Stenogramă plen

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Invit pe domnii deputaþi în salã ºi îl rog pe domnul secretar Mohora sã vinã la prezidiu.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Vã rog sã vã aºezaþi ºi sã-mi permiteþi sã declar deschisã ºedinþa de astãzi a Camerei Deputaþilor, anunþându-vã cã din totalul de 345 de deputaþi sunt prezenþi 291, absenþi 54, din care 42 participã la alte activitãþi.

Cu acestea intrãm în ordinea de zi. Doresc, în primul rând, sã vã prezint informarea cu privire la iniþiativele legislative înregistrate la Camera Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 65/2001 privind trecerea cu titlu gratuit a unor imobile situate în municipiul Bucureºti din patrimoniul Direcþiei Generale a Vãmilor în proprietatea publicã a statului ºi a Agenþiei Naþionale pentru Locuinþe. Cu acest proiect a fost sesizatã, în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, iar pentru avize, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Termen de depunere a raportului, 21 mai 2001. Proiectul urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 38/1999 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 46/1996 privind pregãtirea populaþiei pentru apãrare, reexaminat ºi adoptat de Senat în ºedinþa din 7 mai 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate, în vederea reexaminãrii, urmãtoarele comisii: Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, iar pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Termen de depunere a raportului, tot 21 mai 2001. Proiectul urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

Proiectul de Lege privind prelucrarea datelor cu caracter personal ºi protecþia vieþii private în sectorul telecomunicaþiilor, adoptat în Senat în ºedinþa din 4 mai 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond, Comisia pentru tehnologia informaþiilor ºi comunicaþiilor, iar pentru avize, Comisia pentru industrii ºi servicii, Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Termen de depunere a raportului, 30 mai 2001.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 21/2001 pentru suspendarea aplicãrii Ordonanþei Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor ºi serviciilor de piaþã, adoptat de

Senat în ºedinþa din 4 mai 2001. Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond, Comisia pentru industrii ºi servicii, iar pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe, bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Termenul de depunere a raportului, 21 mai 2001. Proiectul urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor ºi serviciilor de piaþã, adoptat de Senat la 4 mai 2001. Cu acest proiect de lege a fost sesizatã: în fond, Comisia pentru industrii ºi servicii, iar pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe, bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Termen de depunere a raportului, 12 iunie 2001.

Propunerea legislativã cu privire la despãgubirea cetãþenilor din zona ”Clisura DunãriiÒ care au fost expropriaþi în perioada 1964-1989 în vederea construirii Hidrocentralei Porþile de Fier I, iniþiatã de doi deputaþi. Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate: în fond, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, iar pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe, bãnci, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic. Termenul de depunere a raportului, 12 iunie 2001.

Propunere legislativã privind Legea sãnãtãþii mintale, iniþiatã de domnul deputat Mircea Ifrim, P.R.M. Cu aceastã propunere legislativã a fost sesizatã, în fond, Comisia pentru sãnãtate ºi familie, iar pentru avizare, Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale, Comisia pentru buget, finanþe, bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Termen de depunere a raportului, 12 iunie 2001.

Propunerea legislativã pentru declararea Complexului muzeal ”Casa memorialã Octavian GogaÒ din Ciucea, judeþul Cluj, drept obiectiv de patrimoniu de importanþã naþionalã, iniþiatã de domnul deputat Damian Brudaºca, P.R.M. Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate: în fond, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, iar pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe, bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Termen de depunere a raportului 12 iunie 2001.

În continuare o sã vã prezint o notã cu legile depuse la Secretariatul general al Camerei Deputaþilor, în vederea exercitãrii de cãtre dumneavoastrã a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale, potrivit art. 17 din Legea nr. 47/1992:

Ñ Legea privind privatizarea societãþilor comerciale ce deþin în administrare terenuri proprietate publicã ºi privatã a statului cu destinaþie agricolã ºi înfiinþarea Agenþiei Domeniilor Statului.

Ñ Legea pentru respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 91/2000 privind organizarea sistemului naþional de formare a personalului din învãþãmântul preuniversitar.

Ñ Legea pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 115/2000 privind parteneriatul social în educaþie ºi formarea profesionalã iniþialã. Permiteþi-mi, în continuare, sã adoptãm constituirea unor comisii de mediere. Prima este comisia pentru medierea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 125/2000 privind declararea oraºului Sulina, jud. Tulcea, ºi a zonei înconjurãtoare ca obiective de interes naþional. Au fost propuºi urmãtorii deputaþi: Mihai Mãlaimare, Moldovan Carmen Ileana, Moldoveanu Eugenia din partea Grupului parlamentar al P.D.S.R., social-democrat ºi umanist; Bãlãeþ Miticã, Lari Iorga Leonida din Grupul parlamentar al P.R.M.; Lepºa Sorin Victor ºi Toader Mircea Nicu din Grupul parlamentar al P.D.-ului.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Comisia pentru medierea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 201/2000 pentru crearea cadrului instituþional necesar funcþionãrii Centrului Regional al Iniþiativei de Cooperare în Sud-Estul Europei pentru combaterea infracþionalitãþii transfrontaliere.

Din partea Grupului P.D.S.R. au fost propuºi: Ana Gheorghe, Gheorghiu Viorel, Popescu Virgil, iar din partea Grupului parlamentar al P.R.M., Bucur Constantin, Andrei Zeno. Un reprezentant din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., Toro Tiberiu, ºi, din partea Grupului parlamentar al minoritãþii naþionale, Dorel Dorian.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Comisia de mediere pentru proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 207/2000 privind modificarea ºi completarea Codului penal ºi a Codului de procedurã penalã.

Din partea Grupului parlamentar al P.D.S.R.-socialdemocrat ºi umanist au fost propuºi domnii deputaþi: Bãdoiu Cornel, Minodora Cliveti, Neagu Ion. Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., Jipa Florina Ruxandra, Moiº Vãsãlie. Din partea Grupului parlamentar al P.D., Pop Emil, iar din partea Grupului parlamentar al P.N.L., Mogoº Ioan.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Ultima comisie este cea cu privire la medierea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 133/2000 privind învãþãmântul universitar ºi postuniversitar de stat cu taxã.

Înainte de prezentarea propunerii?

Da.

Poftiþi.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Acest proiect de lege a nãscut multe pasiuni, în special la Senat. Este vorba de acel celebru, de acum, 25% acceptaþi fãrã taxã ºi restul dupã ce, în prealabil, se stabileºte ºi în ce condiþii.

Nu ºtim din ce motive nu s-a respectat configuraþia politicã a Camerei, ajungându-se în situaþia ca P.D.S.R. sã aibã 4 reprezentanþi, P.R.M., un reprezentant, U.D.M.R., unul, P.N.L., unul.

În situaþia în care grupul nostru parlamentar are drept coeficient 1,72% ºi ne-a dat un reprezentant Ð 0,72 i-am pierdut. P.D.S.R.-ul are 3,14 ºi a luat 4.

A luat 3, domnule deputatÉ

Unu l-a cedat, chipurile, P.D.-ului.

În acest mod, s-a ajuns la situaþia ca P.D.S.R.-ul, pe ansamblul comisiei de mediere, sã aibã 7 membri, iar ceilalþi sã aibã tot 7. Adicã s-a asigurat o majoritate confortabilã cu votul preºedintelui. Deci nu mai este vorba de o mediere, efectiv, ci este vorba de un dictat. Vã rog sã luaþi act de acest lucru ºi sã supuneþi configuaþia, cel puþin pentru Camerã, conform algoritmului stabilit.

Altfel, va ieºi ceva pe care o sã-l regrete tocmai cei care au vrut sã iasã altceva.

Vã mulþumesc.

## Stimate domnule deputat,

Regret cã dumneavoastrã nu aþi fost reprezentat în Biroul permanent. Partidul dumneavoastrã a hotãrât altfel. Acolo s-a discutat în amãnunt modul de calcul al algoritmului ºi aºa a rezultat. Nu puteþi contesta calculele matematice ºi nu puteþi contesta nici dreptul unui grup parlamentar de a ceda un loc altuia. Îl rog pe domnul secretar Niþã, dacã este prezent, sã vã explice.

Domnule secretar Niþã, vã rog frumos sã explicaþi domnului deputat Stanciu alcãtuirea comisiei de mediere pentru Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 133/2001, ceea ce aþi fãcut ºi la Biroul permanent.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Deci algoritmul este stabilit pe o formulã matematicã în care P.D.S.R.-ul are 3,14, P.R.M., 2 ºi ceva, deci lucrurile acestea s-au stabilit pe o formulã matematicã. În funcþie de negocieri ºi în funcþie de adunarea zecimalelor, în timp, o formaþiune politicã sau alta creºte sau scade. Deci... Sau din negocierile care au loc între grupurile politice, de asemenea, într-o anumitã perioadã un grup politic poate sã ia un numãr de deputaþi mai mare, ºi într-o perioadã mai scurtã de timp, un numãr mai mic. Din acest motiv ºi algoritmul care s-a stabilit la ordonanþa respectivã Ð aºa a ieºit din calculul matematic, nu facem nimic... adãugiri sau... ”din burtãÒ. Totul este pe bazã matematicã.

De aceea, am ºi invitat, am fãcut ºi o notã la Grupul parlamentar al P.R.M., dacã sunt nemulþumiri sau sunt alte calcule sã pofteascã la noi la calculator ºi pe baza formulelor matematice sã verifice dacã noi am fost corecþi sau nu. Vã invit la mine la birou ºi sã stabilim acest lucru. Un reprezentant al dumneavoastrã.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimate domnule deputat Stanciu, aritmetic aºa s-a decis. Dacã doriþi un deputat în plus în comisia de mediere, singura variantã este sã rugaþi pe colegii noºtri de la U.D.M.R., P.N.L. sau P.D. sã vã cedeze singurul loc pe care îl au.

În consecinþa rezultatului aritmeticii,

Vã mulþumesc, doamnã ministru.

Nu i-aþi citat nominal, domnule preºedinte.

Cum sã nu?! Deci: Andronescu Ecaterina, Andea Petru, Antonescu Napoleon Nicolae, din partea Grupului parlamentar al P.D.S.R.; Stanciu Anghel Ð Grupul parlamentar al P.R.M.; Dumitrescu Cristian Sorin Ð Grupul parlamentar al P.D.; Ionescu Anton Ð Grupul parlamentar al P.N.L., ºi Asztalos Ferenc Ð Grupul parlamentar al U.D.M.R..

Cine este pentru aceastã componenþã a comisiei de mediere? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? 33. Insuficiente pentru a se schimba componenþa.

Cu majoritate de voturi a fost adoptatã componenþa comisiei de mediere.

Intrãm în dezbaterea proiectelor înscrise astãzi pe ordinea de zi.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenþiei dintre România ºi Statele Unite Mexicane pentru evitarea dublei impuneri ºi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit ºi pe capital, semnatã la Ciudat de Mexico la 20 iulie 2000. Iniþiatorul este rugat sã prezinte acest proiect de lege.

Din partea Comisiei pentru buget, finanþe, bãnci, domnul deputat Grigoraº.

Vã rog sã prezentaþi raportul.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

În urma examinãrii proiectului de Lege pentru ratificarea Convenþiei dintre România ºi Statele Unite Mexicane pentru evitarea dublei impuneri ºi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit ºi pe capital, Comisia pentru buget, finanþe, bãnci a hotãrât ca proiectul de lege sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor, în forma prezentatã.

S-au avut în vedere avizele favorabile de la Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi ºi, respectiv, Comisia de politicã externã. Menþionez, de asemenea, cã proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Dacã din partea dumneavoastrã doreºte cineva sã participe la dezbaterile generale? Nu.

Trecem la dezbaterea legii pe articole.

## **Doamna Maria Manolescu** Ñ _secretar de stat în_

_Ministerul Finanþelor Publice_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnilor parlamentari,

La data de 20 iulie 2000 a fost semnatã Convenþia dintre România ºi Statele Unite Mexicane pentru evitarea dublei impuneri ºi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit ºi pe capital. Textul Convenþiei este în concordanþã cu modificãrile intervenite în legislaþia fiscalã din þara noastrã dupã 1 ianuarie 1990 ºi cu practica promovatã de România în acest domeniu. Cotele de impozit pentru impunerea veniturilor reglementate prin convenþie trateazã veniturile realizate sub formã de dobânzi ºi redevenþe, dobânzile plãtite de un stat contractant pentru un împrumut acordat de celãlalt stat contractant, veniturile ce reprezintã dividendele realizate de rezidenþii unuia din statele contractante din celãlalt stat, profiturile realizate de un ºantier de construcþii, precum ºi cele garantate de un proiect de montaj ori instalare. De asemenea, sunt prevãzute venituri din activitãþi dependente, venituri obþinute sub formã de burse, venituri din activitãþi artistice sau sportive, precum ºi alte categorii de venituri.

Asupra titlului dacã aveþi vreo obiecþiune? Nu aveþi. Se considerã votat, în unanimitate.

Asupra articolului unic care cuprinde dispoziþia de ratificare a Convenþiei pentru evitarea dublei impuneri ºi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit ºi pe capital, semnat între România ºi Statele Unite Mexicane, convenþie care se aflã anexatã.

Dacã aveþi obiecþiuni la acest articol ºi la convenþie? Nu aveþi. Se considerã votat, în unanimitate.

Stimaþi colegi,

Vã informez cã suntem în prezenþa unui proiect cu caracter ordinar. Având în vedere cã nu existã discuþii contradictorii,

## **Domnul Cristian Colþeanu** Ñ _secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

## Onoraþi parlamentari,

Analiza schimburilor comerciale bilaterale evidenþiazã faptul cã, în ultima perioadã, ele înregistreazã o tendinþã generalã de scãdere, nivelul acestora situându-se în 1999 la 163 de milioane, faþã de performanþa de 260 de milioane înregistratã în 1997. Situaþia este determinatã în mare parte de faptul cã exportatorii din România, precum ºi cei din Statul Israel au avut în ultimii ani condiþii mai puþin favorabile pe pieþele reciproce în raport cu regimul comercial acordat altor þãri terþe cu care România ºi Statul Israel au deja acorduri preferenþiale.

În acest context, încheierea unui acord de comerþ liber între România ºi Statul Israel a devenit o necesitate, astfel încât semnarea lui a fost posibilã la 30 ianuarie 2001 la Bucureºti, perioadã în care pânã la semnarea acordului au fost consultate permanent pe timpul negocierilor atât mediile de afaceri, cât ºi toate instituþiile, astfel încât sã fie posibilã o negociere cât mai eficientã. Acordul conþine prevederi similare cu celelalte acorduri de acest gen, încheiate între cele douã þãri, îndeosebi cu acorduri europene de asociere la Uniunea Europeanã ºi CEFTA, adaptate, desigur, la specificul relaþiilor comerciale bilaterale. Acordul prevede totodatã crearea în cursul unei perioade de tranziþie, care se va încheia la 1 ianuarie 2004, a unei zone de comerþ liber între cele douã þãri, cu respectarea prevederilor în materie ale organizaþiilor mondiale a comerþului.

Doresc sã precizez, de asemenea, cã, în conformitate cu practica internaþionalã în domeniul negocierilor agricole, în acordul bilaterial dintre România ºi Statul Israel a fost prevãzutã o clauzã evolutivã care va permite convenirea în viitor de noi facilitãþi în materie, conform intereselor partenerilor.

Acordul conþine, de asemenea, prevederi care dau posibilitarea adoptãrii de mãsuri de apãrare comercialã Ð salvgardarea antidopping, în conformitate cu regulile internaþionale în materie. Prevederile acordului nu contravin dispoziþiilor cuprinse în Constituþia României ºi þin seama de acordurile de asociere pe care România ºi Statul Israel le au cu Uniunea Europeanã, precum ºi de obligaþiile asumate de ambele state pe plan internaþional. Doresc numai sã adaug cã, de curând, Ambasada Israelului ne-a notificat privind îndeplinirea formalitãþilor de ratificare de cãtre Statul Israel.

ªi eu vã mulþumesc, domnule ministru. Din partea comisiei sesizate în fond, domnul preºedinte Antal Istv‡n, Comisia pentru industrii ºi servicii.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Vã informez cã acest proiect de lege a fost adoptat de Senat în ºedinþa din 23 aprilie 2001. Obiectul de reglementare al proiectului de lege vizeazã instituirea unui regim de comerþ liber care sã permitã amplificarea schimburilor comerciale ºi a cooperãrii economice bilaterale în beneficiul ambelor state ca o premisã pentru crearea în

viitor a unei zone de comerþ liber între România ºi Israel. Comisia de industrie ºi servicii, la întocmirea raportului, a avut în vedere avizele pozitive transmise de Comisia pentru politicã externã ºi de cãtre Consiliul Legislativ.

Stabilirea listei produselor industriale sensibile la importul României din Statul Israel s-a fãcut dupã consultarea factorilor interesanþi, agenþi economici români din sectorul industrial, asociaþiile profesionale, direcþiile industriale din fostul Minister al Industriei ºi Comerþului. Acordul cuprinde prevederi privind liberalizarea comerþului cu produse industriale prin eliminarea treptatã a taxelor vamale pe o perioadã de 3 ani. Þin sã vã citez din protocolul care face parte integrantã ºi la care se face o referire în art. 2 al acestui proiect de lege ultimul punct: ”Fiecare parte va asigura ca schema de liberalizare stabilitã în acest protocol sã nu fie în mod negativ afectatã de nici o schimbare în clasificarea tarifarã la importul sãu, inclusiv de apariþia a unor noi poziþii tarifare.Ò În forma sa actualã, acordul rãspunde cerinþelor pieþei concurenþiale ºi creeazã un cadru juridic corespunzãtor pentru dezvoltarea relaþiilor dintre cele douã þãri.

În conformitate cu art. 60 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, Comisia pentru industrii ºi servicii a examinat proiectul de lege în ºedinþa din 9 mai 2001 ºi a hotãrât, cu unanimitate de voturi, sã supunã plenului Camerei Deputaþilor spre dezbatere ºi adoptare proiectul de lege în forma adoptatã de Senat.

În raport de obiectul ºi conþinutul sãu, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

ªi eu vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege pe articole.

Asupra titlului proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului de comerþ liber dintre Guvernul României ºi Guvernul Statului Israel aveþi obiecþii? Nu sunt. Se considerã votat în unanimitate.

Asupra articolului unic care cuprinde Dispoziþia de ratificare a Acordului de comerþ liber, acord pe care îl aveþi în anexã? Dacã asupra acestora aveþi vreo obiecþiune? Nu sunt. Se considerã votat în unanimitate.

Având în vedere cã nu sunt discuþii cu privire la acest acord ºi cã el are un caracter ordinar, fiind suficient pentru adoptarea acestuia votul majoritãþii simple, îl supun la vot. Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

În continuare, este înscris pe ordinea de zi raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic.

Vã amintesc, legea are un caracter organic. Urmãriþi, vã rog, textul comisiei de mediere. La pct. 1 comisia ne propune textul Camerei Deputaþilor cu privire la articolul unic punctul 23, art. 40 alin. 3.

În aceste condiþii, potrivit Regulamentului Camerei Deputaþilor, textul nu se mai supune dezbaterii sau votului dumneavoastrã. La punctul 2, cel cu privire la articolul unic, punctul 25, art. 48 alin. 1, comisia de mediere ne propune textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt.

Cine este pentru textul Senatului? Vã rog sã vã exprimaþi votul. Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Unanimitate.

Fiind vorba de o lege cu caracter organic, vom supune acest raport votului final de mâine.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 142/2000 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Agenþiei SAPARD pentru implementarea tehnicã ºi financiarã a instrumentului special de preaderare pentru agriculturã ºi dezvoltare ruralã. Lege cu caracter ordinar.

, 3.2 lit.a), 3.8, 4.1.1, 4.3, 5.6, varianta Senatului.

Comisia ne propune varianta Senatului.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

La punctul 4, cel cu privire la anexa IV, comisia ne propune tot textul Senatului, în unanimitate.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

- Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri?

- Votat în unanimitate.

Suntem în prezenþa unei legi cu caracter organic ºi, în aceste condiþii, o vom supune votului final în ºedinþa de mâine.

Urmãtorul proiect de lege cu caracter ordinar, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 25/2001 privind unele mãsuri pentru susþinerea Programului de restructurare pe anul 2001, prin garantarea unui credit pentru Societatea Comercialã Compania Naþionalã de Transporturi Aeriene Române Ð TAROM Ñ S.A.

Fiind vorba de o ordonanþã de urgenþã, se aplicã procedura de urgenþã ºi, în consecinþã, invit Biroul Comisiei pentru politicã economicã, sesizatã în fond, sã facã propunerile cu privire la desfãºurarea dezbaterilor.

Comisia pentru politicã economicã, poftiþi!

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia pentru politicã economicã a luat în discuþie proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 25/2001 privind unele mãsuri pentru susþinerea Programului de restructurare pentru anul 2001 prin garantarea unui credit pentru S.C. ”Compania Naþionalã de Transporturi Aeriene Române Ñ TAROMÒ Ñ S.A.

În urma examinãrii proiectului, comisia propune ca acesta sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare cu un amendament.

Fiind procedurã de urgenþã, propun 5 minute per total ºi un minut pentru fiecare intervenþie.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Cine este pentru repartizarea acestor timpi de dezbatere? Mulþumesc.

Împotrivã? Abþineri?

Votat în unanimitate.

8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/24.V.2001

Trecem la dezbaterea proiectului de lege ºi a ordonanþei de urgenþã.

Vã rugãm sã urmãriþi în paralel proiectul legii, ordonanþa ºi raportul comisiei.

Asupra titlului proiectului de lege nu a fãcut amendamente comisia.

Dacã dumneavoastrã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Se considerã votat în unanimitate.

Asupra cuprinsului articolului unic, care conþine dispoziþia de aprobare a ordonanþei, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanþei de urgenþã dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Se considerã votat în unanimitate.

Asupra art. 2 alin. 1 ºi 2, comisia nu a avut obiecþiuni.

Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Asupra art. 2 alin. 3 urmãriþi, vã rog, amendamentul comisiei, singurul amendament.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendament? Nu aveþi.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri?

Votat amendamentul în unanimitate. În consecinþã,

alin. 2 va avea formularea cuprinsã în amendament.

La alin. 4 dacã dumneavoastrã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Nu aveþi.

Se considerã votat în unanimitate.

La art. 3 ºi 4 din ordonanþã, dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut.

Se considerã votat în unanimitate.

Având în vedere cã nu au existat discuþii contradictorii, cã ne aflãm în faþa unui proiect de lege cu caracter ordinar pentru care este suficient, potrivit art. 74 alin. 2, votul majoritãþii simple,

## Stimaþi colegi,

Comisia vã propune un timp de discuþie de 5 minute ºi luãri de poziþie de un minut.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã repartizare a timpilor de dezbatere? Mulþumesc.

Cine este împotrivã? Abþineri?

Votat în unanimitate.

Dacã doreºte cineva sã ia cuvântul? Nu doreºte. Urmãriþi, în aceste condiþii, în paralel, raportul comisiei,

care cuprinde douã amendamente, ºi urmãriþi proiectul de lege ºi ordonanþa în paralel cu raportul comisiei.

Asupra titlului proiectului de lege dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastrã.

Se considerã votat în unanimitate.

La articolul unic vã rog sã urmãriþi amendamentul de

- la punctul 1 din raport, care are o uºoarã ameliorare. Dacã aveþi observaþii la acest amendament? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?

Votat în unanimitate.

În consecinþã, articolul unic va avea formularea cuprinsã în amendament.

La titlul ordonanþei de urgenþã, comisia nu a avut obiecþii. Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu aveþi.

Se considerã votat în unanimitate.

La art. I punctele 1, 2 ºi 3, comisia nu a avut amendamente. Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu aveþi obiecþiuni. Se considerã votat în unanimitate.

La pct. 4 alin. 3, vã rog sã urmãriþi amendamentul de la pct. 2 din raport. Dacã aveþi obiecþiuni la acest amendament?

Poftiþi, domnule deputat.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

La punctul 2 din raport apare un amendament din partea doamnei deputat Smaranda Dobrescu ºi care a fost acceptat de cãtre comisie. Vreau sã precizez de la bun început un lucru, ºi anume cã, dupã cum observaþi, la acest punct, ordonanþa ºi-a propus completarea unor drepturi pentru soþiile supravieþuitoare ale persoanelor persecutate, ºi anume, scutirea de plata impozitelor ºi taxelor locale, precum ºi de plata impozitului pe salarii.

Doamna deputat Smaranda Dobrescu propune eliminarea acestei prevederi din ordonanþã, pe motivul cã Ordonanþa Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit abrogã alin. 1 al art. 6 din Decretul-lege nr. 118/1990. Aici, doamna deputat are perfectã dreptate.

De fapt a avut intenþia sã aducã la acelaºi numitor comun aceastã ordonanþã cu privire la impozitul pe venit ºi Decretul-lege nr. 118/1990. Însã nici doamna Smaranda Dobrescu ºi nici comisia nu au fost atente la un lucru, cã acest text din ordonanþa pe care o discutã se referã nu numai la scutirea de plata impozitului pe salariu, dar ºi la scutirea de plata impozitelor ºi taxelor locale. Or, scutirea de plata impozitelor ºi taxelor este în vigoare ºi funcþioneazã. Vã daþi seama ce se întâmplã acum la mijlocul anului 2001, când aceastã scutire de plata impozitelor ºi taxelor locale funcþioneazã de la începutul anului?

Noi, prin aceastã abrogare propusã de doamna Smaranda Dobrescu ºi acceptatã de comisie, eliminãm un drept câºtigat. Eu aº vrea sã ascult de aceastã datã, dacã e posibil, poziþia doamnei Smaranda Dobrescu care reprezintã comisia. În aceeaºi mãsurã ºi opinia iniþiatorului.

Da, domnule deputat.

Doamna preºedintã, aveþi cuvântul sã vã susþineþi raportul ºi sã rãspundeþi iniþiatorului amendamentului respins de cãtre dumneavoastrã.

## Domnule preºedinte,

Aºa cum a fost Ordonanþa de urgenþã nr. 73/1999, ea a abrogat alin. 1 al art. 6, fãrã sã spunã dacã se referã la impozitul pe venit sau la impozitele locale, taxe ºi impozite locale. Fiind un alineat abrogat, noi nu am avut ce sã facem decât sã ne aliniem formal la aceastã abrogare. Cu alte cuvinte, dacã se doreºte, dacã iniþiatorul ar fi dorit sã facã excepþie la impozitele ºi taxele locale, ar fi trebuit sã vinã cu un text acoperitor, poate în legea privind taxele locale, în care sã spunã cã aceastã categorie este exceptatã.

Deci, din punctul nostru de vedere, noi trebuia sã ne aliniem la legislaþia existentã, care spune cã abrogã alin. 1.

Vã reamintesc cã noi am trimis acest proiect la comisie pentru un raport suplimentar, raport care pânã în prezent nu a fost remis. În consecinþã, vom amâna dezbaterea acestui proiect pânã când Comisia pentru muncã ne va trimite raportul suplimentar.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 18/2001 pentru modificarea Legii 188/2000 privind executorii judecãtoreºti. Procedurã de urgenþã. Lege organicã.

Rog comisia sesizatã în fond, mai exact, Comisia juridicã...Comisia juridicã! Vã rog sã invitaþi Comisia juridicã în salã.

Pânã atunci, luãm urmãtorul proiect, cel privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 20/2001 pentru stabilirea unor mãsuri referitoare la administrarea companiilor, societãþilor naþionale ºi a celorlalte societãþi comerciale la care statul sau o autoritate a administraþiei publice locale este acþionar majoritar.

Lege cu caracter ordinar. Este vorba de o ordonanþã de urgenþã. Vom urma procedura de urgenþã ºi rog Comisia pentru politicã economicã sã ne facã propuneri cu privire la desfãºurarea dezbaterilor, mai exact, delimitarea lor.

Poftiþi, domnule deputat.

Din partea iniþiatorului?

## **Domnul Petre Cioltoº** _Ñ secretar de stat în Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Referitor la acest amendament, aº vrea sã menþionez faptul cã la amendamentul respectiv, când a fost iniþiatã aceastã ordonanþã de urgenþã, nu s-a pus problema scutirii sau nescutirii de taxe locale.

Ca atare, aº avea propunerea ca pentru a se analiza mai exact situaþia în acest caz, acest proiect de ordonanþã sã fie înapoiat comisiei ºi sã analizãm mai la detaliu acest aspect.

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte,

Am auzit opinia iniþiatorului prin care s-a propus retrimiterea la comisie pentru o analizã mai atentã a problemei, cu care de fapt ºi eu sunt de acord.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi,

Aþi reþinut motivaþia amendamentului respins de cãtre comisie, precum ºi opinia iniþiatorului, care solicitã retrimiterea la comisie pentru a verifica din nou concordanþa dintre cele douã soluþii.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc.

Cine este pentru aceastã repartizare a timpilor de dezbatere? Mulþumesc.

Împotrivã?

Abþineri? Nu sunt.

În unanimitate, s-a adoptat aceastã delimitare a timpilor de dezbatere.

Dacã doreºte cineva sã facã observaþii preliminare, sã le facã. Comentarii preliminare? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege pe articole ºi a ordonanþei.

Asupra titlului dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Se voteazã în unanimitate.

Asupra textului articolului unic, care cuprinde dispoziþia de aprobare a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului, dacã sunt obiecþiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastrã. Se considerã votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanþei de urgenþã dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastrã. Se voteazã în unanimitate.

Asupra art. 1, 2, 3, 4, dacã existã obiecþiuni? Comisia

nu a avut amendamente. Nici dumneavoastrã. Se voteazã în unanimitate.

Asupra art. 5 ºi ultimul, dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut amendamente? Nu.

10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/24.V.2001

Se voteazã în unanimitate.

Fiind vorba de o lege cu caracter ordinar cu privire la care nu s-au manifestat puncte de divergenþã, fiind suficientã pentru adoptarea acestui proiect de lege majoritatea simplã a celor prezenþi, vã

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Comisia juridicã a examinat Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 18/2001 privind modificarea Legii nr. 188/2000 privind executorii judecãtoreºti ºi a apreciat cã modificãrile aduse Legii 188/2000 privind executorii judecãtoreºti în aceastã ordonanþã se impun de urgenþã pentru a exista temei legal privind funcþionarea birourilor de executori judecãtoreºti. În consecinþã, vã propunem spre dezbatere ºi adoptare proiectul de lege în forma adoptatã de Senat în ºedinþa din 2 mai 2001. Timp de dezbatere, 3 minute.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule deputat Timiº.

Aþi reþinut ºi propunerea comisiei cu privire la soluþia finalã, ca ºi propunerea de repartizare a timpilor de dezbatere. Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? Nu sunt. Mulþumesc.

S-a aprobat în unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Asupra titlului dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Se considerã votat în unanimitate.

Asupra articolului unic, care cuprinde dispoziþia de aprobare, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Se considerã votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanþei de urgenþã dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Se considerã votat în unanimitate.

Asupra articolului unic al ordonanþei dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut.

Se considerã votat în unanimitate, dacã nici dumneavoastrã nu aveþi.

Fiind vorba de o lege cu caracter organic, o vom supune votului final în ºedinþa de mâine.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 34/2001 privind constituirea Comisiei de privatizare la Societatea Comercialã SIDEX Galaþi. Procedurã de urgenþã.

Rog Comisia economicã sã propunã timpii de dezbatere.

## Domnule preºedinte,

Comisia pentru politicã economicã a luat în analizã proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de

urgenþã a Guvernului nr. 34/2001 privind constituirea comisiei de privatizare la Societatea Comercialã SIDEX S.A. ºi a hotãrât ca acesta sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare în forma adoptatã ºi de Senat, adicã aºa cum a fost emisã ordonanþa, fãrã amendamente.

Propun timp total de dezbatere 5 minute, un minut de intervenþie.

Reamintesc cã este vorba de o lege ordinarã.

Mulþumesc, domnule deputat.

Dacã sunteþi de acord cu aceºti timpi de dezbatere? Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri?

Votat în unanimitate.

Aþi reþinut ºi propunerea comisiei cu privire la aprobarea proiectului de lege ºi a ordonanþei de urgenþã în forma prezentatã.

Dacã iniþiatorul doreºte sã mai facã vreo subliniere? Nu.

Dacã dumneavoastrã aveþi de fãcut vreo intervenþie? Domnul deputat Tãriceanu, aveþi cuvântul, cu rugãmintea de a vã reaminti timpul de dezbatere aprobat.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doresc sã fac o precizare în legãturã cu poziþia pe care Grupul parlamentar P.N.L. o va adopta. Salutãm iniþiativa Guvernului de a urgenta procedurile de privatizare la Societatea Comercialã SIDEX, dar gãsim cã nu este firesc ca soluþia Comisiei de privatizare sã fie pasatã, aruncatã, pot spune, în braþele Parlamentului, din moment ce toate procedurile de privatizare care sunt prevãzute în cadrul legislativ aprobat sunt de resortul Executivului, al Guvernului.

Mai mult de atât. Având în vedere cã procedurile de privatizare care vor fi urmãrite, supervizate, negocierile le vor purta reprezentanþii Executivului, nu vedem cum aceastã comisie ar putea sã fie în subordinea Parlamentului ºi, de aceea, ne exprimãm serioase rezerve ºi, de asemenea, avem o serioasã criticã faþã de soluþia aprobãrii prin ordonanþã de urgenþã a constituirii Comisiei de privatizare.

Considerãm, în concluzie, cã aceasta este de competenþa exclusivã a Guvernului ºi nu vedem de ce Guvernul doreºte sã se derobeze de la asumarea unei responsabilitãþi care îi revine în mod natural, firesc ºi legal, prin cadrul legislativ în funcþiune.

Aceasta este poziþia pe care am dori s-o exprimãm, fãrã ca sã se facã cumva vreo confuzie în legãturã cu oportunitatea privatizãrii. Deci aici nu este în discuþie oportunitatea privatizãrii, nu avem nici un fel de obiecþiuni. Considerãm numai cã Comisia de privatizare ar fi trebuit constituitã prin hotãrâre de guvern, ºi nu sã revinã Parlamentului aceastã responsabilitate.

ªi, de asemenea, în final, îmi permit sã vã rog sã faceþi o verificare a cvorumului de lucru, în acest moment, din Parlament.

Vã mulþumesc.

În privinþa verificãrii cvorumului de lucru, acest lucru vã reamintesc cã poate fi fãcut când este vorba de vot final asupra unei legi. Nu am ajuns în faza aceea ºi atunci vom analiza propunerea dumneavoastrã.

Reprezentantul Guvernului doreºte sã vã rãspundã. Poftiþi, domnule ministru.

## **Domnul Romulus Ion Moucha** Ñ _secretar de stat în_

## _Ministerul Industriei ºi Resurselor_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Aº dori sã fac urmãtoarea precizare: aceastã ordonanþã de urgenþã este o ordonanþã, dacã vreþi, tehnicã, care în primul rând defineºte componenþa, rolul ºi atribuþiile, în mare, ale Comisiei de privatizare. Este o expresie a dorinþei Guvernului de a se proceda la privatizarea celui mai mare obiectiv industrial din România, în condiþiile cele mai bune. Deci nu este aºa, dupã cum s-a încercat, cel puþin aºa am înþeles eu, nu s-a încercat de cãtre Guvern ca sã scape de responsabilitate ºi sã punã în braþele Parlamentului privatizarea SIDEX-ului. Este vorba, în primul rând, de definirea acestei comisii. Vreau sã arãt cã în cadrul comisiei de specialitate s-au discutat toate aspectele ºi, în final, comisia a votat în unanimitate, practic, aceastã ordonanþã. V-aº ruga ºi pe dumneavoastrã sã fiþi de acord cu ea, sã o votaþi.

Domnul deputat Sassu. Poftiþi.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Ceea ce aº vrea sã remarc este cã existã o legislaþie specificã privind privatizarea, în care sunt prevãzute toate procedurile pentru acest lucru ºi, în consecinþã, din punctul nostru de vedere... ºi care au funcþionat bine sau rãu, în unele cazuri bine, în unele cazuri rãu, dar în aceastã legislaþie, în aceste acte normative sunt prevãzute toate procedurile pentru privatizarea acestui lucru.

Noi nu credem cã este foarte bine ca Parlamentul sã facã, de fapt, o modificare a acestei legi, pentru cã deja Parlamentul este suficient de amestecat în problema de la SIDEX, având în vedere cã în Comitetul director sunt deja doi parlamentari P.D.S.R. ºi eu cred cã este foarte bine ca lucrurile acestea sã rãmânã la nivelul Guvernului, aºa cum dã legislaþia actualã dreptul, ºi lucrurile sã fie fãcute de cãtre cel care are responsabilitatea sã facã acest lucru.

ªi acum ºi pânã acum se fãceau structurile respective, tot din tot felul de reprezentanþi ai Guvernului. Nu vãd motivaþia pentru care Parlamentul trebuie sã dea o lege specialã pentru alcãtuirea unei comisii care sã urmãreascã o privatizare, o comisie formatã din reprezentanþi ai Guvernului ºi pe care-i numeºte Guvernul. Legislaþia actualã permite toate lucrurile care sunt prinse în aceastã lege specialã. ªi în condiþiile acestea cred cã nu îºi are rostul un astfel de act normativ.

Vã mulþumesc.

## Domnul deputat Tãriceanu.

Vã reamintesc cã, dupã intervenþia domnului deputat, s-au scurs minutele afectate dezbaterilor generale ºi vom trece la votul pe articole, nu la votul final.

## Domnule preºedinte,

O remarcã la cele spuse de domnul secretar de stat Moucha. Privatizarea are o componentã legislativã care în mod firesc a fost ºi este întotdeauna în responsabilitatea Parlamentului. Componenta operaþionalã, aº spune executivã, este datã prin aceastã legislaþie Guvernului, care trebuie sã-ºi asume în totalitatea componentelor ei aceste proceduri, inclusiv numirea Comisiei de privatizare. Cum putem sã ne imaginãm cã aceste operaþiuni de privatizare vor putea sã fie supervizate, urmãrite de Parlament, printr-o lege specialã, prin care se numeºte o comisie care este abilitatã sã facã privatizare?!

Cred cã se face o confuzie în acest sens. Trebuie sã subliniez cã oportunitatea politicã nu este discutatã, dar din punct de vedere procedural cred cã încãlcãm ºi cadrul legislativ în vigoare ºi, dacã vreþi, în final pot sã accept cã nu este vorba de o pasare a responsabilitãþilor, dar în orice caz este o alocare nefireascã cãtre Parlament a unor responsabilitãþi care þin exclusiv de Executiv.

Vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Am impresia cã într-adevãr existã o confuzie între ceea ce a declarat Guvernul cã va face, dând Parlamentului decizia finalã ºi ceea ce propune ordonanþa, constituirea unei comisii de privatizare din reprezentanþi ai Executivului. Pentru a elimina aceste confuzii eu îl rog pe domnul ministru Zelenco sã facã precizãrile necesare.

## **Domnul Iacob Zelenco** Ñ _secretar de stat la_

_Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului_ **:**

Mã numesc Iacob Zelenco, sunt secretar de stat la Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiunilor Statului.

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Cred cã în aceastã chestiune lucrurile se prezintã mult mai simplu, deoarece prin Ordonanþa de urgenþã nr. 88 se prevede cã din comisiile de privatizare pot face parte numai reprezentanþii instituþiilor implicate, instituþie implicatã fiind ºi autoritatea pentru privatizare, fiind ºi ministerele ºi alte organe locale care pot, potrivit acestei ordonanþe, sã facã privatizare.

Întrucât pentru Galaþi s-a stabilit o comisie de o reprezentativitate mai largã, datã fiind importanþa acestui obiectiv care nu mai comportã alte discuþii, a fost necesar ca prin derogare de la ordonanþã de urgenþã sã se stabileascã, sã se omologheze aceastã comisie printr-un act normativ de aceeaºi forþã, de aceeaºi putere legislativã. De aceea a fost necesarã elaborarea acestei ordonanþe de urgenþã. Dacã nu ar fi stat lucrurile aºa, sigur cã s-ar fi aprobat prin hotãrâre de guvern, iar acest lucru oricum nu reprezintã o pasare sau o fugã de rãspundere în ceea ce priveºte atribuþiile Comisiei de privatizare.

Aº vrea sã menþionez Domniilor voastre numai faptul cã în prezent aceastã comisie se aflã în plinã activitate, cã au avut loc mai multe runde de discuþii cu partenerul respectiv care vrea sã cumpere, cu potenþialul cumpãrãtor, ºi aceste tratative, aceste negocieri se apropie de sfârºit.

Vã mulþumesc.

Poftiþi, domnule deputat.

Eu am înþeles aceastã chestiune, dar aici vãd 12 instituþii pe care le nominalizeazã ºi toate sunt: Ministerul Autoritãþii, Ministerul Industriei, secretarul de stat..., secretarul de stat..., secretarul de stat..., directorul de la Ministerul Autoritãþii, directorul general al Ministerului Industriei, directorul Ministerului Finanþelor Publice, directorul de la Ministerul Muncii ºi aºa mai departe. Care este acela care nu este din ministere, din autoritãþi publice ºi alte lucruri de genul acesta nominalizate prin legea specificã?

## Domnule deputat,

Potrivit Ordonanþei nr. 88, pe care am amintit-o, din comisie trebuie ºi pot sã facã parte, potrivit acestui act normativ, salariaþi sau persoane numai din cadrul aceleiaºi instituþii. Deci, ori numai de la privatizare, ori numai de la Ministerul Resurselor, ori de la altã instituþie. Aºa dupã cum se vede, compoziþia acestei comisii, ea este constituitã din persoane de la mai multe instituþii implicate, nu-i de la aceeaºi instituþie implicatã. Din aceastã cauzã a fost nevoie de ordonanþã de urgenþã, ca sã ne abatem, sã derogãm de la Ordonanþa de urgenþã nr. 88. Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Trecem la dezbaterea pe articole, urmând ca votul final sã-l lãsãm pentru ºedinþa de mâine.

Asupra titlului proiectului de lege comisia nu a avut amendamente. Dacã aveþi observaþii? Nu aveþi.

Se considerã votat în unanimitate.

Asupra dispoziþiei articolului unic, dacã aveþi observaþii din proiectul de lege? Nu.

Se considerã votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanþei de urgenþã dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Se considerã votat în unanimitate.

- Asupra art. 1, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Se considerã votat în unanimitate.

Asupra art. 2, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Se considerã votat în unanimitate.

Asupra art. 3? Nu aveþi.

- Se considerã votat în unanimitate.

Asupra art. 4 dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Se considerã votat în unanimitate.

Asupra art. 5? Nu.

Se considerã votat în unanimitate.

Vom supune, în atari condiþii, votului dumneavoastrã final acest proiect de lege în ºedinþa de mâine.

Urmãtorul proiect, cel cu privire la aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 35/2001 privind abrogarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 129/1999 pentru modificarea Legii fondului cinegetic ºi a protecþiei vânatului nr. 103/1996 ºi a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 69/2000 privind modificarea ºi completarea Legii fondului cinegetic ºi a protecþiei vânatului, nr. 103/1996, precum ºi pentru modificarea Legii fondului cinegetic ºi a protecþiei vânatului nr. 103/1996.

Suntem în procedurã de urgenþã.

Comisia pentru agriculturã.

Domnule preºedinte, aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice a examinat proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 35/2001 privind abrogarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 129/1999 pentru modifcarea Legii fondului cinegetic ºi a protecþiei vânatului, nr. 103/1996 ºi a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 69/2000 privind modificarea ºi completarea Legii fondului cinegetic ºi a protecþiei vânatului nr. 103/1996, precum ºi modificarea Legii fondului cinegetic ºi a protecþiei vânatului nr. 103/1996, în ºedinþa sa din 8 mai 2001, ºi propune ca acesta sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor în forma prezentatã de Senat. Propun 10 minute per total ºi douã minute pe fiecare articol.

Mulþumesc.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?

Votat în unanimitate.

Dacã doreºte cineva sã intervinã înainte de dezbaterile pe articole? Iniþiatorul? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege ºi a ordonanþei de urgenþã în formula în care ni s-a prezentat, aºa cum ne-a propus comisia.

Asupra titlului proiectului de lege dacã aveþi observaþii? Nu aveþi.

Se considerã votat în unanimitate.

Asupra cuprinsului articolului unic, dacã aveþi observaþii? Comisia nu a avut.

Se considerã votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanþei de urgenþã dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut amendamente, nici dumneavoastrã.

Se voteazã în unanimitate.

Asupra art. I, II ºi III dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Se considerã votate toate cele trei texte în unanimitate.

Ne aflãm în prezenþa unei legi cu caracter ordinar, prezenþa însã nu este suficientã pentru vot.

Vom supune acest proiect votului final de mâine. Urmãtorul proiect, cel pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 31/2001 privind veniturile extrabugetare ale instituþiilor publice.

Îl rog pe domnul deputat Neculai Grigoraº, din partea Comisiei de buget, sã facã propunerile.

Comisia de buget propune dezbaterea ºi adoptarea în forma adoptatã de Senat. Suntem în prezenþa unei legi care face parte din categoria legilor ordinare. Vã propunem 5 minute per total, un minut pentru fiecare intervenþie.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu aceºti timpi de dezbatere? Cine este pentru? Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri? Votat în unanimitate.

Trecem la dezbaterea celor douã acte, proiectul de lege ºi ordonanþa.

Asupra titlului proiectului de lege, comisia nu a avut amendamente. Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu aveþi.

Se considerã votate în unanimitate.

Asupra textului articolului unic, care cuprinde dispoziþia de aprobare a ordonanþei, dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastrã. Mulþumesc.

Se considerã votate în unanimitate.

Asupra titlului ordonanþei de urgenþã dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Se considerã votate în unanimitate.

Asupra cuprinsului celor douã articole care alcãtuiesc conþinutul ordonanþei de urgenþã, art. 1 ºi art. 2, dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastrã.

Se considerã votate în unanimitate.

În consecinþã, vom supune ºi acest proiect de lege votului final de mâine.

Urmãtorul proiect, cel pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 192/1999 privind înfiinþarea Agenþiei pentru Protecþia Drepturilor Copilului ºi reorganizarea activitãþilor de protecþie a copilului.

Suntem în procedurã de urgenþã. Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi ºi Comisia drepturilor omului le rog sã propunã, una din ele, timpii de dezbatere, cu precizarea cã ne aflãm în faþa unei propuneri de respingere. Domnule deputat Timiº, aveþi cuvântul.

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Avem în faþã un proiect de lege din categoria legilor ordinare. Comisia juridicã, împreunã cu Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale propune respingerea, prin lege, a acestei ordonanþe, deoarece aceastã ordonanþã a fost abrogatã printr-o altã ordonanþã, Ordonanþa nr. 12 din 2001, iar cu ocazia discutãrii Ordonanþei nr. 12 din 2001, care este mai cuprinzãtoare, se pot face amendamente ºi atunci se poate completa aceastã lege.

Timp de dezbatere 3 minute, cu sugestia de respingere a proiectului de lege.

Mulþumesc, domnule deputat.

Dacã iniþiatorul doreºte sã facã vreo precizare în legãturã cu aceastã propunere de respingere? Nu doreºte sã intervinã.

Dacã dumneavoastrã doriþi sã participaþi la dezbateri cu privire la propunerea de respingere? Dacã aveþi obiecþii asupra acesteia?

Întrucât nu sunt alte intervenþii în cadrul dezbaterilor generale, vom supune propunerea de respingere a acestui proiect votului final de mâine.

Mai luãm un proiect pânã la ora 18,00. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 196/2000 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 72/1997 privind regularizarea datoriei fostei Companii Române de Petrol. Suntem în procedurã de urgenþã.

Rog Comisia pentru buget sã ne propunã timpii de dezbatere.

Comisia are un amendament, dar este un amendament de reactualizare a denumirii unei instituþii. În aceste condiþii, vã propunem pentru dezbatere timp total 5 minute, un minut pentru fiecare intervenþie. Suntem în prezenþa unei legi ordinare.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã alocare a timpilor de dezbatere?

Cine este pentru? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? Abþineri?

Votat în unanimitate.

Dacã doreºte cineva, iniþiatorul sau dintre dumneavoastrã, sã participe la dezbateri generale? Nu.

La dezbaterea pe texte, asupra titlului proiectului de lege dacã aveþi observaþii? Comisia nu a avut amendamente; nici dumneavoastrã.

Se considerã votat în unanimitate.

Asupra cuprinsului articolului unic al proiectului de lege dacã aveþi observaþii? Comisia nu a avut.

Se considerã votat în unanimitate.

La ordonanþa de urgenþã. Asupra titlului, dacã dumneavoastrã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut amendamente. Nici dumneavoastrã.

Votat în unanimitate.

Asupra preambulului articolului unic, dacã aveþi observaþii? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastrã. Votat în unanimitate.

Asupra punctului 1 din ordonanþã, pct. 1 al articolului unic. Vã rog sã urmãriþi raportul comisiei sesizate în fond ºi sã precizaþi dacã aveþi obiecþiuni la acest amendament pe care-l propune comisia. Nu aveþi.

Cine este pentru amendamentul din raportul comisiei,

de fond, cu privire la punctul 1, care se referã la art. 6? Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri? Nu sunt. Votat în unanimitate. La punctul 2, cel cu privire la abrogarea art. 7 ºi 9 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 72/1997, dacã dumneavoastrã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Nu aveþi.

Se considerã votate în unanimitate.

Vom supune acest proiect de lege cu caracter ordinar votului final de mâine.

Având în vedere cã timpul destinat dezbaterilor proiectului de lege pentru ºedinþa de astãzi s-a epuizat, trecem la urmãtorul punct, cel cu privire la prezentarea întrebãrilor ºi interpelãrilor.

Mulþumesc colegilor noºtri miniºtri pentru participare ºi îi rog pe cei cãrora nu le-a venit rândul sã nu se supere pe noi, îi aºteptãm mâine dupã votul final exprimat la legile care sunt rãmase nevotate.

Stimaþi colegi,

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Ca urmare a unei sesizãri primite, vã aduc la cunoºtinþã urmãtorul caz, în care justiþia românã tergiverseazã fãrã motive obiective rezolvarea unui caz în care vinovãþiile sunt clare. Tiziano Brienza, cetãþean italian, în calitate de asociat unic al Societãþii Comerciale CABE Impex a fost prejudiciat grav de ilegalitãþile comise în activitatea bancarã în perioada 1996 Ð 1998 de cãtre Posa Constantin, director, ºi Strupp Robert, inspector de cont, funcþionari a sucursalei Timiºoara a Bãncii ”Ion ÞiriacÒ, cât ºi de activitatea organelor de anchetã, învestite cu soluþionarea plângerilor penale formulate, în speþã Poliþia Timiº, cât ºi Parchetul de pe lângã Tribunalul Timiº.

În special s-au falsificat documente contabile pentru a se acoperi sustrageri din contul acestei firme de peste 2 miliarde lei, creând un prejudiciu estimat la peste 10 miliarde lei.

Firma a folosit serviciile Bãncii Comerciale ”Ion ÞiriacÒ, sucursala Timiºoara, în momentul când a sesizat abuzurile deosebit de grave sãvârºite de directorul sucursalei, Constantin Posa.

Dupã aproximativ un an, în cazul menþionat s-a dispus efectuarea mai multor expertize grafice, realizate de specialiºti ºi experþi ai Poliþiei ºi Institutului Naþional de Criminalisticã, laboratorul Timiºoara, expertize care au constatat falsurile în actele bancare, supuse expertizei în integritatea lor. Din toate aceste expertize s-a constatat cã s-a falsificat ºi s-a furat suma de peste 2 milioane mãrci germane.

Toate aceste expetize au fost depuse la Parchetul de pe lângã Tribunalul Timiº, în dosarul nr. 288 din 1998, însã, în pofida tuturor acestor acte probatorii, Parchetul nu a aprofundat urmãrirea penalã pânã la nivelul stabilirii persoanei vinovate.

Sunt mai mulþi implicaþi în acest furt, dar au fost acoperite de domnul procuror, prin Bac Vasile, care a dispus scoaterea de sub urmãrire penalã. De fapt ºi recent

s-a primit un document prin care se scoate de sub urmãrire penalã acest furt. Având în vedere cã urmãrirea penalã continuã în prezent pe aceleaºi coordonate ºi cã peste 8 luni în cazul amintit nu s-au mai efectuat acte de urmãrire penalã, vã solicit a dispune verificãri ºi totodatã sancþionarea celor vinovaþi, în respectarea legalitãþii, în înfãptuirea justiþiei. Aº ruga sã mi se dea un rãspuns scris.

Este prezent domnul ministru aici ca sã vã rãspundã la interpelare.

Poftiþi, domnule Ivanov.

## **Domnul Alexe Costache Ivanov** Ñ _secretar de stat în Ministerul Justiþiei_ **:**

## ÇStimate domnule deputat,

La interpelarea formulatã de dumneavoastrã vã comunicãm urmãtoarele: urmare verificãrilor dispuse de cãtre direcþia de specialitate din Ministerul Justiþiei în legãturã cu stadiul efectuãrii actelor de urmãrire penalã în dosarul nr. 288/1998 al Parchetului de pe lângã Tribunalul Timiº am constatat cã prin Ordonanþa din 16 decembrie 1999, în baza art. 249 ºi art. 10, lit. b) din Codul de procedurã penalã s-a dispus scoaterea de sub urmãrire penalã a inculpatului Tiziano Brienza, cercetat pentru sãvârºirea infracþiunii de înºelãciune în dauna patrimoniului public, cu motivarea cã fapta comisã nu este prevãzutã de Legea penalã, întrunind elementele rãspunderii civile contractuale.

Prin aceeaºi ordonanþã s-a dispus scoaterea de sub urmãrire penalã a inculpatului Strupp Robert, cercetat pentru sãvârºirea infracþiunii de abuz în serviciu în dauna patrimoniului public, cu motivarea cã fapta comisã nu întruneºte elementele constitutive ale acestei intracþiuni, iar pentru infracþiunile de fals ºi uz de fals s-a dispus scoaterea de sub urmãrire penalã, întrucât faptele nu au fost comise de inculpat.

Împotriva acestei soluþii a formulat plângere Brienza Tiziano ºi a solicitat infirmarea soluþiei pronunþate ca fiind netemeinicã ºi nelegalã, reluarea urmãririi penale ºi completarea cercetãrilor.

Prin ordonanþa din 16 martie 2000, datã în dosarul 351/II/2/2000 al Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Timiºoara, a fost admisã plângerea formulatã de Brienza Tiziano ºi s-a dispus infirmarea soluþiei ca fiind netemeinicã ºi nelegalã, spre deschiderea ºi reluarea urmãririi penale, în vederea completãrii cercetãrilor.

Prin ordonanþa din 30 martie 2001, datã în dosarul nr. 288/1998 al Parchetului de pe lângã Tribunalul Timiº, în baza art. 248 ºi 249, art. 10, lit. b), c) ºi d) ºi art. 11, pct. 1, lit. b) din Codul de procedurã penalã s-a dispus scoaterea de sub urmãrire penalã a inculpatului Brienza Tiziano pentru sãvârºirea infracþiunii de înºelãciune, prevãzutã de art. 215 alin. 2 ºi 5 din Codul penal, ºi a inculpatului Robert Strupp pentru sãvârºirea infracþiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice, fals intelectual ºi uz de fals. S-a dispus, de asemenea, neînceperea urmãririi penale faþã de Posa Constantin, Posa Lucian Dumitru, Creþ Gheorghe, Podor Victoria ºi Tãbujaru Emil. A fost disjunsã cauza faþã de un autor necunoscut cu privire la depunerea semnãturii la rubrica ”Persoana emiten- tuluiÒ din biletul la ordin în valoare de 1,6 miliarde lei emis la data de 18 decembrie 1997, deoarece din raportul de expertizã criminalisticã a Laboratorului interjudeþean de expertize criminalistice Timiºoara ºi raportul de expertizã nr. 18 din 26 ianuarie 2001 al Institutului Naþional de Expertize Criminalistice Bucureºti rezultã cã semnãtura nu aparþine inculpatului Brienza Tiziano ºi nu se poate stabili executantul. Soluþia a fost comunicatã pãrþilor ºi pânã la data de 11 mai 2001 nu a fost înregistratã nici o plângere prin care sã se solicite infirmarea acestuia.

## Mulþumesc, domnule ministru.

Reluãm lista. Pentru domnul deputat Valeriu Stoica, care este invitat, dacã doreºte sã îºi mai dezvolte interpelarea, va rãspunde ministrul pentru relaþia cu Parlamentul.

## Domnule preºedinte,

Interpelarea pe care v-o supun astãzi atenþiei se referã la o problemã care, cu concursul Guvernului Adrian Nãstase, este pe cale sã se transforme în boala cronicã a sistemului parlamentar românesc: excesul de ordonanþe de urgenþã. Timp de 4 ani, cât a fost în opoziþie, liderul P.D.S.R. Adrian Nãstase nu a pierdut nici o ocazie de a-ºi exprima îngrijorarea faþã de ceea ce Domnia sa numea atunci ”abuzul de ordonanþe al puteriiÓ. Mai mult decât atât, actualul premier a fãcut din problema ordonanþelor de urgenþã o temã electoralã, angajându-se în faþa cetãþenilor sã corecteze aceastã anomalie, care e o boalã a mecanismului legislativ al României.

P.D.S.R. nu s-a oprit aici. Dupã câºtigarea alegerilor s-a angajat prin Programul de guvernare sã transforme Parlamentul României în ”centrul motor al vieþii politice ºi al democraþiei constituþionaleÓ. Cu un deosebit avânt reformist, Guvernul promitea atunci ”restabilirea raporturilor constituþionale între Parlament ºi Guvern ºi respectarea cu stricteþe a dispoziþiilor constituþionale referitoare la competenþa Executivului de a adopta ordonanþe ºi ordonanþe de urgenþãÒ.

Ca ºi în cazul altor promisiuni ºi angajamente asumate, ºi în acest caz este vorba doar de o iluzie, cabinetul condus de domnul Nãstase nu numai cã nu a încercat sã vindece rana produsã de numãrul mare de ordonanþe, dar a provocat o adevãratã hemoragie. Numãrul de ordonanþe emise de Cabinetul Adrian Nãstase de la preluarea mandatului ºi pânã în prezent constituie un record absolut în viaþa politicã ºi parlamentarã româneascã. De la începutul mandatului, pe 28 decembrie 2000, pânã la 24 aprilie 2001, Guvernul Nãstase a adoptat 79 de ordonanþe de urgenþã.

Toate guvernele din perioada 1997-2000 se pot recunoaºte învinse în faþa acestei performanþe! În primele 4 luni de guvernare, în perioada decembrie 1996-aprilie 1997, Guvernul Ciorbea a adoptat 11 ordonanþe de urgenþã. Guvernul condus de Radu Vasile a emis în primele 4 luni ale mandatului 4 ordonanþe de urgenþã.

Aºadar, Cabinetul Adrian Nãstase a emis în primele 4 luni de activitate mai multe ordonanþe de urgenþã decât au fãcut-o la un loc toate guvernele din perioada 19962000 în acelaºi interval de timp. Avem acum dovada clarã cã P.D.S.R. nu a vãzut în Parlament altceva decât o instituþie decorativã ºi cã Programul de guvernare nu reprezintã decât un nou manifest electoral, fãrã nici o acoperire.

Domnule ministru Gaspar, aveþi cuvântul.

## Ñ **Domnul Acsinte Gaspar** _ministru pentru relaþia cu Parlamentul_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În conformitate cu dispoziþiile art. 164 din Regulamentul Camerei Deputaþilor ºi din împuternicirea primului-ministru al Guvernului României, domnul Adrian Nãstase, vã rog sã-mi permiteþi sã prezint rãspunsul pe care dânsul îl dã la interpelarea ce i-a fost adresatã de domnul deputat Valeriu Stoica în ºedinþa Camerei Deputaþilor din ziua de 7 mai 2001:

ÇÎn interpelarea pe care aþi prezentat-o ridicaþi o problemã deosebit de importantã pentru guvernarea þãrii, problema excesului de ordonanþe de urgenþã. În rãspunsul pe care încerc sã-l prezint neliniºtii dumneavoastrã, aº dori sã încep prin a caracteriza în mod corect acest fenomen.

În cei 4 ani în care dumneavoastrã aþi fãcut parte dintr-un guvern în care s-au emis: sub conducerea lui Victor Ciorbea, 103 ordonanþe de urgenþã; Radu Vasile 261 ºi Mugur Isãrescu 309 ordonanþe de urgenþã, credem cã folosirea expresiei ”exces de ordonanþe de urgenþãÒ la adresa actualei guvernãri reprezintã un eufemism. În opinia noastrã, perioada guvernãrii dumneavoastrã poate fi caracterizatã prin abuzul puterii de a utiliza ordonanþe de urgenþã. Vã rog sã observaþi, totodatã, cã numãrul ordonanþelor emise de actualul Guvern în perioada primelor 4 luni de guvernare este inferior numãrului ordonanþelor de urgenþã emise în aceeaºi perioadã de guvernele din care dumneavoastrã aþi fãcut parte.

## Domnule deputat,

Vã rog sã reþineþi cã Guvernul pe care am onoarea sã-l conduc Ð ca ºi partidul al cãrui lider sunt (referirea este, bineînþeles, la domnul Adrian Nãstase) Ð ºi-au manifestat întotdeauna îngrijorarea faþã de excesele normative de orice gen. Promisiunile noastre legate de acest subiect au în vedere eliminarea unei racile teribile a guvernãrii din perioada 1996-2000, care, într-adevãr, poate fi numitã ”guvernarea grupelor de interese prin ordonanþe de urgenþãÒ. Dacã cineva citeºte cu atenþie ordonanþele de urgenþã emise în perioada 1996-2000 va constata cu stupoare cã acestea au în spatele lor interese de grup, promovate prin fiecare din ele.

Nu-l întrerupeþi pe domnul deputat ca sã nu poatã urmãri rãspunsul!

...v-aþi adus o contribuþie esenþialã, în calitatea pe care aþi avut-o, de ministru al justiþiei.

Acþiunile noastre sunt motivate de lipsa de implicare a guvernãrilor anterioare în gestionarea problematicii legislative a þãrii. Ceea ce dumneavoastrã numiþi ”inflaþie de ordonanþeÒ este un fenomen care se referã la un mod pecuniar de gestionare a þãrii, mod specific guvernãrii dumneavoastrã. Noi ne propunem sã aducem relaþiile dintre Parlament ºi Guvern, dintr-un domeniu deteriorat, dezechilibrat ºi voluntarist, pe braþele justiþiei, ale echilibrului ºi echitãþii sociale, în deplinã concordanþã cu principiile constituþionale referitoare la delegarea legislativã de cãtre Guvern ºi la competenþa acestuia de a adopta ordonanþe ºi ordonanþe de urgenþã.

Din câte am înþeles, dumneavoastrã ne-aþi cerut un comentariu în domeniu. Sperãm ca din cele prezentate sã fi receptat mesajul nostru, pe care ni-l dorim la nivelul aspiraþiilor dumneavoastrã.

## Domnule deputat,

Aº dori sã vã aduc la cunoºtinþã ºi faptul cã datele de care dispuneþi, privitoare la ordonanþele emise de guvernãrile Victor Ciorbea, Radu Vasile ºi Mugur Isãrescu sunt eronate. Astfel, în interpelare afirmaþi cã în primele 4 luni de guvernare: decembrie 1996-aprilie 1997, Guvernul Ciorbea a adoptat 11 ordonanþe de urgenþã; în realitate, doresc sã vã informez cã numai în lunile ianuarie-aprilie 1997 domnul Ciorbea a semnat 14 ordonanþe de urgenþã. La acestea trebuie adãugatã ºi ordonanþa emisã în luna decembrie a anului 1996. De asemenea, în guvernarea Mugur Isãrescu þinem sã vã informãm cã numai în prima lunã, în decembrie 1999, s-au emis 21 de ordonanþe de urgenþã, cãrora, pânã la sfârºitul lunii aprilie 2000, li se adaugã alte 44 de ordonanþe de urgenþã. Evident cã ceea ce afirm nu exprimã ceea ce dumneavoastrã aþi prezentat eronat. De altfel, guvernarea Mugur Isãrescu deþine, pânã acum, recordul absolut: de 309 ordonanþe de urgenþã emise în numai 12 luni!

Raportându-ne la datele guvernãrii dumneavoastrã, constatãm cã nu atingem nici pe departe obiectivele etalate de aceasta. Mai mult. Doresc sã vã subliniez cã raportarea la primele 4 luni de început de guvernare nu

este relevantã faþã de durata mandatului de guvernare, de 4 ani. Pentru noi existã o certitudine: dumneavoastrã aþi emis în 4 ani aproape 700 ordonanþe de urgenþã, bilanþul nostru de început, de 70 de ordonanþe de urgenþã, în care aproape totul a trebuit restructurat, deºi pare numeros, este nesemnificativ. În plus, reiterãm cã nici una din aceste ordonanþe de urgenþã nu a fost emisã în dispreþul art. 114 alin. (4) din Constituþie, fiecare având precizatã în nota de fundamentare situaþia excepþionalã care a generat-o.

## Mulþumesc.

Domnul deputat Valeriu Stoica are dreptul regulamentar la o intervenþie de douã minute.

## Domnule preºedinte,

Recunosc cã nu mã aºteptam ca în rãspunsul dat la aceastã interpelare premierul Adrian Nãstase sã recurgã la acelaºi argument pe care l-a blamat atâþia ani, argumentul ”moºtenirii dezastruaseÓ. Chiar la învestirea Cabinetului Adrian Nãstase, Domnia sa a precizat cã: ”Trebuie sã renunþãm la acest argument. Important este ceea ce face Guvernul în funcþie ºi sã nu încercãm sã explicãm neîmplinirile, erorile, greºelile Guvernului în funcþie, plecând de la ceea ce s-a întâmplat în guvernarea anterioarãÓ.

E adevãrat, am fãcut parte din cele trei guverne ale coaliþiei care a fost la guvernare timp de 4 ani, dar pentru erorile fãcute de noi, dacã au fost ºi câte au fost, am fost sancþionaþi de electorat. Sã înþeleg cã actualul Guvern doreºte sã repete greºelile noastre ºi, în felul acesta, ne pregãteºte revenirea la guvernare peste 4 ani? Dacã aºa stau lucrurile, vreau sã vã mulþumesc, domnule Adrian Nãstase!

## **Domnul Anghel Stanciu** ( _din salã_ ):

## A noastrã!

Cât priveºte justificarea celor 79 de ordonanþe de urgenþã date în aceastã perioadã de Guvernul Nãstase, credem cã ea nu are nici un fel de greutate. A vorbi de ”redarea autoritãþii ParlamentuluiÒ prin emiterea acestor ordonanþe de urgenþã, mi se pare cã este o contradicþie în termeni... Nu putem sã vorbim, într-adevãr, de o corectã relaþionare a Parlamentului ºi a Guvernului, cât timp, într-o perioadã aºa de scurtã, au fost emise atâtea ordonanþe de urgenþã.

Cât priveºte corectitudinea datelor, vreau sã vã informez, domnule preºedinte, cã am luat toate aceste date din baza de date a Camerei Deputaþilor ºi din baza de date a Guvernului. Dacã ºi Guvernul ºi Parlamentul conþin date eronate, atunci rãmâne ca ele sã fie rectificate. Mi se pare, însã, verificând Monitoarele Oficiale, cã nu este vorba de o eroare ºi cã cifrele care sunt prezentate în aceste douã baze de date sunt corecte.

În încheiere, îngãduiþi-mi doar sã spun cã dacã se pretinde cã ordonanþele de urgenþã sunt expresia guvernãrii unor grupuri de interese, atunci constat cã actualul Guvern, prin numãrul de ordonanþe emise, nu face altceva decât sã guverneze prin intermediul unor grupuri de interese.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule deputat.

Pentru domnul deputat Victor Dobre, din partea Ministerului Transporturilor, Lucrãrilor Publice ºi Locuinþei. Poftiþi, domnule ministru!

**Domnul Tudor Florescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei_ **:**

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Referitor la interpelarea domnului deputat Victor Dobre privind situaþia Drumului naþional DN 25 Galaþi-Tecuci, îmi permit sã dau urmãtorul rãspuns.

Sectorul de drumuri dintre Galaþi ºi Tecuci se aflã pe traseul a douã drumuri naþionale: DN 25 Tecuci-ªendreni ºi DN 2B ªendreni-Galaþi. Aceste douã sectoare, datoritã importanþei acestor drumuri care asigurã legãtura dintre municipiul Galaþi ºi zona de nord-est a þãrii, au fost incluse de cãtre Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei ºi Administraþia Naþionalã a Drumurilor în etapa a 6-a a Programului de reabilitare a drumurilor naþionale.

Traficul rutier actual ºi de perspectivã, conform reglementãrilor tehnice în vigoare la noi în þarã, nu justificã execuþia a 4 benzi de circulaþie, traficul recenzat în anul 2000 fiind de 6.882 vehicule fizice în 24 de ore. Studiul de fezabilitate aflat în curs de elaborare pentru acest sector de drum prevede reabilitarea acestuia, menþinându-se partea carosabilã cu douã benzi de circulaþie ºi ranforsarea, lãrgirea structurii rutiere, prin execuþia de noi straturi bituminoase.

## Domnule preºedinte,

Dacã îmi permiteþi, pentru stimatul domn deputatÉ Mai are o interpelare.

Spuneþi acum, domnule ministru.

Vã mulþumesc frumos.

Prin cea de a doua interpelare, Domnia sa solicitã clarificãri asupra situaþiei transportului rutier ºi pe calea feratã între Galaþi ºi Tuluceºti.

Linia de cale feratã Galaþi-Bârlad, pe intervalul cuprins între km 2000 + 200, km 16 + 500, este plasatã pe malul lacului Brateº, la baza platformei Covurluiului, diferenþele de nivel dintre cota liniei ºi a terasei fiind de circa 60 m. Pe partea stângã a liniei, versantul este alcãtuit din depozite lesoide, cu intercalaþii argiloase, în care se acumuleazã apele din infiltraþii provocate de ploi ºi irigaþii, ceea ce determinã fenomene de instabilitate, prin prãbuºiri de mari mase de pãmânt, alunecãri masive de teren ºi refulãri ale acestora, în linia ºi incinta îndiguitã a Brateºului de Jos.

Instabilitatea versantului a provocat repetate deteriorãri ale cãii ferate, care au condus la deraieri de trenuri ºi la executarea a numeroase lucrãri de intervenþie ºi reparaþii capitale ale terasamentului. Cele mai vechi informaþii despre fenomene dateazã din anul 1941, când linia de cale feratã s-a deplasat spre lacul Brateº în planul vertical, pânã la 3,5 m. Astfel de fenomene s-au înregistrat ºi în anul 1947. Cea mai puternicã alunecare de teren din ultimii 20 de ani a avut loc în luna martie 1985, când s-a produs o deplasare orizontalã de circa 20 de m.

Fenomenul a afectat ºi lucrãrile hidrotehnice de degajare a râului Cinezea pe o lungime de 1500 m, obiectivele sociale ºi economice din zonã, precum ºi Drumul naþional 26 Galaþi-Bârlad. Fenomene de acest gen s-au produs în anii 1991, 1992, 1993, când au avut loc reactivãri de instabilitate în afara zonelor consolidate.

În urma fenomenelor din 1993, Comisia judeþeanã de apãrare împotriva dezastrelor ºi prefectura judeþului, în baza Deciziei nr. 90/1993 a primului-ministru al României, au convocat un comandament interdisciplinar, format din specialiºti din toate ministerele interesate ºi reprezentanþi ai primãriilor riverane liniei ferate.

Prin Hotãrârea nr. 516/1993, au fost alocate fonduri în valoare de 600 milioane de lei, necesare demarãrii studiilor ºi executãrii tronsonului experimental ºi a fost numit un comandament la nivelul comisiei judeþene de apãrare împotriva dezastrelor. Au participat institute de proiectare din domeniu, precum ºi Catedra de geotehnicã a Universitãþii tehnice de construcþii Bucureºti.

Mulþumesc, domnule ministru. Vreþi sã comentaþi rãspunsul? Vã rog, poftiþi.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

În primul rând aº vrea sã precizez cu pãrere de rãu cã la prima interpelare, practic, nu se rãspunde, deci se exclude necesitatea extinderii acestui drum. Nu este prevãzut un termen nici mãcar pentru acel program de reparaþii, ºi aº vrea sã atrag atenþia încã o datã ministerului ºi domnului ministru asupra faptului cã municipiul Galaþi ºi judeþul Galaþi este un nod extrem de important, este unul din marii contribuabili la bugetul de stat, inclusiv la fondurile care se alocã Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei, ºi este complet în afara unei reguli normale ca în acest an, practic, lucrãri de acest tip de infrastructurã, ca ºi în anii trecuþi ºi, sper eu, nu ca ºi în anii viitori, sã nu fie prevãzute deloc.

În ceea ce priveºte a doua interpelare, este adevãrat cã situaþia de la calea feratã este o problemã complexã ºi necesitã ºi implicarea Ministerului Apelor ºi Protecþiei Mediului. Atrag însã atenþia asupra problemei sociale despre care, iarãºi, în rãspunsul ministerului nu se vorbeºte aproape nimic. Deteriorarea ºoselei naþionale va crea o gravã problemã socialã ºi câteva mii de angajaþi ai SIDEX-ului nu vor avea posibilitatea sã-ºi desfãºoare o activitate normalã, cu tot ceea ce decurge de aici. Eu cred cã ºi aici lipseºte un termen ºi un angajament ferm din partea ministerului, ºi sper ca evoluþiile viitoare sã nu-mi dea mie dreptate.

Vã mulþumesc.

## Mulþumesc, domnule deputat.

Domnule deputat ªtefan Baban, doriþi sã dezvoltaþi? Vã rog.

Interpelarea ”Ploaia de legi ºi ordonanþe zãpãceºte investitoriiÒ este adresatã domnului prim-ministru Adrian Nãstase.

O nouã lege în domeniul investiþiilor în România, discutatã în faza de proiect la mijlocul lunii aprilie 2001, este privitã cu multã rezervã de investitorii deja prezenþi pe piaþa româneascã. Nu altã lege ar fi necesarã, ci respectarea pe termen lung a celor existente.

Dupã atâtea dovezi de inconsecvenþã din partea guvernelor noastre de dupã Õ90, temerea investitorilor este pe deplin justificatã. În toþi aceºti ani s-a procedat la nenumãrate modificãri, completãri ºi abrogãri legislative, la promovarea de ordonanþe peste ordonanþe, toate evident cu caracter de urgenþã. Legea nr. 35/1991 privind regimul investiþiilor strãine în România, completatã ºi modificatã prin Legea nr. 57/1997, era atacatã de Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 70/1994, care anula scutirile la platã a impozitului pe profit. În iunie 1997 erau abrogate Legea nr. 35/1991 ºi Legea nr. 71/1994, dar totodatã era adoptatã ºi Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 31 privind regimul investiþiilor strãine în România. ªase luni mai târziu era abrogatã ºi aceasta, ºi apãrea Ordonanþa de urgenþã nr. 92/1997, cu acelaºi scop declarat de a stimula investiþiile directe. Aceastã ordonanþã ºi-a încetat efectele în luna martie 2000, o datã cu adoptarea Legii bugetului de stat, iar la sfârºitul lui decembrie 1999 erau anulate retroactiv toate facilitãþile de investiþii conferite anterior. Cu aceasta, se încheia de fapt epopeea facilitãþilor.

O analizã a evoluþiei investiþiilor strãine în România în perioada decembrie 1990 Ð decembrie 1999 este edificatoare pentru urmãrile acestor fluctuaþii legislative. Se poate constata cã investiþiile directe cele mai semnificative s-au înregistrat în 1994, pe când în 1999, în absenþa acestor facilitãþi fiscale, am asistat la o scãdere dramaticã a acestora. Singura investiþie semnificativã în anul 2000 a fost a firmei RENAULT, care, printr-o hotãrâre de guvern, a primit unele facilitãþi fiscale ºi vamale, concernul francez asumându-ºi unele obligaþii investiþionale. Cu aceste excepþii, marea majoritate a investitorilor au suferit mai mult sau mai puþin. Sã amintim de situaþia de încãlcare unilateralã a obligaþiilor asumate de statul român, DAEWOO, TIMKEN, LA FARGE etc., care au generat profunde nemulþumiri investitorilor respectivi. Contactele au impus obligaþii de investiþii corelate cu facilitatea pentru stimularea producþiei locale ºi a exportului. Dupã cum s-a putut constata, cumpãrãtorii au îndeplinit obligaþii de investiþii asumate, dar statul a anulat facilitãþile fiscale ºi vamale. În acest context, apariþia noii legi creeazã deja controverse ºi suspiciuni.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnule coleg, ºi eu vã mulþumesc, dar v-aº ruga foarte mult pe toþi sã aveþi în vedere cã mai sunt încã foarte multe rãspunsuri de dat ºi, dacã dezvoltaþi atât de mult interpelãrile, nu vor mai apuca colegii dumneavoastrã sã mai primeascã rãspuns.

## **Domnul ªtefan Baban**

**:**

Dar trebuie sã se ºtie despre ce este vorba! M-am încadrat în timp, domnule preºedinte.

Poftiþi, domnule ministru Cazan, pentru a-i rãspunde domnului deputat.

## **Domnul Gheorghe-Romeo-Leonard Cazan** Ñ _ministrul dezvoltãrii ºi prognozei_ **:**

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Rãspuns la interpelarea domnului deputat ªtefan Baban, pe care v-a citit-o în întregime ºi, deci, sunteþi în temã.

Prezentarea obiectivelor ºi motivaþiilor proiectului de lege.

Legea se numeºte Lege privind promovarea investiþiilor cu impact semnificativ în economie.

Obiective: Guvernul Adrian Nãstase are în vedere relansarea economiei, fiind interesat în promovarea investiþiilor mari, capabile sã determine un efect de antrenare în economie ºi sã creeze noi locuri de muncã. În acest sens, se urmãreºte mobilizarea unor capitaluri cât mai mari, atât române, cât ºi strãine.

În baza acestor considerente, proiectul de lege menþionat se referã la investiþiile de peste un milion de dolari S.U.A.

Elaborarea proiectului de lege menþionat a avut la bazã un dialog foarte larg cu reprezentanþii oamenilor de afaceri români ºi strãini, ai ministerelor economice ºi instituþiilor internaþionale, cãutându-se pe cât posibil medierea solicitãrilor tuturor pãrþilor. Astfel, pornind de la cerinþa exprimatã de mediul de afaceri ºi având în vedere experienþa pozitivã practicã din România, dobânditã în aplicarea de circa 7 ani a Legii nr. 35/1991 privind regimul investiþiilor strãine din România, proiectul de lege garanteazã stabilitatea legislativã, prin aceea cã stabileºte aplicarea acestui regim juridic investiþiilor realizate în baza sa pe toatã durata lor de execuþie.

Este de menþionat ºi faptul cã legea prevede tuturor instituþiilor de a acþiona pentru simplificarea substanþialã a procedurilor de autorizare, certificare, licenþiere, necesare derulãrii activitãþii economice, inclusiv în sensul reducerii duratelor acestora.

Principalele trãsãturi sau elemente de noutate ale legii sunt urmãtoarele: se adreseazã în mod nediscriminatoriu investitorilor români ºi strãini; se aplicã nediscriminatoriu investiþiilor din toate domeniile de activitate; se aplicã investiþiilor noi realizate dupã intrarea în vigoare a legii; pentru a se încadra în prevederile legii, investiþiile vor trebui sã se realizeze într-un termen de maximum 24 de luni; se referã la valoarea investiþiei, ºi nu la mãrimea capitalului social; va asigura stabilitate legislativã prin faptul pe care l-am menþionat anterior; nu va avea norme de aplicare, deci va evita birocraþia.

Mulþumesc, domnule ministru.

Domnule Baban, expuneþi ºi interpelarea pentru domnul Petre Ciotloº.

Este vorba de exonerãrile la platã a datoriilor, din nou, în curtea ministerului.

Scandalul izbucnit anul trecut din pricina amânãrii la platã a datoriilor de miliarde a trecut pe reeºalonãrile sub patronajul Guvernului. Prin promovarea în regim de urgenþã de cãtre Ministerul Finanþelor ºi Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 43/2001 privind reeºalonarea la platã a datoriilor cãtre stat, aceste afaceri sunt repuse la mâna ministerului. Prin Hotãrârea Guvernului nr. 1165/2000, se instituia girul Guvernului pentru orice cerere de eºalonare la platã a datoriilor care depãºeau 100 de miliarde de lei. Hotãrârea a fost luatã ca urmare a scandalului declanºat de volumul imens al datoriilor amânate la platã, în 1999 în valoare de 26.528 de miliarde de lei. Firme intrate în proprietatea privatã, multe dintre ele producãtoare de alcool sau bãuturi alcoolice, au primit înlesniri la platã a datoriilor de miliarde de lei datoritã drepturilor secretarilor de stat de a stabili, de a decide singuri, în funcþie de criterii numai de ei ºtiute, asupra unor sume ce depãºeau un miliard de lei. Astfel s-a fãcut cã o serie de societãþi de stat sau private au beneficiat de reeºalonãri la platã de sute de miliarde de lei prin simpla decizie a unui funcþionar din minister.

Prin actuala ordonanþã, Guvernul se va pronunþa numai asupra solicitãrilor de reeºalonare la platã a datoriilor de peste 500 de miliarde de lei. Experienþa demonstreazã cã cele mai multe solicitãri se încadreazã sub aceastã sumã, ceea ce va face ca majoritatea lor sã ajungã la ministere.

Pentru acordarea înlesnirilor la platã, creditorii pot cere constituirea unei garanþii în termen de 60 de zile de la data comunicãrii aprobãrii reeºalonãrilor.

La nivelul instituþiei cãtre care se înregistreazã datoria, care poate fi Ministerul Finanþelor, Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, precum ºi alte autoritãþi ale administraþiei publice centrale sau locale, se constituie comisii de analizã a cererilor a cãror componenþã nu poate fi aflatã din actul emis de Guvern. Societãþile care au datorii reeºalonate nu pot participa la nici o procedurã de privatizare organizatã în vederea cumpãrãrii de acþiuni la alte societãþi comerciale sau la achiziþionarea de valori mobiliare ori pãrþi sociale pe perioada în care beneficiazã de înlesniri la plata acordatã. Dacã solicitã aceste înlesniri, se pune întrebarea cu ce resurse financiare pot fi achiziþionate acþiunile, valorile imobiliare, pãrþile sociale etc.

Mulþumesc, domnule deputat.

Domnul secretar de stat Petre Ciotloº, din partea Ministerului Muncii.

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

La interpelarea formulatã de domnul deputat ªtefan Baban formulãm urmãtorul rãspuns.

Înlesnirile la platã reprezintã o formã de recuperare a creanþelor la bugetul asigurãrilor sociale de stat, o garanþie a încasãrii ritmice, lunare, la buget a contribuþiilor curente ºi a ratelor, precum ºi o formã, putem spune, de executare silitã în rate.

Recuperarea debitelor prin executare silitã este o procedurã de duratã care nu a dus la încasãrile aºteptate pentru acoperirea necesarului plãþii ritmice a pensiilor ºi a altor drepturi ce se acordã din bugetul asigurãrilor sociale de stat. De asemenea, declanºarea procedurii de reorganizare ºi lichidare judiciarã a debitorilor este un proces de lungã duratã, iar în ordinea de prioritate a stingerii creanþelor datorate, bugetul asigurãrilor sociale de stat nu este avantajat. Pe de altã parte, lichidarea judiciarã conduce la scãderea numãrului de contribuabili ºi, în paralel, la creºterea cheltuielilor finanþate din fondul de ºomaj prin susþinerea unui numãr apreciabil de personal.

Încasarea de cãtre organele statului a debitelor acumulate de cãtre agenþii economici, contribuabilii, nu se poate realiza dintr-o datã sau prin alte mãsuri de recuperare a creanþelor, cum ar fi executarea silitã, reorganizarea ºi lichidarea judiciarã a debitorilor, întrucât aceste proceduri genereazã grave probleme financiar-economice, blocaje, probleme sociale, prin disponibilizãri masive de personal.

Procedura de acordare a înlesnirilor constã în eºalonarea pe o perioadã de pânã la maximum 5 ani a debitelor acumulate în rate lunare egale sau cu respectarea unui grafic, în funcþie de specificul agenþilor economici contribuabili.

Este de remarcat faptul cã eºalonarea acordatã se menþine doar în situaþia îndeplinirii condiþiilor privind respectarea graficului ºi a plãþii lunare a ratei eºalonate,

precum ºi cu achitarea contribuþiilor lunare curente ºi depunerea unei garanþii bancare.

Scutirile la plata penalizãrilor calculate la debite cãtre bugetul asigurãrilor sociale de stat au fost acordate sau vor fi acordate numai în situaþii absolut excepþionale, cum ar fi, de exemplu, privatizarea unor societãþi comerciale sau în situaþii de calamitate naturalã.

Mulþumesc.

Pentru domnul deputat Anghel Stanciu are de formulat un rãspuns domnul Romulus Moucha.

Doriþi sã mai dezvoltaþi puþin întrebarea? Poftiþi.

## Domnule preºedinte,

Stimaþi miniºtri,

Stimaþi colegi,

Interpelarea noastrã are drept obiect problema deosebitã creatã în municipiul Iaºi prin întreruperea furnizãrii apei calde, deºi cea mai mare parte din punctele termice, 30 de puncte termice, ºi-au achitat datoriile, iar 15 nu. Sunt probleme care trebuie sã ne preocupe, având în vedere posibilitatea apariþiei unor maladii, în special în acestã perioadã caldã. Ca urmare, am solicitat Guvernului sã-ºi exprime punctul de vedere, luând în considerare ºi o anumitã datorie de 55 de miliarde de lei, pe care bugetul de stat, în cadrul subvenþiilor, trebuia sã o acorde.

Sperãm sã gãsim o soluþie comunã, pentru ca Iaºiul sã nu mai fie un oraº al jegoºilor, ci sã rãmânã un oraº al culturii, curat, aºa cum îl ºtiam dintotdeauna.

Mulþumim, domnule preºedinte, pentru îngãduinþã.

Domnule ministru, vã rog sã furnizaþi un rãspuns care sã fie încurajator pentru capitala Moldovei.

## Domnule preºedinte,

Aº dori sã dau urmãtorul rãspuns domnului deputat Anghel Stanciu.

În conformitate cu Hotãrârea Guvernului nr. 425 din 1994 ºi cu contractul de vânzare-cumpãrare încheiat între TERMOELECTRICA, Sucursala Iaºi, ºi distribuitorul RAT Iaºi, în baza contractului-cadru publicat în Monitorul Oficial nr. 91 din 21 februarie 2000, Societatea Comercialã TERMOELECTRICA poate dispune asupra sistãrii livrãrii de energie termicã în cazul neplãþii la timp a facturilor. Distribuitorul, în speþã RAT Iaºi, care administreazã punctele termice ºi este în relaþii conctractuale cu consumatorii Ñ ºi subliniez cã este singurul care este în relaþii contractuale cu consumatorii finali, este unica persoanã, în sensul de persoanã juridicã în cazul de faþã, în mãsurã sã cunoascã ºi sã decidã debranºarea rãu-platnicilor.

În consecinþã, distribuitorului, ºi nu TERMOELECTRICA, îi revine obligaþia analizãrii ºi instituirii mãsurilor tehnice care sã diminueze efectele nefaste asupra celor ce îºi plãtesc la timp facturile. TERMOELECTRICA S.A., prin Sucursala Iaºi, nu poate sub nici o formã interveni în instalaþiile consumatorului, nici juridic, nici tehnic, ºi nici nu-l poate obliga sã recurgã la anumite mãsuri preferenþiale de debranºare sau nondebranºare.

TERMOELECTRICA S.A. nu doreºte sã recurgã la mãsura sistãrii livrãrii agentului termic, dar nivelul datoriei actuale pentru energia termicã livratã, aproximativ 5.000 de miliarde de lei, pericliteazã în mod grav situaþia financiarã a societãþii, cu repercusiuni asupra perioadei de iarnã 2001-2002.

Are dreptul la o precizare ºi la un comentariu domnul deputat Anghel Stanciu.

Aº dori sã precizez, domnule ministru, cã cele 5.000 de miliarde nu se referã la datoria Iaºiului. Sã nu se înþeleagã acest lucru. ªi v-aº ruga totuºi sã precizaþi dacã cele 55 de miliarde trebuiau acordate sau nu ca subvenþii, pentru cã, prin aceastã prismã, se poate începe un dialog ºi o posibilitate de a încerca sã gãsim soluþii care sã nu ne coste dupã aceea mai mult decât în prezent, cãci este clar cã o anumitã epidemie care ar putea sã aparã atrage dupã sine, este drept, din alt sector, alte fonduri.

Deci dorim sã ne precizaþi dacã cele 55 de miliarde sunt sau nu posibil de a fi transferate cãtre Electrocentrala Iaºi.

Vã rog, rãspundeþi la acest comentariu.

Domnule deputat, despre dialog, bineînþeles, poate fi vorba oricând. În legãturã cu cele 5.000 de miliarde, ele se referã la total TERMOELECTRICA. Nu am spus cã se

referã la Iaºi. Dacã cumva s-a vrut a se înþelege aºa de cãtre altcineva, este total nedorit.

În legãturã cu cota-parte de subvenþie, la momentul în care a avut loc debranºarea nu se punea problema achitãrii sau neachitãrii subvenþiei. În momentul de faþã, practic, acest moment este depãºit ºi din punct de vedere caloric ºi din punct de vedere financiar. Repet: în continuare însã se poate antama un dialog între TERMOELECTRICA ºi RAT Iaºi.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Mulþumesc.

Domnul deputat Marian Ionescu are de pus o interpelare tot domnului ministru Moucha, în legãturã cu Întreprinderea de Utilaj Petrolier Târgoviºte. Pentru a asigura continuitate, vã rog sã o formulaþi, sau sã rãspundã domnul Moucha, fãrã sã mai faceþi alte precizãri, ca sã putem accelera puþin.

## **Domnul Costel Marian Ionescu**

**:**

Am trei interpelãri, domnule preºedinte. Nu le mai repet. Sã-mi rãspundã dânsul.

Domnule Moucha, vã rog sã rãspundeþi.

## Domnule preºedinte,

Domnule deputat Marian Ionescu,

Ministerul Industriei ºi Resurselor nu este în posesia datelor cu privire la stadiul privatizãrii Societãþii Comerciale Întreprinderea de Utilaj Petrolier Târgoviºte, ºi nici nu se poate pronunþa asupra legalitãþii ºi oportunitãþii acestui demers, deoarece aceastã societate comercialã nu a fost ºi nu este în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Industriei.

Din relaþiile pe care le avem, aceastã societate a fost inclusã în lista societãþilor comerciale predate Ministerului Finanþelor de cãtre Fondul Proprietãþii de Stat, nu de A.P.A.P.S., pentru a fi valorificatã în condiþiile legii, în vederea recuperãrii creanþelor datorate statului.

Faþã de cele de mai sus, stimate domnule deputat, îmi permit sã vã sugerez sã vã adresaþi, pentru detalii, Ministerului Finanþelor Publice care, fãrã îndoialã, este în posesia tuturor datelor.

## Mulþumesc.

Vreþi sã dezvoltaþi sau vã rãspunde direct doamna ministru, domnule Ionescu?

## **Domnul Costel Marian Ionescu** _(din salã):_

Am 3 interpelãri cu acelaºi conþinut pentru 3 ministere. _(Domnul ministru Romulus Ion Moucha îi dã un rãspuns la interpelare)._

Mai are de rãspuns doamna Maria Manolescu. Poftiþi.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Referitor la interpelarea formulatã în ºedinþa Camerei Deputaþilor din data de 7 mai privitor la modul de privatizare a Întreprinderii de Utilaj Petrolier Târgoviºte UPET, precum ºi la situaþia socialã a angajaþilor acestei societãþi, Ministerul Finanþelor prezintã urmãtoarele.

Pachetul de acþiuni deþinut de stat la Societatea comercialã UPET SA Târgoviºte a fost trecut din administrarea Fondul Proprietãþii de Stat în administrarea Ministerului Finanþelor Publice, în temeiul H.G. nr. 872/2000, în scopul valorificãrii acestuia prin intermediul pieþei de capital, pentru recuperarea creanþelor bugetare datorate de aceastã societate cãtre bugetele statului. Astfel, aceastã societate nu a fost privatizatã potrivit reglementãrilor legale în materie, ci a fost supusã unei proceduri atipice de executare silitã, aºa cum este reglementatã aceastã procedurã în Ordonanþa Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanþelor bugetare ºi aºa cum a fost completatã, de fapt, aceastã ordonanþã prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 15/1998.

De asemenea, un fapt important de subliniat este acela cã, anterior apariþiei H.G. nr. 872/2000, Societatea UPET S.A. se afla în proces de reorganizare judiciarã, potrivit prevederilor Legii nr. 64/1995, republicatã, privind procedura reorganizãrii judiciare ºi a falimentului, având datorii totale cãtre bugetele statului în sumã de 395 de miliarde.

În urma aplicãrii cu succes a procedurilor atipice de executare silitã, societatea a fost scoasã de sub incidenþa prevederilor Legii falimentului, fiindu-i anulate majorãrile ºi penalitãþile de întârziere aferente datoriilor cãtre bugete, rãmânând, totuºi, debitoare cu datoriile de bazã în cuantum de peste 42 de miliarde lei. Nu a fost, sub nici o formã, decapitalizatã ºi, în final, i-a fost schimbat acþionariatul, statul încasând peste 113 miliarde lei, în contul creanþelor bugetare restante.

De asemenea, menþionãm faptul cã întreaga tranzacþie s-a desfãºurat prin intermediul pieþei de capital, sub supravegherea C.N.V.M. care, prin adresa nr. E.4618/9.04.2001, a confirmat transferul întregului pachet de acþiuni deþinut de stat la Societatea comercialã UPET S.A. în proprietatea noului acþionar ºi plata integralã a preþului, respectiv 113.537.684.000 de lei reprezentând un preþ de 13.000 de lei pe acþiune, având în vedere cã valoarea de piaþã a acþiunilor înainte de aceastã tranzacþionare era de aproximativ 1.400 de lei pe acþiune. Astfel, în acest moment, acþionarul principal la Societatea comercialã UPET S.A. este Societatea ”LoterbyÓ, aceasta având ca unic acþionar Concernul rus ”Uralmaº IljoaraÓ, unul dintre cei mai mari producãtori de utilaj petrolier din lume.

Mulþumesc, doamnã ministru.

Domnul secretar de stat Iacob Zelenco mai are de rãspuns...

## **Domnul Costel Marian Ionescu** _(din salã):_

Mai este o interpelare cãtre A.P.A.P.S.!

Pãi eu despre cine vorbeam?! Despre domnul Iacob Zelenco!

Vã rog sã mã urmãriþi cu atenþie!

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Dupã rãspunsul pe care l-a dat doamna ministru Manolescu, nu ºtiu dacã sunt multe de adãugat. Totuºi, îmi fac datoria ºi prezint informaþiile pe care le deþine A.P.A.P.S.-ul în legãturã cu aceastã societate privatizatã, de fapt, de cãtre Ministerul de Finanþe. Deci acest lucru a fost subliniat ºi, de asemenea, aº vrea sã mai accentuez ºi eu faptul cã, anterior apariþiei H.G. nr. 872/2000, prin care s-a aprobat privatizarea de cãtre Ministerul de Finanþe, UPET Târgoviºte se afla în reorganizare judiciarã, conform prevederilor Legii nr. 64, republicatã, având datorii totale de 395 de miliarde. În rest, aceleaºi informaþii le deþinem ºi noi, cã pachetul a fost achiziþionat de Societatea comercialã ”Loterby LimitedÓ, acesta având ca unic acþionar Concernul rus ”Uralmaº IljoaraÓ.

Nu am nimic mai mult de adãugat la aceastã problemã, considerând cã Ministerul de Finanþe a rãspuns complet la întrebarea pusã. Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule ministru. Domnul deputat Ioan Miclea.

## **Domnul Costel Marian Ionescu** _(din salã):_

Îmi permiteþi?!

Vreþi sã comentaþi rãspunsul?

Toate cele 3 rãspunsuri!

Poftiþi.

Aceasta ca sã facem economie de timp!

Cu rugãmintea de a lãsa loc ºi celorlalþi colegi ai dumneavoastrã, de la P.R.M., sã poatã sã-ºi prezinte interpelãrileÉ

## **Domnul Costel Marian Ionescu**

Domnule preºedinte,

Vã mulþumesc cã mi-aþi dat cuvântul ºi eu v-am propus ca sã-mi daþi cuvântul o singurã datã, pentru eficientizarea lucrãrilor noastre, pentru cã ºi noi, cei de la P.R.M., dorim acelaºi lucru ca ºi dumneavoastrã.

Domnilor miniºtri,

Stimaþi colegi,

Situaþia unei întreprinderi cu peste 120 de ani vechime s-a transpus aici foarte rapid, de cãtre 3 ministere, în circa 7 minute. O întreprindere care a avut circa 13.200 de oameni angajaþi, la ora actualã are circa 2.400 de angajaþi.

Aceastã întreprindere vreau sã vã amintesc cã este o întreprindere care are o mare parte din producþie de ordin strategic. Amintind Ordonanþa nr. 872/2000, vreau sã vã amintesc, domnilor miniºtri, cã aceastã ordonanþã prevede urmãtoarea obligativitate: ”În termen de 10 zile de la încheierea acþiunii de stingere a creanþelor bugetare sau la ieºirea din vigoare a prezentei hotãrâri, Ministerul Finanþelor, împreunã cu ceilalþi titulari de creanþe bugetare, va informa Guvernul despre rezultatele obþinuteÒ.

Eu nu am fãcut aceastã interpelare numai ca sã facem un dialog, ci pentru a pune legea sã lucreze ºi sã argumentãm, pentru cã aceastã întreprindere, la ora actualã Ð iatã, din 27.03 pânã acum, a trecut destul timp Ð, aceastã întreprindere nu a fost anunþatã absolut

cu nici un fel de adresã, din partea vreunui minister, inclusiv a Ministerului Finanþelor. Într-adevãr, acolo a fost problema principalã, cã a fost vândutã, cum a fost vândutã, cât a fost vândutã º.a.m.d. Deci nu se ºtie absolut nimic! Deci aceasta era o obligaþie _sine qua non_ , conform acestei Ordonanþe nr. 872/2000, pe care ºi dumneavoastrã aþi invocat-o ºi pe care o invoc ºi eu.

Un alt punct de vedere este urmãtorul. Deoarece aceastã întreprindere, ca ºi alte întreprinderi din þara noastrã sunt integrate într-un program de realizare a unor repere ce þin de economia stategicã a þãrii noastre, eu vreau sã vã reamintesc, domnilor miniºtri, cã am în faþã Programul legislativ al Guvernului României pentru perioada 2001 Ð 2004 ºi dacã dezastrul cel mai mare al economiei, într-adevãr, s-a produs sub guvernarea trecutã, aspect pe care îl remarcãm ºi noi, se pare cã noi am impus acum niºte condiþii teoretice, dar, practic, nu prea le respectãm. ªi anume, în ceea ce priveºte aceastã respectare, punctul 51 spune urmãtoarea chestiune: ”Proiectul Legii privind protejarea intereselor statului în cadrul procesului de privatizare a societãþilor comerciale de interes strategicÒ.

O sã termin, doamnã deputat, imediat, dacã... Dar eu cred cã, pentru o întreprindere care are peste 100 de ani, mã poate pãsui domnul preºedinte...

Domnule deputat, cu tot respectul, vã amintesc cã mai sunt colegi de ai dumneavoastrã, de la P.R.M., care încearcã ºi ei sã obþinã rãspuns.

Dacã-mi permiteþi sã fac fraza de încheiere, da? Stimate domnule preºedinte,

## Stimaþi miniºtri,

Consider cã ar trebui sã reluãm aceastã problemã. Noi nu suntem, încã o datã, împotriva privatizãrii. Sã studiem mai bine ºi sã ne hotãrâm, sã aplicãm ºi un cadru legislativ care este la ora actualã, sã ne hotãrâm acolo, pentru acele întreprinderi care trebuie privatizate, astfel încât eficienþa acestor întreprinderi privatizate sã fie în ambele sensuri.

Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

Doamna deputat Afrãsinei are o problemã de procedurã.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã, mai ales cã intervenþia anterioarã m-a determinat sã vã cer cuvântul într-o chestiune de procedurã.

## Domnule preºedinte,

Am în vedere prevederile regulamentului atunci când vã rog respectuos sã cereþi colegilor parlamentari, în calitatea pe care o aveþi, sã respecte acest regulament.

Tot pentru eficientizare, aºa cum amintea colegul în intervenþia anterioarã, aº vrea sã rog colegii sã studieze

cu atenþie regulamentul ºi sã înþeleagã cã aceastã secþiune de interpelãri a fost fixatã în ziua de luni cu perioada de o orã pentru interpelãri ºi jumãtate de orã pentru întrebãri, astfel încât acest timp sã poatã fi alocat fiecãrui grup parlamentar.

Dacã veþi citi art. 163 alin. 3, veþi constata cã fiecare grup parlamentar are alocat minimum 7, maximum 14 minute pentru interpelãri. Acelaºi alineat prevede cã un grup parlamentar nu poate adresa, într-o searã, într-o zi de dezvoltare a interpelãrilor, decât o singurã interpelare maximum douã, dacã timpul permite.

Aºadar, domnilor colegi aº vrea sã aveþi în atenþie acest lucru, pentru viitor, sã daþi posibilitatea fiecãruia sã prezinte interpelãrile, sã le dezvolte ºi sã primeascã rãspuns. Eu, domnule preºedinte, nu vã cer, în seara aceasta, sã opriþi aici interpelãrile, deoarece am în vedere prezenþa doamnelor ºi domnilor miniºtri care au venit sã rãspundã la întrebãri ºi, din respect pentru Domniile lor, propun ca în aceastã searã, sã continuãm programul pânã terminãm toate interpelãrile care au fost puse, dar rugãmintea este ca, pentru ºedinþele urmãtoare, sã atrageþi atenþia grupurilor parlamentare sã respecte acest regulament, tocmai pentru eficientizare. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Mulþumesc. Stimaþi colegi,

Eu rog toate grupurile parlamentare sã facã distincþia care se cuvine între întrebare ºi interpelare ºi sã încercãm sã ne subordonãm atât intenþiilor noastre politice, cât ºi regulamentului, pentru...

Poftiþi?

## **Domnul Costel Marian Ionescu** _(din salã):_

Ar fi trebuit sã mi se dea 3 rãspunsuri!

Nu, nu! Deci dumneavoastrã, dupã regulament, aveaþi dreptul la o singurã interpelare ºi eu, în mod civilizat, v-am lãsat sã le prezentaþi pe toate.

Am rugãmintea sã vã uitaþi în regulament ºi pe urmã sã fiþi nemulþumit ºi, mai ales, sã faceþi observaþii.

Dau cuvântul doamnei ministru Luminiþa Gheorghiu, pentru a prezenta rãspunsul la interpelarea domnului Ioan Miclea.

## **Doamna Luminiþa Gheorghiu** Ñ _secretar de stat în Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Domnule deputat Ioan Miclea,

Referitor la interpelarea dumneavoastrã în legãturã cu situaþia doamnei farmacist Urian Susana, cãreia i s-a desfãcut contractul de muncã disciplinar de cãtre Spitalul Municipal Câmpia Turzii în anul 1997, vã prezentãm urmãtorul rãspuns.

Împreunã cu Direcþia generalã de legislaþie a Ministerului Sãnãtãþii, am reanalizat dosarul, deci situaþia prin care a trecut doamna farmacist ºi, într-adevãr, aceasta a fost supusã unui noian de întâmplãri nefericite. Dânsa a contestat în instanþã ºi, urmând toate cãile pro- cedurale, a obþinut o sentinþã definitivã ºi executorie. De asemenea, a fost respinsã ºi cererea de revizuire formulatã de Spitalul Câmpia Turzii.

Astãzi, personal, am luat legãtura cu noua conducere a Direcþiei de sãnãtate publicã Cluj care ne-a înmânat în scris ºi un rãspuns. Doamna farmacist este aºteptatã la locul de muncã sã-ºi înceapã activitatea. Deci rugãm pe aceastã cale ca doamna farmacist Urian Susana sã se prezinte la Spitalul Câmpia Turzii, deci la Spitalul municipal, pentru a-ºi începe activitatea.

Vã mulþumesc.

Înmânez ºi rãspunsul în scris domnului deputat.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Timpul destinat programului de lucru s-a epuizat. Eu vã întreb dacã sunteþi de acord, mai ales Grupul parlamentar al P.R.M.-ului, care mai are de pus întrebãri, dacã sunteþi de acord Ð eu regret cã tot colegii dumneavoastrã au fost cei care v-au rãpit dreptul de a vã exprima ºi de a primi rãspuns Ð, vã întreb dacã sunteþi de acord sã prelungim programul, pentru ca miniºtrii sã vã rãspundã direct la aceste întrebãri ºi interpelãri.

Domnule Ionescu, serios cã tot timpul sunteþi nemulþumit, tot timpul obiectaþi.

Sunteþi de acord sã prelungim dezbaterile?

## **Domnul Costel Marian Ionescu**

**:**

Sigur cã da!

## Bun.

Domnule Dumitru Pâslaru, vã rog sã rãspundeþi domnului Damian Brudaºca.

Încã o jumãtate de minut...

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Ori ne înþelegem omeneºte, ori constatãm cã s-a epuizat programul de lucru...

Deci, eu am vrut, din respect ºi faþã de miniºtri, ºi faþã de colegii dumneavoastrã, sã asculte...

Doamna Mihaela IonescuÉ Domnul Cristian Colþeanu. Domnul Cristian Colþeanu mai este?

## **Domnul Cristian Colþeanu**

**:**

Tot timpul sunt aici!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Poftiþi.

Nu, nu! Staþi puþin, cã ne-am înþeles cã doar rãspunsul îl ascultaþi, pentru cã s-a epuizat programul de lucru.

Bine.

## Domnule preºedinte,

## Doamnã deputat Ionescu,

Doresc sã prezint urmãtorul rãspuns la întrebãrile adresate de doamna deputat în ºedinþa din 7 mai.

Primul rãspuns, la prima întrebare. Vã informãm cã, în prezent, schema Departamentului pentru comerþ exterior ºi promovare economicã din cadrul Ministerul Afacerilor Externe cuprinde un numãr de 95 de posturi în centralã ºi 150 de posturi în reþeaua externã. La aceasta, se adaugã un numãr de 20 persoane care au fost preluate în alte direcþii ale Ministerului Afacerilor Externe, din fostul Departament al Comerþului Exterior, ºi care posturi se referã, în special, la serviciile comune.

La întrebarea nr. 2. România are încã de recuperat creanþe ºi dobânzi aferente în valoare de 2,184 milioane dolari ºi 912 milioane ruble transferabile preluate la datoria publicã, care provin din operaþiuni comerciale ºi de cooperare economicã derulate în cadrul unor acorduri sau înþelegeri interguvernamentale încheiate înainte de 31.12.1989, ºi acestea sunt: Irak, Sudan, Siria, Mozambic, Libia, Guineea, Cuba, Coreea ºi Mongolia.

O serie de creanþe din unele þãri au fost deja parþial sau total recuperate, conform înþelegerilor stabilite cu reprezentanþii guvernelor statelor partenere sau prin intermediul unor firme specializate din domeniu, în aceastã situaþie aflându-se Egiptul, Iranul, Nigeria, Vietnamul.

În conformitate cu reglementãrile legale în vigoare, recuperarea creanþelor este în sarcina Ministerului Finanþelor Publice ºi a Comisiei interdepartamentale de recuperare a creanþelor României, rezultate din operaþiuni comerciale sau de cooperare economicã derulate înainte de 1989, din care mai fac parte Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul de Interne, Banca Naþionalã ºi Banca Comercialã Românã, conform H.G. nr. 362/1994.

Ofertele obþinute privind recuperarea creanþelor nu sunt negociate de reprezentanþii Ministerului Finanþelor Publice prin contacte directe cu ofertanþii, rezultatele acestor negocieri fiind analizate de Comisia interdepartamentalã de recuperare a creanþelor care, dupã ce se face o propunere conþinând toate condiþiile privind rambursarea creanþei, se aprobã ulterior de cãtre Guvernul României.

Apreciem cã recuperarea creanþelor a mai constituit anterior obiectul unor interpelãri în cadrul Camerei Deputaþilor ºi al Senatului, ocazie cu care au fost prezentate ºi alte detalii solicitate.

## Mulþumesc.

Pentru cã e ultimul rãspuns, am timp s-o consult pe doamna Mihaela Ionescu dacã e mulþumitã de rãspuns. Vã rog. Aveþi un minut.

Spuneaþi, domnule secretar de stat, cã, deci, suma de recuperat depãºeºte 2 miliarde de dolari. Deci ºtim foarte bine cã þãrile de la care avem de recuperat aceste creanþe sunt þãri sãrace ºi ele nu dispun de resurse valutare, nici mãcar la nivelul propriei subzistenþe ºi recuperarea acestor creanþe ar fi posibilã, mai ales, prin preluarea de materii prime ºi de semifabricate.

În aceste condiþii, derularea unor asemenea negocieri este mai mult decât contraproductivã sã se deruleze prin intermediul personalului ambasadelor. Este foarte puþin probabil ca un ambasador sau un consul, sau diverºi secretari din ambasadã sã poatã iniþia tratative detaliate, calificate cu firmele sau cu oamenii de afaceri de la care încearcã sã recupereze sau sã obþinã aceastã marfã, având în vedere, de asemenea, cã activitãþile acestea necesitã tehnici de negociere specifice, cunoºtinþe calificate ºi cunoaºterea pieþelor pentru produsele care le sunt oferite, de asemenea, cunoºtinþe în ce priveºte nivelul cotaþiilor mondiale, destinaþiile specifice ce le vor fi date acestor produse dupã intrarea lor în România. ªi, de asemenea, ºtim cã, în conformitate cu Convenþia de la Viena, ambasadele nu pot ºi nu trebuie sã desfãºoare activitãþi lucrative.

Dumneavoastrã spuneaþi cã recuperarea se face prin niºte comisii ale Ministerului Finanþelor, dar ºi acestea sunt niºte, mã rog, niºte grupe sau niºte delegaþii temporare ºi negocierile acestea cu delegaþii care se schimbã nu cred cã vor fi productive.

La a treia întrebare, aceea cu activitatea de promovare a comerþului, spuneaþi cã colaboraþi cu diverse, mã rog, departamente, dar, totuºi, numãrul de personal este de 3 oameni. Deci pot 3 oameni sã organizeze 37 de târguri internaþionale?! Aceasta era întrebarea.

Mulþumesc.

## Mulþumesc.

Vã rog frumos sã încheiem ºedinþa totuºi în condiþii de concordie, mai ales cã am rãmas aºa puþini.

La întrebãrile dumneavoastrã, aº dori sã precizez cã, în ceea ce priveºte recuperarea creanþelor, ambasadele ºi, în general, reþeaua externã, atât cea comercialã cât ºi cea diplomaticã, nu sunt implicate în derularea unor tratative;

ele sunt implicate numai în identificarea unor parteneri potenþiali care pot fi pe piaþã ºi care, dupã aceea, pot avea tratative împreunã cu delegaþiile care sunt, în special, conduse de Ministerul Finanþelor. Dumneavoastrã spuneþi cã aceste delegaþii sunt contraproductive dacã nu existã o continuitate. Aº vrea sã vã precizez cã, dacã nu ar fi fost o activitate serioasã ºi temeinicã, nu ar fi fost posibil ca, pânã acuma, sã se recupereze: din Egipt 456 de milioane, din Guineea 3 milioane, Iranul 75 de milioane, Zambia aproape 30 de milioane, Vietnamul 12 milioane.

Deci, dacã aceastã modalitate de lucru care a fost deja probatã ºi în mod serios abordatã nu ar fi fost productivã, statul român nu ar fi recuperat pânã acum. Noi facem în aºa fel încât informaþiile pe care le obþinem în reþeaua externã sã fie puse la îndemâna specialiºtilor din Ministerul de Finanþe, care sunt specialiºti formaþi de foarte mulþi ani pe aceastã temã ºi care, dupã aceea, le evalueazã în cadrul Comisiei interministeriale, iar dupã aceea, în final, obþin aprobarea Guvernului ºi mandatul de tratative.

La întrebarea dumneavoastrã referitoare la Departamentul de promovare, este foarte adevarat cã acest personal nu este foarte suficient, dar pentru ceea ce înseamnã promovarea ºi, în special, organizarea de acþiuni, sunt persoane care lucreazã de foarte mulþi ani în reþeaua de comerþ exterior ºi care aceste târguri le pot organiza nu numai cu forþele proprii, unde deja existã o procedurã clasicã de organizare, dar ei antreneazã atât misiunile economice care sunt în afara þãrii noastre, la ambasade, ºi antreneazã totodatã toate asociaþiile care sunt: camerele de comerþ, asociaþiile, ANEIR-ul (Asociaþia Naþionalã a Asociaþiei Patronale), deci, existã un sprijin ºi dupã aceea ºi al zonei clasice a Ministerului de Externe. Pânã acuma, deci, sã ºtiþi cã toate aceste misiuni ºi târguri au dat rezultate foarte bune, unde s-au încheiat contracte, iar noi, ceea ce facem este sã dãm un sprijin ºi logistic ºi conceptual producãtorilor ºi exportatorilor români, ca ei sã poatã sã încheie contracte.

## ªi eu vã mulþumesc.

Pentru domnul deputat Ilie Merce are de formulat un rãspuns domnul ministru Sin, din partea Ministerului Agriculturii.

Domnule ministru, acceptaþi sã vã rãspundeþi între dumneavoastrã ºi încheiem ºedinta sau rãspundeþi oficial? Bun, atunci daþi-i voie sã rãspundã. **Domnul Gheorghe Sin** Ñ _secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Întrebarea pusã de domnul deputat Ilie Merce o considerãm pe deplin justificatã ºi dovedeºte o grijã pentru sprijinirea producãtorilor agricoli, în conformitate cu prevederile ordonanþei. Deci, întrebarea se referã la faptul cã producãtorii de cartofi din zona Lunguleþu, judeþul Dâmboviþa, nu beneficiazã de sprijinul direct de un milion de lei acordat cultivatorilor în acest an. În conformitate cu prevederile Ordonanþei nr. 30 privind acordarea sprijinului direct de un milion de lei producãtorilor agricoli pentru fiecare hectar de teren cultivat, cultivatorii de cartof timpuriu de varã ºi de toamnã beneficiazã de acest sprijin. Condiþia ca sã poatã intra în posesia acestui sprijin este sã foloseascã material de plantat certificat ºi sã realizeze lucrãri agrotehnice specifice pentru înfiinþarea ºi întreþinerea culturii. Documentele de cumpãrare a materialului de plantat sunt cele care atestã cã acesta este certificat ºi nu este obþinut din culturi comerciale sau populaþii locale de cartof. Aceste documente trebuie sã fie prezentate de cultivator specialistului de la centrul agricol care face constatarea în teren a modului în care a fost înfiinþatã ºi întreþinutã cultura.

Ceea ce este de reþinut este cã data cumpãrãrii materialului de plantat nu constituie un impediment pentru acordarea sprijinului de 1 milion de lei la hectar.

Referitor la Hotãrârea Guvernului nr. 297 din acest an pentru stabilirea nivelului reducerii preþului de cumpãrare al seminþelor certificate din producþia internã, prevederile acesteia nu se aplicã retroactiv. Materialul de plantat cumpãrat în toamna anului 2000 nu beneficiazã de reducerea preþului de cumpãrare, beneficiazã de reducerea acestui preþ numai materialul de plantat cumpãrat în perioada 19 martie Ð 15 aprilie acest an.

Vã mulþumesc, stimaþi colegi. Poftiþi! Vedeþi, orice compromis are riscurile lui. Poftiþi!

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi care aþi mai rãmas,

Vã cer scuze cã vã mai þin aici, dar rãspunsul nu mã poate satisface, pentru cã nu putem sã folosim douã unitãþi de mãsurã diferite.

Deci, pentru cultura grâului de toamnã ºi a orzului s-au acordat aceste subvenþii fãrã a li se cere cultivatorilor certificatele de calitate. Pentru cultura de cartof timpuriu ºi varzã nu s-au obþinut ºi nu se pot obþine aceste subvenþii, deoarece producãtorii, cultivatorii nu pot sã prezinte certificatele de calitate pentru sãmânþa achiziþionatã anul trecut, or, atunci nu li se cerea aºa ceva. Deci, dacã se poate pentru grâu ºi orz de toamnã, de ce nu se poate oare ºi pentru cartof ºi varzã, în condiþiile în care, aºa cum spuneam ºi data trecutã, când am prezentat aceastã interpelare, 95% din veniturile a 9 localitãþi situate în zona luncii râului Dâmboviþa, deci, veniturile acestor locuitori sunt obþinute din valorificarea acestor produse. De ce nu se aplicã acelaºi tratament pentru toþi cultivatorii? Aceasta este problema ºi eu încã insist la Ministerul Agriculturii sã se gândeascã ºi sã gãseascã soluþii în acest sens. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Permiteþi-mi sã declar ºedinþa de astãzi închisã. Ne vedem mâine, la ºedinþa de vot.

Vã doresc noapte bunã!

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR**

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 76/24.V.2001 conþine 28 de pagini.**

Preþul 20.692 lei