Stenogramă plen

3. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian. (Lege organicã.)

4. Propunerea legislativã privind utilizarea eficientã a energiei ºi propunerea legislativã privind creºterea eficienþei energetice.

5. Propunerea legislativã privind organizarea ºi exercitarea profesiei de consilier juridic.

## II. A. **Marþi, 13 iunie 2000**

1. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 40/1999 privind protecþia chiriaºilor ºi stabilirea chiriei pentru spaþiile cu destinaþia de locuinþe. (Procedurã de urgenþã; continuarea dezbaterilor.)

2. Proiectul Legii protejãrii monumentelor istorice. (Continuarea dezbaterilor; lege organicã.)

3. Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 48/1992 a audiovizualului. (Continuarea dezbaterilor; lege organicã.)

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 127/1999 privind instituirea unor mãsuri cu caracter fiscal ºi îmbunãtãþirea realizãrii ºi colectãrii veniturilor statului. (Procedurã de urgenþã; continuarea dezbaterilor.)

5. Proiectul de Lege privind organizarea ºi funcþionarea serviciilor de probaþiune.

- **Ð ora 12,00 ªedinþa Birourilor permanente ale celor douã Camere ale Parlamentului (la sediul Senatului)**

- **Ð ora 13,00 ªedinþa Biroului permanent al Camerei Deputaþilor**

- **Ð orele 14,00 Ð 16,00 Activitate în cadrul grupurilor parlamentare ªEDINÞA ÎN PLEN A CAMEREI DEPUTAÞILOR**

- **Ð orele 16,00 Ð 18,00 Dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi**

- **Ð orele 18,00 Ð 18,30 Ñ Prezentarea de rãspunsuri la interpelãrile adresate primului-ministru**

- **Ð orele 18,30 Ð 19,30 Ñ Dezvoltarea interpelãrilor ºi prezentarea de rãspunsuri la interpelãrile adresate membrilor Guvernului**

**ªEDINÞA ÎN PLEN A CAMEREI DEPUTAÞILOR Ð orele 8,30 Ð 9,20 Ñ Timp afectat pentru intervenþii ale deputaþilor Ð orele 9,20 Ð 14,00 Ñ Dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi**

|**Ð ora 15,00**|**ªEDINÞA COMUNÃ A CAMEREI DEPUTAÞI-**<br>**LOR ªI SENATULUI**<br>**Dezbateri asupra problemelor înscrise pe**<br>**ordinea de zi**| |---|---| |**Miercuri, 14 iunie**|**2000**<br>**ACTIVITATE ÎN COMISIILE PERMANENTE**| |**Ð orele 8,30 Ð 16,30**<br>**Ð ora 11,00**|**Avizarea unor proiecte de legi ºi propuneri**<br>**legislative; documentare ºi soluþionarea**<br>**unor probleme repartizate comisiilor**<br>**ªedinþa Biroului permanent al Camerei**| ||**Deputaþilor**| |**Joi, 15 iunie 2000**<br>**Ð orele 8,30 Ð 12,30**|**ACTIVITATE ÎN COMISIILE PERMANENTE**<br>**Avizarea unor proiecte de legi ºi propuneri**<br>**legislative; documentare ºi soluþionarea**<br>**unor probleme repartizate comisiilor**|

*** * ***

## **Vineri, 16 iunie 200**

**Activitãþi ale deputaþilor în circumscripþiile electorale**

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Deschid ºedinþa Camerei Deputaþilor, anunþându-vã cã din totalul de 343 de deputaþi ºi-au înregistrat prezenþa la lucrãri un numãr de 208, sunt absenþi 135, 20 participând la alte acþiuni parlamentare. Cvorumul prevãzut de regulament este astfel întrunit.

Cât?

Este întrunit pe hârtie, dar nu se vede în salã... Vã rog sã pregãtiþi lista pentru apelul nominal!

Pânã se pregãteºte lista, îngãduiþi-mi sã vã prezint ºi sã vã supun atenþiei componenþa comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 55/1997 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 56/1996 privind salarizarea ºi alte drepturi ale judecãtorilor Curþii Supreme de Justiþie, ale magistraþilorasistenþi ºi ale celorlalte categorii de personal: Grupul parlamentar P.D.S.R. Ð Sârbu Marian, Iliescu Valentin Adrian; Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D.-civic-ecologist Ð Stanca Teodor, Roºca Ioan; Grupul parlamentar P.D. Ð Gavrilaº Teodor; Grupul parlamentar P.N.L. Ð Barbãroºie Victor; Grupul parlamentar P.U.N.R. Ð Pop Leon Petru.

Obiecþiuni, comentarii? Nu sunt.

O supun aprobãrii.

Cine este pentru? Împotrivã?

Abþineri? Votat.

Comisia de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru modificarea art. 11 alin. 2 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de rãzboi precum ºi unele drepturi ale invalizilor ºi vãduvelor de rãzboi ºi proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 44/1994 privind veteranii de rãzboi, precum ºi unele drepturi ale invalizilor ºi vãduvelor de rãzboi: Grupul parlamentar P.D.S.R. Ð Giurescu Ion, Stan Vasile; Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D.-civic-ecologist Ð Stanca Teodor, Roºca Ion; Grupul parlamentar P.D. Ð Gavrilaº Teodor; Grupul parlamentar P.N.L. Ð Lazia Ion; Grupul parlamentar U.D.M.R. Ð Kerekes K‡roly.

Obiecþiuni? Nu sunt.

Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Comisia de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 194/1999 privind instituirea Medaliei comemorative ”150 de ani de la

naºterea lui Mihai EminescuÒ: Grupul parlamentar P.D.S.R. Ð Moldoveanu Eugenia, Darie Simion; Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D.-civic-ecologist Ð Badea Alexandru Ion; Grupul parlamentar P.D. Ð Filipescu Ileana; Grupul parlamentar U.D.M.R. Ð Kakasi Alexandru; Grupul parlamentar P.R.M. Ð Iorga Leonida Lari; Grupul minoritãþilor Ð Gvozdenovici Slavomir.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor,

În anexa la ordinea de zi sunt înscrise douã proiecte de lege foarte importante, pentru care Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã a depus de multã vreme rapoarte. Pe locul 163, în anexã, se gãseºte Legea privind protecþia cetãþenilor români care lucreazã în strãinãtate. Dupã cum ºtiþi, în acest an, foarte mulþi cetãþeni români lucreazã în strãinãtate ºi aceastã lege este foarte importantã pentru situaþia acestora. De aceea, vã rog ca, din anexã, de la poziþia 163 sã fie trecut acest proiect de lege pe poziþia 10 de marþi.

ªi mai avem proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii protecþiei muncii, de asemenea o lege foarte importantã, pentru care încã din octombrie-noiembrie anul trecut noi am depus raport la Biroul permanent.

Deci de pe poziþia 166 din anexã sã fie trecut pe poziþia 11 de marþi.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Alte propuneri? Nu sunt.

Domnul deputat Stanca propune ca, din anexã, punctul 163 sã treacã pe poziþia 10 de marþi, iar poziþia 166 sã treacã la poziþia 11, tot de marþi.

Stimaþi colegi,

Trecem în conþinutul ordinii de zi.

Încep prin a vã face obligatoria ºi obiºnuita informare asupra iniþiativelor înregistrate la Camera Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente, ºi anume:

1. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 65/2000 privind exceptarea de la plata taxelor vamale ºi T.V.A. a obiectivului de investiþii ”Incinerator sistem de neutralizare a deºeurilorÒ din municipiul Oradea, primit de la Guvern.

Au fost sesizate: în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru avize, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

În conformitate cu prevederile art. 102 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

2. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 67/2000 privind unele mãsuri referitoare la preþurile ºi tarifele pentru energia electricã ºi termicã, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond, Comisia pentru industrie ºi servicii; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

În conformitate cu prevederile art. 102 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

3. Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanþelor bugetare, aprobatã ºi modificatã prin Legea nr. 108/1996, iniþiatã de domnul deputat Adrian Tudor Moroianu Geamãn.

Cu aceastã propunere au fost sesizate: în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

4. Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 66/1996 privind reorganizarea C.E.C. din România în societate bancarã pe acþiuni, publicatã în Monitorul Oficial nr. 140/5.07.1996, iniþiatã de domnul deputat Vasile Mândroviceanu ºi la care existã solicitarea de procedurã de urgenþã din partea Grupului parlamentar P.N.L.

Iniþiativa colegului nostru, domnul deputat Mândroviceanu, a pornit de la realitãþile care sunt astãzi în România, de la marile, chiar, tulburãri sociale cauzate de chestiunea F.N.I. Ð C.E.C. Se prevãd o serie de noi reglementãri, pentru o mai bunã ºi mai corectã funcþionare a acestor organisme ºi pentru o evidenþã mai exactã într-o bancã cu capital de stat.

De aceea, Grupul parlamentar P.N.L. solicitã sã aveþi bunãvoinþa sã fiþi de acord cu procedura de urgenþã.

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Dacã sunt alte intervenþii privind cererea de procedurã de urgenþã? Dacã nu, vã rog sã-mi permiteþi sã fac o intervenþie. ( _Coboarã la tribuna vorbitorilor._ )

## Stimaþi colegi,

Vreau sã fac aceastã intervenþie pentru cã, în primul rând, eram dator sã fac o corecturã; materialul este prost dactilografiat.

Aceastã Lege de modificare a Legii C.E.C.-ului dateazã din 1997 ºi a fost promulgatã în iulie 1997 ºi nu 1996. Îmi amitesc cu mare exactitate acest lucru pentru cã, la timpul respectiv, m-am opus la adoptarea acestei propuneri de modificare a Legii C.E.C.-ului, ºi anume de transformare a acestuia Ð în fine, într-o anumitã proporþie, de 30% Ñ în instituþie bancarã, care sã poatã face plasamente cu risc ºi sã dea credite. Realitatea, tristã, mi-a dat dreptate. Am întrebat atunci cine va garanta aceste plasamente ale C.E.C.-ului.

Nu intru pe fondul problemei, vreau doar sã spun cã, din acest motiv, eu personal nu sunt de acord cu procedura de urgenþã ºi v-aº ruga sã fiþi alãturi de aceastã opinie, pentru a elabora o intervenþie mult mai serioasã decât modificarea a douã articole în procedurã de urgenþã asupra Legii C.E.C.-ului, ceea ce ar fi un fel de ”cosmetizareÒ a modificãrii Legii C.E.C.-ului. Personal, am cerut revenirea la vechea Lege a C.E.C.-ului, dar sigur cã se poate discuta o lege care sã corecteze în integralitate aceastã modificare, de-a dreptul periculoasã, ºi care ne-a adus în situaþia, în disputele ºi în anchetele în care ne aflãm astãzi, în legãturã cu plasamentele C.E.C.

Vã mulþumesc. ( _Revine la prezidiu._ ) Domnul deputat Avramescu. Vã rog!

Propunerea legislativã pentru care se cere o procedurã de urgenþã se referã exact la ceea ce a spus domnul deputat Duvãz, în prezent preºedinte de ºedinþã. ªi, pânã se va face o modificare de fond a acestei legi, va mai dura; ºi va mai dura mult, gândindu-ne cã acum suntem aproape de jumãtatea lunii iunie, cã mai lucrãm numai în luna septembrie ºi dupã aceea intrãm în campanie electoralã, pânã vine noul Parlament ºi se va pune la punct.

Vreau sã vã atrag atenþia cã aceastã iniþiativã legislativã urmãreºte, prin douã articole, ca, acum, sã nu mai lãsãm timp, sã nu se mai facã plasamente în afaceri de risc. Tocmai acest lucru îl urmãreºte aceastã iniþiativã legislativã. ªi, pentru acest motiv, v-aº propune sã fim de acord sã fie discutatã în procedurã de urgenþã, urmând, cum a spus ºi domnul Duvãz, ca, dupã aceea, sã revedem Legea C.E.C.-ului ºi, poate, este mai bine sã o îmbunãtãþim, într-adevãr, într-o filosofie, aºa cum era legea anterioarã.

Dar, dacã acum reuºim sã scoatem posibilitatea ca C.E.C.-ul sã intre în tot felul de afaceri de risc, eu cred cã facem un lucru bun. Pentru cã, sub aceastã ”umbrelãÒ a legii actuale, se pot face încã o serie de lucruri. Vedeþi cã piaþa valorilor mobiliare este cum este ºi este mai bine sã protejãm aceastã instituþie de stat, C.E.C.-ul, care, cum ºtim cu toþii, totuºi, nu este chiar ca o bancã.

trebuie sã-ºi revinã la rolul, rostul ºi importanþa pe care le-a avut în viaþa de toate zilele a României.

În concluzie, vom susþine iniþiativa propusã de domnul Haºotti, dar, în acelaºi timp, adresãm rugãmintea Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi specialiºtilor în acest domeniu, aºa cum a spus ºi doamna deputat Hildegard Puwak, sã se revadã mai pe ansamblu, în general, proiectul de lege.

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Dacã mai sunt alte intervenþii în legãturã cu cererea de procedurã de urgenþã pentru aceastã iniþiativã legislativã?

Domnul deputat Ana.

Vã mulþumesc.

Doamna deputat Hildegard Puwak. ªi, imediat dupã aceea, domnul deputat Furo.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi,

Am citit iniþiativa legislativã a domnului deputat Mândroviceanu. Din pãcate, ea nu rezolvã problema C.E.C.-ului.

Dar, domnule preºedinte de ºedinþã, daþi-mi voie, totuºi, sã fac o remarcã la poziþia dumneavoastrã de aici. Cred cã nu aveþi dreptul sã vã desolidarizaþi de acel proiect de lege trimis de Guvern, în vremea în care eraþi ministru, pentru cã el a venit în Comisia pentru politicã economicã, pentru aviz de fond, trimis de cãtre Guvernul României din care fãceaþi parte, iar plenul Camerei Deputaþilor a votat acest proiect, inclusiv cu sprijinul partidului dumneavoastrã.

Deci, vã rog, lãsaþi la latitudinea deputaþilor votul pentru procedurã de urgenþã sau nu.

Oricum l-am lãsat la latitudinea deputaþilor, n-aº fi putut face altfel. Nu m-am desolidarizat ºi nu mã voi desolidariza de nici un Guvern din care am fãcut parte, însã, aici, în calitate de deputat, puteam acum sã spun, ceea ce este istorie din 1997, cã am fost atunci împotrivã, la adoptarea lui în Guvern.

Domnul deputat Furo, vã rog.

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

În ceea ce ne priveºte, nu avem nimic împotriva iniþiativei Grupului liberal, suntem pentru procedura de urgenþã, susþinem cele propuse, avem însã rugãmintea ca, în general, reglementãrile în domeniul financiar-bancar sã fie revãzute în ansamblu, în totalitate. În cazul C.E.C.-ului, cele douã articole nu rezolvã problema în totalitate, dar considerãm cã sunt de strictã necesitate ºi utilitate urgentã, pentru a stopa orice fel de imixtiune nepermisã în activtatea C.E.C.-ului. C.E.C.-ul, având tradiþie îndelungatã în România, dupã pãrea noastrã,

**Domnul Gheorghe Ana Ñ** _Circumscripþia electoralã nr. 22 Ð Hunedoara:_

Domnule preºedinte, Stimate doamne,

Stimaþi domni,

Sunt ºi eu de acord cã Legea de organizare ºi funcþionare a Casei de Economii ºi Consemnaþiuni trebuie amendatã, ºi iniþiativa luatã, de îmbunãtãþire a legii, este binevenitã. Însã vreau sã atrag atenþia cã legea în sine creeazã cadrul de organizare ºi de funcþionare a C.E.C.-lui, dar toate operaþiile, în detaliu, sunt stabilite în Statutul Casei de Economii ºi Consemnaþiuni, statut care cuprinde chiar expresii inadecvate pentru un act normativ, de genul: ”operaþiuni enumerativeÒ ºi ...etc.

Cu alte cuvinte, eu cer insistent ca în paralel cu îmbunãtãþirea legii de fond sã se revizuiascã ºi conþinutul Statutului Casei de Economii ºi Consemnaþiuni, care reglementeazã în detaliu operaþiile pe care le face aceastã instituþie financiar-bancarã.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Dacã mai sunt alte intervenþii privind solicitarea de procedurã de urgenþã pentru aceastã iniþiativã legislativã? Dacã nu mai sunt,

ii Curþii Constituþionale, în termenul legal.

## Stimaþi colegi,

Trebuie sã vã informez cã astãzi, cum bine ºtiþi ºi vi s-a comunicat, punctul 1 era discutarea Legii pentru adoptarea Ordonanþei nr. 64/2000 de modificare a Legii nr. 54/1994 privind valorile mobiliare ºi bursele de valori. Aceastã ordonanþã emisã de Guvern evident cã trebuie discutatã în procedurã de urgenþã, ºi cu atât mai mult astãzi ar fi fost necesar s-o discutãm. Din pãcate, nu s-a putut elabora raportul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi, în consecinþã, nu putem sã ne desfãºurãm activitatea conform ordinii de zi.

Dacã din partea Biroului Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci cineva vrea sã intervinã pentru explicaþii? Nu.

Deci aceste explicaþii pe care vi le-am dat eu par suficiente.

Eu personal regret cã nu s-a putut intra în dezbaterea acestei legi de adoptare a ordonanþei de maximã importanþã ºi actualitate.

În consecinþã, vã rog sã fiþi de acord sã trecem la punctul 2 de pe ordinea de zi, ºi anume proiectul de Hotãrâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaþilor.

Vã rog.

## Domnule preºedinte,

Având în vedere cã Regulamentul de organizare ºi funcþionare a Camerei Deputaþilor este un document de maximã importanþã pentru aceastã Camerã a Parlamentului, solicit, în numele grupului parlamentar, în calitate de lider al grupului, verificarea cvorumului din salã. În cazul în care nu existã cvorum, cu regret, este pãcat, dar este imposibil sã începem dezbaterea regulamentului.

Ca atare, solicit verificarea cvorumului.

Deci s-a cerut verificarea cvorumului. Suntem obligaþi s-o facem.

Rog secretarii de ºedinþã sã verifice cvorumul. În acest moment nu avem cvorumul de lucru necesar. Domnul vicepreºedinte Vasile Lupu.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Suntem aici trimiºi sã apãrãm democraþia, sã apãrãm instituþiile fundamentale ale statului. Democraþia înseamnã parlamentarism.

Imaginea Parlamentului nostru este aºa cum o vedeþi reflectatã în media, aºa cum aþi gãsit-o reflectatã în constatãrile celor pe care i-aþi întâlnit în campania electoralã.

Este foarte firesc ca, fiind în vigoare un regulament, sã-l respectãm ºi dezbaterile sã aibã loc în condiþii de cvorum, dar nu pot sã nu reamintesc, ºi sã protestez de la tribuna Camerei Deputaþilor, cã de trei ani de zile am fost duºi cu vorba, s-au invocat tot felul de situaþii, s-au folosit toate mijloacele pentru a bloca dezbaterea modificãrii regulamentului.

Cer sã se facã apel nominal dacã mai este nevoie, dar nu mai este nevoie, cã este procedura ce urmeazã în virtutea regulamentului, ºi fac apel la cei care sunt în salã ºi cei care vor rãspunde la apelul nominal sã rãmânã astãzi pânã la sfârºitul dezbaterilor ºi sã reuºim sã facem câþiva paºi în a modifica acest regulament.

Regulamentul a fost adoptat ºi a fost votat atunci cu bunã-credinþã de toþi parlamentarii. Acum, reglementarea activitãþii noastre este depãºitã.

În ceea ce priveºte cel puþin reglementarea imunitãþii parlamentare, mai avem doar 2-3 cazuri în Europa când un parlamentar, un deputat poate rãspunde juridic, poate rãspunde penal numai dupã ce 2/3 se pronunþã în plen.

Eu am patru iniþiative pe acest text ºi, dacã nu se acceptã modificarea regulamentului în ansamblu, cer cu insistenþã ca cel puþin aceastã prevedere de lege sã treacã, pentru prestigiul, repet, al Parlamentului, pentru prestigiul fiecãruia din noi.

Vã mulþumesc.

ªi noi vã mulþumim, domnule vicepreºedinte. Eu sper sã treacã modificãrile de regulament, modificãri de care avem cu toþii atâta nevoie.

Din pãcate, nu avem deocamdatã cvorumul. Vom da curs cererii dumneavoastrã.

Vã rog, domnule deputat Dan Marþian.

## **Domnul Marþian Dan:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

N-aº fi vrut sã intru în polemicã cu domnul vicepreºedinte Vasile Lupu, pentru cã mie mi se pare cã la ora actualã, în aceastã fazã finalã a activitãþii acestei legislaturi, avem niºte probleme care ar trebui sã fie rezolvate sub presiunea evoluþiilor economice ºi sociale din societatea româneascã. Este clar cã dânsul a dat o anumitã tãlmãcire, o anumitã interpretare a cauzelor în legãturã cu faptul de ce Camera Deputaþilor aratã aºa cum aratã.

Eu cred cã sunt mai multe cauze, ºi n-aº vrea sã rãpesc timpul dumneavoastrã pentru a insista de o manierã articulatã asupra lor.

Eu cred cã ceea ce s-a întâmplat în trei ani ºi jumãtate reflectã, dupã pãrerea mea, o proastã gestionare a treburilor Camerei Deputaþilor de cãtre Biroul permanent ºi, în primul rând, de cãtre preºedintele Camerei Deputaþilor. Sigur, se pot aduce explicaþii, motivaþii în acest sens.

În al doilea rând, cred cã aceastã situaþie se datoreazã faptului cã în mod sistematic problemele privind relaþia dintre drepturi ºi obligaþii a fost neglijatã pe parcursul acestor trei ani ºi jumãtate. Din aceastã cauzã, asistãm la o slabã angajare a unei pãrþi importante dintre colegii noºtri în activitatea Camerei Deputaþilor.

Ar mai fi ºi alte lucruri, dar spuneam cã nu vreau sã fac o analizã cuprinzãtoare asupra lucrurilor.

Pãrerea mea este urmãtoarea: noi suntem într-o fazã în care Camera Deputaþilor ºi actuala legislaturã agonizeazã. Ar fi trebuit la momentul respectiv, când au apãrut primele simptome, sã discutãm aceste lucruri ºi sã vedem care sunt cauzele ºi, în funcþie de ele, remediile care trebuie adoptate. Acest lucru nu s-a fãcut.

Nouã ne place numai sã vorbim despre alte parlamente, dar nu pomenim modul în care trateazã acele parlamente relaþia dintre drepturile ºi obligaþiile membrilor respectivelor parlamente.

Sunt þãri unde, de exemplu, un deputat care lipseºte consecutiv la trei ºedinþe nemotivat din comisie se considerã demisionat din momentul în care a survenit cea de-a treia absenþã ºi, pânã la reluarea urmãtoarei sesiuni, îºi înceteazã activitatea acolo ºi înceteazã drepturile ºi celelalte lucruri care þin de mandatul ºi statutul de deputat.

Vã rog sã faceþi liniºte, pentru cã altfel chem chestorii sã punã ordine! Purtaþi-vã civilizat!

Eu vorbesc în legãturã cu acele probleme pe care le consider eu cã ar corespunde unor evaluãri ale mele. Dumneavoastrã puteþi veni sã vã prezentaþi propriile evaluãri, pentru cã este necesar sã fie garantat dreptul la expresie pentru fiecare dintre noi. Deci, din punctul acesta de vedere, eu cred cã o discuþie despre

Regulamentul Camerei Deputaþilor, pe fondul acesta al agonizãrii ei, ºi se ºtie care sunt cauzele, dacã avem puþinã sinceritate faþã de noi înºine, ale acestei agonizãri, nu este oportunã.

Sigur, dacã, de exemplu, referitor la problema pe care a ridicat-o domnul vicepreºedinte Vasile Lupu privitoare la revederea dispoziþiei din regulament privind condiþiile de ridicare a imunitãþii, ºi dacã vor mai fi una-douã probleme de acest gen, eu cred cã le putem discuta ºi sã ajungem la soluþii rezonabile, soluþii care sã nu ducã la blocarea unor tentative de ridicare a imunitãþii parlamentare în cazuri care cât de cât au în spate un material probator invocat de cãtre organele statului, care sunt împuternicite sã analizeze diferite lucruri în care poate fi implicat un parlamentar sau altul. Asta, da. S-ar putea face ceva în aceastã privinþã. Iar, dincolo de asta, sã ne vedem de treaba noastrã. Grupurile parlamentare sã-ºi asume rãspunderile pe care le au în materie de mobilizare a oamenilor ºi sã putem sã legiferãm.

Asta cred eu cã ar fi rezonabil, nu niºte mãsuri care sã ducã la diminuarea ºi mai accentuatã a unor rãspunderi care revin parlamentarilor. ªi, dacã am merge pe aceastã cale, cred cã ar fi o sfidare inclusiv a rezultatelor de la ultimul scrutin.

Da, vã mulþumesc, domnule deputat. Domnule vicepreºedinte Vasile Lupu, vã rog.

În multe sunt de acord cu domnul deputat Dan Marþian.

Într-adevãr, ºtiu un vicepreºedinte care în patru ani, membru al Biroului permanent, a condus de vreo patru ori Camera. Poate ºi aceasta are în vedere domnul deputat Dan Marþian.

Este, într-adevãr, greu sã ne angajãm acum într-o modificare de amploare a Regulamentului Camerei Deputaþilor. Eu am propus-o acum doi ani. Acum doi ani, reprezentanþii în Biroul permanent ai P.D.S.R.-ului au susþinut cã nu pot accepta o modificare a regulamentului în cursul acestei legislaturi care sã se aplice din aceastã legislaturã. Acum este foarte clar cã modificãrile vor opera din legislatura urmãtoare.

Domnul deputat Dan Marþian a fãcut aluzia cuvenitã cã sunt niºte semnale clare asupra viitoarei majoritãþi parlamentare; nu-l contrazic. ªi sunt de acord cu Domnia sa sã începem cu punctul cel mai critic care, de fapt, a fost motivul real al amânãrii acestei dezbateri: modificarea reglementãrii imunitãþii parlamentare. Am înregistrat mai multe iniþiative pe acest text; ele se gãsesc în raportul Comisiei pentru regulament. Este clar cã acest text, zic eu, va fi aplicat din legislatura urmãtoare, dar cred cã nici nu trebuie sã ne ferim de posibilitatea de a-l aplica în aceastã legislaturã.

Cât priveºte drepturile ºi obligaþiile parlamentarilor, eu sunt chinuit mai mult de obligaþiile parlamentarilor, cã drepturile le ºtiu ºi sunt exercitate din plin.

Nu am nimic împotrivã sã ajungem la niºte sancþiuni severe care sã elimine din Parlament pe cel care vine

10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/19.VI.2000

|la Camera Deputaþilor sau la Senat doar ca sã-ºi|Barbaresso Emanoil-Dan|prezent| |---|---|---| |ce indemnizaþia.|Barbãroºie Victor|prezent| |Pe de altã parte, existã niºte chestiuni foarte clare: nu|Barde Tãnase|absent| |i þine parlamentarul în sala de dezbateri, la sfârºitul|Bartoº Daniela|absentã| |olului XX ºi începutul secolului al XXI-lea, doar ca sã|Bãbãlãu Constantin|prezent| |culte un orator care, ºtiu eu, este mai puþin|Bãlãeþ Dumitru|prezent| |vingãtor sau nu are altceva mai bun de fãcut, chiar|Bãsescu Traian|absent| |ã acela ar fi Vasile Lupu, cel care vã vorbeºte. Ca|Becsek-Garda Dezideriu Coloman|prezent| |re, dezbaterile parlamentare sã se desfãºoare în pre-|Bejinariu Petru|prezent| |þa celor care doresc sã asiste Ð aºa se întâmplã în|Berceanu Radu Mircea|absent| |joritatea parlamentelor cu tradiþie neîntreruptã Ð, iar|Berci Vasile|absent| |ul sã se dea într-adevãr în condiþii de cvorum.|Berciu Ion|prezent| |Pe de altã parte, este necesar sã mutãm ponderea|Biriº Anamaria Mihaela|prezentã| |ivitãþii parlamentare pe comisii.|Birtalan çkos|prezent| |Acestea fiind spuse, mã opresc aici ºi agreez propu-|Bivolaru Gabriel|absent| |ea sã începem cu reglementarea imunitãþii parlamen-|Bivolaru Ioan|absent| |e; temei legal avem, existã în regulament, o putem|Boda Iosif|absent| |bate astãzi ºi, dacã nu reuºim sã întrunim cvorumul,|Bšndi Gyšngyike|prezentã| |em vota într-o ºedinþã viitoare.|Boºtinaru Victor|prezent| |Vã mulþumesc.|Bot Octavian|absent| |**Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**|Botescu Ion<br>Bran Vasile|prezent<br>prezent| |Din pãcate, având în vedere regulamentul nostru, în|Brezniceanu Alexandru|prezent| |st moment, oricine invocã cvorumul, obligaþia noastrã|Bud Nicolae|absent| |e sã-l verificãm. Deci, din aceastã cauzã, rog secreta-<br>de ºedinþã sã verifice din nou cvorumul. Înaintea|Buga Florea<br>Bujor Liviu|prezent<br>absent| |estor intervenþii nu aveam cvorumul Camerei|Burlacu Viorel|prezent| |putaþilor.|Buruianã-Aprodu Daniela|absentã| |Stimaþi colegi,|Buzatu Dumitru|absent| |Mã vãd nevoit sã încerc o ultimã formulã care a fost|Calimente Mihãiþã|absent| |icitatã de la aceastã tribunã în una dintre intervenþii, ºi|Cazacu Vasile-Mircea|prezent| |ume un apel nominal care poate reuºeºte sã reu-|Cazan Gheorghe Romeo Leonard|absent| |ascã cvorumul.|Cândea Vasile|absent| |Vã rog, apelul nominal.|Ceauºescu Gheorghe Dan Nicolae|absent| |**Domnul K—nya-Hamar Alexandru:**|Chichiºan Miron<br>Chiliman Andrei-Ioan|prezent<br>prezent| |Achimescu Victor-ªtefan<br>absent|Chiriac Mihai|prezent| |Aferãriþei Constantin<br>absent|Ciontu Corneliu|absent| |Afrãsinei Viorica<br>absentã|Ciumara Mircea|absent| |Albu Alexandru<br>prezent|Cîrstoiu Ion|prezent| |Albu Gheorghe<br>absent|Cojocaru Radu-Spiridon|prezent| |Alecu Aurelian Paul<br>absent|Constantinescu Dan|absent| |Ana Gheorghe (DB)<br>absent|Corâci Ioan Cezar|absent| |Ana Gheorghe (HD)<br>prezent|Corniþã Ion|prezent| |Andrei Gheorghe<br>prezent|Cosma Liviu-Ovidiu|absent| |Andronescu Ecaterina<br>prezentã|Coºea Dumitru Gheorghe Mircea|absent| |Antal Istv‡n<br>absent|Cotrutz Constantin Eremia|absent| |Antonescu George Crin Laurenþiu<br>absent|Cristea Gheorghe|absent| |Antonescu Niculae Napoleon<br>prezent|Cristea Marin|prezent| |Argeºanu Valentin<br>absent|Cunescu Sergiu|prezent| |Arghezi Mitzura Domnica<br>prezentã|Dan Marþian|prezent| |Ariton Gheorghe<br>prezent|Dan Matei-Agathon|absent| |Asztalos Ferenc<br>prezent|Darie Simion|absent| |Avramescu Constantin-Gheorghe<br>prezent|Dãrãmuº Nicolae Octavian|absent| |Baban ªtefan<br>prezent|Dãnilã Vasile|prezent| |Babiaº Iohan-Peter<br>prezent|Decusearã Jean|absent| |Babiuc Victor<br>absent|Dejeu Gavril|prezent| |Baciu Mihai<br>absent|Diaconescu Ion|prezent| |Badea Alexandru Ioan<br>prezent|Dimitriu Sorin Petre|absent| |Bara Radu-Liviu<br>prezent|Dîrstaru Dorin|absent| |B‡r‡nyi Francisc<br>absent|Dobre Traian|absent|

## **Domnul K—nya-Hamar Alexandru:**

Þurlea Petre absent Udrea Florian absent Vaida Francisc-Atila absent Valeca ªerban Constantin prezent Varga Attila absent Vasilescu Nicolae absent Vasilescu Valentin absent Vataman Dorin prezent Vãsioiu Horia prezent Vâlceanu Gheorghe prezent Vâlcu Mircea absent Vetiºanu Vasile absent Vida Iuliu prezent Vida-Simiti Ioan absent Videanu Adriean absent Vilãu Ioan-Adrian prezent Vintilã Dumitru Mugurel absent Vitcu Mihai absent Viþelar Bogdan absent Voicu Mãdãlin prezent Weber Ernest-Otto absent Wittstock Eberhard-Wolfgang prezent Domnule preºedinte, am terminat apelul nominal.

## Stimaþi colegi,

În acest moment, în urma apelului nominal, având cvorumul, trecem la dezbaterea pe articole a modificãrilor de regulament ºi, având în vedere cã dezbaterile generale au fost epuizate la data de 24 februarie, trecem, în continuare, direct ºi vom dezbate pe raport.

La titlul raportului, dacã are cineva intervenþii. Nu are. Vã mulþumesc.

Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

În continuare, trecem la nr. crt. 1 din raport. Este vorba de text nemodificat. Titlul Capitolului, ”Organizarea Camerei DeputaþilorÒ, text nemodificat.

Dacã sunt observaþii?

Da. Vã rog, domnule secretar Gaspar.

Deci titlul a fost adoptat, cu acest amendament propus de domnul secretar Gaspar.

Poziþia 2 din raport, text nemodificat. Dacã sunt opinii? Nu sunt. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Nu sunt. Text adoptat. Poziþia 3 din raport, text nemodificat. Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Nu sunt. Text votat.

Vã propun, stimaþi colegi, sã mergem de la poziþia nr. 4 pânã la poziþia nr. 15 inclusiv; textele sunt nemodificate. Dacã sunt observaþii în legãturã cu aceste texte? Vã rog sã faceþi intervenþii.

Deci, în aceste condiþii, nefiind vorba de intervenþii... Da. Vã rog, domnule secretar Gaspar. Deci existã o intervenþie pentru poziþia nr. 5 privind art. 3, nemodificat, din regulament.

## Stimaþi colegi,

Aº propune ca la art. 3 sã se introducã un alineat nou, 3, cu urmãtoarea redactare: ”Comisia de validare are acelaºi statut ca ºi comisiile permanenteÒ.

Este nevoie de aceastã precizare, pentru cã apar unele probleme, ºi sunt probleme, în special legate de dotãrile comisiilor, de modul lor de a-ºi desfãºura activitatea, ºi atunci sã fie precizat cã are acelaºi statut ca ºi o comisie permanentã.

În felul acesta se asigurã un tratament unitar în activitatea comisiilor Camerei.

Deci textul cum sunã modificat...? Poate eu n-am fost atent ca sã-l repet eu...

Deci: ”Comisia de validare are acelaºi statut ca ºi comisiile permanente ale Camerei DeputaþilorÒ.

## Bun.

## Stimaþi colegi,

Propun ca titlul capitolului I sã fie corelat cu prevederile art. 61 alin. 1 din Constituþie, care vorbeºte de organizarea ºi funcþionarea Camerei.

Ca atare, sã se introducã cuvântul ”funcþionareaÒ: ”Organizarea ºi funcþionarea Camerei DeputaþilorÒ.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Dacã sunt ºi alte opinii? Dacã nu,

Este adevãrat cã Comisia de validare trebuie sã funcþioneze pe întreaga duratã a legislaturii, a Parlamentului. Nu este însã adevãrat cã Comisia de vali- dare trebuie sã aibã neapãrat acelaºi statut cu restul comisiilor.

De ce Comisia de validare sã aibã, de pildã, personal propriu, sãli proprii, sã aibã dotare proprie, sã aibã maºini proprii, când Comisia de validare se întruneºte o datã la douã-trei luni sau o datã pe an. Deci trebuie sã fim realiºti.

Noi trebuie sã afectãm mijloacele de dotare comisiilor atâta cât este necesar ca ele sã-ºi desfãºoare în mod optim activitatea. Comisia de validare nu are nevoie de aºa ceva.

Prin urmare, menþiunea din alin. 2 al art. 3 este suficientã în cuprinsul regulamentului.

Vã mulþumesc, domnule deputat. Dacã mai sunt intervenþii? Da.

Vã rog. Vã rog, domnule deputat, sã luaþi cuvântul.

ªi eu consider intervenþia domnului Dejeu binevenitã. Comisia de validare funcþioneazã pe întreaga duratã a mandatului Camerei Deputaþilor, dar nu poate sã aibã acelaºi statut cu celelalte comisii. Ea nu are întrunire sãptãmânalã, ea nu are nevoie sã funcþioneze permanent ºi sã aibã un aparat funcþional la dispoziþie, secretariat, maºinã ºi alte aspecte.

De obicei, comisia aceasta are ca preºedinte un jurist, ºi noi cunoaºtem din experienþa de pânã acum, ea se întruneºte foarte rar, atunci când este cazul, de douã-trei ori pe an, într-o sesiune. Domnul Popescu, care a funcþionat ca preºedinte al Comisiei juridice, a funcþionat ºi ca preºedinte al acestei comisii.

ªtim cã intervenþiile pe aceastã linie au fost rare ºi consider cã propunerea domnului deputat Gaspar nu este binevenitã.

Deci nu avem nevoie de un alin. 3 în aceastã privinþã. Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumim ºi noi, domnule deputat Bãlãeþ. Dacã mai sunt alte intervenþii la punctul 5 din raport? Domnule Dan Marþian, vã rog.

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Cred cã problema ridicatã de domnul Gaspar ar trebui puþin analizatã de cãtre noi, pentru cã un segment de adevãr se gãseºte în propunerea domnului Gaspar. În ce sens? Sigur cã misiunea cea mai consistentã a activitãþii acestei comisii o reprezintã efortul din debutul fiecãrei legislaturi, în legãturã cu validarea mandatelor de deputaþi.

Pe parcursul anului, sau pe parcursul legislaturii respective, activitãþile sunt mult mai reduse, dar eu cred cã în legãturã cu aceastã comisie Ð vorbesc acum ºi în calitatea mea de membru al acestei comisii Ð sunt unele lucruri care nu sunt în regulã. De exemplu: nu are nici un fel de încãpere, o salã, unde membrii ei sã se poatã aduna sã discute.

În al doilea rând, nu existã nici un fel de posibilitãþi de a pãstra documentele, arhiva, celelalte lucruri, ºi mie mi se pare cã, din acest punct de vedere, se produce o simbiozã nefireascã prin aceea cã, de fapt, documentele cu privire la lucrãrile comisiei, datele, informaþiile, celelalte lucruri în baza cãrora s-a lucrat, nu sunt pãstrate la aceastã comisie ca atare, ci în anumite compartimente de specialitate ale Camerei Deputaþilor.

Dacã poate ar fi exagerat sã scriem cã ”...are acelaºi statut ca ºi celelalte comisiiÒ, pentru cã eu nu vãd, de exemplu, necesitatea unui staff, a unui grup de experþi, de consultanþi ºi aºa mai departe, similar cu cele pe care le au comisiile permanente, dar existenþa unui sediu al comisiei, existenþa unui calculator, în care, mã rog, sã fie incluse aspectele legate de validare ºi alte treburi, un telefon ºi, eventual, un angajat care sã rãspundã de treburile acestea, cred cã s-ar impune.

Aºa cã eu vã rog sã vã gândiþi la aceste lucruri. Ea este o comisie a Camerei Deputaþilor ºi trebuie sã aibã un minim de elemente logistice, pentru a-ºi putea desfãºura activitatea în mod corespunzãtor.

În al treilea rând, dacã vom statua _tale quale_ ideea cã are acelaºi statut ca ºi celelalte comisii permanente ale Camerei, se vor pune probleme în legãturã cu componenþa ei, pentru cã ea are o componenþã foarte mare, tocmai datoritã exigenþelor de a lucra cât mai eficient ºi a pregãti premisele de validare a mandatelor când începe o nouã legislaturã, dupã cum se pun câteva probleme în legãturã cu faptul cã aici ar fi o abatere de la principiul sã avem un deputat într-o singurã comisie.

Vã mulþumesc, domnule deputat Marþian.

Domnule deputat Zoner, vã rog. Vã rugãm, domnule deputat.

Vã mulþumesc, domnule vicepreºedinte.

Eu vorbesc, de aceastã datã, ca fost membru al Comisiei de validare din trecuta legislaturã, din Dealul Mitropoliei.

Am funcþionat foarte bine, am funcþionat într-o salã a unui grup parlamentar, acum nu ar fi cazul, pentru cã avem spaþiu... Pãi, sã facem cheltuieli aºa... Vorbim, uneori, cã trebuie sã facem economii ºi economii, ºi acum ne lãfãim în spaþii, în personal, eventual în automobile º.a.m.d. Cred cã nu e cazul, ºi pãrerea mea este cã aceastã propunere trebuie respinsã. Spaþiul: pãi, cât timp, la începutul unei legislaturi, cât timp lucreazã?

Într-adevãr, douã Ð trei zile, comisia aceasta, de obicei, la Comisia juridicã. Comisia juridicã nu lucreazã atunci. Iar când, din când în când, mai trebuie validat câte un nou deputat, tot acolo! Pãi, sã fim drepþi: aici se vine ºi se cer diverse cheltuieli ºi spaþii pentru o comisie care lucreazã din an în Paºte, în afarã de primele 3 zile, dar, în schimb, când s-a cerut, de cãtre Colegiul acela al Consiliului Naþional pentru Cercetarea Arhivelor Securitãþii, Parlamentul a refuzat orice spaþiu. Orice spaþiu i l-a refuzat! I-a dat o camerã la Comisia de decoraþii. Aceasta e realitatea! ªi când cere, acum, i se aratã niºte spaþii pentru care ar trebui sã se facã cheltuieli care depãºesc bugetul acestei instituþii. Iatã cum cheltuim: pledãm pentru niºte cheltuieli fãrã rost, dar, în schimb, când e vorba de ceva necesar, ne apucã economiile brusc. De aceea, eu vã rog sã respingem aceastã propunere ºi comisia sã lucreze aºa cum a lucrat, aºa cum a lucrat în Dealul Mitropoliei. Nu s-a întâmplat nimic, domnul Popescu a fost întotdeauna..., ne punea la dispoziþie dosarul..., nu ºtiu unde erau depuse procesele-verbale ºi tot..., acesta se gãseºte, nu? Eventual, într-o încãpere, la un departament...

Domnule deputat Zoner, iertaþi-mã cã intervin. Domnul vicepreºedinte Lupu.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Sigur cã, în fiecare propunere fãcutã de la acest microfon este un segment de adevãr: ºi aceastã comisie are nevoie de o logisticã.

Dacã dumneavoastrã consideraþi cã este nevoie, putem completa cu un text: ”Logistica necesarã funcþionãrii Comisiei de validare va fi asiguratã de Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþiÒ. Pentru cã, într-adevãr, un statut de egalitate cu celelalte comisii, în privinþa logisticii, în privinþa staff-ului, antreneazã cheltuieli importante din partea Parlamentului ºi încã nu e momentul.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

## Vã mulþumesc.

Vã rog sã-mi permiteþi sã intervin ºi eu asupra acestui subiect.

## Stimaþi colegi,

Problema existã ºi este corect pusã, sã zic aºa, din ambele direcþii. Pe de o parte, existã nevoia ca aceastã comisie sã aibã o bazã logisticã ºi nu numai atât. Pe de altã parte, existã ideea cã nu putem cheltui pentru a menþine o bazã logisticã pentru o activitate care poate sã fie, aºa cum corect spunea domnul deputat Dejeu, poate o datã pe an. În aceste condiþii, eu vã propun urmãtoarea formulã, întâi ca idee ºi voi încerca sã ºi formulez, nu am schiþat o formulare scrisã: ”Comisia de validare sã fie în activitate pânã la constituirea organismelor Camerei.Ò, aºa cum figureazã ea la alin. 1, pentru cã, în momentul acela nu avem alte instrumente, dupã care, alin. 2: ”Atribuþiile Comisiei de validare sã fie preluate de Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþiÒ, care poate sã facã ºi acþiunea de validare, sã preia aceste atribuþii, ºi, în acelaºi timp, sã asigure, bineînþeles, în continuitate, ºi baza logisticã, pentru cã, în acel moment, componenþa Comisiei juridice are suficientã..., deci acolo sunt repre-

zentate toate forþele politice, ca ºi în Comisia de validare, nu are un volum de muncã atât de mare ca sã justifice 30 de membri, neapãrat, cum este în Comisia de validare, numãrul de membri din Comisia juridicã sunt suficienþi pentru o validare care poate sã aparã din când în când, în cursul unei sesiuni sau al unei legislaturi. Deci v-aº propune ca alin. 2 sã spunã: ”Dupã formarea organismelor sau comisiilor Camerei, atribuþiile Comisiei de validare vor fi exercitate de Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþiÒ.

Vã mulþumesc.

Sigur cã este bine sã ne gândim la toate amãnuntele posibile. Propunerea, însã, a domnului preºedinte Duvãz încalcã un principiu. Nu este posibil ca deputaþii sã fie validaþi de douã comisii diferite, adicã, în faza iniþialã, de o Comisie de validare anume constituitã, ºi, în fazele ulterioare, alþi deputaþi care urmeazã sã fie validaþi sã fie validaþi de altã comisie, de Comisia juridicã. Mie mi se pare cã este neprincipial ºi imposibil, de altminteri, de admis o astfel de soluþie. Însã, repet, trebuie sã fim realiºti: atât cât este necesar, pentru perioada de activitate a Comisiei de validare, se poate pune logistica la dispoziþie de Comisia juridicã sau de altã comisie. Mã întreb: din 1990 încoace, s-a ivit vreo problemã în legãturã cu Comisia de validare? Nu a avut ea posibilitatea de a-ºi desfãºura activitatea pentru cã nu a avut un sediu, pentru cã nu a avut un calculator, pentru cã nu a avut un personal? Nu cunosc sã fi întâmpinat astfel de dificultãþi. Mi se pare cã discutãm, mã rog, pe o problemã care nu are importanþã.

Vã rog, domnul secretar Gaspar, care, de fapt, a declanºat, prin amendamentul dumnealui, propunerea de amendament, aceastã discuþie. Vã rog.

Dupã care vom ruga comisia sã se pronunþe.

## **Domnul Acsinte Gaspar:**

## Domnule preºedinte,

Vin în sprijinul propunerii pe care aþi fãcut-o dumneavoastrã, pentru cã, dacã vom citi textele din regulament, o sã observãm cã toatã procedura de validare se referã la validarea imediat dupã încheierea alegerilor, în vederea constituirii Camerei Deputaþilor. Nu avem nici un text care sã se refere la validãrile ulterioare, cele care apar ca urmare a demisiei, a revocãrii sau a decesului unui deputat, lucru care se face potrivit unei proceduri obiºnuite. Ca atare, eu cred cã nimic nu ar împiedica propunerea pe care aþi fãcut-o dumneavoastrã, ca, dupã ce se constituie Camera ºi când se constituie celelalte comisii, în obiectul de activitate al Comisiei juridice sã se treacã ºi validarea mandatelor. Dupã câte îmi amintesc, însã trebuie, totuºi, sã verific, mi se pare cã la Senat Comisia juridicã îndeplineºte ºi atribuþiile pentru validare, adicã pentru validãrile ulterioare.

## **Domnul Gheorghe Ana**

**:**

Alin. 2 al art. 3 trebuie modificat, atunci! ## **Domnul Marþian Dan**

**:**

ªi 1 ºi 2!

## Vã mulþumesc.

Vã rog comisia. Domnul Radu Ghidãu. Domnul preºedinte Radu Ghidãu.

## Vã mulþumesc.

Susþinem varianta propusã de domnul deputat Duvãz, considerând cã se poate foarte bine realiza aceastã unire a atribuþiilor Comisiei de validare cu Comisia juridicã, mai ales cã la Senat, ºi þin sã întãresc ceea ce a spus ºi domnul Gaspar, existã acest lucru.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Sunt intervenþii, în continuare, la acest subiect. Domnul deputat Bãlãeþ.

Credeam, însã, cã am încheiat intervenþiile. O sã vã propun sã le închidem aici, pentru cã comisia s-a pronunþat deja. I-aº fi dat cuvântul la sfârºit. Vã rog, domnule deputat.

## Domnule preºedinte,

La amendamentul propus de dumneavoastrã pentru alin. 2, cred cã se poate gãsi o formulã chiar mai simplã decât aceea pe care aþi propus-o dumneavoastrã, adãugând alineatului câteva cuvinte. Deci ar fi aºa: ”Comisia de validare funcþioneazã pe întreaga duratã a mandatului Camerei Deputaþilor, integratã Comisiei juridiceÒ. ªi, la Comisia juridicã, atunci, acolo unde avem prevederile Comisiei juridice, poate adãugãm câteva cuvinte: ”...inclusiv validarea, pe parcurs, a unor situaþii deosebite, ivite în desfãºurarea activitãþii Camerei DeputaþilorÒ ºi punându-se în parantezã ”deces, demisieÒ ºi alte aspecte privind deputaþii.

Mulþumesc.

## Da. Vã mulþumesc.

Eu aº fi vrut sã fac o altã propunere, ca, în legãturã cu textul, sã lãsãm autoritatea comisiei sã-l elaboreze... Domnule deputat Dan Marþian, vroiaþi sã interveniþi? Vã rog.

Deci, pânã soseºte domnul deputat la tribunã, eu aº fi vrut sã vã propun ca, în principiu, sã fim de acord cu acest amendament, redactarea definitivã s-o lãsãm comisiei.

Vã rog, domnule deputat Dan Marþian.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Cred cã e înþeleaptã propunerea pe care o faceþi, sã trimitem la comisie sã redacteze, pentru cã sunt o seamã de implicaþii. Eu nu cred cã trebuie trecut foarte uºor

peste ideea pe care a enunþat-o domnul deputat Dejeu, ºi anume cã comisii diferite propun, mã rog, validãri ºi alte chestiuni. Trebuie sã cântãrim lucrurile.

În al doilea rând, chestiunea aceasta sã spunem cã funcþioneazã pe durata întregii legislaturi ºi se include în Comisia juridicã, dar aceasta are treburi foarte serioase, aceasta este o comisie foarte mare; acolo, pe cât este posibil, trebuie reprezentate toate grupurile parlamentare. Din punctul acesta de vedere, existã posibilitatea ca aceastã Comisie juridicã, de validãri, disciplinã ºi imunitãþi, cã probabil aºa ar trebui intitulatã, conform acestor sugestii formulate, ar deveni ceva monstruos, ar fi extrem de mare, s-ar pune probleme de funcþionare, s-ar pune probleme de cvorum, de condiþii de adoptare a deciziilor ºi celelalte lucruri. Eu cred cã trebuie sã fie examinatã foarte atent aceastã problemã. Sigur, aspectul cã nu are de lucru, mai ales dupã ce ºi-a terminat misiunea la constituirea Camerei, deci la debut de legislaturã, este un lucru real, dar problema validãrii este una nodalã pentru activitatea ºi funcþionarea unei instituþii de genul aceleia pe care o reprezintã Camera Deputaþilor sau Senatul.

Eu nu ºtiu, putem evidenþia ºi vor putea colegii din comisia care a lucrat la proiectul de modificare a regulamentului sã vadã ºi soluþia de la Senat. Acolo sunt o seamã de chestiuni legate de activitatea acestei comisii, care e juridicã, de numiri, validãri etc., etc., nu am, acum, Regulamentul Senatului, încât sã mã pot exprima mai precis, mai riguros, pe marginea acestei chestiuni, dar, oricum, este un lucru esenþial: aceastã comisie se constituie ºi funcþioneazã înainte ca adunarea sã fie constituitã ºi sã treacã la alegerea structurilor ei de conducere, înainte de constituirea celorlalte comisii º.a.m.d. Este nevoie de o soluþie coerentã.

Vã mulþumesc, domnule deputat. Domnul preºedinte Popescu. Vã rog.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Vã vorbesc dintr-o experienþã foarte lungã, zic eu. Am fost membru al comisiei ºi în primul Parlament ºi preºedinte al comisiei în acest al doilea Parlament. Nu am nici o plãcere sã fiu preºedinte ºi am fost ºi preºedintele Comisiei de validãri separate, în care m-am întâlnit cu domnul profesor Dan Marþian. Tot ce spune domnul profesor Dan Marþian este adevãrat. Sunt întru totul de acord cu tot ce spune domnul profesor Marþian. E o mare greºealã juridicã sã confundãm cele douã comisii, în mod intenþionat, adicã sã provocãm o confuziune între cele douã comisii, adicã sã se absoarbã una pe cealaltã. Nu confuzie în sens mental, confuziune în sensul de reorganizare. Aº spune, chiar, cã este contraproductiv, de neconceput. Eu mã mir cã cineva a venit cu astfel de propuneri, indiferent cine este. Eu am venit acum, dintr-un loc ºi ºtiam cã se discutã regulamentul. Nu m-am dus sã mã joc, dar vã vorbesc dintr-o experienþã zilnicã: comisia aceasta este supraaglomeratã, comisia aceasta este foarte importantã, nu cã sunt eu preºedinte, dar ºi înainte, când nu eram preºedinte. Ea este deja supraaglomeratã, are o sumedenie de atribuþiuni pe cap, plus cã mai existã o sumedenie de rezolvãri întâmplãtoare, care vin din afarã, când este vorba de returnãri de la Comisia de abuzuri, care trimite anumite sesizãri la Comisia juridicã, pentru a da soluþii.

Domnule preºedinte, iertaþi-mã. Haideþi sã nu vorbim de încãrcarea Comisiei juridice, de principiu. Exprimaþi-vã în legãturã cu problema.

Pãi, bine, dar, dacã vreþi, totuºi, ca o comisie sã lucreze, ea trebuie sã fie capabilã sã poatã sã lucreze. E o comisie numeroasã ºi grea ºi ea va fi mereu încãrcatã, când este vorba de acte normative ºi, mai ales, de adoptãri de legi, acte normative indiferent cã vin ca ordonanþe de urgenþã sau în spiritul clasic obiºnuit. Ar fi, cum spunea domnul profesor, cu adevãrat, o monstruozitate.

Vã rog sã gândiþi bine ºi sã rãmânem pe Comisia de validare, aºa cum este ea ºi a funcþionat destul de bine. Nu ºtiu de ce trebuie sã schimbãm, când nu e cazul sã schimbãm.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc ºi eu.

Vã rog, comisia sã se pronunþe în legãturã cu propunerile care s-au fãcut ºi sistãm discuþiile la acest punct. Vã rog, domnule preºedinte.

Mulþumesc.

Noi susþinem, în continuare, cã se poate face aceastã comuniune a atribuþiilor, mai ales cã, din câte ºtiu eu, în cei 4 ani de activitate, Comisia de validare a avut cam 20 de ºedinþe, hai sã zicem, poate 25. Deci, în acest sens, venim ºi cu o propunere de text, sã fie introdus urmãtorul text: ”Dupã constituirea comisiilor permanente, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi îndeplineºte ºi atribuþiile Comisiei de validareÒ.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Deci acesta este textul la propunerile care s-au fãcut, într-un fel, sintetizat de comisie. Deci putem sã spunem cã nu este amendamentul comisiei.

Dacã vrem sã ne pronunþãm în legãturã cu acest text, cine este pentru acest text amendat cu amendamentul propus? Vã mulþumesc.

Împotrivã?

Abþineri? 6 abþineri.

Deci, cu 6 abþineri, textul a fost adoptat, cu acest amendament.

În continuare, vreau sã supun atenþiei dumneavoastrã posibilitatea de a reduce intervenþiile la numai 5 minute, la un punct în discuþie.

Vã rog, domnule deputat Dan Marþian. Evident, în legãturã cu procedura pe care am propus-o.

Domnule preºedinte,

Vã rog sã nu aveþi iniþiative de acest gen, pentru cã este vorba de Regulamentul Camerei ºi acesta trebuie discutat foarte serios. Este principala reglementare, ca sã spunem, cu forþã de lege, care priveºte activitatea noastrã. Dacã vreþi sã facem un lucru formal ºi sã fie, mã rog, un simulacru de discuþie, puteþi merge pe aceastã linie. Eu, însã, cred cã nu ar trebui sã procedãm aºa.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Aveþi dreptate, domnule deputat Dan Marþian. Nu m-am exprimat corect sau complet. Am vrut sã mã refer la intervenþii de maximum 5 minute ale fiecãrui deputat ºi sã nu repetãm intervenþiile. În sensul acesta vã propun sã limitãm. În nici un caz, ºi aveþi perfectã dreptate, acesta este instrumentul nostru de lucru ºi, la urma urmei, de aceea am ajuns sã-l discutãm sau sã-l repunem în discuþie, pentru cã am constatat deficienþe în activitate ºi nu are rost sã trecem acest proiect cu lejeritate.

Deci, dacã sunteþi de acord ca intervenþiile, de fiecare deputat, sã se reducã la 5 minute ºi la o singurã intervenþie? Da, înþeleg cã sunteþi de acord.

E cineva împotrivã? Nu.

Se abþine cineva? Nu.

Da, iertaþi-mã, douã voturi împotrivã.

Deci vom merge pe aceastã formulã.

În continuare, pânã la poziþia 15, o intervenþie la poziþia 14 are domnul secretar Acsinte Gaspar. Vã rog, domnule secretar.

## **Domnul Marþian Dan**

**:**

Sunt ºi la 13!

Vã rog, dacã mai sunt... Iertaþi-mã, numai o secundã, domnule secretar. Dacã mai sunt intervenþii pânã la poziþia 14, o sã acceptãm... Domnule secretar Gaspar, se pare cã sunt intervenþii pânã la poziþia 14. Aþi vrea sã...

Domnule preºedinte, v-aº ruga sã-mi daþi voie sã fac intervenþia la poziþia 14, pentru cã trebuie, dupã aceea, sã mã duc la o acþiune unde am o însãrcinare din partea Biroului permanent.

Vã rog sã acceptaþi. Rog colegii sã accepte sã intervinã apoi ºi pentru poziþiile anterioare. Vã rog.

Propun ca la art. 12 sã se introducã un alin. 2, cu urmãtorul conþinut: ”Dupã validarea mandatului, deputaþii depun urmãtorul jurãmânt: ÇJur sã respect Constituþia ºi legile României, sã-mi îndeplinesc, cu onoare ºi fidelitate, mandatul încredinþat de popor. Aºa sã-mi ajute Dumnezeu!È

18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/19.VI.2000

Jurãmântul se poate depune ºi fãrã formula religioasã, pe onoare ºi pe conºtiinþã.

Jurãmântul este personal ºi se semneazã de deputat sau de deputatã.

Depunerea jurãmântului se va face în termen de cel mult 20 de zile de la validare, în ºedinþa Camerei Deputaþilor.

Dupã expirarea termenului prevãzut la alin. 4, deputatul care nu a depus sau a refuzat depunerea jurãmântului nu poate participa la lucrãrile Parlamentului ºi nu primeºte indemnizaþia lunarã ºi celelalte drepturi prevãzute de lege, pânã la data îndeplinirii obligaþiei de a depune jurãmântulÒ.

## Da. Vã mulþumesc.

Dacã, la acest subiect, existã intervenþii? Vã rog, domnule deputat.

## Domnul vicepreºedinte,

## Stimaþi colegi,

Eu cred cã nu putem accepta aceastã propunere, pentru cã mandatul de deputat este conferit de cãtre alegãtori. Alegãtorii, dacã nu solicitã sau nu pot sã exprime o asemenea cerinþã pentru exercitarea mandatului de deputat, atunci legiuitorul cu atât mai puþin are aceastã competenþã de a face o cerinþã în plus, o exigenþã în plus faþã de deputaþii care vor sã exercite mandatul de deputat. Deci deputaþii sunt purtãtori ai voinþei electoratului ºi numai electoratul ar putea sã stabileascã o asemenea condiþie ºi, în consecinþã, dacã nu am putut sã introducem, în regulamentul nostru, alte condiþii referitoare la capacitatea de exerciþiu sau capacitatea de folosinþã a deputaþilor sau chiar în ceea ce priveºte integritatea corporalã sau sãnãtatea deputaþilor, nu cred cã putem sã promovãm o asemenea cerinþã, pentru cã ar fi neconstituþional.

Vã mulþumesc.

ªi noi vã mulþumim. Dacã sunt alte intervenþii la acest subiect? Da, vã rog, domnul vicepreºedinte.

Procedurã.

Procedurã? Da, vã rog. E prioritarã. Procedurã. Domnule vicepreºedinte Vasile Lupu, vã rog.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Pentru acest text modificator, noi am avut o comisie specialã, apoi o comisie permanentã, ne-am întrunit, de vreo 3 Ð 4 ori, membrii Biroului permanent cu liderii grupurilor parlamentare ºi acum am ajuns în plen. Aceastã comisie a venit cu un text modificator. Or, dacã punem în discuþie ºi textele pe care, iniþial, am acceptat sã nu

le modificãm, evident, mai avem nevoie de încã douã sesiuni parlamentare. Sã se vinã aici, în plen, cu un text, ºtiu eu, care ar acoperi o paginã din regulament, fãrã sã treacã pe la comisie, eu nu pot interpreta altfel decât ca tragere de timp, iertatã sã-mi fie..., ºtiu eu, de cãtre domnul Gaspar, pentru care am toatã consideraþia, am toatã aprecierea pentru priceperea Domniei sale în procedurile parlamentare. ªi, în plus, în Constituþie scrie cã deputatul este în serviciul poporului. Sã-l mai conjurãm aici, sã-l mai afurisim, sã-l mai supunem la cruci ºi mãtãnii cred cã este de prisos.

Domnul vicepreºedinte, mã simt obligat sã vã spun cã aici vina nu este a domnului secretar Gaspar, din pãcate, ci a comisiei, pentru cã dumnealui a depus acest amendament, care nu figureazã la amendamente respinse, aprobate º.a.m.d. Deci existã, nu este o intervenþie pe loc ºi în nici un caz vreo intenþie de tergiversare, este dreptul deputatului de a-ºi susþine amendamentul, fie el ºi respins.

Domnul deputat Ana.

Vã rog, domnule deputat.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

## Stimaþi colegi,

Validarea înaltei demnitãþi de deputat sau de senator, pentru fiecare cetãþean al României care a fost învestit cu aceastã calitate, reprezintã un moment unic în viaþa lui. Nu cred cã este lipsit de interes ca el, cel care a fost învestit prin voinþa alegãtorilor ce l-au susþinut, sã vinã în faþa Camerei sã-ºi prezinte jurãmântul de credinþã faþã de þarã. ªi cred cã, pentru el ºi pentru momentul de solemnitate în care se desfãºoarã depunerea jurãmântului, este necesar sã avem o procedurã specialã.

Aº vrea, de asemenea, sã fac o completare. Dacã spunem cã noi suntem aleºi prin voinþa electorilor, ºi aºa este, Preºedintele republicii prin voinþa cui este ales? Tot prin voinþa electorilor. De ce a fost necesar ca în Constituþie sã se spunã clar cã el prezintã jurãmântul de credinþã în faþa Parlamentului cu mâna pe Biblie? Aºa trebuie sã facem ºi noi, cei care suntem acum, trebuia sã o facem, ºi cei care vor fi în viitorul sau viitoarele parlamente ale României.

Susþin, cu toatã tãria, includerea acestei prevederi în Regulamentul Camerei Deputaþilor.

Vã rog, domnule preºedinte Emil Popescu. Imediat, toatã lumea va lua cuvântul.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor,

Eu n-am nimic împotrivã, dacã vreþi, sã rostim un milion de jurãminte. Nu aceasta este problema. Dacã vrem, putem sã introducem jurãminte. Toatã discuþia este dacã introducerea jurãmântului la nivelul tuturor membrilor Parlamentului Ñ nu este vorba de jurãmântul meu sau al unuia dintre noi, este vorba de jurãmântul întregului corp parlamentar Ñ, dacã jurãmântul acesta este de domeniul regulamentului sau este de domeniul Constituþiei. Îmi face multã plãcere cã a luat cuvântul domnul Ana, pe care-l stimez.

Domnule Ana, nu-i aºa cã aþi invocat jurãmântul Preºedintelui? Pãi da, dar el este prevãzut în Constituþie ºi eu nu pot sã cred cã legiuitorul constituant a fost ignorant sau neglijent când nu a introdus acest jurãmânt ºi pentru toþi parlamentarii. Vã repet respectuos cã nu-i vorba de un jurãmânt al unuia din cei 500. Era o chestiune foarte importantã ºi era de domeniul Constituþiei ca sã fie introdus acolo, pe lângã jurãmântul Preºedintelui republicii ºi jurãmântul tuturor membrilor Parlamentului, ale celor douã Camere; adicã nu este vorba de o chestiune la nivel de persoanã, este vorba de o chestiune de jurãmânt la nivelul unui întreg organ. Ei, acest lucru nu se poate realiza pe calea regulamentului; aceasta-i numai de domeniul Constituþiei. Las la o parte cã existã niºte argumente de fond care pot sã determine pe niºte oameni sã aibã motive sã nu vrea sã presteze acest jurãmânt, deºi ei sunt în serviciul poporului, din considerente de ordin de conºtiinþã nu ºtiu care, care ar contraveni cu alte prevederi din Constituþie care-i asigurã lui libertatea conºtiinþei. Dar nu intru în amãnunte. Eu spun cã legiuitorul Constituantei din 1991 nu putea sã taxeze chestia asta ca pe un mãrunþiº ºi sã zicã _de minimis non curat praetor._ El a fost preocupat de jurãmânt când a vorbit de jurãmântul Preºedintelui. ªi, dacã ar fi vrut ºi ar fi considerat cã era necesar, atunci ar fi introdus ºi jurãmântul parlamentarului, cã nu era greu.

Eu sunt împotriva introducerii acestui jurãmânt pe cale de regulament.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnul deputat Leonãchescu.

Mi s-a pãrut la un moment dat cã domnul Dan Marþian intervenise, dar nu. A ridicat mâna domnul Ana. Domnule deputat, vã rog.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Am ascultat aici douã argumente interesante; primul a fost acela cã n-ar trebui sã depunem jurãmânt, pentru cã unii membri ai electoratului nu ne-au dat acest mandat. Argumentul nu rezistã unei analize de fond, pentru cã electoratul avizeazã, amendeazã programe politice. Noi suntem trimiºi aici ca oameni politici. Aceasta aºteaptã electoratul de la noi: onorarea unui program politic.

În ceea ce priveºte detaliile de organizare ale Camerei Deputaþilor, aceasta este o altã problemã ºi o rezolvã Camera Deputaþilor, deci pune la punct toate mecanismele de bunã funcþionare, de optimizare a fluxului tehnologic în Camerã. De aceea, daþi-mi voie sã resping un asemenea argument. Electoratul nu ne permite sã prestãm jurãmântul în anumite condiþii.

Ba eu zic cã, din contrã, electoratul ne impune sã fim loiali statului, jurând sã fim loiali. Chiar dacã nu suntem de acord asupra redactãrii finale a unei fraze închinate

unei credinþe sau alteia, unui Dumnezeu sau altui Dumnezeu. În fond, în toatã sala aceasta sunt numai creºtini, nu cred cã sunt ºi musulmani.

Ba sunt.

Sau, mã rog... Aceasta-i altã chestiune.

Iertaþi-mã cã vã corectez, dar sunt nu numai atât, dar pot fi ºi în mod justificat reprezentând minoritãþi.

Domnule preºedinte, vã ofer microfonul, dar dupã ce termin, dacã îmi permiteþi.

Deci fraza finalã poate fi gãsitã, în aºa fel redactatã ca sã fie convenabilã pentru toþi. Problema jurãmântului este o problemã dacã vreþi apodicticã, de postulat. Jur credinþã statului meu!

A doua chestiune, dacã trebuie sau nu sã luãm prevederea din Constituþie ca fiind obligatorie ºi pentru Camera Deputaþilor ºi pentru juriºti ºi pentru membrii Guvernului etc., etc., eu zic cã puterile sunt separate în stat, detaliile de organizare, de funcþionare, de prestare de jurãmânt la nivelul fiecãrei puteri se organizeazã prin legi specifice proprii, nu era nevoie sã facem din Constituþie o imensã carte cu mii de pagini în care sã descriem toate detaliile; puterile îºi elaboreazã separat, conform principiului independenþei puterilor în stat, regulamentele, instrucþiunile, normele interne de funcþionare.

Iatã de ce acum este momentul, când ne referim la norma noastrã internã de organizare a Camerei Deputaþilor ºi elaborãm un nou regulament, sã prevedem expres aceastã obligativitate, de a jura credinþã statului român.

Nu cred cã avem argumente sã respingem o asemenea propunere. De aceea, grupul nostru parlamentar o susþine ºi o promoveazã.

Vã mulþumesc.

ªi noi vã mulþumim, domnule deputat.

Dacã sunt alte intervenþii în salã? Domnul deputat Dejeu, vã rog.

Aº dori sã fac o paralelã ºi o comparaþie în acelaºi timp. În cazul Guvernului, de pildã, existã o prevedere în art. 105 alin. 2 din Constituþie care spune: Guvernul, în întregul sãu ºi fiecare membru în parte, îºi exercitã mandatul începând de la data depunerii jurãmântului, nu de la numire, nu de la... º.a.m.d.

De asemenea, în art. 82 din Constituþie este reglementatã instituþia jurãmântului prevãzut de Constituþie, nu de lege. Este adevãrat cã, potrivit art. 61 din Constituþie, organizarea ºi funcþionarea fiecãrei Camere se stabilesc prin regulament propriu. La ce se referã regulamentul propriu prin urmare în lumina textelor constituþionale? La organizare ºi funcþionare. Jurãmântul nu intrã în aceste sfere. Dacã constituantul ar fi dorit ca sã instituie jurãmântul ºi la parlamentari, aºa cum spunea domnul preºedinte Popescu, putea foarte bine sã o facã, pentru cã preocuparea de jurãmânt la Preºedinte, preocuparea de jurãmânt la Guvern nu are mai multã motivaþie din punct de vedere psihologic ºi nici din punct de vedere al importanþei instituþiilor decât preocuparea la Parlament.

Socot, prin urmare, cã, la lumina textelor arãtate mai sus, noi nu putem sã extindem instituþia jurãmântului. Deci nu face parte nici din organizarea ºi nici din funcþionarea Parlamentului; numai aceste douã elemente sunt date în competenþa Regulamentului Camerei Deputaþilor.

Vã mulþumesc.

Dacã nu mai sunt intervenþii din salã?

Domnule Leonãchescu am stabilit cã facem o singurã intervenþie la un punct.

Atunci, comisia sã se pronunþe. Vã rog, domnul Radu Ghidãu. Domnule deputat, vã rog.

Considerãm cã nu este de domeniul regulamentului sã introducem acest jurãmânt. Considerãm cã poate fi introdus într-o lege sau în Constituþie, recomand sã se facã un amendament în acest sens, nu la regulament, ci la Constituþie sau o propunere legislativã.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Deci, comisia propune respingerea acestui amendament.

## **Domnul Viorel Burlacu**

**:**

Nu avem cvorum.

## **Domnul Vasile Lupu**

**:**

Când îl prinzi cã jurã, îl pui sã se dezicã de jurãmânt?

Vã rog nu faceþi intervenþii din salã ºi nici din banca iniþiatorilor.

În aceste condiþii, nu pot supune votului dumneavoastrã. Decizia nu o putem lua astazi, ne oprim la aceastã poziþie 14, pentru cã nu mai avem cvorum în acest moment.

Vã mulþumesc foarte mult oricum, pentru cã am reuºit, cel puþin, sã deblocãm dezbaterile privind modificãrile de Regulament de la Camera Deputaþilor.

Declar ºedinþa închisã, lucrãrile se reiau în plen luni.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 11,41._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti. Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 83/19.VI.2000 conþine 20 de pagini.**

Preþul 9.580 lei