Stenogramă plen

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Declar deschisã ºedinþa de astãzi a Camerei Deputaþilor, anunþându-vã cã din totalul celor 344 de deputaþi ºi-au înregistrat prezenþa la lucrãri un numãr de 261, sunt absenþi 83, dintre care participã la alte acþiuni parlamentare 24. Cvorumul legal pentru votul final este de 173 deputaþi.

Intrãm în ordinea de zi ºi vã prezint Informarea cu privire la iniþiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente:

Ñ Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 112/2002 pentru modificarea alin. 1 al art. 5 din Legea nr. 469/2002 privind unele mãsuri pentru întãrirea disciplinei contractuale, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de Lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia pentru industrii ºi servicii, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Termenul de depunere a raportului: 7 octombrie 2002. În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

Ñ Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 113/2002 privind identificarea ºi înregistrarea bovinelor în România, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice, pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 7 octombrie 2002. În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

Ñ Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 114/2002 pentru ratificarea Acordului de împrumut (Al doilea împrumut de ajustare structuralã a sectorului privat) dintre România ºi Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare, semnat la Bucureºti la 13 septembrie 2002, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 7 octombrie 2002.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

Ñ Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 115/2002 pentru ratificarea amendamentelor aduse la Aranjamentul stand-by dintre România ºi Fondul Monetar Internaþional, convenit prin Scrisoarea pãrþii române din 17 octombrie 2001 ºi Decizia Consiliului directorilor executivi al Fondului Monetar Internaþional din 31 octombrie 2001, precum ºi pentru ratificarea Memorandumului suplimentar de politici economice ºi financiare ºi a Memorandumului tehnic de înþelegere, convenite prin Scrisoarea pãrþii române din 12 august 2002 ºi Decizia Consiliului directorilor executivi al Fondului Monetar Internaþional din 28 august 2002, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Termenul de depunere a raportului: 7 octombrie 2002.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

Ñ Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 116/2002 privind modificarea Legii nr. 373/2002 pentru aprobarea finanþãrii repatrierii personalului navigant, debarcat sau aflat la bordul unor nave maritime de transport, achitarea drepturilor restante ºi pentru menþinerea în siguranþã a navelor din patrimoniul Companiei de Navigaþie Maritimã ”RomlineÒ Ð S.A. Constanþa, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii ºi servicii; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 7 octombrie 2002.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

În continuare vã informez cã vã puteþi exercita dreptul de sesizare a Curþii Constituþionale asupra urmãtoarelor legi:

Ñ Legea privind respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 44/1998 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 39/1998 privind activitatea de standardizare naþionalã în România;

Ñ Legea pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societãþilor comerciale ce deþin în administrare terenuri proprietate publicã ºi privatã a statului cu destinaþie agricolã ºi înfiinþarea Agenþiei Domeniilor Statului;

Ñ Legea privind organizarea ºi funcþionarea Agenþiei Naþionale de Presã ROMPRES;

Ñ Legea pentru ratificarea Acordului dintre România ºi Republica Turcia în domeniul securitãþii sociale, semnat la Ankara la 6 iulie 1999;

Ñ Legea privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 60/2002 pentru modificarea art. 16 alin. 1 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalitãþi administrative pentru înregistrarea ºi autorizarea funcþionãrii comercianþilor;

Ñ Legea pentru ratificarea Protocolului privind Protecþia Mediului la Tratatul asupra Antarcticii, adoptat la Madrid la 4 octombrie 1991;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 66/2002 pentru stabilirea unor mãsuri referitoare la salarizarea personalului din învãþãmânt;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 70/2002 privind efectuarea recensãmântului general agricol din România;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 72/2002 pentru modificarea art. 42 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Serviciului Român de Informaþii;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 73/2002 pentru asigurarea fondurilor necesare elaborãrii proiectelor aferente Programului SAPARD, Mãsura 2.1 ”Dezvoltarea ºi îmbunãtãþirea infrastructurii ruraleÒ;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 74/2002 pentru modificarea Legii apãrãrii naþionale a României nr. 45/1994;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 77/2002 privind trecerea unor instituþii de culturã în subordinea Ministerului Culturii ºi Cultelor;

Ñ Legea privind graþierea ºi procedura acordãrii graþierii.

Intrãm în dezbaterea proiectelor de legi.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii din România ºi Agenþia Universitarã a Francofoniei relativ la Biroul Europa Centralã ºi Orientalã al Agenþiei Universitare a Francofoniei, semnat la Bucureºti la 15 noiembrie 2001. Dacã din partea iniþiatorilor doreºte sã ia cineva cuvântul?

Poftiþi, domnule ministru!

## **Domnul Acsinte Gaspar** Ñ _ministru pentru relaþia cu Parlamentul_ **:**

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Guvernul supune plenului Camerei Deputaþilor, spre dezbatere ºi adoptare, proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii din România ºi Agenþia Universitarã a Francofoniei relativ la Biroul Europa Centralã ºi Orientalã al Agenþiei Universitare a Francofoniei, semnat la Bucureºti la 15 noiembrie 2001. Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Comisia pentru învãtãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport. De asemenea, a fost avizat favorabil de cãtre Consiliul Legislativ.

Pentru considerentele prezentate în expunerea de motive vã rugãm sã adoptaþi proiectul de lege menþionat, în cadrul procedurii parlamentare obiºnuite. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport doreºte cineva sã ia cuvântul? Nu doreºte.

La dezbaterile generale grupurile parlamentare se înscriu la dezbateri generale? Nu se înscriu.

Sã intrãm în dezbaterea proiectului de lege. Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Am parcurs proiectul de lege.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri?

## S-a adoptat cu o abþinere.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 41/2002 pentru prorogarea termenelor prevãzute în Legea nr. 146/2002 privind regimul juridic al fundaþiilor judeþene pentru tineret ºi a municipiului Bucureºti ºi al Fundaþiei Naþionale pentru Tineret.

Din partea iniþiatorului dacã doreºte cineva sã ia cuvântul? Nu doreºte.

Din partea Comisiei pentru învãtãmânt? Este cineva din Comisia pentru învãtãmânt de faþã? Nu este, ca sã ºtim ºi noi?

Poftiþi, poftiþi, cineva sã spunã ceva, cât de cât!

Comisia a analizat proiectul ºi a fãcut unele mici observaþii ºi a propus, în unanimitate, aprobarea acestuia în forma prezentatã de Guvern.

Da, bun.

Guvernul dacã are ceva de spus? Poftiþi ºi dumneavoastrã.

## **Domnul Constantin Mario Ruse** Ñ _secretar de stat_

_în Ministerul Tineretului ºi Sportului_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Domnilor deputaþi,

Proiectul de ordonanþã de urgenþã a avut la bazã douã motive care s-au suprapus. Primul este legat de necesitatea prorogãrii unor termene ºi aºezãrii lor într-o succesiune logicã, deoarece în Legea nr. 146 se creau niºte suprapuneri în ceea ce priveºte termenul pentru inventariere, predare a patrimoniului, respectiv reorganizarea ºi organizarea fundaþiilor pentru tineret ºi, în al doilea rând, au fost necesare câteva corecþii legate de anumite formulãri care au reieºit din întreaga dezbatere parlamentarã, mai precis din procesul de mediere, dupã trecerea prin Senat, deoarece, de exemplu, în art. 59 alin. 3 s-a trecut din greºealã o referire la Ordonanþa nr. 26, respectiv ”fundaþiile de tineretÒ ºi nu cele ”pentru tineretÒ,

potrivit Decretului-lege nr. 150. Fiind vorba de o lege cu caracter organic, nu era posibil, pe perioada de vacanþã parlamentarã de abilitare a Guvernului, sã procedãm la aceste modificãri. Singura soluþie a fost aceastã prorogare de termen.

Pentru aceste motive vã propunem spre aprobare textul de ordonanþã.

Mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri generale? Nu doresc.

Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Articolul unic al ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic al legii. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Am parcurs ºi proiectul de lege.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

În unanimitate de voturi s-a aprobat.

Proiectul de Lege pentru formularea unei declaraþii privind recunoaºterea de cãtre România a competenþei Comitetului pentru Eliminarea Discriminãrii Rasiale, în conformitate cu art. 14 din Convenþia internaþionalã pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare rasialã, adoptatã de Adunarea Generalã a ONU la New York la 21 decembrie 1965.

Dacã din partea iniþiatorilor doreºte cineva sã ia cuvântul?

Poftiþi!

**Domnul Cristian Niculescu** Ñ _secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

România a ratificat Convenþia Internaþionalã privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasialã prin Decretul nr. 345 din 1970, publicat în Buletinul Oficial nr. 092 din 27 iulie 1970. Ratificarea a fost fãcutã cu o rezervã referitoare la art. 22 ºi o declaraþie. Prin Legea nr. 144 din 9 iulie 1998, publicatã în Monitorul Oficial nr. 261 din 13 iulie 1998, România a retras rezerva privind recursul la jurisdicþia Curþii Internaþionale de Justiþie pentru soluþionarea diferendelor, formulatã la art. 22 din Convenþia internaþionalã privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasialã, adoptatã la New York la 21 decembrie 1965.

Având în vedere întreaga argumentaþie prezentatã pe larg în expunerea de motive, a fost elaborat prezentul proiect de lege pe care vã rugãm sã-l adoptaþi.

Din partea comisiei sesizate în fond are cuvântul domnul deputat Pãun Nicolae.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Cu adresa nr. 393 din data de 3 septembrie 2002, în conformitate cu prevederile art. 89 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, a fost înaintat prezentul proiect de lege care, de altfel, a fost luat în discuþie în cadrul comisiei. Sigur cã da, adoptarea prezentului proiect de lege este absolut necesar în opinia membrilor comisiei, având în vedere, în mod special, progresele importante înregistrate de þara noastrã, în special dupã anul 1989, cu precãdere respectarea ºi promovarea drepturilor omului, în general, ºi combaterea discriminãrii, în special.

La ºedinþa comisiei din 18 septembrie 2002, de asemenea, trebuie subliniat faptul cã a participat domnul Octavian Stamatescu, director general adjunct din partea Ministerului Afacerilor Externe. Din numãrul de 17 membri ai comisiei, 14 au fost prezenþi, ºi raportul a fost adoptat cu unanimitate de voturi. Prin urmare, supunem plenului, dezbateri ºi votul final.

Domnule preºedinte, propunem 5 minute pentru dezbateri.

Nu este nevoie, pentru cã nu avem procedurã de urgenþã.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul legii. Vã rog sã observaþi, în raport, la poziþia 1 este fãcutã o propunere de modificare. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat în forma propusã de comisie.

Punctul 1 de la articolul unic. Vã rog sã priviþi în raportul comisiei. Se propune o modificare.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat în forma propusã de comisie.

Punctul 2, de asemenea, comisia propune o micã modificare.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat în forma propusã de comisie.

Punctul 3, de asemenea, se propune o anumitã modificare. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Articolul unic, în integralitate. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul de lege, în integralitate.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Proiectul de Lege privind prevenirea ºi combaterea criminalitãþii organizate. Suntem în procedurã de urgenþã. Rog Comisia juridicã sã-mi facã propuneri pentru timpii de dezbatere.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Având în vedere importanþa legii pe care o dezbatem, propunem 15 minute total ºi douã minute pentru fiecare luare de cuvânt.

Vã mulþumesc. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Titlul legii. Dacã la titlul legii sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 2. Vã rog sã observaþi în raportul comisiei se propun o serie de modificãri la poziþia 1, la poziþiile 2, 3, 4.

Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Art. 2, adoptat în forma modificatã de cãtre comisie.

Titlul capitolului II. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 3. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 4. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 5. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 6. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Capitolul III. Titlul capitolului III. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 7. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 8. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 9. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 10. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul capitolului IV. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 11. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 12. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 13. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 14. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 15. Vã rog sã priviþi în raportul comisiei la punc-

- tul 5. Sunt propuse niºte modificãri de cãtre comisie. Sunt obiecþii? Nu sunt. Art. 15 adoptat în forma modi-

- ficatã de comisie.

Art. 16. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 17. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 18. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 19. Vã rog sã priviþi în raport la poziþia 6, la

- punctul 6 se propun niºte modificãri de cãtre comisie. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Art. 19 aprobat în

- forma modificatã de cãtre comisie.

Art. 20, la punctul 7 al raportului se propune o modificare. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 21. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 22. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 23. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul capitolului V. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 24. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 25. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 26. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul capitolului VI. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 27. Vã rog sã priviþi la punctul 8 din raport. Sunt propuse niºte modificãri de cãtre comisie.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Practic, comisia, la aceastã ordonanþã de urgenþã dezbãtutã, împreunã cu Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritorului ºi echilibru ecologic a fãcut o singurã modificare, ºi anume la art. 3 a fãcut precizarea cã adunarea generalã extraordinarã va mandata consiliul de administraþie, aºa cum este trecut ºi în Legea nr. 31, deci presupun cã discuþii prea lungi nu or sã fie. Propun pentru dezbatere 3 minute ºi un minut pentru intervenþii, dacã sunt.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Cine este pentru aceºti timpi? Vã mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Art. 1. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 2. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 3. Vã rog sã priviþi în raportul comisiei la pagina 3, punctul 4, este o modificare fãcutã de cãtre comisiei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat în forma modificatã de comisie.

Art. 4. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 5. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 6. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 7. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 8. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 9. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 10. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 11. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 12. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 13. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 14. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 15. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 16. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 17. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 18. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 19. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 20. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 21. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul legii. Vã rog sã priviþi în raport la punctul 1. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Vã rog sã priviþi la punctul 2, se propune o modificare.

Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat în varianta comisiei.

La punctul 3 din raport, vã rog sã priviþi, de asemenea, este propusã o modificare.

Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Am parcurs ºi legea.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 78/2002 privind asigurarea condiþiilor de funcþionare a centralelor termice ºi electrice de termoficare aflate în administrarea consiliilor judeþene ºi locale.

Suntem în procedurã de urgenþã, vã rog sã faceþi propuneri pentru timpii de dezbatere.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,

ªi aceastã ordonanþã a fost dezbãtutã în plenul ºedinþei împreunã cu Comisia pentru administraþie

publicã, amenajarea teritorului ºi echilibru ecologic ºi, în urma dezbaterilor, a suferit câteva modificãri faþã de forma adoptatã de Senat, în principal privind stipularea dreptului de proprietate a consiliilor judeþene ºi locale asupra unor centrale termice ºi electrice de termoficare ºi s-a completat anexa cu o centralã termicã... adicã electricã, în plus, Centrala de la Govora, care s-a transferat între timp în proprietatea Consiliului Judeþean Vâlcea ºi s-au extins mãsurile prevãzute în ordonanþã asupra altor centrale termice ºi electrice de termoficare care vor fi transferate în proprietatea unor consilii judeþene ºi locale ulterior. Ca atare, propun 15 minute pentru dezbateri ºi douã minute pentru intervenþii, dacã sunt.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Cine este pentru aceºti timpi de dezbatere? Mulþumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt. Vã mulþumesc.

Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Vã rog sã observaþi cã se propune o anumitã modificare de cãtre comisie la poziþia 3.

Da, poftiþi!

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

În legãturã cu titlul ordonanþei, partea aceasta privind asigurarea condiþiilor de funcþionare a centralelor termice, noi credem cã este o exagerare foarte mare, dacã nu cumva o pãcãlealã, pentru cã nu se asigurã, nici într-un caz, funcþionarea acestor centrale numai prin aceste mãsuri. De aceea, cred cã, chiar dacã transferarea centralelor este un început într-o direcþie corectã, partea aceasta cu asigurarea condiþiilor de funcþionare pentru o perioadã de tranziþie ºi ulterior este complet lãsatã la o parte de Guvern ºi numai prin mãsurile de aici, nici într-un caz, nu se va asigura în aceastã iarnã funcþionarea. Aºa cã putem sã-i spunem ”pentru asigurarea condiþiilor de nefuncþionareÒ, eventual.

Da, înþeleg, este o declaraþie politicã, nu aþi fãcut nici un amendament.

Deci, trecem mai departe.

Obiecþii? Nu sunt. Adoptat în forma propusã de comisie.

Art. 1. Obiecþii? Nu sunt. Aprobat în forma propusã de comisie.

Art. 2. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 3. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 4. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 5. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 6. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 7. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Anexa. Obiecþii?

Art. 8, da, este o completare fãcutã de comisie. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Am parcurs ordonanþa, s-a adoptat forma propusã de comisie. Titlul legii. Dacã la titlul legii sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic, vã rog sã observaþi în raport, se propune o anumitã modificare. Dacã sunt obiecþii? Nu e nici o obiecþie. Adoptat.

Proiectul va fi supus votului final într-o ºedinþã specialã de vot.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 75/2002 pentru stabilirea unor mãsuri privind reorganizarea Departamentului pentru comerþ exterior ºi promovare economicã din structura Ministerului Afacerilor Externe, precum ºi a aparatului de lucru al Guvernului.

Vã rog sã propuneþi timpii de dezbatere.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Raportul acestui proiect de lege a fost adoptat de comisia de specialitate, sesizatã în fond, Comisia de politicã externã, de asemenea am primit un aviz favorabil pentru aceastã dezbatere, în cadrul comisiei noastre, din partea Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi ºi un aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ. Raportul Legii pentru aprobarea ordonanþei a fost adoptat în unanimitate de voturi ºi propunem sã fie adoptat în forma prezentatã. Dezbaterea sã fie 10 minute, douã minute pentru fiecare articol.

Da. Vã mulþumesc.

Cine este pentru aceºti timpi de dezbatere? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Poftiþi, ce problemã aveþi?

La dezbateri generale aº vrea sã iau cuvântul, domnule preºedinte.

Pãi, nu avem dezbateri generale, e procedurã de urgenþã.

Procedurã!

Bun, asta este cu totul altcevaÉ de procedurã. Poftiþi!

## Domnule preºedinte,

ªtiþi foarte bine cã atunci când am discutat regulamentul ºi am acceptat modificãrile care s-au fãcut în regulament privind procedurile, sã zic aºa, accelerate de dezbatere a legilor în Parlament am convenit, de asemenea, ca în cazul ordonanþelor de urgenþã, totuºi, grupurile parlamentare sã se poatã exprima într-un timp limitat la începutul dezbaterilor, eventual, la discuþia care priveºte titlul legii sau titlul ordonanþei. Era o cutumã pe care am

acceptat-o cu toþii ºi am ºi practicat-o pânã acum ºi, de aceea, vã rog ca ºi de data aceasta sã facem la fel. Vã mulþumesc.

## Da. Bine.

Poftiþi, domnule Brudaºca! Sã vedem dacã ne mai înscriem în termenul votat de dumneavoastrã pentru finalizarea dezbaterilor.

Domnule preºedinte, vã mulþumesc ºi mulþumesc ºi colegului de la P.D., pentru cã mi-a permis sã iau cuvântul.

La votarea Guvernului Adrian Nãstase, P.R.M. s-a abþinut, una dintre cauze constituind-o aceastã structurã destul de pestriþã ºi de sacrificare a activitãþii de comerþ exterior. Iatã cã evoluþia timpului a confirmat justeþea punctului de vedere al P.R.M. Decizia pe care a luat-o recent primul-ministru de a trece în subordine directã activitatea de comerþ exterior înseamnã, evident, o recunoaºtere a slãbiciunii Guvernului mamut pe care îl prezideazã. Dar, în loc sã acorde activitãþii de comerþ exterior importanþa ce i se cuvine, domnul prim-ministru, dovedindu-se, din pãcate, ageamiu în probleme economice, a creat mai degrabã un minister al dezvoltãrii ºi prognozei cu nimic diferit de fostul Comitet de Stat al Planificãrii, fãrã sã acorde importanþa acestui compartiment al activitãþii de comerþ exterior.

Rezultatele se vãd atât în bugetul de stat, cât ºi în creºterea nestãvilitã a datoriei externe a României, dar mai ales în ieºirea totalã a produselor ºi serviciilor româneºti de pe foarte multe pieþe externe, unele extrem de profitabile ºi de tradiþie. Vrând sã loveascã în realitate în domnul ministru Mircea Geoanã, premierul ºi-a arãtat în realitate sieºi cartonaºul galben, cãci, la aproape 2 ani de la preluarea puterii, domnul Adrian Nãstase n-a gãsit încã formula Cabinetului eficient ºi performant, capabil de gestionarea potrivitã a problemelor þãrii. Aceastã aºa-zisã reorganizare constituie nu doar prilejul reglãrii de conturi la vârful P.S.D., ci ºi oportunitatea sporirii birocraþiei.

Concret, premierul va mai angaja în cadrul Secretariatului General al Guvernului încã 54 de persoane, în felul acesta se îndeplineºte încã un punct din Programul sãu de guvernare: reducerea personalului din administraþia centralã ºi implicit a birocraþiei. Sã mai spunã cineva cã domnul Adrian Nãstase nu e un om de cuvânt.

Vã mulþumesc.

Da. Poftiþi, celelalte grupuri!

## Domnule preºedinte,

Noi o sã respectãm într-adevãr cutuma, ºi anume o declaraþie foarte scurtã care sã nu punã probleme timpului deja adoptat ºi, de fapt, chestiunilor urgente.

La începutul acestei guvernãri, în acest domeniu s-a adoptat un model care existã doar în câteva þãri ale lumii ºi care s-a dovedit dupã doi ani cã nu a funcþionat, pentru cã partea de comerþ exterior a fost mult prea subordonatã pãrþii diplomatice, pãrþii care se ocupã, în ambasadele României, de relaþiile politice ºi aºa mai departe. Acum este un fapt bun cã se încearcã îndreptarea lucrurilor, numai cã se merge într-o direcþie în care, de data asta, nu existã nici un model în lume, ºi anume ca primul-ministru sã fie ºi ministrul comerþului. De aceea, cred cã ar fi trebuit ori sã se înfiinþeze ministerul comerþului, ceea ce era o formulã posibilã, sau sã se revinã la formula care existã peste tot în lume sau în foarte, foarte multe þãri ale lumii, Ministerul Industriei ºi Comerþului.

În calitate de ministru, m-am întâlnit cu vreo 60 de miniºtri omologi care toþi erau ”ministrul industriei ºi comerþuluiÒ. Camerele se cheamã Camera de Comerþ ºi Industrie etc. Deci cred cã asta era direcþia corectã ºi nu aceasta care a fost adoptatã.

Da.

Celelalte grupuri? Cine mai doreºte? Bun. Din partea comisiei sesizate în fond?

Titlul ordonanþei. Obiecþii? Poftiþi, domnule Brudaºca!

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Noi avem, în realitate, de-a face cu schimbarea sau cu reorganizarea Ministerului Afacerilor Externe, dar trecem peste aspectul sesizat ºi de domnul deputat din partea P.D.-ului. Eu aº propune ca aceastã ordonanþã ºi implicit titlul legii ºi articolului unic al acesteia sã aibã formularea urmãtoare: ”Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 75/2002 pentru reorganizarea Departamentului pentru comerþ exterior ºi promovarea economicã ºi trecerea sa din structura Ministerului Afacerilor Externe în aparatul de lucru al GuvernuluiÒ.

Acest titlu este în concordanþã cu ceea ce se intenþioneazã în fapt.

Vorbesc în calitate de membru al P.S.D., exprimându-mi un punct de vedere în legãturã cu aceste douã opinii.

În primul rând, eu cred ºi toatã lumea cred cã este de acord cã eficienþa unei activitãþi se vede dupã rezultat.

Guvernul Adrian Nãstase duce o politicã de rezultat. Dacã privim evoluþia comerþului exterior în anul 2001 ºi în acest an, putem sã constatãm cã orice lucru se poate spune în legãturã cu managementul acestei activitãþi, cu atât mai puþin însã acela cã nu ar fi o activitate eficientã. Sigur, existã tot felul de motive pentru care se pot face aprecieri, pãcat însã cã ele nu se fac la obiect.

Necesitatea care a determinat aceastã reaºezare este dictatã în mod clar, ºi cei care cunosc ºtiu foarte bine, de evoluþia rapidã a procesului de integrare a României în Uniunea Europeanã. ªi acest lucru a determinat o reaºezare a ceea ce înseamnã gândirea economicã, pentru cã acest Guvern are o gândire economicã predictibilã ºi, mai ales, o proiecþie de viitor în legãturã cu politicile economice care se realizeazã în vederea atingerii obiectivelor menþionate.

Existã la nivelul Guvernului un departament de politici economice care creeazã proiecþia cu privire la modul în care trebuie sã se dezvolte România în concordanþã cu obiectivele pe care ºi le-a stabilit, în primul rând în ceea ce priveºte aderarea la Uniunea Europeanã, iar aducerea acestui departament în cadrul Guvernului, într-o formulã cu un secretar de stat care rãspunde de departamentul respectiv, nu reprezintã altceva decât o accentuare a ceea ce înseamnã aspectul politicilor economice. Ceea ce a dus lipsã România pânã în prezent a fost lipsa unei concepþii coerente ºi a unor politici consecvent aplicate. Dacã acest lucru încearcã sã se facã de cãtre Guvern, este, dupã pãrerea noastrã ºi nu numai a noastrã, ci ºi a comisiei de specialitate care a votat în unanimitate acest proiect, în realitate o perfecþionare, dacã vreþi, ºi o punere în concordanþã a realitãþii cu obiectivele strategice de perspectivã. Din aceste considerente, Grupul parlamentar al P.S.D. a susþinut acest proiect de lege ca fiind în mãsurã sã satisfacã obiectivele pe care ºi le-a propus Guvernul în perioada urmãtoare.

Da. Eu supun la vot întâi varianta comisiei. Cine este pentru varianta comisiei? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? 40 de voturi contra. Abþineri?

Voturile pentru?

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Da. Vreþi pentru? Da. Numãraþi, vã rog. Voturi pentru, 59. 40 voturi contra, nici o abþinere.

Art. 1. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 2. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 3. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 4. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu**

**:**

Luaþi în ordine întrebãrile, domnule preºedinte de ºedinþã.

Nu. Nu se întreabã aºa, dupã noul regulament. Asta e problema. Ce sã facem? În legislaturile trecute aºa era. ªi mie îmi plãcea, sã ºtiþi mai mult aºa, dar asta este situaþia. Bun.

Art. 5. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 6. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 7. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 8. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 9. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul legii. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul va fi supus votului final într-o ºedinþã specialã de vot.

Proiectul de Lege privind aderarea României la Convenþia privind eliberarea brevetelor eurepene, adoptatã la MŸnchen la 5 octombrie 1973, precum ºi la Actul de revizuire a acesteia, adoptat la MŸnchen la 29 octombrie 2000.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva? Poftiþi! **Domnul Dan Banciu** Ñ _consilier în Ministerul Lucrãrilor_

_Publice, Transporturilor ºi Locuinþei_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Distinse doamne ºi Distinºi domni deputaþi,

Acordul de aderare la Convenþia brevetului european este prevãzut în art. 67 al Legii nr. 20 privind asocierea României la comunitãþile europene. Este unul dintre cele mai importante acorduri europene prin faptul cã este o premierã în aderarea României la o instituþie europeanã de resort. Convenþia brevetului european este un aranjament regional între state, având ca scop eliberarea unui brevet european care sã aibã acelaºi efect în România ca ºi în alte state membre ºi sã fie supus aceluiaºi regim ca ºi un brevet naþional în statele desemnate de solicitantul brevetului de invenþie.

Actualmente sunt membre la Convenþia brevetului european un numãr de 20 de state, iar pentru 10 state din Europa Centralã ºi de Est invitaþia de aderare are efecte începând cu 1 iulie 2002. Deja un numãr de 4 state: Bulgaria, Cehia, Slovacia ºi Estonia au aderat deja. Având în vedere cele prezentate, vã rugãm sã fiþi de acord cu proiectul de lege, având în vedere importanþa aderãrii României la un organism european.

Vã mulþumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul preºedinte Antal Istv‡n.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Comisia pentru industrii ºi servicii a dezbãtut ºi aprobat cu unele modificãri acest proiect de lege cu amendamente care urmãresc unele modificãri de ordin tehnico-legislativ ºi racordarea cu Legea nr. 64 privind brevetele de invenþie, cu modificãrile ºi completãrile aduse prin Legea nr. 203/2002. În raport de obiectul ºi conþinutul sãu, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar în ºedinþa din 25 septembrie 2002 a fost adoptat în unanimitate de cãtre deputaþii prezenþi la lucrãri. Ca atare, comisia propune adoptarea proiectului de lege cu amendamentele admise, aºa cum v-am prezentat, care se referã în principal la unele modificãri de ordin tehnic legislativ.

Vã mulþumesc.

## ªi eu vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Vã rog, nu doreºte nimeni, nimeni? Bun.

Dacã nu doreºte nimeni...

Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 1. Vã rog sã observaþi la poziþia 2 din raport se propune o anumitã modificare.

Sunt obiecþii? Nu sunt.

Art. 2 adoptat în forma modificatã de comisie.

Art. 3. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 4. Sunt obiecþii? Da. Poftiþi!

La art. 4 alin. 2 sunt nevoit, din motive tehnice, sã vã rog sã binevoiþi sã aprobaþi ca în loc de referire la art. 42 sã facem trimitere la art. 44. Explicaþia este cã datoritã faptului cã se face referire la o lege care încã nu a fost republicatã de cãtre ”Monitorul OficialÒ, fiind vorba de un text încã vechi, trimiterea corectã în acest moment este art. 44, ºi nu art. 42.

Comisia este de acord.

Alin. 2 va fi în forma iniþialã.

Alte obiecþii la art. 4. Nu sunt. Adoptat.

Art. 5. Obiecþii? Sunt niºte modificãri propuse de comisie.

Sunt obiecþii? Nu sunt. A fost adoptat în forma propusã de comisie.

Art. 6. Sunt obiecþii? Vã rog sã priviþi ºi în raport. Nu sunt obiecþii. Art. 6 a fost adoptat în forma modificatã de cãtre comisie.

Art. 7. Dacã sunt obiecþii? Vã rog sã priviþi în raport la poziþia 16 ºi cele urmãtoare referitoare la acest articol. Sunt obiecþii? Nu sunt. A fost adoptat în forma adoptatã de comisie.

Art. 8. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 9. Vã rog sã priviþi la faptul cã sunt niºte modificãri, în primul rând la poziþia 23 din raport. Sunt obiecþii? Nu sunt. Art. 9 a fost adoptat în forma cum a fost modificatã de comisie.

Art. 10, la poziþia 27 din raport se propune o anumitã modificare. Sunt obiecþii? Nu sunt. Art. 10 a fost adoptat aºa cum a fost modificat de comisie.

Art. 11. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 12. Avem modificãri propuse în raport, poziþia 30

- ºi poziþia 31. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Am parcurs întregul proiect de lege.

- Cine este pentru aceastã lege? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Un vot contra.

- Abþineri? Nu sunt.

- S-a adoptat.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului adiþional la Acordul dintre Guvernul Republicii Socialiste România ºi Guvernul Republicii Turcia privind transporturile aeriene civile, semnat la Ankara la 2 mai 1966, semnat la Ankara la 19 februarie 2002. Oricum este un acord vechi din 1966.

Din partea iniþiatorilor, dacã doreºte cineva sã ia cuvântul?

Acordul de la Ankara din 1966 a fost reluat de ministerele de resort ale celor douã þãri atât în 1997, cât ºi în 1998, negocieri care au dus la semnarea în anul 2002 a unui act adiþional privitor la acest acord.

Dintre amendamentele convenite a fi aduse la acord menþionãm unele de ordin strict formal, privind noua denumire a þãrii, noile denumiri ale teritoriului, statului, cetãþenilor statului pãrþilor contractante, dar în special, o serie de noþiuni care au fost definite în complexitatea lor, respectiv ºi în viziunea convenþiilor internaþionale apãrute ulterior, cum este noþiunea de teritoriu, a autoritãþilor aeronautice, potrivit legislaþiei pãrþilor contractante. Dintre prevederi remarcãm acordurile prin care s-a hotãrât ca sã se acorde companiilor celor douã pãrþi contractante drep- turile de a vinde liber pe teritoriul celeilalte pãrþi biletele de transport direct sau prin agenþi, de a transfera imediat diferenþa dintre încasãri ºi cheltuieli, de a se renunþa la principiul dublei aprobãri, respectiv s-a trecut la liberalizarea tarifelor aplicate de cãtre transportatori, astfel încât am putut sã ne armonizãm cu legislaþia Uniunii Europene, mã refer la Regulamentul Consiliului nr. 2.409 din 1992.

De asemenea, s-au introdus în textul acordului articole referitoare la siguranþa ºi securitatea aviaþiei, la modelulstandard al clauzei bilaterale, recomandat la Conferinþa Europeanã de aviaþie civilã. S-au stabilit proceduri de intrare în vigoare a eventualelor modificãri asupra prevederilor acordului ºi a anexelor acestuia.

Faþã de aceastã situaþie, vã rugãm a analiza ºi vã mulþumim sã sprijiniþi actualul proiect de lege. Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc.

Dacã din partea comisiei se doreºte a lua cuvântul? Poftiþi, domnule preºedinte!

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Aºa cum s-a prezentat de cãtre reprezentantul iniþiatorului, în contextul politicii de liberalizare a transporturilor aeriene pe plan mondial se impunea necesitatea armonizãrii anumitor prevederi ale acordului aerian bilateral româno-turc în vigoare cu scopul de a oferi un cadru juridic mai adecvat desfãºurãrii tranporturilor aeriene actuale între România ºi Republica Turcia. Astfel, la 19 februarie 2002, a fost semnat acest protocol adiþional care cuprinde amendamentele prezentate de cãtre iniþiator, iar Comisia pentru industrii ºi servicii, în data de 24 februarie 2002, a hotãrât cu unanimitate de voturi avizarea favorabilã a proiectului de lege ºi trimiterea spre dezbatere ºi adoptare în plenul Camerei Deputaþilor, în forma aprobatã de Senat.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Da ºi eu vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri generale? Nu doresc.

Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Am parcurs proiectul de lege.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Proiectul de Lege pentru acceptarea unor amendamente, adoptate la Londra la 26 mai 2000, respectiv 5 decembrie 2000, la Protocolul din 1988 prin Convenþia Internaþionalã din 1974 pentru ocrotirea vieþii omeneºti pe mare, încheiatã la Londra la 1 noiembrie 1974.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva? Da, poftiþi!

Organizaþia Maritimã Internaþionalã cu sediul la Londra activeazã ca agenþie specializatã a Organizaþiei Naþiunilor Unite ºi se ocupã cu elaborarea cadrului juridic, tehnic ºi organizatoric privind navigaþia maritimã în apele internaþionale.

România a devenit membrã încã din 1965 la aceastã organizaþie ºi, în aceastã calitate, a aderat la toate convenþiile internaþionale majore privind siguranþa în navigaþie ºi prevenirea poluãrii de cãtre navele maritime.

Una dintre cele mai importante convenþii adoptate de cãtre Organizaþia Maritimã Internaþionalã este cea de la Londra din 1974, Ð SOLAS-74 Ð la care România a aderat încã din 1979, iar aceastã convenþie a avut la rândul ei, a suferit de-a lungul timpului o serie de modificãri importante în anexã, printre care Protocolul din 1988 pentru ocrotirea vieþii omeneºti pe mare. Pânã în prezent, acest Protocol din 1988 privind Convenþia SOLAS a fost amendat la rândul lui de cãtre Organizaþia Maritimã Internaþionalã printr-o serie de rezoluþii la care România n-a avut obiecþii la nici unul dintre amendamentele respective. Ele se refereau la completarea certificatelor eliberate navelor de fiecare stat-parte la protocol, certificate care atestã faptul cã navele corespund cerinþelor prevãzute în Convenþia SOLAS.

Pentru cã la aceste douã amendamente nu existau încã acte normative interne a fost întocmit proiectul de lege, pe care, în conformitate cu prevederile Legii nr. 4/1991, vã rugãm sã-l aprobaþi.

Vã mulþumesc.

Da. Din partea comisiei sesizate în fond.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Aºa cum vi s-a prezentat, Convenþia internaþionalã pentru ocrotirea vieþii omeneºti pe mare a fost adoptatã în 1974 ºi este una dintre cele mai importante convenþii adoptate de Organizaþia Maritimã Internaþionalã.

Ea a fost modificatã prin Protocolul din 1988 fiind amendatã în mai mule rânduri prin rezoluþii ale Comitetului securitãþii maritime. Proiectul de lege în discuþie face parte din categoria legilor ordinare, iar Comisia pentru industrii ºi servicii a adoptat avizarea favorabilã a proiectului de lege ºi trimiterea spre dezbatere în plenul Camerei Deputaþilor, cu unele amendamente admise de comisie, ºi aº menþiona chiar la titlul legii un amendament în care am fãcut o completare, menþionând denumirea Organizaþiei Maritime Internaþionale.

Deci titlul legii sunã în felul urmãtor: ”Pentru acceptarea unor amendamente adoptate de Organizaþia Maritimã Internaþionalã...Ò ºi curge textul mai departe ”...la Londra, la 26 mai 2000.Ò

Ca atare, vã rog sã aprobaþi în forma prezentatã de comisie acest proiect de lege. Vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc.

12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 136/10.X.2002

Titlul legii. Vã rog sã observaþi cã în raportul comisiei se propune o modificare la titlul legii. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii.

Adoptat titlul în forma modificatã de comisie.

Art. 1. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 2. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 3. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 4. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Anexa nr. 1. Obiecþii? Nu sunt. Adoptatã.

Anexa nr. 2. Obiecþii? Nu sunt. Adoptatã.

Legea, în integralitatea sa. Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Adoptatã în unanimitate.

Proiectul de Lege privind participarea României la Grupul de cooperare înfiinþat prin acordul parþial deschis pentru prevenirea, protecþia ºi organizarea ajutorului împotriva riscurilor naturale ºi tehnologice majore (Acordul EUROPA, Riscuri Majore) instituit prin Rezoluþia (87)2. adoptatã la 20 martie 1987 de Comitetul Miniºtrilor al Consiliului Europei.

Dacã din partea iniþiatorilor doreºte cineva sã intervinã?

Da. Poftiþi, vã rog!

Aºa cum spune titlul, în 1987, Comitetul Miniºtrilor al Consiliului Europei a adoptat Rezoluþia 87 privind instituirea unui grup de cooperare în materie de prevenire, protecþie ºi organizarea ajutoarelor împotriva riscurilor naturale.

Prin aceastã rezoluþie a fost instituit un acord interguÐ vernamental parþial deschis, acord denumit ”EUROPA Riscuri MajoreÒ, deschis participãrii oricãrui stat membru sau nu al Consiliului Europei. În prezent, sunt membre ale acestui acord un numãr de 23 de state.

Principalele obiective le reprezintã întãrirea ºi promovarea cooperãrii între gruvernele statelor membre în vederea ajutorului în caz de catastrofe naturale ºi tehnologice majore, crearea de centre europene ºi euromediteraneene specializate care sã faciliteze punerea în practicã a obiectivelor acordului, utilizarea acestui acord ca o platformã pentru cooperarea între guvernele statelor Europei Centrale ºi de Est ºi guvernele statelor situate în sudul Mediteranei, precum ºi guvernele statelor din Europa Occidentalã în domeniul riscurilor naturale ºi tehnologice majore.

Deoarece România este expusã la un numãr semnificativ de riscuri majore prin posibilitatea producerii unor dezastre naturale, s-a impus participarea de urgenþã la acest acord. M.L.P.T.L.-ul va fi ministerul însãrcinat cu coordonarea acþiunilor instituþiilor implicate în implementarea acestui acord.

Guvernul va înfiinþa prin hotãrâre Centrul european de reabilitare seismicã a clãdirilor, în cadrul I.C.E.R.C. Bucureºti, care va fi sub autoritatea M.L.P.T.L.

Valoarea estimatã a contribuþiei anuale este în prezent de circa 21.000 de euro.

Proiectul de lege are scopul de a preveni ºi de a face posibilã o cooperare tot mai strânsã cu þãrile din vestul Europei tocmai în vederea prevenirii riscurilor majore.

Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc. Din partea comisiei sesizatã în fond. Dacã doriþi sã intervenþi?

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Þin sã menþionez doar faptul cã Comisia pentru industrii ºi servicii a aprobat fãrã nici o modificare textul aprobat ºi de Senat.

Ca atare, propunem în atenþia dumneavoastrã pentru aprobare.

Vã mulþumesc.

Grupurile parlamentare dacã doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc.

Sã intrãm în dezbaterea proiectului de lege. Titlul legii. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 1. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 2. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 3. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Am parcurs întregul proiect de lege. Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi contra? Nu sunt voturi contra.

Abþineri? Nu sunt abþineri.

Adoptat cu unanimitate de voturi.

Proiectul de Lege pentru acceptarea unor amendamente, adoptate la Londra la 18 mai 1998, 26 mai 2000, 5 decembrie 2000 ºi, respectiv, 6 iunie 2001, la Convenþia Internaþionalã din 1974 pentru ocrotirea vieþii omeneºti pe mare, adoptatã la Londra la 1 noiembrie 1974, precum ºi a Codului internaþional pentru instalaþiile de protecþie contra incendiului, adoptat de Organizaþia Maritimã Intenaþionalã prin Rezoluþia M.S.C. 98(73) a Comitetului Securitãþii Maritime la Londra la 5 decembrie 2000.

Poftiþi! Din partea iniþiatorului.

Aminteam câteva minute mai devreme de importanþa Convenþiei SOLAS 74 ºi amendamentele care i-au fost aduse succesiv.

În principal, aceste amendamente au avut ca obiect revizuirea în totalitate a unor capitole gen construcþia, protecþia contra incendiului, detectarea, stingerea incendiilor ºi siguranþa navigaþiei, mai puþin capitolul radiocomunicaþiei care a suferit modificãri mai puþin importante.

Un nou capitol II însã, adoptat prin Rezoluþia MSC 99/73, este mai clar ºi mai uºor utilizat ºi cuprinde cerinþele de construcþie referitoare la protecþia contra incendiilor, detectarea, stingerea incendiilor, aplicabile de la 1 iulie 2002 în mod selectiv navelor construite înainte sau dupã aceastã datã, pe baza unor standarde ºi a unui cod specific, care au ca obiect construcþia ºi verificarea anumitor echipamente ale navelor.

O datã cu apariþia acestui capitol, prescripþiile tehnice detaliate referitoare la protecþia contra incendiilor au fost scoase din Convenþia SOLAS ºi introduse în noul Cod internaþional pentru instalaþii de protecþie contra incendiului, Codul PSS, adoptat în decembrie 2000 printr-o altã Rezoluþie MSC 98.

Vã mulþumesc.

Da. ªi eu vã mulþumesc. Comisia.

## Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor colegi,

La întocmirea raportului, Comisia pentru industrii ºi servicii a avut în vederea avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi ºi avizul favorabil al Consiliului Legisaltiv nr. 942/2002.

Menþionãm cã România este membrã a Organizaþiei Maritime Internaþionale, aºa cum vi s-a mai prezentat, din 1965, ºi din 1988 Convenþia internaþionalã pentru ocrotirea vieþii omeneºti pe mare Ð SOLAS 74, precum ºi protocolul au fost adoptate de România.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, ºi comisia a fãcut o singurã modificare practic, la fel ca ºi la legea precedentã, am menþionat în titlul legii cã este vorba de o lege pentru acceptarea unor amendamente adoptate prin rezoluþii de cãtre Organizaþia Maritimã Internaþionalã la Londra, ºi textul curge mai departe.

Deci, cu aceste modificãri, vã rog sã aprobaþi raportul întocmit de comisie.

Vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri. Nu doresc.

Titlul legii. Vã rog sã observaþi cã în raport se propune modificarea, aºa cum a spus ºi domnul preºedinte.

- Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

- Art. 1. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 2. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 3. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 4. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 5. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Regatului Suediei privind protecþia informaþiilor secrete din domeniul apãrãrii, semnat la Bucureºti la 9 aprilie 2002.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva sã ia cuvântul?

Poftiþi! Domnul secretar de stat Encuþescu.

## **Domnul Sorin Aurel Encuþescu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Apãrãrii Naþionale_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Acordul menþionat asigurã cadrul juridic necesar dezvoltãrii colaborãrii dintre guvernele celor douã state în domeniul informaþiilor militare clasificate ºi este în concordanþã cu principiile dreptului internaþional. Prevederile acordului completeazã legislaþia internã în domeniu, stabilind modalitãþile concrete de lucru între structurile specializate din cele douã state, definiþiile unor termeni de specialitate, echivalenþa nivelului de clasificare a informaþiilor militare secrete, precum ºi autoritãþile competente în materie de securitate, inclusiv posibilitãþile de cooperare în domeniul industriei de apãrare.

Având în vedere aceste considerente, vã adresãm rugãmintea de a acorda votul dumneavoastrã favorabil acestui proiect de lege.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Din partea Comisiei de apãrare. Poftiþi!

Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã a fost sesizatã în fond spre dezbatere ºi avizare în procedurã obiºnuitã cu proiectul de Lege privind ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Regatului Suediei.

Proiectul de lege a fost iniþiat în scopul ratificãrii acordului menþionat. Acordul demonstreazã intenþia ambelor state de a plasa relaþia lor din domeniul militar pe o bazã solidã ºi de perspectivã.

Prevederile cuprinse în acest acord sunt în concordanþã cu principiile dreptului internaþional ºi corespund legislaþiei interne ale fiecãreia dintre state. S-a primit aviz din partea Comisiei de politicã externã.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

- Art. 6. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 7. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 8. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Anexa nr. 1. Obiecþii? Nu sunt. Adoptatã.

- Anexa nr. 2. Obiecþii? Nu sunt. Adoptatã. Anexa nr. 3. Obiecþii? Nu sunt. Adoptatã. Anexa nr. 4. Obiecþii? Nu sunt. Adoptatã. Anexa nr. 5. Obiecþii? Nu sunt. Adoptatã. Legea în integralitate. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Adoptatã în unanimitate.

Vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul de lege în integralitate. Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat în unanimitate. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României, Guvernul Republicii Slovace, Cabinetul de Miniºtri al Ucrainei ºi Guvernul Republicii Ungare privind înfiinþarea batalionului multinaþional de geniu, semnat la Budapesta la 18 ianuarie 2002.

Din partea iniþiatorilor. Poftiþi!

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Prin acordul menþionat, România s-a angajat sã participe, alãturi de celelalte state semnatare, la înfiinþarea unei forþe multinaþionale care sã desfãºoare operaþiuni de asistenþã în caz de dezastru. Aceastã iniþiativã va contribui la limitarea pagubelor ºi a consecinþelor calamitãþilor naturale ce se pot produce în bazinul râului Tisa, mai ales în condiþiile în care autoritãþile pãrþilor s-au confruntat cu dificultãþile produse de astfel de dezastre naturale.

Aceste demersuri evidenþiazã eforturile României pentru o mai bunã cooperare regionalã ºi consolideazã statutul acesteia de generator de securitate în zonã.

Având în vedere aceste considerente, vã adresãm rugãmintea de a acorda votul dumneavoastrã favorabil acestui proiect de lege.

Vã mulþumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond. Poftiþi!

Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã este de acord cu proiectul aºa cum a fost prezentat de iniþiator. Proiectul de lege ºi acordul încheiat relevã nivelul atins de cooperare în domeniul militar dintre România ºi statele vecine membre NATO sau ale parteneriatului pentru pace ºi demonstreazã disponibilitatea forþelor armate ale pãrþilor de a se pune în slujba protejãrii vieþii ºi protejãrii populaþiei civile.

Pãrþile contractante au decis sã înfiinþeze o forþã multinaþionalã care sã desfãºoare operaþiuni de asistenþã în caz de dezastru, care vor contribui semnificativ la limitarea pagubelor ºi a consecinþelor calamitãþilor ce se vor produce în bazinul Tisa.

Comisia de politicã externã ºi-a dat avizul ºi vã propunem sã fiþi de acord cu adoptarea proiectului în forma prezentatã de cãtre iniþiator.

Vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Legea în integralitate. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

În unanimitate s-a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 90/2002 privind ratificarea Acordului de împrumut dintre România ºi Banca

Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare, semnat la Bucureºti la 3 aprilie 2002, pentru finanþarea proiectului de dezvoltare ruralã.

Suntem în procedurã de urgenþã. Vã rog sã propuneþi timpii de dezbatere.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Având în vedere cã suntem în procedurã de urgenþã, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a Camerei Deputaþilor vã propune zece minute pentru dezbateri generale ºi un minut pentru fiecare intervenþie în parte. Vã mulþumesc.

Da. ªi eu vã mulþumesc.

Cine este pentru aceºti timpi? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Se doreºte participarea la vreo dezbatere? Nu. Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 1. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 2. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 3. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 4. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 5. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 6. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul legii. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Legea, în integralitate. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Adoptat proiectul în unanimitate de voturi.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 45/2002 pentru ratificarea Addendumului, semnat la Bucureºti la 31 ianuarie 2002, la Memorandumul de finanþare dintre Guvernul României ºi Comisia Europeanã referitor la Facilitatea de pregãtire a proiectelor PHARE 2000-2001, RO 9915, semnat la Bucureºti la 30 decembrie 1999.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte sã ia cineva cuvântul?

Poftiþi, domnule secretar de stat.

## **Domnul Andrei Popescu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Integrãrii Europene_ **:**

Sunt Andrei Popescu, secretar de stat cu probleme juridice.

## Domnule preºedinte,

Prin Memorandumul de finanþare referitor la Facilitatea de pregãtire a proiectelor PHARE 2000-2001, României i s-au alocat 3,5 milioane euro pentru a sprijini implementarea mãsurilor privind coeziunea economico-socialã, prevãzute pentru Programele PHARE 2000-2001, îndeosebi proiecte de infrastructurã ºi pregãtirea schemei de credite pentru întreprinderile mici ºi mijlocii.

Termenul de contractare a fost 31 decembrie 2001, iar termenul limitã pentru efectuarea plãþilor este 31 decembrie 2001. În prezent, proiectul se aflã în desfãºurare pentru toate capitolele. Având în vedere cã programul este un instrument important pentru pregãtirea României în vederea aderãrii, în mod special pentru pregãtirea tehnicã a implementãrii proiectelor PHARE, s-a solicitat ratificarea.

Da. Vã mulþumesc. Din partea comisiei sesizate în fond. Domnul deputat Aurel Gubandru.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În urma examinãrii proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 45/2002 pentru ratificarea Addendumului, semnat la Bucureºti la 31 ianuarie 2002, la Memorandumul de finanþare dintre Guvernul României ºi Comisia Europeanã referitoare la Facilitatea de pregãtire a proiectelor PHARE 2000-2001, semnat la Bucureºti la 30 decembrie 1999, în ºedinþa din 24 septembrie 2002, comisia noastrã a hotãrât, cu unanimitate de voturi, ca proiectul de lege sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor, în forma adoptatã de Senat.

Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vã mulþumesc.

## ªi eu vã mulþumesc.

Dacã se doreºte participarea la dezbateri generale? Nu doreºte nimeni sã participe la dezbateri generale.

Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic al ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic al legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Legea, în integralitate. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

S-a adoptat în unanimitate.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 46/2002 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare dintre Guvernul României ºi Comisia Europeanã referitor la Programul orizontal PHARE 2001 de asistenþã în domeniul securitãþii nucleare RO 0110, semnat la Bucureºti la 19 decembrie 2001.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte sã ia cuvântul cineva?

Da. Poftiþi!

Cele douã proiecte finanþate prin acest program vizeazã: 1. Consolidarea regimului de reglementare în domeniul securitãþii nucleare prin întãrirea capacitãþii autoritãþii române de reglementare în domeniul securitãþii nucleare, C.N.C.A.N., cu privire la managementul deºeurilor radioactive, la mineritul ºi prepararea materiilor prime naturale radioactive, la garanþii nucleare, protecþie fizicã ºi securitate nuclearã; 2. Sprijin pentru autoritatea naþionalã de reglementare din România privind proiectarea conductei principale de aburi la Centrala nuclearã Cernavodã Unitatea 1.

Distinct de cele douã proiecte, România va mai beneficia de finanþarea prin acest program ºi pentru efectuarea unor studii de sintezã, studii ce vor viza în principal elementele de securitate nuclarã, impactul de mediu al Centralei nuclearo-electrice Cernavodã 2.

Vã adresãm rugãmintea sã ne acordaþi votul dumneavoastrã favorabil.

Da. Vã mulþumesc.

Din partea comisiei. Domnul Aurel Gubandru.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În urma examinãrii proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 46/2002 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare dintre Guvernul României ºi Comisia Europeanã referitor la Programul orizontal PHARE 2001 de asistenþã în domeniul securitãþii nucleare RO 0110, semnat la Bucureºti la 19 decembrie 2001, în aceeaºi datã, 24 septembrie 2002, comisia a hotãrât, cu unanimitate de voturi, ca proiectul de lege sã fie supus ºi aprobat, supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor în forma adoptatã de Senat.

Prezentul proiect de lege face parte, de asemenea, din categoria legilor ordinare. Vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 1. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 2. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul de lege în integralitate. Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi contra? Un vot contra.

Abþineri? Nu sunt.

Îngãduiþi-mi doar o scurtã prezentare.

Obiectivul specific al acestui program este de a contribui la obþinerea unui grad ridicat de securitate nuclearã în þãrile candidate participante, respectiv Bulgaria, Cehia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România ºi Slovenia.

Valoarea asistenþei financiare nerambursabile acordatã României în cadrul acestui program este de 1,4 milioane euro.

S-a adoptat cu un vot contra.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 47/2002 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare dintre Guvernul României ºi Comisia Europeanã referitor la Programul PHARE 2001 de cooperare transfrontalierã dintre România ºi Bulgaria, RO 0103, semnat la Bucureºti la 4 decembrie 2001.

Din partea iniþiatorului dacã doreºte cineva? Poftiþi!

## Îngãduiþi-mi câteva sublinieri.

Obiectivul acestui memorandum de finanþare constã în promovarea bunei vecinãtãþi în regiunile de frontierã din ambele þãri. Valoarea asistenþei financiare nerambursabile ce revine României este de 8 milioane euro.

Prioritãþile identificate în cadrul acestui memorandum de finanþare vizeazã urmãtoarele trei domenii: 1. îmbunãtãþirea infrastructurii locale ºi transnaþionale, construirea unui punct de control la frontierã în zona Silistra, Cãlãraºi, ºi reabilitarea unui drum de acces în punctul de trecere a frontierei de la Negru-Vodã; 2. promovarea protecþiei mediului, monitorizarea integralã a litoralului bulgãresc ºi românesc între Midia ºi Vama Veche, protecþia zonelor mlãºtinoase ale Dunãrii, îndeosebi Insula Camadinu; 3. promovarea dezvoltãrii socio-economice în regiunea de cooperare transfrontalierã prin continuarea fondului de proiecte mici, comune, pentru finanþarea unor proiecte de scarã micã cu impact trans-frontalier.

Proiectele sunt selectate pe principiul în oglindã, deci de-o parte ºi de alta a zonei de frontierã.

Da. Vã mulþumesc.

Din partea Comisiei de buget, finanþe, domnul deputat Gubandru.

Obiectivul este extrem de precis: îmbunãtãþirea mediului de afaceri din România. Valoarea asistenþei financiare nerambursabile acordate este de 24,8 milioane euro. Au fost selectate de cãtre Comisia Europeanã un numãr de 43 de proiecte de infrastructurã regionalã, grupate pe regiuni corespunzãtor celor 8 agenþii de dezvoltare regionalã.

Proiectele sunt prezentate detaliat în tabelul anexã al memorandumului, fondurile fiind alocate pentru fiecare proiect. Pentru a fi eligibile, proiectele trebuie sã fie elaborate în conformitate cu principiile stabilite de Comisia Europeanã pentru finanþarea unor investiþii din fondurile PHARE, respectiv: principiul maturitãþii ºi dimensiunii trebuie sã aibã la bazã un studiu de fezabilitate, iar valoarea sã fie mai mare de 2 milioane euro, principiu potrivit cãruia proiectul trebuie sã se adreseze unor acþiuni din sectorul public, pentru care nu existã suficiente fonduri publice; 3. principiul cofinanþãrii, cota de contribuþie de la bugetul naþional sau bugetul local trebuie sã fie de minimum 25%; 4. principiul durabilitãþii sã fie conform cu normele ºi standardele Uniunii Europene, sã fie durabil din punct de vedere financiar.

Vã adresãm, încã o datã, rugãmintea, sã ne acordaþi votul dumneavoastrã favorabil.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În urma examinãrii proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 47/2002 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare dintre Guvernul României ºi Comisia Europeanã referitor la Programul PHARE 2001, de cooperare transfrontalierã dintre România ºi Bulgaria RO 0103, semnat la Bucureºti la 4 decembrie 2001, în ºedinþa din 24 septembrie 2002, comisia a hotãrât cu unanimitate de voturi ca proiectul de lege sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare cãtre plenul Camerei Deputaþilor în forma adoptatã de Senat.

De asemenea, ºi prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vã mulþumesc.

Da. ªi eu vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul ordonanþei. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 1. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 2. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul legii. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Cine este pentru proiectul de lege? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

S-a adoptat cu unanimitate de voturi.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 48/2002 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare dintre Guvernul României ºi Comisia Europeanã referitor la Facilitatea suplimentarã pentru investiþii 2001, partea a II-a Ñ, RO 0101, semnat la Bucureºti la 4 decembrie 2001.

Din partea iniþiatorului?

Din partea Comisiei pentru buget-finanþe, poftiþi, domnule Gubandru!

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În urma examinãrii proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 48/2002 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare dintre Guvernul României ºi Comisia Europeanã referitor la Facilitatea suplimentarã pentru investiþii 2001 (partea a II-a) Ð România 0101, semnat la Bucureºti la 4 decembrie 2001, în ºedinþa din 24 septembrie 2002, comisia a hotãrât cu unanimitate de voturi ca proiectul de lege sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor, la fel, în forma adoptatã de Senat.

De asemenea, ºi prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulþumesc.

## ªi eu vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doreºte nimeni.

Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Articolul unic. Obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Anexele le aveþi. Nu sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Am parcurs întregul proiect de lege. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

S-a adoptat cu unanimitate de voturi.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 51/2002 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare dintre Guvernul României ºi Comisia Europeanã referitor la Programul naþional PHARE 2001 (RO 0104 Ð RO 0109), Semnat la Bucureºti la 4 decembrie 2001.

Poftiþi, din partea iniþiatorului!

Memorandumul de finanþare privind Programul naþional PHARE 2001 prevede acordarea de asistenþã financiarã nerambursabilã în vederea sprijinirii României pentru îndeplinirea criteriilor politice ºi economice de aderare, întãrirea capacitãþii administrative, îndeplinirea obligaþiilor ce decurg din preluarea aquis-ului comunitar ºi coeziunea economico-socialã. Valoarea asistenþei acordate României în cadrul acestui program este de 248 milioane euro.

Domeniile prioritare identificate în cadrul acestui memorandum de finanþare se regãsesc în cadrul a ºase subprograme, fiecare conþinând mai multe proiecte pentru diferite sectoare: criteriile politice Ñ 27 milioane euro; criterii economice Ð 5,6 milioane euro; consolidarea capacitãþii administrative Ð 18 milioane euro; îndeplinirea obligaþiilor de aquis Ð 67,6 milioane euro; coeziunea economicã ºi socialã Ð 109,25 milioane euro; programe comunitare ºi agenþii europene Ð 21 milioane euro.

Perioada de contractare prevãzutã în memorandum expirã la 30 noiembrie 2003, iar cea de efectuare a plãþilor, la 30 noiembrie 2004. Deoarece memorandumul de finanþare prevede cã toate proiectele care implicã procurarea de echipamente ºi efectuarea de lucrãri necesitã cofinanþare naþionalã, aºa cum se menþioneazã în bugetul fiecãrei fiºe de proiect, aceste sume vor fi suportate din creditele bugetare aprobate din bugetul de stat Fondului naþional, agenþiilor de implementare sau ministerelor ºi instituþiilor desemnate, autoritãþi de implementare ori beneficiari ai finanþãrii Programului PHARE.

Cuantumul sumelor ce reprezintã cofinanþarea defalcat pe proiecte este prevãzut în tabelul-anexã care face parte integrantã din ordonanþã.

Ministerul Integrãrii Europene vã mulþumeºte, încã o datã, pentru sprijinul pe care îl acordaþi, de fiecare datã, cu generozitate.

Vã mulþumesc.

Din partea Comisiei pentru buget-finanþe, domnul Gubandru.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În ºedinþa din 26 septembrie 2002, în urma examinãrii proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 51/2002 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare dintre Guvernul României ºi Comisia Europeanã referitor la Programul naþional PHARE 2001 RO 0104ÐRO 0109, Comisia pentru buget, finanþe, bãnci a Camerei Deputaþilor vã propune ca proiectul de lege sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului în forma adoptatã de Senat. De asemenea, ºi acest proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbatere? Nu doresc.

Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 1. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 2. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 3. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Legea în integralitate. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat în unanimitate.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 100/2002 pentru ratificarea Addendumului, semnat la Bucureºti la 24 iulie 2002, la Acordul dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Moldova referitor la împrumutul pe termen lung, în valoare de 20 miliarde lei, semnat la Bucureºti la 1 septembrie 1993, modificat prin Addendumul semnat la Bucureºti la 17 ianuarie 2000.

Suntem în procedurã de urgenþã. Vã rog sã propuneþi timpii de dezbatere.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Având în vedere faptul cã suntem în procedurã de urgenþã, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a Camerei Deputaþilor vã propune: 5 minute pentru dezbateri generale, ºi un minut pentru fiecare intervenþie în parte.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Cine este pentru aceºti timpi de dezbatere? Mulþumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Doreºte cineva sã participe la dezbateri? Nu doreºte. Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Proiectul de lege în integralitate.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt. Adoptat cu unanimitate de voturi.

Ne oprim aici cu analiza proiectelor de lege. Urmeazã ca, la ora 18,30, sã deschidem secvenþa destinatã întrebãrilor ºi interpelãrilor.

PAUZÃ

* * DUPÃ PAUZÃ

Deschidem secvenþa destinatã rãspunsurilor date la întrebãri. Este ora 18,30.

Din partea Ministerului Agriculturii, domnul secretar de stat Predilã rãspunde la o întrebare adresatã de domnul deputat Damian Brudaºca.

Poftiþi!

Având în vedere cã are de rãspuns la douã întrebãri, ºi tot pentru domnul deputat Damian Brudaºca, eu aº propune sã le citeascã pe amândouã odatã. ªi aº propune ca domnul Brudaºca sã fie atent la rãspunsul pe care îl dã domnul Predilã.

## **Domnul Gheorghe Predilã** _Ñ secretar de stat_

_în Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor_ **:**

## Domnule preºedinte, Domnilor deputaþi,

La prima interpelare, care se referã la situaþia unui teren din comuna Þaga, judeþul Cluj, vã informez cã cele 956 ha. sunt în momentul de faþã administrate ºi exploatate de AGROCOM Ð S.A. Cluj, societate care se aflã în portofoliul Agenþiei Domeniului Statului.

În scrisoarea dumneavoastrã ne spuneþi cã în anul 2000 Ð 2001 ºi în acest an aceastã suprafaþã a fost nelucratã Ñ pârloagã. Dupã datele pe care noi le avem sub semnãtura celor responsabili, rezultã cã, în anul 2000-2001: 362 ha teren agricol au fost contractate ºi lucrate prin asociere în participaþiune cu ”MÃRIUÞAÒ Produse Alimentare S.R.L., ”VELÞÂNÒ S.R.L. ºi un agromet de acolo, de la Comuna Þaga. 342 ha au fost culturi proprii ale Societãþii Comerciale AGROCOM, iar 252 ha au fost ocupate de diverºi cetãþeni, care au primit acest pãmânt în baza Legii nr. 1/2000, anexele 37-38.

În acest an, suprafaþa de 956 ha. este utilizatã, pentru culturi proprii ale unitãþii 248 ha, 52 ha sunt contractate tot prin asociere în participaþiune, 656 ha de teren au fost predate comisiilor locale pentru punere în posesie a proprietarilor cãrora le revin conform Legii nr. 1/2000.

Deci în ceea ce priveºte propunerea dumneavoastrã, ca acestea sã fie trecute în patrimoniul unitãþii administrativ-teritoriale, trebuie sã vã spunem cã aceastã societate, în momentul de faþã, se aflã în proces de privatizare ºi nu mai poate fi fãcutã operaþiunea ºi, ca atare, nu putem sã onorãm propunerea dumneavoastrã. Dacã era, probabil, acum douã luni, putea fi luatã în calcul.

Domnul deputat Brudaºca.

Domnule secretar de stat, vã mulþumesc pentru rãspuns.

O singurã precizare aº dori sã fac. Eu, la prima problemã, vreau sã vã spun cã am fost la faþa locului, ºi informaþia îmi este datã de cãtre primarul localitãþii, domnul Mureºan Gheorghe.

În ceea ce priveºte cea de-a doua solicitare, pe lângã cuprinderea a încã trei localitãþi din comunele menþionate în interpelare, solicitam completarea ordinului ministrului ºi cu noua comunã Negreni, pentru ca ºi locuitorii de acolo sã beneficieze de subvenþiile care le revin pentru laptele ºi carnea ce-o livreazã în aceastã perioadã.

Dacã primarul localitãþii nu este la el acasã, atunci informaþiile mele sunt eronate. Vreau însã sã vã spun cã, fiind la faþa locului, s-a putut constata cã, din totalul suprafeþei agricole deþinute, doar circa 40-45% este lucratã în prezent, chiar ºi de cãtre acele societãþi comerciale pe care dumneavoastrã le-aþi menþionat. Nu doresc sã intru în nici o polemicã. Mã voi mai duce încã o datã dupã ce primesc rãspunsul scris ºi vã voi informa la milimetru cu situaþia de pe teren, nu situaþia ”sub semnãturãÒ.

Mulþumesc.

Domnul Predilã va rãspunde ºi unei întrebãri adresate de doamna deputat Liana Naum.

Poftiþi, domnule secretar de stat!

Întrebarea doamnei deputat are în vedere ºi situaþia deosebitã care a fost creatã în zona Dobrogei, în ultimii ani, dar mai ales în acest an, în ceea ce priveºte regimul de precipitaþii. Sunt douã comune la care se referã interpelarea: Dãeni ºi Gârliciu, care nu sunt în administrarea Societãþii Naþionale de Îmbunãtãþiri Funciare, fapt pentru care societatea nu putea fi finanþatã la lucrãrile de reabilitare din sursele Societãþii Naþionale de Îmbunãtãþiri Funciare.

Noi mai avem la nivel naþional asemenea situaþii ºi în alte localitãþi, ºi din aceastã cauzã am iniþiat un proiect de lege pentru transmiterea unor amenajãri interioare ºi locale de irigaþii ºi desecãri cãtre Societatea Naþionalã de Îmbunãtãþiri Funciare de la alþi deþinãtori.

Trebuie sã vã informez cã proiectul de lege, deocamdatã, nu a fost avizat de Ministerul Finanþelor Publice, deoarece operaþiunea presupune cheltuirea unei sume de 568 miliarde, ceea ce reprezintã o creºtere de 42%, faþã de fondurile alocate în 2002 acestei societãþi.

În conformitate cu art.2 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 147/1999 privind asociaþiile utilizatorilor de apã pentru irigaþii, aprobatã prin Legea nr. 573/2001, persoanele fizice ºi juridice care sunt proprietari ori titulari, ori au alte drepturi reale sau utilizatori de terenuri agricole, prin asociere pot constitui asociaþii ale utilizatorilor de apã. Asociaþiile sunt sprijinite, în conformitate cu ordinul ministrului nr. 117/2002, prin acordarea unei alocaþii de 70% din preþul de achiziþionare a instalaþiilor de irigat din fondul de dezvoltare a agriculturii.

Totuºi, referitor la propunerea dumneavoastrã, trebuie sã vã spunem cã aceste douã localitãþi ºi altele vor beneficia de includerea într-un program de reabilitare a sistemelor de irigat, de circa 100.000 ha. din judeþul Constanþa, din sursele de finanþare ale bugetului pe acest an.

Doamna deputat.

Este O.K.

Deci sunteþi mulþumitã de rãspuns.

Pentru domnul ªtefan Giuglea, din partea Ministerului Agriculturii se solicitã o amânare pentru fundamentarea rãspunsului.

Pentru domnul Bozgã, rãspundeþi, dacã aveþi rãspunsul.

Domnul deputat Bozgã Ñ sigur, chemarea meseriei Ñ a ridicat problema: ce face Ministerul Agriculturii, în momentul de faþã, pentru apãrarea sãnãtãþii animalelor ºi prevenirea transmiterii de boli de la animale la om, problemã de stat, care constituie o sarcinã permanentã pentru toate organele ºi organizaþiile noastre de stat, pentru agenþii economici, pentru persoane fizice ºi juridice, precum ºi o îndatorire pentru noi toþi.

Importante pentru pãstrarea stãrii de sãnãtate a animalelor din gospodãriile populaþiei sunt acþiunile imunoprofilactice obligatorii care se realizeazã contra pestei porcine clasice, pseudopestei aviare, rabiei, antraxului º.a. Conform normei sanitar-veterinare privind acþiunile sanitarveterinare obligatorii, aprobate prin Ordinul nr. 486/2001, sunt interzise vaccinãrile contra pestei porcine clasice în judeþele Arad, Bihor, Caraº, Satu-Mare, Sãlaj, Timiº, probabil, vã uitaþi cã este graniþa de vest, porcinele aflate în teritoriul judeþelor Alba, Cluj, Gorj, Hunedoara, Mehedinþi se vaccineazã numai cu vaccin deletat, porcinele din restul judeþelor se vaccineazã cu vaccin viu, asta ca urmare a unor mãsuri pentru permiterea exportului de carne în condiþiile alinierii la aquis-ului comunitar.

Prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentaþiei ºi pãdurilor nr. 226 din acest an, pentru modificarea ºi completarea unui ordin mai vechi privind acþiunile sanitarveterinare obligatorii în domeniul sãnãtãþii animalelor, cheltuielile sunt suportate de cãtre proprietarii animalelor ºi se precizeazã cã Ministerul Agriculturii suportã contravaloarea vaccinurilor contra pestei porcine clasice ºi pseudopestei aviare la efectivele proprietatea persoanelor fizice, contravaloarea vaccinurilor ºi a manoperei pentru vaccinarea contra antraxului la animalele receptive din Delta Dunãrii, precum ºi a manoperei pentru vaccinarea animalelor, proprietatea persoanelor fizice, contra pestei porcine clasice ºi a antraxului la bovine, ovine ºi cabaline.

De asemenea, Ministerul Agriculturii suportã contravaloarea manoperei pentru vaccinarea contra rabiei a câinilor ºi pisicilor proprietatea persoanelor fizice din mediul rural, precum ºi a manoperei pentru vaccinarea contra rabiei a loturilor de animale suspecte de contaminare, preventiv sau postinfecþios, în zonele rabigene, stabilite de direcþiile sanitar-veterinare, respectiv de cea a municipiului Bucureºti.

Sã formulaþi rãspunsurile mult mai sintetic, vã rog!

Domnule preºedinte, Domnilor colegi, Domnule ministru,

Vã mulþumesc pentru rãspunsul acordat. În general sunt mulþumit. Întrebarea a fost: pentru anul 2003, ce mãsuri se iau? Sã recomandaþi agenþiei sanitar-veterinare sã reintroducã, sã revadã punctul de vedere vizavi de judeþele din vestul þãrii privind vaccinarea contra pestei porcine. ªi, începând cu anul 2003, din toate informaþiile mele pe care le am, ºtiu cã acþiunile sanitar-veterinare vor fi gratuite la populaþie.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Domnul secretar de stat Encuþescu va rãspunde unei întrebãri adresatã de domnul Damian Brudaºcu. Poftiþi, vã rog!

Practic, voi rãspunde la douã întrebãri.

Prima: terenul, în suprafaþã de 7 ha., a fost atribuit Garnizoanei Huedin pentru poligon, prin hotãrârea consiliului local nr. 37/14.07.1997.

Comandantul Garnizoanei Huedin a depus actele necesare la Biroul de carte funciarã de pe lângã Judecãtoria Oraºului Huedin în vederea intabulãrii terenului în cauzã. Întrucât o parte din acest teren este revendicatã de foºtii proprietari, Judecãtoria Oraºului Huedin a respins intabularea pânã la clarificarea situaþiei juridice a terenului. În aceste condiþii, terenul respectiv nu a fost luat în evidenþã ca un bun aflat în administrarea Ministerului Apãrãrii Naþionale.

Cea de-a doua problemã: fostul internat al Liceului ”Octavian GogaÒ a devenit cazarmã prin ordinul de transfer nr. 4.552/24.07.1995, ordin al mnistrului învãþãmântului. Unitatea militarã care a ocupat cazarma respectivã a fost dislocatã în altã garnizoanã. Deºi s-a efectuat aceastã mutare, garnizoana, cazarma respectivã nu a fost datã ca disponibilã de cãtre Statul Major al Forþelor Terestre. În concepþia Statului Major General, aceastã cazarmã prezintã în continuare interes operativ ºi, ca urmare, nu poate fi înstrãinatã.

Menþionãm faptul cã Ministerul Apãrãrii Naþionale, la solicitarea organelor administraþiei publice locale, în nenumãrate cazuri a fost de acord cu transferul imobilelor avute în administrare, atunci când acestea au devenit disponibile.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc. Domnul Brudaºca, poftiþi!

Domnule preºedinte, voi fi foarte scurt. Doar atât vreau sã atenþionez cã acest imobil, care face obiectul vorbirii domnului ministru, este în momentul de faþã într-o stare avansatã de deteriorare, ºi dacã aºteptãm pânã când o sã ajungã la gânduri mai bune Statul Major General, o sã aflãm acolo de fapt urmele acestei clãdiri. Este nevoie de acest spaþiu pentru activitatea Consiliului Local Huedin, pentru o serie de activitãþi de utilitate publicã maximã, între care pentru un serviciu de descarcerare ºi pentru pompieri, întrucât se cunoaºte foamea ºi necesitatea de spaþii pentru activitãþi de interes comunitar. Nu se doreºte, îi rog totuºi pe cei de la Ministerul Apãrãrii sã aibã în vedere, sã nu distrugã totuºi un imobil prin indiferenþa de care s-a dat dovadã pânã în momentul de faþã, exact ca dupã bombardament.

Domnul Dumitru Pâslaru.

## Mulþumesc.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Am onoarea sã rãspund unei întrebãri adresate Ministerului Culturii, domnului ministru Rãzvan Theodorescu, de cãtre domnul deputat Damian Brudaºca, care în prima parte a întrebãrii sale aratã, nici mai mult, nici mai puþin, faptul cã întregul patrimoniu ºi întreaga culturã româneascã au fost condamnate la distrugere de cãtre Guvernul României, exemplificând starea jalnicã în care se aflã clãdirea memorialului ”Octavian GogaÒ, de la Ciucea, ºi mai ales lipsa de fonduri pentru repararea Bisericii din Lujerdiu.

În cea de-a doua parte a întrebãrii sale, domnul deputat aratã cã totuºi Ministerul Culturii ºi Cultelor dovedeºte o generozitate specialã faþã de manifestãrile iredentistºovine, iniþiate de ligi, fundaþii, asociaþii, societãþi maghiare, ºi cã acordã fonduri în aceastã zonã etnicã. Iar, în final, solicitã fonduri suplimentare pentru restaurarea Castelului ”BanffyÒ din Bonþida.

La toate acestea doresc sã rãspund în felul urmãtor: Ministerul Culturii ºi Cultelor, prin programul naþional de restaurare, finanþeazã lucrãri de restaurare demarate în anii precedenþi. Bugetul alocat în 2002 Ministerului Culturii ºi Cultelor, aprobat de Parlamentul României, respectiv bugetul alocat planului naþional de restaurare, nu acoperã necesitãþile de continuare a tuturor lucrãrilor de la ºantierele de restaurare deja deschise ºi, în consecinþã, nu poate acoperi, în nici un fel, lucrãri la obiective noi.

În momentul de faþã, un numãr de 235 de monumente istorice au ºantiere deschise ºi fonduri alocate. La un numãr de 43 de monumente istorice cu ºantiere deschise au fost sistate lucrãrile datoritã diminuãrii fondurilor alocate de la bugetul de stat pe 2002, situaþie pe care, sunt convins, cã o cunoaºteþi.

În conformitate cu Legea nr. 422 privind protejarea monumentelor istorice, precum ºi cu Legea administraþiei publice locale, responsabilitatea protejãrii monumentelor

istorice revine, în primul rând, proprietarilor ºi administratorilor de drepturi reale, precum ºi autoritãþilor locale ale comunei, oraºului sau judeþului în raza cãrora se gãsesc. De altfel, din informaþiile pe care le deþinem, Consiliul Judeþean Cluj a alocat anul acesta fonduri importante pentru lucrãri de restaurare la Muzeul etnografic ”ClujNapocaÒ. Documentaþia tehnicã a obþinut, în regim de urgenþã, avizul Ministerului Culturii ºi Cultelor.

Repet apelul: ºi rãspunsurile trebuie sã fie mai sintetice.

Domnule Brudaºca?

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

Apreciez modul deosebit de atent cu care s-a redactat acest rãspuns ºi lecþia care încearcã sã mi se dea. Eu, însã, aº dori sã atrag atenþia asupra unei realitãþi pe care domnul ministru n-a avut-o în vedere. Vorbea despre unicitatea monumentelor. Aº vrea sã-i spun Domniei sale cã biserica din Lujerdiu este, din acest punct de vedere, un monument unic, este ctitorie Mihai Viteazu.

Nu avem foarte multe asemenea ctitorii pe teritoriul Transilvaniei ºi cred cã este ºi mai veche ºi mai importantã decât Castelul de la Bonþida, care s-a bucurat, totuºi, de mult prea multã atenþia financiarã din partea autoritãþilor statului. În precizarea pe care am fãcut-o nu m-am referit numai la ajutoarele pentru restaurãri, m-am referit ºi la sumele foarte mari care sunt date în raport cu manifestãrile culturale ale majoritãþii româneºti pentru o serie de activitãþi care au caracter revanºard ºi iredentist. Sunt o serie de manifestãri aparent culturale care nu doresc decât sã restimuleze spiritul revanºard al minoritãþii maghiare.

Dacã la Ministerul Culturii nu se observã acest lucru sau se doreºte sã se ascundã acest adevãr este treaba dumnealor. Aº atrage atenþia în acest sens cã un festival cum este ”Saint IstvanÒ, unde majoritatea participanþilor sunt din Ungaria, beneficiazã de mare sprijin financiar din partea Ministerului Culturii, în vreme ce ”Festivalul latinitãþiiÒ nu beneficiazã de ajutor din partea aceluiaºi minister. Este altã chestiune pe care îl rog pe domnul ministru sã o reþinã, cel puþin.

Sunt ºi alte asemenea tabere organizate în diferite centre, care nu studiazã etnologia sau folclorul românesc, ci studiazã, inclusiv cu participãri strãine, o serie de manifestãri, care, multe dintre ele, aparþin unor epoci revolute care au adus jignire demnitãþii ºi istoriei poporului român.

Dacã acest lucru nu se înþelege la Ministerul Culturii care ar trebui sã fie minister pentru instituþiile de culturã din România, îmi pare foarte rãu.

Domnule ministru, poftiþi!

Vã promit, domnule deputat, cã o sã pun la dispoziþie o documentaþie care sã cuprindã toate manifestãrile de acest fel finanþate de Ministerul Culturii ºi care s-au derulat în spaþiul locuit de minoritatea maghiarã. ªi vom analiza fiecare ºi vom vedea dacã, de exemplu, ”Festivalul sarmalelorÒ de la Praid sau ”Festivalul muzicii maghiare vechiÒ sunt manifestãri de origine iredentistã.

Vã mulþumesc.

Înþeleg cã a venit un rãspuns ºi pentru domnul deputat ªtefan Giuglea.

Poftiþi, vã rog!

## **Domnul Valeriu Steriu** _Ñ secretar de stat_

## _în Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor_ **:**

Bunã seara! Steriu Valeriu, sunt secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor.

Întrebarea este în ce mãsurã se pot urgenta procedurile de acreditare ale mãsurii 3.1 ”Investiþii în exploataþii agricoleÒ în cadrul Programului SAPARD, mãsurã preconizatã iniþial a fi acreditatã de Comisia Europeanã la începutul anului 2003, în trimestrul I.

Rãspunsul este: conducerea ministerului are în vedere acreditarea la începutul anului 2003 a încã 4 mãsuri din planul naþional pentru agriculturã ºi dezvoltare ruralã, ºi anume investiþii în exploataþii agricole, dezvoltarea ºi diversificarea activitãþilor economice pentru generarea de activitãþi multiple ºi venituri alternative, mãsura 3.5 ”SilviculturaÒ ºi mãsura 4.1 ”Îmbunãtãþirea pregãtirii profesionaleÒ.

În acest sens, încã de la sfârºitul lunii aprilie propunerile s-au aprobat pentru începerea pregãtirii altor mãsuri din planul naþional pentru agriculturã ºi dezvoltare ruralã, în vederea acreditãrii ºi a fost emis ordinul ministrului nr. 273 din 2 iulie prin care au fost constituite grupele de lucru.

Mãsura 4.1, cu privire la îmbunãtãþirea pregãtirii profesionale, însoþeºte obligatoriu aceastã mãsurã 3.1 pentru investiþii în exploataþii agricole în procesul de acreditare.

În perioada 1Ð 5 iulie ºi 22 Ð 26 iulie au fost primele întâlniri ale grupurilor de lucru cu consilierul de preaderare ºi experþi germani pentru aceste mãsuri ºi respectiv în aceastã sãptãmânã se va desfãºura o a doua etapã de lucru cu aceiaºi experþi germani pentru a finaliza aceste mãsuri, astfel încât în luna octombrie sã poatã fi deja demarate pentru mãsura 4.1 ultimile retuºuri.

În luna noiembrie s-a propus finalizarea acestor mãsuri ºi introducerea modificãrilor necesare impuse de procedurile Comisiei europene, precum ºi amendarea Planului naþional pentru agriculturã ºi dezvoltare ruralã, în vederea prezentãrii ºi aprobãrii de cãtre Comitetul de monitorizare ºi apoi de cãtre Comitetul Star al Comisiei europene.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

ªi eu vã mulþumesc. Poftiþi, domnule deputat!

## **Domnul Anghel Stanciu**

**:**

E ministru? La rãspunsuri ministrul trebuie sã rãspundã!

Domnule, dacã aveþi ceva de spus, vã rog sã vorbiþi de la tribunã, nu din salã, dar dupã ce terminã dânsul. Are dreptul sã-ºi exprime un punct de vedere faþã de rãspunsul pe care l-a primit, conform regulamentului nostru.

Domnule ministru, eu vã mulþumesc pentru rãspunsul pe care mi l-aþi dat ºi vã promit cã acest rãspuns a ajuns la cei care m-au mandatat sã pun aceastã întrebare.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

ªi eu vã mulþumesc. Domnule Anghel Stanciu, poftiþi!

## **Doamna Viorica Afrãsinei**

**:**

Dacã este de procedurã!

Da, bineînþeles, de procedurã, evident.

## Viorica, vrei o procedurã?!

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

Fac parte dintre cei care am crezut cã acþiunea dumneavoastrã de miercurea trecutã se substituie dorinþei sincere de respectare a regulamentului cu tot ceea ce a implicat aceasta. Deci am fost de partea dumneavoastrã. Vã ºi consider, de altfel, un vicepreºedinte care cunoaºteþi foarte bine regulamentul. De aceea sunt surprins cã se încurcã procedura de la interpelãri cu cea de la întrebãri vizavi de posibilitatea de a rãspunde ºi contrarãspunde, pentru cã atunci aþi acuzat, miercuri, deputaþii cã nu respectã acel timp de 3 minute, iar acum vãd cã nu se respectã nici timpul afectat domnilor miniºtri. Nu pot vorbi fiecare!

ªi ultima chestiune: cred cã este sub prestigiul Parlamentului sã admitem, zic eu, sub nivel de secretar de stat sã rãspundã la interpelãri. Eu îmi aduc aminte, domnule preºedinte de ºedinþã, ºi vã aduceþi dumneavoastrã aminte când P.D.S.R.-ul, în legislatura trecutã, a solicitat prezenþa domnului Berceanu, care era undeva pe la Satu Mare, ºi a spus: ”Domnule, sã vinã ministrul sã rãspundãÒ. Deci rugãmintea mea ar fi ca încercarea dumneavoastrã de miercurea trecutã de a pune pe fãgaº normal discuþiile pe regulament sã o continuaþi, astfel încât sã facem ºi în acest domeniu, sã spunem, puþinã ordine. Vã mulþumesc pentru atenþie.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Domnule deputat, art. 157 dã dreptul autorului întrebãrii, dupã audierea rãspunsului, sã poatã interveni cu precizãri ºi comentarii, fãrã a depãºi douã minute.

## **Domnul Anghel Stanciu**

**:**

Întrebãri, dar nu interpelãri.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Nu suntem la interpelãri, nu avem nici o legãturã cu interpelãrile. Interpelãrile sunt dupã ora 19 ºi jumãtate. Acesta este un rãspuns.

Al doilea rãspuns: am avertizat reprezentanþii Executivului sã sintetizeze ºi sã prezinte rãspunsuri concise. Nu i-am oprit nici pe dânºii pentru cã nici pe colegii dumneavoastrã lunea trecutã nu i-am oprit, chiar dacã au depãºit timpul, nu i-am oprit nici la intervenþiile de marþi dimineaþa. Deci le-am atras atenþia cã trebuie sã se încadreze în trei minute, dar nu le-am luat microfonul. Aceasta într-un semn de politeþe. Am dreptul regulamentar Ð ºi aici aveþi dreptate Ð sã fac lucrul acesta.

În ceea ce priveºte reprezentarea în rol de secretar de stat, de mai multe ori, în Biroul permanent, am solicitat lucrul acesta ºi am solicitat ºi pe alte cãi. Datoria mea este sã mã strãduiesc, nu întotdeauna izbândesc, ºi atunci când dumneavoastrã veþi veni la guvernare, veþi constata cã o sã vi se întâmple cam acelaºi lucru.

## **Domnul Anghel Stanciu**

**:**

Dar dânsul este secretar de stat...

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Da, ºtiu cã este secretar de stat ºi domnul ºtie, nu este nici o problemã.

Deci, doamna Maria Manolescu va rãspunde la douã întrebãri formulate de domnul Damian Brudaºca.

## **Domnul Damian Brudaºca**

**:**

Vã rog sã rãspundeþi doar cu C.F.R.-ul, la celãlalt îmi daþi rãspunsul scris.

## **Doamna Maria Manolescu** Ñ _secretar de stat_

_în Ministerul Finanþelor Publice_ **:**

La întrebarea domnului deputat Damian Brudaºca, adresatã primului-ministru, privind situaþia juridicã a Cãminului de nefamiliºti situat în Cluj-Napoca,...

Potriviþi-vã microfoanele, doamnã, cã nu se aude în salã.

Éaflat sub incidenþa executãrii silite ºi cu posibilitatea vânzãrii locuinþelor din acesta cãtre chiriaºi, în condiþiile Legii nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinþe ºi spaþii cu alte destinaþie construite din fondurile statului ºi din fondurile unitãþilor economice sau bugetare, s-a comunicat cu adresa Ministerului Finanþelor nr. 51.254 din septembrie 2002 rãspunsul scris domnului deputat.

În prezentarea mea, în sintezã, voi arãta urmãtoarele: mãsura sechestrului o datã instituitã nu poate fi ridicatã în procedurã administrativã decât în condiþiile achitãrii debitului pentru care a fost instituitã, conform dispoziþiilor Ordonanþei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanþelor bugetare, ordonanþã aprobatã ºi modificatã prin Legea nr. 108/1996 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

Menþionãm cã potrivit dispoziþiilor art. 76 din Ordonanþa Guvernului menþionatã persoanele interesate pot face contestaþie împotriva oricãrei executãri silite, contestaþia se introduce la instanþa judecãtoreascã competentã potrivit dispoziþiilor Codului de procedurã civilã.

În conformitate cu prevederile art. 78 din Ordonanþa Guvernului nr. 11/1996, Ministerul Finanþelor Publice nu are competenþa pentru suspendarea executãrii silite declanºate de cãtre organele fiscale teritoriale ale Judeþului Cluj, singura în mãsurã sã suspende executarea silitã fiind instanþa judecãtoreascã, care, pânã la judecarea contestaþiei, la cerere, prin încheiere motivatã, poate sã dispunã suspendarea executãrii silite.

În ceea ce priveºte posibilitatea de a plãti obligaþiile restante cãtre bugetul de stat în mod eºalonat, precizãm cã pentru acordarea de înlesniri la plata obligaþiilor bugetare restante cadrul legal este reglementat de Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 40/28 martie 2002 pentru recuperarea arieratelor bugetare care, de asemenea, a fost aprobatã prin lege.

Înlesnirile la plata obligaþiilor restante la bugetul de stat se pot acorda la cererea temeinic justificatã a debitorului, care se adreseazã organului fiscal teritorial unde se aflã înregistrat ca plãtitor de impozite ºi taxe. Pentru obþinerea de înlesniri la plata obligaþiilor restante la bugetul de stat debitorul urmeazã sã se adreseze cu documentaþia care este prevãzutã de actul normativ.

Vã mulþumesc. Domnul Brudaºca.

## Domnule preºedinte de ºedinþã, Domnule ministru,

Vreau sã vã informez cã se face operaþiunea de evaluare, dar se pregãteºte ºi evacuarea în prag de sezon rece a celor 86 de familii de acolo ºi, spre informarea dumneavoastrã, trebuie sã ºtiþi cã 12 metri pãtraþi, cât are cea mai mare camerã din acest cãmin, este evaluatã la 140 de milioane de lei.

Marea majoritate a celor care locuiesc în cãminele respective sunt oameni sãraci ºi foarte sãraci pentru care ºi plata cheltuielilor curente ridicã probleme serioase.

Mã întreb, în aceste condiþii, cum vor putea ei sã aplice recomandarea de platã în rate, când de-abia îºi duc zilele de pe o zi pe alta?

Pe de altã parte, trebuie sã vã spun cã problema nu îi priveºte pe ei, ci ar fi privit Ministerul Transporturilor, cãruia i-am adresat o solicitare similarã la care, pânã în momentul de faþã, nu am primit nici un rãspuns. De altfel, din luna iulie am trimis adresã domnului ministru, prin care-l rugam sã încerce sã suplimenteze sumele pentru a evita scoaterea în prag de iarnã a celor 86 de familii care locuiesc în fostul cãmin al C.F.R.-ului de la ClujNapoca.

Mulþumesc.

Faceþi o precizare, dar scurt.

Înþeleg cã nu a fost folositã soluþia legalã prevãzutã de lege, ºi anume suspendarea.

Singura în mãsurã sã procedeze la suspendarea acestei hotãrâri era instanþa de judecatã, printr-o cerere de suspendare.

Cred cã acolo este o lipsã de acþiune pentru a suspenda executarea ºi a se evita aceastã scoatere a locatarilor din blocul respectiv.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Mulþumesc.

Domnul Brudaºca ºi-a manifestat interesul ºi pentru Campionatul european de planorism. Înþeleg cã i s-a transmis rãspunsul în scris.

Da?

## **Domnul Damian Brudaºca**

**:**

Nu mi-am manifestat interesul pentru campionat, ci pentru faptul cã am fost reprezentaþi de doi cetãþeni maghiari...

Mã rog, dumneavoastrã vedeþi cã ºi la fotbal vine câte o þarã europeanã, cicã este echipa þãrii aceleia, ºi toþi sunt negri. Aceasta este situaþia. Bun, deci vi s-a rãspuns la aceasta.

Pe urmã aþi adresat o întrebare Ministerului de Interne ºi aþi primit rãspunsul în scris. Deci am finalizat secvenþa Damian Brudaºca astãzi. Nu, îl mai avem pe domnul Romulus Moucha care rãspunde tot domnului Damian Brudaºca.

**Domnul Romulus Ion Moucha** _Ñ secretar de stat în Ministerul Industriei ºi Resurselor_ **:**

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Întrebarea domnului deputat Brudaºca este complexã, rãspunsul este la fel, voi avea plãcerea sã-l înmânez în scris la sfârºitul intervenþiei.

În concluzie, voi da citire numai concluziilor.

Aº vrea, deci, domnule deputat, sã reþineþi faptul cã Hotãrârea Guvernului nr. 568 din 2002 privind iodarea universalã a sãrii destinatã consumului uman, hranei animalelor ºi utilizãrii în industria alimentarã respectã pe deplin prevederile Legii concurenþei nr. 21 din 1996, cât ºi a normelor internaþionale privind calitatea sãrii pentru consumul uman, animalier ºi din industria alimentarã.

Acuzele aduse de dumneavoastrã Guvernului privind motivele adoptãrii hotãrârii se datoresc unor lacune de documentare, iar referirile la sectorul extractiv, de prelucrare ºi comercializare care este coordonat de Ministerul Industriei ºi Resurselor considerãm cã nu au nici o bazã realã ºi sunt jignitoare în felul în care ele au fost spuse.

În contextul celor prezentate nu este necesarã modificarea Hotãrârii Guvernului nr. 568/2002.

Aº vrea, de asemenea, sã mai semnalez faptul cã în întrebarea dumneavoastrã s-a strecurat o greºealã. Dumneavoastrã afirmaþi faptul cã sarea importatã din Ucraina are un conþinut scãzut de NaCl. NaCl sau sare este totuna ºi existã riscul sã spunem cã apa este sãracã în H2O!

Domnule Brudaºca, poftiþi!

Eu mulþumesc domnilor miniºtri cã ne dau lecþii din ce în ce mai interesante, numai cã sunt pe lângã obiect. Domnule ministru, problema pe care am pus-o eu nu se referã la comercializare sau la iodarea universalã a sãrii, se referã la menþinerea art. 1 dintr-o hotãrâre de Guvern anterioarã, care nu are nimic de-a face cu Legea concurenþei nr. 21/1996.

În art. 1 al Hotãrârii Guvernului nr. 779 din 1995 se preciza cã Ministerul Industriei prin Regia Autonomã a Sãrii este singurul producãtor autorizat ºi va asigura producþia necesarã de sare iodatã pentru consumul uman pe întreg teritoriul þãrii.

Dumneavoastrã vã referiþi în rãspunsul pe care l-am primit, care la fel este foarte jignitor pentru un reprezentant al Parlamentului României, ca de altfel ºi tragerea de urechi la care v-aþi pretat dumneavoastrã acum câteva minute, lucru care nu înþeleg de ce îl faceþi sau este în virtutea Programului de guvernare. Aº vrea sã vã spun cã din rãspunsul pe care l-am primit lipsesc o serie de elemente concrete. Dumneavoastrã citaþi numai acele fragmente din articolele de lege, respectiv la art. 2 lit. b) din Legea nr. 21/1996, care vã servesc demonstraþie, uitând, spre exemplu, partea care spune aºa: ”Organele administraþiei publice centrale sau locale, în mãsura în care acestea prin deciziile emise sau prin reglementãrile adoptate, intervin în operaþiuni de platã, influenþând direct sau indirect concurenþaÒ ºi aici se uitã aceastã parte importantã a rãspunsului: ”cu excepþia situaþiilor când asemenea mãsuri sunt luate în aplicarea altor legi sau pentru apãrarea unui interes public majorÒ. Nu cumva apreciaþi, domnule ministru, cã protecþia industriei extractive româneºti constituie un asemenea obiectiv de interes public major?

ªi apoi, pentru cã rãspunul dumneavoastrã face referire ºi la prevederile art. 5 lit. g) din Legea concurenþei, eu consider ºi cred cã orice om de bunã-credinþã ºi cu un pic de spirit românesc în el considerã cã reprezintã cu adevãrat o justificare rezonabilã a nu se cumpãra sare de import atâta timp cât Societatea Naþionalã a Sãrii este în mãsurã sã asigure întregul necesar pentru consumul uman, animal ºi industrial.

Prin urmare, este vorba de o greºealã de dactilografiere care mi-a scãpat, dar aº vrea sã vã atrag atenþia cã prin aceastã mãsurã pe care dumneavoastrã o luaþi contraveniþi Programului ”Fabricat în RomâniaÒ care este patronat de primul-ministru al acestei þãri ºi nu numai atât, subminaþi activitatea extractivã, pentru cã vom ajunge în România, care zace pe o mare de sare, sã fim ca cei din Africa, sã importãm nisip în Sahara. Aºa se va proceda prin aceastã mãsurã care încalcã prevederile Hotãrârii de Guvern, care, oricum, asigura un minimum de protecþie pentru producþia indigenã.

Oricum, este explicabil de vreme ce, acum o jumãtate de orã, spuneaþi cã primul-ministru este un ageamiu, aºa cã nu este nici o problemã!

Pentru domnul deputat Radu Stroe se solicitã amânarea rãspunsului.

Pentru domnul Emil Boc. Prezentaþi întrebarea ºi vã rãspunde domnul secretar de stat Florescu.

Domnule preºedinte,

Întrebarea mea se adreseazã domnului ministru Miron Mitrea ºi are legãturã cu un subiect dezbãtut în aceastã sesiune de interpelãri.

Subiectul vizeazã reeºalonarea datoriilor Regionalei C.F.R. Ñ S.A. Cluj la bugetul statului.

Spuneam cã se coreleazã aceastã interpelare cu un rãspuns dat anterior, numai cã interpelarea mea vizeazã o altã interpelare depusã de cãtre mine în luna februarie a acestui an, prin care solicitam sã precizaþi ce mãsuri aveþi în vedere pentru reglementarea situaþiei locatarilor din Cãminul C.F.R. din Cluj-Napoca.

În rãspunsul la acea interpelare, nr. 266 b din 18 februarie ne-aþi comunicat cã se va analiza datoria pe care Regionala C.F.R. o are la bugetul statului, urmând ca în perioada imediat urmãtoare, împreunã cu direcþia generalã a finanþelor publice sã se întocmeascã un plan de eºalonare a datoriilor cãtre bugetul statului, astfel încât problema locatarilor din Cãminul C.F.R. din Cluj sã fie rezolvatã.

Având în vedere cã nici pânã în momentul de faþã aceastã situaþie nu a fost rezolvatã, implicaþiile sociale sunt dramatice, domnule ministru, vã rugãm sã ne precizaþi ce demersuri aþi întreprins pentru reeºalonarea datoriilor pe care Regionala C.F.R. Ñ S.A. le are la bugetul statului ºi care este stadiul reeºalonãrii acestor datorii?

Mulþumesc.

Vã mulþumesc. Domnul Florescu.

**Domnul Tudor Florescu** _Ñ secretar de stat_

_în Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate domnule deputat,

Vã facem cunoscute urmãtoarele: s-a depus la Direcþia Generalã a Finanþelor Publice a Municipiului Bucureºti cererea de acordare a înlesnirilor la plata obligaþiilor Companiei Naþionale de Cãi Ferate C.F.R. Ñ S.A., conform Ordonanþei Guvernului nr. 40/2002.

S-au transmis dosare pentru fiecare regionalã în parte ºi pe fiecare punct pentru verificare la Direcþia Generalã a Finanþelor Publice a Municipiului Bucureºti, s-au verificat de cãtre Direcþia Generalã a Finanþelor Publice a Municipiului Bucureºti, s-au transmis în teritoriu pentru certificarea debitului la toate direcþiile generale ale finanþelor publice teritoriale.

Pentru Regionala C.F.R. Cluj, în mod deosebit, s-a vorbit cu directorul general al Direcþiei Generale a Finanþelor Publice Cluj, referitor la problemele care s-au ivit prin sechestrul celor trei imobile ale Regionalei Cluj.

S-a transmis prin fax cererea ºi adresa de la Direcþia Generalã a Finanþelor Publice a Municipiului Bucureºti cãtre Direcþia Generalã a Finanþelor Publice Cluj pentru amânarea licitaþiei pânã la finalizarea lucrãrilor ºi încheierea convenþiei cu Ministerul Finanþelor Publice. La momentul actual Compania Naþionalã C.F.R. ”CãlãtoriÒ C.F.R. Ñ S.A. este în faza de finalizare a punctajelor pe direcþiile generale ale finanþelor publice teritoriale ºi cu Direcþia Generalã a Finanþelor Publice a Municipiului Bucureºti.

Cu deosebitã consideraþie, domnule deputat. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Iar suntem în situaþia unei neconcordanþe între promisiuni ºi fapte. Foarte mulþi oameni îºi pun foarte multe speranþe în rãspunsul dumneavoastrã pe care l-aþi dat în luna februarie, repet, 18 februarie 2002. Suntem mâine în 1 octombrie 2002, iar aceste planuri de reeºalonare nu au vãzut lumina tiparului, iar zeci de familii sunt în pragul de a fi duse în stradã începând cu luna octombrie sau noiembrie a acestui an.

Iatã de ce solicitãm Guvernului, pe de o parte, o mai mare responsabilitate atunci când angajeazã rãspunderi, când angajeazã promisiuni, pentru cã vin din partea Guvernului, ºi nu din partea oricui, pentru cã oamenii, altfel, vor fi nevoiþi sã suporte rigorile acestei ierni în alte condiþii. Sunt parþial mulþumit de rãspunsul dat, dar evident cã nu ne satisface din perspectiva rezultatelor. Aºteptãm ca aceste reeºalonãri sã ajungã acolo unde trebuie, iar situaþia locatarilor de la Cãminul C.F.R. din Cluj-Napoca sã-ºi gãseascã soluþionarea adecvatã.

Vã mulþumesc.

de calcul suma de 1.515.280 lei, potrivit art. 13 din Legea nr. 216/2001. La aceastã sumã urma sã se adauge, începând de la aceeaºi datã, procentul de 8% prevãzut de art. 1 din Ordonanþa de urgenþã nr. 187/2001, rezultând suma de 1.636.520 de mii lei, ca bazã de calcul.

În prezent, tribunalele ºi Ministerul Justiþiei fac obiectul unei acþiuni în instanþã pentru obligarea lor la calcularea corectã a salariilor ºi la plata retroactivã a diferenþelor, în timp ce salariile se calculeazã luându-se în continuare ca bazã suma de 1.232.034 lei.

Având în vedere aspectele sesizate, vã rugãm sã aveþi bunãvoinþa de a ne rãspunde la urmãtoarele întrebãri:

1. Când va restitui Ministerul Justiþiei magistraþilor sumele reþinute nelegal cu titlu de contribuþie la bugetul asigurãrilor de sãnãtate? Care sunt motivele pentru care procurorilor li s-au restituit aceºti bani cu promptitudine, iar judecãtorilor nu?

Doamna secretar de stat Cristina Tarcea. Poftiþi!

## **Doamna Cristina Tarcea** _Ñ secretar de stat în Ministerul Justiþiei_ **:**

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Domnule deputat, vã sugerez sã întrebaþi ºi Ministerul Finanþelor, pentru cã de fapt, ei aprobã, sigur cã da, ei sunt cu banii.

Pentru Ministerul Justiþiei a fost, de asemenea, adresatã o întrebare de cãtre domnul Emil Boc.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Întrebarea îi este adresatã doamnei ministru Rodica Stãnoiu ºi are în vedere încãlcarea drepturilor bãneºti ale magistraþilor.

1. În perioada 1 ianuarie 2000 Ð 31 martie 2002, magistraþilor li s-au reþinut în mod nelegal contribuþia de 7% din salariu la bugetul asigurãrilor de sãnãtate.

Ca urmare, magistraþii au înaintat acþiuni în justiþie împotriva tribunalelor ºi Ministerului Justiþiei, având ca obiect obligarea acestora la restituirea sumelor reþinute, la valoarea actualizatã. Aceste acþiuni au fost admise, iar hotãrârile judecãtoreºti irevocabile au fost investite cu formulã executorie ºi s-a solicitat executarea lor silitã, prin poprire. Totuºi, preºedinþii tribunalelor, în calitate de ordonatori secundari de credite, ºi Ministerul Justiþiei, în calitate de ordonator primar de credite, refuzã executarea acestor hotãrâri.

Sumele reþinute cu acelaºi titlu din salariile procurorilor au fost, însã, restituite, fãrã punerea în executare a hotãrârilor.

2. Drepturile bãneºti ale magistraþilor trebuie calculate începând cu data de 1 ianuarie 2002, luându-se ca bazã

Domnule deputat,

În ceea ce priveºte primul punct al întrebãrii, Ministerul Justiþiei nu s-a opus executãrii sumelor stabilite prin hotãrârile judecãtoreºti irevocabile. Faptul cã executarea nu a fost dispusã imediat se datoreazã lipsei disponibilitãþilor din bugetul Ministerului Justiþiei a fondurilor cu aceastã destinaþie. În prezent, însã, se cautã soluþii financiare pentru obþinerea sumelor necesare în vederea executãrii acestor obligaþii.

Al doilea punct al întrebãrii dumneavoastrã este, într-adevãr, mai complex, el vizeazã aplicarea dispoziþiilor art. 11 din Legea nr. 50/1996, republicatã, cu modificãrile ulterioare, în sensul cã valoarea de referinþã sectorialã stabilitã de lege pentru indemnizaþiile membrilor autoritãþii legislative ºi executive se aplicã de drept ºi pentru indemnizaþiile magistraþilor. Aceastã prevedere, însã, a fost suspendatã prin dispoziþiile art. 13 alin. 3 din Legea nr. 216/2001 Ð este vorba de Legea bugetului de stat pe anul 2001 Ð ºi, în conformitate cu acest text, prevederile din unele acte normative referitoare la stabilirea indemnizaþiilor sau a salariilor de bazã, dupã caz, pentru alte categorii de personal, pe baza valorii de referinþã sectorialã nu se aplicã în anul 2001.

Domnul Boc.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Îi mulþumesc doamnei ministru pentru precizãrile fãcute, douã observaþii vreau sã fac.

Nu putem avea pretenþia unei puteri judecãtoreºti puternice ºi independente fãrã o salarizare corespunzãtoare. În ultima perioadã, s-au avansat foarte multe propuneri din partea Ministerului Justiþiei, a primului ministru, cu privire la o salarizare superioarã a magistraþilor, vorbindu-se de salarii foarte bune. Pãrerea mea este cã, înainte de a face promisiuni, trebuie sã ne achitãm de acele drepturi care revin magistraþilor, conform legislaþiei în vigoare. ªi, din aceastã perspectivã, poziþia noastrã este ca, înainte de a promite mai mult, sã respectãm ceea ce li se cuvine conform legii, dacã dorim într-adevãr sã avem o justiþie echidistantã din punct de vedere politic ºi independentã în statul de drept.

Sperãm cã aceste drepturi legale, aºa cum dumneavoastrã aþi menþionat, vor fi repede soluþionate, pentru a asigura mersul justiþiei din România pe coloanele ºi fãgaºele statului de drept. Vã mulþumesc.

Pentru domnul Damian Brudaºca, mai trebuia sã rãspundã ministrul administraþiei publice, însã a solicitat o amânare.

Urmeazã, din partea Ministerului Sãnãtãþii, domnul secretar de stat Deac.

Poftiþi, cu medicina chinezeascã, sã-l informãm pe domnul Brudaºca cum stãm.

## **Domnul Radu Deac** Ñ _secretar de stat în Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Domnilor deputaþi,

Rãspunsul la întrebarea domnului deputat Brudaºca este extins pe douã pagini. Cu permisiunea dumneavoastrã, l-aº rezuma, dacã se poate, în câteva idei.

”Medicina tradiþionalã chinezã este practicatã în România ºi în prezent, existând chiar în subordinea directã a Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei, Centrul naþional de acupuncturã ºi homeopatie Bucureºti, unde practicã medici cu pregãtire specialã în domeniu, dintre care unii au efectuat stagii de specializare-perfecþionare în China.

De asemenea, în Nomenclatorul de competenþe al Ministerului Sãnãtãþii figureazã aceastã competenþã, de Çmedicinã tradiþionalãÈ, dobânditã prin supraspecializãri, efectuate la sistemul de perfecþionare ºi învãþãmânt postuniversitar.

Existã, de asemenea, între România ºi Republica Popularã Chinezã un Acord de cooperare, din 4 iulie 1995, datã de la care au avut loc, aºa cum este prevãzut în acest acord, vizite de studiu pentru însuºirea medicinei tradiþionale chineze. Medici din cadrul Societãþii române de acupuncturã au participat la aceste specializãri. De asemenea, au avut loc vizite reciproce pentru mai buna cunoaºtere a sistemelor de asigurare a sãnãtãþii între cele douã þãri ºi o mai bunã pregãtire a personalului propriu sanitar ºi de cercetare.

Existã, de asemenea, unele companii din China care ºi-au exprimat intenþia de a deschide în România centre de medicinã tradiþionalã, ca iniþiativã privatã. O menþiune specialã: medicii chinezi, pentru a practica în România, trebuie sã respecte prevederile Legii nr. 74/1995 privind exercitarea profesiei de medic.

În concluzie, având în vedere cele menþionate mai sus, se poate afirma cã practicarea medicinei tradiþionale chineze este posibilã, în prezent, în România în mãsura în care este consideratã ºi produsã de cãtre partea chinezã drept temã prioritarã în cadrul colaborãrii bilaterale, urmând ca noile reglementãri în acest domeniu sã fie elaborate o datã cu extinderea acestei colaborãri.

ªi eu vã mulþumesc. Domnule Brudaºca?

Aº vrea sã-l informez pe domnul ministru cã la ClujNapoca funcþioneazã o Asociaþie de prietenie româno-chinezã care a încercat sã aducã din China, la solicitarea, inclusiv a specialiºtilor din Centrul Universitar Cluj, medici chinezi, întâmpinând foarte mari probleme în ceea ce priveºte salarizarea acestora, întrucât nu au obþinut drept de muncã. Eu am reþinut dintr-o declaraþie a primuluiministru intenþia de a reglementa printr-un act normativ, eventual, o ordonanþã de urgenþã, ºi acest aspect, ºi, din acest punct de vedere, întrebam ministerul dacã, în momentul de faþã, existã în lucru vreun acord bilateral româno-chinez care sã dea posibilitatea realizãrii unor asemenea schimburi de specialiºti, eventual de medici specialiºti în medicinã tradiþionalã chinezã, care sã practice, efectiv, în România aceastã meserie?

N-am vãzut încã textul rãspunsului, dar, din cele spuse de cãtre domnul secretar de stat, n-am reþinut sã fi existat în momentul de faþã o preocupare concretã, cu un termen clar precizat în aceastã direcþie.

Dacã vreþi sã adãugaþi ceva, domnule secretar de stat? Dar scurt.

Domnule deputat, mã scuzaþi, haideþi sã fim înþeleºi, obiectul interpelãrii este faptul cã anumiþi medici din sistemul Ministerului Sãnãtãþiii nu-ºi respectã îndatoririle, pe care, mã rog, ºi le-au asumat prin jurãmânt, iar în ºedinþa care este destinatã rãspunsului la interpelare citiþi tot acest text ºi doamna ministru sau secretar de stat de resort vã rãspunde. Aºa se fac interpelãrile, vã rog din suflet, nu-mi citiþi tot, tema aceasta este, pe care am sintetizat-o eu.

Cealaltã interpelare, vã rog.

## Domnule deputat,

Îmi pare rãu cã n-am cunoscut acest aspect concret pe care l-aþi ridicat, pentru cã l-am fi rezolvat, probabil, mai rapid. Dar am menþionat cã orice medic, inclusiv cei din China, trebuie sã respecte prevederile Legii nr. 74/1995. Dacã existã unele aspecte particulare, le vom rezolva concret, de la caz la caz, dar acordul existã, el se aplicã, dorim sã implementãm toate atributele medicinei tradiþionale chineze.

Vã mulþumesc.

Nici românii care au studiat în China 5 ani medicina tradiþionalã chinezã n-au dreptul de practicã în România. Bine, mai meditaþi...

- Trecem la secvenþa de interpelãri.

- Domnul deputat Victor Dobre a depus în scris.

Domnul Leonãchescu nu este prezent, este în strãinãtate.

- Doamna Constanþa Popa a depus în scris.

- Domnul Sonea a depus-o în scris.

- Domnul Mircea Costache a depus în scris.

- Domnul Puiu Haºotti a depus-o în scris.

- Domnul Anghel Stanciu a depus în scris.

- Domnul Emil Boc, de asemenea, a depus trei inter-

- pelãri în scris.

- Domnul ªtefan-Marian Popescu-Bejat a depus în scris. Doamna Anca Boagiu a depus în scris.

- Domnul ªtefan Pãºcuþ a depus în scris.

- Domnul Nicolae Pãun a depus în scris.

- Domnul Ciuceanu n-a depus, dar nu este prezent. Domnul Petru Mirciov a depus în scris.

Domnul Nicolae Enescu le-a depus în scris. Vreþi sã le susþineþi sau nu? Dar numai obiectul, aºa cum se face. Dacã vreþi, poftiþi!

## Am douã interpelãri.

Una este adresatã doamnei ministru al sãnãtãþii ºi familiei, Daniela Bartoº, ºi are urmãtorul obiect: Doresc, pe aceastã cale, sã vã aduc la cunoºtinþã cã subalternii dumneavoastrã din teritoriu, care au depus un jurãmânt la terminarea facultãþii, precum dr. Dan Bârzu, angajat ca ºef Secþie chirurgie a Spitalului orãºenesc Cisnãdie, nu-ºi respectã îndatoririle ce decurg din atribuþiile sale, în calitate de angajat. Menþionez faptul cã domnul doctor deþine ºi funcþia de primar al oraºului Cisnãdie, unde responsabilitãþile funcþiei ce-i revin sunt numeroase ºi foarte importante, funcþie de care nu se achitã...

Cealaltã interpelare îi este adresatã domnului ministru al administraþiei publice Octav Cozmâncã, ºi este tot referitoare al domnul dr. Dan Bârzu, care deþine funcþia de primar ºi care este incompatibilã cu cealaltã calitate a sa.

E bine, e perfect aºa. ªi în ºedinþa în care vi se va rãspunde la aceste interprelãri dumneavoastrã o sã citiþi tot textul, cât aveþi acolo, în cele 3 minute. Aºa se face. Domnul deputat Victor Babiuc. Poftiþi!

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Interpelarea mea se referã la programul, pe care primul-ministru l-a enunþat în aprilie anul acesta, privind pregãtirea României în vederea aderãrii la NATO, care avea douã scadenþe importante: finele sesiunii trecute ºi luna septembrie a acestui an ºi despre care nu ºtim mare lucru sã se fi fãcut. Dorinþa este, deci, sã ne prezinte domnul ministru ce s-a fãcut din acest program pe care l-a prezentat Parlamentului României ºi caruia i-a dat girul.

Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

Domnul Eugen Nicolãescu a depus-o în scris. Domnul Pleºa nu este.

Domnul Mardari. Poftiþi, vã rog!

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Am douã interpelãri.

Prima este adresatã domnului Marian Sârbu, ministrul muncii ºi solidaritãþii sociale, ºi se referã la întârzierea aplicãrii Legii nr. 309 privind recunoaºterea ºi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcþiei generale a Serviciului muncii în perioada 1950-1961, publicatã în ”Monitorul OficialÒ la data de 6 iunie 2002.

A doua interpelare este adresatã domnului Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, alimentaþiei ºi pãdurilor ºi se referã la motorina pentru agriculturã ºi la subvenþiile pentru lapte, carne ºi cereale.

Vã mulþumesc.

28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 136/10.X.2002

ªi eu vã mulþumesc.

Domnul Damian Brudaºca a depus trei interpelãri în scris.

Domnul Vãsãlie Moiº este absent. Doamna Mona Muscã are douã interpelãri. Poftiþi!

Mulþumesc frumos. Am douã interpelãri.

Una priveºte situaþia Combinatului Siderurgic Reºiþa, este adresatã primului-ministru Adrian Nãstase ºi solicit informaþii cu privire la: 1. finalizarea Investiþiei turnare continuã; 2. care este statutul juridic al C.S.R. în acest moment?; 3. care este strategia privind politicile oþelului în România ºi ce loc ocupã Reºiþa?; ultima întrebare, 4. motivele respingerii ofertei de creditare A.V.A.B. pentru Combinatul Siderurgic Reºiþa.

A doua interpelare este adresatã doamnei Ecaterina Andronescu, ministrul educaþiei ºi cercetãrii, ºi obiectul interpelãrii este situaþia limbii latine în învãþãmântul universitar, dar, mai ales, preuniversitar. ªi o întrebare pe care am sã o depun unde trebuie. Mulþumesc frumos.

Domnul deputat Radu Stroe a depus în scris. Domnul Gheorghe Valeriu a depus în scris. Domnul Valentin Vasilescu a depus scris. Domnul Dorin Popescu. Da, poftiþi!

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Am o interpelare adresatã ministrului afacerilor externe prin care solicit un rãspuns. Datoritã faptului cã dintre toate statele membre ale Consiliului Europei doar România a semnat Acordul privind exceptarea militarilor americani de la extrãdarea cãtre Curtea Penalã

Internaþionalã, întrebarea mea este: Cum evaluaþi, domnule ministru Geoanã, riscul de a elabora politica externã a þãrii pe ipoteze nedefinitivate?

ªi a doua interpelare este adresatã tot domnului ministru de externe, Mircea Geoanã. Obiectul interpelãrii este situaþia creanþelor externe ale României. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnul Anghel Stanciu a depus în scris. Domnul Paul Magheru. Poftiþi, vã rog!

Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Am o interpelare adresatã domnului Ioan Mircea Paºcu, ministrul apãrãrii naþionale. Am sã vã prezint acum pe scurt obiectul interpelãrii, ºi într-o formã dezvoltatã în scris.

Obiectul interpelãrii îl formeazã încãlcarea prevederilor Constituþiei, art. 52 alin. (43), ºi a Legii nr. 46, din 5 iunie 1996, de cãtre Centrul Militar Iaºi, cu privire la excepþiile obligativitãþii satisfacerii serviciului militar, respectiv, încorporarea elevilor ºcolilor postliceale. Depun într-o formã dezvoltatã, în scris, aceastã interpelare.

Acum, aceasta este o întrebare, pentru cã interpelarea spunea: politica în domeniul militar al Guvernului. Dar, mã rog, o sã ajungem ºi la aºa ceva...

Domnul Ioan Onisei este absent.

Domnul Ion Luchian a depus în scris. Domnul Doru Dumitru Palade a depus în scris. Domniºoara Lia-Olguþa Vasilescu a depus în scris. Domnul Ioan Miclea a depus în scris.

Vã mulþumesc pentru colaborare, ne-am încadrat în timp, ba, chiar, avem ºi economii.

Închid ºedinþa pe ziua de astãzi, ne vedem mâine.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 19,43._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 136/10.X.2002 conþine 28 de pagini.**

Preþul 26.012 lei