Stenogramă plen

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Declar deschisã ºedinþa de astãzi a Camerei Deputaþilor, anunþându-vã cã din totalul celor 344 de deputaþi sunt prezenþi, potrivit înregistrãrilor, 271 de deputaþi, sunt absenþi 73, participã la alte acþiuni parlamentare un numãr de 40.

Vã rog, înainte de a intra în ordinea de zi propriuzisã, sã vã prezint votului dumneavoastrã constituirea unor comisii de mediere.

Comisia de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 13/1999 pentru acordarea unor înlesniri la plata obligaþiilor bugetare unor agenþi economici din minerit.

Au fost propuºi urmãtorii deputaþi: Bercãroiu Victor, Bleotu Vasile, Selagea Constantin, din Grupul parlamentar P.D.S.R. (social-democrat ºi umanist); Creþ Nicoarã Ð Grupul P.R.M., Eserghep Gelil Ð Grupul P.R.M.; Cladovan Teodor Ð Grupul P.D., Sãpunaru Nini Ð Grupul P.N.L.

În Comisia de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului 136/2000 privind mãsurile de protecþie împotriva introducerii ºi rãspândirii organismelor de carantinã dãunãtoare plantelor sau produselor vegetale în România sunt propuºi urmãtorii 7 deputaþi: Nicolescu Mihai, Bogzã Ion, Crãciun Dorel Petru Ð Grupul parlamentar al P.D.S.R.; Sadici Octavian Ð Grupul P.R.M.; Pereº Alexandru Ð Grupul parlamentar P.D.; Micula Cãtãlin Ð Grupul P.N.L. ºi Kov‡cs Zolt‡n Ð Grupul U.D.M.R.

Comisia de mediere în vederea soluþionãrii textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 71/1999 privind reorganizarea activitãþii de protecþie a plantelor ºi carantinã fitosanitarã.

Sunt propuºi domnii deputaþi: Nicolescu Mihai, Bogzã Ion ºi Naum Liana Elena, Grupul P.D.S.R., Predicã Vasile Ð Grupul P.R.M., Viºinescu Marinache Ð Grupul P.R.M.; Pereº Alexandru Ð Grupul P.D., Kov‡cs Zolt‡n Ð Grupul U.D.M.R.

Comisia de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 5/1999 privind declararea municipiului Sibiu ºi a zonei înconjurãtoare ca obiectiv de interes naþional. Au fost propuºi urmãtorii deputaþi: Suditu Gheorghe, Bãlãºoiu Amalia, Miþaru Anton Ð Grupul P.D.S.R.; ªnaider Paul ºi Dinu Gheorghe Ð Grupul P.R.M.; Dobre Victor Paul Ð Grupul parlamentar P.N.L. ºi Mirciov Petru Ð Grupul parlamentar al minoritãþilor naþionale.

Sã-mi permiteþi în continuare sã vã

ectul Calea Feratã Trans-Europeanã (TER) privind fondul de cooperare ºi creditare, semnat la Geneva, la 17 decembrie 1992;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 239/2000 pentru aprobarea afilierii României la unele organizaþii sportive internaþionale ºi a plãþii cotizaþiilor anuale;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 1/2001 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 47/1994 privind organizarea ºi funcþionarea Preºedinþiei României;

Ñ Legea pentru acceptarea Amendamentului la Protocolul de la Montreal privind substanþele care epuizeazã stratul de ozon, adoptat la cea de-a 9-a Reuniune a Pãrþilor, la Montreal, din 15 Ð 17 septembrie 1997;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 36/1998 privind unele mãsuri de protecþie pentru personalul al cãrui contract individual de muncã va fi desfãcut ca urmare a concedierilor colective determinate de reorganizarea Regiei Autonome de Electricitate Ñ RENEL, Regiei Autonome a Gazelor Naturale ROMGAZ Ñ Mediaº ºi a Regiei Autonome a Petrolului PETROM Ñ Bucureºti;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 109/1999 privind scoaterea din rezervele de stat a unor cantitãþi de produse petroliere ce vor fi acordate în mod gratuit Ministerului Apãrãrii Naþionale;

Ñ Legea administraþiei publice locale;

Ñ Legea pentru modificarea ºi completarea unor prevederi ale Legii nr. 31/1996 privind regimul monopolului de stat;

Ñ Legea privind organizarea ºi exercitarea profesiei de arhitect;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 59/1999 privind actualizarea, în funcþie de rata inflaþiei, a unor taxe stabilite în sume fixe, în lei, pentru serviciile consulare prestate în favoarea unor persoane fizice ºi juridice;

Ñ Legea privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 61/1997 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 44/1995 privind îmbunãtãþirea impunerii activitãþilor producãtoare de venit din exercitarea unei profesii libere ºi din lucrãri literare, de artã ºi ºtiinþifice;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 114/1999 pentru modificarea anexei nr. 11 la Legea nr. 40/1991 cu privire la salarizarea Preºedintelui ºi Guvernului României, precum ºi a personalului Preºedinþiei, Guvernului ºi al celorlalte organe ale puterii executive, republicatã;

ouã voturi pentru, 5 abþineri, restul contra, a fost respins ºi acest text, aºa încât pentru lit. e) ºi f) urmeazã procedura de divergenþã în ºedinþa comunã a celor douã Camere.

În continuare, la alin. 2 al art. 2, urmãriþi vã rog punctul 3 din raport, ultimul alineat, se propune textul Camerei Deputaþilor; în consecinþã, nu au loc dezbateri ºi nici vot. Pentru alin. 3, vã rog sã urmãriþi în raport tot punctul 3, prima menþiune din pagina 3, se propune text comun. Dacã aveþi obiecþii? Nu sunt.

Cine este pentru textul comun al comisiei de mediere pentru art. 2 alin. 3? Mulþumesc.

Voturi împotrivã dacã sunt? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt. Mulþumesc.

La alin. 4, fostul alin. 3 al art. 2, comisia, de asemenea propune un text comun. Vã rog sã-l urmãriþi la finele punctului 3 din pagina 3. Aveþi obiecþii? Nu.

Cine este pentru? Mulþumesc.

- Voturi împotrivã dacã sunt? Nu sunt.

- Abþineri? Nu sunt.

- În unanimitate s-a votat textul comun al Comisiei de

- mediere.

- La punctul 4, art. 3 alin. 1, text Camera Deputaþilor;

în consecinþã, nu se fac dezbateri, nici vot.

- Pentru alin. 2 al art. 3, text comun. Dacã sunt

- obiecþiuni? Nu sunt.

- Cine este pentru? Mulþumesc.

- Voturi împotrivã dacã sunt? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

- În unanimitate s-a votat textul comun propus de

- comisie. De asemenea, pentru alin. 3 al art. 3 comisia propune un text comun. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri? Nu sunt. Unanimitate.

La punctul 5 din raport cu referire la art. 4, textul Camerei Deputaþilor se propune; nu se fac dezbateri, în consecinþã, nici vot.

La punctul 6, în referire la art. 5, care va deveni 4, de asemenea se propune textul Camerei Deputaþilor; nu se fac dezbateri, nici vot.

La punctul 7, cu referire la art. 6, care devine 5, de asemenea, pentru partea introductivã lit. a) ºi b), se propune textul Camerei Deputaþilor; în consecinþã, nu se fac nici dezbateri, nici vot.

Votat în unanimitate. La punctul 15 din raport, cel cu referire la art. 12 alin. 1, comisia ne propune tot varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Votat în unanimitate. Deci, punctul 15 viza atât art. 12 alin. 1, cât ºi alin. 2, vã reamintesc. La punctul 16, cu privire la art. 13, comisia propune varianta Senatului, deci eliminarea lui. Aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri? Nu sunt. Votatã în unanimitate varianta Senatului. Art. 14 de la punctul 17, comisia propune varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Votat în unanimitate. La punctul 18, cu referire la art. 15, tot varianta Senatului ni se propune. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Unanimitate. La art. 16, comisia ne propune tot varianta Senatului Ñ eliminarea. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri? Nu sunt. Votat în unanimitate. La punctul 20 din raport, cel referitor la secþiunea a 2-a, comisia propune varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã dacã sunt? Nu sunt. Abþineri? Nu. Unanimitate. La art. 17, punctul 21 din raport, tot varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã dacã sunt voturi? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Votat în unanimitate. La art. 18, tot varianta Senatului. Vã rog sã urmãriþi punctul 22 din raport. Dacã aveþi obiecþii? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt. Votat în unanimitate. La art. 19, punctul 23, varianta Senatului o propune comisia. Dacã aveþi observaþii? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Votat în unanimitate. La art. 20, varianta Senatului, urmãriþi punctul 24. Dacã aveþi obiecþii? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Votat în unanimitate. La punctul 25, referitor la art. 21, dacã aveþi observaþii la varianta Senatului propusã de comisie? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Votat în unanimitate. La punctul 26, cu referire la art. 22, comisia propune varianta Senatului. Dacã aveþi observaþii? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Votat în unanimitate varianta Senatului. La punctul 27, cu referire la Secþiunea a 3-a Ð ”Salubrizarea localitãþilorÒ, comisia propune varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Votat în unanimitate. La art. 23, punctul 28 din raport, comisia propune tot varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Votat în unanimitate. La art. 24, în referire la punctul 29 din raport, comisia propune varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Votat în unanimitate. La art. 25, punctul 30 din raport, comisia propune varianta Senatului Ñ eliminarea textului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Votat în unanimitate. Art. 26, punctul 31 din raport, se propune varianta Senatului. Aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri? Nu sunt. Votat în unanimitate. Punctul 32, referire la secþiunea a 4-a, varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc.

## **Domnul Anghel Stanciu**

**:**

Un vot împotrivã!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

La care dintre articole?

## **Domnul Anghel Stanciu**

**:**

La art. 28.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

La art. 28. Deci, la art. 28, punctul 34, un vot împotrivã. Vã rog sã urmãriþi punctul 36, în referire la art. 30. Dacã aveþi obiecþii la varianta Senatului? Nu aveþi.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Dacã sunt voturi împotrivã? Abþineri dacã sunt? Nu. Unanimitate.

## **Domnul Anghel Stanciu**

**:**

Domnule preºedinte, Vã rog, o abþinere!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dupã ce m-am uitat în jos v-aþi exprimat votul!

**Domnul Anghel Stanciu**

**:**

Nu v-aþi uitat atent!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

La dumneavoastrã mã uit tot timpul! Deci, cu o abþinere a domnului deputat Stanciu, s-a votat varianta Senatului.

La punctul 37, secþiunea a 5-a, comisia propune tot varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Dacã sunt voturi împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri? O abþinere.

Cu un vot împotrivã ºi o abþinere, restul fiind rezultat din cei prezenþi, s-a votat varianta Senatului.

La punctul 38, cu privire la art. 31, se propune varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? 3 voturi împotrivã. Abþineri?

Cu 3 voturi împotrivã, s-a adoptat varianta Senatului. La art. 32, punctul 39 din raport, comisia propune varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? 4 voturi împotrivã. Abþineri? 3 abþineri. Evident, cu mare majoritate pentru, 4 voturi contra, 3 abþineri, s-a adoptat varianta Senatului. Art. 33, punctul 40, tot varianta Senatului se propune. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Nu sunt. În unanimitate. La punctul 41, cu privire la secþiunea a 6-a, se propune tot varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? O abþinere. Cu o abþinere, s-a adoptat varianta Senatului. La punctul 42, cu referire la art. 34, tot varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Abþineri? Voturi împotrivã? Nu. În unanimitate. La punctul 43, în referire la art. 35, varianta Senatului, propune comisia. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Voturi împotrivã? Abþineri? Nu. În unanimitate, s-a adoptat varianta Senatului. Punctul 44, secþiunea a 7-a. Comisia propune varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Nu sunt. Unanimitate. La punctul 45, art. 36, varianta Senatului. Obiecþiuni? Nu sunt. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate, varianta Senatului. Art. 37, punctul 46, varianta Senatului Ð eliminarea textului. Dacã sunt obiecþiuni? Nu sunt. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Nu sunt. Unanimitate. La punctul 47, cu referire la art. 38, tot varianta Senatului. Dacã sunt obiecþiuni? Nu sunt. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Nu sunt. Unanimitate.

**:**

Puteþi sã nominalizaþi! Se filmeazã!

Cel care ºi-a exprimat votul negativ doreºte sã fie nominalizat. Este vorba de domnul deputat Stanciu.

La alin. 4 ºi alin. 5, comisia propune textul Senatului. Vã rog sã urmãriþi la pagina 61. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Unanimitate.

La punctul 72 din raport, art. 19 de la Senat, comisia propune pentru alin. 1 ºi alin. 2 un text comun. Dacã aveþi observaþii la cele douã texte comune ale comisiei? Nu aveþi.

Cine este pentru cele douã texte comune ale comisiei? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Unanimitate.

Pentru alin. 3 al art. 19, comisia propune textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Unanimitate. Pentru lit. a) ºi lit. b), vã rog sã urmãriþi lit. a) ºi lit. b) de la punctul 72, paginile 62-63. Comisia propune la fiecare text comun. Dacã aveþi observaþii la acestea? Nu aveþi.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Cele douã texte de la lit. a) ºi lit. b) Ð votate potrivit textului comun propus de comisie.

La lit. c), comisia propune textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Unanimitate. Pentru alin. 4 de la lit. a) ºi pânã la lit. h), comisia propune un text comun. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Unanimitate, votat textul comun pentru alin. 4 al art. 19.

La alin. 5, comisia propune textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Urmãriþi pagina 64, final. Nu aveþi. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Unanimitate. La alin. 6, comisia propune text comun. Urmãriþi pagina 65. Dacã sunt obiecþiuni? Nu sunt. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Unanimitate. Pentru titlul secþiunii a 3-a, vã rog sã urmãriþi punctul 73 din raport. Comisia propune varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Propunem 5 minute pentru dezbateri ºi un minut pentru intervenþii.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Cine este de acord cu aceastã repartizare? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Stimaþi colegi,

Vã rog sã urmãriþi ultimul raport al comisiei prin care comisia propune respingerea acestui proiect de lege, mai exact a ordonanþei de urgenþã. Dacã doreºte cineva sã

participe la dezbateri generale sau dacã reprezentantul Guvernului are obiecþiuni asupra acestui proiect.

Da, poftiþi, domnule deputat!

Are dreptul sã se pronunþe numai asupra propunerii de respingere.

Stimate domnule preºedinte, Stimaþi invitaþi,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Aceastã ordonanþã de urgenþã are o micã istorioarã. ªi anume, în data de 8.10.1999, Camera Deputaþilor a realizat un raport pentru respingerea ordonanþei de urgenþã a Guvernului de trecere a Biroului Român de Metrologie Legalã din subordinea Guvernului în subordinea Ministerului Industriei ºi Comerþului.

În data de 05.03.a.c., tot Camera Deputaþilor, deci Comisia pentru industrii ºi servicii a înaintat un raport privind respingerea, de asemenea, a ordonanþei de urgenþã a Guvernului privind trecerea Biroului Român de Metrologie Legalã din subordinea Guvernului în subordinea Ministerului Industriei ºi Comerþului. Pentru ca acum sã se emitã un raport de cãtre aceeaºi comisie care a aprobat respingerea acestei ordonanþei ºi anume de respingere a proiectului de Lege pentru respingerea ordonanþei. În acest scop, vreau sã aduc câteva clarificãri.

Biroul Român de Metrologie Legalã are în subordine activitatea de metrologie în mai multe domenii conexe ale activitãþii noastre ºi anume: în tranzacþii comerciale, în siguranþa circulaþiei ºi a traficului, în sãnãtate, precum ºi în industrie. Din acest punct de vedere, s-a considerat logic cã s-ar putea repartiza sau sã treacã acest birou în oricare dintre ministerele care coordoneazã aceste activitãþi.

Ca urmare, pentru a realiza o echidistanþã în ceea ce priveºte activitatea de metrologie legalã în þara noastrã, precum ºi în alte þãri cum ar fi: Franþa, Anglia, Spania, unde acest birou de metrologie legalã funcþioneazã, de fapt ºi de drept, în subordinea Guvernului, a primuluiministru sau a secretarului general al Guvernului, cu rezultate foarte bune, de fapt, aºa cum a funcþionat pânã în 1999, când s-a dat aceastã ordonanþã de urgenþã, din 1990 pânã în 1999 a funcþionat foarte bine în subordinea Guvernului, documentul internaþional nr. 1 privind Legea metrologiei elaborat de Organizaþia Internaþionalã de Metrologie Legalã, din ianuarie 1999, stipuleazã la art. 18 ºi 24 ca organismul de metrologie legalã sã fie ataºat la un departament care poate emite decrete privind activitatea de metrologie legalã, acest departament fiind în subordinea primului-ministru.

Domnule deputat,

Asta se ºi urmãreºte. Dacã se urmãreºte respingerea ordonanþei prin care trece Biroul român din subordinea Guvernului în subordinea ministerului înseamnã cã rãmâne la Guvern.

Eu am pledat ca sã rãmânã în subordinea Guvernului, pentru respingerea ordonanþei am pledat.

Aþi pledat pentru respingerea ordonanþei. Bun. Vã mulþumesc. Ca sã fie foarte clar! Mai doreºte cineva sã intervinã? Nu. Vã mulþumesc.

Poftiþi, domnule deputat!

Aici este o neclaritate, pentru cã dumneavoastrã puneþi aici jos, raportul înlocuitor, Comisia pentru industrii Ð adoptarea ordonanþei... Deci argumentele pe care le-a adus colegul sunt absolut clare, le susþin în totalitate, aºa e în toatã lumea, deci trebuie sã rãmânã sub autoritatea Guvernului ºi trebuie respinsã ordonanþa. Nu mai trebuie sã aducem alte argumente în plus.

Aþi fãcut referire la ultimul raport care aºa precizeazã.

Da. Ultimul raport, scrie aici Ð adoptare. Uitaþi-vã ºi dumneavoastrã.

Nu, nu, nu e aºa! Dumneavoastrã aveþi altceva.

Este din 19.03.2001.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Oricum, pe fond, ºi dumneavoastrã sunteþi, înþeleg, pentru respingerea ordonanþei de urgenþã a Guvernului. Mai doreºte cineva sã intervinã? Vã mulþumesc.

Având deja loc dezbaterile generale pe acest proiect de lege de respingere a ordonanþei de urgenþã, urmeazã sã-l

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Propunem tot 5 minute pentru dezbateri generale ºi un minut pentru intervenþii, dacã sunt.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã alocare a timpilor de dezbatere?

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Stimaþi colegi,

Comisia ne-a propus adoptarea în formula Guvernului. Dacã asupra titlului proiectului de lege aveþi obiecþiuni? Domnul secretar Nãstase are obiecþiune la titlul proiectului de lege.

Consider cã acest titlu nu poate fi corespunzãtor, fiind vorba de douã societãþi pe acþiuni, a cãror salariu mediu pe economie este de 8 ºi 12 milioane, iar noi venim cu scutire de T.V.A. a celor mai performante societãþi pe acþiuni. Consider cã acest titlu nu corespunde unei realitãþi ºi unei situaþii ºi se constituie într-un abuz ºi propun, ca atare, o datã cu titlul, sã respingem aceastã ordonanþã.

Vã mulþumesc.

Din partea comisiei dacã doreºte cineva sã facã vreo precizare?

Domnule preºedinte,

Noi ne menþinem punctul de vedere: sã fie aprobatã, aºa, în forma prezentatã de Senat ºi aprobatã de Senat.

Reprezentantul Guvernului mai doreºte sã mai adauge ceva?

Domnul ministru Gaspar Acsinte.

## **Domnul Acsinte Gaspar Ñ** _ministru pentru relaþia cu Parlamentul:_

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Ne gãsim în cadrul unei proceduri de urgenþã ºi, ca atare, amendamentele pe care le-a fãcut aici domnul deputat secretar Nãstase nu pot fi primite. În cadrul procedurii de urgenþã nu se pot face amendamente. Dânsul putea sã facã aceste amendamente la comisie, nicidecum în plen.

Pe de altã parte, noi susþinem proiectul de lege în forma în care a fost adoptat de Senat.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Comisia propune 6 minute pentru dezbateri, sunt ºi amendamente, ºi un minut pentru intervenþii, dacã existã. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dacã sunteþi de acord cu aceastã repartizare? Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri?

Cu un vot împotrivã, s-a aprobat repartizarea timpilor de dezbatere pentru Legea de aprobare a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 204/2000.

Vã rog sã urmãriþi în continuare, în paralel, proiectul de lege împreunã cu raportul. Asupra titlului proiectului de lege comisia nu a avut amendamente. Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu.

Votat în unanimitate.

Asupra articolului unic al proiectului de lege, vã rog sã observaþi amendamentul de la punctul 2 din raport. Dacã aveþi obiecþii asupra acestui amendament? Nu aveþi.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate cuprinsul articolului unic, potrivit amendamentului de la punctul 2 din raport.

La titlul ordonanþei de urgenþã a Guvernului dacã aveþi obiecþiuni? Comisia a propus un amendament la punctul 3. Vã rog sã-l urmãriþi.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

S-a adoptat titlul ordonanþei, potrivit amendamentului de la punctul 3.

Articolul unic al ordonanþei. comisia propune sã fie reformulat potrivit amendamentului de la punctul 4. Dacã aveþi observaþii la acest amendament? Nu aveþi.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Asupra conþintului art. 8 din Legea nr. 111, vã rog sã urmãriþi amendamentul de la punctul 5 din raport. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitate, s-a adoptat acest amendament.

Vã rog sã urmãriþi, dupã textele actuale ale ordonanþei, la punctul 6, comisia ne propune în raport un text nou care introduce un alin. 2[1] pentru acel art. 8 la care ne-am referit. Dacã aveþi obiecþiuni la acest amendament? Nu sunt.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Nu sunt. Unanimitate.

## Stimaþi colegi,

Continuãm ºedinþa cu problemele pe care urmeazã sã le dezbatem, respectiv, interpelãrile.

Domnul ministru Acsinte Gaspar vrea sã ne facã o comunicare.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Ministrul Autoritãþii pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului, care urma sã rãspundã în aceastã dupã-amiazã la interpelãrile formulate de domnii deputaþi ªtefan Baban, Anca Daniela Boagiu, Mircea Nicu Toader ºi Paul Magheru, nu se poate prezenta pentru a rãspunde la interpelãri, întrucât în acest moment la Guvern are loc o ºedinþã cu sindicatele asupra proiectului de Lege privind bugetul de stat. Urmeazã ca rãspunsurile la aceste interpelãri sã fie formulate ºi prezentate în ºedinþa urmãtoare care este consacratã rãspunsurilor la interpelãri. Am fãcut acest anunþ ca domnii deputaþi sã nu aºtepte în salã prezenþa domnului ministru pentru considerentele pe care le-am învederat aici. Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc.

Domnul deputat Anghel Stanciu a adresat o interpelare doamnei ministru Daniela Bartoº.

Vã rog sã dezvoltaþi interpelarea!

## **Domnul Anghel Stanciu:**

Domnule preºedinte de ºedinþã, Onorat prezidiu, Stimatã doamnã ministru,

Stimaþi colegi,

Obiectul interpelãrii noastre îl constituie starea sistemului sanitar din Moldova, ºi în special din municipiul Iaºi, prin prisma cheltuielilor pe care clinicile universitare din Iaºi trebuie sã le suporte, ca urmare a afluirii tuturor bolnavilor cu afecþiuni, aº spune, importante, spre aceste clinici. Din analiza fãcutã la nivelul prefecturii ºi respectiv a casei de sãnãtate, s-a constatat cã alocaþiile sunt mai mici, în unele cazuri, pentru unele clinici în municipiul Iaºi decât la Vaslui, Botoºani sau altele. De asemenea, nu se asigurã decontarea în timp util, prin intermediul casei de sãnãtate, a cheltuielilor cu bolnavii din celelalte judeþe. Totodatã, Moldova are un specific aparte, în sensul cã singurul centru universitar medical este Iaºiul, singurele clinici universitare pe întreaga Moldovã sunt la Iaºi ºi, evident, toþi medicii care sunt în sistemul sanitar din Moldova sunt absolvenþi de Iaºi, sunt în legãturã cu profesorii lor ºi cazurile deosebite le îndreaptã spre clinicile din Iaºi. Ca urmare, ne gãsim în situaþia unui spital de urgenþã care este început de circa 4 ani de zile ºi, dacã merge a se executa în acest ritm, probabil cã urmaºii urmaºilor noºtri, stãpânii Moldovei, se vor putea trata la acest spital de urgenþã.

De aceea, am ruga pe doamna ministru sã ne precizeze dacã are de gând ministerul sau nu sã dea bani pentru a termina acest spital de urgenþã. Am ruga, de asemenea, ministerul ºi pe distinsa doamnã ministru sã ne precizeze dacã celebra clinicã de la **Sfântul Spiridon** mai trebuie sã mai stea în picioare sau o demolãm, sã lãrgim bulevardul, ºi totodatã am ruga, dacã este posibil ca centrul de cardiologie, unic în Moldova, deºi în alte zone ale þãrii sunt 3 sau 4, meritã sã-l utilãm cu aparatura adecvatã sau sã-l deschidem de la început direct ”Muzeul Centrului de Cardiologie IaºiÓ. Acestea ar fi, în rezumat, problemele pe care noi le ridicãm, pentru cã, altfel, ne vom trezi ca ºi la repartizarea numãrului de cereri de admitere, de locuri de admitere pentru medicinã, mai mici decât în celelate regiuni, cu o situaþie ce nu mai poate continua, iar dacã legãm starea de sãnãtate ºi de o anumitã, am spune noi, rãmânere în urmã în ceea ce priveºte salarizarea, credem cã ar trebui sã insistãm pe aceastã zonã care sã nu dea P.D.S.R.-ului nu numai voturi, ci sã beneficieze ºi de atenþia P.D.S.R.-ului în asigurarea stãrii de sãnãtate.

Da.

Doamna ministru, aveþi cuvântul!

## **Doamna Daniela Bartoº Ñ** _ministrul sãnãtãþii ºi familiei_

Domnule preºedinte,

Domnilor colegi, Distinse domnule profesor Stanciu,

Aºa cum ºtiþi, sãptãmâna trecutã, pe 14 martie, am avut la minister o întâlnire cu factorii de decizie din Iaºi, din Centrul Universitar Iaºi ºi din judeþul Iaºi, în care au participat de la prefect la ºeful casei de asigurãri, la directorul de spital, rectorul Universitãþii din Iaºi, cu care am discutat toate aceste probleme pe care dumneavoastrã le-aþi ridicat în interpelarea pe care aþi fãcut-o.

Am sã vã rãspund pe puncte la ceea ce dumneavoastrã mi-aþi solicitat ºi am sã vã spun în primul rând cã alocarea a cel puþin 110 miliarde de lei lunar pentru finanþarea ritmicã a unitãþilor medico-sanitare din Iaºi reprezintã atributul principal al casei de asigurãri pentru cã toate unitãþile sanitare sunt finanþate prin sistemul asigurãrilor în urma contractelor încheiate între unitãþile sanitare ºi casa judeþeanã de asigurãri, pe baza contractelor de servicii medicale.

Acest lucru este posibil pentru cã per total în Iaºi existã multe unitãþi sanitare care prin cumularea sumelor care se alocã de la casã vor ajunge la aceastã cifrã de 110 miliarde.

Legat de cheltuielile de capital, problema pe care aþi ridicat-o, suma prevãzutã în bugetul Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei la titlul ”Cheltuieli de capitalÓ pentru acest an este de 873 miliarde lei. Din aceastã sumã, Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei are obligaþia de a achita peste 400 de miliarde de lei pentru taxe vamale la aparatura medicalã care va fi livratã în anul 2001 pe baza creditelor externe care au fost aprobate de Guvernul anterior.

De asemenea, în acest an, având în vedere necesitatea combaterii efectelor secetei prognozate pentru anul acesta, vom fi obligaþi ca la nivelul spitalelor judeþene sã construim puþuri pentru alimentarea cu apã independentã a acestor unitãþi în care ºi Spitalul judeþean Iaºi va beneficia de o asemenea sursã de apã independentã.

În aceste condiþii, însã, pentru continuarea execuþiei lucrãrilor de investiþii ºi consolidarea de spitale începute în anii anteriori, suma ce va fi repartizatã pe obiective reprezintã doar 60% faþã de bugetul alocat în anul trecut. Din aceastã cauzã, considerând totuºi cã Spitalul clinic de urgenþã din Iaºi precum ºi Centrul de cardiologie reprezintã unitãþi strategice, reprezintã unitãþi care trebuie sã prindã viaþã în urmãtoarea perioadã, am alocat sume reprezentativ mai mari faþã de alte unitãþi de investiþii din þarã iar, pe de altã parte, am introdus Spitalul de urgenþã din Iaºi pe o filã de finanþare externã considerându-l ca obiectiv strategic pentru judeþul Iaºi.

Vã mulþumim. Domnule deputat, sunteþi mulþumit? Domnul Stanciu.

Þin sã mulþumesc doamnei ministru pentru rãspunsul detaliat pe care ni l-a dat ºi-mi exprim speranþa cã dacã în acest moment bugetul nu permite sã obþinem pentru spitalul de urgenþã ceea ce speram, totuºi ne va avea în vedere la o viitoare rectificare ca sã mai sãltãm cu câteva cãrãmizi demisolul ºi, respectiv, partea aferentã suprastructurii.

Îi mulþumesc în special cã are un respect deosebit pentru un centru medical de tradiþie din care au nãscut ºi alte centre medicale. Sã nu uitãm cã o parte din medicii Iaºului ”au migratÓ ºi la Cluj, ºi la Bucureºti ºi la Craiova.

Trebuie sã dãm atenþie unei ºcoli de medicinã pe care sã o întreþinem, dacã nu vrem s-o facem cel puþin un centru de excelenþã.

Vã mulþumesc, doamna ministru, ºi sperãm sã vã avem curând la Iaºi spre a vedea realitãþile la faþa locului.

Domnul deputat Victor Dobre a formulat o interpelare pentru Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului.

Vã rugãm, domnule deputat, sã vã dezvoltaþi interpelarea!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Obiectul interpelãrii este: problemele legate de finanþarea lucrãrilor de amenajare ºi apãrare a malurilor râului Siret în judeþul Galaþi ºi permiteþi-mi dezvoltarea.

O problemã cu implicaþii deosebite o reprezintã râul Siret, în judeþul Galaþi, în aval de acumularea hidroenergeticã Cãlimãneºti. Malul stâng al râului, cu o compoziþie din balasturi, pietriº, nisip ºi cu înãlþimi de 25 pânã la 40 de metri în plan vertical, conduce frecvent la prãbuºiri ale acestuia afectând terenurile agricole ºi silvice, ameninþând unele zone ºi intravilanul unor localitãþi. Aceste fenomene de prãbuºiri sunt întreþinute în aval de acumularea hidroenergeticã Cãlimãneºti ºi de variaþia zilnicã a nivelurilor din râu ca urmare a funcþionãrii intermitente a acestei hidrocentrale.

Astfel de situaþii grave se localizeazã în zona comunei Fundeni, unde eroziunea râului, într-o curbã foarte accentuatã, afecteazã malul ºi digul de apãrare a incintei Fundeni-Brateº-Braniºtea, ce protejeazã circa 7.000 de hectare de teren agricol, ºi localitãþile Fundeni ºi Tudor Vladimirescu; zona comunei Cosmeºti, sat Cosmeºti-Vale, unde eroziunea malului drept afecteazã terenul forestier ºi intravilanul satului Cosmeºti-Vale, precum ºi frontul de captare a apei pentru municipiul Tecuci; zona comunei Cosmeºti, sat Furceni, unde eroziunea puternicã conduce la prãbuºiri ale malului înalt de circa 30 de metri ºi se apropie ameninþãtor de cimitirul satului ºi drumul judeþean; zona comunei ªendreni, sat ªtirbeºtii Vechi, unde eroziunea este de 5-6 metri de digul local ce apãrã împotriva inundaþiilor intravilanul satului.

De asemenea, mai sunt de semnalat eroziuni ale malului râului Siret care în urmãtoarea perioadã vor putea afecta digul de apãrare Barcea-Hanul Conachi, în zona comunei Dieº, sau digul de apãrare FundeniBraniºtea în zona comunei Braniºtea.

Având în vedere gravele fenomene cu efecte catastrofale produse recent în zona râului Tisa ºi pentru a evita repetarea unor situaþii asemãnãtoare ºi în cazul Siretului, susþinem adoptarea unor mãsuri de urgenþã pentru toate cazurile semnalate. Aceasta înseamnã alocarea de resurse financiare în vederea unor mãsuri etapizate în funcþie de urgenþã. Vã mulþumesc.

Din partea Guvernului are cuvântul pentru a rãspunde domnul Florin Stadiu, secretar de stat. **Domnul Florin Stadiu** Ñ _secretar de stat în Ministerul_

_Apelor ºi Protecþiei Mediului_ **:**

Doamnelor deputate, Domnilor deputaþi,

Vã rog sã-mi permiteþi sã-i rãspund domnului deputat Victor Dobre.

În zona cuprinsã între localitatea Homocea ºi confluenþa...

Ajustaþi-vã microfoanele ca sã se audã!

N-am prea vorbit la microfoane, nu-s obiºnuit cu ele. Deci, în zona sesizatã s-a fãcut un studiu prin care s-au depistat 20 de lucrãri necesare. Din acestea 20, sunt în lucru mai mult de 6 lucrãri pe mai multe tronsoane.

Spre exemplu, ca sã fiu la obiect: amenajarea râului Siret pe sectorul Homocea, confluenþã cu fluviul Dunãrea, în judeþele Vrancea ºi Galaþi, cu o valoare totalã a investiþiei de 568.400 mii lei, deci 568 de miliarde, din care 516.727 mii lucrãri de construcþii-montaj. Lucrarea este promovatã începând din anul 2000 în zona comunei Fundeni; apãrare împotriva inundaþiilor a localitãþii ªendreni, judeþul Galaþi, cu o valoare totalã de 39,22 miliarde lei, 35 miliarde construcþii-montaj, pentru anul 2001, o valoare de 19 din care 18 construcþii-montaj. Acest obiectiv de investiþii a fost promovat prin proiectul de reconstrucþie pentru eliminarea efectelor inundaþiilor, care face obiectul unui acord de împrumut subsidiar încheiat între Ministerul Finanþelor, Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului, semnat la Luxemburg cu B.E.I.

Cel de-al treilea tronson: ”Apãrarea ºi consolidarea malului stâng al râului Siret în zona localitãþii Movideni, judeþul GalaþiÒ, cu o valoare totalã de 71 de miliarde, din care 67 construcþii-montaj. Lucrãrile sunt în execuþie încã din anul 2000, fiind un proiect finanþat prin B.E.I. Celelalte lucrãri, în funcþie de fondurile care le vom avea ºi creditele externe pe care le vom reuºi sã le atragem vor fi promovate.

În ce priveºte însã lucrãrile de amenajare hidroenergeticã pe care trebuia sã le facã Ministerul Industriei, în mãsura în care vor face analizele respective urmeazã ca acestea, dacã e posibil, sã fie promovate. Vã mulþumesc.

Domnule deputat, sunteþi mulþumit? Da. Poftiþi!

## Domnule preºedinte,

Sunt convins de bunele intenþii ºi ale ministerului ºi ale domnului ministru. Problema este cã an de an totdeauna existã un anumit optimism la începutul anului ºi, din pãcate, finanþãrile nu ajung nici cât trebuie, nici când trebuie. Eu îmi exprim totuºi speranþa cã va fi mai bine anul acesta ºi-i mulþumesc domnului ministru pentru rãspuns.

Da. Vã mulþumesc.

Domnul deputat Kov‡cs Zolt‡n a formulat o interpelare pentru Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor. Îl rog ca sã dezvolte aceastã interpelare!

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Obiectul interpelãrii a fost cultura sfeclei de zahãr, situaþia criticã a cultivatorilor sfeclei de zahãr, a fabricilor de zahãr care folosesc ca materie primã sfeclã de zahãr. Alarmãm de acum toate organele competente din þarã sã contribuie la prevenirea scãderii suprafeþelor cultivate cu sfeclã, existând pericolul ca în urmãtorii 2-3 ani aceastã culturã sã disparã din agricultura României. Aceastã afirmaþie o fac împreunã cu Asociaþia cultivatorilor de sfeclã de zahãr din nord-vestul României, care este o zonã favorabilã pentru aceastã culturã, potenþialul real fiind între 12-15.000 de hectare anual.

Amintim cã în 1990, România a fost o þarã exportatoare de zahãr, producând în jur de 500.000 tone zahãr anual. În 1999 a scãzut la 100.000 de tone, iar în 2001 se preconizeazã o producþie totalã de sfeclã de zahãr de 50.000 tone. Reducerea suprafeþelor cultivate cu sfeclã de zahãr a condus la închiderea unui numãr de 22 de fabrici de zahãr din cele 33 existente în þarã.

Consumul anual al populaþiei în prezent este în jur de 20 kg de zahãr pe persoanã, fiind foarte micã faþã de consumul din þãrile europene.

Diminuarea suprafeþelor cultivate cu sfeclã de zahãr se datoreazã neasigurãrii rentabilitãþii în aceastã culturã. Noi am propus trei metode, sigur, creºterea producþiei medii la hectar, soluþionarea divergenþelor existente între cultivatori ºi procesori ºi, a treia, intervenþia statului pentru protejarea ºi redresarea culturii. ªi, momentan, aº cere Ministerului Agriculturii ca sã reflecte asupra intervenþiei statului pentru protejarea ºi redresarea culturii, unde am propus câteva mãsuri ce ar trebui sã ia Guvernul, în frunte cu Ministerul Agriculturii, pentru redresarea în 2-5 ani a situaþiei existente, ca sã se asigure necesarul de zahãr al þãrii obþinut din sfeclã de zahãr procesat în fabricile din România.

Pentru ca producerea de sfeclã de zahãr, respectiv, procesarea ei sã asigure profit atât cultivatorilor cât ºi procesatorilor, trebuie aplicatã o politicã vamalã de protecþia zahãrului intern împotriva importului de zahãr sau zahãr brut. Prin revizuirea ºi modificarea acolo unde este posibil a unor ordine, decrete, acorduri, se pot obþine fonduri ce pot fi folosite cu scopul de a favoriza produsul intern.

Da. Din partea ministerului va rãspunde domnul Gheorghe Sin, secretar de stat.

Aveþi cuvântul! ## **Domnul Gheorghe Sin** _Ñ secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor_ **:**

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Aº vrea ca sã apreciem de la bun început cã interpelarea fãcutã de domnul deputat Kov‡cs Zolt‡n reprezintã o apreciere, o analizã corectã a situaþiei actuale a culturii sfeclei de zahãr, respectiv a producerii zahãrului în þara noastrã, motiv pentru care ºi conducerea Ministerului Agriculturii are în atenþie aceastã problemã ºi ne preocupã în mod deosebit faptul cã dacã altã datã ne asiguram consumul de zahãr prin cultura sfeclei în þara noastrã, în momentul de faþã suntem nevoiþi sã facem însemnate importuri de zahãr.

Aº vrea sã arãt cã, potrivit planului de acþiune al programului guvernamental pentru perioada 2001-2004, Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor pentru anul 2001 a emis urmãtoarele acte normative în vederea sprijinirii producãtorilor agricoli ºi care sunt ºi cutlivatori ai sfeclei de zahãr, acte normative aprobate: ordonanþa Guvernului privind acordarea în acest an a unui sprijin de un milion de lei producãtorilor agricoli, normele metodologice de aplicare care sunt deja în vigoare, aprobarea Hotãrârii de Guvern pentru subvenþionarea a 50% din preþul seminþelor la sfeclã de zahãr, cu normele respective de aplicare, acordarea de dobândã subvenþionatã a 70% la creditele angajate pentru efectuarea lucrãrilor agricole ºi cumpãrarea de tractoare ºi utilaje agricole conform Legii 165 ºi Ordonanþei 36, valabile pânã la 1 iulie acest an.

În continuare, acest sistem va fi înlocuit de acordarea de credite de la Banca Europeanã pentru Dezvoltare ºi prin Programul SAPARD. Sprijinul acordat de stat cultivatorilor de sfeclã de zahãr reprezintã 22% din costurile totale pentru un hectar cultivat.

Existã Legea privind înfiinþarea organizaþiilor interprofesionale în domeniul agroalimentar, care are în vedere întãrirea ºi organizarea cultivatorilor de sfeclã de zahãr astfel ca aceºtia sã poatã mai bine sã susþinã interesele ºi, totodatã, Guvernul, Ministerul Agriculturii sã-i poatã sprijini pe mãsura necesitãþilor ºi a posibilitãþilor pe care le are.

Domnule deputat, sunteþi mulþumit? Da. Continuãm.

Domnul deputat Iulian Mincu a formulat o interpelare pentru Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii.

Vã rog sã dezvoltaþi aceastã interpelare!

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Interpelarea mea, adresatã doamnei ministru a educaþiei ºi cercetãrii, Ecaterina Andronescu, se referea la încãlcarea art. 104 din Legea nr. 84/1995 în ceea ce priveºte Capitolului XI intitulat ”Învãþãmântul particularÓ, care spune clar: ”Învãþãmântul particular funcþioneazã potrivit legii dacã: a) este organizat ºi funcþioneazã pe principiul nonprofit; b) este organizat pe principii nediscriminatorii ºi respinge ideile, curentele ºi studiile ºi atitudinile antidemocratice, xenofobe, ºovine ºi rasiste; c) respectã standardele naþionaleÒ.

Importanþa celor prevãzute de legiuitor în art. 104 al acestei legi organice este deosebitã, având în vedere cã este întâlnitã ºi în art. 2 alin. 1 al Capitolului I ”Dispoziþii generaleÓ al Legii nr. 88/1993 privind acreditarea instituþiilor de învãþãmânt superior ºi recunoaºterea diplomelor, unde se precizeazã: ”Instituþiile de învãþãmânt superior funcþioneazã pe principiul nonprofit.Ó Prevederile acestei legi organice sunt desfiinþate pur ºi simplu prin Hotãrârea Guvernului nr. 421/27.XII.1999 trimisã Senatului României sub semnãtura prim-ministrului de atunci, Mugur Isãrescu, prin care se solicitã înfiinþarea a o serie de universitãþi particulare. În expunerea de motive a acestei hotãrâri se spune în paragraful 2: ”Potrivit art. 104 lit. c) din Legea învãþãmântului nr. 84/1995, învãþãmântul particular funcþioneazã potrivit legii dacã respectã standardele naþionaleÒ. Se eludeazã astfel pur ºi simplu lit. a) ºi b) care definesc esenþa a ceea ce legiuitorul a dorit sã exprime în art. 104: caracterul nonprofit, principiile nediscriminatorii, xenofobia, ºovinismul ºi rasismul.

În interpelarea prezentã, adresatã ministrului educaþiei ºi cercetãrii, am solicitat: 1. Dacã are cunoºtinþã de aceastã gravã omisiune, considerãm noi, intenþionatã, dintr-o lege organicã care schimbã, prin absenþa literelor a) ºi b) din art. 104, sensul însuºi al legii; 2. Dacã are de gând sã remedieze acest fals intelectual prin omisiune în înscrisuri oficiale; 3. Câte dintre instituþiile de învãþãmânt superior particular au fost înfiinþate ca S.R.L.uri; 4. Nu cumva scopul omisiunii este legitimitatea S.R.L.-urilor ca instituþii de învãþãmânt superior? Vã mulþumesc.

Din partea ministerului rãspunde domnul Mircea Damian, secretar de stat.

Aveþi cuvântul!

## **Domnul Radu Mircea Damian** _Ñ secretar de stat, în_

_Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii_ **:**

## Stimate domnule deputat,

## Onoratã audienþã,

Înainte de a da citire rãspunsului interpelãrii dumneavoastrã, vreau sã precizez cã acea hotãrâre de Guvern la care vã referiþi a trecut deja prin Senatul României ºi se aflã la Camerã, dupã cum probabil cã sunteþi informat, în vederea discutãrii ºi promovãrii unei poziþii a Camerei Deputaþilor referitor la ceea ce iniþial au fost 20.000 de unitãþi particulare împreunã cu referatele de la Consiliul Naþional de Evaluare Academicã ºi Acreditare; vor fi ºi alte poziþii pe care la momentul respectiv ne aratã cã au rãmas 18, pentru cã s-a propus amânarea a douã dintre ele dupã ce au fost evenimentele legate de diplome pe care le ºtiþi din presã.

1. Ca urmare a interpelãrii formulate de dumneavoastrã, trebuie sã vã spun cã în nici un caz nu avem în vedere sã apãrãm încãlcarea unor principii la care vã referiþi ºi aº vrea sã vã spun cã invocarea temeiului de drept al art. 104 lit. c) din Legea învãþãmântului apare într-un context în care se face prezentarea standardelor pe care orice universitate trebuie sã le îndeplineascã pentru a putea urma procedura acreditãrii ºi a se putea propune spre adoptare Parlamentului proiectul de Lege privind înfiinþarea unei instituþii de învãþãmânt superior.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 88/1993, Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, precum ºi Consiliul Naþional de Evaluare Academicã ºi Acreditare verificã, la începutul procedurii de acordare a autorizaþiei de funcþionare provizorie, îndeplinirea condiþiilor prevãzute de cãtre art. 104 lit. a) ºi lit. b) din Legea nr. 84/1995,

condiþii fãrã de care nu se avizeazã începerea procedurii de autorizare provizorie pentru funcþionare pentru nici o instituþie de învãþãmânt superior.

Având în vedere contextul frazei în care a fost invocat art. 104 lit. c) din Legea nr. 84, considerãm cã nu este în contradicþie cu celelalte texte legale invocate de cãtre dumneavoastrã, neeliminând pe nici unul dintre acestea.

Citiþi mai tare, vã rog, ºi mai clar!

Eu încerc sã citesc cât pot, dar mi-e teamã cã nu citesc prea tare. Am o deformaþie, ºtiþi?

Deci, relevant este cã proiectul de lege în sine, la art. 3, prevede cã universitatea respectivã înfiinþatã ºi acreditatã prin prezenta lege, cu structura prevãzutã la art. 2, are personalitate juridicã ºi face parte din sistemul naþional de învãþãmânt ºi educaþie, potrivit legii.

Ca atare, conform art. 3 alin. 2 din Legea învãþãmântului nr. 84/1995, republicatã, instituþiile ºi universitãþile de învãþãmânt particular acreditate fac parte din sistemul naþional de învãþãmânt ºi se supun dispoziþiilor acestei legi.

Pe cale de consecinþã, o instituþie de învãþãmânt superior particular, înfiinþatã ºi acreditatã prin lege, se supune dispoziþiilor Legii învãþãmântului nr. 84/1995, republicatã, implicit prevederilor de la art. 104 lit. a), b) ºi c).

De altfel, ºi în Legea nr. 88, republicatã, art. 2, paragraful 1 se spune: Instituþiile de învãþãmânt superior funcþioneazã pe principiul nonprofit, în conformitate cu criteriile ºi standardele de evaluare academicã ºi acreditare, prevãzute de legeÒ.

În consecinþã, nu sunt eludate prevederile art. 104 lit. a) ºi b) din Legea nr. 84/1995, republicatã, ºi nici nu s-a avut în intenþie legitimitatea S.R.L.-urilor ca instituþii de învãþãmânt superior, atâta timp cât instituþiile vor face parte din sistemul naþional de învãþãmânt ºi vor funcþiona în baza legislaþiei învãþãmântului în vigoare.

Sigur cã la Camera Deputaþilor poziþia Ministerului Educaþiei va fi aceeaºi.

Mulþumesc.

Domnul deputat.

Am ascultat rãspunsul domnului reprezentant al Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii. Aº vrea sã vã spun cã eu am o stimã profundã ºi o apreciez foarte mult pe doamna profesor doctor Ecaterina Andronescu, ministrul educaþiei ºi cercetãrii, însã interpelarea adresatã s-a întemeiat pe convingerea mea fermã cã dânsa va cerceta aspectele semnalate care, de fapt, nu se datoresc dânsei ºi cã va dispune cuvenitele mãsuri.

Aºa cum am arãtat în interpelarea formulatã, atât art. 2 alin. 1, Legea nr. 88 din 1993 privind acreditarea instituþiilor de învãþãmânt superior, cât ºi art. 104 lit. a) din Legea învãþãmântului nr. 84 din 1995 prevãd cã învãþãmântul superior privat este organizat ºi funcþioneazã pe principiul nonprofit.

Tot potrivit legii, persoanele juridice nonprofit nu pot fi decât asociaþii sau fundaþii. Dacã sunt instituþii de învãþãmânt superior care au fost organizate altfel decât nonprofit, nu puteau sã primeascã autorizarea provizorie. Dacã li s-a acordat autorizarea provizorie, aceasta este lovitã de nulitate. Fiindcã aplicarea principiului de drept cã orice este nul produce efecte nule, este lovitã de nulitate ºi propunerea de acreditare.

Codul penal, la art. 288 defineºte falsul intelectual ca: ”falsificarea unui înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia de cãtre un funcþionar aflat în exerciþiul atribuþiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau împrejurãri necorespunzãtoare adevãrului ori prin omisiunea cu ºtiinþã de a insera unele date sau împrejurãriÒ.

Ascunderea regimului juridic de organizare ºi funcþionare al unor instituþii de învãþãmânt superior este de naturã sã ne determine sã credem cã organizarea ºi funcþionarea lor nu au fost în conformitate cu legea ºi cã, prin urmare, neîndeplinind condiþiile pentru a primi autorizarea provizorie, nu puteau nici sã fie propuse pentru acreditare.

Apreciez cã omisiunile semnalate nu au fost întâmplãtoare ºi aºtept ca ministrul educaþiei ºi cercetãrii sã dispunã mãsurile legale, ceea ce nu s-a fãcut în declaraþia reprezentantului Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii în momentul de faþã.

Cred cã reprezentantul Guvernului a luat notã de cele spuse de domnul profesor Mincu.

Sã trecem la urmãtorul punct. Domnul deputat ªtefan Baban a formulat o interpelare cãtre Ministerul de Interne. Dacã doriþi sã dezvoltaþi.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Era mai mult o întrebare: S.C. U.P.P.S. S.A., Botoºani a încheiat cu Unitatea Militarã 630 Bucureºti un contract de vânzare-cumpãrare de 36 poziþii de pompe ºi electropompe, oneros ºi pãgubos pentru Ministerul de Interne.

Din informaþiile pe care le am, preþurile de livrare ale pompelor ºi electropompelor au fost mãrite artificial de circa 3 ori faþã de preþurile pentru aceleaºi produse fabricate în S.C. AVERSA S.A. Ñ Bucureºti sau S.C. MECANEX S.A. Ñ Botoºani.

În urma unui calcul sumar suma cu care ar fi fost prejudiciat Ministerul de Interne este de aproximativ 1,2 miliarde lei.

Având în vedere sãrãcia în care se zbate Ministerul de Interne, vã rog sã analizaþi, domnule ministru, prin organele de resort, cele sesizate de mine ºi sã dispuneþi recuperarea banilor, dacã este cazul.

Vã mulþumesc.

Din partea Ministerului de Interne, domnul secretar de stat Pavel Abraham.

## **Domnul Pavel Abraham Ñ** _secretar de stat în Ministerul de Interne:_

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Am sã încerc sã prezint rãspunsul pentru domnul deputat ªtefan Baban, la interpelarea Domniei sale cu privire la prejudicierea Ministerului de Interne cu suma de 1,2 miliarde lei, prin achiziþionarea prin Unitatea Militarã 0630 a unui numãr de 36 de pompe ºi electropompe de la S.C. U.P.P.S. S.A. Ñ Botoºani la preþul de 3 ori mai mare decât cele practicate de alþi producãtori. Aº arãta cã în Ordonanþa de urgenþã nr. 95 din 04.07.2000, la poziþia 52, firma din Botoºani figura cu obligaþii la bugetul de stat în sumã de 1.296 miliarde lei, aceeaºi societate fiind nominalizatã ºi în Ordonanþa de urgenþã nr. 232 din 24.11.2000, de modificare a Ordonanþei de urgenþã menþionate de mine anterior.

În baza celor douã ordonanþe, la data de 04.12.2000, între Ministerul de Interne ºi firma din Botoºani a fost încheiat contractul nr. 419 prin care au fost livrate un numãr de 42 de repere, în sumã de 1,9 miliarde de lei, datoria totalã a societãþii botoºenene faþã de bugetul de stat, iar la data de 14.12.2000 a fost întocmit ºi remis la Direcþia generalã a finanþelor publice ºi controlului financiar de stat Botoºani documentul de compensare nr. 839.244 pentru efectuarea operaþiunilor financiare aferente.

La data de 01.02.2001, Direcþia generalã a finanþelor publice ºi controlului financiar de stat Botoºani a comunicat Ministerului de Interne cã operaþiunea de compensare nu mai poate fi efectuatã, întrucât la data de 31.10.2000 firma din Botoºani a stins obligaþiile cãtre bugetul de stat prin platã, conform art. 4 din Ordonanþa de urgenþã nr. 163/13.10.2000.

Pânã în prezent, Ministerul de Interne nu a achitat nici o sumã de bani pentru produsele livrate, fiind înfiinþatã o custodie cu firma din Botoºani, pânã la gãsirea unor soluþii legale de rezolvare a acestei situaþii.

Afirmaþia conform cãreia preþurile de livrare au fost mãrite artificial de circa 3 ori faþã de cele practicate de S.C. AVERSA S.A. Ñ Bucureºti ºi S.C. MECANEX S.A. Ñ Botoºani este lipsitã de temei, întrucât art. 7 din Ordonanþa Guvernului nr. 95 din 2000 prevede cã prin derogare ”de la dispoziþiile legale referitoare la regimul achiziþiilor publice, aprovizionarea produselor ºi serviciilor va fi consideratã din sursã unicã, iar conform art. 1 plata acestora se va face numai prin stingerea obligaþiilor datorate bugetului de statÓ.

## Vã mulþumim.

Dacã domnul ªtefan Baban are ceva de adãugat? Bun.

Trecem la urmãtorul punct. Domnul Codrin ªtefãnescu a formulat o interpelare tot pentru Ministerul de Interne. Am înþeles cã nu doreºte sã dezvolte interpelarea. Aici, procedura noastrã ar fi presupus ca în mod obligatoriu dânsul sã ia cuvântul, sã dezvolte interpelarea ºi îmi comunicã domnul secretar Niþã cã ar dori un rãspuns în scris.

Dacã domnul secretar de stat Abraham are, totuºi, de dat un rãspuns la interpelarea aceasta. Poftiþi!

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În referire la aceastã interpelare, eu m-aº mãrgini doar la faptul de a releva cã la data în care s-a participat la executarea silitã la care se referea domnul deputat, nu a fost necesarã intervenþia organelor de poliþie, care au asistat doar la o cerere, dupã noi justificatã ºi legalã, a Judecãtoriei sectorului 5 ºi cred cã cel mai bun rãspuns cu privire la temeiurile de ordin juridic care au stat la baza acestei dispoziþii o poate prezenta reprezentantul Ministerului Justiþiei ºi doamna secretar de stat este prezentã ºi are în acest sens pregãtit rãspunsul. Vã mulþumesc.

Înþeleg, deci, cã din partea Ministerului Justiþiei doamna secretar de stat Maria Anghelescu are un rãspuns tot pentru aceastã problematicã?

## **Doamna Maria Anghelescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Justiþiei:_

## Doamnelor ºi domnilor,

Privitor la interpelarea formulatã de domnul deputat Codrin ªtefãnescu la 14 martie, referitoare la ilegalitatea ordinului de evacuare dat de cãtre preºedintele Judecãtoriei sectorului 5 Bucureºti, Iancu Caramihai, privind evacuarea Partidului Liber Democrat ºi a domnului Nica Leon din imobilul proprietate de stat, situat în B-dul Regina Elisabeta nr. 45, sector 5, pentru care era încheiat un contract legal de închiriere, se susþine ºi modalitatea violentã de evacuare efectuatã de cãtre forþe D.I.A.S. ºi Poliþie.

În urma efectuãrii unor verificãri de cãtre organele de specialitate din cadrul Ministerului de Justiþie a rezultat cã la 7 februarie 2001 Banca Comercialã UNIREA S.A., C.N.S.L.R. FRÃÞIA ºi Societatea Comercialã FRACOM S.R.L. Bucureºti au formulat o cerere pentru punerea în executare a sentinþei civile nr. 9.214 din 30 noiembrie 1998, pronunþatã de Judecãtoria sectorului 5, într-un dosar din 1997, sentinþã rãmasã definitivã ºi executorie, prin decizia Tribunalului Bucureºti, Secþia a III-a civilã.

Prin aceastã sentinþã, instanþa a admis cererea formulatã de C.N.S.L.R. FRÃÞIA ºi cererile de intervenþie în interes propriu formulate de celelalte douã interveniente, a constatat nulitatea absolutã a contractului de închiriere, încheiat între pârât ºi Societatea Comercialã Cotroceni S.A. ºi Partidul Liber Democrat privind imobilul despre care am amintit mai sus. Pentru a pronunþa respectiva decizie, instanþa de apel a reþinut cã Partidul Liber Democrat nu a fost înregistrat în registrul partidelor politice, conform prevederilor art. 17 ºi 19 din Legea nr. 27/1997 a partidelor politice, astfel cã a respins apelul Partidului Liber Democrat, întrucât acesta nu avea capacitate de folosinþã.

Dupã pronunþarea sentinþei ºi dupã ce aceasta a devenit definitivã, s-a format un dosar execuþional la Judecãtoria sectorului 5, iar la 18 februarie a fost emis primul act de executare care se cheamã somaþie. A fost comunicatã somaþia direct domului Nica Leon, preºedintele partidului, iar la 26 februarie s-a solicitat de cãtre executorul judecãtoresc sã se permitã accesul în sediu, în imobil, pentru efectuarea de constatãri prealabile evacuãrii, conform somaþiei despre care v-am vorbit. Întrucât acest acces nu s-a permis, potrivit art. 373, alineatul ultim din Codul de procedurã civilã, organele judecãtoreºti au solicitat concursul organelor de poliþie pentru efectuarea executãrii silite.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Ilie Merce formuleazã douã interpelãri: una cãtre Ministerul Justiþiei, cealaltã cãtre Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþelor, care îmi par a fi cu acelaºi obiect. Îl rugãm pe domnul deputat sã prezinte dezvoltarea interpelãrii ºi apoi pe secretarii de stat Maria Anghelescu ºi Ion ªelaru sã prezinte un punct de vedere.

adresat din nou Camerei Deputaþilor, pentru ca sã se aprecieze asupra oportunitãþii declanºãrii procedurii prevãzute de Legea privind rãspunderea ministerialã. Acest demers al ministrului justiþiei a fost comunicat ºi petentului în rãspunsurile pe care i le-am adresat.

Doamna secretar de stat,

Este un fapt notoriu cã domnul Traian Bãsescu nu mai are calitatea de deputat.

Vã mulþumesc, domnule vicepreºedinte.

Nu aveam intenþia sã mai revin asupra întrebãrii de data trecutã, pentru cã era vorba despre o întrebare vizavi de o sentinþã civilã definitivã ºi irevocabilã, datã în 1997, prin care s-a repus în drepturi directorul general de la Direcþia de control din cadrul Ministerului Transporturilor. Deºi sentinþa, deci, repet, este definitivã ºi irevocabilã, ea nu a fost pusã în aplicare de cãtre Ministerul Transporturilor ºi întrebam, în consecinþã, dacã miniºtrii sunt obligaþi sã respecte hotãrârile instanþelor de judecatã rãmase definitive ºi ce soluþie se gândesc responsabilii în cauzã sã adopte în aceastã situaþie. Vã mulþumesc.

Doamna secretar de stat Maria Anghelescu.

Am sã încep cu ultima parte a susþinerii domnului deputat Ilie Merce privitoare la întrebarea dacã hotãrârile definitive ºi irevocabile se executã.

Despre ce este vorba? În aceastã sentinþã a Judecãtoriei sectorului 1, petiþionarul, care se cheamã ªtefãnescu Gabriel Marian, încã din 1997 a contestat mãsura desfacerii contractului sãu de muncã. Instanþa a dispus reintegrarea sa în funcþia deþinutã anterior, deci a constatat cã mãsura este nelegalã.

Ce s-a întâmplat? La numeroasele sesizãri ale petentului, acesta se plângea cã domnul Traian Bãsescu, în calitate de ministru al transporturilor, refuza cu rea-credinþã, practic, sã-l reintegreze, sã punã în executare acest titlu. Este adevãrat acest lucru, nu ºtiu dacã de bunã sau de rea-credinþã, dar într-adevãr, nu s-a pus în executare. Însã, ce vã pot spune? Întrucât petiþionarul ªtefãnescu Gabriel a depus o plângere penalã împotriva domnului Traian Bãsescu, fost ministru al transporturilor, acuzându-l cã acesta ar fi sãvârºit mai multe fapte prevãzute de legea penalã, în calitate de membru al Guvernului ºi în legãturã cu atribuþiile sale de serviciu, Ministerul Justiþiei a înaintat memoriile petentului domnului preºedinte al Camerei Deputaþilor, deoarece, în conformitate cu prevederile art. 8 din Legea nr. 115/1999 privind rãspunderea ministerialã, numai Preºedintele României, Camera Deputaþilor sau Senatul au dreptul sã cearã urmãrirea penalã a membrilor Guvernului pentru fapte sãvârºite în exerciþiul funcþiunii lor. Deci, potrivit art. 20 din acest act normativ pe care l-am invocat, s-a transmis aceasta organului competent.

Deoarece petentul a continuat sã se plângã la Ministerul Justiþiei, prin adresa din octombrie 2000, ne-am

Este un fapt notoriu, aºa este, domnule deputat, însã este vorba de fapte pe care le-a sãvârºit când avea aceastã calitate, iar contractul de muncã a fost încheiat ºi mãsura a fost luatã când exercita aceastã funcþie de ministru în Guvern.

Dar mi-e teamã cã nu mai putem sã-i ridicãm ceea ce nu mai are, adicã imunitatea. Deci, retroactiv este imposibil.

Ce putem face? Sã vedem, sã primim un rãspuns ºi dupã aceea putem sã sesizãm Parchetul, Ministerul Public ºi pentru abuz în serviciu, ca orice altã persoanã, împotriva intereselor particulare.

Chiar ºi Convenþia Europeanã a Drepturilor Omului vorbeºte de termene rezonabile ºi acestea sunt chiar mai mari decât la noi, dar nu ne lãudãm cu aceasta, ci încercãm sã le mai dregem.

Sã vedem domnul secretar de stat ªelaru ce are de spus.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În conformitate cu prevederile art. 17 din Hotãrârea Guvernului nr. 3 din 2001 privind organizarea ºi funcþionarea Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei, Ministerul Transporturilor s-a desfiinþat, iar Direcþia generalã, controlul ministrului ºi coordonarea inspecþiei de stat în transporturi nu mai existã.

Aºa cum rezultã ºi din copia noii organigrame, aprobatã prin Hotãrârea Guvernului nr. 3 din 2001, Direcþia generalã a controlului ministrului a primit o nouã organizare, iar postul de director general al acesteia este deja ocupat prin concurs, conform prevederilor Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcþionarilor publici.

Prin urmare, postul pe care s-a dispus reintegrarea nu mai existã ºi este imposibilã punerea în executare a dispozitivului sentinþei 17.407 din 03.12.1997, þinând cont ºi de procedura specialã prevãzutã de Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcþionarilor publici.

La data publicãrii Hotãrârii Guvernului nr. 3 privind organizarea ºi funcþionarea Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei, pe rolul Tribunalului Bucureºti, Secþia a V-a civilã ºi de contencios administrativ se afla recursul declarat împotriva sentinþei civile 17.600 din 12.10.2000 a Judecãtoriei sectorului 1 Bucureºti referitoare la daune cominatorii.

În aceste condiþii, sentinþa 17.407 din 03.12.1997 a Judecãtoriei sectorului 1 nu mai poate fi pusã în aplicare, deoarece dispozitivul acesteia nu mai concordã cu situaþia de fapt.

Cu toate acestea, conducerea Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei i-a propus domnului ªtefãnescu Gabriel Marian, prin actul nr. 280 din 05.02.2001, încadrarea la Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei pe un post vacant, conform pregãtirii profesionale, propunere la care domnul ªtefãnescu nu a rãspuns pânã acum.

La data prezentei note, instanþa nu a comunicat nici decizia, nici motivarea acesteia, referitoare la sentinþa civilã nr. 17600 din 12.10.2000 a Judecãtoriei sectorului 1 Bucureºti privind daunele cominatorii. Vã mulþumesc.

Domnule deputat Merce, dacã aveþi comentarii?

Comentarii nu sunt de fãcut. Mulþumesc oricum domnilor reprezentanþi ai Guvernului. Mâhnirea mea rãmâne, totuºi, pentru cã pe fond problemele nu s-au rezolvat ºi argumentele prezentate aici sunt de ordin formal. Nu a existat, deci, interes pentru ca un om sã fie repus în drepturi ºi sã primeascã ºi prejudiciile morale pe care le-a suferit, ca urmare a unor mãsuri dictate ºi aprobate în continuare de ministrul transporturilor, Bãsescu; pe urmã a venit domniºoara ministru Anca Boagiu. Situaþia se menþine în continuare la fel.

Îl schimbi pe un om ºi îi propui un post din funcþia de director general ºi îi propui sã vinã lucrãtor la minister. Aceasta nu este o rezolvare? ªi cine poate sã accepte aºa ceva?!

În sfârºit, nu mai vreau sã comentez, vreau doar sã cred cã mãcar acum Guvernul actual va dovedi mai multã seriozitate vizavi de soarta oamenilor. Vã mulþumesc.

Domnul deputat Damian Brudaºca a formulat o interpelare pentru Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei. Ar trebui sã o dezvolte. Bun. Atunci sã-i transmitã domnul ªelaru, secretarul de stat, rãspunsul în scris.

Doamna deputat Lia-Olguþa Vasilescu a formulat o interpelare pentru Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei.

Vã rog sã dezvoltaþi interpelarea!

De fapt, i-am adresat-o premierului Adrian Nãstase pentru cã vizeazã mai multe ministere.

Se referã la sumele alocate de la bugetul de stat pe anul 2001 pentru susþinerea programelor **Fabricii de Avioane** din Craiova.

**Fabrica de Avioane** din Craiova deruleazã în prezent 4 programe pentru care se aºteaptã finanþare de la buget, precum ºi sprijin pentru recuperarea datoriilor pe care le au societãþile cu capital de stat cãtre aceasta.

Primul program IAR Õ99 **Soim** a demarat în anul 1997 ºi prevede construirea a 44 de avioane de antrenament, compatibile cu standardul impus de NATO.

Lotul de 4 aparate, câte s-au cerut a fi livrate în 2001, este deja gata, motiv pentru care ar fi necesar sã se aloce fonduri pentru alte douã, astfel încât sã se evite deprofesionalizarea forþei de muncã ºi ºomajul tehnic.

Al doilea program este un parteneriat cu **British Aero Systems,** iar pentru derularea lui mai este necesarã suma de 3 milioane dolari sau credite de la EXIMBANK, cu garanþia statului, bani care urmeazã sã fie recuperaþi.

În luna iunie a anului în curs va începe ºi producþia de serie a avioanelor civile, un program în cooperare cu **Foker** din Olanda, iar **Airbus** ºi CESENA ºi-au manifestat deja intenþia de a achiziþiona de la Craiova piese ºi subansamble.

Pentru demararea proiectului sunt, însã, necesari alþi 300.000 de dolari.

Al patrulea program a debutat în 1998 ºi a adus circa 150 miliarde lei venit anual. Este vorba despre un contract încheiat cu S.N.C.F.R. pentru producerea ansamblelor pentru vagoane modernizate de cãlãtori, dar în prezent existã riscul sã fie abandonat, întrucât în 2000 nu au mai fost alocate fonduri de la buget, iar S.N.C.F.R. nu ºi-a mai putut onora o datorie de 40 miliarde lei.

În condiþiile în care **Fabrica de avioane** din Craiova ºia asigurat contracte ferme, fapt deosebit de important, fiindcã majoritatea întreprinderilor din România nici mãcar nu mai gãsesc pieþe de desfacere, dar sã mai aducã ºi beneficii. Vã întreb ce aveþi de gând sã faceþi pentru susþinerea programelor acesteia.

Vã mulþumesc.

Din partea Ministerului Transporturilor va rãspunde domnul Ion ªelaru, secretar de stat.

Din interpelarea domniºoarei deputat, voi rãspunde strict la problemele care vizeazã ministerul nostru.

În anul 1998, conducerea Ministerului Transporturilor a aprobat programul de modernizare a 300 de vagoane de cãlãtori. În cadrul acestui program, S.N.C.F.R. Cãlãtori, pe baza caietului de sarcini, a purtat discuþii cu potenþiali furnizori, producãtori de subansamble, pentru modernizarea acestor vagoane.

Având în vedere complexitatea produselor care necesitã utilaje ºi S.D.V.-uri de înaltã tehnicitate, personal calificat corespunzãtor, un timp de asimilare foarte scurt, precum ºi faptul cã C.F.R. Cãlãtori urmãrea achiziþionarea pieselor ºi subansamblelor de schimb necesare la întreþinerea în exploatare, conducerea C.F.R. Cãlãtori a ales ca partener pentru unele repere S.C. **Avioane** S.A. Ñ Craiova. Din reperele fabricate de aceasta, menþionãm: uºi pivotante, uºi intercomunicaþie, scaune, portbagaje, plasã, uºã specialã, cutie de resturi ambraz. Aceste subansamble se prezintã la nivelul cerinþelor euro- pene în domeniu, definite în baza prescripþiilor tehnice ale Uniunii Internaþionale a Cãilor Ferate, creând premisele asigurãrii în viitor a unui parc de vagoane care sã ofere publicului cãlãtor condiþii de confort corespunzãtoare.

Începând cu anul 1998, între C.F.R. Cãlãtori ºi S.C. **Avioane** S.A. a fost încheiat un contract de vânzarecumpãrare pentru produsele menþionate anterior, necesare la modernizarea vagoanelor de cãlãtori, completat ulterior pe acte adiþionale, astfel încât la sfârºitul anului 2000 S.N.C.F.R. Cãlãtori deþine în parcul propriu un numãr de 240 vagoane modernizate, clasa I ºi clasa a II-a.

Societatea de administrare active feroviare SAF S.A. Bucureºti a achiziþionat de la S.C. **Avioane** Craiova, în anul 2000, aceleaºi componente necesare reabilitãrii vagoanelor de cãlãtori ca ºi C.F.R. Cãlãtori, în valoare de 43 de miliarde de lei. În prezent, SAF se aflã în incapacitate de a-ºi plãti furnizorii, datoritã gestionãrii defectuoase a unor contracte externe, care nu au generat veniturile prognozate. Pânã în prezent, SAF a achitat din datoriile cãtre **Avioane** Craiova numai suma de 3 miliarde 500 de milioane de lei.

Pentru a rezolva o parte din datoriile SAF, o parte din echipamentele achiziþionate, în valoare de 25 de miliarde de lei, au fost transferate cãtre C.F.R. Cãlãtori, care a achitat pentru aceasta suma de 12 miliarde de lei, diferenþa urmând a fi achitatã în luna aprilie, dupã primirea alocaþiei bugetare. Mai rãmâne o datorie de 14 miliarde de lei, pe care SAF o va achita în momentul în care va reuºi sã-ºi rezolve problemele cu propriii clienþi, care îi datoreazã venituri pentru prestaþii efectuate. Bugetul de venituri ºi cheltuieli al SAF pe anul 2001 prevede lichidarea datoriilor ºi obþinerea unui profit de 54 de miliarde lei. Acþiunile SAF în acest moment sunt orientate pentru valorificarea rapidã a activelor prin vânzare ºi prin obþinerea de lichiditãþi necesare achitãrii datoriilor existente.

Domniºoara deputat.

Aº dori ca interpelarea sã fie transmisã ºi ministrului de finanþe, întrucât pe mine nu m-a interesat sã aflu ce anume se produce la **Fabrica de avioane** Ð asta ºtiam ºi eu, mulþumesc domnului secretar de stat cã mi-a spus, totuºi. Pe mine mã intereseazã dacã **Fabrica de avioane** va primi bani pentru cele 4 programe derulate.

Vã mulþumesc.

Sã fie transmisã interpelarea ºi cãtre Ministerul de Finanþe.

## Stimaþi colegi,

Permiteþi-mi sã vã informez cã în cursul acestei dupãamieze, mai precis la ora 18,00, Comitetul ordinii de zi s-a întrunit ºi a aprobat procedurã de urgenþã pentru proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 118/1996 privind constituirea ºi utilizarea Fondului special al drumurilor publice, primit de la Guvern.

În fond a fost sesizatã Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, iar pentru avize Ñ Comisia pentru industrii ºi servicii ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Cu aceasta, vã mulþumim pentru participare. Ne vedem mâine la ora 8,30.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 19,12._

## Regia Autonomã **”MONITORUL OFICIALÒ C Â ª T I G Ã T O A R E a Premiului Român pentru Calitate J.M. Juran Ñ ediþia 2000**

Calitatea Ñ o necesitate obiectivã, într-un proces continuu de îmbunãtãþire . Este determinatã de creºterea concurenþei interne ºi externe, în special datoritã numãrului mare de noi tipografii, ºi de exigenþele deosebite privind acurateþea textului tipãrit ºi operativitatea necesarã pentru asigurarea în timp real a difuzãrii publicaþiilor în þarã ºi în strãinãtate.

Conceput dupã modelul EFQM (European Foundation for Quality Management), Premiul Român pentru Calitate J.M. Juran reprezintã cea mai prestigioasã recunoaºtere naþionalã a unor performanþe manageriale la nivelul excelenþei, obþinute de organizaþii din România.

Fundaþia Premiul Român pentru Calitate J.M. Juran a luat fiinþã în anul 1998 din iniþiativa unui grup de 11 organizaþii profesionale, apolitice ºi fãrã scop lucrativ, unele specializate în domeniile ingineriei ºi managementului calitãþii, altele de largã reprezentativitate profesionalã naþionalã.

> Consiliul Director al FUNDAfiIEI, analiz‚nd raportul echipei de evaluare Conducerea regiei a stabilit ca obiectiv al strategiei generale de dezvoltare

> ∫i Óncheierea juriului competi˛iei pe anul 2000privind clasificarea candida˛ilor implementarea sistemului calitãþii, calitatea fiind consideratã principalul vector al excelenþei în afaceri. S-a urmãrit optimizarea mijloacelor, a proceselor ºi a

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti,

cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti,

ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78,

E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 44/27.III./2001 conþine 28 de pagini.**

Preþul 20692 lei