Stenogramă plen

Stimaþi colegi, sã începem lucrãrile noastre. ªedinþa de astãzi va fi condusã de subsemnatul, ajutat de cei 2 colegi secretari: domnul secretar Pusk‡s ºi domnul secretar Vela.

Vã anunþ cã din totalul de 140 colegi senatori ºi-au anunþat prezenþa, prin votul electronic, 120. Avem 10 colegi absenþi motivat.

Legat de ordinea de zi, pe care o aveþi în mapele dumneavoastrã, dacã sunt observaþii? Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã votaþi ordinea de zi.

Cu 96 de voturi pentru, un vot împotrivã, nici o abþinere, ordinea de zi a fost votatã.

Programul de lucru va fi pânã la ora 13,00.

Programul pe sãptãmâna viitoare l-aþi vãzut. Este programul obiºnuit: luni ºi joi, plen; marþi ºi miercuri, comisii; joi, de la ora 13,00, vineri ºi sâmbãtã, program în circumscripþiile electorale.

Cu 97 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 6 abþineri, s-a aprobat aceastã procedurã de urgenþã.

Trecem la punctul urmãtor: constituirea unor comisii de mediere, în conformitate cu procedurile noastre parlamentare.

La proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 10/1998 pentru stabilirea unor mãsuri referitoare la datoria Societãþii Comerciale ”PetrotelÒÑS.A. Ploieºti, prevãzutã în Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 72/1997, ºi la protecþia mediului înconjurãtor din arealul petrolier Ploieºti, ca urmare a declanºãrii procesului de privatizare a societãþilor comerciale din domeniul petrolier.

Grupul parlamentar social-democrat ºi umanist, 3 propuneri.

Vã propunem pe domnii senatori Bãdulescu DoruLaurian, Novolan Traian ºi Seche Ion.

Grupul parlamentar al Partidului România Mare, douã propuneri.

Dar nu numai! Sã votãm ºi programul!

Vã propunem pe domnii senatori Constantin Bîciu ºi Mircea Nedelcu.

Votând ordinea de zi am votat ºi programul de lucru pentru sãptãmâna urmãtoare.

În conformitate cu prevederile din Regulamentul Senatului, art. 102, solicit votul Senatului pentru dezbaterea ºi adoptarea în procedurã de urgenþã a douã proiecte de lege:

Ð proiectul Legii pentru prorogarea termenului prevãzut la art. 4 din Ordonanþa Guvernului nr. 69/2000 pentru asigurarea finanþãrii acþiunilor legate de aplicarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicatã, ºi a Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ºi a celor forestiere solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicatã, ºi ale Legii nr. 169/1997, înregistrat la Senat în 4.04.2002;

Ð proiectul Legii pentru aprobarea finanþãrii repatrierii personalului navigant debarcat sau aflat la bordul unor nave maritime de transport, achitarea drepturilor restante ºi pentru menþinerea în siguranþã a navelor din patrimoniul Companiei de Navigaþie Maritimã ”RomlineÒÑS.A. Constanþa, înregistrat la Senat în 5.04.2002.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt observaþii, vã rog sã votaþi procedura de urgenþã pentru cele douã legi.

Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal, o propunere.

Vã propunem pe domnul senator Nicolae Paul Anton Pãcuraru.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, o propunere.

Vã propunem pe domnul senator Pete ªtefan.

Mulþumesc.

Sunt obiecþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 100 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere, s-a aprobat componenþa acestei comisii de mediere. La proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 83/2001 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea serviciilor publice comunitare pentru eliberarea ºi evidenþa paºapoartelor.

Grupul parlamentar social-democrat ºi umanist, 3 propuneri.

Propunem pe domnii senatori Plãticã-Vidovici Ilie, Vornicu Sorin Andrian ºi Hriþcu Florin.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar al Partidului România Mare, douã propuneri.

Propunem pe domnul senator Ioan Paºtiu ºi doamna senator Angela Mihaela Bãlan.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Grupul parlamentar al Partidului Democrat, o propunere.

## **Domnul Iuliu Pãcurariu**

**:**

Propunem pe doamna senator Maria Petre. ªi o chestiune de procedurã: domnul senator Vornicu Sorin este senator independent.

Avem voie!

Avem voie sã propunem ºi de la dumneavoastrã, sã ºtiþi.

Grupul parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, o propunere.

Propunem pe domnul senator Seres DŽnes.

Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar al Partidului România Mare, douã propuneri.

Propunem pe domnii senatori Viorel Dumitrescu ºi Dumitru Petru Pop.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat, o propunere.

## **Domnul Iuliu Pãcurariu**

**:**

Propunem pe domnul senator Petre Roman.

Am înþeles. Va trebui sã-l cãutaþi.

Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal, o propunere.

Propunem pe domnul senator Nicolae-Vlad Popa.

Vã mulþumesc.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt observaþii? Vã rog sã votaþi.

Cu 95 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã, douã abþineri, s-a aprobat constituirea ºi a acestei comisii de mediere.

Trecem la urmãtorul punct: proiectul Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernului României ºi Guvernul Republicii Lituania privind protecþia informaþiilor militare secrete schimbate, semnat la Bruxelles la 18 decembrie 2001.

Vã rog, poftiþi, domnule secretar de stat!

Vã rog, din partea Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, domnule preºedinte Sergiu Nicolaescu, sã vã ocupaþi locul!

Domnule secretar de stat, vã rog!

Vã mulþumesc foarte mult.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt observaþii. Vã rog sã votaþi.

Cu 86 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã ºi o abþinere, s-a aprobat ºi componenþa acestei comisii de mediere.

Trecem la proiectul Legii privind graþierea ºi procedura acordãrii graþierii.

Grupul parlamentar social-democrat ºi umanist, 3 propuneri.

Propunem pe domnii senatori Predescu Ion, Opriº Octavian ºi Bindea Liviu-Doru.

## **Domnul Adrian Mitu Ñ** _subsecretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

În contextul actual de dezvoltare a cooperãrii internaþionale, în mod special cu statele care depun eforturi de integrare în structurile europene ºi euro-atlantice, prezentul Acord dintre România ºi Republica Lituania constituie un pas important cãtre alinierea la standardele occidentale în domeniu.

În acest sens, Acordul dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Lituania privind protecþia informaþiilor militare secrete asigurã cadrul juridic necesar dezvoltãrii cooperãrii între guvernele celor douã state în aceastã materie. Prevederile acordului completeazã legislaþia internã în domeniu, permiþând o cooperare amplã a structurilor specializate din cele douã state, stabilindu-se în mod clar metodele de colaborare, precum ºi limitele acesteia.

Pentru aceste motive sunt stabilite definiþiile termenilor de specialitate, echivalenþa nivelurilor de clasificare a informaþiilor militare secrete, autoritãþile competente în materie de securitate, limitele accesului la acest tip de informaþii, precum ºi cerinþele de securitate pe timpul manevrãrii acestora.

Menþionez totodatã cã prevederile acordului sunt în concordanþã cu principiile dreptului internaþional ºi legislaþia internã a fiecãrui stat semnatar.

Având în vedere aceste considerente, vã adresez rugãmintea de a acorda votul dumneavoastrã pentru acest proiect de lege.

Raportul Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã va fi prezentat de domnul preºedinte Sergiu Nicolaescu.

Vã ascultãm!

Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã a analizat acest proiect de lege pe care îl supune spre aprobare plenului Senatului, fãrã propuneri de modificare a textului.

Avem avizul Comisiei pentru politicã externã.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare ºi urmeazã sã fie adoptat în conformitate cu art. 74 alin. (2) din Constituþia României.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Mulþumesc.

Dezbateri generale. Luãri de cuvânt? Înþeleg cã nu sunt.

Stimaþi colegi, nu avem amendamente la raport.

Punctul urmãtor: proiectul Legii pentru ratificarea Acordului dintre România ºi Statele Unite ale Americii privind statutul forþelor Statelor Unite ale Americii în România, semnat la Washington la 30 octombrie 2001.

Domnule secretar de stat, vã ascultãm!

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Vreau sã informez Senatul cã textul a fost negociat ºi convenit pornind de la experienþa dobânditã de România în aplicarea ºi derularea Acordului privind statutul forþelor armate în cadrul Parteneriatului pentru Pace, care existã ºi este în vigoare, între România ºi NATO.

Documentul supus aprobãrii dumneavoastrã constituie un acord bilateral, suplimentar textului-cadru în vigoare, în contextul Parteneriatului cu Alianþa Nord-Atlanticã.

Acordul cu S.U.A. porneºte de la un model de referinþã practicat de partea americanã, în baza experienþei concrete acumulate în materie de tranzit al forþelor armate, model care este adaptat corespunzãtor în raport de particularitãþile þinând, îndeosebi, de reglementãrile în vigoare din fiecare þarã, parte contractantã.

Scopul acordului este simplificarea procedurilor ce trebuie îndeplinite în cazul tranzitului forþelor S.U.A. pe teritoriul României, acordarea unor facilitãþi comparabile celor de care beneficiazã forþele noastre participante la Parteneriatul pentru Pace, în special în ceea ce privesc condiþiile fiscale, pentru membrii forþelor ºi însoþitorii acestora, respectiv definirea cât mai precisã cu putinþã a cadrului juridic aplicabil pentru asigurarea condiþiilor optime realizãrii tranzitului.

Documentul prezentat astãzi are un caracter esenþialmente tehnic, aplicabilitatea acestuia fiind subsecventã deciziei politice a Legislativului privitoare la situaþia de tranzit ori staþionare de forþe.

Datã fiind ºi complexitatea prevederilor sale, proiectul acordului a fost examinat de toate ministerele care au competenþe în domeniile reglementate prin acesta.

Acordul privind statutul forþelor armate S.U.A. constituie o expresie a gradului de maturitate la care a ajuns relaþia noastrã de parteneriat strategic cu Washingtonul, respectiv o dovadã elocventã a încrederii acordate României de importantul aliat de peste ocean.

Importanþa documentului este, în prezent, în noul climat internaþional de securitate, potenþatã chiar mai mult de relevanþa geostrategicã întãritã a României.

Conform normelor americane, acordul cu România este deja în vigoare de la data semnãrii.

Domnul preºedinte Sergiu Nicolaescu prezintã raportul Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

E un moment extrem de important, întrucât tranzitul bazelor militare americane pe teritoriul nostru demonstreazã, în primul rând, încrederea pe care o au Statele Unite în þara noastrã. E vorba de baze maritime ºi aeriene, deocamdatã. Datoritã acestui lucru comisia supune spre aprobarea plenului, fãrã propuneri de modificare a textului.

Vã mulþumesc foarte mult.

Dezbateri generale, luãri de cuvânt?

Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus, aveþi cuvântul!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Subliniez importanþa deosebitã a acestui document. El se înscrie printre cele care pregãtesc ceea ce aºteptãm cu toþii sã se întâmple la sfârºitul acestui an. ªi tocmai, fiind vorba de importanþa documentului, aº vrea sã ºtiu, pentru cã nu rezultã, cine a semnat pentru România? Pentru Statele Unite probabil cã are mai puþinã importanþã. Cred cã e bine sã ºtim cine a semnat acest acord, la Washington, pentru România. Este o semnãturã indescifrabilã ºi nimic altceva.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult. Domnule secretar de stat?

## **Domnul Adrian Mitu:**

Da. Domnule preºedinte, rãspunsul la întrebarea domnului senator este: primul-ministru Adrian Nãstase.

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus**

**:**

Îmi pare rãu cã nu-i cunosc semnãtura.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## Da. Vã mulþumesc.

Dacã mai sunt luãri de cuvânt? Nu mai sunt.

Stimaþi colegi,

Vã mulþumesc.

Trecem la proiectul Legii pentru retragerea rezervelor formulate de România la cele patru Convenþii de la Geneva, din 12 august 1949, pentru protecþia victimelor de rãzboi.

Vã ascultãm, domnule secretar de stat!

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Proiectul legii pe care Guvernul vi-l supune astãzi spre examinare ºi aprobare vizeazã retragerea unor rezerve formulate de România la Convenþiile de la Geneva, din 1949, fundamentul normativ esenþial al dreptului internaþional umanitar, o ramurã de tradiþie pentru acþiunea externã a þãrii noastre.

România este parte la convenþiile menþionate din anul 1954, ratificarea de atunci fiind însã însoþitã de formularea rezervelor amintite, caracteristice sistemului de relaþii internaþionale caracterizat de existenþa celor douã blocuri ideologice.

În esenþã, rezervele stipuleazã necesitatea obþinerii consimþãmântului statului de cetãþenie al victimelor conflictelor armate în cazul în care obligaþiile prevãzute în sarcina puterii protectoare sunt asumate de cãtre un stat neutru sau un organism umanitar, la cererea puterii deþinãtoare.

Circumstanþele care au putut justifica la vremea respectivã introducerea rezervelor sunt radical schimbate astãzi. În repetate rânduri, cu prilejul contactelor cu conducerea ºi alþi reprezentanþi ai Comitetului Internaþional al Crucii Roºii, cu care guvernãrile de dupã 1989 au derulat colaborãri benefice ºi de substanþã, autoritãþile române au fost solicitate sã reconsidere pertinenþa menþinerii rezervelor.

Cu excepþia Poloniei ºi a României toate statele fostului sistem socialist au fãcut acest pas.

Vã rugãm, prin urmare, sã aprobaþi proiectul legii propus în acest sens de Ministerul Afacerilor Externe ºi Ministerul Apãrãrii Naþionale, consfinþind astfel, încã o datã, noua conduitã pe plan internaþional a þãrii noastre. Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Raportul Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã este prezentat de domnul preºedinte Sergiu Nicolaescu.

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

În august 1949, atunci când Estul Europei era sub ocupaþia armatelor sovietice, þãrile respective au avut rezerve la încheierea acestor Convenþii de la Geneva.

În momentul de faþã noi ne retragem aceste rezerve.

În aceste condiþii, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã a analizat acest proiect de lege pe care îl supune spre aprobare plenului Senatului, fãrã propuneri de modificare a textului Camerei Deputaþilor.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare ºi urmeazã sã fie adoptat în conformitate cu prevederile art. 74 alin. (2) din Constituþia României.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc.

Dezbateri generale. Dacã sunt luãri de cuvânt? Înþeleg cã nu sunt.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Trecem la proiectul Legii privind Statutul poliþistului. Invit pe domnul secretar de stat Abraham.

Invit, de asemenea, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã.

Domnule secretar de stat, vã ascultãm!

## **Domnul Pavel Abraham Ñ** _secretar de stat în Ministerul de Interne_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Prezentul proiect de lege reprezintã prima încercare de reglementare a naturii juridice a profesiei de poliþist ºi de conturare a statutului poliþistului în raport cu alte comunitãþi profesionale.

Pentru a duce la îndeplinire prevederile legale privind organizarea ºi funcþionarea Poliþiei, dar ºi necesitatea de a pune la dispoziþia poliþiºtilor ºi a societãþii civile cadrul juridic specific profesiei, a fost redactat proiectul Legii privind Statutul poliþistului.

El cuprinde principii, dispoziþii ce derivã din Codul european de eticã poliþieneascã, din Codul de conduitã pentru persoanele responsabile de aplicare a legii, adoptat de Adunarea Generalã ONU, în 1979, din Declaraþia asupra Poliþiei, adoptatã prin Rezoluþia 690 a Adunãrii Parlamentare a Consiliului Europei ori din reglementãri specifice unor þãri cu tradiþie democraticã, cum sunt: Regatul Unit al Marii Britanii, Franþa, Germania, Statele Unite ale Americii ºi altele.

Actualul proiect eliminã formulãrile ºi prevederile din proiectele anterioare, neînsuºite de comisiile de specialitate ale Parlamentului.

Proiectul urmãreºte reglementarea cu mai multã claritate a aspectelor referitoare la urmãtoarele:

Ð demilitarizarea corpului poliþienesc ºi a activitãþii profesionale a poliþistului, prin definirea acestuia drept funcþionar public cu statut propriu, înarmat, care exercitã atribuþiile stabilite de lege pentru Poliþia Românã;

Ð accentuarea aspectelor referitoare la caracterul de serviciu public al activitãþii profesionale desfãºurate de poliþist, care se desfãºoarã numai în slujba persoanei, a comunitãþii ºi în sprijinul intereselor instituþiilor statului;

Vã mulþumesc foarte mult.

Raportul Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã este prezentat de domnul preºedinte al comisiei, domnul senator Sergiu Nicolaescu.

Aceastã lege a trecut prin comisia noastrã ºi din 82 de articole 47 au suferit modificãri.

Existã, v-aº ruga, domnule preºedinte, sã fiþi atent, pentru cã existã ºi un raport suplimentar, deci sã-l luaþi în consideraþie. În final, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã a analizat acest proiect de lege pe care îl supune spre aprobare plenului Senatului, fãrã modificãri, cu cele 47 de amendamente din avizele respective ºi cele 7 amendamente depuse de Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Vã mulþumesc foarte mult.

Dezbateri generale. Luãri de cuvânt, dacã sunt? Domnul secretar Pãcurariu!

Doamna Nicolai doreºte!

Imediat, Vã dau cuvântul pe rând. Doamna senator face parte din Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã. Îi dãm cuvântul mai la urmã. Vã rog, vã ascultãm!

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

În urma dezbaterilor care au avut loc asupra acestui proiect de lege atât la Camera Deputaþilor, cât ºi la Senat, proiectul de lege iniþiat de Guvern a fost îmbunãtãþit. Considerãm cã el corespunde, în primul rând, în a asigura o poliþie eficientã. Considerãm cã acest proiect de lege, aºa cum ni s-a prezentat astãzi, rãspunde din punct de vedere al intereselor lucrãtorului în Poliþie, în a-i asigura securitatea necesarã lui ºi familiei. Considerãm cã acest proiect de lege eliminã eventualele abuzuri posibile în relaþia dintre poliþist ºi cetãþean. Este o lege europeanã prin conþinut. În concluzie, Partidul Democrat va vota acest proiect de lege.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnul senator Pãcurariu. Permiteþi-mi sã dau cuvântul domnului senator Bichineþ Corneliu.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

## Domnule ministru,

Acest proiect de lege a fost amânat o perioadã nepermis de lungã ºi, în sfârºit, astãzi, suntem puºi în faþa situaþiei de a vota pentru sau împotrivã.

Citesc în presa de zilele trecute cã, prin grija Ministerului de Interne, în curând, din Poliþia Românã vor fi daþi afarã toþi poliþiºtii. Este o idee ºicanatoare. Eu, domnule ministru, am susþinut cam tot ce aþi propus dumneavoastrã de când lucrãm împreunã în acest cadru. Dumneavoastrã nu aþi þinut cont chiar de toate sugestiile ºi rugãminþile noastre, dar aº vrea sã reþineþi opinia unui senator de la Partidul România Mare. Prin mintea ºi forþa dumneavoastrã, ca om de concepþie ºi decizie în

Ministerul de Interne, sã aveþi grijã ca, în România, niciodatã, vreun lucrãtor al Ministerului de Interne sã nu fie confundat cu un Ghiþã Pristanda, pentru cã existã riscuri mari în aceastã direcþie.

Noi, cei de la România Mare, am luat în serios act de acest proiect de lege ºi nu o sã vã spunem cum votãm. O sã vedeþi dumneavoastrã.

## Mulþumesc foarte mult.

Stimaþi colegi, fac un apel la dumneavoastrã sã închideþi telefoanele mobile. Vã rog foarte mult sã închideþi telefoanele mobile. Sã respectãm hotãrârea pe care am aprobat-o.

Are cuvântul domnul seantor Eckstein!

## Domnule preºedinte,

Onoraþi colegi,

Aceastã Lege privind Statutul poliþistului vine ca ºi un proiect care doreºte sã facã rotund cadrul juridic în privinþa organizãrii Poliþiei Române ºi, desigur, a însãºi Statutului poliþistului. Este o lege care are elemente de noutate.

În primul rând, este un pas, numai un pas, fãcut pe calea demilitarizãrii acestei instituþii. Cred cã dovada cea mai importantã este transferarea competenþei în materie de cercetare penalã ºi de judecatã a poliþiºtilor cãtre instanþele civile, ceea ce este un pas pe care îl considerãm pozitiv ºi în consonanþã cu încercarea noastrã de a face legislaþia noastrã comparabilã cu legislaþia europeanã.

Problemele care s-au ridicat în cadrul discuþiilor constau în gãsirea unui ”check and balanceÒ între drepturile care trebuie sã fie specifice poliþistului ºi obligaþiile, respectiv restrângerea unor drepturi, care, iarãºi, sunt specifice acestei categorii de funcþionari publici, pentru cã pânã la urmã este vorba de funcþionari publici.

Aici, dacã am mers pe ideea Ñ de noi, de U.D.M.R., de altfel, regretatã Ñ ca poliþiºtii sã fie selectaþi din rândul comunitãþii locale, ca legãtura dintre administraþia publicã localã ºi Poliþie sã fie una mai strânsã, din moment ce acest lucru nu a fost agreat de majoritate, cu ocazia votãrii Legii poliþistului, noi am considerat oportun sã votãm ºi sã fim de acord cu unele drepturi ºi facilitãþi specifice poliþistului, respectiv ºi familiei poliþistului, care are o soartã mai specialã decât a unui civil obiºnuit.

Pe de altã parte, în privinþa restrângerii unor drepturi, cred cã era loc puþin, puþin, de mai bine. Respectiv, aici, deplâng Ñ ºi o sã spun la momentul potrivit Ñ cã un amendament prin care se interzice poliþistului sã adere la secte ºi organizaþiii religioase care nu sunt recunoscute legal este o restricþie, dacã vreþi, normalã, dar sunt de pãrere cã trebuie sã fie extinsã la toate organizaþiile care nu sunt recunoscute legal, pentru cã poliþistul, în afarã de faptul cã are sau nu are credinþã religioasã, poate sã adere sau nu ºi la o organizaþie nerecunoscutã, cum sunt, din pãcate, la noi destul de multe. Am formulat amendamentul însuºit de Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, dar nu apare în raportul suplimentar, aºa cã îmi rezerv dreptul sã îl susþin când ajungem la discuþia pe articole.

O precizare, domnule senator, amendamentul la care vã referiþi se regãseºte chiar în formula pe care o propuneþi: ” ... sã adere la secte ºi organizaþii religioase care nu sunt recunoscute legalÒ, deci s-a realizat...

E acolo.

Doamna senator Norica Nicolai.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Pentru a continua în tonul unui distins coleg, sper cã aplicarea acestui proiect de lege va avea ca efect reducerea concentraþiei de miliþieni pe metru pãtrat în Ministerul de Interne.

Grupul parlamentar liberal susþine acest proiect de lege. Ne aflãm, pentru prima oarã, în prezenþa reglementãrii juridice a unui statut profesional care este în acord cu principiile europene ºi cu opþiunile Poliþiei Române de a fi un furnizor de ordine publicã ºi de securitate individualã viabil.

Cred cã am reuºit sã echilibrãm balanþa între drepturi ºi obligaþii pentru aceastã categorie profesionalã, cred cã am reuºit sã promovãm în conþinut o politicã coerentã civilã cu privire la resursele umane ale ministerului, ceea ce este o garanþie ºi de eficienþã ºi de profesionalism ºi de corectitudine. Fãrã îndoialã, nimic nu este perfect, deci nici legile nu pot fi perfecte, însã cred cã aplicarea cât mai urgentã a acestui statut profesional va face din Poliþia Românã unul dintre actorii importanþi ai combaterii corupþiei, ai asigurãrii securitãþii cetãþeanului, ai asigurãrii liniºtii publice ºi, efectiv, un motor într-o civilizare democraticã a relaþiilor sociale.

De aceea, Grupul parlamentar liberal va vota acest proiect de lege fãrã nici un fel de rezervã, salutând Ñ aºa cum am mai subliniat Ñ un proiect de lege european, democratic care aparþine Parlamentului ºi Guvernului, de aceastã datã.

Domnul senator Vornicu.

## Domnule preºedinte,

În formulãrile din raportul suplimentar au apãrut niºte greºeli de redactare, care nu reflectã exact ceea ce s-a discutat în comisie ºi ceea ce s-a votat în comisie, ºi ca sã eliminãm de la început discuþiile în legãturã cu amendamentul domnului Eckstein ”sã adere la secte, organizaþii religioase sau alte organizaþii care nu sunt recunoscute legalÒ aºa a fost amendamentul propus de Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi adoptat de Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã.

La art. 28, în legãturã cu asistenþa juridicã, în varianta de la Camera Deputaþilor se fãcea referire la o asistenþã juridicã gratuitã. Aceastã sintagmã ”gratuitãÒ a fost îndepãrtatã, dar, în acelaºi timp, s-a adoptat ”la cerereÒ. Deci textul adoptat în Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã era urmãtorul: ”...asistenþã juridicã la cerere, în cazul cercetãrii sale pentru fapte comise în timpul sau în legãturã cu exercitarea atribuþiilor de serviciu.Ò S-a introdus sintagma ”la cerereÒ întrucât în timpul executãrii atribuþiilor de serviciu un salariat ar putea sã intre în contradicþie cu instituþia, sã calce strâmb ºi atunci, în mod normal, juristul instituþiei apãrã interesele instituþiei, iar respectivul, dacã doreºte apãrãtor, trebuie sã-ºi angajeze un apãrãtor din afarã, iar atunci când interesele lui sunt în concordanþã cu interesele instituþiei, dacã doreºte sã fie apãrat de juristul instituþiei, atunci face cerere. Dacã nu, nu are apãrãtor.

Dacã aþi zis asistenþã juridicã în general, de ce vã complicaþi? Dacã aþi spus asistenþã... nu mai este gratuit, dar, mã rog, nu vreau sã comentez eu.

Domnul senator Predescu.

## Domnule preºedinte,

Proiectul de lege are la bazã, în întreaga reglementare, o nouã concepþie despre ceea ce reprezintã statutul special al poliþistului. Aceasta este relevatã de prevederile art. 1 Ñ ”Poliþistul este funcþionar public civilÒ. Din aceasta decurg consecinþele privind: organizarea, funcþionarea, structura, ierarhia, raporturile ierarhice, îndatoririle, obligaþiile, drepturile, rãspunderea ºi tot ceea ce caracterizeazã un statut public în general, iar pentru poliþist, toate trãsãturile specifice statutului special pe care îl are în societate.

Reglementarea în forma adoptatã de Camera Deputaþilor a comportat modificãri numeroase în concepþia Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã ºi 7 amendamente în concepþia Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Am reþinut din expunere cã amendamentele Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri au fost însuºite. Am observat, astãzi, raportul suplimentar, nu au fost însuºite toate ºi nici aºa cum au fost formulate, ci în altã formã. Vã cer, de la început, permisiunea ca la cele 7 puncte care reprezintã amendamentele noastre, aºa cum arãta ºi domnul senator Eckstein, sã ne îngãduiþi Ñ vom urmãri desfãºurarea dezbaterilor ºi adoptãrii Ñ sã intervenim pentru a demonstra justeþea, legalitatea ºi temeinicia amendamentelor Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

În numele grupului parlamentar, îmi permit sã fac aceastã afirmaþie, asigurându-i pe colegii mei de grup ºi pe toþi colegii senatori cã este un proiect de lege elaborat cu atenþie, care corespunde reglementãrii adecvate ºi corelative din Legea Poliþiei, este în concordanþã cu celãlalt Statut special al militarilor, cu trãsãturi specifice corespunzãtoare statutului poliþistului ºi consacrã competenþe ale conducerii, ale organelor de conducere ale ministerului ºi Guvernului, în mãsura în care atribuþiile revin uneia sau alteia dintre autoritãþile administrative.

Prin urmare, vã rog sã reþineþi cã, cu corecþiile, cu amendamentele rezultate din dezbaterile în cele douã comisii, proiectul de lege este cazul ºi trebuie sã fie adoptat, fiind un proiect de reglementare a Statutului poliþistului român deplin corespunzãtor. Vã rog sã-l votaþi. Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Domnul senator Tãrãcilã, mai doriþi sã luaþi cuvântul?

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã**

**:**

Nu, renunþ.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Mulþumesc foarte mult.

Stimaþi colegi, trecem la analiza, în primul rând, a raportului de bazã.

Aveþi în faþa dumneavoastrã anexa nr. 1 la raport. Dacã existã vreo observaþie la amendamentele prezentate în anexa nr. 1 la raportul Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã? Vã întreb încã o datã, existã vreo observaþie la anexa nr. 1, amendamentele Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã? Nu sunt observaþii.

- 7 abþineri, s-a aprobat anexa nr. 1 la raportul de bazã. Dacã la anexa nr. 2 se mai susþin amendamentele?

## **Domnul Ion Predescu**

**:**

Se suþin.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Nu sunt la raportul suplimentar, domnule Predescu.

## **Domnul Ion Predescu**

**:**

Raportul suplimentar a preluat amendamentele...

Nu sunt la raportul suplimentar, deocamdatã.

Dacã la anexa nr. 2 la raportul de bazã, iniþial, se mai susþin amendamentele? Înþeleg cã nu.

La anexa nr. 3 se mai susþin?

Vã ascultãm, domnule senator.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

N-am sã plictisesc prea mult plenul, vãd cã deja este grãbit.

La art. 4 vreau sã vã spun cã amendamentul propus de mine se regãseºte în alin. 2 la acest articol. Cu alte cuvinte, comisia ºi l-a însuºit într-o formã modificatã. Din nefericire însã, cei care l-au redactat...

Deci nu-l mai... Se regãseºte, nu mai e cazul.

N-au fãcut corectura experþii, deci, din punctul acesta de vedere, nu are rost sã-l mai susþin.

La art. 24 apare o greºealã. El e trecut ca art. 25, tot din cauza comisiei tehnice, care nu a fãcut racordarea. Pe acesta vreau sã-l prezint, acest amendament. Este vorba de urmãtorul text: ”La acordarea primului grad profesional, la numirea ºi eliberarea din funcþie sau la încetarea raporturilor de muncã, poliþistul este obligat sã-ºi declare averea, aceasta urmând a se supune verificãrii pentru stabilirea veridicitãþii declaraþiei date.Ò Ideea este de a fi o cât mai mare transparenþã, în condiþiile în care au apãrut anumite cazuri... ºtiþi problema vilelor ºi aºa mai departe. Nu vãd de ce la numirea într-o funcþie, care se face la un anumit termen, nu în fiecare zi sau an, nu ºi-ar putea declara averea, care e un lucru normal. Vã mulþumesc.

Stimate coleg, fiþi înþelegãtor. Avem o lege de declarare a averilor, care este valabilã pentru toatã aceastã þarã. Nu putem face abstracþie de acest lucru.

Deci, Poliþia e...

Nu putem crea discriminãri la o lege care se aplicã pentru toate cadrele de conducere din societatea româneascã.

- Da. Poliþia este un organism separat, totuºi.

Aºa sunt Armata ºi S.R.I., ºi S.I.E....

Eu vã rog sã-l supuneþi la vot, totuºi.

Bine, am înþeles. Supunem la vot. E suficientã argumentaþia mea sau vreþi sã interveniþi? S-a fãcut acest amendament...

Dacã-mi permiteþi, se regãseºte propunerea respectivã, numai cã se spune: ”...obligat sã-ºi declare averea conform legii.Ò

Da, dar nu din orice funcþie, ci...

Orice poliþist...

Numai din funcþie de conducere, aici e problema.

Vã mulþumesc, nu pentru vot, ci cã mi-aþi dat cuvântul în continuare.

La art. 28, acest amendament mi l-am retras în comisie ºi a apãrut din greºealã.

La art. 43, trecut în raport 45, am cerut sã se introducã încã o literã, ºi anume lit. g), care sã sune în felul urmãtor: ”sã utilizeze date sau informaþii obþinute în activitatea ºi în calitatea sa pentru a beneficia de orice fel de avantaje morale sau materiale.Ò E vorba de interzicerea unor activitãþi poliþistului.

Stimate coleg, îl gãsiþi în Codul penal ºi în Codul de procedurã penalã. Dacã ia foloase necuvenite, este sancþionat conform legii.

Vã rog sã-l supuneþi la vot.

Asta e legea averilor, stimate coleg.

Domnule secretar de stat Abraham, vã ascultãm!

Legea va spune pentru toþi.

Vã rog sã-l supuneþi la vot.

Problema este reglementatã chiar în interiorul statutului, ºi, potrivit legii penale, fapta respectivã constituie infracþiune pentru orice persoanã ºi, ca urmare, se aplicã legea penalã aºa cum se aplicã tuturor cetãþenilor.

Câte mii de poliþiºti... Numai o secundã, scuzaþi-mã. Câte mii de poliþiºti aveþi?

52.

52.000. Cine face verificarea a 52.000? Vreþi la orice poliþist... indiferent cã e plutonier...

Dar nu toþi au funcþie de conducere, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi, ca sã clarificãm acest lucru, comisia a dat o redactare careÉ aþi auzit explicaþia corespunzãtoare.

Supun, totuºi, votului dumneavoastrã amendamentul domnului senator Ionel Alexandru. Aþi auzit argumentele, motivaþia pentru care nu a fost de acord Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Vã rog sã votaþi.

Numai o secundã, sã vã explic: dacã votaþi ”nuÒ se respinge amendamentul pe baza argumentaþiei comisiei ºi ministerului, dacã votaþi ”daÒ, votaþi pentru amendament.

Amendamentul a fost respins. 27 de voturi pentru, 70 voturi împotrivã ºi 5 abþineri.

Vã rog!

Comisia doreºte sã adauge ceva?

## **Domnul Ionel Alexandru:**

Da, dar nu e bine sã fie specificat acest lucru? E o lege deosebitã, domnule secretar de stat.

Constituie specificÉ

## **Domnul Pavel Abraham:**

Pãi dacã e specific tuturor, atunci ce sã mai facem specific? Dacã propuneaþi o altã soluþie, putea fi specific.

## **Domnul Ionel Alexandru:**

ªtiþi cã între poliþiºti ºi procurori existã anumite relaþii. E bine sã se specifice, dupã pãrerea mea.

Stimaþi colegi, vã dau cuvântul când doriþi sã vorbiþi. Vã mai dau cuvântul, nici o problemã.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Existã un concept juridic care este deja foarte cunoscut, are o istorie, ºi de doctrinã ºi de practicã, unanim acceptatã. Acest concept se cheamã ”Exercitarea abuzivã a actului de serviciuÒ. El este incriminat ºi de Codul penal, îºi are procedura caracteristicã. Nu are rost ca în statutul oricãrui funcþionar, indiferent dacã este funcþionar public sau simplu funcþionar, sã trecem tot ceea ce el nu are voie sã facã, pentru cã dacã el face ceva în afara atribuþiilor de serviciu, aceastã conduitã a lui se cheamã ”abuz în serviciuÒ ºi se pedepseºte conform legii.

Existã reglementãri în acest sens în Codul penal ºi, în raport cu acesta, reglementãrile corespunzãtoare în Codul de procedurã penalã.

Mulþumesc, domnule senator.

Domnul senator Ionel Alexandru, dacã mai doriþi sã susþineþi?

Eu îl susþin. Sunt, într-adevãr, reglementãri, dar ºtiþi cã se întâmplã numeroase abuzuri ºi e bine sã existe ca text ”de gardãÒ, acest amendament.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Stimaþi colegi, aþi auzit argumentele pentru care nu a fost acceptat acest amendament nici de cãtre Guvern ºi nici de cãtre comisie, aþi auzit explicaþiile.

- 76 voturi împotrivã ºi 8 abþineri.

Dacã mai susþineþi alt amendament?

Da, amendamentul de la art. 56, în text este art. 58.

Dacã observaþi, articolul acesta subliniazã faptul cã este absolvit de rãspundere poliþistul care, prin exercitarea în limitele legii ºi aºa mai departe, ”a cauzat suferinþe sau vãtãmãri unor persoane sau a adus prejudicii patrimoniului acestoraÉÒ Eu am cerut eliminarea acestui articol, deoarece, conform legii, nu se pot cauza suferinþe sau vãtãmãri fizice materiale sau morale, nu existã o lege care sã stabileascã astfel de vãtãmãri, ºi, în al doilea rând, sunt numeroase abuzuri care s-au întâmplat ºi se mai pot întâmpla. Din aceastã cauzã am susþinut ºiÉ

S-a înþeles. Deci cereþi eliminarea art. 58É Domnul secretar de stat Abraham.

Domnul senator, aº dori sã precizez cã acesta e un principiu universal de drept, universal, repet, care este înþeles sub denumirea ”ordinul legiiÒ, ca o cauzã care înlãturã caracterul penal al faptei. ªi ca sã fiu mai explicit: un poliþist care acþioneazã cu pistolul asupra unei

persoane ºi îi pune capãt vieþii, extremã, deci care voia sã omoare cinci persoane, în momentul respectiv, cu un exploziv, el nu va rãspunde. Asta înseamnã, în mod comun, traducerea acestei prevederi. Deci el executã ”ordinul legiiÒ ºi, ca urmare, nu rãspunde pentru fapta lui în acel moment.

## **Domnul Ionel Alexandru:**

De acord, dar pot apãrea abuzuri din acest punct de vedere.

## **Domnul Pavel Abraham:**

Asta e altã treabã, pot sã aparã abuzuri, dar e un principiu, repet, universal, de drept, arhicunoscut pentru juriºti.

Domnule secretar de stat, vã rog!

Repet încã o datã, domnilor senatori, nu puteþi vorbi decât atunci când vã dau cuvântul.

S-a dat un rãspuns. Vã rog sã aºteptaþi.

Comisia doreºte sã completeze? Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã? Înþeleg cã susþineþi punctul de vedere al Guvernului.

Mai susþineþi amendamentul?

Da, domnule preºedinte.

Chiar dacã se aplicã în toatã lumea acest principiu?

## **Domnul Ionel Alexandru:**

EuÉ

Vã mulþumesc foarte mult.

Stimaþi colegi, aþi auzit argumentele pentru care a fost respins de cãtre comisie ºi de cãtre minister.

Se cere eliminarea art. 58. ”NuÒ înseamnã cã nu sunteþi de acord, ”daÒ sunteþi pentru.

Vã rog sã votaþi!

A fost respins acest amendament de eliminare, cu 24

de voturi pentru, 80 voturi împotrivã ºi 5 abþineri. Mai susþine cineva la art. 61?

## **Domnul Ionel Alexandru:**

Ultimul. Este art. 65.

Aici am cerut introducerea unui nou punct, ºi anume punctul 5: ”În cazul condamnãrii definitive a poliþistului pentru acte de corupþie, mitã, abuz în serviciu, trafic de influenþã, primirea de foloase necuvenite, pedeapsa sã fie exemplarã, urmând ca aceasta sã se majoreze cu jumãtate din maximum de pedeapsã prevãzutã pentru aceastã faptã.Ò Deci poliþistul trebuie sã aibã o conduitã moralã deosebitã, sã fie un exemplu, aceasta e argumentaþia...

ºi datoritã atribuþiilor pe care le are faþã de comunitate, sã nu-ºi permitãÉ

Stimaþi colegi, vã rog sã ascultãm argumentaþia.

## **Domnul Ionel Alexandru:**

Éabuzuri faþã de Codul penal ºi legile statului.

Codul penal este unic în þara asta. Stimaþi colegi,...

Îmi pare rãu cã domnii de la P.D.S.R. nu doresc sã realizãm o lege îmbunãtãþitã. Aceasta e motivaþia acestor amendamente.

Domnul secretar de stat Abraham.

Rãspunsul meu este foarte scurt, domnule preºedinte. Noþiunea de exemplar cred cã nu-ºi poate gãsi locul aici, iar rãspunderea este prevãzutã de lege, aºa cum se întâmplã de fiecare datã, ºi sunt texte legale în care rãspunderea poliþistului este agravatã faþã de ceilalþi cetãþeni, chiar în prezent, în Codul penal.

Vã mulþumesc.

Domnul preºedinte Quintus.

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Succesiunea de amendamente prezentate de colegul nostru ar avea o îndreptãþire dacã plecãm de la ideea cã Poliþia este instituþia cea mai coruptã, este instituþia faþã de care nu trebuie sã avem nici un fel de încredere ºi cã orice miºcare a membrilor acestei instituþii trebuie sancþionatã cu o severitate deosebitã.

Daþi-mi voie sã nu împãrtãºesc acest punct de vedere. De 12 ani am fost nelipsit la toate manifestãrile Academiei de Poliþie ”CuzaÒ, cunosc foarte bine activitatea poliþiºtilor noºtri, nu greºesc mai mult decât greºim noi, de pildã, ºi nu înþeleg de ce sã instituim mãsuri de o severitate deosebitã, care ar discrimina, pur ºi simplu, membrii instituþiei Poliþiei de ceilalþi cetãþeni.

De aceea, cred cã toate aceste amendamente au fost respinse pe drept cuvânt.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult. Eu cred cã este suficient.

Stimaþi colegi,

Trecem la raportul suplimentar.

La numãrul curent 1, art. 28 alin. 1 lit. o), vã rog, dacã sunteþi observaþii la textul respectiv?

Da.

Domnule preºedinte, la douã dintre cele 7 sau 8 amendamente. Douã au fost prelucrate ºi dau alt sens amendamentelor comisiei, chiar ºi textul.

La art. 28 Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã a spus astfel: ”asistenþã juridicã în cazul cercetãrii sale pentru faptele comise în timpul sau în legãturã cu exercitarea atribuþiilor de serviciu.Ò Deci fapte în timpul sau în legãturã cu exercitarea atribuþiilor de serviciu pot sã fie: luare de mitã, foloase necuvenite, purtare abuzivã, abuz în serviciu ºi altele.

Dacã sãvârºeºte asemenea fapte, a-i acorda asistenþã juridicãÉ Cine? Nu se prevede în text. ”Asistenþã juridicã în cazul cercetãriiÉÒ Vedeþi! Textul comisiei este total eliptic. Cine îi acordã? Potrivit Legii avocaturii, un avocat pledant sau unitatea. Textul Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã nu rãspunde la aceastã întrebare. Este eliptic.

Asistenþã juridicã gratuitã potrivit Legii avocaturii nu se poate acorda pentru asemenea fapte sãvârºite de un funcþionar public, este exclus lucrul acesta, ºi morala interzice, nu numai norma legalã din aceastã lege organicã. Unitatea îi poate acorda asistenþã juridicã gratuitã sau în orice condiþii funcþionarului care a sãvârºit asemenea fapte? În nici un caz.

Prin urmare, textul Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã are aceste deficienþe.

Domnule Predescu, deci îl consideraþi vinovat? El e cercetat.

Nu, domnule preºedinte. EsteÉ

Asta înþeleg de la dumneavoastrã.

Asistenþa juridicã se dã în faza urmãririi penale ºi în faza judecãþii, în cele douã faze importante ale procesului penal. A treia este executarea. Nu-i mai dã nimeni asistenþã juridicã, decât locul de deþinere, asistenþã medicalã ºi culturalãÉ

Textul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri: ”...asistenþã juridicã asiguratã de cãtre unitate la cerere, în cazul cercetãrii sale pentru faptele comise în timpul sau în legãturã cu exercitarea atribuþiilor de serviciu.Ò Este reclamat Ñ cazul cel mai frecvent Ñ pentru o anumitã faptã, unitatea poate sã-i acorde asistenþã juridicã la cererea lui. El îºi poate asigura asistenþa juridicã ºi în alte condiþii.

De ce am scris ”în al doilea rândÒ, al doilea considerent, cel principal, de ce am scris ”la cerereÒ? Poate sã se judece chiar cu unitatea ºi atunci cum se judecã cu unitatea ºi unitatea îi dã asistenþã juridicã? E exclus lucrul acesta.

Prin urmare, vã rog sã acceptaþi textul nostru, care este formulat de profesioniºti, juriºti.

Iertaþi-mã, într-adevãr, la cerere, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi! Nu v-am dat cuvântul. Domnule senator!

ªi de cãtre unitate, nu de altcineva, pentru cã, altfel, în Statutul poliþistului impune Legea avocaturii asistenþã, ºi aceea are reglementarea ei.

Vã rog, deci sã fie adoptat textul propus la art. 28 lit. o).

V-am înþeles perfect. Vã rog sã luaþi loc. Domnul senator Vornicu.

Dacã-mi permiteþi?

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Nu vã permit. Vã dau cuvântul la urmã. Domnul senator Vornicu.

## **Domnul Sorin Adrian Vornicu**

**:**

”La cerereÒ a fost adoptat în Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, s-a greºit la redactare.

Vã mulþumesc foarte mult. Domnule preºedinte Sergiu Nicolaescu.

Asta voiam sã spun, într-adevãr, e o scãpare deÉ, ”la cerereÒ a fost votat.

S-a înþeles. Domnule secretar de stat.

Suntem de acord cu punctul de vedere exprimat de domnul senator Predescu.

Domnule senator Predescu, la numãrul curent 1 de la raportul suplimentar, art. 28 alin. 1 lit. o), formularea ar fi: ”asistenþã juridicã la cerereÉÒ.

”Éasiguratã de cãtre unitateÒ, domnule preºedinte, cã nu altcineva, unitatea trebuieÉ

Numai o secundã. Comisia este de acord?

De acord.

Domnul preºedinte Nicolaescu?

Da, domnule preºedinte.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Stimaþi colegi,

La numãrul curent 2, aveþi observaþii?

Mai avem observaþii la numãrul cu aderarea, la nr. 3.

Deci, la nr. 2 suntem de acord cu art. 32 alin. 3 din coloana 2.

E preluat întocmai.

Nu sunt alte observaþii ºi comentarii. Trecem la numãrul curent 3, art. 45 alin. 1 lit. f). Vã ascultãm, domnule senator!

Domnule preºedinte,

În formularea Camerei Deputaþilor, spune aºa: ”...sã adere la secte sau organizaþii religioase interzise de legeÒ. Amendamentul nostru, vã rog sã fiþi atenþi: ”Sã adere la secte, organizaþii religioase sau alte organizaþii interzise de lege.Ò Acesta este textul cuprinzãtor.

Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, preluându-l, a zis: ”Ésã adere la secte ºi organizaþii religioase care nu sunt recunoscute de legeÒ. E cu totul alt text. Mai întâi, eliminã ºi alte organizaþii interzise de lege, prevede secte ºi organizaþii religioase, ceea ce este necunoscut, sunt doar secte religioase, organizaþii religioase nu prea ºtiu sã existe decât pe criterii sau, în sfârºitÉ Dar textul corespunzãtor este al nostru, pentru cã este un text prelucrat, domnule preºedinte: ”Ésã adere la secte, organizaþii religioase sau alte organizaþii interzise de lege.Ò

S-a înþeles, domnule senator Predescu.

Domnule preºedinte, am stãruit pentru cã am vãzut cã se poate înþelege ºi altfel.

Vã mulþumesc foarte mult. Comisia, de acord, da?

Da, de acord.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

De acord toatã lumea. Supunem la vot. Deci textul va suna în felul urmãtor: ”Ésã adere la secte, organizaþii religioase sau alte organizaþii interzise de lege.Ò Da? Vã rog sã votaþi.

Cu 102 voturi pentru, 8 voturi împotrivã, 5 abþineri, s-a aprobat aceastã formulare de la art. 45 alin. 1 lit. f).

Înþeleg cã la nr. 4 ºi 5 sunteþi de acord. În condiþiile acestea, stimaþi colegi,

Deci, stimaþi colegi, am aprobat ºi raportul suplimentar ºi raportul de bazã. Daþi-mi voie sã vã supun aprobãrii dumneavoastrã proiectul Legii privind Statutul poliþistului, în forma primitã de la Camera Deputaþilor, asupra cãreia se vor opera amendamentele din anexa nr. 1 de la raportul de bazã ºi din anexa la raportul suplimentar, cu corecturile pe care le-am fãcut. Vã rog sã votaþi! Vã atenþionez cã este vorba despre o lege organicã.

Proiectul Legii privind Statutul poliþistului a fost votat cu 99 de voturi pentru, 13 voturi împotrivã, douã abþineri.

Daþi-mi voie sã felicit, în primul rând, întreaga Comisie pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþa naþionalã, pentru modul cum a lucrat ºi a colaborat, ºi, bineînþeles, celelalte comisii, inclusiv Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, pentru aportul la acest proiect de lege.

Mulþumesc, domnule secretar de stat Abraham.

Mulþumim, domnule preºedinte.

Mulþumim, doamnelor ºi domnilor senatori.

Mulþumim.

Trecem la Propunerea legislativã privind protecþia ºi încadrarea în muncã a cadrelor militare ºi salariaþilor civili din structurile informative care îºi înceteazã activitatea în condiþii deosebite.

Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã.

Iniþiatorul lipseºte.

## **Domnul Teodor Bobiº Ñ** _secretar de stat în Ministerul pentru Relaþia cu Parlamentul_ **:**

Este vorba de iniþiativã legislativã.

Deci iniþiator, domnul senator Radu Alexandru Feldman este absent. Nu putem discuta iniþiativa legislativã.

Trecem la proiectul Legii privind organizarea ºi desfãºurarea unor activitãþi economice de cãtre persoane fizice.

Comisia economicã? Domnul senator Traian Novolan.

Vã rog sã vã prezentaþi ºi sã susþineþi proiectul de lege. Vã ascultãm, domnule secretar de stat.

**Domnul Dumitru Bulumete Ñ** _secretar de stat în Ministerul pentru Întreprinderile Mici ºi Mijlocii ºi Cooperaþie:_

Sunt secretar de stat Dumitru Bulumete în cadrul Ministerului pentru Întreprinderile Mici ºi Mijlocii ºi Cooperaþie.

Suntem coiniþiatori la acest proiect de lege. Aº vrea sã vã informez cã Decretul-lege nr. 54/1990, care reglementa activitãþile desfãºurate independent de cãtre persoanele fizice ºi asociaþiile familiale, este depãºit, în momentul de faþã. Am în vedere Tratatul de la Roma, care consfinþeºte cele 4 libertãþi fundamentale, ºi anume: libera circulaþie a bunurilor, a persoanelor, a serviciilor ºi a capitalurilor, precum ºi Acordul încheiat de þara noastrã cu Comunitatea Europeanã care a intrat în vigoare în anul 1995, ºi care consfinþeºte libera circulaþie a persoanelor, iar angajamentul României este extrem de clar, în sensul cã România trebuie sã creeze toate condiþiile astfel încât ºi cetãþenii care aparþin spaþiului comunitar sã poatã desfãºura activitãþi independente pe teritoriul þãrii noastre.

În acest sens, a fost elaborat proiectul de lege. Aº vrea sã vã spun cã el a fostÉ

16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 57/20.IV.2002

Eu vã propun sã vã opriþi aici, este suficient. Dau cuvântul Comisiei economice, domnului secretar Traian Novolan. Vã rog sã prezentaþi raportul.

Domnule preºedinte, Stimate colege ºi Stimaþi colegi,

Avem avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Consiliului Economic ºi Social ºi al Comisiei pentru privatizare, precum ºi al Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

De asemenea, am primit unele amendamente de la Comisia pentru privatizare.

Membrii Comisiei economice au adoptat raport favorabil, cu amendamentele prevãzute în anexã.

Supunem plenului Senatului adoptarea legiiÉ

Vã mulþumesc foarte mult. Dezbateri generale. Dacã sunt luãri de cuvânt? Înþeleg cã nu sunt.

Stimaþi colegi, sunt o serie de amendamente care au fost admise ºi sunteþi de acord cu ele.

Suntem de acord.

Deci nu sunt amendamente respinse. În aceste condiþii, dacã nu sunt nici luãri de cuvânt, supun aprobãrii dumneavoastrã raportul Comisiei economice, cu amendamentele din anexã. Vã rog sã votaþi!

Aprobat cu 89 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã, douã abþineri.

Supun, acum, votului dumneavoastrã proiectul legii, la care se vor opera amendamentele pe care le-aþi votat anterior. Vã rog sã votaþi!

S-a aprobat cu 99 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã, douã abþineri.

Trecem la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 181/2001 privind modificarea ºi completarea Legii nr. 314/2001 pentru reglementarea situaþiei unor societãþi comerciale.

Vã rog, foarte pe scurt.

Comisia economicã, domnul senator Traian Novolan, ºi Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Deci doresc sã vã informez cã a fost necesarã apariþia acestei ordonanþe de urgenþã, întrucât Legea nr. 314/2001 dãdea posibilitatea ca o serie întreagã de datorii care au fost preluate de A.V.A.B., ca în acest caz,

prin mãsura de dizolvare, lichidiare ºi radiere a acestora, sã provoace serioase prejudicii procesului de recuperare a creanþelor neperformante preluate la datoria publicã internã.

Practic, aceastã ordonanþã oferã, pe de o parte, posibilitatea creditorilor de a cere lichidarea judiciarã pe calea recursului, iar pe de altã parte se prelungeºte termenul pentru radiere prevãzut la art. 5.

Vã mulþumesc foarte mult. Cine prezintã raportul? Domnul secretar Ion Predescu.

Foarte scurt, domnule preºedinte.

Deci raport comun, Comisia economicã ºi Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri. Vã rog.

Da, e raport comun. Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 181/2001, confirmatã prin Legea nr. 314/2001, a creat posibilitatea conducerii unor societãþi comerciale sã fraudeze drepturile ºi interesele statului ºi nu numai ale statului, ci ºi ale celorlalþi creditori, motive pentru care s-a evidenþiat, cu puterea necesitãþii, completarea ºi modificarea acestei ordonanþe, în sensul actului normativ pe care îl dezbatem astãzi.

La acest act normativ cele douã comisii au formulat un amendament la art. 5 alin. 4, se gãseºte înscris în raport, cu urmãtorul cuprins: ”Radierea este nulã de drept în toate cazurile privitoare la societãþile comerciale cu datorii faþã de bugetul de stat, bugetul asigurãrilor sociale de stat, la datoria publicã internã, precum ºi faþã de alþi creditori cu care au litigii pe rolul instanþelor judecãtoreºti.Ò

Acest amendament este de naturã sã reînvie, sã repunã statul în posibilitatea realizãrii drepturilor, alte persoane juridice ºi alte persoane fizice, care au fost fraudate, prin declararea, prin mijloacele frauduloase pe care le-au folosit diferitele societãþii comerciale, în temeiul Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 181/2001.

Vã rugãm sã fiþi de acord cu acest amendament, care este de naturã sã remedieze multe dintre fraudele sãvârºite împotriva statului ºi a celorlalþi creditori, pentru cã, fiind nule de drept, nulitatea de drept este nulitatea absolutã, este imprescriptibilã, ea doar se constatã de instanþele judecãtoreºti, deci nu se dispune, nu sunt necesare dovezi pentru a pronunþa o hotãrâre pe fondul cauzei, motive pentru care statul ºi orice alt creditor, persoanã fizicã sau juridicã, sunt avantajaþi ºi au posibilitatea sã reia situaþia juridicã a drepturilor lor încãlcate prin fraudare, în condiþiile eludãrii prevederilor Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 181/2001.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Stimate colege ºi

Stimaþi colegi,

Dezbateri generale. Dacã sunt luãri de cuvânt? Nu sunt.

Dacã sunt amendamente de susþinut? Înþeleg cã nu.

Supun, acum, votului dumneavoastrã proiectul de lege, la care se va introduce amendamentul respectiv. Vã rog sã votaþi! Legea face parte din categoria legilor ordinare.

Plenul Senatului a aprobat acest proiect de lege cu 88 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, 3 abþineri.

Trecem la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 121/2001 pentru suspendarea temporarã a tuturor procedurilor referitoare la adopþiile internaþionale.

Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, deci domnul senator Ion Predescu.

Domnul ministru ªerban Mihãilescu, vã rog, pe scurt, aveþi cuvântul!

## **Domnul Petru ªerban Mihãilescu** _Ñ ministru pentru_

_coordonarea Secretariatului General al Guvernului_ **:**

Domnule preºedinte, vã mulþumim pentru introducerea pe ordinea de zi a acestui proiect de ordonanþã.

Vã rog, la microfon, sã vã ºi auzim.

În fond, dacã sunteþi de acord, ca sã nu vorbesc de douã ori, o sã mã refer ºi la Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 121/2001 ºi la Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 161/2001, care urmeazãÉ

Nu e posibil, vã referiþi numai la prima.

Numai la prima. Deci ordonanþa de suspendare a fost completatã, în mod fericit, la Senat cu amendamentele care prevãd aplicarea procedurilor de urgenþã, care au fost explicate în mai multe rânduri, astfel încât, în anumite cazuri perfect explicate, cu aprobarea Guvernului, se pot aproba un numãr de adopþii internaþionale atunci când existã situaþia ºi împreunã cu acceptul experþilor strãini.

Vã informez cã, pânã la aceastã datã, ordonanþa fãcându-ºi efectul, au fost rezolvate circa 90 de asemenea cazuri excepþionale, deci un volum destul de redus, faþã de cele 3.500 de adopþii internaþionale care au fost în anul 2000 înregistrate la Autoritate.

Vã propunem sã adoptaþi raportul comisiei de specialitate a Senatului, Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, în forma în care a fost el elaborat. Vã mulþumesc.

Vã mulþumim foarte mult.

Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri îl prezintã domnul secretar Ion Predescu. Vã ascultãm.

Domnule preºedinte, foarte pe scurt. Pentru ambele ordonanþe, Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a adoptat raport de admitere.

Vã referiþi numai la prima, vã rog.

La prima mã refer, dar daþi-mi voie sã subliniez cã trebuie sã mã refer ºi la a doua, pentru cã, nu eu, nu dorim noi, ne obligã art. 14 din Legea nr. 24/2000, lege care reglementeazã normele de tehnicã legislativã ºi metodologie.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc, domnule secretar.

Stimate colege ºi

Stimaþi colegi,

Dezbateri generale. Nu sunt luãri de cuvânt.

Trecem la urmãtorul proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 161/2001 privind completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 121/2001 pentru suspendarea temporarã a tuturor procedurilor referitoare la adopþiile internaþionale.

Dacã doriþi sã mai adãugaþi ceva, domnule secretar general al Guvernului?

Nu.

Domnul senator Ion Predescu?

Doar atât, întrucât aceastã a doua Ordonanþã de urgenþã a Guvernului, nr. 161/2001, a fost preluatã, potrivit textului din Legea nr. 24/2000, enunþatã anterior, ca amendament la prima ordonanþã. Aºa ne obligã legea, la aceasta am formulat raport de respingere, pentru cã a rãmas fãrã obiect.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Deci, stimate colege ºi

Stimaþi colegi,

Trecem la proiectul Legii pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaþilor ºi a Senatului.

Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, domnul senator Ion Predescu.

Din partea Guvernului, vã ascultãm.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Vã rugãm sã fiþi de acord cu raportul de respingere, propus de comisia de specialitate, având în vedere cã materia acestor modificãri a fost preluatã în întregime în ordonanþele Ñ e vorba de 5 ordonanþe Ñ aprobate ºi promovate în anul 2000, astfel încât materia acestui proiect de lege a rãmas fãrã obiect.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult. Explicaþia este suficientã, deci reglementãrile se regãsesc în alt act normativ.

Domnul secretar Ion Predescu, vã rog, raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Este vorba de o propunere legislativã rãmasã fãrã obiect, deoarece obiectul de reglementare a devenit desuet, fiind preluat, în parte, în reglementarea care a fost deja aplicatã la alegerile precedente.

Mulþumesc.

Dezbateri generale. Dacã sunt luãri de cuvânt? Cred cã nu este cazul.

Nu este.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Stimate colege ºi Stimaþi colegi,

Deci nu sunt luãri de cuvânt.

Trecem la propunerea legislativã privind modificarea ºi completarea Legii nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaþilor ºi a Senatului.

Este aceeaºi justificare, da?

Situaþia este aceeaºi, domnule preºedinte.

Da, domnule preºedinte, aceeaºi justificare.

Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, tot raport de respingere.

Respingerea pentru aceleaºi motive.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Deci dezbateri. Dacã sunt luãri de cuvânt? Nu sunt.

Trecem la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 90/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii sanitare veterinare nr. 60/1974. Reexaminare.

Ministerul? Unde este? Este la drum de searãÉ O lãsãm un pic. Ministerul a întârziat din cauza traficului.

Trecem la proiectul Legii pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 128/2001 privind înfiinþarea Universitãþii de Vest ”Vasile GoldiºÒ din Arad.

Vã rog. Comisia pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã.

Sunt mai multe legi de acest gen, stimate colege ºi stimaþi colegi, le-am aprobat anterior ºi trebuie respinse. Deci nu e nimic nou sub soare. Sã ascultãm comisia de specialitate.

Vã ascultãm!

Comisia pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã a avizat favorabil aceste proiecte de lege, toate cele 6, de fapt, sunt pe acelaºi tapet.

S-a primit aviz favorabil de la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi totul este în varianta adoptatã de Camera Deputaþilor.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Luãri de cuvânt? Deci nu îºi au rostul, pentru cã le-am aprobat acum o sãptãmânã.

De asemenea

Proiectul Legii pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 133/2001 privind înfiinþarea Universitãþii ”George BacoviaÒ din Bacãu.

Trecem la proiectul Legii pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 134/2001 privind înfiinþarea Universitãþii Creºtine ”Dimitrie CantemirÒ din Bucureºti.

Deci acelaºi lucru.

Trecem la proiectul Legii pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 135/2001 privind înfiinþarea Universitãþii ”Constantin BrâncoveanuÒ din Piteºti.

Reluãm proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 90/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii sanitare veterinare nr. 60/1974. Reexaminare.

Domnul secretar de stat Gheorghe Predilã.

Din partea Comisiei pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturãÉ

**Domnul Gheorghe Predilã** _Ñ secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor_ _**:**_

Domnule preºedinte, mulþumesc mult. Îmi cer scuze!

A fost nevoie sã modificãm Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 90/2000, ea e modificatã de mai multe ori. De data asta, am modificat-o pentru cã trebuia sã o corelãm cu prevederile Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 76/2001, care reglementeazã înfiinþarea birourilor unice pentru înregistrarea ºi autorizarea societãþilor comerciale. Sunt 3 modificãri, noi ni le-am însuºit, suntem de acord ºi cu ceea ce se prevede în raportul comisiei, ca atare, eu rog plenul Senatului sã o voteze, aºa cum a fost prezentatã.

Vã mulþumesc foarte mult.

Domnule senator Dumitru Codreanu prezintã raportul Comisiei pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã.

Comisia noastrã a dezbãtut acest proiect de lege, domnule preºedinte, în ºedinþa din 19 februarie 2002, raportul fiind trimis de plenul Senatului pentru reexaminare.

În cadrul ºedinþei, a doua ºedinþã, din 3 aprilie 2002, membrii comisiei au reanalizat proiectul de lege, hotãrând, cu majoritatea de voturi, întocmirea raportului favorabil, cu amendamentele cuprinse la anexa nr. 1 ºi anexa nr. 2, care fac parte integraantã din prezentul raport. Prezentul raport înlocuieºte raportul celãlalt al comisiei, pe care ni l-a trimis înapoi Biroul permanent.

Prin natura reglementãrilor, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Faþã de cele prezentate, propun aprobarea raportului de cãtre plenul Senatului.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator Codreanu.

Dezbateri generale, vã rog. Dacã sunt luãri de cuvânt? Înþeleg cã nu sunt. Stimate colege ºi

Stimaþi colegi,

Dacã sunt observaþii referitoare la amendamentele din anexa nr. 1 ºi anexa nr. 2? Înþeleg cã nu sunt.

Reprezentantul Guvernului este de acord?

De acord, da.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

- Stimate colege ºi

Stimaþi colegi,

Cu aceasta, epuizând ordinea de zi, vã doresc succes

în circumscripþiile electorale ºi un week-end plãcut.

## _Lucrãrile ºedinþei s-au încheiat la ora 11,20._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 57/20.IV.2002 conþine 20 de pagini.**

Preþul 18.580 lei