Stenogramă plen

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Vã rog sã-mi permiteþi sã declar deschisã ºedinþa de astãzi, anunþându-vã cã din cei 345 de deputaþi care alcãtuiesc Camera ºi-au înregistrat prezenþa 246, fiind absenþi 99, din care 28 participã la alte acþiuni parlamentare.

Aþi fost anunþaþi de modificarea care a intervenit în ordinea de zi de astãzi de cãtre Comitetul ordinii de zi, aprobatã, respectiv începerea ºedinþei cu exprimarea votului final asupra proiectelor de lege dezbãtute sãptãmâna asta ºi nevotate ºi, în finalul ºedinþei, dupã dezbaterea proiectelor care sunt înscrise, desemnarea reprezentantului Camerei Deputaþilor în C.N.A. Pentru acest motiv, Comisia pentru culturã are aprobarea Comitetului ordinii de zi sã definitiveze foarte repede raportul în urma audierii candidatului.

Înainte de a începe parcurgerea votului, sã fiþi de acord sã adoptãm constituirea unor comisii de mediere.

Prima vizeazã proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 96/2001 privind controlul contribuþiilor de asigurãri sociale ºi soluþionarea contestaþiilor împotriva mãsurilor dispuse prin actele de control.

Sunt propuºi domnii deputaþi Buzatu Dumitru, Tudoran Pavel, Andrei Ioan ºi Motoc Marian Adrian, de la Grupul parlamentar P.S.D.; Criºan Emil Ð P.R.M.; Ivãnescu Paula Maria Ð P.D. ºi Pop Napoleon Ð P.N.L.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Sunt voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

Comisia de mediere la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 58/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 21/1992 privind protecþia consumatorilor.

Sunt propuºi domnii deputaþi Bivolaru Ioan, Vasile Aurelia, Daraban Aurel de la P.S.D.; Buzea Valeriu ºi Miclea Ioan Ð P.R.M.; Erdei Dol—ckzi Istv‡n Ð U.D.M.R.; Cerchez Metin Ð minoritãþi.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

Urmãtoarea comisie este cea de la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 78/2001 pentru completarea art. 116 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii de Conturi.

Sunt propuºi domnii deputaþi: Gaspar Acsinte, Bercãroiu Victor, Grigoraº Neculai Ð P.S.D.; Ionescu Daniel, Baban ªtefan Ð P.R.M.; Videanu Adriean Ð P.D.; Nicolaescu Gheorghe-Eugen Ð P.N.L.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

Ultima comisie de mediere Ð cea pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului

nr. 101/2001 pentru completarea art. 17 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii de Conturi.

Sunt propuºi domnii deputaþi: Gaspar Acsinte, Bercãroiu Victor, Grigoraº Neculai Ð P.S.D.; Ionescu Daniel Ð P.R.M.; Videanu Adriean Ð P.D.; Nicolaescu Gheorghe-Eugen Ð P.N.L., ºi Winkler Iuliu Ð U.D.M.R. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Rog Comisia pentru culturã sã-ºi ocupe locurile, iar dupã exprimarea votului final aveþi aprobarea sã vã duceþi ºi sã terminaþi raportul în urma audierii reprezentantului propus pentru C.N.A.

Trecem la votarea legilor înscrise pe ordinea de zi de astãzi.

Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 49/2001 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale, lege ce urmeazã a fi aprobatã în condiþiile art. 74 alin. (1) din Constituþie.

- Cine este pentru? Vã mulþumesc.

- Dacã sunt voturi împotrivã? Douã voturi împotrivã. Abþineri dacã sunt?

243 de voturi pentru, douã împotrivã ºi o abþinere. Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 107/2001 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale.

Comisia a propus respingerea ordonanþei, ca urmare a votului exprimat la celãlalt proiect.

Cine este pentru propunerea de respingere a ordonanþei? Vã mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitatea celor prezenþi.

Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 70/2001 pentru modificarea ºi completarea Legii cadastrului ºi a publicitãþii imobiliare nr. 7/1996, lege ce urmeazã a fi adoptatã în condiþiile art. 74 alin. (1) din Constituþie.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Dacã sunt voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi Ð 246 de voturi.

Proiectul Legii pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenþie, lege ce urmeazã a fi aprobatã în condiþiile art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi Ð 246 de voturi.

Propunere legislativã pentru modificarea ºi completarea

Legii nr. 64/1991.

Comisia a propus respingerea acestei propuneri. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri?

- În unanimitate, s-a aprobat respingerea acestei

- propuneri.

Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 87/2001 privind serviciile publice de salubrizare a localitãþilor, lege ce urmeazã a fi adoptatã în condiþiile art. 74 alin. (2) din Constituþie. Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi Ð 246 de voturi.

Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului

nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritãþile ºi instituþiile publice, lege ce urmeazã a

fi adoptatã în condiþiile art. 74 alin. (2) din Constituþie.

- Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi Ñ 246.

Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaþiei de platã; de asemenea, lege ce urmeazã a fi adoptatã în condiþiile art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã, dacã sunt? Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi - 246.

Propunerea legislativã pentru completarea anexei nr. 1 la Legea nr. 92/1992 privind organizarea judecãtoreascã, lege ce urmeazã a fi adoptatã în condiþiile art. 74 alin. (1) din Constituþie.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitatea celor prezenþi Ð 246.

Proiectul Legii privind aprobarea plãþilor restante pentru costurile de participare, pe perioada 1998-2001, la experimentele Centrului European pentru Cercetãri Nucleare Ð CERN Ð de cãtre Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, lege ce urmeazã a fi adoptatã în condiþiile art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Sunt voturi împotrivã?

Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi Ð 246.

Proiectul Legii pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 82/1999 privind înlocuirea închisorii contravenþionale cu sancþiunea obligãrii contravenientului la prestarea unei activitãþi în folosul comunitãþii, lege ce urmeazã a fi adoptatã în condiþiile art. 74 alin. 2 din Constituþie.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi Ð 246.

Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 121/2001 pentru suspendarea temporarã a tuturor procedurilor referitoare la adopþiile internaþionale, lege încadratã în art. 74 alin. (1) din Constituþie, pentru a fi votatã.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 123/2001 privind reorganizarea Comisiei pentru protecþia copilului, lege ce urmeazã a fi adoptatã în condiþiile art. 74 alin. (1) din Constituþie.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri?

Unanimitate.

Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 23/2000 privind plata cu prioritate a obligaþiilor cãtre

regiile autonome ºi societãþile sau companiile naþionale beneficiare de împrumuturi externe contractate direct de stat sau cu garanþia statului Ð lege ce urmeazã a fi adoptatã în condiþiile art. 74 alin. (1) din Constituþie.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri? Unanimitatea celor prezenþi Ð 246.

Proiectul Legii pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 16/1999 privind scutirea de la plata taxei de reclamã ºi publicitate, precum ºi a majorãrilor de întârziere aferente.

Comisia propune aprobarea acestei ordonanþe.

Cine este pentru acest proiect de lege care urmeazã

- a fi adoptat în condiþiile art. 74 alin. (1) din Constituþie? Stimaþi colegi,

Ca sã nu existe o neînþelegere, proiectul Legii pe care vi-l

Trecem, în continuare, la dezbaterea proiectelor de lege care sunt înscrise pe ordinea de zi.

Rog Comisia pentru culturã sã ne aducã, într-un ceas, raportul în urma audierii candidatului.

Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 78/2001 pentru modificarea Legii nr. 199/2000 privind utilizarea eficientã a energiei.

Comisia pentru industrii ºi servicii sã ia locul cuvenit. Stimaþi colegi,

Pentru cã nu a sosit încã reprezentantul Guvernului, trecem la proiectul Legii pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mãrii teritoriale ºi al zonei contigue a României.

Reprezentantul Guvernului.

Poftiþi, domnule ministru!

ªi Comisia juridicã, domnul preºedinte Olteanu.

Proiectul Legii pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 17/1990.

Aveþi cuvântul, domnule ministru!

## **Domnul Ovidiu Ianculescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Proiectul de lege iniþiat de Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului are ca obiect aducerea la zi a prevederilor Legii nr. 17/1990, comparativ cu prevederile legislaþiei internaþionale în domeniu, în special cu cele ale Convenþiei Naþiunilor Unite asupra dreptului mãrii, încheiatã la Montego, la 10 decembrie 1990, ºi ratificatã de România prin Legea nr. 110 din 1996.

De asemenea, s-a urmãrit preluarea noului text de lege, cu modificãrile de rigoare, bineînþeles, a prevederilor Decretului Consiliului de Stat nr. 142 din 1986 privind instituirea zonei economice exclusive a României.

De asemenea, denumirea unor instituþii modificate în lege a fost schimbatã, ca de altfel ºi unele din atribuþiile acestora.

Astfel, prin înfiinþarea Gãrzii de Coastã, organism al Ministerului de Interne, a fost instituþionalizatã autoritatea specializatã ºi abilitatã pentru asigurarea suveranitãþii statului în apele maritime interioare ºi în marea teritorialã, precum ºi a drepturilor sale suverane ºi de jurisdicþie în zona contiguã ºi în zona economicã exclusivã.

Domnule preºedinte Olteanu, vã rog sã prezentaþi raportul comisiei.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Comisia juridicã a examinat proiectul Legii pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mãrii teritoriale ºi al zonei contigue a României ºi l-a aprobat cu câteva amendamente, un amendament de fond ºi amendamente redacþionale.

Acest proiect de lege vi-l propune Comisia juridicã sã-l adoptaþi în forma pe care noi am adoptat-o. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale?

Trecem atunci la dezbaterea proiectului de Lege. Vã rog sã urmãriþi textul acestuia ºi raportul Comisiei juridice.

La titlu comisia nu a avut amendamente.

Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La art. I pct. 1 dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La pct. 2 dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La pct. 3 vã rog sã urmãriþi amendamentul nr. 1 al comisiei.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul nr. 1 al Comisiei juridice? Nu aveþi.

Votat amendamentul în unanimitate ºi, în consecinþã, pct. 3 din lege va avea formularea rezultatã din votarea amendamentului.

La pct. 4, cu privire la introducerea capitolului II[1] , dacã la art. 7[1] ºi 7[2] aveþi vreo obiecþiune? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastrã.

Votat în unanimitate.

- Pentru art. 7[3] ºi 7[4] din pct. 4 dacã aveþi obiecþiuni?

- Comisia nu a avut amendamente? Nu.

- Votat în unanimitate.

- La art. 7[5] vã rog sã urmãriþi în raport amendamentul

- nr. 2.

- Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul nr. 2? Nu.

- Votat în unanimitate amendamentul nr. 2 ºi, în conse-

- cinþã, noua alcãtuire a art. 7[5] .

- Art. 7[6] , dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut.

- Art. 7[7] , 7[8] , dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Comisia nu a avut amendamente.

Votat în unanimitate.

- La pct. 5 al art. I vã rog sã urmãriþi amendamentul

- nr. 3, pe care-l gãsiþi la pagina 5.

Comisia propune reformularea lit.f) ºi a lit.h). Dacã aveþi obiecþiuni la cele douã litere, astfel cum au fost amendate de comisie? Nu aveþi.

Votat în unanimitate amendamentul ºi deci noua formulare a celor douã litere.

- Pentru lit.g) ºi lit.i) de la pct. 5 comisia nu a avut

- amendamente.

Dacã aveþi dumneavoastrã obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

## **Domnul Romulus Ion Moucha:Ñ** _secretar de stat în Ministerul Industriei ºi Resurselor_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Prin Legea nr. 199 din anul 2000 România a fãcut un pas înainte în domeniul utilizãrii eficiente a energiei.

Viaþa însã merge înainte, necesitãþile obiective, logice, de armonizare a legislaþiei româneºti cu acquis-ul comunitar au impus, însã, între timp, o serie de modificãri.

Prin aceastã ordonanþã se prevãd o serie de modificãri, în acord cu acquis-ul comunitar, fãrã a se distorsiona spiritul legii.

Aº dori sã spun faptul cã aceastã ordonanþã a fost discutatã de cãtre Comisia de industrie ºi servicii împreunã cu noi. S-au adus o serie de amendamente cu care noi, în calitate de iniþiatori, suntem întru totul de acord.

Din partea Comisiei pentru industrie ºi servicii.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia de industrie ºi servicii a analizat ºi dezbãtut acest proiect de Lege privind aprobarea Ordonanþei nr. 78/2001 pentru modificarea Legii nr. 199/2000 privind utilizarea eficientã a energiei, care proiect este destul de proaspãt, emis în 4 septembrie, a aprobat o serie de amendamente pe care le supune atenþiei Camerei ºi vã rugãm, domnule preºedinte, sã supuneþi dezbaterii Camerei ºi aprobãrii acest raport fãcut de cãtre comisie.

Doreºte cineva sã intervinã la dezbateri generale? Nu. Trecem la dezbaterea proiectului. Urmãriþi, vã rog, cu atenþie raportul comisiei.

La titlul legii de aprobare a ordonanþei dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La textul articolului unic vã rog sã urmãriþi amendamentul nr. 2.

Comisia propune de fapt completarea textului, cu precizarea consecinþei amendãrii ordonanþei, ºi deci se adaugã formularea: ”se aprobã cu urmãtoarele modificãri ºi completãriÒ.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 2? Nu, votat în unanimitate ºi, în consecinþã, art. I va avea alcãtuirea rezultatã.

La titlul ordonanþei comisia n-a avut obiecþii. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu. Votat în unanimitate.

Articolul unic, preambul, dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Titlul capitolului I, dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Art. 1 din ordonanþã, dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Art. 2, dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate. Titlul capitolului II, dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Art. 3, dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate. La art. 4 al ordonanþei, mai exact la pct. 1 din ordonanþã, iniþiatorul a propus abrogarea art. 4. Comisia propune, prin amendamentul 12, menþinerea art. 4. Dacã sunteþi de acord cu amendamentul comisiei?

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Art.4 al ordonanþei nu se abrogã ºi, în consecinþã, pct. 1 din ordonanþã se eliminã.

Titlul capitolului III din ordonanþã. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La art. 5 al legii, urmãriþi, vã rog, pct. 2 din ordonanþã, unde iniþiatorul a modificat art. 5 din lege. Comisia ne propune prin amendamentul 14 pãstrarea textului ordonanþei.

Pct. 2 al ordonanþei, cel cu privire la modificarea art. 5, comisia propune menþinerea acestui text. Domnul Leonãchescu are o intervenþie. Poftiþi!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Propun o îmbunãtãþire a redactãrii. Aici este menþionat urmãtorul lucru: ”ɺi autoritãþile administraþiei publice locale din localitãþile cu o populaþie mai mare de 20.000 de locuitori.Ò Populaþie mai mare e un termen nefericit. Eu vã propun sã înlocuim ”o populaþie mai mareÒ cu un singur cuvânt, ”pesteÒ, ºi în final ar suna în felul urmãtor aceastã ultimã parte: ”ɺi autoritãþile administraþiei publice locale din localitãþile cu peste 20.000 de locuitori...Ò

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Rog comisia sã-ºi spunã punctul de vedere. Stimaþi colegi,

Deci la art. 5 e vorba de pct. 2 din ordonanþã. Aþi receptat propunerea domnului secretar Leonãchescu, cu care a fost de acord ºi iniþiatorul, ºi comisia ºi

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Art.8 în redactarea propusã de comisie, dupã textul ordonanþei, este neomogen. Iatã, ”Agenþia Românã pentru Conservarea Energiei este organ de specialitate care are personalitate juridicã, autonomie funcþionalã, organizatoricã ºi financiarãÒ. De acord, dar urmeazã drama: ”aflat în

subordinea Ministerului Industriei ºi ResurselorÒ, deci nu mai are autonomie, ”cu finanþare din venituri extrabugetare ºi alocaþii de la bugetul de statÒ, nu are nici autonomie financiarã integralã. Trebuie îmbunãtãþitã redactarea. Trebuie omogenizat textul. Sau este o agenþie independentã sau este o structurã a Ministerului Industriei ºi Resurselor ºi eu mã întreb dacã ministerul, cândva, nu va crea ºi o altã agenþie sau o altã structurã ºi atunci nu are sens sã menþionez în textele acestea o structurã subordonatã ministerului, ci trebuie sã citez numai ministerul. Nu am soluþia, dar semnalez cã sunt lucruri în neregulã din punct de vedere al omogenitãþii ºi al subordonãrii.

Vã mulþumesc.

Reprezentantul ministerului?

Domnule preºedinte,

Din punctul nostru de vedere, deci din punctul de vedere al Ministerului Industriei ºi Resurselor, considerãm cã textul este foarte clar ºi cã nu mai trebuie altfel interpretat.

Aceastã agenþie A.R.C.E. Ð Agenþia Românã pentru Conservarea Energiei Ñ este un organ de specialitate, practic, al Executivului României ºi este normal sã se afle în subordinea Ministerului Industriei ºi Resurselor. Nu avem în intenþie sã creãm o altã structurã, aºa dupã cum a afirmat domnul deputat. Considerãm cã aceastã structurã este foarte bine conturatã în felul în care este conturatã în textul ordonanþei, mult mai bine decât în textul legii iniþiale, ºi v-aº ruga sã rãmânã în aceastã formulã.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Din partea comisiei? Da.

Stimaþi colegi,

La pct. 4 al ordonanþei, în privinþa art. 8 pe care îl aveþi în faþa dumneavoastrã comisia a propus pãstrarea textului din ordonanþã. Aþi audiat propunerea colegului nostru.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Eu am propus o reformulare a textului, deoarece textul ordonanþei este în partea lui finalã incomplet ºi nenecesar. Intrã în detalii care nu þin de textul legii, ci þin de cercetarea ºtiinþificã. Mai ales, am purtat aceastã discuþie cândva la acest microfon, am semnalat faptul cã în ºirul acestor coeficienþi lipsesc mulþi. De exemplu, coeficientul de permeabilitate la aer, care mãreºte cu 30 pânã la 300% pierderile de cãldurã. Deci era mult mai bine de înlocuit partea finalã cu aceºti doi coeficienþi, pânã la urmã, cu un termen mai general: ”reabilitarea termicã a construcþiilorÒ. Eu vã propun aceastã formulare.

Domnule deputat, comisia acelaºi lucru ne-a propus.

Tocmai, voiam sã-mi susþin amendamentul.

A, bun.

Dar comisia, aici, în textul pe care eu îl am, nu s-a pronunþat. Nu am la capitolul IV nimic. Vã mulþumesc.

În actualul amendament 28, pentru art. 3 sunteþi de acord cu amendamentul ºi l-aþi dezvoltat. Dacã aveþi dumneavoastrã alte obiecþiuni la amendamentul 28? Nu.

Votat în unanimitate.

În consecinþã, a fost adoptat amendamentul 28 ºi noua alcãtuire a alin. 3, art. 10.

La alin. 4 vã rog sã urmãriþi amendamentul 29. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 29? Nu aveþi.

A fost adoptat amendamentul 29 ºi, în consecinþã, art. 10 alin. 4 va avea alcãtuirea rezultatã.

Pentru art. 11 n-a avut obiecþiuni comisia. Dacã aveþi dumneavoastrã ? Nu.

Votat în unanimitate.

La art. 12, de asemenea, nu sunt obiecþiuni. Dacã aveþi dumneavoastrã?

Votat în unanimitate.

Cu privire la pct. 6, preambul, dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut.

Votat în unanimitate.

Stimaþi colegi,

Revenim la pct. 6 al ordonanþei de modificare a legii cu privire la art. 13, deci prin textul ordonanþei se propune ca acest articol sã aibã douã litere la alin. 1 ºi alin. 2. Comisia ne propune prin amendamentul nr. 34 abrogarea art. 13 alin. 1. Dacã aveþi obiecþiuni la acest amendament?

Un comentariu, domnul Leonãchescu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Nu pun în discuþie textul, ci numai faptul cã la coloana III la început se scrie: ”Amendamente propuse ºi acceptate de comisieÒ, iar la urmãtoarele 6 poziþii apar, dupã soluþie, ºi raportorii. Este pentru prima datã când într-un asemenea raport se menþioneazã cã raportorii reprezintã ceva distinct de comisie. Aº vrea o explicaþie pe aceastã temã. Pe aceastã paginã, poziþiile: 34, 35, 36, 37 ºi poziþia 38 din raport.

Vã mulþumesc.

Rog comisia sã dea o explicaþie cu privire la aceastã întrebare.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Sigur cã aº putea sã consider ca o eroare materialã trecerea de fiecare datã sub textul amendamentului a raportorilor, deoarece existã un grup de raportori care au discutat înainte de a prezenta comisiei ºi au propus aceste amendamente. În general, aceºtia sunt trecuþi la finalul raportului, ca sã se regãseascã ca activitate, ºi nu mai trebuiau într-adevãr reaºezaþi sub acest generic de raportori dupã fiecare amendament, pentru cã raportul se referã la amendamentele admise de comisie. Deci acum intrãm sub incidenþa aprobãrii la nivel de comisie, ºi nu la nivel de raportor. Deci raportorii au fãcut într-adevãr aceste amendamente, ei se regãsesc, nu trebuiau în continuare scriºi acolo. Este o observaþie corectã ºi sã o remediem, sã nu se mai repete la nivelul acestei comisii.

Bun. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 34? Nu sunt. Votat în unanimitate. În consecinþã, textul art. 13 alin. 1 se abrogã.

Domnule Bivolaru, v-aº ruga sã-mi oferiþi urmãtoarea explicaþie. La pct. 6 textul ordonanþei sunã aºa: ”Art. 16 din lege devine art. 13Ò. Dumneavoastrã propuneþi abrogarea lui 13 sau a lui 16?

La pct. 6 aþi propus abrogarea art. 13 alin. 1. Aþi propus ºi abrogarea lui 13 alin. 2?

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Cu scuzele de rigoare, vã rugãm sã acceptaþi sã restituim raportul la comisie pentru a-l face mai corect, mai coerent ºi profesionist. Se pare cã s-au strecurat niºte proceduri care nu sunt tocmai conforme cu ceea ce dorim. Deci, cu scuzele de rigoare, sã aprobaþi, domnule preºedinte, restituirea la comisie.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnule deputat, vã mulþumesc pentru aceastã propunere, pentru cã era greu de urmãrit în continuare proiectul.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

România produce apã grea, dupã cum ºtim, de o excepþional de bunã calitate ºi în cantitãþi semnificative. Se pune problema astãzi, cu foarte mare acuitate, ca aceastã apã grea sã deserveascã, în continuare, reactorul nr. 1, dar în special pentru reactorul nr. 2 care, aºa dupã cum cunoaºtem, urmeazã sã intre în operaþii de finalizare. Unul din ingredientele, ca sã spun aºa, de bazã ale producþiei de apã grea este hidrogenul sulfurat. Acest gaz este deosebit de corosiv ºi de nociv în acelaºi timp ºi, din acest motiv, este absolut necesar ca procesul tehnologic în care hidrogenul sulfurat este implicat, aºa dupã cum spuneam, în realizarea producþiei apei grele sã poatã sã fie supravegheat, sã poatã sã fie monitorizat în condiþii bune atât pentru mediul înconjurãtor, cât ºi pentru procesul tehnologic în sine. Pentru aceste considerente este necesar ca în instalaþiile de producere a apei grele sã existe o serie de elemente care sunt din import, de foarte înaltã tehnicitate, ºi care, în acelaºi timp, prin montajul lor, garanteazã monitorizarea ºi producþia în condiþii corespunzãtoare.

Textul ordonanþei, pe care îl discutãm în momentul de faþã ºi pe care vã rugãm sã-l aprobaþi, prevede ca utilajele respective sã fie aduse în þarã fãrã plata texelor vamale. Prin aceasta preþul de cost al apei grele ar rãmâne în limitele normale ºi în acelaºi timp s-ar asigura, aºa dupã cum spuneam la începutul intervenþiei mele, derularea în condiþii bune a procesului tehnologic. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Din partea Comisiei pentru buget, domnule deputat Grigoraº, vã rog sã prezentaþi raportul.

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a examinat proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 55/2001 privind scutirea de la plata taxelor vamale a unor importuri necesare Sucursalei ”Romag-ProdÒ din cadrul Regiei Autonome pentru Activitãþi Nucleare, a întocmit raport favorabil ºi propune plenului dezbaterea ºi adoptarea în forma prezentatã de Senat.

Facem menþiunea cã suntem în prezenþa unei legi ordinare.

Vã mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã intervinã la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea textului acestui proiect.

La titlul proiectului de lege dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Textul articolului unic, dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Trecem la ordonanþã. Titlul ordonanþei. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Textul articolului unic. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Parcurgând proiectul Legii ºi textul Ordonanþei Guvernului nr. 55/2001, supun acest proiect de lege cu caracter ordinar votului dumneavoastrã.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Sunt voturi împotrivã?

Abþineri?

S-a aprobat cu unanimitatea celor prezenþi.

Trecem în continuare la proiectul înscris la numãrul curent 33 Ð proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 34/2001 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.

Rog reprezentantul Ministerului Justiþiei sã prezinte acest proiect.

Domnule secretar de stat Ivanov, aveþi cuvântul!

## **Domnul Alexe Costache Ivanov** _Ñ secretar de stat în Ministerul Justiþiei:_

De la adoptarea sa ºi pânã în prezent Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru a fost supusã mai multor intervenþii legislative datorate dinamicii normelor procedurale care a implicat în mod necesar modificãri ale modalitãþilor de timbrare în cazul diverselor cereri ºi tipuri de acþiuni în justiþie.

Prezenta ordonanþã a Guvernului pe care v-o solicitãm sã o aprobaþi printr-o lege priveºte, de asemenea, o modificare a Legii nr. 146/1997, respectiv mai multe modificãri care sunt datorate unor intervenþii legislative care au survenit în ultimul timp în legislaþia civilã. Printre acestea enumãr: procedura somaþiei de platã, care acordã posibilitatea creditorilor sã obþinã un titlu executor într-un timp rapid ºi fãrã multe formalitãþi, însã cu respectarea drepturilor persoanelor implicate în aceastã procedurã; modificarea Legii nr. 188/2000 privind executorii judecãtoreºti care, de asemenea, a impus o serie de modificãri ale Legii nr. 146/1997, cât ºi ca urmare a modificãrilor suferite de cãtre Codul de procedurã civilã prin Ordonanþa de urgenþã nr. 138/2000 ºi Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 59/2001.

Domnul preºedinte Ionel Olteanu, vã rog sã prezentaþi raportul Comisiei juridice.

semnãrii reprezentantului Camerei în C.N.A., vot pe liste ºi deci cu apel nominal. Rugaþi colegii sã nu plece din salã, pentru cã altminteri vor apãrea absenþi.

La pct. 34 avem proiectul Legii privind graþierea unor pedepse.

Domnule Ivanov, aveþi cuvântul!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi a examinat proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 34/2001 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru ºi l-a adoptat în unanimitate, constatând cã dispoziþiile adoptate sunt oportune ºi rãspund unor cerinþe actuale de îmbunãtãþire a cadrului legislativ ºi faciliteazã accesul liber al cetãþenilor la actul de justiþie, prin stabilirea unor taxe modice.

Totodatã, s-a constatat cã proiectul de lege actualizeazã cuantumul taxelor de timbru.

Prin urmare, noi vã propunem adoptarea acestui proiect de lege în forma prezentatã ºi care este ºi forma adoptatã de Senat.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

ªi eu vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Dacã mai doreºte cineva sã intervinã în dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul acestuia dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Textul articolului unic, ce cuprinde dispoziþia de aprobare a Ordonanþei nr. 34/2001. Dacã aveþi obiecþii? Nu. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanþei. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Art.I, pct. 1 ºi 2. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

La pct. 3 dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Pct.4. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate. Pct.5 ºi 6. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votate în unanimitate.

La art. II dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

La art. III dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Parcurgând proiectul Legii ºi textul Ordonanþei Guvernului nr. 34/2001,

re, în medie cu peste 40%, ceea ce contravine normelor europene în domeniu. Pentru diminuarea supraaglomerãrii unitãþilor din sistemul penitenciar ºi a implicaþiilor acesteia, în vederea realizãrii programelor de reabilitare a comportamentului deþinuþilor ºi de pregãtire a lor pentru reintegrare, precum ºi pentru creearea posibilitãþilor de aplicare strictã a regimurilor diferenþiate în raport cu natura infracþiunilor, situaþia juridicã, durata pedepselor, starea de recidivã, conduita ºi vârsta condamnaþilor, starea de sãnãtate ºi altele, se justificã punerea în libertate a acelor deþinuþi care au fost condamnaþi pentru fapte cu un pericol social redus.

Pentru aceste motive vã rugãm sã adoptaþi acest proiect de lege, care este absolut necesar.

Domnule preºedinte Olteanu, aveþi cuvântul sã prezentaþi raportul comisiei.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi a adoptat cu majoritate de voturi proiectul Legii privind graþierea unor pedepse, proiect care v-a fost distribuit. La discutarea articolelor asupra cãrora s-au fãcut amendamente au fost prezenþi reprezentanþii Ministerului Justiþiei, s-au avut în vedere argumentele autorilor amendamentelor respective. În cursul dezbaterilor, unele amendamente au fost retrase de cãtre iniþiatorii acestora, aºa cum figureazã în raportul distribuit dumneavoastrã.

Dupã dezbateri, cu majoritate de voturi, s-a hotãrât ca proiectul Legii privind graþierea unor pedepse sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor, cu amendamentele admise, astfel cum rezultã din anexa nr. 1, ºi cu amendamentele respinse, astfel cum rezultã din anexa nr. 2, anexe care fac parte din prezentul raport. Este indiscutabil cã graþierea este o mãsurã de politicã penalã, aºa cum s-a spus, în raport cu dispoziþiile ºi normele la care România a aderat, normele europene care sunt standarde în materie. Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Dacã doreºte cineva dintre dumneavoastrã sã participe la dezbateri?

Domnule deputat Bolcaº, aveþi cuvântul! Vã mulþumesc cã n-aþi venit cu toatã jurisprudenþa pe care o aveaþi pe masã, cã ne-aþi fi impreisonat ºi speriat în acelaºi timp.

## **Domnul Lucian Augustin Bolcaº:**

Nu vreau sã vã impresionez prin jurisprudenþa pe care o am pe masã, pentru cã aceasta, evident, aparþine altora. Vreau sã vã impresionez prin ceea ce vã spun acum.

Ne aflãm în faþa unui proiect de lege de o anume gravitate ºi importanþã, mai ales în actuala conjuncturã care defineºte statutul cetãþeanului în raport de stat. Este un proiect de lege care-ºi are importanþa sa pentru cã, în afarã de impactul direct material, constând în faptul fizic al eliberãrii unor persoane sau neexecutarea pedepselor de cãtre altele, va avea un impact psihic ºi social asupra populaþiei þãrii. ªi, din acest punct de vedere, Guvernul vã transmite urmãtorul semnal: în condiþiile în care siguranþa cetãþeanului este sub cotele admisibile, noi înþelegem sã facem un act de clemenþã cu privire la cei care au atentat la siguranþa cetãþeanului!

Guvernul vã transmite urmãtorul semnal: în condiþiile în care raporturile interumane ajung la încordãri care escaladeazã limita penalului, noi înþelegem sã-i iertãm pe cei care au escaladat acest lucru. ªi, finalmente, Guvernul vã transmite urmãtorul semnal, prin cifrele care se regãsesc în expunerea de motive. Câteva mii de infractori se vor afla pe strãzile Bucureºtiului ºi ale oraºelor þãrii!

Trecând peste aceastã expunere de motive, dacã-mi daþi voie, permiteþi-mi sã mã refer ºi la o problemã pur tehnicã, dacã vreþi, sau teoreticã care derivã din ºtiinþa dreptului. Existã o ramurã a ºtiinþei dreptului care se numeºte criminologie. ªi distinsa doamnã ministru al justiþiei este una din cele mai avizate autoare în aceastã materie. ªi nu vrea sã ºtie ceea ce a scris de atâtea ori pentru cã, daþi-mi voie sã-l citez pe marele Arghezi, chiar în lipsa fiicei sale din incinta Parlamentului, ”Una scriem ºi alta fumãm, domnilor!Ò

Ideea este cã într-un moment de maximã recrudescenþã a fenomenului infracþional nu se pot da asemenea

acte de clemenþã ca cel a graþierii. Existã vreo împrejurare care sã justifice acest lucru? Expunerea de motive a Ministerului Justiþiei, dacã o citiþi cu atenþie ºi rãspundeþi propriilor dumneavoastrã întrebãri, vã lãmureºte exact de ce nu trebuie admis acest proiect de lege acum. Spune Ministerul Justiþiei cã ”În prezent, unitãþile din sistemul penitenciar este depãºit de capacitatea persoanelor care executã pedepse.Ò Pãi, iertaþi-mã! ªi atunci las în libertate câteva mii de infractori sau nu pedepsesc niºte infractori potenþiali ca sã acopãr incapacitatea administrativã a Ministerului Justiþiei de a gestiona corect administrarea instituþiilor de penitenciar, pentru cã ºi aceasta este o problemã ºi o sã v-o supun atenþiei Domniilor voastre; existã la ora actualã penitenciare de lux, în care un deþinut stã într-o celulã cu douã televizoare ºi alte penitenciare ca într-o baracã, cu douã paturi unde stau 20 de oameni. Dar graþierea nu are ca scop sã acopere aceastã incapacitate administrativã managerialã, cum se spune.

Domnul deputat SzŽkely.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Acest proiect de lege trebuie sã-l analizãm din cel puþin trei puncte de vedere sub trei aspecte: unul politic, unul practic ºi unul din punct de vedere juridic profesional.

Din punct de vedere politic trebuie sã observãm cã nu se impune aprobarea unui astfel de proiect de lege atâta timp cât în societatea noastrã nu au existat miºcãri sociale sau politice deosebite, nu existã o stare excepþionalã care sã motiveze un act de clemenþã din partea legislativului. În timp de pace, când societatea urmeazã un curs de dezvoltare normalã ºi fireascã, nu vedem de ce legislativul trebuie sã se amestece în problema justiþiei. De ce trebuie sã facã inoperantã, chiar ºi parþial, o hotãrâre judecãtoreascã definitivã care s-a pronunþat în condiþii de legalitate? Nu înþelegem ce fel de semnal dorim sã transmitem societãþii româneºti spunând infractorilor cã nu conteazã ce a hotãrât justiþia, nu conteazã care au fost motivele pentru care au fost condamnaþi. Noi, legislativul, venim ºi eliberãm sau cel puþin facem inoperantã partea de executare a pedepsei, a hotãrârii judecãtoreºti de condamnare definitivã. Credem cã printr-un asemenea act, din punct de vedere politic nu respectãm separaþia puterilor în stat ºi un astfel de demers legislativ reprezintã un amestec în treburile interne ale justiþiei.

Sub aspect practic însã trebuie sã observãm cã acest proiect de lege satisface o cerinþã realã, ºi anume, într-adevãr, locurile de detenþie sunt supraaglomerate, într-adevãr, infractorii care au sãvârºit fapte de o periculozitate socialã redusã ºi care sunt cel mai în pericol într-un asemenea loc de detenþie, cînd se formeazã o carierã de infractori, este într-adevãr justificat ca Guvernul sã intervinã sau Parlamentul sã intervinã ºi sã elibereze pe acei oameni care ei înºiºi sunt vulnerabili într-un asemenea loc de detenþie unde nu existã condiþii pentru reeducarea lor. Din acest punct de vedere gãsim demersul Guvernului justificat.

Sub aspect juridic profesional cred cã proiectul Legii este un exemplu în ceea ce priveºte elaborarea unui act normativ care sã respecte toate canoanele ºi toate cerinþele legislative ºi proiectul de lege a fost îmbunãtãþit în Comisia juridicã a Camerei Deputaþilor. Deci, sub acest aspect, credem cã am avut în vedere absolut toate necesitãþile obiective care se impun o datã cu adoptarea unui astfel de act normativ.

Dacã mai doreºte cineva din reprezentanþii grupurilor parlamentare sã mai ia cuvântul.

Domnul Ionel Olteanu, preºedintele Comisiei juridice.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Sigur cã de la aceastã tribunã, în condiþiile în care existã un proiect de lege care sensibilizeazã opinia publicã, putem face un efort de vizibilitate în direcþia, în sensul criticãrii unor aspecte de principiu.

Dincolo de aceastã afirmaþie, aº dori sã trec în revistã aspectele critice care au fost invocate aici ºi sã încep cu aglomerarea carceralã, aglomerare carceralã sesizatã de Consiliul Europei în România încã de la aderarea României la aceastã organizaþie a drepturilor omului, aºa cum este denumitã, care a fost ºi a rãmas o problemã.

Amintiþi-vã, stimaþi colegi, mulþi dintre dumneavoastrã aþi fost parlamentari ºi în legislaturile trecute, cã în materie de politicã penalã în 1996 s-au mãrit pedepsele. În acest an am adoptat sau este în curs de adoptare un alt proiect de lege privind mãrirea pedepselor. Este vorba de capacitatea de reacþie a societãþii la fenomenul infracþional.

Totuºi, este bine sã conºtientizãm cã politica penalã nu se reduce la aspectul sancþionator. Politica penalã presupune un complex de mãsuri, printre care mãsura graþierii figureazã desigur.

Sigur cã societatea trebuie sã-ºi asume anumite riscuri, riscuri care trebuie asumate, de asemenea, cu o anumitã mãsurã.

Or, din aceastã perspectivã, amintesc celor care criticã acest proiect de lege cã, recent, la Comisia juridicã, am adoptat proiectul Legii privind reintegrarea socialã a infractorilor, proiect de lege care presupune consolidarea capacitãþii de reacþie a societãþii la fenomenul infracþional ºi am adoptat aceastã lege mai înainte de a supune dezbaterii proiectul Legii privind graþierea, tocmai pentru cã întâi am considerat cã este nevoie de dotarea societãþii cu mijloacele adecvate de reacþie ºi dupã aceea de adoptare a acestui proiect de lege privind graþierea.

Daþi-mi voie sã vã dau un singur exemplu. Stimaþi colegi, potrivit evidenþelor incontestabile ale Direcþiei Generale a Penitenciarelor în 1997, din 2.200 de infractori condamnaþi, eliberaþi prin acel decret de graþiere, prin acel proiect de lege privind graþierea, din 2.200 de condamnaþi doar 180 s-au reîntors în penitenciare. Este vorba de acel risc asumat, este vorba, desigur, de corectarea mãsurilor de reacþie a societãþii.

Din partea iniþiatorului, domnul secretar de stat Ivanov. Aveþi cuvântul!

Ministerul de Justiþie împãrtãºeºte grijile cetãþenilor referitoare la perspectiva ca o serie de persoane condamnate sã fie eliberate din penitenciar înainte de expirarea duratei pedepselor ce le-au fost aplicate. Dar, totuºi, acest act, acest proiect de lege a fost îndelung gândit ºi are o justificare solidã din punct de vedere ºtiinþific ºi social.

Experienþa acumulatã în aceastã materie atât de þara noastrã, cât ºi de þãrile europene demonstreazã cã aproximativ 85% din cei care beneficiazã de mãsuri de acest gen nu mai comit o altã infracþiune ºi experienþa pe care au trãit-o devine unicã în viaþa lor.

Este firesc, spunem noi, ca societatea civilã, privitã nu ca o castã, ci ca un tot din care facem parte cu toþii, unii mai buni, alþii mai puþin buni, sã încerce sã întindã o mânã de ajutor celor care au cãzut în greºealã Ð ºi mã

refer la cei care, aºa cum aratã statistica, au greºit o datã Ð, dar o datã ce li s-a întins aceastã mânã nu mai cad în recidivã ºi nu se mai întorc niciodatã în penitenciar.

S-a spus aici de cãtre distinsul deputat Bolcaº cã Guvernul, Ministerul de Justiþie n-ar fi preocupat de siguranþa cetãþeanului.

Îmi pare rãu, probabil cã este o lacunã în cunoºtinþele lui, eu îl stimez foarte mult pe domnul Bolcaº ºi îl respect, îl cunosc de multã vreme, este un foarte bun avocat, dar pe rolul Comisiei juridice a acestei camere se aflã în aceste zile tocmai un proiect care vizeazã modificarea Codului penal ºi de procedurã penalã, care poartã un subtitlu intitulat ”Siguranþa cetãþeanuluiÒ ºi prin acest proiect care a trecut, vã informez, prin Senat ºi prin Comisia juridicã a Senatului, prin acest proiect se urmãreºte tocmai ca siguranþa cetãþeanului, obiectiv primordial al politicii Guvernului, sã fie cât mai bine ocrotitã.

Pe de altã parte, vreau sã vã informez, doamnelor ºi domnilor deputaþi, cã Ministerul Justiþiei, intuind aceastã preocupare a societãþii civile cu privire la posibilele neplãceri care ar fi consecinþa acestui proiect de act normativ pe care astãzi dumneavoastrã urmeazã sã-l votaþi, a organizat foarte bine perspectiva care urmeazã, aceea care vizeazã reinserþia în societate a celor care ar beneficia de prevederile acestui act. ªi am în faþã un ordin semnat de doamna ministru Rodica Stãnoiu, care detaliazã un plan de mãsuri pentru aplicarea prevederilor acestei legi, în perspectiva în care el va fi votat de Domniile dumneavoastrã. Ordinul este foarte amplu, dar ºtiu cã timpul dumneavoastrã este preþios ºi aº dori cât mai succint, dar totuºi trebuie sã vã aduc la cunoºtinþã o serie de prevederi care mie mi se par foarte importante ºi de naturã sã liniºteascã pe cetãþeni cã Guvernul ºi Ministerul Justiþiei supravegheazã ºi se preocupã în mod deosebit de aspectele care ar face obiectul grijilor cetãþenilor ºi societãþii civile.

Dacã am creat precedentul, îi dãm cuvântul ºi domnului Tudor. Poftiþi!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Distinsul nostru coleg are dreptul la replicã pentru a contesta aprecierile foarte favorabile pe care le-a fãcut ministrul justiþiei la adresa dânsului. Acesta fiind sensul replicii.

## **Domnul Lucian Augustin Bolcaº:**

Evident cã acesta este sensul. Domnul preºedinte intuieºte foarte bine sensul discuþiilor.

Eu îi mulþumesc domnului ministru pentru toate precizãrile sale prin care mi-a dovedit cã am dreptate.

Existã, într-adevãr, foarte multe proiecte de lege privind integrarea socialã ºi a considerat necesar sã le menþioneze.

Problema pe care am ridicat-o eu, dacã sunt aºa de multe, de ce mãcar un articol dintr-o lege de graþiere nu face trimitere expresã la un program de protecþie socialã pentru cei eliberaþi acum?

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Solicitã cuvântul ºi domnul deputat Bãdoiu ºi având în vedere experienþa lui de magistrat vã propun sã i-l acordãm.

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

Sã nu mai foloseascã ”societate civilãÒ, cã nu existã ºi alt fel de societate!

## Stimaþi colegi,

Un antevorbitor fãcea referire la împrejurarea cã dacã se va adopta acest proiect de lege aceasta ar însemna, de fapt, un amestec al puterii în treburile magistraturii. Eroare totalã! ªi am sã vã explic de ce.

În primul rând, prin Constituþie se instituie instituþia graþierii, inclusiv a amnistiei. Deci, iatã, prin legea funda-

Vreau sã vã rog sã fiþi atenþi puþin, pentru cã mie mi se pare cã aceastã marotã a amestecului politicului în treburile justiþiei este folositã ºi când trebuie ºi când nu trebuie. Toatã lumea acuzã, indiferent ce face Ministerul Justiþiei sau ce face Parlamentul, sau ce face Guvernul în legãturã cu vreo acþiune a justiþiei, beneficã sau nu pentru mersul societãþii, existã câþiva, ziariºti în mod deosebit, unii dintre ei, care spun cã se amestecã puterea în justiþie.

Vreau sã vã spun cã unul a fost amestecul între 1992 ºi 1996, când se amesteca chiar în procese ºi dicta la judecãtori: ”Faci aºa!Ò

Domnul secretar de stat dacã vorbim în particular poate sã recunoascã. Acum nu mai este cazul sã folosim tot timpul aceastã expresie, pentru cã, altfel, nu mai existãm noi, Parlamentul, nu mai existã Comisia juridicã, nu mai existã Ministerul Justiþiei. Orice acþiune care se ia, imediat spune cã nu trebuie sã se amestece. Dar eu zic: ba trebuie sã ne amestecãm, dar sã ne amestecãm bine, corect ºi legal, pentru cã justiþia nu funcþioneazã bine ºi din cauza aceasta trebuie controlatã ºi amestecul nostru este bine venit, dar pânã la limitele legale. ªtie domnul Bãdoiu perfect ºi este de acord cu mine, bineînþeles.

Vã mulþumesc foarte mult.

Domnul preºedinte al Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi doreºte sã dea explicaþii cu privire la aceastã intervenþie.

Poftiþi!

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor colegi,

Nu aº fi dorit sã iau cuvântul în replicã dacã nu s-ar fi fãcut afirmaþii de o gravitate greu de admis, inadmisibile pentru un stat de drept, pentru o societate democraticã. Este inadmisibil ca de la aceastã tribunã a Camerei Deputaþilor cineva sã vorbeascã, indiferent de grupul de care aparþine, de amestecul în problemele justiþiei. Justiþia românã este o justiþie independentã, chiar dacã sunt disfuncþionalitãþi, este o justiþie pe care trebuie sã o protejãm, sã o ajutãm prin actele normative pe care le adoptãm aici.

Este, repet, inadmisibil pentru un deputat, pentru un Parlament sã nu respecte principiul esenþial al separaþiei puterilor în stat.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Rog colegii de la P.R.M. care intervin în felul în care intervin, le aduc aminte cã au voci foarte autorizate care ºtiu sã se exprime elegant de la tribunã, desemnaþi-i pe ei ºi renunþaþi la manifestãrile acestea care nu þin de etica parlamentarã!

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

Am spus ”în limitele legiiÒ!

Sunt douã probleme.

Aveþi cuvântul, domnule... ªi v-aº ruga sã vã exprimaþi ºi în calitate de lider al acestui grup.

## **Domnul Lucian Augustin Bolcaº:**

Colegul nostru deputat al minoritãþii maghiare s-a referit la o tezã care vizeazã posibilul amestec în justiþie. Noi nu am fost de acord cu aceastã tezã. Colegul meu, domnul Tudor Marcu, a subliniat cã actele pe care le face Parlamentul ºi Comisia juridicã nu constituie un amestec în treburile justiþiei ºi se abuzeazã la aceastã orã de sintagma care a fost foarte aplicabilã vechii guvernãri ºi ministeriat liberal. Aceasta este toatã problema.

Mai existã, însã, un subsidiar.

Domnule preºedinte ºi domnilor colegi,

Nu aº vrea niciodatã sã aud de la aceastã înaltã tribunã ºi în acest înalt for al þãrii cã cineva îndrãzneºte sã spunã cã este inadmisibilã exprimarea punctului de vedere al unui deputat. Politica bãgãrii pumnului în gurã nu poate sã funcþioneze într-un Parlament democratic ca cel al României ºi chiar dacã se încearcã sã se vorbeascã în acest sens sau sã se impunã în acest sens sã ºtiþi cã în gura mea nu încape nici un pumn.

Din acest punct de vedere, domnule preºedinte, vã rog ca prin funcþia pe care o aveþi sã condamnaþi punctul de vedere exprimat de domnul deputat Olteanu.

Vã mulþumesc.

Aveþi cuvântul, domnule SzŽkely ºi speram, stimate domnule Bolcaº, sã vã referiþi ºi laÉ apropo de pumnul în gurãÉ replicile de galerie din partea grupului dumneavoastrã, care nu vã caracterizeazã.

## **Domnul SzŽkely Ervin-Zolt‡n:**

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Sunt oarecum nedumerit ºi nu înþeleg vehemenþa unor colegi care mã calificã pe mine sau ceea ce am spus. Eu credeam cã aceasta este o tribunã a democraþiei de unde putem sã spunem pãrerea noastrã despre actele legislative ale Parlamentului. Nu am fãcut altceva ºi ceea ce am spus nu este numai pãrerea mea, este o pãrere a unei pãrþi semnificative a Grupului parlamentar U.D.M.R. Dacã am comis delict de opinie, vã rog sã mã scuzaþi, dar aceasta este în continuare opinia noastrã, cã din punct de vedere politic aceastã lege încalcã principiul separaþiei puterilor în stat. Dar nu este nici o tragedie, este o pãrere ºi eu respect pãrerea domnului Olteanu ºi nu cer altceva decât ºi dânsul sã respecte pãrerea noastrã, pentru cã mi se pare firesc sã nu avem unanimitate de opinii în toate problemele existente.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

Spuneþi-i lui Olteanu!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnule deputat Olteanu, aveþi dreptul la replicã.

## **Domnul Lucian Augustin Bolcaº**

**:**

Iertaþi-mã, domnule preºedinte, nu are drept la replicã...

Numai puþin!

## **Domnul Ionel Olteanu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte, mi s-a pronunþat numele...

## **Domnul Lucian Augustin Bolcaº**

**:**

... nu are drept la replicã pentru cã nu i-am pronunþat numele!

Mi s-a pronunþat numele...

Vã mulþumesc, domnule preºedinte, dacã pot sã încep...

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnule deputat Bolcaº, în calitate de lider, dacã doriþi sã vã exprimaþi de la tribunã vã dau cuvântul... Vã rog frumos, ajutaþi-mã sã þin disciplina sãlii cu grupul dumneavoastrã parlamentar.

Deci dumneavoastrã v-aþi referit aici în termeni foarte frumoºi de pumn în gurã, tocmai, eu nu încerc sã pun pumnul în gurã nimãnui, nici la stânga, nici la dreapta... Fiecare deputat are libertatea de a se exprima ºi rãspunde politic despre gândurile pe care le exprimã aici.

## **Domnul Lucian Augustin Bolcaº**

**:**

Sunt de acord, retrag obiecþia!

Mulþumesc.

O sã vã dau cuvântul, dar vã rog sã vã exprimaþi de aici, de la tribunã, nu în stil galerie.

Aveþi cuvântul!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Mulþumesc ºi colegilor mei care, de aceastã datã, au fost îngãduitori.

Cred cã o precizare trebuia fãcutã, ºi anume aceea cã eu consider inadmisibilã o opinie exprimatã în sensul controlului justiþiei. Este pãrerea mea ºi o afirm ºi beneficiez de aceeaºi libertate de opinie ca ºi ceilalþi colegi.

Prin urmare, aceasta a fost afirmaþia pe care am fãcut-o. Referitor la o interpretare sau alta, aceste interpretãri aparþin celor care le fac.

Consider deci cã justiþia trebuie sã rãmânã independentã ºi cã este chiar de datoria noastrã sã consolidãm aceastã independenþã. Cred cã orice discuþie nu-ºi mai are rost.

Aveþi cuvântul, domnule deputat Tudor!

Eu cred cã domnul Olteanu a început sã facã propagandã ºi n-au venit încã alegerile. Domnia sa se preface cã nu a înþeles ce am vorbit eu. Adicã toatã masa aceasta de oameni am înþeles cã a înþeles ce am vrut eu sã spun, se trezeºte Domnia sa sã spunã nu numai cã nu a înþeles, dar se preface cã nu a înþeles, ca sã-ºi ridice cota nu ºtiu unde, în judeþ la Domnia sa? Eu am spus foarte clar: justiþia nu este stat în stat. Justiþia are Parlament, care dirijeazã prin legi ºi controleazã dacã aceste legi se respectã de cãtre justiþie. Dacã Domnia sa crede cã aceasta nu este democraþie, nu înþeleg ce cautã în Parlament! Noi nu am venit aici sã facem sluj, cum a fãcut Parlamentul din 1992 pânã în 1996, în faþa abuzurilor extraordinar de grave în funcþionarea justiþiei pe care toþi, chiar ºi P.D.S.R.-ul, chiar poate ºi Domnia sa le-a incriminat în alegeri, lãudându-se cã înlãturã aceste abuzuri. Eu nu vreau aceste abuzuri, dar cineva trebuie sã le stãvileascã. Nu poate ministrul justiþiei sã facã nici un pas în justiþie, sã-ºi exercite atributul de ministru, pentru cã imediat apare o voce care spune: ”A, nu te amesteca!Ò Dar pânã în 1996, nu în sensul corect în care Domnia sa vrea sã facã ordine în justiþie, ci în sensul abuziv ºi incorect Ð ºi ºtim toþi Ð ºi în judeþe aveþi mii de exemple de abuz ale ministrului Stoica ºi ale celor din preajma lui în justiþie. Cu ele am ieºit noi în votul de astãzi ºi de aceea nu a ieºit P.N.L.-ul decât cu 6 sau 7%, pentru cã dacã nu era abuzul, vã asigur cã P.N.L.-ul avea 20%.

Deci ce vreau sã spun? Repet: am spus, controlul acestei funcþionãri a aplicãrii legii în mod corect ºi legal. ªi repet: dacã Domnia sa se face cã nu înþelege, sã-i fie de bine, eu m-am exprimat foarte bine ºi nu sunt de vinã cã nu poate sã înþeleagã.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Pentru cã temperatura sãlii s-a încins prea tare ºi urmeazã un moment de culturã, v-aº ruga sã ne oprim aici astãzi ºi sã trecem la urmãtorul punct al ordinii de zi, respectiv alegerea reprezentantului Camerei Deputaþilor în C.N.A. Rog ºefii grupurilor parlamentare sã-ºi invite oamenii în salã.

Pânã atunci daþi-mi voie sã vã aduc aminte cã astãzi este Sfântul Mihail ºi Gavril ºi sã-mi permiteþi sã felicitãm pe colegii noºtri

Mihaela Ionescu, Mihaela Mândrea Muraru, Mihai Baciu, Mihai Baltã, Mihai Bar, Mihail Fâcã, Vlad Gabriel Hogea, Mihai Adrian Mãlaimare, apropo de culturã, Ioan Mihai Nãstase, Mihai Nicolescu, Mihai Radan, Mihai Sireþeanu, Mihai Stâniºoarã, Mihai Tudose ºi sã transmitem ºi colegilor noºtri din Guvern care ne asigurã banii, domnului Mihai Tãnãsescu ºi doamnei Rodica Mihaela Stãnoiu care a declanºat aceste frumoase dezbateri, tuturor la mulþi ani! _(Aplauze.),_ tuturor celor pe care i-am citat, precum ºi rudelor dumneavoastrã ºi celor dragi care au acest frumos nume.

V-aº ruga, de asemenea, înainte de a proceda la vot, sã verificaþi dacã sunt pregãtite listele.

Stimaþi colegi,

Daþi-mi voie sã vã anunþ faptul cã, în conformitate cu art. 17 alin. 2 ºi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale, la secretarul general al Camerei Deputaþilor se aflã depusã Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 120/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 129/1998 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Fondului român de dezvoltare socialã. Fac acest anunþ în vederea eventualei exercitãri de cãtre dumneavoastrã a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale.

Trecem, în continuare, la derularea votului. Vã amintesc cã votul se executã pe lista cu propuneri. Dumneavoastrã aveþi posibilitatea sã ºtergeþi numele trecut dacã nu sunteþi de acord cu aceastã propunere ºi sã introduceþi în urnã lista cu numele candidatului.

Pentru derularea votului vom face apelul nominal, pentru înmânarea buletinelor de vot.

Domnule preºedinte Mihai Mãlaimare, vã rog sã prezentaþi întâi raportul comisiei, care v-a fost ºi distribuit, dar, pentru bunã regulã, v-aº ruga sã îl prezentaþi.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor,

Comisia pentru culturã, arte, mijloace de informare în masã s-a întrunit astãzi pentru a-l audia pe domnul Ralu Traian Filip, candidat din partea P.S.D. pentru postul liber din C.N.A. Comisia a aprobat cu unanimitatea voturilor celor prezenþi aceastã candidaturã.

Noi considerãm cã este o opþiune fericitã ºi vã rugãm sã aprobaþi decizia comisiei noastre. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Aþi ascultat raportul, v-am explicat ºi modalitatea de vot, îl rog pe domnul secretar Mohora sã citeascã lista deputaþilor ºi sã începem desfãºurarea votului. Aveþi cuvântul, domnule Mohora! **Domnul Tudor Mohora:** Buzea Cristian Valeriu prezent Calcan Valentin Gigel absent Abiþei Ludovic prezent Afrãsinei Viorica prezentã Canacheu Costicã prezent Albu Gheorghe absent Cazan Gheorghe-Romeo-Leonard absent Cazimir ªtefan absent Ana Gheorghe prezent Anastasescu Olga Lucheria absentã Cãºunean Vlad Adrian absent Cerchez Metin absent Andea Petru prezent Andrei Ioan prezent Cherescu Pavel prezent Andrei Zeno absent Chiliman Andrei Ioan prezent Andronescu Ecaterina absentã Chiriþã Dumitru prezent Ciontu Corneliu absent Antal Istv‡n prezent Anton Marin absent Ciuceanu Radu prezent Ciupercã Vasile Silvian absent Antonescu George Crin Laurenþiu prezent Cîrstoiu Ion absent Antonescu Niculae Napoleon prezent Cladovan Teodor absent Apostolescu Maria prezentã Cliveti Minodora prezentã Arghezi Mitzura Domnica prezentã Ariton Gheorghe absent Coifan Viorel-Gheorghe absent Armaº Iosif prezent Cojocaru Nicu prezent Arnãutu Eugenu prezent Crãciun Dorel Petru prezent Asztalos Ferenc prezent Creþ Nicoarã prezent Baban ªtefan prezent Cristea Marin prezent Babiaº Iohan-Peter absent Criºan Emil prezent Babiuc Victor absent Dan Matei-Agathon absent Baciu Mihai absent Daraban Aurel prezent Bahrin Dorel absent Dinu Gheorghe prezent Baltã Mihai prezent Dobre Traian absent Baltã Tudor prezent Dobre Victor Paul absent Bar Mihai prezent Dobrescu Smaranda prezentã Bara Radu Liviu absent Dolãnescu Ion absent Barbu Gheorghe absent Dorian Dorel absent Bartoº Daniela prezentã Dorneanu Valer prezent Bãdoiu Cornel prezent Dragomir Dumitru absent Bãlãeþ Miticã prezent Dragoº Liviu Iuliu absent Bãlãºoiu Amalia absentã Dragu George absent Bãncescu Ioan prezent Drãgãnescu Ovidiu-Virgil absent Bâldea Ioan prezent Dreþcanu Doina-Micºunica prezentã Becsek-Garda Dezideriu Coloman absent Dumitrescu Cristian Sorin absent Bentu Dumitru prezent Dumitriu Carmen absentã Bercãroiu Victor prezent Duþu Constantin prezent Berceanu Radu Mircea absent Duþu Gheorghe absent Bereczki Endre prezent Enescu Nicolae prezent Birtalan çkos prezent Erdei Dol—czki Istv‡n prezent Bivolaru Ioan prezent Eserghep Gelil prezent Bleotu Vasile prezent Fâcã Mihail prezent Boabeº Dumitru prezent Firczak Gheorghe absent Boagiu Anca Daniela absentã Florea Ana prezentã Boajã Minicã prezent Florescu Ion prezent Boc Emil absent Fotopolos Sotiris absent Bogea Angela prezentã Frunzãverde Sorin absent Boiangiu Cornel absent Gaspar Acsinte prezent Bolcaº Augustin Lucian prezent Georgescu Florin absent Bšndi Gyšngyike prezentã Georgescu Filip prezent BorbŽly L‡szl— prezent Gheorghe Valeriu absent Bozgã Ion prezent Gheorghiof Titu Nicolae absent Bran Vasile absent Gheorghiu Adrian prezent Brînzan Ovidiu prezent Gheorghiu Viorel absent Brudaºca Damian absent Gingãraº Georgiu absent Bucur Constantin prezent Giuglea ªtefan prezent Bucur Mircea prezent Godja Petru absent Buga Florea prezent Grãdinaru Nicolae prezent Burnei Ion prezent Grigoraº Neculai prezent Buruianã Aprodu Daniela prezentã Gubandru Aurel prezent Buzatu Dumitru prezent Gvozdenovici Slavomir absent

|| |Simedru Dan Coriolan<br>Sireþeanu Mihail|prezent<br>prezent|**Domnul Valer Dorneanu:**|| |Sonea Ioan|prezent|Rog membrii Biroului permanent sã ne retragem|| |Spiridon Nicu|absent|sala de ºedinþã a Biroului permanent,|pentru a numã| |Stan Ioan|prezent|voturile. Vom anunþa rezultatul imediat dupã ce se v|| |Stan Ion|prezent|numãra voturile.|| |Stana-Ionescu Ileana|prezentã|Stimaþi colegi,|| |Stanciu Anghel<br>Stanciu Zisu<br>Stãnescu Alexandru-Octav<br>Stãniºoarã Mihai<br>Stoian Mircea|prezent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent|Celor care nu mai doriþi sã rãmâneþi pânã<br>anunþarea rezultatului votului vã amintesc faptul cã mâin<br>la ora 8,30, se dezbate moþiunea P.R.M.-ului. Vã rog<br>vã anunþaþi toþi colegii.|| |Stoica Valeriu|absent|PAUZÃ|| |Stroe Radu|absent|*|| |Stuparu Timotei<br>Suciu Vasile<br>Suditu Gheorghe|absent<br>absent<br>absent|* *<br>DUPÃ PAUZÃ|| |SzŽkely Ervin-Zolt‡n|prezent|**Domnul Valer Dorneanu:**|| |Szil‡gyi Zsolt<br>ªnaider Paul<br>ªtefan Ion|prezent<br>prezent<br>prezent|Stimaþi colegi,<br>Vã rog sã vã luaþi locurile în salã.|| |ªtefãnescu Codrin|absent|Dau cuvântul domnului secretar Mohora, pentru a|| |ªtefãnoiu Luca|absent|procesul-verbal cu privire la rezultatul|numãrãrii votul| |ªtirbeþ Cornel|absent|Aveþi cuvântul!||

Întreb încã o datã, stimaþi colegi, dacã mai este cineva care nu ºi-a semnalat prezenþa aici? Nu mai este nimeni. Mulþumesc foarte mult.

Rog membrii Biroului permanent sã ne retragem în sala de ºedinþã a Biroului permanent, pentru a numãra voturile. Vom anunþa rezultatul imediat dupã ce se vor numãra voturile.

Celor care nu mai doriþi sã rãmâneþi pânã la anunþarea rezultatului votului vã amintesc faptul cã mâine, la ora 8,30, se dezbate moþiunea P.R.M.-ului. Vã rog sã vã anunþaþi toþi colegii.

Dau cuvântul domnului secretar Mohora, pentru a citi procesul-verbal cu privire la rezultatul numãrãrii votului. Aveþi cuvântul!

20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/17.XI.2001

## **Domnul Tudor Mohora:**

Proces-verbal referitor la rezultatul votului cu privire la numirea unui membru al Consiliului Naþional al Audiovizualului.

Procedând la verificarea ºi numãrarea voturilor exprimate de cãtre deputaþi potrivit art. 118 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, prin vot secret cu buletine, asupra candidatului propus pentru numirea, în conformitate cu art. 25 din Legea audiovizualului nr. 48 din 1992, a unui membru în Consiliul Naþional al Audiovizualului în locul devenit vacant prin demisie, s-au constatat urmãtoarele:

Numãrul total al deputaþilor: 345.

Numãrul deputaþilor prezenþi: 201.

Numãrul total de voturi exprimate: 201.

Numãrul de voturi anulate: 0.

Numãrul total de voturi valabil exprimate, din care: Ñ voturi pentru: 157;

Ñ voturi contra: 44.

În conformitate cu prevederile art. 25 alin. 6 din Legea audiovizualului, în cazul în care un loc în Consiliul Naþional al Audiovizualului devine vacant pe o duratã mai mare de 45 de zile consecutive, numirea noului membru

se face pentru restul duratei neexpirate. În cazul de faþã, mandatul actual de patru ani a început la 30 iunie 1998, potrivit Hotãrârii Camerei Deputaþilor nr. 25 din 30 iunie 1998. Numirea se face cu majoritatea deputaþilor prezenþi, potrivit art. 19 alin. 5 din regulament.

Ca urmare a faptului cã a întrunit majoritatea cerutã de regulament, 157 de voturi pentru din 201 deputaþi prezenþi, se numeºte în calitatea de membru al Consiliului Naþional al Audiovizualului, pe durata neexpiratã a mandatului, domnul Ralu Traian Filip.

Semneazã membrii Biroului permanent.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Vã mulþumesc, domnule secretar.

Sã-i adresãm felicitãri domnului Ralu Filip ºi sã-i urãm deplin succes în îndeplinirea mandatului pe care i l-am încredinþat astãzi.

Cu aceasta, declar închisã ºedinþa de astãzi.

Ne vedem mâine, la ora 8,30, la dezbaterea moþiunii.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 166/17.XI.2001 conþine 20 de pagini.**

Preþul 14.780 lei