Stenogramă plen

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Declar deschisã prima sesiune ordinarã a Senatului din anul 2003. Daþi-mi voie sã vã urez: ”Bun venit!Ò, sã vã spun în numele meu, al Biroului permanent, la început de an, la început de sesiune: ”La mulþi ani!Ò, ºi, bineînþeles, sã ne urãm succes.

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Sunt convins cã vacanþa parlamentarã ne-a permis sã ne refacem forþele dupã o sesiune grea pe care am parcurs-o împreunã ºi, aº spune, cu succese semnificative. Mã refer la invitarea Românei de a deveni membrã NATO, la succesele obþinute pe linia integrãrii în Uniunea Europeanã, care, în mare parte, ni se datoreazã ºi nouã, senatorilor, prin activitatea pe care am derulat-o atât în plan legislativ, cât ºi ca urmare a activitãþii noastre în diferitele organisme internaþionale.

Sigur cã sarcinile noastre pentru noua sesiune sunt deosebit de mari. Pe de o parte, vom derula împreunã o serie de acþiuni care sã însemne pe plan extern, în relaþia noastrã cu parlamentele celor 19 state membre ale NATO, derularea unor contacte în vederea urgentãrii, semnãrii, ratificãrii tratatelor de aderare a României la NATO. În acelaºi timp, avem obligaþia de a participa în interesul României, mult mai activ, în diferite organisme internaþionale, ºi mai ales în atingerea obiectivului stabilit pentru acest an ºi prima jumãtate a anului viitor, legat de încheierea negocierilor de aderare la Uniunea Europeanã. Asta înseamnã o muncã intensã, o muncã activã, care sã ne permitã sã parcurgem, prin procedurã de urgenþã, fãrã a face rabat de la calitate, întregul nostru program privind adoptarea unor legi care condiþioneazã, practic, atingerea acestor obiective.

Aº dori sã mulþumesc tuturor colegilor senatori pentru activitatea derulatã în aceastã perioadã de aºa-zisã vacanþã, mã refer la activitatea derulatã în circumscripþiile electorale. Am fost informat cã la nivelul tuturor partidelor politice a fost o activitate intensã. În acelaºi timp vreau sã vã mulþumesc pentru modul în care s-a lucrat în comisiile permanente, fapt ce ne permite sã spunem astãzi cã vom începe bine aceastã nouã sesiune legislativã. Avem deja elaborate un numãr însemnat de

rapoarte ºi sunt convins cã încã din prima zi, care va fi probabil joi, vom intra în plin la dezbaterea ºi adoptarea unor legi mult aºteptate de cãtre cetãþenii României ºi nu numai.

Acestea sunt gândurile noastre pentru aceastã primã sesiune. Doresc sã vã informez cã am primit din partea Guvernului, ºi va fi astãzi în posesia tuturor grupurilor parlamentare, programul legislativ elaborat de cãtre Guvern, deci proiecþia pentru sesiunea care urmeazã. Sigur, la acesta se vor adãuga, sunt convins, ºi o serie de iniþiative legislative pe care dumneavoastrã, senatorii, ca ºi deputaþii, de altfel, le gândiþi.

Stimaþi colegi,

Am fost martorii unui eveniment tragic care a zguduit întreaga lume. A afectat nu numai poporul american ºi poporul israelian, ci întreaga planetã. Mã refer la evenimentul tragic pe care-l cunoaºteþi ºi care sunt convins cã ne-a îndurerat pe toþi, dezintegrarea navei spaþiale ”ColumbiaÒ, pierderea a 7 vieþi omeneºti, dintre care ºase americani ºi un israelian. E o pierdere grea suferitã. Iatã cã lupta cu spaþiul cosmic nu e atât de simplã, este extrem de dificilã.

Daþi-mi voie sã vã propun, ºi sunt convins cã sunteþi de acord, sã þinem un moment de reculegere în memoria celor dispãruþi ºi sã adresãm condoleanþe familiilor îndurerate.

Vã mulþumesc foarte mult!

Stimaþi colegi,

Aceastã primã sesiune din anul 2003 va fi condusã de cãtre subsemnatul, asistat de doi colegi senatori: domnii secretari Mihai Ungheanu ºi Constantin Nicolescu.

Vã anunþ cã, din totalul de 140 de colegi senatori, ºi-au anunþat prezenþa un numãr de 131, fiind absenþi motivat 5 colegi, la care se adaugã 2 absenþi cu probleme medicale.

Aþi primit ºi aveþi în mapã ordinea de zi.

- Dacã aveþi observaþii la ordinea de zi? Dacã nu, vã rog sã votaþi ordinea de zi.

Ordinea de zi a fost aprobatã cu 123 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 3 abþineri.

De asemenea, se gãseºte în mapa dumneavoastrã ºi programul de lucru al Senatului pentru ziua de astãzi, 3 februarie 2003.

Dacã aveþi obiecþii, observaþii?

Dacã nu,

Trecem la primul punct: alegerea membrilor Biroului permanent al Senatului, în conformitate cu prevederile art. 27 din Regulamentul de organizare ºi funcþionare al Senatului.

Conform algoritmului pus de acord între partidele politice, între grupurile parlamentare reprezentate în Parlament, pentru aceastã sesiune, Biroul permanent Ñ care dupã cum cunoaºteþi este format din 4 vicepreºedinþi, 4 secretari ºi 2 chestori, plus preºedintele Ñ va fi format din 2 locuri de vicepreºedinþi Ñ Grupul parlamentar socialist-democrat ºi umanist, 1 loc de vicepreºedinte Ñ Grupul parlamentar al Partidului România Mare, 1 loc de vicepreºedinte Ñ Grupul parlamentar al Partidului Democrat. Deci apare aceastã modificare între Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal ºi Grupul parlamentar al Partidului Democrat.

Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal cedeazã funcþia de vicepreºedinte Grupului parlamentar al Partidului Democrat ºi preia de la Grupul parlamentar al Partidului Democrat funcþia de secretar.

În ceea ce priveºte secretarii, un post de secretar revine Grupului parlamentar al Partidului Social-Democrat ºi Umanist, un post, Grupului parlamentar al Partidului România Mare, un post, Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal ºi un post de secretar, Grupului parlamentar al U.D.M.R.

Cele douã locuri de chestori sunt repartizate astfel: un post Ñ Grupul parlamentar al Partidului Social-Democrat ºi Umanist ºi un post Ñ Grupul parlamentar al Partidului România Mare.

Rog liderii de grupuri parlamentare sã facã propuneri concrete pentru aceste posturi.

Grupul parlamentar al Partidului Social-Democrat ºi Umanist, domnul preºedinte Ion Solcanu.

Pentru funcþia de vicepreºedinte, Grupul parlamentar social-democrat ºi umanist propune pe domnii Athanasiu Alexandru ºi Doru Ioan Tãrãcilã.

Vã rog sã faceþi propunerile ºi pentru secretari ºi chestori.

Pentru funcþia de secretar, decizia Grupului parlamentar social-democrat ºi umanist este de a-l propune pe domnul senator Ion Predescu ºi pentru cea de chestor, pe domnul Apostolache Victor.

care nu se schimbã, ºi anume: pentru funcþia de vicepreºedinte Ñ prof. dr. Gheorghe Buzatu, pentru funcþia de secretar Ñ prof. dr. Mihai Ungheanu ºi pentru funcþia de chestor Ñ colonel în rezervã Dumitru Badea.

Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat, pentru postul de vicepreºedinte.

Grupul parlamentar al P.D. vã propune pentru funcþia de vicepreºedinte pe domnul senator Viorel Panã.

Viorel Panã.

Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal, pentru funcþia de secretar, vã rog!

Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal propune pentru funcþia de secretar pe domnul senator Paul Pãcuraru.

Uniunea Democratã a Maghiarilor din România, pentru funcþia de secretar?

Grupul parlamentar U.D.M.R. propune pentru funcþia de secretar pe domnul senator Pusk‡s Valentin-Zolt‡n.

Deci domnul senator domnul Pusk‡s Valentin-Zolt‡n. Bun. S-au primit aceste propuneri. Rog Secretariatul tehnic sã treacã la elaborarea buletinelor, sã le ºtampileze, dupã care vom trece la vot.

Stimaþi colegi,

Pentru a vota avem nevoie de o comisie de numãrare a voturilor. Conform prevederilor regulamentului, fiecare grup face câte o propunere.

Domnule preºedinte Solcanu, vã rog!

Propun pe cineva care numãrã repede ºi bine, pe domnul senator Hriþcu Florin.

Domnul senator Hriþcu Florin. Grupul parlamentar P.R.M.?

Vã mulþumesc foarte mult.

Grupul parlamentar al Partidului România Mare. Domnul preºedinte Corneliu Vadim Tudor, vã ascultãm.

Tot spunea postul de radio ”Deutsche WelleÒ cã sunt un conservator perfect, voi conserva formula câºtigãtoare,

Domnul senator Constantin Bîciu.

Domnul senator Constantin Bîciu.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat, vã rog, o propunere pentru numãrarea voturilor?

4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 1/13.II.2003

Domnul senator Aurel Panã.

Aurel Panã, în loc de Viorel Panã. Am înþeles. Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal, o propunere?

Domnul senator Mircea Iustian.

Da, vã mulþumesc.

Uniunea Democratã a Maghiarilor din România, o propunere?

Domnul senator Pete ªtefan.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Domnul senator Pete ªtefan.

Stimaþi colegi, cunoaºteþi procedura. Totuºi, am sã v-o explic. Vom primi cele trei buletine: pentru vicepreºedinþi, pentru secretari ºi pentru chestori. Propunerile le-aþi auzit, procedura de vot o cunoaºteþi Ñ vom vota cu buletine. În condiþiile în care nu sunteþi de acord cu una dintre propuneri sau mai multe, se taie numele ºi prenumele. Propunerile sunt fixe pe numãrul de posturi, ca urmare nu sunt necesare alte precizãri. Buletinele, bineînþeles, trebuie sã fie ºtampilate.

Stimaþi colegi, dacã este vreo nedumerire cu privire la procedura de vot? Nu. Dacã avem buletinele pregãtite?

Stimaþi colegi, în acest timp, dacã sunt modificãri în ceea ce priveºte componenþa conducerii grupurilor parlamentare?

La Grupul social-democrat nu avem modificãri. La Grupul România Mare nu sunt. La Grupul democrat? Joi. Nu aveþi deocamdatã. La Grupul naþional liberal? Nu sunt. La U.D.M.R. nu.

În ceea ce priveºte algoritmul, dacã nu mã înºel existã o singurã modificare în ceea ce priveºte conducerea comisiilor. Sau douã?

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã**

**:**

La agriculturã ºi drepturile omului.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Deci la Comisia pentru agriculturã Grupul social-democrat ºi umanist preia un post de vicepreºedinte, în locul Grupului România Mare. ªi o modificare la Comisia pentru drepturile omului. Nu le vom face azi, ci la prima întâlnire de grup. De altfel, veþi vedea cã vom propune ca mâine sã o abordãm în discuþiile din grupurile parlamentare, pe linia prioritãþilor legislative, probleme legate de votul eventualelor modificãri în comisii ºi în conducerea grupurilor parlamentare.

Buletinele de vot? Domnule senator Ungheanu, poftiþi alãturi de domnul senator Nicolescu! Nu comisia de numãrare a voturilor. Domnule senator Hriþcu, dumnea-

voastrã supravegheaþi votul! Domnul Mihai Ungheanu dã citire colegilor senatori.

Veþi primi cele 3 buletine. Vã propun sã

## **Domnul Mihai Ungheanu:**

Începem citarea listei senatorilor.

|Începem citarea listei senatorilor.|| |---|---| |Acatrinei Gheorghe|prezent| |Alexa Constantin|prezent| |Alexandru Ionel|prezent| |Apostolache Victor|prezent| |Athanasiu Alexandru|prezent| |Badea Dumitru<br>Balcan Viorel<br>Bãdulescu Doru-Laurian<br>Bãlan Angela Mihaela|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezentã| |Bãlãlãu Constantin|prezent| |Belaºcu Aron|prezent| |Belu Ioan|absent| |Bichineþ Corneliu|prezent| |Bindea Liviu-Doru|prezent| |Bîciu Constantin|prezent| |

||

Vã rog ca dupã ce luaþi buletinele ºi vã decideþi, votaþi, dar nu aglomeraþi acolo. Vã rog frumos.

## **Domnul Mihai Ungheanu:**

Brãdiºteanu ªerban absent

Un moment, cã nu mai pot pãstra controlul!

|Brãdiºteanu ªerban<br>

Un moment, cã<br>trolul!|absent<br>nu mai pot pã| |---|---| |Bucur Dionisie|prezent| |Bunduc Gheorghe<br>Buzatu Gheorghe|prezent<br>prezent| |Cârciumaru Ion|prezent| |Ciocan Maria|prezentã| |Ciocârlie Alin Theodor|prezent| |Codreanu Dumitru|prezent| |Constantinescu Dan|prezent| |Constantinescu Eugen Marius|prezent| |Cozmâncã Octav|absent| |Crãciun Avram|prezent| |Cristolovean Ioan|absent| |Dina Carol|prezent| |Dinescu Valentin|prezent| |Dinu Marin<br>Dobrescu Maria Antoaneta|prezent<br>prezentã| |Dumitrescu Viorel|prezent| |Duþã Vasile|prezent| |Eckstein-Kov‡cs PŽter|prezent| |Fabini Hermann Armeniu|prezent| |Fãniþã Triþã|prezent| |Feldman Radu Alexandru|prezent| |Filipaº Avram|prezent| |Filipescu Cornel|prezent| |Florescu Eugeniu Constantin|absent| |Flutur Gheorghe|prezent| |Frunda Gyšrgy|prezent| |Gãucan Constantin|prezent| Gogoi Ion prezent Pruteanu George Mihail prezent Guga Ioan prezent Pujina Nelu prezent Hanganu Romeo Octavian prezent Pusk‡s Valentin-Zolt‡n prezent Hârºu Ion prezent Radu Constantin prezent Hoha Gheorghe prezent Rahãu Dan Nicolae prezent Honcescu Ion prezent Rebreanu Nora Cecilia prezentã Horga Vasile prezent Rece Traian prezent Hriþcu Florin prezent Roibu Aristide prezent Ilaºcu Ilie prezent Roman Petre prezent Iliescu Ion prezent Rus Ioan Aurel prezent Ionescu-Quintus Mircea prezent Sârbulescu Ion prezent Iorga Nicolae Marian prezent Seche Ion prezent Iorgovan Antonie prezent Seres DŽnes prezent Iustian Mircea Teodor prezent Sin Nicolae prezent Kereskenyi Alexandru prezent Sporea Elena prezentã Leca Aureliu prezent Solcanu Ion prezent Lupoi Mihai prezent S—gor Csaba prezent Maior Liviu prezent Stãnoiu Rodica Mihaela prezentã Marcu Ion absent Stoica Fevronia prezentã Marinescu Simona Anamaria prezentã Szab— K‡roly-Ferenc prezent Mark— BŽla prezent ªelaru Rodica prezentã Matei Vintilã prezent ªtefan Viorel prezent Matei Viorel prezent Tãrãcilã Doru Ioan prezent Mãrgineanu ªtefan Gheorghe prezent Theodorescu Emil Rãzvan absent Mihordea Mircea prezent Toma Constantin absent Mocanu Vasile prezent Tudor Corneliu Vadim prezent Munteanu Tudor-Marius prezent Ungheanu Mihai prezent Nedelcu Mircea prezent Vajda Borbala prezentã NŽmeth Csaba prezent Vasile Radu prezent Nicolaescu Ioan prezent Vãcãroiu Nicolae prezent Nicolaescu Sergiu Florin absent Vela Ion prezent Nicolai Norica prezentã Verest—y Attila prezent Nicolescu Constantin prezent Voinea Melu prezent Novolan Traian prezent Vornicu Sorin Adrian prezent Onaca Dorel-Constantin absent Zanc Grigore prezent Oprescu Sorin Mircea prezent Zlãvog Gheorghe prezent. Opriº Octavian prezent Am sã mai strig câþiva absenþi: Otiman Pãun-Ion prezent Belu Ioan absent Paleologu Alexandru absent Panã Aurel prezent Brãdiºteanu ªerban Alexandru absent Cozmâncã Octav absent Panã Viorel Marian prezent Cristolovean Ioan absent Paºtiu Ioan prezent Pãcurariu Iuliu prezent Florescu Eugeniu Constantin prezent Marcu Ion absent Pãcuraru Nicolae Paul Anton prezent Pãtru Nicolae prezent Nicolaescu Sergiu absent Onaca Dorel-Constantin absent Pãunescu Adrian prezent Penciuc Corin prezent Paleologu Alexandru absent Popa Nicolae-Vlad absent Pete ªtefan prezent Petre Maria prezentã Dan-Mircea Popescu absent Theodorescu Rãzvan absent Petrescu Ilie prezent Plãticã-Vidovici Ilie prezent Toma Constantin absent. Pop Dumitru Petru prezent Cine nu a votat? Eu nu am votat. Îmi daþi ºi mie? Pop de Popa Ioan prezent **Domnul Nicolae Vãcãroiu:** Popa Nicolae-Vlad absent Popescu Dan-Mircea absent Rog comisia de numãrare a voturilor... Vã rog frumos Popescu Laurenþiu-Mircea prezent sã vã intraþi în atribuþiuni. Dupã ce se terminã de votat... Predescu Ion prezent Domnul Nicolescu, votaþi ºi dumneavoastrã! Prichici Emilian prezent Vã rog sã luaþi urna. Colegii din comisia de numãrare Pricop Mihai-Radu prezent a voturilor, aici în spate, vã rog sã trecem la numãrare. Prisãcaru Ghiorghi prezent PAUZÃ

Stimaþi colegi, vã rog sã vã ocupaþi locurile în salã. Domnul senator Hriþcu Florin, preºedintele comisiei de numãrare a voturilor, ne va prezenta cele trei proceseverbale.

Domnule senator, aveþi cuvântul.

## **Domnul Florin Hriþcu:**

Proces-verbal referitor la rezultatul votului privind alegerea vicepreºedinþilor Senatului

Procedându-se la numãrarea voturilor din primul tur de scrutin cu privire la alegerea vicepreºedinþilor Senatului, s-au constatat urmãtoarele:

- Ñ numãrul total al senatorilor: 140;

- Ñ numãrul total al votanþilor: 128;

- Ñ voturi valabil exprimate: 128;

- Ñ domnul Athanasiu Alexandru: 127 de voturi pentru;

- un vot împotrivã;

- Ñ domnul Tãrãcilã Doru Ioan: 128 de voturi pentru;

- Ñ domnul Buzatu Gheorghe: 118 voturi pentru; 10

- voturi împotrivã;

- Ñ domnul Panã Viorel: 125 de voturi pentru; 3 voturi

- împotrivã.

Ca urmare a faptului cã au întrunit la primul tur de scrutin votul majoritãþii senatorilor, sunt declaraþi aleºi ca vicepreºedinþi ai Senatului, în conformitate cu art. 26, 27 ºi 28 din Regulamentul Senatului, republicat, domnii senatori: Athanasiu Alexandru, Tãrãcilã Doru Ioan, Buzatu Gheorghe, Panã Viorel Marian.

Sã-i felicitãm ºi sã le dorim succes.

## **Domnul Florin Hriþcu:**

Proces-verbal referitor la rezultatul votului privind alegerea chestorilor Senatului

Procedându-se la numãrarea voturilor din primul tur de scrutin cu privire la alegerea chestorilor Senatului, s-au constatat urmãtoarele:

Numãrul total al senatorilor, al votanþilor ºi al voturilor exprimate este cel citit în celelalte douã procese-verbale.

Domnul Apostolache Victor obþine 127 de voturi pentru ºi un vot împotrivã.

Domnul Badea Dumitru: 120 de voturi pentru ºi 8 voturi împotrivã.

Ca urmare a faptului cã au întrunit la primul tur de scrutin votul majoritãþii senatorilor, sunt declaraþi aleºi chestori ai Senatului, în conformitate cu art. 26, 27 ºi 28 din Regulamentul Senatului, republicat, domnii senatori Apostolache Victor ºi Badea Dumitru.

Vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Vã propun sã luãm o scurtã pauzã, de 10 minute. Rog membrii Biroului permanent sã pofteascã aici, în sala din spate, pentru 5 minute, în vederea aprobãrii programului pentru aceastã sãptãmânã.

Vã rog!

## PAUZÃ

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

*

Sã-i felicitãm.

Proces-verbal referitor la rezultatul votului privind alegerea secretarilor Senatului

Procedându-se la numãrarea voturilor din primul tur de scrutin cu privire la alegerea secretarilor Senatului, s-au constatat urmãtoarele:

Ñ numãrul total al senatorilor: 140;

Ñ numãrul total al votanþilor: 128;

- Ñ voturi valabil exprimate: 128;

- Ñ domnul Predescu Ion: 127 de voturi pentru; un vot

- împotrivã;

Ñ domnul Ungheanu Mihai: 123 de voturi pentru; 5 voturi împotrivã;

Ñ domnul Pusk‡s Valentin-Zolt‡n: 116 voturi pentru; 12 voturi împotrivã;

Ñ Pãcuraru Paul: 125 de voturi pentru; 3 voturi împotrivã.

Ca urmare a faptului cã au întrunit la primul tur de scrutin votul majoritãþii senatorilor, sunt declaraþi aleºi ca secretari ai Senatului urmãtorii domni senatori: Predescu Ion, Ungheanu Mihai, Pusk‡s Valentin-Zolt‡n ºi Pãcuraru Paul.

## DUPÃ PAUZÃ

## Stimaþi colegi,

Biroul permanent, întrunit în prima sa ºedinþã de lucru, vã propune pentru aceastã sãptãmânã urmãtorul program:

Marþi, 4 februarie, începând cu ora 9,00, deci pe parcursul întregii zile, lucrãri în grupurile parlamentare, cu rugãmintea pe care am fãcut-o ºi o fac ºi în faþa dumneavoastrã, de a discuta în mod deosebit dacã sunt modificãri la nivelul conducerilor comisiilor, la nivelul conducerii grupurilor parlamentare. Veþi primi materialul primit de la Guvern, legat de prioritãþile legislative, pentru a le vedea, pentru a le discuta ºi, bineînþeles, probleme curente, pe care le cunoaºteþi foarte bine dumneavoastrã, legate de activitatea din trecut ºi din viitor, în aceastã sesiune, a colegilor senatori.

Miercuri, 5 februarie, lucrãri în comisiile permanente, iar joi, zi obiºnuitã de plen. Vom avea probleme organizatorice, aprobarea programului pentru cealaltã sãptãmânã ºi dezbaterea proiectelor de lege înscrise în ordinea de zi, un numãr de 22 de proiecte de lege. Vineri ºi sâmbãtã, activitate în circumscripþiile electorale.

Vã rog, dacã sunt observaþii legate de programul de lucru pentru aceastã sãptãmânã, 4Ñ8 februarie? Dacã nu, vã rog sã votaþi.

S-a aprobat cu 84 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi douã abþineri.

Stimaþi colegi, înainte de a trece la declaraþii politice, avem de constituit o serie de comisii de mediere, în conformitate cu prevederile legii.

La proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 116/1998 privind Statutul personalului vamal, Grupul social-democrat ºi umanist, trei propuneri.

Novolan Traian, Dinu Marin, Seche Ion.

Mulþumesc. Grupul România Mare, douã propuneri.

Domnii senatori Constantin Bîciu ºi Mircea Nedelcu.

Mulþumesc. Grupul naþional liberal, o propunere.

Domnul senator Dan Constantinescu.

Mulþumesc. Grupul U.D.M.R., o propunere.

Domnul senator Pete Istvan.

Dacã sunt obiecþii? Dacã nu, stimaþi colegi, vã rog sã votaþi.

Comisia de mediere a fost aprobatã cu 97 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere.

La proiectul de Lege pentru înfiinþarea comunei Sâmbãta de Sus, judeþul Braºov, prin reorganizarea comunei Voila, Grupul social-democrat ºi umanist, trei propuneri.

Mulþumesc. Grupul democrat, o propunere.

Doamna senator Maria Petre.

Grupul U.D.M.R., o propunere.

Domnul senator Seres DŽnes.

Sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi. Comisia de mediere a fost aprobatã cu 96 de voturi pentru, un vot împotrivã, nici o abþinere.

La proiectul de Lege privind înfiinþarea Universitãþii Europene ”I. C. DrãganÒ din Lugoj.

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), trei propuneri.

Domnii senatori Hoha Gheorghe, Filipescu Cornel ºi Nicolaescu Ioan.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar al Partidului România Mare, douã propuneri.

Doamna senator Angela Bãlan ºi domnul senator Gheorghe Bunduc.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat, o propunere.

Doamna senator Maria Petre.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal, o propunere.

Domnul senator Ioan Pãun Otiman.

Hriþcu Florin, Balcan Viorel, Bucur Dionisie.

Mulþumesc.

Grupul România Mare, douã propuneri.

Doamna senator Angela Bãlan ºi domnul senator Ionel Alexandru.

Sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Propunerea pentru comisia de mediere a fost aprobatã cu 104 voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere.

La proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 53/2002 privind Statutul-cadru al unitãþii administrativ-teritoriale. Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), trei propuneri.

Domnii senatori Hriþcu Florin, Balcan Viorel, Bucur Dionisie.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar al Partidului România Mare, douã propuneri.

Doamna senator Angela Bãlan ºi domnul senator Ionel Alexandru.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal, o propunere.

Domnul senator Petre Roman.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, o propunere.

Domnul senator Szab— K‡roly.

Sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi. Comisia de mediere a fost aprobatã cu 106 voturi pentru, douã voturi împotrivã, nici o abþinere.

Constituim comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creanþelor bugetare.

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), trei propuneri.

Domnul senator Hermann Fabini.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, o propunere.

Domnul senator Seres DŽnes.

Mulþumesc.

Vã rog. Sunt obiecþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi. Comisia de mediere a fost aprobatã cu 103 voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi o singurã abþinere.

Constituim comisia de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 103/2002 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 191/1998 privind organizarea ºi funcþionarea Serviciului de Protecþie ºi Pazã.

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), patru propuneri.

Domnii senatori Sergiu Nicolaescu, Munteanu Teodor, Nicolescu Constantin ºi Ilie Vidovici-Plãticã.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar al Partidului România Mare, o propunere.

Domnul senator Ioan Paºtiu.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat, o propunere.

Domnii senatori Crãciun Avram, Hârºu Ion ºi Rahãu Nicolae Dan.

Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar al Partidului România Mare, douã propuneri.

Doamna senator Maria Ciocan ºi domnul senator Vasile Horga.

Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat, o propunere.

Domnul senator Iuliu Pãcurariu.

Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal, o propunere.

Domnul senator Dan Constantinescu.

Vã mulþumesc.

Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Comisia a fost aprobatã cu 112 voturi pentru, nici un vot împotrivã, o singurã abþinere.

Constituim comisia de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 132/2002 pentru punerea în aplicare a Ordonanþei de urgenþã nr. 95/2002 privind industria de apãrare. Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), trei propuneri.

Domnii senatori Novolan Traian, Sergiu Nicolaescu ºi Munteanu Teodor.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar al Partidului România Mare, douã propuneri.

Domnii senatori Constantin Bîciu ºi Ioan Paºtiu.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal, o propunere.

Doamna senator Norica Nicolai.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, o propunere.

Domnul senator Szab— K‡roly.

Sunt obiecþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Comisia de mediere a fost aprobatã cu 112 voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi o abþinere.

Constituim ultima comisie de mediere, la proiectul de Lege privind acordarea de despãgubiri sau compensaþii cetãþenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reþinute sau rãmase în Basarabia, Bucovina de Nord ºi Þinutul Herþa, ca urmare a stãrii de rãzboi ºi a aplicãrii Tratatului de Pace dintre România ºi Puterile Aliate ºi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947.

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), trei propuneri.

Domnii senator Predescu Ion, Iorgovan Antonie ºi Opriº Octavian.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar al Partidului România Mare, douã propuneri.

Domnii senatori Aron Belaºcu ºi Dumitru Petru Pop.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat, o propunere.

Domnul senator Petre Roman.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, o propunere.

Domnul senator Eckstein-Kov‡cs PŽter.

Vã rog. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi constituirea acestei comisii de mediere.

A fost aprobatã cu 110 voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere.

Stimaþi colegi,

Trecem la urmãtorul punct, declaraþii politice.

Vã aduc la cunoºtinþã, vã reamintesc, Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist) are la dispoziþie 38 de minute, Grupul parlamentar al Partidului România Mare, 22 de minute, Grupul parlamentar al Partidului Democrat, 10 minute, Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal, 10 minute, Grupul parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, 9 minute, independenþi, 6 minute.

Din partea Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), dau cuvântul domnului senator Ghiorghi Prisãcaru.

Domnule preºedinte al Senatului,

Stimaþi colegi senatori,

Sâmbãtã, 31 ianuarie, cu 16 minute înainte de timpul programat pentru aterizarea pe Cosmodromul ”KennedyÒ din Florida, naveta spaþialã ”ColumbiaÒ s-a dezintegrat o datã cu pãtrunderea în straturile dense ale atmosferei. Toþi cei 7 membri ai echipajului au pierit dupã 16 zile petrecute în spaþiu.

Aceastã catastrofã a zguduit lumea pentru cã, dincolo de pierderile materiale ºi ºtiinþifice extraordinare, este vorba de 7 persoane care ºi-au riscat viaþa pentru a împinge cunoaºterea dincolo de limitele obiºnuite ale ºtiinþei.

Tragedia de sâmbãtã a fost evocatã prin gesturi de solidaritate emoþionante, de oameni aparþinând unor culturi, religii ºi civilizaþii diferite.

De aceea, mi se pare firesc, stimaþi colegi, sã ne alãturãm ºi noi, membri ai Senatului României, tuturor acestora pentru a transmite popoarelor american, indian ºi israelian, parlamentelor þãrilor respective, sentimentele noastre de solidaritate deplinã, iar familiilor celor dispãruþi, întreaga noastrã compasiune.

Împãrtãºim durerea lor ºi ne rugãm pentru cei trecuþi în nefiinþã.

Comisia pentru politicã externã considerã cã este în asentimentul plenului Senatului pentru a transmite organismelor similare din Statele Unite ale Americii, India ºi Israel telegrame prin care sã-ºi exprime sentimentele de compasiune pentru cei dispãruþi, o datã cu încrederea în continuarea cercetãrilor ºi a progreselor ºtiinþei din domeniul explorãrii spaþiului cosmic.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Permiteþi-mi sã dau cuvântul, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnului senator Corneliu Vadim Tudor, preºedintele Grupului România Mare.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Domnule preºedinte al Senatului,

Onoraþi colegi,

Daþi-mi voie sã citesc textul telegramei pe care, în cursul zilei de ieri, în numele întregului Partid România Mare, am adresat-o preºedintelui Statelor Unite ale Americii:

”Excelenþei Sale, domnului George W. Bush, preºedintele Statelor Unite ale Americii,

Stimate domnule preºedinte,

În momentele tragice prilejuite de marea nenorocire care a lovit naþiunea americanã, vã rog sã-mi permiteþi ca, în numele meu ºi al Partidului România Mare, sã vã transmit cele mai sincere ºi profunde condoleanþe.

Explozia navetei spaþiale _Columbia_ ºi pierderea celor 7 vieþi omeneºti nu au îndoliat numai SUA, ci ºi întreaga planetã care trece în aceste zile, cum spune un psalm al regelui David, _prin valea umbrei morþii._

Filozofii afirmã de obicei cã marile dureri sunt mute, fiindcã lacrimile nu mai cad în afarã, ci înãuntru, ca stalactitele, ºi ard inima omului.

Numai cã durerea care ne încearcã pe toþi astãzi este de o esenþã specialã, având în vedere nobleþea cauzei pentru care s-au jertfit cei 7 astronauþi. Este un sacrificiu colectiv, deci simbolul sãu este cu atât mai tulburãtor. Încerc sã caut în istorie un caz, mai mult sau mai puþin asemãnãtor, de idealiºti care s-au sacrificat în grup pentru o idee pe altarul umanitãþii. ªi vã rog sã mã credeþi cã nu gãsesc nimic care sã aibã atâta poezie tragicã, de o mãreþie anticã. Cei 7 martiri mã fac sã mã gândesc la cifra pitagoreicã 7, la cele 7 stele ale Pleiadei, la cele 7 zile ale sãptãmânii.

Românii privesc la imaginile filmate, care îi aratã plini de viaþã pe cei 7 dispãruþi, femei ºi bãrbaþi, ºi nu le vine sã creadã cã, într-o singurã fracþiune de secundã, aceºti oameni frumoºi ºi inteligenþi nu mai sunt, au fost pulverizaþi. Ne încearcã astfel bunul Dumnezeu pe toþi. ªi ca oameni individuali, ºi ca naþiune, ºi ca umanitate. Aceºti Icari moderni s-au dus în cer pentru a face viaþa mai bunã pe pãmânt. Ei au murit în tranºeele cosmice, pe frontul ºtiinþei, pentru a împinge cât mai departe frontierele cunoaºterii umane.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Dau cuvântul domnului senator George Pruteanu, din partea Grupului parlamentar social-democrat ºi umanist.

## **Domnul George Mihail Pruteanu:**

Stimate domnule preºedinte, Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Daþi-mi voie sã vã adresez o urare de: ”Sesiune rodnicã ºi în sãnãtate!Ò

Îngãduiþi-mi ca pentru astãzi sã prezint douã chestiuni destul de diferite între ele, legãtura fiind totuºi punctul de plecare care este limba.

Mai întâi, tangent cu problema Legii limbii române, asupra cãreia va trebui, în curând, sã se pronunþe din nou Comisia pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã ºi apoi, definitiv, plenul Senatului, meritã sã vã aduc o informaþie interesantã.

În vreme ce noi eram în vacanþã parlamentarã, Ungaria, þarã fruntaºã în relaþiile cu Uniunea Europeanã ºi, mã rog, ºi cu NATO, nu a stat degeaba ºi a dat drumul unei legi de, iatã, de protecþie a limbii maghiare, Legea nr. 96. Aceastã lege a intrat în vigoare progresiv, pe etape, de la 1 ianuarie, ultimul termen de îndeplinire a prevederilor ei fiind 17 februarie 2003. Am textul legii în mânã, aici, ºi o traducere pe care o datorez amabilitãþii domnului Meszei, cãruia îi mulþumesc ºi pe aceastã cale, Domnia sa fiind consilier la cabinetul domnului senator Pusk‡s Zolt‡n-Valentin, secretar al Senatului.

Legea pleacã, în expunerea de motive, de la premisa ”importanþei limbii naþionale ca expresie a fiinþei naþionaleÒ ºi de la faptul cã ”în condiþiile libertãþii de informare, trebuie asiguratã receptarea completã ºi corectã de cãtre cetãþeanul maghiar a informaþiilor de interes comunÒ.

Dupã anunþarea acestor principii, legea maghiarã cere clar în articolul 1 ca ”reclamele din presã sau din media audiovizualã, ca ºi afiºajul din domeniul public sã fie în limba maghiarãÒ, iar dacã pãstreazã ºi texte în limbi strãine acestea ”sã nu fie mai mari decât textele în maghiarãÒ. Articolul 2 impune ca ”textele privind aspecte ale circulaþiei sau transportul în comun afiºate pe clãdiri sau autovehicule, în domeniul public sau privat cu acces public, sã fie în limba maghiarãÒ.

Articolul 3, stipuleazã cã ”inscripþiile de pe firma sau din interiorul unitãþilor comerciale, ca ºi toate celelalte materiale din magazin trebuie prezentate în limba maghiarãÒ.

fotografia care însoþeºte capitolul despre limba românã în faimosul Dicþionar ”RobertÒ, ediþia 2002.

Dacã din salã nu se vede foarte bine aceastã xerocopie, am sã vã spun eu cã ea reprezintã un grup dintr-o ºatrã de þigani nomazi, cu corturile lor, cu o þigancã cu un aspect destul de nespãlat stând pe jos la gura cortului ºi dând în cãrþi, înconjuratã de câþiva puradei ºi câþiva adulþi cu aceeaºi înfãþiºare slinoasã ºi cvasi-lombrozianã. Oricum, o imagine peiorativã chiar a acestei etnii.

Cred cã, introducând aceastã fotografie cu þigani în paragraful dedicat limbii române, autorii Dicþionarului ”Petit Robert 2002Ò au sãvârºit o dublã eroare gravã, o eroare ºtiinþificã ce se transformã ºi într-o eroare politicã. O eroare ºtiinþificã, pentru cã limba vorbitã de reprezentanþii etniei þigãneºti, limba romanes, putea fi tratatã separat, fiind o limbã, chiar dacã nu are texte scrise, dar este o limbã vorbitã în Europa, putea fi tratatã separat ºi ilustratã bine, fie ºi cu aceastã fotografie.

Tocmai prin caracterul ei atemporal, al acestei fotografii, ºi ageografic Ñ pentru cã nu se vede, dupã cum vedeþi, decât o câmpie mãrginitã de orizont, nimic care sã identifice locul unde este fãcutã Ñ poza cu pricina plasatã într-un capitol despre graiul romanes ar fi sugerat specificitatea de veºnic hoinari a acestor oameni, întrucât putea fi fãcutã oriunde: în Serbia, în Ungaria, în Polonia, în Spania, în Franþa, în Bulgaria, în IsraelÉ Why not? Oriunde, foarte serios! Nici un element din aceastã fotografie nu aparþine, inconfundabil, României sau cel puþin spaþiului ortodox, sã se vadã o bisericã ortodoxã sau ceva de genul acesta, care sã ne permitã sã o localizãm. Asta în timp ce, atenþie, la celelalte limbi, în fotografiile alese sunt lucruri dintre cele mai frumoase ºi mai reprezentative pentru cultura sau pentru geniul constructiv al naþiunii respective: de pildã, la limba italianã este prezentatã fotografia Palatului Dogilor, o bijuterie a lumii din Veneþia, la limba englezã, superba clãdire a Parlamentului din Londra cu turnul Big Ben ºi aºa mai departe. La noi nu se putea Biserica Stavropoleos, sau Peleºul, sau Voroneþul!

Vã mulþumesc, domnule senator.

Dau cuvântul, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, domnului senator Petre Roman.

## **Domnul Petre Roman:**

Domnule preºedinte,

Stimate ºi stimaþi colegi,

Anul 2002 este un an decisiv pe drumul României cãtre Uniunea Europeanã. Într-adevãr, dacã raportul Comisiei Europene pe acest an, 2003, va consemna aceleaºi grave neajunsuri ºi întârzieri ca ºi la raportul din 2002, aceasta va fi cartea de vizitã a României pentru anul 2004, când 10 þãri candidate vor deveni noi membre ale Uniunii Europene ºi se va pune problema concretã a României ºi Bulgariei pentru aderarea lor în 2007.

Unii cred cã România poate intra în Uniunea Europeanã prin excepþie, chiar dacã situaþia sa economicã, socialã ºi de moralitate publicã e proastã.

Este extrem de riscant, fiindcã nu, repet, nu calculele politice, oricât de generoase, vor fi hotãrâtoare, aºa cum a fost cazul cu NATO, ci nivelul de compatibilitate al României cu standardele în vigoare ale Uniunii Europene.

E bine ºi este decisiv ca România sã fie în Uniunea Europeanã, ca ºi în NATO. Motivul este puþin dezbãtut ºi explicat. Motivul este cã, astfel integratã în Uniunea Europeanã ºi în NATO, România va fi guvernatã prin reguli ºi mecanisme eficiente ºi transparente. Azi cetãþeanul român nu este cetãþean european nici în propria sa þarã, nici în Europa. În afara discursurilor oficiale ºi a nenumãratelor opreliºti în cãlãtoria sa cãtre Europa care e realitatea? Spre pildã, situaþia justiþiei. Problema legalitãþii sau nelegalitãþii a devenit din ce în ce mai demagogicã ºi, în realitate, secundarã. Instituþiile publice lucreazã adesea dupã cum vor alþii, ºi nu dupã cum le e menirea. Ele ar trebui sã aplice legile gândite în folosul comunitãþii. Asta e temelia dreptãþii ºi echitãþii sociale. ”Lasã-mã, domnule, cu chestiile asteaÒ aude cetãþeanul care îndrãzneºte sã creadã cã trãieºte în democraþie. ”Nu-i legal? Nici o problemã! Modificãm legea sau, dupã caz, spunem justiþiei cum sã orienteze sentinþa.Ò Chestiunea dacã e legal sau nu devine doar o chestiune de oportunitate, nicidecum de dreptate sau de echitate. Cuvinte ca _adevãr, dreptate, democraþie_ sunt utilizate cu înþelesuri ce sunt contrare lor. Dublul limbaj, înþelesul mincinos din spatele declaraþiilor politice au revenit în forþã în societatea noastrã. Sã vorbim despre atitudinea Guvernului faþã de democraþie.

Dacã nu vã convine ceea ce spun, bãnuiesc cã totuºi meritã sã auziþi care este un punct de vedere al opoziþiei.

E adevãrat!

De acum orice bãnuialã de corupþie devine imediat sau pe nesimþite un adevãr în percepþia publicã.

Poate cã vã intereseazã ce urmeazã acum... Orice sumã de bani publici cheltuitã apare ca fiind în folosul unor oameni politici sau din administraþie. Orice privatizare este privitã în contextul unui complot sau unei conspiraþii împotriva românilor ºi a României. Pentru cã nu se ia taurul de coarne ºi nu se loveºte direct ºi hotãrât în faptele de corupþie bine cunoscute ºi uºor de dovedit, se creeazã un pericol cu mult mai mare pentru chiar aceia care se feresc sã intre acum în acþiune. Este revoltãtor ca unitatea naþionalã puternic susþinutã de momentele Praga Ñ NATO ºi Copenhaga Ñ Uniunea Europeanã sã fie umbritã de aceastã continuã cârdãºie ºi complicitate.

Parafrazându-l pe fostul cancelar german Konrad Adenauer, aº spune cã Uniunea Europeanã are menirea de a-i salva pe români de ei înºiºi.

Noi nu avem nevoie de crizã în societatea româneascã. S-au lansat adesea în politica ultimilor ani acuze severe de ”crizãÒ, ”criza autoritãþii statuluiÒ, ”criza sãrãcieiÒ care a pus în pericol chiar starea biologicã a naþiunii, ”criza sãnãtãþiiÒ, ”criza educaþieiÒ. Multe elemente de crizã au fost ºi sunt, însã criza democraþiei societãþii româneºti nu trebuie anunþatã, ci, dimpotrivã, evitatã ºi combãtutã. Interesele politice trebuie sã fie convergente în aceastã direcþie, iar cei ce guverneazã acum au rãspunderea directã ºi imediatã de a sparge cercurile concentrice ale corupþiei. Dacã nu o fac înseamnã cã alimenteazã acel pericol de care am vorbit. Ce-i de fãcut? Nu e un lucru prea complicat. Mecanismele fraudei, personalitãþile implicate, slãbiciunile instituþiilor se cunosc prea bine. Acþiunea directã ºi la þintã e posibilã dacã existã voinþã sincerã.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Are cuvântul domnul senator Leca Aureliu, Grupul parlamentar social democrat ºi umanist.

## **Domnul Adrian Pãunescu**

**:**

Domnule preºedinte, vã cer îngãduinþa de a vorbi mai devreme, pentru cã am ºedinþa legatã de indemnizaþia de merit care treneazã din martie 2002.

Eroare!

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

Domnule preºedinte, cineva vorbeºte singur.

Vã imitã.

Vorba lui Bacovia: _”Omul începuse sã vorbeascã singur.Ò_ Dacã nu situãm lucrurile în context, pãcãtuim mai grav decât dacã n-am ridica problema.

Repet: **nu am nici cinismul** ºi **nici naivitatea sã spun cã noi facem numai lucruri bune** . Dar, **dacã se doreºte cu adevãrat ca lucrurile acestea rele sã fie eliminate din circuitul social ºi politic ºi sã trecem la mai multe înfãptuiri decât erori, atunci sã avem forþa de a ne asuma propriile noastre rãspunderi, propriile noastre erori. ªi sã ne uitãm la proiect, care e strâmb** .

## Doamnelor ºi domnilor,

Domnule preºedinte,

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Da. Sunteþi de acord, domnule, ca sã-i dãm cuvântul? Vã rog frumos. Domnul senator Adrian Pãunescu.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Aþi uitat reprezentanþii P.R.M., domnule preºedinte. Ne persecutaþi în propria noastrã þarã.

Nu vã faceþi probleme.

Democraþia e în pericol!

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

Dumnealui zice cã îi persecutaþi în **propria dumnealor** þarã, ca ºi când **a noastrã** ar fi alta.

Sigur cã da, domnule preºedinte, pregãtisem câteva cuvinte legate de douã evenimente: unul politic, unul planetar. Dar **m-a indignat atât de tare lipsa de remuºcãri a predecesorului meu la cuvânt, care este autorul principal al proiectului catastrofei româneºti în domeniul economic, încât nu pot sã nu protestez împotriva amneziei.** Exista, pe vremuri, în anii Õ50, un medicament popular numit, **”GlutacidÒ. ”GlutacidulÒ acesta îl luau oamenii necãjiþi pentru copiii care-ºi uitau socotelile matematice.**

**Mã surprinde cã autorul catastrofei din irigaþiile româneºti, din industria româneascã, din neîmpãcata luptã a unuia împotriva altuia ºi a exploatãrii unuia de cãtre altul ºi a altuia de cãtre unul uitã ºi nu face socoteli decât de la dânsul încolo. Eu nu cunosc un guvern mai apropiat de catastrofã decât acela.** Nu spun cã noi susþinem un guvern care nu face erori. **Nu spun cã nu sunt ºi lucruri exacte în ceea ce a spus dumnealui.** Dar, dacã nu situãm în context ceea ce criticãm, atunci cãdem în ridicol penibil.

Cred cã un recent eveniment politic desfãºurat la Satu Mare ne-a pus probleme cu privire la felul nostru de a judeca ºi de a înþelege politica.

Mai precis, ni se impune ca adevãr o anumitã politicã a nuanþelor, la care trebuie sã trecem pentru a ieºi din globalismul ºi...

## Domnule preºedinte,

Sunt din ce în ce mai deranjat de ceva ce seamãnã a vorbã, undeva, în spatele celui pe care îl critic, dar este mai mult respiraþie...

Nu ”gurã la gurãÒ.

Mã tem cã ”gurã la gurãÒ. Da, aþi nimerit exact, ”gurã la ceafãÒ, vã rog mult, domnule preºedinte.

Vã ascultãm.

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

Vã rog sã nu mã obligaþi sã fac polemici orale, verbale, vocale, din gurã, cum zicea un fost primar, ca sã întãreascã înþelesul sau, cum rãspundea un poet ceferist, supãrat cã îl ataca Eugen Barbu la Congresul scriitorilor, ”trei cuvinte într-un cuvânt Ñ **suficient, destul, ajungeÒ** .

Aºadar, **se impune o politicã a nuanþelor** . Existã obiceiul Ñ neinspirat, cred eu Ñ pe care oamenii îl practicã din obosealã sau din dorinþa de a nu se angaja în prea multe nuanþe, care nici ele nu sunt odihnitoare, ci, uneori, ostenitoare, ºi anume românii sunt aºa, nemþii sunt aºa, ungurii sunt aºa, turcii sunt aºa. Iatã cã recenta întâlnire de la Satu Mare a liderilor socialiºti unguri Medgyessy ºi Kovacs, pe de o parte, cu premierul român Nãstase, pe de altã parte, ne-a adus în faþa unei realitãþi politice noi, care îºi impune ºi ea regulile ºi ne determinã la obligaþii noi, de tip nuanþã. Ce vreau sã spun?!

**Ne-am sãturat** , în anii trecuþi, **de demenþa acaparãrii, de lãcomia unor extremiºti ungari de a spune cã ”Ardealul este trei sferturi al nostruÒ** , o sã vedeþi când o sã ridicãm cearºaful de pe el ºi o sã constataþi realitatea economicã. **Poate cã lucrul acesta, care þine de conºtiinþa fostului premier Orban ºi a dreptei congestionate de la Budapesta, este ºi adevãrat** . Ar fi cumplit, dacã ar fi aºa, dar mai **important decât orice în momentul de faþã este cã** , iatã, **liderii actualului guvern de la Budapesta au înþeles un lucru pe care eu l-am spus aici ºi l-am subliniat poate prea subþire. Au înþeles cã trebuie sã treacã la normalitate ºi sã recunoascã, în mod public, existenþa României, aºa cum este ea, astãzi** . Nu este un titlu de laudã, în genere, acesta: sã ajungi la normalitate. Aºa este natural sã se întâmple lucrurile, aºa este firesc sã fie, numai cã, pânã la acest firesc, existã un consum uriaº de anormalitãþi în revanºã. **Da, 1 Decembrie, sãrbãtorit la Budapesta de liderii maghiari ºi de premierul român înseamnã o cucerire pentru noi toþi.**

Vreau sã precizez cã un ziarist strãlucit, un scriitor maghiar strãlucit din generaþia vârstnicã, Hajdu Gyšzš, conducãtorul **Asociaþiei ”EgyŸttÒ (”ÎmpreunãÒ)** , a luat în august anul trecut un interviu preºedintelui Partidului Socialist Ungar, domnul Kovaks Laszlo. Am reprodus, sãptãmâna aceasta, în revista **”Flacãra lui Adrian PãunescuÒ** , cea mai mare parte a interviului ºi cele mai mari cuceriri ale interviului.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Are cuvântul, din partea Grupului România Mare...

## **Domnul Petre Roman**

**:**

Vreau sã fac o precizare amicalã!

Vã dau cuvântul!

## **Domnul Petre Roman:**

Vreau sã fac doar o precizare amicalã.

## **Domnul Adrian Pãunescu**

**:**

Nu am spus nici un nume!

Nu, nu puteþi sã vã ascundeþi în spatele... În precizarea mea am spus cã...

ªtiam cã existã dreptul la replicã, nu la musca pe cãciulã!

Eu zic cã este dreptul la replicã ceea ce fac acum ºi, am spus cã este o precizare amicalã, prin urmare, nu am sã rãspund la încercãrile dumneavoastrã de a jigni cu orice preþ. Credeam cã v-a mai trecut treaba aceasta.

Colegul Adrian Pãunescu a mai fãcut acuzaþii apocaliptice, nicicând dovedite. În primul rând, cã în declaraþia mea politicã de astãzi nu a fost vorba de partea economicã, a fost vorba de justiþie, de democraþie, de sistemul fiscal ºi de statul de drept.

În al doilea rând, vreau sã afirm, de la aceastã tribunã, cã vã stau la dispoziþie, domnule Adrian Pãunescu, eventual pentru ”FlacãraÒ dumneavoastrã, într-o discuþie polemicã, dacã este nevoie, pe oricâte pagini ºi oricât de lungã ar fi, în legãturã cu aceste acuzaþii.

Vreau sã fac însã niºte precizãri pe care le-am mai fãcut ºi peste care este pãcat cã treceþi aºa, cu buretele, fãrã rost.

Aþi vorbit despre irigaþii. Ei bine, lucrurile vã contrazic. Dupã ce am preluat Guvernul legitim, adicã dupã alegeri, dupã 28 iunie 1990, Guvernul pe care l-am condus a acordat subvenþii agriculturii, care reprezintã cel mai mare cuantum de atunci încoace Ñ acum ar fi bine sã ascultaþi! Ñ anume 420 milioane de dolari, ceea ce a fãcut ca în 1991 sã se înregistreze cea mai mare producþie cerealierã de pânã atunci a României.

Al doilea lucru pe care aº vrea sã vi-l spun: Deºi Guvernul pe care l-am condus ºi-a luat o sarcinã extrem de dificilã, dar absolut necesarã, aceea de a liberaliza preþurile Ñ aceastã liberalizare a fost fãcutã în douã etape: 1 octombrie 1990, 1 aprilie 1991 Ñ cu toate acestea, inflaþia în perioada 1 octombrie 1990 Ñ 1 octombrie 1991, nu ce a urmat dupã 1 octombrie 1991, a fost de 38% faþã de 34% prognozat. Dupã aceea inflaþiile au fost cu mult mai mari.

Dacã nu ar fi fost evenimentul nenorocit care a fost în septembrie 1991, se realiza convertibilitatea internã a monedei naþionale, cu un sprijin internaþional la vremea aceea de 1,3 miliarde dolari, care fixa, în varianta cea mai proastã, cea mai proastã variantã: paritatea leu/dolar la 280 lei/1 dolar.

În fine, în materie de dezvoltare economicã...

DomnuÕ, haideþi, sã nu... Staþi o secundã!

## **Domnul Petre Roman:**

## Bine, mã opresc aici.

Domnule preºedinte, aveþi dreptate, nu trebuie sã o lungesc prea mult. Dar pentru cã aceste acuzaþii, unele repetate, fãrã rost, au fost în continuare susþinute de dumneavoastrã fãrã o bazã, vã rog sã avem aceastã discuþie, inclusiv în paginile revistei dumneavoastrã, ºi, dupã aceea, sã ne judece cititorii.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Adrian Pãunescu**

**:**

Sunt de acord!

Pariul cu agricultura!

Stimaþi colegi, haideþi, sã ne oprim aici!

Realitatea este cã fiecare prim-ministru vorbeºte despre guvernarea lui ca fiind cea mai teribilã. Haideþi sã depãºim momentul.

Dau cuvântul domnului senator Nedelcu Mircea. Vã ascultãm, domnule senator.

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Anul 2003 se anunþã a fi extrem de important pentru România. În faþa noastrã, a tuturor, stã un examen foarte greu. Va trebui sã convingem Uniunea Europeanã ºi NATO de necesitatea apartenenþei României la aceste structuri. Vom fi nevoiþi sã punem la punct ºi canalele de racordare la acestea.

Economia ºi societatea româneascã par însã a nu fi încã pregãtite pe deplin pentru aceastã conexiune. Este suficient sã privim în jurul nostru ºi vom constata, în mare mãsurã, aceleaºi probleme de mulþi ani. Sãrãcia, ºomajul, chiar dacã statisticile au fost cosmetizate, sunt încã în floare în România anului 2003. Mãsurile de protecþie socialã implementate, anunþate cu mare fast în ultimii doi ani, nu sunt nici pe departe satisfãcãtoare ºi sunt cazuri, cum este Legea venitului minim garantat, când, pe lângã nedreptate socialã, încurajeazã nemunca unei anumite etnii, aºa dupã cum ne-a demonstrat majoritatea primarilor din judeþul Hunedoara ºi nu numai, pe care i-am întâlnit în aceastã vacanþã. Ca sã nu mai pomenim de românii care au murit de frig ºi foame iarna aceasta!

Sãnãtatea populaþiei României, deºi aflatã într-o continuã cãdere, contrar statisticilor pe care le gãsim în rapoartele Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei, nu este tratatã cu destulã seriozitate. Lipsa resurselor financiare necesare dotãrii, reparaþiilor ºi Ñ ceea ce este mai grav Ñ necesare aprovizionãrii spitalelor cu cele mai elementare mijloace de tratament este mascatã prin desfiinþãri de spitale, centre de sãnãtate, reduceri drastice de paturi, cu tot ceea ce rezultã de aici. Protestele medicilor ºi ale celorlalte cadre medico-sanitare seamãnã cu un fel de cor al surzilor.

Cea mai gravã boalã a României însã o reprezintã cancerul ce s-a instalat în economie. Doar execuþia întreprinderilor, la presiunile continue ale Fondului Monetar Internaþional, doar vânzarea, cum o fi, a unor societãþi, din pãcate de mult decretate fier vechi, nu vor scoate þara noastrã din prãpastie. Oricum, astãzi, 2003, în România doar corupþia mai funcþioneazã ºi este trist.

Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Profit de aceastã ocazie, mã aflu la acest microfon cu speranþa cã va auzi ºi cine trebuie, pentru a atrage atenþia cã în municipiul Hunedoara situaþia este pe cale de a scãpa de sub control. Recentele veºti care au ajuns la urechile siderurgiºtilor hunedoreni, conform cãrora în cel mai scurt timp urmeazã disponibilizarea a circa 3.600 de salariaþi de la S.C. ”SiderurgicaÒ Ñ S.A., au pus pe butuci pacea socialã atât de greu stabilitã în urma disponibilizãrilor altor 7.000 de siderurgiºti ºi mineri de la sucursalele ce aprovizionau combinatul cu materie primã. Pentru toþi cei amintiþi s-au gãsit doar soluþii temporare, locuri de muncã pe perioade de 6Ñ12 luni, însã ºi acestea total insuficiente. Ca exemplu, luna aceasta, Agenþia Judeþeanã a Ocupãrii Forþei de Muncã a obþinut pentru judeþul Hunedoara circa 4.000 de locuri de muncã temporare. Din acestea, în municipiul Hunedoara au ajuns aproximativ 200.

Are cuvântul domnul senator Aureliu Leca, Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist).

Domnule preºedinte,

Onoraþi membri ai Senatului care aþi binevoit sã rãmâneþi totuºi sã ascultaþi ºi un punct de vedere personal,

Declaraþia mea politicã se referã la lãrgirea Uniunii Europene ºi politica energeticã.

Cu puþin timp în urmã, am fost trimis de cãtre Senat la Bruxelles, pentru a participa la un seminar, organizat de Parlamentul European ºi Comisia Uniunii Europene, cu reprezentanþi ai parlamentelor din 10 þãri în procesul de aderare, privind politica energeticã a Uniunii Europene.

18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 1/13.II.2003

Prezentãrile ºi discuþiile purtate s-au referit la un document de o importanþã deosebitã pentru Uniunea Europeanã ºi, în perspectivã, ºi pentru noi, ”Cartea verde a securitãþii de furnizare, de alimentare cu energieÒ, care a fost propusã ºi apoi adoptatã ca document, ca directivã a Uniunii Europene.

Uniunea Europeanã a devenit în ultimul timp extrem de preocupatã de problemele majore pe care energia le ridicã ºi menþionez câteva dintre acestea:

Ñ alegerea surselor de energie, care pot sã facã parte din interiorul Uniunii Europene sau din exteriorul ei;

Ñ securitatea alimentãrii cu energie, deci problemele ridicate de pericolele întreruperii alimentãrii cu energie; Ñ presiunea exercitatã de protecþia mediului;

Ñ evoluþia preþului petrolului, care a crescut de trei ori în ultima perioadã de timp, ºi funcþionarea pieþei de energie, energia fiind un produs vandabil, o marfã.

În prezent, conform unei analize exhaustive, consumul de energie al Uniunii Europene are un grad de dependenþã de sursele energetice primare externe de 50%. Dacã nu se întreprinde nimic ºi se menþine aceastã politicã energeticã, vreau sã vã spun, deosebit de eficientã comparativ cu alte þãri, gradul de dependenþã al Uniunii Europene în anul 2030 va creºte la 70% ºi acest lucru a fost considerat total inacceptabil. Cu alte cuvinte, gazul care vine, gazele naturale din Federaþia Rusã, petrolul din Orientul Mijlociu ºi alte resurse din Nordul Africii riscã sã transpunã în realitate ceea ce a fost descris plastic cã ”Uniunea Europeanã este un Gulliver în lanþuriÒ.

Ultima luare de cuvânt, domnul senator Matei Vintilã, Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist), ca ºi domnul senator Aureliu Leca.

Domnule preºedinte al Senatului, Doamnelor ºi domnilor invitaþi, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Din prima zi când ne vedem în acest an fac vremelnicã urare de sãnãtate, de fericire, belºug ºi prosperitate pentru tot neamul românesc!

În cele ce urmeazã voi face o micã referire la 24 ianuarie ºi, în continuare, un scurt istoric al vieþii parlamentare în România.

Contemporanii au numit data de 24 ianuarie 1859 ”Ziua cea mare a veacului românescÒ ºi pe bunã dreptate. Unirea principatelor române Muntenia ºi Moldova sub un singur sceptru, cel al lui Alexandru Ioan Cuza, a declanºat procesul modernizãrii societãþii româneºti, al racordãrii la valorile vremii.

În acea zi de 24 ianuarie, un nou stat se alãtura Europei, încercând sã pãºeascã în cadenþa acesteia, sã pulseze în ritmurile în care se miºca bãtrânul continent. Unirea Principatelor a sudat sufleteºte ºi pe românii aflaþi sub dominaþia celor douã puternice imperii ale epocii, este vorba despre Imperiul Habsburgic ºi Þarist, întãrindu-le credinþa cã pentru ei, pentru toþi cei de aceeaºi limbã, de acelaºi sânge, soarele rãsare la Bucureºti.

La 144 ani de la Unire, România poartã încã o bãtãlie în multe privinþe asemãnãtoare cu cea dusã în anii 1856Ñ1859, o bãtãlie menitã sã ne aºeze þara acolo unde îi este locul de drept ºi unde are o legitimitate pe care i-o conferã istoria, poziþia sa geograficã, civilizaþia pe care a fãurit-o.

Parlamentarismul românesc are o vechime de aproape 140 de ani, dar bazele sale au fost mai vechi ºi au apãrut la începutul secolului al XIX-lea, o datã cu primele miºcãri europene de emancipare socialã.

Totuºi, dezvoltarea lor a fost mult frânatã de statutul de state semiindependente al celor douã principate române. A fost nevoie de ample miºcãri populare ºi de mai multe rãzboaie europene pentru ca statele suverane Ñ e vorba de Rusia ºi Turcia Ñ sã permitã reformarea societãþii.

Instituþia Senatului are în România o tradiþie îndelungatã, primul Corp Ponderator din istoria constituþionalã a României fiind înfiinþat prin Statutul dezvoltator al Convenþiei de la Paris din 7Ð19 august 1858, adoptat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza la 3Ð15 iulie 1864.

Domnule senator, dacã ne citiþi toatã cartea stãm aici pânã... Vã rog, sã finalizãm.

## **Domnul Vintilã Matei:**

Termin, sunt gata!

Þinând cont de faptul cã în aceastã sesiune parlamentarã se va lua în dezbatere revizuirea Constituþiei din 1991, fie ca bunul Dumnezeu sã ne dea înþelepciunea sã acþionãm în interesul naþiunii, iar noua Constituþie sã fie la nivelul momentului, sã fie piatra de hotar a unei Românii moderne, integrate definitiv în structurile euroatlantice.

Astãzi România ar trebui ºi trebuie sã poarte încã o bãtãlie în cursul cãreia a convins atât NATO, cât ºi

Uniunea Europeanã cã îºi meritã locul în aceste structuri euroatlantice.

Aºa cum 1859 a fost un an fast pentru români, anul pe care l-am încheiat a adus reuºite decisive pentru România. Þara a fost invitatã sã adere la Organizaþia Nord-Atlanticã ºi s-a stabilit parcursul pe care trebuie sã avanseze pentru a intra la 1 ianuarie 2007 în Uniunea Europeanã.

Primii paºi au fost fãcuþi deja, drumul strãbãtut în continuare nu este uºor, dar neamul nostru ºtie însã prea bine cã nimic din ceea ce a realizat nu a fost obþinut cu uºurinþã, ci cu mari eforturi ºi sacrificii.

În încheiere aº vrea sã vã citez pe Sallustius care spunea: ”Prin unire cresc lucrurile mici, prin dezbinare se prãbuºesc cele mari!Ò Actualitatea celor zise mai sus eu cred cã nu mai trebuie demonstratã.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Da, mulþumim foarte mult.

Stimaþi colegi, am încheiat ºi ultimul punct. Închidem ºedinþa noastrã de astãzi.

Vã mulþumesc pentru prezenþã. Ne vedem în plen joi.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 1/13.II.2003 conþine 20 de pagini.**

Preþul 24.720 lei