie 1999, s-a decis Ñ memorandum votat în ºedinþa din 23 decembrie 1999 a Guvernului Ñ amânarea aplicãrii mãsurii de acordare a vizelor de intrare în România numai de cãtre misiunile diplomatice ºi oficiile consulare din strãinãtate.
Douã explicaþii succinte despre aceastã decizie. Autoritãþile competente române, în conformitate cu Legea nr. 56/1992 privitoare la regimul frontierei de stat, lege modificatã prin Ordonanþa nr. 80/1999, au decis ca, începând cu 1 ianuarie 2000, vizele de intrare în România sã fie acordate numai de cãtre misiunile diplomatice ºi oficiile consulare române din strãinãtate, urmând ca la punctele de trecere a frontierei vizele sã se acorde numai în cazuri excepþionale. Mãsura în cauzã este conformã cu practica internaþionalã în materie, noi fiind, în acest caz, singurul stat european asociat la Uniunea Europeanã care menþine practica acordãrii vizelor la frontierã ºi rãspunde aºteptãrilor Uniunii Europene, care între altele a sugerat desfiinþarea unei practici perimate ºi care favorizeazã insecuritatea frontierelor.
Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.
În continuare, un rãspuns tot de la Ministerul Afacerilor Externe. Va rãspunde tot domnul secretar de stat Mihai Rãzvan Ungureanu interpelãrii fãcute de cãtre domnul deputat Petru Bejinariu, privind stadiul real al negocierilor Tratatului de bazã dintre România ºi Republica Moldova.
Vã rog, domnule secretar de stat.
Vã mulþumesc.
Interpelarea domnului deputat Petru Bejinariu a fost înregistratã la Camerã în data de 14 decembrie. Ea se referã la, citez din textul interpelãrii, ”stadiul real al negocierilor ºi dacã cele trei adevãruri istorice privind Basarabia vor fi cuprinse în tratatÒ.
Cele trei adevãruri istorice presupun cã reprezintã faptul cã Republica Moldova ”este un strãvechi pãmânt românescÒ, citez tot din textul obiectului interpelãrii, cã Pactul Ribbentrop Ð Molotov a fost un ultimatum pentru desprinderea Basarabiei din trupul þãrii ºi cã, în consecinþã, astãzi în Europa sunt douã state româneºti.
Rãspunsul nostru este un rãspuns ferm, cum, probabil, domnul deputat ºi aºtepta. Textul tratatului politic de bazã a fãcut obiectul, în decursul ultimului an, al unor frecvente runde de consultãri ºi de negocieri la nivel de experþi. Formula la care s-a ajuns este aproape integral convenitã între cele douã pãrþi. Mai existã un singur articol în discuþie, la care cele douã echipe de negociatori au gãsit formulãri apropiate, dar încã diferite. Articolul se referã la dispoziþiile privitoare la frontiera comunã ºi nu este o discuþie de naturã semanticã.
În ceea ce priveºte referirile din interpelare la perfectarea în tratat a adevãrurilor istorice, precum ºi a consecinþelor Pactului Ribbentrop Ð Molotov, aceste aspecte sunt reflectate în preambulul tratatului, care face trimitere directã la Declaraþia de independenþã a Republicii Moldova, adoptatã la Chiºinãu, în 27 august 1991, document care precizeazã ”cã parlamentele mai multor state, în declaraþiile lor, considerã înþelegerea încheiatã la 23 august 1939 între Guvernul URSS-ului ºi Guvernul Germaniei ca nulã _ab initio_ ºi cer lichidarea consecinþelor politico-juridice ale acesteiaÒ. Totodatã, în preambulul proiectului de tratat, este invocatã ºi Declaraþia de recunoaºtere a Republicii Moldova de cãtre Guvernul României, din 27 august 1991, care menþioneazã faptul cã ”proclamarea unui stat românesc independent pe teritorii anexate cu forþa, în urma înþelegerilor secrete stabilite prin Pactul Ribbentrop Ð Molotov reprezintã un pas decisiv spre înlãturarea pe cale paºnicã a consecinþelor nefaste ale acestuia îndreptate împotriva drepturilor ºi intereselor poporului românÒ.
Vã mulþumim ºi noi, domnule secretar de stat, pentru rãspunsurile dumneavoastrã substanþiale.
Vã rog, domnule deputat.
Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule secretar de stat,
Eu sunt satisfãcut de modul în care dumneavoastrã aþi dus tratativele ºi cred cã aºa este cum spuneþi, pornind de la denumirea tratatului care trebuie, bag seama, sã aibã o anumitã specificitate. Am înþeles, din rãspunsul dumneavoastrã, cã rãmâne o deschidere realã ºi mai ales cã aveþi în vedere acea dispoziþie privind frontiera comunã. De fapt, aceasta doream sã fie cuprins în acest tratat, ca elemente de bazã, respectiv cele trei adevãruri pe care dumneavoastrã, cu satisfacþie, aþi spus cã aþi reuºit sã le introduceþi în tratat, aºa încât eu mã declar mulþumit pentru rãspuns.
ªi noi vã mulþumim, domnule deputat.
Deci iatã cã anticipam satisfacþia pe care a declarat-o domnul deputat Bejinariu.
În continuare, rãspunde domnului Petre Naidin domnul ªtefan Pete, secretar de stat la Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei, la solicitarea de verificare de la S.C. ”PiscicolaÒ Ñ S.A. Cãlãraºi.
Vã rog, domnule secretar de stat.
## **Domnul ªtefan Pete** _Ñ secretar de stat în Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei_ **:**
Mulþumesc, domnule preºedinte.
Voi rãspunde la interpelarea adresatã de domnul deputat Petre Naidin.
În ceea ce priveºte Insula Mare a Brãilei, deci despre aceastã problemã, a existat un rãspuns detaliat, în 18 pagini, cãtre Guvern ºi Parlament ºi reamintim anumite probleme din acest raport. Deci vânzarea cerealelor în acest an, cum se ºtie din raport, a adus un beneficiu societãþii, mai mare decât de la înfiinþarea ei, la zi.
În anul 1999, prin vânzarea grâului la condiþii de STAS, s-a obþinut un profit pe acest produs în valoare de 21 de miliarde de lei. Acest lucru reprezintã faptul cã valorificarea a fost bunã ºi acest rezultat la acest produs nu s-a realizat încã la aceastã activitate a unitãþii. În anul 1996, deci comparativ, ca sã vã spun, pierderea a fost 13 miliarde de lei, în 1997 au rãmas sub zãpadã 1.200 de hectare de grâu, iar în 1998 pierderea a fost de 12,7 miliarde. În 1999, campania de recoltare la grâu a fost cea mai scurtã, sub douã sãptãmâni, cel mai bine organizatã în ultima perioadã. Numai în felul acesta s-au putut realiza 20 de miliarde de lei. Pentru prima oarã în activitatea unitãþii, s-a obþinut profit pe fiecare culturã în parte, iar la cele trei produse, grâu, orz ºi rapiþã, profitul este la circa 42 de miliarde de lei. În urma acestor rezultate ºi mãsuri ferme de stabilizare a situaþiei unitãþii, s-a reuºit deblocarea relaþiilor cu Banca Comercialã, cu care s-a încheiat contract de credit de 30 de miliarde, care este în derulare ºi este garantat de cumpãrãtorul produselor, prin semnarea biletelor de ordin ºi a cambiilor, nu aºa cum s-a întâmplat cu creditele angajate în 1997Ð1998, care nu au fost garantate de cumpãrãtorul producþiei ºi sunt plãtite acum cu eforturi foarte mari.
Vã mulþumim. Domnule Naidin, vã rugãm.
Plecând de la un caz semnalat de presa centralã privind asocierile firmei ”Rim-ImpexÒ Ñ S.R.L. cu societãþile cu capital de stat de la Insula Mare a Brãilei, s-a creat o similitudine ºi în judeþul meu. ”Rim-ImpexÒ Ñ S.R.L. la Insula Mare a Brãilei, în nici un caz nu a fost lãudatã, pentru cã se pare cã a creat probleme în gestiunea societãþilor cu capital de stat.
Plecând de la niºte sesizãri în judeþul meu ºi de la ce a relatat presa localã, s-a dorit a se declanºa un control. Acum primesc rãspunsurile autorizate: s-a stopat. Adicã, unde Radu Vasile, fostul premier, semnase acordul pentru ca Departamentul de control sã declanºeze o acþiune de control, astãzi Ovidiu Grecea îmi rãspunde cã celãlalt premier, Isãrescu, nu a fost de acord. Bãnuiesc cã atunci, domnul Mureºan, de numele cãruia se leagã prin prietenie o anumitã apropiere de ”Rim-ImpexÒ Ñ S.R.L., era atunci vicepreºedinte al P.N.Þ.C.D., astãzi fiind prim-vicepreºedinte, premierul Isãrescu nu mai este de acord cu verificarea.
Îmi rãspunde ºi ministrul de finanþe: îºi declinã competenþa, nu-i aparþine. Acum înþeleg cã ºi ministrul agriculturii nu ºtie, nu cunoaºte. Primesc din partea prim-vicepreºedintelui F.P.S. rãspuns cã problema mea va fi luatã în calcul ºi, cu seriozitate, aspectele semnalate vor fi controlate de cãtre specialiºtii F.P.S. Aºteptând în continuare, cine Dumnezeu se mai ocupã de aceastã situaþie?, aºtept ca timpul sã le rezolve pe toate, adicã dupã principiul: ochii care nu se vãd bãnuiesc cã se uitã. Vã mulþumesc.
Mulþumim, domnule deputat. În continuare, Ministerul Educaþiei Naþionale, prin domnul secretar de stat Mircea Corneliu Fronescu, va rãspunde domnului deputat Darie Simion privind interpelarea în legãturã cu legalitatea licitaþiei 008, organizatã de Ministerul Educaþiei Naþionale pentru selectarea unor manuale alternative.
Domnule secretar de stat, vã rog.
**Domnul Mircea Corneliu Fronescu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Educaþiei Naþionale:_
## Domnule preºedinte,
Doamnelor ºi domnilor parlamentari, Domnule deputat Darie Simion,
În legãturã cu interpelarea din 14 decembrie 1999, formulatã de dumneavoastrã, aducem la cunoºtinþã urmãtoarele: rezultatele licitaþiei 008 pentru realizarea de manuale ºcolare alternative, este vorba despre cele de clasa a VIII-a, nu au fost viciate. În rãspunsul adresat Guvernului, Ministerul Educaþiei Naþionale demonstreazã, pas cu pas, faptul cã deciziile luate în diferite faze ale desfãuºurãrii licitaþiei au fost conforme documentaþiei de licitaþie. Insistenþa asupra faptului cã finanþarea a fost asiguratã exclusiv de Guvernul României este nerelevantã. Licitaþia 008 a fost finanþatã din contribuþia Guvernului României la finanþarea proiectului de reformã, fonduri care au exact acelaºi regim ca ºi sumele provenite din împrumut.
Normele în conformitate cu care se organizeazã licitaþiile în cadrul proiectelor cu finanþare BIRD sunt menþionate, într-adevãr, în ghidul de achiziþii al Bãncii Mondiale. Aceste norme sunt incluse în acordul de împrumut ºi documentele anexe ºi devin lege româneascã în momentul în care acordul este aprobat de Parlament. Aº face precizarea cã, în cazul de faþã, acordul a fost semnat de domnul prim-ministru Nicolae Vãcãroiu, la vremea respectivã, ºi aprobat de Parlament prin Legea nr. 126/1994.
Vã reamintim cã, atât în Constituþia României, cât ºi în legislaþia româneascã referitoare la achiziþiile de bunuri, se stipuleazã fãrã echivoc obligaþia României de a respecta prevederile acordurilor internaþionale la care þara noastrã este parte, chiar dacã acestea nu sunt conforme reglementãrilor interne. Imperfecþiunile la care faceþi referire au fost datorate, în exclusivitate, presiunilor inadmisibile exercitate asupra comisiei de licitaþie de cãtre diverse persoane. Credem cã autoritãþile statului ar fi trebuit sã investigheze, în primul rând, acele persoane care, prin calomnie ºi minciunã, s-au pus în mod evident în afara legii româneºti ºi internaþionale.
ªi noi vã mulþumim, domnule secretar de stat. Îl rog pe domnul deputat Darie Simion sã ne spunã dacã este satisfãcut de rãspunsul primit de la Ministerul Educaþiei Naþionale.
Mulþumesc, domnule preºedinte.
În primul rând, mã surprinde faptul cã interpelarea mea a fost repartizatã pentru rãspuns Ministerului Educaþiei Naþionale, tocmai cel care a încãlcat cadrul legal în desfãºurarea licitaþiei 008 din 24 august 1999 privind elaborarea ºi furnizarea manualelor alternative destinate claselor 1Ñ8.
Direcþia de control a primului-ministru a efectuat verificãri la instituþiile implicate atât la UCP, cât ºi la CNAM, a întocmit o notã de control, prin care s-au stabilit concluzii ºi s-au fãcut propuneri.
Domnule secretar,
Probabil dumneavoastrã aþi rãspuns Direcþiei de control a Guvernului, iar dacã doreaþi sã rãspundeþi la aceastã interpelare trebuia sã vã referiþi la concluziile ºi propunerile cuprinse în nota de control. Dacã nu aveþi, domnule ministru, aceste documente, vã pot informa eu la ce trebuia sã rãspundeþi dumneavoastrã Inspectoratului General de Poliþie ºi Parchetului General ºi dacã aþi venit astãzi pentru rãspuns la interpelarea mea, puteaþi sã vã referiþi la propunerile Direcþiei de control a primului-ministru.
Iatã, domnule ministru, ce propuneri a fãcut aceastã Direcþie de control a primului-ministru, care a semnat valoarea de câteva zeci de milioane de dolari pentru aceste manuale alternative! Se spune: ministrul educaþiei naþionale va dispune analiza oportunitãþii anulãrii licitaþiei 008, dacã nu cumva viciile formate sunt contracarate de rezultatele de fond.
În condiþiile în care ministrul educaþiei naþionale hotãrãºte anularea licitaþiei, se impune modificarea documentaþiei de licitaþie, constituirea comisiilor de evaluare, altele decât cele care au participat la evaluarea de la Mangalia în perioada 29Ð09 IX, þinând seama de constatãrile ºi observaþiile incluse în cuprinsul notei de control ºi multe din acestea. Din aceste propuneri, la acestea trebuia sã rãspundeþi, domnule ministru, ºi anume: înaintarea prezentei note de control, pentru cã cei care au fãcut control la minister, la aceste instituþii, care au rãspuns direct, n-au scris aceastã notã de control care cuprinde peste 30 de pagini de probleme care n-au fost respectate ºi atunci când s-a recomandat înain-
## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**
Vã mulþumim. Imediat o sã vã dau cuvântul.
Vã cer însã permisiunea sã dãm cuvântul unui domn deputat care tot, nu cu tema aceasta, dar tot dumneavoastrã vrea sã se adreseze ºi sã profitãm de ocazie, poate cã dânºii vor putea sã fie... ca sã zic aºa, sã primeascã amândoi rãspunsul în cuvântul dumneavoastrã, sã nu vã mai rugãm sã interveniþi dupã aceea, cu permisiunea dumneavoastrã, evident.
Mulþumesc.
## Mulþumesc, domnule preºedinte.
O problemã de procedurã. La nemulþumirea colegului meu, nemulþumirea anterioarã, adaug ºi eu nemulþumirea mea de modul cum înþelege Ministerul Educaþiei Naþionale sã rãspundã la interpelãrile noastre. De altfel, nu ne surprinde, întrucât este cunoscutã atitudinea domnului ministru Marga faþã de deputaþii din Comisia de învãþãmânt. Dar uitaþi, aºa, niºte ”haidamaciÒ, cum suntem noi, încercãm totuºi sã sesizãm Ministerul Educaþiei Naþionale asupra unor probleme ce se ivesc în teritoriu privind politica ºcolarã.
Ultima interpelare fãcutã de cãtre mine ºi care aºtepta un rãspuns concludent vizeazã de fapt ilegalitãþile comise la Inspectoratul ºcolar judeþean Suceava, ilegalitãþi care continuã, ilegalitãþi care au fost sesizate de dumneavoastrã ºi cãrora nu li s-a dat nici un rãspuns.
Ultima care am fãcut-o, este vorba de disponibilizarea celor 40 de oameni de la ªcoala profesionalã Suceava, disponibilizare fãcutã ilegal ºi care aducea ca argument Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 98/1999 ºi iatã finalul acestui rãspuns: ”Având în vedere invocarea ilegalitãþii Ð chipurile am invocat-o numai Ð precum ºi rãspunsul dat de Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale Ñ rãspuns care, mã rog, sesiza ºi aducea argumente privind aceastã ilegalitate Ñ faþã de cele prezentate în prezent, Ministerul Educaþiei Naþionale a dispus efectuarea unei anchete în urma cãreia va lua mãsurile legale ce se impun.Ò
A trecut o lunã ºi ceva, domnule ministru, ºi, dupã ºtiinþa mea, nu s-a luat nici o mãsurã; oamenii continuã sã fie pe drumuri, aºteaptã ºi ei un rãspuns, nu se ºtie de unde, ºi rãspunsul ar trebui sã-l primeascã de la Ministerul Educaþiei Naþionale; mai mult decât atât, cel care se face vinovat de aceastã încãlcare flagrantã a legii este director la Inspectoratul ºcolar judeþean ºi se pare cã sãptãmâna aceasta se va prezenta la un concurs ºi nu mã surprinde ca acest concurs sã-l ia cu nota 10; este vorba de directorul Petru Suliþã.
Eu aceasta am avut de spus ºi rugãmintea mea este în continuare... eu am sã fac de fapt o sintezã a tuturor interpelãrilor fãcute Ministerului Educaþiei Naþionale, precum ºi rãspunsurile pe care le-am primit, pentru a se vedea ce interpelam, ce doream sã mi se rãspundã ºi ce mi se rãspundea. Bãnuiesc cã o asemenea sintezã ar interesa poate pe primul-ministru ºi poate o vedea cam cum înþelege Ministerul Educaþiei Naþionale sã rãspundã la interpelãrile noastre.
ªi noi vã mulþumim. Vã rog, domnule secretar de stat.
Domnule deputat Darie Simion, rãspunsul la interpelare este exact rãspunsul la ceea ce aþi cerut dumneavoastrã. Este drept cã era adresatã domnului Radu Vasile, prim-ministru, dar mie mi-a revenit sarcina sã fac acest rãspuns. Am rãspuns exact la întrebãrile puse ºi am documentul respectiv. Deci nu mã puteþi acuza cã s-a cãutat sã se evite anumite lucruri, nicidecum! ªi am rãspuns cât am putut de sintetic.
În ce priveºte cealaltã interpelare, îmi amintesc, într-adevãr, dar nu am datele necesare sã vã spun ce s-a mai întâmplat între timp. Dacã este nevoie, vi le pot spune eventual la urmãtoarea ºedinþã, lunea viitoare, nu am nimic împotrivã, dar ºtiu cã în orice caz am dispus o anchetã, cã se luaserã niºte mãsuri, dar acum n-aº putea, fãrã sã am documentele la mine, sã vã spun exact ce s-a întâmplat. ªtiu cã în vreo douã rânduri am discutat ºi oricând, dacã aveþi timp, vã aºtept ºi în cabinetul meu sã discutãm, când mai treceþi pe la minister, lucrul acesta, dar ºtiu cã, în orice caz, s-a declanºat. Nu aº putea sã vã spun acum care este rezultatul. Nu am documentele.
## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**
Vã mulþumim, domnule secretar de stat. O sã-l rog pe domnul deputat sã ne ºi depunã aceastã interpelare pe care a fãcut-o acum.
În ceea ce priveºte procedurile noastre parlamentare, domnule secretar de stat, pentru cã eu, aici, sunt chemat sã mã refer ºi sã veghez asupra procedurilor, sã ºtiþi cã, în mod normal, dupã ce rãspundeþi la interpelare, ultimul cuvânt îl are deputatul care declarã dacã a fost sau nu satisfãcut de rãspunsul ministerului ºi nu se intrã într-un dialog din acesta deschis. Totuºi, aþi avut ocazia sã vã spuneþi ºi dumneavoastrã punctul de vedere.
În ceea ce priveºte interpelarea domnului Petru ªerban Mihãilescu, la care Ministerul Sãnãtãþii, interpelat ministru Hajdu Gabor, Ministerul Sãnãtãþii trebuia sã rãspundã prin Irinel Popescu, secretar de stat. Regretãm, el a comunicat, a confirmat ºi nu a venit. Eu nu fac decât sã subliniez cã obligaþia miniºtrilor, membri ai Guvernului, este, în primul rând, sã vinã în faþa
Parlamentului ºi nu a secretarilor de stat sau, culmea, altãdatã ºi mai jos, la nivelul administraþiei, de fapt.
Fac ºi pe aceastã cale ºi doresc sã se consemneze cu aceastã ocazie, un apel foarte apãsat domnilor miniºtri sã vinã ºi sã rãspundã în faþa Camerelor Parlamentului, pentru cã este singurul sens al vieþii democratice... Imediat vã voi da cuvântul, presupun pentru o chestiune de procedurã, imediat!
În ceea ce priveºte interpelarea adresatã de domnul Petre Naidin ministrului Dudu Ionescu, trebuia sã rãspundã, a rãspuns, înþeleg, Ministerul de Interne. Interpelarea se referã la înscrierea în circulaþie a mai multor autoturisme aduse din strãinãtate de cãtre IPJ Cãlãraºi ºi Ministerul de Interne a rãspuns în scris. Domnule deputat Naidin, dacã vreþi sã spuneþi ceva în legãturã cu rãspunsul care l-aþi primit?
Vreau sã repet cã am primit rãspunsul din partea ministrului de interne, Constantin Dudu Ionescu, asupra unei speþe interesante. S-a mirat opinia publicã din judeþ cum patru persoane pot sã înmatriculeze într-un termen foarte scurt, de douã luni de zile, un numãr de 23 de autoturisme de lux. Erau ºi suspiciuni ca nu cumva anumite cadre din Inspectoratul de poliþie al judeþului Cãlãraºi sã nu fie implicate. Rãspunsul autorizat neagã acest lucru ºi mã asigurã ºi eu am sã asigur opinia cãlãrãºeanã cã, conform celor prezentate de cãtre domnul ministru, ”dacã în urma cercetãrilor se va stabili implicarea vreunui cadru al IPJ Cãlãraºi, indiferent de calitatea acestuia, în comiterea sau favorizarea unor ilegalitãþi, vor fi luate toate mãsurile legale ce se impunÒ, ceea ce este un lucru pe care eu îl apreciez ca seriozitate.
Vã mulþumesc.
ªi noi vã mulþumim, domnule deputat Naidin.
Deci lista noastrã pentru astãzi de rãspunsuri este deja parcursã ºi, aºa cum am stabilit împreunã, în continuare, cei care doresc sã prezinte interpelãri o vor face, cu rugãmintea, bineînþeles, sã respectãm termenul prezentãrii pe scurt, adicã în douã minute, a interpelãrii.
Vã rog, domnule Mihãilescu, aveaþi ceva pe procedurã de intervenit.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Îmi pare extrem de rãu cã Ministerul Sãnãtãtii nu s-a sesizat sau, mã rog, cã a anunþat cã vine cu sesizarea privind salubritatea în Bucureºti. Situaþia începe sã devinã tragicã. Fac un apel, nici nu ºtiu ce sã mai spun, primãria este total depãºitã de aceastã chestiune, gunoiul ºi mizeria au luat niºte proporþii inimaginabile. Vã rog foarte mult, dacã este cazul, voi sesiza ºi Biroul permanent, încât nici ministrul Tomescu, nici ministrul Hajdu nu au binevoit sã vinã, pentru cã, dacã primãria nu face absolut nimic, cel puþin ministerele, respectiv Guvernul, pe baza abilitãrii prin lege, sã ia mãsuri pentru ca cei care rãspund de aceastã problemã sã poatã fi traºi la rãspundere. Este epidemie de gripã, sunt tot felul de boli, este o stare care nu mai poate continua cu un primar iresponsabil ºi cu o conducere care nu face absolut nimic pentru aceastã chestiune.
Vã mulþumesc.
Vã mulþumim ºi noi, domnule deputat. În ceea ce priveºte acþiunea împotriva autoritãþilor care nu-ºi fac datoria, existã realmente ºi alte instrumente ºi probabil ministerele vã vor rãspunde cã nu intrã în atribuþiile dumnealor sã intervinã, dar, oricum, trebuie sã vã dea un rãspuns ºi este obligaþia lor de a vã rãspunde.
Vã rog, în continuare, domnul Popescu. Vã rog.
## Mulþumesc, domnule preºedinte.
În 6 decembrie anul trecut, am fãcut o interpelare ministrului de resort, domnului Radu Berceanu, privind o serie de probleme energetice ca: situaþia stocurilor de combustibil pentru iarnã, funcþionarea unor centrale pe cãrbuni din Oltenia ºi alte probleme specifice, probeme care au fost anterior dezbãtute în Comisia de industrii ºi servicii în luna septembrie ºi nu erau rezolvate la data interpelãrii.
Am solicitat sã se analizeze acestea ºi sã se dea rãspuns în plenul Camerei Deputaþilor, lucru care nu s-a întâmplat pânã astãzi. Având în vedere cã între timp a apãrut ºi criza de la sfârºitul lunii ianuarie, care are drept cauze exact problemele pe care le semnalam ca nerezolvate, solicit urgentarea rãspunsului la interpelare ºi sã se respecte de fapt prevederile regulamentulului, art. 156, pentru cã termenul prevãzut acolo a fost de mult depãºit. Vã mulþumesc.
Vã mulþumim ºi noi, domnule deputat. Domnul ªteolea.
Domnule preºedinte de ºedinþã.
Interpelarea mea se adreseazã Guvernului României. Obiectul acesteia este, în sintezã, urmãtorul: poziþia Guvernului României faþã de situaþia dramaticã economicã ºi socialã actualã din Valea Jiului ºi mãsurile urgente ce se impun. Ea vine ca ºi o acþiune legatã de ceea ce s-a întâmplat sãptãmâna trecutã în Valea Jiului, starea de disperare, starea de cãdere totalã a ceea ce înseamnã speranþa de viaþã pentru aceastã zonã a þãrii, unde mii de foºti salariaþi disponibilizaþi din 1997, de o lunã au rãmas fãrã nici o sursã de venit.
Solicit totodatã ca, aºa cum s-a promis, sãptãmâna aceasta, în ºedinþa de Guvern, sã se ia mãsurile cuvenite ºi acestea sã se aducã la cunoºtinþã, în urma unor analize ferme, concrete, la faþa locului în Valea Jiului de cãtre cei care s-au angajat la aceastã negociere. Mulþumesc.
Vã mulþumim ºi noi, domnule deputat.
Dupã ºtiinþa noastrã, deja acest conflict a fost dezamorsat, dar problemele existã ºi în legãturã cu aceasta
probabil cã dumneavoastrã vreþi sã ºtiþi ce mãsuri urmeazã a fi luate.
Vã rog, domnule deputat. Da, domnule deputat Vitcu, vã rog.
Interpelarea mea se adreseazã domnului Mugur Isãrescu, prim-ministru al României, dar ºi în calitatea Domniei sale de fost guvernator al Bãncii Naþionale.
În primãvara anului 1995, Credit Bank intrã în incapacitate de platã, iar economiile depunãtorilor rãmân sechestrate. Se intrã în procesul de falimentare cu B.N.R., care dureazã 4 ani, 1995-1999. În noiembrie 1999, Tribunalul municipal Bucureºti se pronunþã pentru înapoierea sumelor de bani depunãtorilor, în limita a 10 milioane de lei pe depozit, acþiune ce urma a se derula prin unitãþile cec ºi care are la bazã prevederile Legii nr. 135 din 1996. Cu toate acestea, B.N.R. refuzã sã respecte Hotãrârea Tribunalului municipal Bucureºti, nu þine cont de Legea nr. 135/1996 ºi, fãrã temei legal, a fãcut recurs la Curtea de Apel Bucureºti, urmând ca aceastã instanþã, dupã cine ºtie cât timp, iarãºi vreo patru ani probabil, sã ia o hotãrâre.
Interpelare: Vã rugãm, domnule prim-ministru, sã precizaþi, pentru zecile de mii de depunãtori la Credit Bank din Suceava ºi din þarã în general, care este motivul pentru care B.N.R. nu a respectat Hotãrârea Tribunalului municipal Bucureºti ºi prevederile Legii nr. 135/1996. Ce temei legal stã la baza recursului pe care B.N.R. l-a înaintat la Curtea de Apel, iar în alte situaþii de acest gen, de exemplu Dacia Felix, B.N.R. a fost promptã cu plãþile? Cât timp trebuie sã mai aºtepte zecile de mii de cetãþeni ºi din judeþul Suceava ºi din þarã, cum am mai spus, care ºi-au depus economiile la aceastã unitate bancarã, pentru a-ºi ridica sumele de bani, ºi aºa înjumãtãþite dupã atâþia ani?
Vã mulþumesc.
ªi noi vã mulþumim. Domnul deputat Bejinariu. Vã rog.
Mulþumesc, domnule preºedinte. Eu o sã vã cer îngãduinþa sã prezint douã, dar ca timp cred cã va fi tot cât una.
Deci prima interpelare se adreseazã Ministerului Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului, domnului Romicã Tomescu, ºi citez numai finalul, la vremea respectivã voi explica de ce despre deltã: ”Vã rugãm, domnule ministru Romicã Tomescu, sã precizaþi pentru autoritãþile locale, pentru locuitorii deltei ºi pentru opinia publicã a þãrii ce mãsuri concrete ºi imediate aveþi în vedere prin administraþia rezervaþiei pentru ocrotirea ornitofaunei Deltei Dunãrii.Ò
ªi a doua, adresatã Ministerului Culturii, domnului Ion Caramitru, din partea a doi deputaþi, respectiv subsemnatul, Petru Bejinaru, ºi Mihai Vitcu. Aici trebuie, înainte de a citi interpelarea, sã spun douã fraze. La Suceava a apãrut un volum de poezii, denumit ”Antologia poeþilor premiaþiÒ, Concursul de poezie ”Nicolae LabiºÒ, ediþia 30. Au fost aleºi 13 poeþi. Cea mai mare extindere, 54 de pagini, sunt alocate unui poet, Mihai Gãlãþeanu. ## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Nu voi avea îndrãzneala niciodatã sã citesc la aceastã tribunã versurile, dar ce este mai grav este cã aceste versuri angajeazã simbolurile naþionale. ªi acum interpelarea: ”Vã rugãm, domnule ministru Ion Caramitru, sã precizaþi pentru populaþia contribuabilã, ce pãrere are Ministerul Culturii despre o astfel de culturã la Suceava, dacã veþi susþine recuperarea, prin imputare, a sumei, adicã 24 de milioane de lei, ºi dacã nu simþiþi nevoia ca împreunã cu administraþia localã sã gãsim la Suceava un consilier ºef care sã se ocupe de culturã.Ò
Mulþumesc.
Vã mulþumim ºi noi. Vã rog sã predaþi ºi interpelãrile, aºa cum le aveþi scrise, pentru a le depune.
Dacã mai sunt persoane care doresc sã prezinte? Da, domnule Lãdariu, vã rog.
## Domnule preºedinte,
Interpelarea este adresatã doamnei Gabriela Popescu, secretar de stat la Secretariatul de stat pentru persoanele cu handicap.
Într-o scrisoare adresatã mijloacelor de informare în masã, domnul Mihail Morar, vicepreºedinte cu problemele sociale ºi preºedinte al Filialei Mureº a Asociaþiei nevãzãtorilor din România, roagã, în numele celor 65 de mii de nevãzãtori, ca presa româneascã sã susþinã ºi sã facã cunoscutã acþiunea lor disperatã.
Având în vedere cã Ordonanþa de urgenþã nr. 102, prin care se modificã prevederile Legilor nr. 53 ºi 57/1992, prezintã evidente ºi grave minusuri ºi neajunsuri
referitoare la drepturile ºi la viaþa persoanelor cu handicap, conducerea Asociaþiei nevãzãtorilor din România a cerut corectarea acestor deficienþe ºi o armonizare a legislaþiei româneºti cu cea europeanã în domeniu.
Plecând de la faptul cã nici Secretariatul de stat pentru persoanele cu handicap, nici celelalte foruri guvernamentale implicate nu manifestã nici o receptivitate faþã de revendicãrile lor îndreptãþite, domnii Teodor Lepãdatu, preºedinte, Constantin Toma ºi Ion Iancu, membri ai Biroului executiv, au declarat cã vor recurge, ca formã extremã de protest, la greva foamei, la sediul Consiliului central al Asociaþiei nevãzãtorilor din Bucureºti, din strada Vatra Luminoasã nr. 108.
La aceastã acþiune, la care ºi-au anunþat participarea ºi grupuri ale nevãzãtorilor din toate asociaþiile din þarã, s-a solidarizat ºi domnul Mihail Morar, preºedintele Filialei judeþene Mureº.
Oare Guvernul României sã-ºi fi luat cu totul privirea de la dezideratele îndreptãþile ale nevãzãtorilor din România, de la nevoile ºi necazurile acestor nãpãstuiþi ai soartei?!
Vã mulþumesc.
## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**
ªi noi vã mulþumim.
Vã rugãm sã ne predaþi ºi textul interpelãrii dumneavoastrã.
Constatând cã nu mai existã nici rãspunsuri, nici alte interpelãri, vã mulþumim foarte mult. Închidem ºedinþa la aceastã orã.
Vã mulþumim.
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR
#123368Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti. Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, Str. Blanduziei nr. 1, sectorul 2, telefon 211.57.30 **.** Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
**ISSN** 1220Ð4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 6/2000 conþine 24 de pagini.**
Preþul 11.496 lei
13. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 67/1998 privind restructurarea Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A., în vederea privatizãrii.
14. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 44/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã nr. 67/1998 privind restructurarea financiarã a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A., în vederea privatizãrii. (Procedurã de urgenþã.)
15. Proiectul de Lege pentru aprobarea ordonanþei Guvernului nr. 91/1998 privind acoperirea ºi restituirea diferenþelor de curs valutar pentru sumele în valutã depuse de cetãþenii români în contul Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A., potrivit legislaþiei în vigoare, pânã la data de 31 decembrie 1989.
16. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 127/1998 privind mãsuri pentru oprirea subcapitalizãrii, prin rectificarea bilanþului contabil pe anul 1997 la Banca Românã de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A. 17. Proiectul de Lege pentru aprobarea ordonanþei Guvernului nr. 39/1999 privind finalizarea procesului de restructurare a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A. ºi fuziunea prin absorbire a acestei bãnci cu Banca Comercialã Românã Ñ S.A.
18.
19.
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 63/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 39/1999 privind finalizarea procesului de restructurare a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A. ºi fuziunea prin absorbire a acestei bãnci cu Banca Comercialã Românã Ñ S.A.
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 126/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 39/1999 privind finalizarea procesului de restructurare a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A. ºi fuziunea prin absorbire a acestei bãnci cu Banca Comercialã Românã Ñ S.A., modificatã ºi completatã prin Ordonanþa Guvernului nr. 63/1999. (Procedurã de urgenþã.)
20. Proiectul de Lege pentru ratificarea Ordonanþei de urgenþã nr. 62/1999 privind unele mãsuri de restructurare financiarã a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A. (Procedurã de urgenþã.)
21. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 89/1999 privind unele mãsuri de restructurare financiarã a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A. (Procedurã de urgenþã.)
22. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 115/1999 privind unele mãsuri de restructurare financiarã a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A. (Procedurã de urgenþã.)
23. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 123/1999 privind unele mãsuri de restructurare financiarã a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A. (Procedurã de urgenþã.)
24. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 195/1999 pentru completarea Ordonanþei Guvernului nr. 39/1999 privind finalizarea procesului de restructurare a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A. ºi fuziunea prin absorbire a acestei bãnci cu Banca Comercialã Românã Ñ S.A. (Procedurã de urgenþã.)
25. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 26/1990 privind Registrul Comerþului. (Lege organicã.)
26. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 53/1998 pentru completarea Legii nr. 26/1990 privind Registrul Comerþului.
27. Proiectul de Hotãrâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaþilor.
28. Proiectul de Lege pentru aprobarea ordonanþei Guvernului nr. 69/1998 privind unele mãsuri de protecþie pentru personalul al cãrui contract individual de muncã va fi desfãcut ca urmare a concedierilor colective determinate de reorganizarea Societãþii Naþionale a Cãilor Ferate Române.
29. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 10/1999 pentru completarea Ordonanþei Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar.
30. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 78/1999 privind prelungirea termenului prevãzut la art. 3 alin. (3) din ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 79/1997 pentru constituirea Comisiei speciale de verificare a certificatelor eliberate în baza Legii nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri ºi acordarea unor drepturi urmaºilor acestora, rãniþilor, precum ºi luptãtorilor pentru victoria Revoluþiei din Decembrie 1989.
31. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 89/1999 privind regimul comercial ºi introducerea unor restricþii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon. 32. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 105/1999 pentru modificarea ºi completarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instauratã cu începere de la 6 martie 1945, precum ºi celor deportate în strãinãtate ori constituite în prizonieri, cu modificãrile ulterioare.
33. Propunerea legislativã privind utilizarea eficientã a energiei ºi propunerea legislativã privind creºterea eficienþei energetice.
Având în vedere concluziile din raportul elaborat de Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, vã rog sã fiþi de acord cu adoptarea proiectului de lege în forma adoptã de cãtre Senat. Vã mulþumesc.
dobândirii statutului de stat membru cu drepturi ºi obligaþii depline al celor douã organizaþii internaþionale.
Acordul se înscrie, totodatã, în eforturile pe care þara noastrã le face pentru reafirmarea dorinþei de îndeplinire a aranjamentelor asumate, de a contribui la întãririrea încrederii reciproce printr-o deschidere amplã asupra problemelor de apãrare din cadrul Organizaþiei de Securitate ºi Cooperare în Europa.
Prezentul acord înlocuieºte aranjamentul administrativ între ministrul apãrãrii naþionale al României ºi ministrul apãrãrii al Republicii Franceze cu privire la instituirea unei cooperãri între Ministerul Apãrãrii român ºi cel francez, realizând o amplã ºi coerentã reglementare a relaþiilor militare dintre cele douã state.
Ca atare ºi având în vedere cã acest proiect a fost adoptat de Senatul României, vã solicitãm ºi vã rugãm pe aceastã cale sã îl aprobaþi prin votul dumneavoastrã. Vã mulþumesc.
În aceste condiþii, articolul unic este adoptat.
- Vã propun sã votaþi prin vot deschis, prin ridicare de
- mânã, aceastã ordonanþã.
- Cine este pentru? Vã mulþumesc.
- Voturi împotrivã? Abþineri? Nu sunt. Ordonanþa a fost votatã. Vã mulþumesc.
În continuare, voi supune dezbaterii proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 40/1999 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România, reprezentatã de Ministerul Finanþelor, ºi Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare privind Proiectul de dezvoltare instituþionalã a sectorului privat, în valoare de 25 de milioane de dolari S.U.A., semnat la Washington D.C., la 17 iunie 1999, ºi care a fost adoptat de Senat la 8 noiembrie 1999.
Dacã din partea iniþiatorului, domnule ministru al finanþelor, doriþi sã luaþi cuvântul?
Preºedintele Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci a delegat pe cineva în legãturã cu aceste dezbateri? Stimaþi colegi,
Existã o anumitã disfucþie datoratã ºi modului în care a fost pregãtitã ordinea de zi, aºa cum a fost ea prezentatã Biroului permanent ºi cum, de fapt, a fost ulterior pusã la punct.
Dar iatã cã, din partea comisiei, cred cã poate cineva sã ne vorbeascã despre raportul acesteia.
Cu scuzele de rigoare, vã rugãm, domnule deputat, din partea comisiei, sã poftiþi.
Dacã nu, cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Titlul a fost adoptat.
Articolul unic. Sunt opinii în legãturã cu articolul unic? Dacã nu, cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?
Vã propun votarea legii în integralitatea ei, prin vot deschis, cu ridicarea mâinii.
Cine este pentru adoptarea acestei legi? Vã mulþumesc.
Cine este împotrivã? Abþineri? Vã mulþumesc.
Legea a fost votatã.
În continuare, urmeazã dezbaterea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 47/1999 pentru ratificarea Acordului de asistenþã financiarã nerambursabilã dintre România ºi Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare, din fondurile Facilitãþii Globale de Mediu (F.G.M.) pentru finanþarea proiectului ”Managementul conservãrii biodiversitãþiiÒ, în valoare de 5,5 milioane de dolari S.U.A. echivalent, semnat la Washington, la 17 iunie 1999, ºi adoptat de Senat la 8 noiembrie 1999.
Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva sã ia cuvântul?
Dacã nu, din partea comisiei sesizate în fond, v-aº ruga sã luaþi cuvântul.
## Poporul ºtie aceasta!
Cine a avut curiozitatea sã înregistreze ºi în cadrul unor sondaje de opinie procentul de înjurãturi adresate puterilor în stat, ar vedea cã alþii sunt mai mult înjuraþi, nu Preºedintele, care deþine ºi el o mare parte din înjurãturile cetãþeneºti. ªi, prin aceasta, se poate dovedi cã avem de-a face cu o republicã parlamentarã, ºi nu prezidenþialã, cãci ºi nouã ni se adreseazã asemenea apostrofãri, încât sã-l putem numi pe Preºedinte cu adevãrat ”ºef al statuluiÒ, iar el sã poatã conduce þara prin decrete, cum s-a fãcut înainte de revoluþie.
Au dispãrut deci decretele ceauºiste spre binele þãrii? Nicidecum! Ele au fost doar înlocuite cu cele 300 de ordonanþe de urgenþã date de Guvern, ordonanþe de urgenþã care continuã, dupã cum vedem, ºi acum. Iatã deci cã adevãratul vinovat pentru situaþia în care ne aflãm astãzi este de fapt Guvernul.
## Domnilor,
Eu cred cã privind în general acest proiect de lege, el este absolut inoportun ºi cred cã trebuie trimis spre a fi verificat din nou la Guvern, la noul Guvern, ºi, dupã aceea, revãzut de Comisia juridicã.
Altfel, el va duce la ideea cã de tot ceea ce se întâmplã în þarã este vinovat Parlamentul, pentru cã Parlamentul acesta voteazã legi care sunt, cum este acest proiect de lege, inoportune ºi neavenite în momentul de faþã.
Mulþumesc pentru atenþie.
Dupã data de 1 octombrie 1999 însã, când a fost fãcutã publicã aceastã decizie, am primit informaþii la Ministerul Afacerilor Externe, precum ºi prin reprezentanþii Departamentului de Integrare Europeanã de atunci ºi ai Agenþiei Naþionale de Turism, cã revocarea mãsurii sau aplicarea ei diferenþiatã, discriminatã, în funcþie de cetãþenia solicitantului, este necesarã, pentru cã ea, altminteri, ar restrânge dreptul la liberã circulaþie a persoanelor. De la nivelul Uniunii Europene, am primit semnale cum cã reprezentanþi autorizaþi ai acesteia au apreciat cã, în condiþiile în care România nu acordã viza de intrare la frontierã pentru cetãþenii care provin din cele 85 de state cu tendinþã de emigrare, aplicarea însã a acesteia ºi la nivelul cetãþenilor statelor membre NATO ºi ai Uniunii Europene ar putea fi interpretatã ca un act inimical la adresa acestora din urmã. ªi atunci propunerile care au fost aprobate în aceastã ºedinþã din ultima parte a lui decembrie vizeazã amânarea mãsurii de acordare a vizelor de intrare în România numai de cãtre misiunile diplomatice ºi oficiile consulare române din strãinãtate în ceea ce îi priveºte pe membrii statelor membre ale Uniunii Europene, ale NATO, ai Statului Israel, ai Elveþiei, Japoniei ºi Australiei. În schimb, pentru toate celelalte state cu care noi avem relaþii consulare, aceastã mãsurã este valabilã începând cu data de 1 ianuarie 2000. În ceea ce priveºte pe cetãþenii statelor amintite mai înainte, mãsura devine valabilã începând cu 1 ianuarie 2001.
Decizia care vine sã corecteze o hotãrâre anterioarã a fost intens mediatizatã, mai ales în ultima parte a lui decembrie ºi începutul lui ianuarie, încât acum nu mai existã practic nici o problemã la nivelul oficiilor noastre consulare.
Vã mulþumesc.
Pentru a reflecta caracterul special al acestui document, precum ºi al raporturilor dintre cele douã state, s-a convenit, ºi considerãm cã este o victorie a noastrã, faptul cã tratatul va fi intitulat ”Tratat de parteneriat privilegiat ºi cooperare între România ºi Republica MoldovaÒ.
În ceea ce priveºte momentul încheierii Tratatului, M.A.E. român doreºte sã arate cã, date fiind evoluþiile politice de la Chiºinãu, de la sfârºitul anului 1999, a fost necesarã amânarea acestuia.
Faþã de aceastã situaþie, între noi ºi partea moldoveanã continuã contactele în vederea finalizãrii textului ºi a încheierii sale. Trebuie însã menþionat faptul cã, potrivit practicii ministerului nostru în domeniul încheierii tratatelor politice, urmeazã ca, înainte de a se proceda la parafarea ºi semnarea textului tratatului, acesta sã fie prezentat ºi analizat împreunã cu toate forþele politice care au reprezentare parlamentarã.
Vã mulþumesc.
Pentru prima oarã s-au achitat integral obligaþiile cãtre terþii participanþi la campanie; este vorba de uium ºi în bani. S-au fãcut plãþi certe cãtre terþi de 70 de miliarde de lei, din care menþionãm achiziþionarea integralã a creditului cu dobânzile aferente angajate în Õ98 de fosta conducere în suma de 12,5 miliarde cãtre B.C.R., plata integralã a drepturilor salariaþilor, inclusiv a salariilor majorate de peste douã ori.
S-au însãmânþat circa 15.000 de hectare cu grâu, 7.000 hectare cu rapiþã ºi 3.000 cu orz. S-au fãcut arãturi cu suprafaþã de peste 30.000 de hectare.
Deci, aºa cum am mai arãtat, situaþia unitãþii este deosebit de complexã, cu probleme deosebit de grele, cu lipsuri acumulate în timp, iar tratarea lor corespunzãtoare nu se poate face decât pe baza unei analize temeinice, serioase, þinând cont de toþi factorii de influenþã.
Referitor la ”PiscicolaÒ Ñ S.A. Cãlãraºi, toate problemele ridicate de dumneavoastrã aparþin de F.P.S. în al cãrui portofoliu se aflã societatea.
Mulþumesc.
Cum este posibil, domnule deputat, ca, pe parcursul desfãºurãrii licitaþiei, sã se aducã extrem de grave acuzaþii la adresa unor demnitari ºi a altor persoane cu funcþii de conducere din Ministerul Educaþiei Naþionale sau din afara acestuia, fãrã nici un fel de dovadã ºi nici o instituþie a statului sã nu se sesizeze, sã nu ia nici o mãsurã pentru protejarea unei alte instituþii a statului? Precizãm cã modul de organizare ºi desfãºurare a licitaþiei 008 a fost analizatã atât de Garda financiarã, cât ºi de Parchet. Nici una din aceste instituþii nu a constatat producerea unor fapte care sã punã sub semnul întrebãrii corectitudinea desfãºurãrii licitaþiei ºi sã invalideze rezultatele acesteia.
Subliniem faptul cã toate concluziile comisiei de licitaþie, care dovedesc fãrã echivoc respectarea legislaþiei româneºti ºi internaþionale, au fost aprobate de Ministerul de Finanþe.
Vã mulþumesc.
tarea acestei prezente note de control Inspectoratului General al Poliþiei ºi Parchetului General pentru verificãri prin organele de specialitate pentru a stabili dacã aspectele semnalate întrunesc condiþiile de începere a cercetãrii penale împotriva persoanelor rãspunzãtoare de nerespectarea cadrului legal de desfãºurare a situaþiei în întregul ei. Credeþi dumneavoastrã cã eu am fãcut aceastã interpelare aºa, cã am citit într-un ziar? Am nota de control a Direcþiei de control a primului-ministru în care sunt prezentate foarte multe vicii privind organizarea acestei licitaþii.
ªi vã rog, domnule ministru, când veniþi ºi faceþi rãspuns la niºte interpelãri, mergeþi direct la sursã pentru a rãspunde direct ºi nu pe ocolite.
Vã mulþumesc.