Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·25 septembrie 2003
Senatul · MO 111/2003 · 2003-09-25
Aprobarea ordinii de zi ∫i programului de lucru
Not„ pentru exercitarea de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale asupra urm„toarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale: — Legea privind regimul mormintelor ∫i operelor comemorative de r„zboi; — Legea pentru respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 63/1998 privind energia electric„ ∫i termic„; — Legea pentru modificarea ∫i completarea art. 41 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 60/2001 privind achizi˛iile publice; — Legea pentru stabilirea parit„˛ii Óntre dolarul cliring ∫i dolarul S.U.A., cu scopul stingerii obliga˛iilor ce deriv„ din scrisorile de contragaran˛ie, exprimate Ón dolari cliring, pe rela˛ia Republica Islamic„ Iran; — Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 42/2003 privind preluarea de c„tre Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare a crean˛ei statului provenite din executarea garan˛iei emise pentru Ómprumutul extern acordat Societ„˛ii Na˛ionale îŒmbun„t„˛iri Funciare“ — S.A.; — Legea privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 37/2003 pentru prorogarea termenului prev„zut la art. 1 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 155/2002 privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor cantit„˛i de combustibili pentru Societatea Comercial„ de Producere a Energiei Electrice ∫i Termice îTermoelectrica“ — S.A., Societatea Comercial„ îElectrocentrale“ Deva — S.A. ∫i centralele termice ∫i electrice de termoficare aflate Ón administrarea consiliilor jude˛ene ∫i locale; — Legea privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 44/2003 pentru prorogarea termenului prev„zut la art. 4 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 100/2001 privind acumularea
· procedural · adoptat
· other
64 de discursuri
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
A sosit momentul s„ Óncepem ∫edin˛a de ast„zi, 15 septembrie — este crucial, Óntr-adev„r —, ∫edin˛„ condus„ de subsemnatul, asistat de domnii senatori Paul P„curaru ∫i Mihai Ungheanu, ca secretari.
Œn ceea ce prive∫te prezen˛a, sunt anun˛ate, potrivit voturilor, 96 de persoane prezente, dar lipsesc motivat 12 colegi, unii fiind la Guvern, iar al˛ii Ón delega˛ie.
V„ consult dac„ sunte˛i de acord cu ordinea de zi, a∫a cum a fost stabilit„ de ultimul Birou permanent: pentru Ónceput, declara˛ii politice, de la ora 15,30 p‚n„ la ora 17,00, iar la punctul 2, Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri, Óntre orele 17,00 ∫i 18,30.
Dac„ sunte˛i de acord cu ordinea de zi? Pofti˛i, v„ rog.
V„ mul˛umesc.
Ordinea de zi este aprobat„ cu 84 de voturi pentru ∫i un vot Ómpotriv„.
Mul˛umesc.
Œn ceea ce prive∫te programul de lucru, de asemenea, dac„ sunte˛i de acord, de la ora 15,30 p‚n„ la ora 18,30? V„ rog s„ vota˛i.
Programul de lucru pentru ziua de ast„zi s-a aprobat cu 88 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere.
V„ mul˛umesc.
Pentru Ónceput, s„-mi da˛i voie s„ prezint aceast„ not„ pentru exercitarea de c„tre parlamentari a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale.
S-au depus la secretarul general al Senatului urm„toarele legi:
— Legea privind regimul mormintelor ∫i operelor comemorative de r„zboi;
— Legea pentru respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 63/1998 privind energia electric„ ∫i termic„;
— Legea pentru modificarea ∫i completarea art. 41 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 60/2001 privind achizi˛iile publice;
— Legea pentru stabilirea parit„˛ii Óntre dolarul cliring ∫i dolarul S.U.A., cu scopul stingerii obliga˛iilor ce deriv„ din scrisorile de contragaran˛ie, exprimate Ón dolari cliring, pe rela˛ia Republica Islamic„ Iran;
— Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 42/2003 privind preluarea de c„tre Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare a crean˛ei statului provenite din executarea garan˛iei emise pentru Ómprumutul extern acordat Societ„˛ii Na˛ionale îŒmbun„t„˛iri Funciare“ — S.A.;
— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 37/2003 pentru prorogarea termenului prev„zut la art. 1 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 155/2002 privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor cantit„˛i de combustibil pentru Societatea Comercial„ de Producere a Energiei Electrice ∫i Termice îTermoelectrica“ — S.A., Societatea Comercial„ îElectrocentrale“ Deva — S.A. ∫i centralele termice ∫i electrice de termoficare aflate Ón administrarea consiliilor jude˛ene ∫i locale;
— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 44/2003 pentru prorogarea termenului prev„zut la art. 4 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 100/2001 privind acumularea cantit„˛ii de 3 milioane tone c„rbune energetic de c„tre Administra˛ia Na˛ional„ a Rezervelor de Stat Ón anul 2001;
— Legea privind declararea ca municipiu a ora∫ului Beiu∫, jude˛ul Bihor.
Prezenta not„ se aduce la cuno∫tin˛a senatorilor Ón ∫edin˛a plenar„ din 15 septembrie 2003, ceea ce s-a Ónf„ptuit Ón acest moment.
V„ mul˛umesc.
Œn continuare, deschidem declara˛iile politice.
De la P.S.D. nu s-a anun˛at p‚n„ acum nici o interven˛ie, situa˛ie Ón care Ól invit la microfon pe domnul senator Dumitru Codreanu.
Pofti˛i, v„ rog, domnule senator.
Din sal„
#7086Domnul Mircea Mihordea!
Domnul Mihordea este aici? Pofti˛i, domnule Mihordea. M„ scuza˛i! Nu v„ v„zusem c‚nd am Ónceput. Am f„cut-o f„r„ inten˛ie.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 111/25.IX.2003
## **Domnul Mircea Mihordea:**
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Declara˛ia mea politic„ este ca urmare a unui fapt de o gravitate extraordinar„, care a avut loc Ón jurul orelor 2,00—3,00, ast„zi, 15 septembrie 2003, Ón municipiul Baia Mare, Ón cadrul Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor.
Un militar Ón termen a m„cel„rit cu un pistol mitralier„ trei colegi care asigurau paza Arhivelor Statului din municipiul Baia Mare, iar ulterior s-a sinucis.
Faptul c„ militarul era dotat cu cartu∫e de manevr„, iar ulterior, Ón jurul orei 3,00, avea Ón dotare trei Ónc„rc„toare cu 90 de cartu∫e de r„zboi r„m‚ne un semn de Óntrebare pentru cei care, acum, nu ancheteaz„ Ónc„.
Partidul Rom‚nia Mare cere elucidarea acestui caz, care poate periclita integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„ sau Ón NATO, ∫i cere demisia ministrului de interne ∫i a celor abilita˛i s„ cerceteze asemenea cazuri.
A∫adar, nu este primul caz Ón Rom‚nia. Poli˛i∫ti corup˛i, poli˛i∫ti infractori, poli˛i∫ti dezertori ∫i — de ce nu? — mini∫tri destitui˛i.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Œn continuare Ól invit pe domnul senator Romeo Hanganu, Grupul parlamentar P.D.
Pofti˛i, v„ rog, domnule senator.
Domnule pre∫edinte, Stimate ∫i stima˛i colegi,
Declara˛ia politic„ de azi se nume∫te îGuvernul a pus ochii ∫i pe banii de la C.A.R.“.
Œn luna aprilie 2003, Ón Monitorul Oficial nr. 267 din 17 aprilie, era publicat„ Legea nr. 135 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 122 din 1996 privind regimul juridic al caselor de ajutor reciproc ale salaria˛ilor.
Œn calitate de ini˛iator, am lucrat aproape doi ani la acest proiect de lege, l-am transmis de dou„ ori la Guvern ∫i la Consiliul Legislativ. Am ˛inut cont de toate propunerile f„cute ∫i Ón special de cele ale colegilor senatori din Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, pentru al c„ror sprijin efectiv le-am mul˛umit public la momentul respectiv. Cu toate avizele necesare, cu votul unanim al Senatului ∫i al Camerei Deputa˛ilor, legea a fost promulgat„. Ea nu schimba nimic Ón leg„tur„ cu modul de atragere a economiilor la fondurile sociale ale membrilor ∫i nici Ón modul de acordare a Ómprumuturilor, a∫a cum sunt stabilite de statutele proprii ale C.A.R., ci doar le explicita. Ceea ce stabilea, Óns„, Legea nr. 135/2003 era un cadru institu˛ionalizat, un mod de organizare la nivel teritorial ∫i na˛ional ∫i, Ón special, instaurarea activit„˛ii de supraveghere ∫i control al caselor de ajutor reciproc, absolut necesar„ asigur„rii siguran˛ei depunerilor membrilor ∫i evit„rii instrument„rii Legii C.A.R. Ón folosul unor grupuri de interese ce nu au nimic comun cu spiritul de Óntrajutorare al acestui sistem.
Nu m-am g‚ndit nici un moment c„ aceast„ ini˛iativ„ va trezi apetitul Guvernului ∫i al B„ncii Na˛ionale pentru banii de la C.A.R. Astfel, apare Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 74 din 28 august 2003, care desfiin˛eaz„, practic, C.A.R.-urile, iar punerea ei Ón aplicare ar Ónsemna confiscarea economiilor depuse de membri.
Œn toat„ istoria func˛ion„rii, membrii au depus la C.A.R. economii sub form„ de fond social rambursabil,
care au constituit sursa Ómprumuturilor. Ordonan˛a men˛ionat„ vine s„ stabileasc„, ca surs„ pentru fondul respectiv, cotiza˛iile lunare, la care se pot ad„uga taxe, dob‚nzi, dona˛ii, sponsoriz„ri. Este greu de crezut c„ ini˛iatorul nu cunoa∫te faptul c„ o cotiza˛ie, conform dic˛ionarului limbii rom‚ne, îcontribu˛ie b„neasc„ la o cheltuial„ comun„“, ca ∫i taxele, reprezint„ sume depersonalizate din momentul depunerii, ceea ce Ónseamn„ anularea posibilit„˛ii membrilor de a-∫i recupera fondurile sociale proprii.
Dac„ mai ad„ug„m articolul nou introdus, 1[2] alin. (2) — îCasele de ajutor reciproc nu pot atrage depozite de orice natur„ sau fonduri rambursabile dec‚t cele prev„zute la alin. (1).“ —, este clar„ inten˛ia de a bloca func˛ionarea acestui sistem.
De altfel, Ónceputul acestei ac˛iuni este Ónc„ din luna aprilie a acestui an, c‚nd, chiar Ón ziua Ón care ap„rea Legea nr. 135 Ón Monitorul Oficial, viceguvernatorul Bogza, al B„ncii Na˛ionale, Óntr-o declara˛ie de pres„, afirma: îNoua lege va conduce la formarea unor b„nci populare ∫i se vor putea acorda Ómprumuturi ∫i altora dec‚t membrilor C.A.R.“
I-am telefonat domnului Bogza ∫i l-am rugat s„ m„ l„mureasc„ asupra sensului declara˛iei sale, iar r„spunsul a fost dezarmant: îDomnule senator, n-am citit legea p‚n„ acum, dar cu totul Ónt‚mpl„tor acum mi-a sosit ∫i trebuie s„ recunosc c„ legea este bun„, este util„, nu creeaz„ nici un pericol de natura celor despre care vorbeam.“
Iat„ c„ Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 74/2003 are ca motiva˛ie exact acelea∫i idei. Astfel, Ón expunerea de motive, ini˛iatorul Ó∫i sus˛ine ordonan˛a prin dou„ minciuni grosolane: Legea nr. 135 ar permite C.A.R.-urilor acordarea de Ómprumuturi ∫i altor persoane dec‚t propriilor membri.
Este greu de Ón˛eles o at‚t de rea inten˛ie, subliniat„ chiar ∫i de Consiliul Legislativ, deoarece la art. 1[1] al Legii nr. 135 se precizeaz„ expres: îCasele de ajutor reciproc ale salaria˛ilor acord„ Ómprumuturi numai membrilor lor.“
A doua minciun„: îC.A.R.-urile vor putea constitui depozite.“
Nici legea ini˛ial„, Legea nr. 122/1996, nici Legea nr. 135/2003 nu fac nici o referire la depozite ∫i nu creeaz„ nici o condi˛ie pentru Ónfiin˛area de depozite de orice natur„, acestea constituind, bineÓn˛eles, obiectul de activitate al b„ncilor comerciale. Pentru prima dat„ se vorbe∫te de depozite chiar Ón Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 74/2003.
Este mai mult dec‚t regretabil c„ ini˛iatorul Óncearc„ s„-∫i motiveze Óncercarea de a promova anumite interese f„c‚nd apel la cerin˛ele legisla˛iei Uniunii Europene ∫i afirm‚nd: îPrevederile Legii nr. 135/2003 contravin angajamentelor asumate de Rom‚nia Ón negocierile de aderare.“ ™i totul bazat pe cele dou„ neadev„ruri men˛ionate mai sus. Este ∫i motivul pentru care, probabil, legea este semnat„, Ón afar„ de ministrul finan˛elor, ∫i de doamna Puwak.
Ordonan˛a Óncearc„, de asemenea, s„ revin„ la exprimarea îC.A.R.-urile se pot asocia“ , ∫i nu îC.A.R.-urile se asociaz„“.
Dezbaterile pe aceast„ tem„, din Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a Senatului, au conchis c„ exprimarea din Legea nr. 135/2003 nu aduce nici o atingere libert„˛ii de asociere, ci creeaz„ condi˛iile pentru cei care folosesc aceast„ lege s„ se integreze Ón sistemul institu˛ionalizat creat, s„ depun„ bilan˛uri contabile Ón fiecare an ∫i s„ poat„ fi supraveghea˛i ∫i controla˛i Ón condi˛iile legii.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 111/25.IX.2003 Se mai Óncearc„ ∫i o propunere de organizare pe criterii geografice, complet inaplicabile, care ar duce la desfiin˛area caselor de ajutor reciproc din Ónv„˛„m‚nt, din s„n„tate, din C.F.R., a celor din diferite societ„˛i cu sucursale sau cu puncte de lucru Ón teritoriu.
Sigur, se mai pune o problem„ care aminte∫te de ultimele dezbateri care au avut loc Ón Senat, la revizuirea Constitu˛iei. Care este situa˛ia excep˛ional„ care a necesitat emiterea unei ordonan˛e de urgen˛„, mai ales Óntr-un domeniu Ón care Guvernul nu s-a interesat cu nimic Ón decursul ultimilor ani ∫i cu at‚t mai mult cu c‚t a existat Ón urm„ cu 3—4 luni aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ a noastr„, la care Guvernul ∫i-a dat avizul?
Este Ónc„ un exemplu pentru modul Ón care actualul Guvern duce Ón derizoriu rolul ordonan˛elor de urgen˛„.
Este clar c„ suntem Ón fa˛a unui act legislativ al c„rui scop este altul dec‚t cel declarat. Se dore∫te, de fapt, anularea sistemului C.A.R. ∫i atragerea fondurilor la institu˛iile de credit. Un act legislativ construit neprofesionist ∫i care utilizeaz„ neadev„ruri evidente pentru a-∫i motiva apari˛ia.
Stima˛i colegi,
Nu am nici o leg„tur„ personal„ cu casele de ajutor reciproc. De c‚nd am plecat din uzin„ nu mai folosesc aceast„ posibilitate de Ómprumut. Ba, mai mult, dac„ ˛in cont ∫i de faptul c„ so˛ia mea lucreaz„ Óntr-o banc„, ar trebui chiar s„-mi fie indiferent„ situa˛ia C.A.R.-urilor. Ba, din contr„.
Nu doresc, de altfel, s„ fiu nici m„car purt„torul de cuv‚nt sau de mesaj al miilor de membri C.A.R., al zecilor de case de ajutor reciproc, care Ón aceste zile au trimis mii de mesaje Ómpotriva Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 74/2003, la diferite institu˛ii ale statului.
F„r„ a fi patetic, Óns„, v„ spun, cred sincer c„, Óntr-un moment Ón care Ómprumutul la C.A.R. a ajuns ultima solu˛ie pentru familiile nevoia∫e, atunci c‚nd e vorba de o serie de obliga˛ii, chiar curente, atunci c‚nd e vorba de plata Óntre˛inerii, atunci c‚nd e vorba de a-∫i cump„ra rechizite pentru copii, cred c„ acest sistem de Óntrajutorare trebuie sprijinit, ∫i nu desfiin˛at, iar membrii C.A.R. trebuie s„ aib„ siguran˛a depunerilor, mai ales c„ este vorba, Ón majoritate, de depuneri ale persoanelor cu venituri modeste.
BineÓn˛eles, am toat„ Óncrederea Ón dezbaterile ∫i decizia Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i a Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, a∫a cum Ónc„ mai sper Óntr-un moment de Ón˛elepciune a Guvernului, care s„ retrag„ aceast„ ordonan˛„.
Mul˛umesc.
## **Domnul Gheorghe Buzatu:**
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Œmi da˛i voie s„ invit la microfon pe domnul senator Paul P„curaru.
Dac„ ave˛i ceva de comunicat, pofti˛i, v„ rog, la microfon.
V„ rog, pofti˛i, domnule senator.
## **Domnul Nicolae Paul Anton P„curaru:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Este indiscutabil faptul c„ b„t„lia politic„, Ón momentul de fa˛„, se d„ cu prioritate Ón plan social. Chiar ofensiva de ultim„ or„ a P.S.D. arat„ acest lucru. Dincolo de multele programe sociale pe 2002—2003, de Programul na˛ional antis„r„cie, de Planul na˛ional antis„r„cie, chiar interven˛iile domnului premier Adrian N„stase, interven˛iile de ultim„ or„ privind m„surile sociale arat„ c„ Ón aceast„
zon„ avem o adev„rat„ ofensiv„ Ón campania de imagine a P.S.D.
Se vorbe∫te de dublarea pensiilor agricultorilor, de prima de dou„ milioane de lei pentru ˛„rani, de tichetele pentru c„ldur„, se Óncheie recorelarea pensiilor, cre∫te nivelul aloca˛iilor pentru copiii din familiile s„race, se disponibilizeaz„ bani pentru pensii din fondurile ob˛inute din privatizare, pachetul social este aproape inimaginabil Ón momentul de fa˛„.
Totu∫i, am avut o surpriz„, efectiv, o surpriz„, Ón momentul Ón care am avut posibilitatea s„ analizez Ordonan˛a Guvernului nr. 88/2003, cea care prive∫te rectificarea bugetului de asigur„ri sociale de stat pe anul 2003.
Dac„ Ón planul declara˛iilor ∫i al bunelor inten˛ii lucrurile stau minunat, presa chiar a apreciat c„ Guvernul d„ cu banii Ón popula˛ie, c‚nd te duci Ón cifrele din buget, lucrurile arat„ complet diferit.
Afl„m, astfel, din Ordonan˛a nr. 88/2003 c„ veniturile contribu˛iilor de asigur„ri sociale de stat pe anul 2003 Ónregistreaz„ deja un deficit substan˛ial, deci, practic, avem o rectificare de peste 8.237 de miliarde, Ón sensul c„ veniturile scad, deci contribu˛iile de asigur„ri sociale scad Ón Rom‚nia pentru c„, spune tot Guvernul Ón nota sa, asist„m la o reducere a num„rului mediu de salaria˛i cu 61.000 de persoane, pe primele ∫apte luni, avem o reducere a salariului mediu brut cu 342.000 ∫i, Ón fine, sunt necesare ajust„ri pentru gradul de colectare.
A∫a se face c„ Ón momentul de fa˛„ veniturile bugetului de asigur„ri sociale pe 2003 Ónregistreaz„ Ón raportul 2003–2002 un deficit sub rata infla˛iei, deci, practic, el nu mai acoper„ nici m„car rata infla˛iei prognozat„ pentru acest an, 14%, 2003 raportat la 2002 Ónseamn„ doar 111%, evident sub rata infla˛iei.
Contribu˛iile pentru asigur„ri sociale scad cu peste 11.415 miliarde lei. Asta Ónseamn„ c„ avem mai pu˛ini salaria˛i, avem mai pu˛ine locuri de munc„, avem mai pu˛ine venituri la bugetul de stat.
Œn fine, sigur c„ Guvernul depl‚nge ∫i nivelul — dup„ ce s-a l„udat pe toate drumurile cu gradul ridicat de colectare a veniturilor —, afl„ acum, dup„ 7 luni, pentru c„ situa˛ia, proiectul de buget este f„cut dup„ primele 7 luni, c„ are are un nivel foarte sc„zut al Óncas„rilor pe primele 7 luni, ceea ce, efectiv, Ói afecteaz„ veniturile. Œn aceast„ situa˛ie, rectificarea Ónseamn„, evident, o diminuare a veniturilor, o diminuare a cheltuielilor. Nu intru Ón am„nunte.
Aceea∫i situa˛ie o g„sim ∫i Ón ceea ce prive∫te bugetul asigur„rilor de ∫omaj. Sigur c„ aici, plafoanele fiind mai reduse, ca Óncas„ri, situa˛ia nu este departe.
Deci veniturile se diminueaz„ cu 622 miliarde ∫i Guvernul spune sec, îdin acelea∫i cauze pentru care nu se realizeaz„ C.A.S.“, iar cheltuielile se majoreaz„ cu 780 miliarde, adic„ o majorare a cheltuielilor cu 4,7%. Faimosul excedent bugetar la fondul de ∫omaj se reduce cu 64% dup„ primele 7 luni. Sigur c„ el are ∫ansa s„ se anuleze complet ∫i s„ intre ∫i acest buget Ón deficit. Reducerea veniturilor se datoreaz„ diminu„rii contribu˛iei angajatorilor, diminu„rii contribu˛iilor angaja˛ilor, diminu„rii contribu˛iilor individuale, acele 45%.
Sigur c„ nu putem s„ nu r„m‚nem mira˛i de toate aceste lucruri Ón condi˛iile Ón care privim doar declara˛ia de ast„zi a domnului ministru, din care afl„m cu mare pl„cere c„ Ón Rom‚nia se creeaz„ 375.200 de persoane Óncadrate Ón munc„.
Deci, practic, Ón Rom‚nia, ∫i Ón raportul de ˛ar„, ∫i Ón documentele pe care ministerul ∫i Guvernul le avanseaz„, se vorbe∫te prin Planul na˛ional de ocupare de 300.000
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 111/25.IX.2003 de locuri. Iat„ c„ el este dep„∫it, avem acum 325.000 de locuri, dar Rom‚nia intr„ Óntr-un paradox absolut incredibil. Deci locurile de munc„ scad, ∫i ∫omajul scade.
Eu mi-aduc aminte ∫i din lecturile pe care le-am f„cut, ori de c‚te ori locurile de munc„ cresc, ∫omajul scade, ori de c‚te ori ∫omajul cre∫te, Ónseamn„ c„ avem... Dar Rom‚nia tr„ie∫te acest paradox, paradox al fic˛iunii, Ón care Guvernul, practic, dezinformeaz„ de la un cap„t la altul ∫i pune toat„ opinia public„, forurile interna˛ionale Óntr-o indiscutabil„ derut„.
Vom putea Óntreba, cu alte cuvinte, Guvernul: unde sunt cele peste un milion de conven˛ii civile transformate Ón locuri de munc„? ™tim c„ Ón luna martie—aprilie a fost o Óntreag„ dezbatere, o dat„ cu intrarea Ón vigoare a Codului muncii, pe conven˛iile civile, Ón care marea victorie a Ministerului Muncii urma s„ fie transformarea conven˛iilor civile Ón locuri de munc„.
De altfel, lucrurile se limpezesc imediat dac„ Óncerc„m s„ intr„m Ón detaliile acestei probleme.
Rom‚nii au dou„ obsesii Ón momentul de fa˛„: locurile de munc„, ∫omajul, ∫i veniturile sau nivelul de trai.
Œn ceea ce prive∫te locurile de munc„, Rom‚nia, sigur, prin Agen˛ia Na˛ional„ de Ocupare, are un program care prevede, a∫a cum spuneam, 300.000 de locuri de munc„. Dac„ vom citi, de fapt, ce Ónseamn„ Ón acest program locurile de munc„ nou create, vom vedea c„ ele sunt, de fapt, fic˛iuni. Cursuri de calificare, activit„˛i de consultan˛„, activit„˛i de mediere ∫i a∫a mai departe care, toate, de fapt, nu duc Ón locuri de munc„ reale, locuri de munc„ nou create. Sunt diverse ac˛iuni ale agen˛iei, m„suri active, m„suri pasive, prin care agen˛ia, sigur, Ó∫i Óndepline∫te un anumit rol social. Dar a confunda ac˛iunile agen˛iei cu locuri de munc„ nou create este o eroare total„, care nu face altceva dec‚t s„ induc„ Ón eroare.
Am primit, de fapt, ∫i o statistic„ a acestor zile, Ón care agen˛ia anun˛„ cu mare triumf, la nivel na˛ional, c„ are un disponibil de 17.000 de locuri de munc„. Cred c„ ast„zi, prin deschiderea anului ∫colar, Ón˛elegem c„ Ón luna septembrie ∫i absolven˛ii de liceu, ∫i absolven˛ii de Ónv„˛„m‚nt superior urmeaz„ s„ se Óncadreze Ón produc˛ie. ™i ce afl„m din cifrele agen˛iei? C„ doar 0,06% din absolven˛ii de liceu din Rom‚nia, ∫coli profesionale, postliceale ∫i a∫a mai departe au ∫ansa de a g„si un loc de munc„ ∫i c„ doar 0,005% din absolven˛ii de Ónv„˛„m‚nt superior, cei 120.000 de absolven˛i de Ónv„˛„m‚nt superior, au ∫ansa de a g„si un loc de munc„.
Deci, dac„ discut„m Ón termeni reali, sigur c„ un astfel de anun˛ este ridicol Ón raport cu oferta real„ de for˛„ de munc„, cu promo˛iile, cu genera˛iile de absolven˛i.
Tot din campania de imagine a Guvernului afl„m c„ a avut loc o burs„ a locurilor de munc„ Ón zonele disponibilizate, c„ se va organiza o burs„ o locurilor de munc„ pentru absolven˛ii de Ónv„˛„m‚nt superior, dar, repet, agen˛ia, faptic ∫i fizic, nu are alte locuri de munc„ dec‚t cele pe care le anun˛„.
Ceea ce vreau s„ spun, Ón cele din urm„, pe cele dou„ componente majore care reprezint„ grija rom‚nilor, locurile de munc„ ∫i veniturile, este c„ Rom‚nia, din p„cate, dup„ 3 ani de politic„ glorioas„, a reu∫it s„ r„m‚n„ lanterna ro∫ie a ambelor pozi˛ii at‚t Ón ceea ce prive∫te nivelul de trai Ón ˛„rile candidate, c‚t ∫i Ón ceea ce prive∫te ∫omajul ∫i posibilit„˛ile de locuri de munc„.
Opinia noastr„ este c„ Guvernul va trebui s„ Ónceteze imediat o campanie de imagine care nu serve∫te, efectiv, nim„nui ∫i Ón egal„ m„sur„ credem c„ Guvernul trebuie s„ ia Ón serios ∫i propunerile venite din Parlament, pentru c„ multe din propunerile venite din Parlament au fost
propuneri care, Óntr-adev„r, vizeaz„ Ómbun„t„˛irea sistemului de beneficii sociale Ón Rom‚nia, cele contributive sau noncontributive, ∫i c„ at‚ta vreme c‚t Guvernul va ignora to˛i partenerii sociali, c„ se numesc ei patronate, sindicate, partide politice sau Parlament, Guvernul nu va face altceva dec‚t s„ conduc„ ˛ara spre un faliment des„v‚r∫it al politicilor sociale.
Toate aceste lucruri le vom demonstra cu cifre, capitol cu capitol.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Œl invit la microfon pe domnul senator Dumitru Codreanu.
Pofti˛i, v„ rog, domnule senator.
## **Domnul Dumitru Codreanu:**
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Asist„m de 13 ani la ceea ce se nume∫te, Ón mod curent, reforma Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc Ón cadrul tranzi˛iei la economia de pia˛„. Œn fiecare Ónceput de septembrie ne amintim c„ se deschide un nou an ∫colar.
Care este situa˛ia ∫colilor noastre la aceast„ dat„ ne Óntreb„m mai mult sau mai pu˛in retoric ∫i vedem la televizor ori citim Ón pres„ c„ tot mai multe ∫coli sunt Óntr-o situa˛ie deplorabil„ ∫i nu pot fi autorizate s„ func˛ioneze.
A∫a se face c„, la data la care v„ vorbesc, Ón Rom‚nia exist„ 43 de unit„˛i ∫colare care nu au curent electric, 2.100 nu au nici o surs„ de ap„, 7.800 li se asigur„ sursa de ap„ din f‚nt‚ni, 1.700 au pere˛i din chirpici ∫i 147 au pere˛ii din lemn. Mobilierul ∫colar, Ón peste 70% din unit„˛ile ∫colare din Rom‚nia, este Óntr-o stare avansat„ sau medie de degradare, jum„tate din ∫colile existente sunt construite f„r„ respectarea normelor de protec˛ie antiseismic„, 172 de ∫coli sunt acoperite cu ∫indril„, 48 cu stuf, aproape 8.000 de ∫coli din mediul rural nu au grupuri sanitare adecvate ∫i multe, multe alte nereguli.
™i aceast„ stare nu se Ónt‚lne∫te doar la sate, ci ∫i la ora∫e, inclusiv Ón Capital„. Se invoc„ mereu lipsa banilor. S-au f„cut mari Ómprumuturi din str„in„tate, dar afl„m c„, abia construite ori reabilitate, la unele ∫coli noi Óncepe s„ cad„ deja tencuiala sau instala˛iile nu func˛ioneaz„.
Lucrul la altele noi a Ónceput abia Ón iunie. Ca s„ se lucreze la ele cu spor pe timpul de iarn„. Nu-i a∫a c„ este corect? Cei care au organizat licita˛iile nu s-au g‚ndit oare la a∫a ceva?
Genera˛ia mai v‚rstnic„ a prins reforma Ónv„˛„m‚ntului dup„ modelul adus din R„s„rit, modelul moscovit. Acum am schimbat punctul cardinal. Lu„m totul numai din Apus, uit‚nd c„ am avut tradi˛ii ∫i rezultate bune ale ∫colii noastre rom‚ne∫ti, la care s-au format ∫i aproape to˛i cei afla˛i Ón aceast„ sal„ la aceast„ dat„.
Desigur, era necesar„ reforma, dar s„ nu arunc„m totul, inclusiv ceea ce era bun.
M„ Óntreb ∫i v„ Óntreb ∫i pe dumneavoastr„, stima˛i colegi. Dac„ sistemul de Ónv„˛„m‚nt de la noi nu este bun sau nu a fost bun, de ce la olimpiadele ∫colare interna˛ionale, noi, rom‚nii, ∫i vecinii no∫tri din Est iau majoritatea premiilor ∫i mai pu˛in cei din Vest?! Oare e mai performant Ónv„˛„m‚ntul la ei?!
Mul˛i dintre noi, cei afla˛i de fa˛„, suntem fii de ˛„rani, de oameni nevoia∫i. M„ Óntreb ∫i v„ Óntreb ∫i pe dumneavoastr„. Azi, Ón licee ∫i facult„˛i, care mai este ponderea acestei categorii sociale? ™i mai putem vorbi oare de egalitatea ∫anselor?
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 111/25.IX.2003 Organiz„m concursuri na˛ionale, subliniez, na˛ionale, at‚t pentru intrarea la licee ∫i ∫coli de arte ∫i meserii, precum ∫i la bacalaureat, dar avem puzderie de manuale alternative. O afacere gras„ pentru unii de la noi, Ón condi˛iile Ón care acest experiment, Ón Occident, acolo la ei, este contestat ∫i chiar se renun˛„ la el.
™i o ultim„ problem„ pe care o ridic Ón fa˛a dumneavoastr„: ce facem cu ace∫ti tineri? V„d c„ se organizeaz„ Ón mod periodic burse ale locurilor de munc„. Acolo sunt c‚teva sute de oferte, iar num„rul absolven˛ilor de licee ∫i facult„˛i, ∫omeri cu diplom„, sunt cu sutele de mii.
Aceasta este, oare, finalitatea Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc la ora actual„? Acesta este rezultatul neÓntrerupt al reformei? Producerea de ∫omeri cu diplom„?
La Ónceput de an nou ∫colar doresc s„ transmit din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare din Senat tuturor elevilor, studen˛ilor, cadrelor didactice mult succes Ón noul an ∫colar, mult„ s„n„tate ∫i putere de munc„ tuturor celor implica˛i Ón aceast„ nobil„ activitate, Ónv„˛„m‚ntul.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umim, domnule senator.
Domnul senator Radu F. Alexandru, Ón limita timpului cuvenit Partidului Na˛ional Liberal. Pofti˛i, v„ rog.
## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**
V„ mul˛umesc foarte mult. Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i colegi,
La fel ca ∫i cei mai mul˛i dintre dumneavoastr„, la fel ca aproape o ˛ar„ Óntreag„, am urm„rit ∫i eu meciul de pe stadionul din Copenhaga.
Despre ce s-a Ónt‚mplat pe terenul de joc, despre durerosul ∫i nedreptul e∫ec mi se pare a nu mai fi chiar nimic de spus. Consider Óns„ c„ dou„ manifest„ri consumate dup„ terminarea meciului merit„ a fi re˛inute cu deosebit„ aten˛ie.
Se vorbe∫te despre arta de a ∫ti s„ supor˛i povara laurilor sau durerea Ónfr‚ngerii. Se spune c„ noble˛ea unui om este dovedit„, Óntr-un mod dintre cele mai edificatoare, de felul Ón care el ∫tie s„ c‚∫tige sau s„ piard„, cum se spune c„ m„re˛ia unui popor este semnificativ ilustrat„ ∫i de felul Ón care dep„∫e∫te la fel de greu de suportat victoriile sau Ónfr‚ngerile.
Dac„ toate astea sunt adev„rate, ∫i eu cred c„ sunt adev„rate, atunci primul lucru pe care trebuie s„-l re˛inem ca pe un bun dovedit cu prisosin˛„ este felul exemplar Ón care rom‚nii s-au dovedit capabili s„-∫i controleze durerea.
O ˛ar„ Óntreag„ dorea ∫i a∫tepta victoria. Televiziunile au transmis Ónaintea meciului imaginile miilor de oameni preg„ti˛i Ón strad„ pentru marea fiest„. Nu le-a fost dat s„ se bucure de ea. Tensiunea acumulat„ pe parcursul celor 95 de minute, erorile monumentale ale arbitrului, sentimentul insuportabil de frustrare s-ar fi putut metamorfoza instantaneu Óntr-o criz„ de isterie general„.
Nici o violen˛„, nici un act de necivilitate nu a detonat imensa durere care i-a cople∫it pe cet„˛enii Rom‚niei. Nu ∫tiu c‚˛i dintre locuitorii altor ˛„ri care se Ónchin„ la acela∫i zeu, fotbalul, ar fi probat Óntr-o situa˛ie similar„ at‚ta for˛„ moral„ ∫i at‚ta demnitate. Este un fapt pe care Ól omagiez cu toat„ considera˛ia.
Comentariile care au urmat meciurilor au ilustrat din nou c„ putem s„ ne sprijinim pe judecata dreapt„,
echilibrat„ a unor oameni capabili oric‚nd s„ vad„ lucrurile Ón adev„rata lor dimensiune ∫i Ón precisa lor semnifica˛ie, cum, din nou, am surprins u∫urin˛a, lipsa de responsabilitate cu care st„ri umorale necontrolate devin ra˛iunea unor afirma˛ii aiuritoare.
S„ vorbe∫ti despre instinctiva antipatie a unui cet„˛ean din inima Europei occidentale fa˛„ de rom‚ni, despre faptul c„ elve˛ianului parc„ Ói pu˛ea de c‚te ori era silit s„ se apropie de juc„torii rom‚ni, despre ˛iganii de rom‚ni care nu se pot compara cu arienii blonzi ai Nordului, despre na˛ia dezagreabil„ pentru Ónsp„im‚nt„tor de mult„ lume, a pune Ón mintea milioanelor de rom‚ni furio∫i ideea c„ Urs Meier Ónseamn„ Occidentul, Uniunea European„, Bruxelles-ul, integrarea Ónseamn„ a te recunoa∫te victima unor complexe de inferioritate prin nimic motivate ∫i Ón nici un fel acceptate.
Ru∫inea de a fi rom‚n este o sintagm„ ce descalific„ Ón egal„ m„sur„ at‚t pe cel care o roste∫te, c‚t ∫i pe cel care o accept„ ∫i pe care realitatea, de-a lungul anilor, a infirmat-o cu infinite probe.
Nici o alt„ ˛ar„ n-a ie∫it din comunism cu un capital de simpatie egal cu cel al Rom‚niei ∫i toate cre∫terile ∫i descre∫terile cotelor acestei pre˛ioase avu˛ii nu au avut alt„ cauz„ dec‚t izb‚nzile sau e∫ecurile noastre. Este un adev„r pe care trebuie s„ ni-l asum„m cu luciditate ∫i cu Ón˛elepciune.
™i pentru c„ am ajuns la luciditate ∫i Ón˛elepciune, da˛i-mi voie s„ citez o declara˛ie, care, Ón doar c‚teva cuvinte, cuprinde Óntreaga esen˛„ a problemei cu care se confrunt„ azi Rom‚nia: îAcest e∫ec pe plan sportiv trebuie s„ ne Ónt„reasc„ convingerile c„ singura cale de a reu∫i, dincolo de efortul ∫i talentul nostru, este de a ne g„si alia˛i puternici ∫i de a fi Ón mijlocul lor. Doar Ón acest fel ne vom putea ridica din genunchi ∫i vom putea fi trata˛i de la egal la egal de orice na˛iune ∫i de orice for de arbitraj, fie c„ vorbim de fotbal sau de politic„.“
Declara˛ia apar˛ine domnului Adrian N„stase ∫i subscriu Ón totalitate la ea.
Dar, pentru ca astfel de formul„ri s„ nu r„m‚n„ memorabile doar prin frumuse˛ea vorbelor, e timpul, domnilor guvernan˛i, s„ ave˛i de partea voastr„ ∫i faptele, ∫i realitatea.
Nu putem aspira la locul care ni se cuvine Ón clubul select al ˛„rilor democratice, r„m‚n‚nd Ón postura eternilor solicitan˛i.
Nu putem r‚vni s„ fim accepta˛i Ón mijlocul lor c‚t„ vreme trat„m observa˛iile lor ca pe insulte ∫i atacuri perfide Ómpotriva intereselor na˛ionale.
Cine ∫i cum s„ cread„ Ón sinceritatea demersurilor noastre c‚t„ vreme Dan Agathon, secretarul general al partidului de guvern„m‚nt, practicantul unui umor dintre cele mai sordide, Ó∫i permite s„-l trimit„ pe ambasadorul Statelor Unite ale Americii s„ scrie Ón condica de sugestii ∫i reclama˛ii a partidului, c‚t„ vreme Adrian N„stase, prim-ministru ∫i pre∫edinte al partidului de guvern„m‚nt, s„turat s„ ne plimb„m cu corup˛ia Ón gur„, nu-∫i mai aminte∫te de foarte multe scandaluri de corup˛ie, dar nu se d„ Ón l„turi s„ bage m‚na Ón banii publici ∫i s„-∫i tip„reasc„ cartea, c‚t„ vreme Ion Iliescu, pre∫edintele ˛„rii, clameaz„ sus ∫i tare c„ nici un ambasador al nici unei ˛„ri nu vine s„ ne dea nou„ lec˛ii Ón materie de lupt„ Ómpotriva corup˛iei, uit‚nd c„ tocmai corup˛ia a fost ∫i continu„ s„ fie laitmotivul discu˛iilor cu interlocutori ale c„ror birouri sunt fie la Casa Alb„, fie la Bruxelles, fie la Paris, fie la Londra, fie la...
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 111/25.IX.2003 ## Domnule prim-ministru,
Domnilor guvernan˛i,
Nu m-am Óndoit niciodat„ de ∫tiin˛a de carte a multora dintre dumneavoastr„. Cinstea, Óns„, ∫i buna-credin˛„ Ónc„ nu v-a˛i dovedit-o.
Œncerca˛i m„car acum, Ón ceasul al doisprezecelea, s„ o face˛i ∫i ve˛i oferi Rom‚niei premisele victoriilor pe care le merit„, indiferent de terenul pe care joac„.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Œmi da˛i voie s„ invit la microfon pe domnul senator Dumitru Petru Pop.
Pofti˛i, v„ rog.
## **Domnul Dumitru Petru Pop:**
Domnule pre∫edinte, Onorat plen al Senatului Rom‚niei,
Declara˛ia mea politic„ este intitulat„ îDe sagittis Hungarorum elibere nos, Domine“, îFere∫te-ne, Doamne, de s„ge˛ile ungurilor“.
Evenimentele interne ale rela˛iei dintre rom‚ni ∫i unguri Óntre 1990—2003 ne oblig„ la o retrospectiv„. Nu e bine s„ uit„m ceea ce nu e de uitat.
Minoritatea maghiar„ din Rom‚nia are o istorie care Óncepe cu venirea lor din Asia Ón secolul X. Dup„ ocuparea Panoniei Óncep s„ p„trund„ treptat Ón Transilvania, Ón secolele XI—XIII, unde a Óntrebuin˛at metode de teroare cu popula˛ia autohton„ rom‚neasc„, pe care le-au folosit ∫i cu alte popoare europene.
Ca urmare a m„surilor represive contra rom‚nilor au Ónceput ac˛iuni de revolt„ Ómpotriva minoritarilor maghiari, de exemplu la Bob‚lna, Ón 1437, c‚nd au fost omor‚˛i mii de rom‚ni ∫i a luat na∫tere Unio Trium Nationum (maghiari, secui, sa∫i), iar rom‚nii nu au fost recunoscu˛i ca na˛iune.
Datorit„ st„rii de Óng‚mfare ∫i reprim„rii rom‚nilor, apare evenimentul de la Mohaci, din 29 august 1527, c‚nd Ungaria dispare ca subiect de drept interna˛ional, transform‚ndu-se Ón pa∫al‚c turcesc.
Apare Óntre timp Unirea celor trei Principate Rom‚ne sub Mihai Viteazul. Œntre timp, turcii sunt nevoi˛i s„ se retrag„ Ón 1687, c‚nd Transilvania trece sub autoritate habsburgic„.
Totodat„, trebuie remarcat faptul c„ Transilvania nu a f„cut niciodat„ parte din Regatul Maghiar. Cu toate aceste st„ri de fapt, maghiarii nu au Ón˛eles sensul Ón care evoluau na˛ionalit„˛ile, c„ut‚nd s„ blocheze istoria pentru a-∫i men˛ine privilegiile lor ∫i dreptul de a-i asupri pe rom‚ni, care erau majoritari Ón Transilvania ∫i sunt.
Œmpotriva acestor asupriri rom‚nii s-au r„sculat Ón 1784, condu∫i de Horia, Clo∫ca ∫i Cri∫an. Cunoa∫tem cu to˛ii cum au fost tra∫i pe roat„ la Alba Iulia Ón 28 februarie 1785, datorit„ tr„d„rii familiei Trifu. Teroarea a continuat, iar Kossuth scria Ón secolul XIX: îS„-i maghiariz„m pe rom‚ni ∫i pe sa∫i, c„ci altfel ne pr„bu∫im.“ Toate acestea au condus la Revolu˛ia rom‚n„ din 1848, Avram Iancu declar‚nd: îPentru a nu ne pierde graiul nu putem convinge pe tirani doar cu lancea lui Horea.“ Cunoa∫tem urm„rile, au fost uci∫i cu bestialitate peste 40.000 de rom‚ni, arse peste 300 de biserici rom‚ne∫ti.
Œn raport cu st„rile de fapt, rom‚nii din Ardeal au rezistat Ómpotriva maghiarilor asupritori, iar la 1 Decembrie 1918 am realizat Marea Unire de la AlbaIulia, iar la 24 Decembrie 1918 regele Ferdinand a decretat unirea tuturor rom‚nilor Óntr-o Rom‚nie Mare. Dup„ care trupele rom‚ne au salvat Europa Central„ de
forma˛iunile maghiaro-comuniste ale lui Béla Kun, care p‚n„ la capitulare au masacrat mii de rom‚ni.
Voi reda cazul frunta∫ului rom‚n Ion Ciorda∫ ∫i al avocatului Nicolae Bolca∫, care au fost ridica˛i de c„pitanul Verboczi, schingiui˛i, li s-a t„iat nasul, le-au fost sco∫i ochii ∫i Óngropa˛i de vii. Urma∫ al lui Nicolae Bolca∫, Ól avem pe deputatul P.R.M., avocatul Bolca∫.
Cazurile de genocid antirom‚nesc s-au repetat dup„ septembrie 1940, c‚nd a fost invadat Ardealul de Nord, la Ip, Tr„snea, Zal„u, S„rma∫ etc., iar p‚n„ la eliberare, Ón 1944, au fost omor‚˛i peste 300.000 de rom‚ni ∫i evrei. Instinctele barbare s-au transmis, se pare, ∫i la contemporanii no∫tri, care Ón decembrie 1989 i-au schingiuit, le-au scos ochii, le-au t„iat urechile, le-au introdus ∫obolani Ón gur„ concet„˛enilor lor rom‚ni: Coman, Agachi, Ceuchi∫an, Ón Harghita ∫i Covasna. Œn 20 martie 1990, la T‚rgu-Mure∫ au fost uci∫i Frande∫, F„rca∫, Rus, Sand Ionel, nemaivorbind de bietul Mihai Cofariu care a r„mas schilod pe via˛„.
U.D.M.R.-ul, fost MADOSZ, a propagat Ón mass-media european„ ∫i interna˛ional„ marea minciun„ c„ rom‚nii au maltratat un biet maghiar, iar reprezentan˛ii puterii de atunci, F.S.N.-ul, nu a luat nici o m„sur„, mai mult, au fost gra˛ia˛i criminalii, at‚t cei din 1989, c‚t ∫i cei din 1990.
Onorat plen al Senatului Rom‚niei,
Dac„ p‚n„ Ón prezent, Óntr-un timp at‚t de Óndelungat, noi, rom‚nii, am ∫tiut s„ ne ap„r„m graiul ∫i mo∫ia Ómpotriva tuturor metodelor ∫i formelor de sagittis (s„ge˛i) ale maghiarilor, acum, cu sprijinul marii familii a P.S.D. respectiv familiei Trifu, cea care i-a tr„dat pe Horea, Clo∫ca ∫i Cri∫an, le pune la dispozi˛ie s„ge˛i, arcuri, ˛intele ce trebuie atinse ∫i procedurile pentru ca rom‚nii ce nu au pierdut de aproape o mie de ani s„ piard„ acum ∫i aici.
Exemplele fiind multiple, redau doar c‚teva:
— Ómpotriva Constitu˛iei, art. 1, art. 13, Ónscrisuri bilingve Ón tot Ardealul, unde exist„ Ón propor˛ie semnificativ„ popula˛ie maghiar„. Conform ordonan˛elor de urgen˛„, Ón concep˛ia P.S.D. îsemnificativ“ Ónseamn„ 20% ∫i cheltuindu-se mii de miliarde de lei, iar Ón jude˛ul Mure∫, sumele cheltuite s-au Ónregistrat la buget la capitolul îCheltuieli pentru siguran˛a circula˛iei“;
— introducerea de urgen˛„ Ón proiectul de modificare a Constitu˛iei ca limba maghiar„ s„ fie utilizat„ Ón administra˛ie ∫i justi˛ie, nemaiput‚nd a∫tepta dou„ luni p‚n„ la apari˛ia proiectului Constitu˛iei europene, iar p‚n„ la finalizare, prin referendum, cheltuindu-se din banii publici mii de miliarde de lei. La fel, s-au cheltuit sume importante pentru aparatur„ de traducere, consilierii U.D.M.R., viceprimarii, primarii, func˛ionarii vorbind maghiara, iar personalul rom‚n ascult‚nd cu c„∫tile la ureche;
— la Covasna ∫i Harghita, arborarea drapelului Ungariei;
— Ón acelea∫i jude˛e ∫i pentru mijloacele de transport cu trac˛iune animal„ s-a dispus s„ aib„ t„bli˛e Ón limba maghiar„;
— la fel, Ónscrisuri îAici Hungaria mare“, culmea fiind Ón municipiul T‚rgu-Mure∫, unde pe Palatul Culturii s-a inscrip˛ionat îKulturapalata“, iar deasupra Ónscris îHungaria“;
— alungarea elevilor rom‚ni de la Liceul zis îBolyai Farkas“;
— la intrarea Ón sediul Prefecturii, pe peretele din st‚nga, Ón cadrul sculptat Ón marmur„, unde Ón anul 1923 a fost pus„ placa cu regele Ferdinand al Rom‚niei, prefectul Ovidiul Natea ∫i U.D.M.R.-ul au instalat portretul
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 111/25.IX.2003 fostului primar maghiar Bernádi, la fel, inscrip˛ii cu con˛inut murdar pe monumentele cu simbolul latinit„˛ii, de exemplu îSzopik az oláh“;
— la Jigodin, Miercurea-Ciuc, distrugerea cet„˛ii dacice, Ón schimb, la Arad, ridicarea statuii celor 13 criminali de la 1848, nemaivorbind de criminalul Wass;
— coroanele depuse de U.D.M.R. la comemor„ri cu panglic„ ro∫u, alb ∫i verde, iar la 1 Decembrie, de Ziua Na˛ional„ a Rom‚niei, panglica neagr„.
Domnilor de la guvernare,
Din punct de vedere economic, Ardealul l-a˛i dat minorit„˛ii maghiare prin acordare de terenuri, p„duri, cl„diri etc., nemaivorbind de sta˛iunea Sovata, care prin acte frauduloase s-a acordat de Guvern, aproape pe gratis, Budapestei, cu toate c„ exist„ hot„r‚re definitiv„ a Cur˛ii Supreme de Justi˛ie prin care anuleaz„ actul de privatizare.
Acum ce mai urmeaz„? Ca printr-o ordonan˛„ de urgen˛„ ∫i protocolul P.S.D.-U.D.M.R., caz concret, proiectul Constitu˛iei, s„ ne vinde˛i graiul? Dar nu ve˛i reu∫i.
De sagittis Hungarorum et P.S.D. elibere nos, Domine.
Œn Óncheiere, voi reda cele scrise Ón îTribune des Nations“ nr. 44/22-29 octombrie 1944 de marele jurnalist, istoric, sociolog Milton Lehrer, care spune: îŒn Europa de m‚ine, guvernat„ de principiile democra˛iei sincere ∫i integrale, aportul Ungariei la barbaria continentului nostru nu va trebui uitat ∫i, desigur, nu va fi uitat niciodat„.“
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umim, domnule senator.
Invit la microfon pe domnul senator Nicolae-Vlad Popa.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul. Pofti˛i, domnule senator.
## **Domnul Nicolae-Vlad Popa:**
Constat„m c„ pr„pastia dintre propaganda f„cut„ de primul-ministru privind sistemul educa˛iei na˛ionale ∫i realitatea de zi cu zi se ad‚nce∫te neÓncetat.
Suntem datori, Ón fa˛a acestor laude nejustificate, s„ tragem semnalul de alarm„ asupra unor probleme de gravitate deosebit„, pe care guvernan˛ii no∫tri par s„ le fi uitat.
Subfinan˛area cronic„ a sistemului de Ónv„˛„m‚nt, salariile profesorilor ∫i Ónv„˛„torilor se afl„ mult sub importan˛a social„ a profesiei lor. Logistica este Ón mare parte dep„∫it„, iar condi˛iile de exercitare a profesiei ∫i, deopotriv„, cele de Ónv„˛are pentru elevi, Ón special asigurarea c„ldurii Ón timpul iernii, sunt total nesatisf„c„toare.
Politizarea excesiv„ a sistemului de Ónv„˛„m‚nt dup„ anul 2000 a condus la sc„derea nivelului de management Ón ∫coli. Astfel, s-a ajuns la situa˛ia absurd„ Ón care, la ora actual„, fiecare director de ∫coal„ trebuie s„ jure credin˛„ partidului-stat. Nu se face nici o numire Ón func˛ie dec‚t dup„ ce un Mischie sau Opri∫an Ó∫i dau acordul.
Continu„ afacerile necurate pentru clientela de partid din bani publici. Œn spatele s„r„ciei declarate, se c‚∫tig„ sume mari de c„tre firmele de partid pentru rechizite, manuale, Ón investi˛ii imobiliare ∫i mobiliare — vezi calculatoarele —, trecute printr-un filtru politic. P‚n„ ∫i ac˛iunea îcornul ∫i laptele“ scurge c„tre partidul-stat sume importante.
Pe de alt„ parte, labilitatea legisla˛iei ∫i a reglement„rilor ministeriale produce nesiguran˛„ at‚t elevilor, c‚t ∫i profesorilor, conduc‚nd inevitabil la rezultate slabe. Lipsa de respect fa˛„ de profesori, obliga˛i s„ a∫tepte
nop˛i Ón ∫ir rezultatele reparti˛iilor pentru posturi la care sunt Óndrept„˛i˛i, c‚t ∫i fa˛„ de elevi, trata˛i ca o turm„, acestea sunt adev„ratele aspecte care domin„ via˛a ∫colii rom‚ne∫ti sub guvernarea P.S.D. Aceasta este fa˛a real„ a Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc care face ca Óncrederea Ón sistem s„ scad„, iar copiii no∫tri s„ ia calea str„in„t„˛ii. Dac„ nu vom avea t„ria s„ nu ne mai min˛im ∫i nu vom avea curajul s„ recunoa∫tem tristul adev„r, ne vom Óndrepta cu siguran˛„ Óntr-o direc˛ie gre∫it„, ∫i Ón nici un caz spre integrarea european„.
Œn numele Grupului parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal din Senat solicit„m Guvernului ∫i Ministerului Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului mai multe fapte ∫i mai pu˛in„ retoric„ demagogic„.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Invit acum la microfon pe domnul senator Nicolae Iorga.
## **Domnul Nicolae Marian Iorga:**
Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Sunt nevoit s„ v„ anun˛ c„ o uria∫„ fraud„ este pe cale s„ se finalizeze, aproximativ 300.000.000 dolari risc‚nd s„ fie fura˛i din proprietatea public„ a statului. Dar despre ce este vorba?
Œn perioada mai—iunie 2000 conducerea Universit„˛ii de ™tiin˛e Agricole ∫i Medicin„ Veterinar„, reprezentat„ de profesorul Alecu, semna un contract de asociere Ón participa˛iune cu Societatea Comercial„ UTT — S.R.L., societate apar˛in‚nd domnului Puiu Popovici, scopul nedeclarat fiind acapararea a nu mai pu˛in de 230 hectare de teren. Contractul a fost semnat f„r„ a se respecta prevederile Legii nr. 213/1998 privind utilizarea privat„ a domeniului public, care Ón art. 15 prevede expres c„ acest lucru nu se poate face dec‚t prin licita˛ie public„. Conform prevederilor art. 14 din aceea∫i lege, contractul trebuia s„ cuprind„ clauze de natur„ a asigura exploatarea bunului potrivit specificului acestuia, respectiv Ónv„˛„m‚nt, cercetare, producere de s„m‚n˛„ ∫i a∫a mai departe.
Ulterior, prin manevre ilegale ∫i acte adi˛ionale, la nesf‚r∫it, la contractul de asociere, ia na∫tere o societate pe ac˛iuni denumit„ îB„neasa Investment“ — S.A., ai c„rei ac˛ionari sunt: B„jenaru Andrei Mihai, 0,02%, Neagu Olimpia, 0,02%, Sandolache Florina, 0,02%, îGeneral Logistic Corporations U.S.A.“, 0,04%, îInternational Bussines Trading Corporations Limited“, 50,11% ∫i, aten˛ie, Universitatea de ™tiin˛e Agronomice doar 49,88%. Societatea are un capital social de 1.414.680 dolari ∫i este constituit„ ilegal pentru c„ dona˛ia efectuat„ de prin˛esa de Montes, cele 100 de hectare pentru Ónv„˛„m‚ntul superior agricol, a avut ca scop instruirea pe aceste terenuri a studen˛ilor de la universitatea de profil, iar Legea nr. 2.746 din 31.07.1929 prevede c„ terenul nu poate fi Ónstr„inat nici Ón totalitate, nici Ón parte, indiferent de destina˛ie. De altfel, titlul de proprietate pe care fostul Institut Agronomic Ól de˛ine, conform Hot„r‚rii Guvernului nr. 834/1991, este ilegal, deoarece aceast„ lege se aplic„ doar societ„˛ilor comerciale ∫i terenurilor aferente construc˛iilor pentru societ„˛ile comerciale, nicidecum pentru cele 230 hectare de teren agricol.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 111/25.IX.2003 Œn aceast„ situa˛ie, doamnelor ∫i domnilor senatori, Ón numele Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, solicit sesizarea organelor Cur˛ii de Conturi ∫i a Parchetului Na˛ional Anticorup˛ie, a∫a cum ∫i eu, Ón calitate de pre∫edinte al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor din Senatul Rom‚niei, voi dispune efectuarea unei anchete care s„ l„mureasc„ toate aspectele legate de aceast„ afacere. Iar pentru a nu fi acuzat, eventual, de partizanat politic, Ói voi chema la audiere Ón fa˛a comisiei pe profesorul Alecu ∫i pe patronul Puiu Popovici, pentru a ne da explica˛ii.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Domnul senator Gheorghe Acatrinei, pofti˛i, v„ rog.
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,
## Onorat Senat,
Agricultura rom‚neasc„ ia calea unei periculoase degringolade, s„tenii au Ónceput s„ abandoneze terenurile, iar conducerea Executivului central amenin˛„ c„ va confisca suprafe˛ele nelucrate. Involu˛ia continu„ a situa˛iei din agricultur„ are la origine desfiin˛area fostelor forme asociative de lucrare a p„m‚ntului, precum ∫i lipsa de sprijin pentru reÓnfiin˛area acestora. Relevant„ este ∫i recenta hot„r‚re a Guvernului de a acorda 2.000.000 lei pentru fiecare hectar lucrat, exceptate de la acest ajutor fiind asocia˛iile ∫i societ„˛ile agricole. Aceast„ m„sur„ a f„cut ca mul˛i dintre ˛„rani s„ se retrag„ din acestea prefer‚nd s„ a∫tepte s„ Óncaseze banii promi∫i, care, de altfel, vin doar ca o pic„tur„ de ap„ Óntr-un ocean. Œn fapt, de la asocia˛ii s-au acordat cantit„˛i de produse total insuficiente, mai ales Ón condi˛iile unui an agricol prost, precum anul acesta, ceea ce nu a cointeresat pe ˛„rani s„ se Ónscrie Ón asocia˛ii.
Toate promisiunile pesediste s-au soldat cu e∫ecuri evidente. Œn campania electoral„, partidul de guvern„m‚nt promitea ˛„ranilor marea cu sarea. Programul de ma∫ini agricole subven˛ionate a c„zut, scandalurile fiind caracteristice, mai ales dup„ ce Guvernul nu a reu∫it s„-∫i onoreze obliga˛iile c„tre societ„˛ile furnizoare. Mai mult, printre cump„r„tori nu s-au g„sit agricultori individuali, cei mai mul˛i fiind clien˛ii politici ai P.S.D.-ului. ™i aceasta pentru c„ cei care Óntr-adev„r sunt talpa ˛„rii nu aveau de unde s„ scoat„ 45% din valoarea ma∫inilor. Ulterior a urmat t„mb„l„ul cu milionul la hectar, birocra˛ia din Rom‚nia f„c‚ndu-i pe mul˛i s„ se lase p„guba∫i. Œn aceste condi˛ii disperate, P.S.D.-ul toarn„ gaz pe foc, venind cu propunerea introducerii impozitului pe terenul agricol. M„sura nu va avea ca rezultat dec‚t continuarea tendin˛ei de renun˛are la p„m‚nt, c„ s„tenii abia mai pot s„ ˛in„ un animal pe l‚ng„ cas„ ca s„ nu fie sili˛i s„ dea copiilor lapte european de la cutie, carne de vac„ nebun„ sau pulpe americane cu chimicale. Pentru guvernan˛i este deja prea mult.
Conducerea Ministerului Agriculturii, care nu are nici o leg„tur„ cu realitatea, uit„ c„ fermierii europeni beneficiaz„ de sprijin financiar prin subven˛ii ce ajung p‚n„ la 50% din valoarea produc˛iei. La noi, din lips„ de bani, se ar„ cu plugul cu boi, cu vaci, cu m„gari, iar gr‚ul se secer„ sau se cose∫te ca Ón anii de mult apu∫i.
Proprietarii de terenuri nu dispun nici m„car de mijloacele financiare necesare activit„˛ii curente. A∫a c„ despre investi˛ii nici nu se poate vorbi. La toate acestea
se mai adaug„ ∫i al˛i factori, precum blocarea accesului la credite bancare, dob‚nzile ridicate, lipsa canalelor de aprovizionare ∫i comercializare, practicarea unei agriculturi de sf‚r∫it de s„pt„m‚n„ ∫i lipsa cuno∫tin˛elor de conducere a problemelor agrare ∫i economice din agricultur„.
Liberalizarea importurilor la produsele agricole, coroborat„ cu protec˛ia de c„tre ˛„rile exportatoare a propriilor pie˛e, cu lipsa competitivit„˛ii produselor rom‚ne∫ti ∫i a sus˛inerii la export, duc la falimentarea produc„torilor interni.
Partidul Rom‚nia Mare sus˛ine c„ integrarea Ón Uniunea European„ presupune cre∫terea dimensiunilor ∫i a eficien˛ei exploata˛iilor agricole, asisten˛„ financiar„, organizarea serviciilor pentru agricultur„, instruirea agricultorilor Ón conducerea agriculturii ∫i a problemelor financiare din acest sector, accesul la informa˛ii de pia˛„, Ónfiin˛area de unit„˛i moderne de prelucrare, lucruri despre care Ón Rom‚nia, deocamdat„, abia se poate vorbi.
Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,
Œn aceste condi˛ii, consider c„ este necesar ca Guvernul s„ mediteze atent la ceea ce a fost baza material„ ∫i corpul de speciali∫ti agricoli de dinainte de 1989, oameni cu experien˛„ care au pus um„rul la Ómbun„t„˛irea vie˛ii la sate.
Primul-ministru, domnul Adrian N„stase, trebuie s„ fac„ un pas hot„r‚tor pentru dezvoltarea agriculturii, iar pentru aceasta s„ se impun„ demiterea Óntregii echipe a conducerii Ministerului Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului, care fr‚neaz„ progresul Ón agricultur„. Œn locul acestora trebuie pu∫i oameni preg„ti˛i, care prin calit„˛ile lor de speciali∫ti vor fi capabili s„ reorganizeze Óntreaga agricultur„ sub toate aspectele. ™i aceasta, pentru c„ pe l‚ng„ turism ∫i cercetare, dup„ p„rerea mea, agricultura este una dintre solu˛iile cele mai viabile de a scoate ˛ara din impasul economic Ón care se afl„.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule senator. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Œn cadrul ultimei declara˛ii politice, Ón limita minutului care a mai r„mas pentru Grupul parlamentar P.N.L., invit la microfon pe domnul senator Iustian Mircea. V„ rog, domnule senator.
## **Domnul Mircea Teodor Iustian:**
## Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Œn urm„ cu dou„ zile am intrat Ón posesia unei adrese transmise de Prefectur„ c„tre toate prim„riile, urm‚nd ca aceasta s„ o transmit„ tuturor ∫colilor de pe raza localit„˛ii. Prefecturile se conformeaz„ unei adrese nr. 4.745/11.09.2003, primit„ din partea Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor. Adresa spune laconic: îV„ transmitem al„turat mesajul domnului Adrian N„stase, prim-ministru al Rom‚niei, cu ocazia deschiderii noului an ∫colar. Mesajul va fi prezentat Ón cadrul principalelor manifest„ri ce se vor organiza Ón ziua de 15 septembrie 2003.“ Mesajul este anexat.
Am citit adresa, am citit mesajul ∫i am avut senza˛ia de _déjà vu._ Marele conduc„tor cu fiecare ocazie trebuie s„ fie, s„ intre Ón aten˛ia ∫i intimitatea fiec„rui cet„˛ean al ˛„rii pe care o conduce de trei ani, inclusiv a copiilor de 6 ani, care p„∫esc pentru prima oar„ pragul ∫colii. Ei trebuie s„ ∫tie cine le poart„ de grij„. Ei trebuie s„ ∫tie cine a adus cornul ∫i laptele Ón ∫coli, pentru a nu r„m‚ne subnutri˛i ∫i rahitici, pentru c„ p„rin˛ii lor au
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 111/25.IX.2003 DUP√ PAUZ√
r„mas s„raci. Mesajul trebuie s„ ajung„ Ón fiecare s„tuc. Mai marele nostru trebuie s„ fie Ón mintea fiec„ruia, indiferent de v‚rst„, el este omniprezent. Mai marele nostru te vede ∫i trebuie v„zut, te aude ∫i trebuie auzit.
La citirea adresei, g‚ndul m-a dus aproape instantaneu la o carte citit„ cu mul˛i ani Ón urm„: î1984“, de George Orwell, pentru c„ ceva din fic˛iunea lui Orwell a intrat Ón realitatea noastr„ cotidian„. Am crezut c„ memoria m„ Ón∫al„. Am c„utat cartea Ón bibliotec„ ∫i am Ónceput s„ o recitesc. Œnc„ de la primele pagini am v„zut c„ asocierea f„cut„ nu a fost Ónt‚mpl„toare. Fic˛iunea se insinueaz„ Ón realitate, teleecranul din roman este ecranul televizorului din casele noastre, ministerul adev„rului este cel al informa˛iei ∫i are ramifica˛ii Ón alte institu˛ii, precum Institutul de Statistic„, lozincile din roman, inscrip˛ionate peste tot, Ó∫i au corespondent Ón realitatea noastr„. Astfel, parafraz‚nd acele lozinci: îR„zboiul este pace.“, îLibertatea este robie.“, îIgnoran˛a este for˛„.“, intr„m Ón realitatea anului 2003 Ón care, indubitabil, ho˛ia este competi˛ie, propaganda este informa˛ie, iar guvernarea N„stase este progres. BineÓn˛eles, guvernarea N„stase este progres dac„ Ón jur de 50% din ∫coli nu au ob˛inut autoriza˛ia de func˛ionare, dac„ Ón ∫coli nu s-au terminat repara˛iile, dac„ reparti˛ia profesorilor a reprezentat o brambureal„.
Indiferent de mesajele pe care le-ar transmite primministrul, dubla g‚ndire ∫i-o vor Ónsu∫i, poate, doar activi∫tii s„i, pentru c„, a∫a cum medita personajul romanului î1984“, Winston Smith, este destul s„ prive∫ti Ón jur ca s„-˛i dai seama c„ realitatea nu seam„n„ nici pe departe cu minciunile ce curg g‚rl„ din teleecrane, nici cu idealurile la care aspir„ partidul.
Ast„zi au participat reprezentan˛i ai Guvernului ∫i prefecturilor la deschiderea ∫colilor. Marea lor majoritate au fost la ∫coli noi, la ∫coli care au fost recondi˛ionate, reconstruite cu fonduri de la Banca Mondial„. Mesajul a fost citit de directori Ón ∫colile d„r„p„nate de la ˛ar„. Imagina˛i-v„, v„ rog, careul de profesori ∫i de elevi care au ascultat acest mesaj.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
La capitolul Óntreb„ri, care va urma, s-au anun˛at domnii senatori Gheorghe Hoha, Corin Penciuc ∫i Paul P„curaru.
La interpel„ri s-au anun˛at domnii Dumitru Petru Pop, Gheorghe Acatrinei, Nicolae P„tru, Nicolae-Vlad Popa, Iustian Mircea Teodor, Radu F. Alexandru ∫i Paul P„curaru.
Din partea Guvernului vor veni pentru a r„spunde Óntreb„rilor ∫i interpel„rilor domnul secretar de stat Mircea Alexandru, doamna secretar de stat Cristina Tarcea ∫i domnul secretar de stat Radu Damian. Domniile lor vor r„spunde la Óntreb„rile ∫i interpel„rile adresate de domnii senatori Valentin Dinescu, Gheorghe Buzatu, Valentin Dinescu, Dumitru Codreanu ∫i doamna senator Maria Petre. Deoarece Domniile lor nu au venit, facem o pauz„ p‚n„ la ora 17,00.
Pentru Ónceput vreau s„ anun˛ pe domnii ∫i doamnele secretari de stat urm„toarea modificare: domnul senator Valentin Dinescu prefer„ ca Ón locul r„spunsului oral s„ primeasc„ unul scris. Doamna senator Maria Petre a ob˛inut am‚nare, iar domnul senator Iuliu P„curariu nu este prezent.
Œn acest caz, numai domnii secretari de stat Mircea Alexandru ∫i Radu Damian vor avea de r„spuns la Óntreb„ri.
Vom asculta pe domnii senatori care vor adresa Óntreb„ri.
Domnul senator Nicolae Iorga. Pofti˛i la microfon, v„ rog.
Domnule pre∫edinte,
Am o Óntrebare pentru domnul prim-ministru Adrian N„stase.
Cum sunt senator de Bra∫ov ∫i cum azi-diminea˛„, Ón momentul Ón care, dup„ ce am participat la deschiderea anului ∫colar, ca toat„ lumea, am plecat spre Bucure∫ti, Ón fa˛a prefecturii erau circa 100 de persoane din industria chimic„, respectiv de la combinatele Victoria ∫i F„g„ra∫, care protestau pentru scumpirea gazului metan. Cum ∫tiu din pres„ c„ aceste proteste se vor extinde la nivel na˛ional Ól rog pe domnul prim-ministru s„ Ómi comunice ce m„suri inten˛ioneaz„ s„ ia pentru reglementarea ∫i dezamorsarea acestei situa˛ii care nu folose∫te nim„nui.
A doua Óntrebare este adresat„ domnului ministru al finan˛elor, domnul Mihai T„n„sescu, ∫i este legat„ tot de Societatea îHidromecanica“ din Bra∫ov.
Doresc s„ mi ce comunice care este situa˛ia la zi a acestei societ„˛i Ón materie de datorii fa˛„ de stat, at‚ta timp c‚t termenul pe care mi l-a dat Óntr-un r„spuns anterior, 14 august, a expirat de mult.
Pentru ambele Óntreb„ri solicit r„spuns scris. V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule senator. Domnul senator Dumitru Codreanu.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntrebarea mea este adresat„ domnului ministru Ioan Rus, ministrul administra˛iei publice ∫i internelor.
Domnule ministru,
Cum este posibil ca un militar Ón termen, de la unitatea de pompieri din Boto∫ani, care Ón timpul unui antrenament de preg„tire are o ruptur„ de menisc, operat apoi la Spitalul Militar Ia∫i, reÓntors la unitatea din Boto∫ani, este trimis acas„ ca fiind inapt de a-∫i continua serviciul militar?!
Oare, dac„ accidentul s-a produs Ón timpul serviciului militar, Ministerul de Interne nu are nici o responsabilitate?!
Considera˛i c„ medicii din comisiile de recrutare Ó∫i fac datoria trimi˛‚nd Ón unit„˛i recru˛i care, dup„ spusele comandantului unit„˛ii din Boto∫ani, îacesta a venit bolnav de acas„“?!
Œn spe˛„, este vorba de copilul unui ˛„ran din comuna H„ne∫ti, jude˛ul Boto∫ani, Hru∫c„ Gabriel, care acum umbl„ sprijinit Óntr-o c‚rj„ pe l‚ng„ st‚na tat„lui s„u. Solicit r„spuns scris ∫i oral.
PAUZ√
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 111/25.IX.2003
Doamna senator Maria Ciocan are de adresat dou„ Óntreb„ri.
V„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntrebarea mea este adresat„ domnului ministru Marian S‚rbu, ministrul muncii ∫i solidarit„˛ii sociale.
Modific„rile art. 20 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 26/1997, efectuate Ón aprilie 2003, privind protec˛ia copilului aflat Ón dificultate, intr‚nd Ón vigoare Ón luna mai 2003, nu sunt puse Ón aplicare nici p‚n„ la aceast„ dat„.
La patru luni de la intrarea Ón vigoare a ordonan˛ei, copiii afla˛i Ón plasament, c‚t ∫i asisten˛ii maternali nu au primit nimic din ceea ce prevede aceast„ lege.
Œntrebarea este c‚nd ∫i cum va putea beneficia aceast„ categorie de popula˛ie de drepturile prev„zute Ón aceast„ lege.
Solicit r„spuns scris.
Cea de a doua Óntrebare este adresat„ domnului ministru Ilie S‚rbu, ministrul agriculturii, p„durilor, apelor ∫i mediului.
Medicii veterinari din jude˛ul Maramure∫ sunt nemul˛umi˛i de faptul c„ Ministerul Agriculturii nu le-a mai achitat de cel pu˛in cinci luni de zile manopera ∫i celelalte cheltuieli f„cute pentru ac˛iunile sanitar-veterinare suportate din bugetul de stat.
Conform conven˛iei Óncheiate Óntre Guvern ∫i Colegiul Medicilor, plata serviciilor efectuate de medicii veterinari trebuia f„cut„ Ón 70 de zile.
Œntrebarea este c‚nd se vor achita restan˛ele c„tre medicii veterinari, pentru ca ace∫tia s„ nu fie obliga˛i s„-∫i Óntrerup„ activitatea din cauza lipsei de fonduri. Solicit r„spuns scris.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, doamna senator.
Cu scuzele de rigoare, c„ nu v-am v„zut, invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Hoha.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Œntrebarea mea este adresat„ domnului ministru secretar de stat Iulian Iancu.
Pentru ora∫ul Hu∫i a fost aprobat prin Hot„r‚rea de Guvern nr. 440/1996 obiectivul îAlimentarea cu gaze naturale a municipiului Hu∫i, jude˛ul Vaslui“.
Din 1996 ∫i p‚n„ Ón anul 2002 s-a realizat mai pu˛in de 10% din valoarea total„ a lucr„rilor de investi˛ii. Œn urma interven˛iei parlamentarilor P.S.D. din jude˛ul Vaslui, Ministerul Industriei ∫i Resurselor a g„sit cea mai recent„ form„ de continuare a lucr„rilor, astfel c„ p‚n„ la finele lunii septembrie se pot definitiva investi˛iile la conducta de Ónalt„ presiune pe o lungime de 27 kilometri, conducta de medie presiune pe o lungime de 6,8 kilometri, Ón general, leg„tura de la Crasna la Hu∫i.
Prin proiect s-a preconizat a fi deservit„ o popula˛ie de peste 35.000 de locuitori, 5.000 de apartamente, 4.000 locuin˛e, 52 de obiective social-culturale.
P‚n„ Ón acest moment nu se ∫tie nimic precis despre re˛eaua de distribu˛ie, preconizat„ a se realiza pe o lungime de 87 kilometri.
Nelini∫tea locuitorilor ora∫ului Hu∫i const„ Ón faptul c„, de∫i gazul metan va ajunge la por˛ile ora∫ului cred c„ Ón
luna noiembrie, de utilizarea acestuia nu vor putea beneficia Ón iarna care urmeaz„.
G‚ndurile cet„˛enilor se Óndreapt„ Ón propor˛ie de 50% spre debran∫are, 50% s„ mai spere.
V„ rug„m, domnule ministru secretar de stat, s„ preciza˛i modul Ón care Guvernul, respectiv Ministerul Industriei ∫i Resurselor, are inten˛ia de a solu˛iona problema prezentat„.
Solicit r„spuns scris.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Invit la microfon pe domnul senator Paul P„curaru. Ave˛i dou„ Óntreb„ri, domnule senator.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Prima Óntrebare este adresat„ domnului ministru Ilie S‚rbu, Ministerul Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului.
Conform Programului de guvernare, P.S.D. s-a angajat s„ Ómp„dureasc„ 100.000 de hectare Ón afara fondului forestier. V„ rug„m s„ ne informa˛i ce s-a realizat din acest obiectiv pe anii 2001, 2002 ∫i 2003.
Œn acest an s-a observat c„ Ón zonele montane, ziua ∫i mai ales noaptea, zeci de c„ru˛e ∫i ma∫ini scot din p„duri trunchiuri de arbori. De asemenea, pot fi Ónt‚lni˛i Óntreprinz„tori care prelucreaz„ lemnul la orice pas, rumegu∫ul provenit de la ace∫tia fiind aruncat Ón ape sau Ón locuri necontrolate.
Ne˛in‚nd seama de faptul c„ fondul forestier a fost grav afectat de incendii ∫i Ón acest an, mul˛i amatori ∫i-au construit totu∫i vile pe aceste terenuri, Ónc„lc‚nd prevederile Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 54/2003 privind interzicerea realiz„rii de cl„diri pe suprafe˛ele din fondul forestier na˛ional afectate de incendii.
Œn acest context, v„ rug„m, domnule ministru, s„ ne informa˛i care a fost suprafa˛a defri∫at„ Ón Rom‚nia Ón ultimii trei ani.
Care a fost suprafa˛a de p„dure afectat„ de incendii anul acesta?
Cum se aplic„ Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 54/2003 ∫i c‚te contraven˛ii au fost semnalate? Care sunt m„surile luate pentru stoparea t„ierilor ilegale din p„duri?
Solicit r„spuns scris ∫i electronic.
Cea de a doua Óntrebare este adresat„ domnului secretar de stat Ion Cindrea, pre∫edintele Agen˛iei Na˛ionale pentru Ocuparea For˛ei de Munc„.
V„ rug„m s„ ne informa˛i c‚te permise de munc„ au fost eliberate Ón Rom‚nia Ón anii 2000—2003, Ón conformitate cu Legea nr. 203/1999 privind permisele de munc„, modificat„ prin Ordonan˛a Guvernului nr. 32/2003, respectiv Legea nr. 274/2003.
De asemenea, v„ rug„m s„ ne transmite˛i datele structurate pe categorii de lucr„tori, stagiari, sezonieri ∫i transfrontalieri.
Solicit r„spunsul Ón scris ∫i electronic.
Trecem la capitolul de interpel„ri.
Invit la microfon pe domnul senator Dumitru Petru Pop care adreseaz„ o interpelare domnului prim-ministru.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Interpelarea mea se adreseaz„ domnului prim-ministru Adrian N„stase ∫i face parte din serialul îUnde sunt banii, domnilor guvernan˛i?!“
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 111/25.IX.2003 Domnule prim-ministru,
Contrar promisiunilor electorale ∫i prevederilor programului de guvernare, pentru a ne reconfirma c„ nu sunte˛i Ón stare s„ guverna˛i eficient aceast„ ˛ar„ ∫i c„ nesocoti˛i prevederile legii fundamentale, pe care, de∫i nu o respecta˛i, a˛i risipit, totu∫i, Ón acest an, cu non∫alan˛„, banii poporului ∫i timpul nostru pentru a modifica Constitu˛ia, Ón mod abuziv.
Totodat„, ave˛i o atitudine dispre˛uitoare pe care o manifesta˛i fa˛„ de Parlamentul Rom‚niei, organul reprezentativ suprem al poporului rom‚n, deoarece refuza˛i sistematic s„ v„ Óndeplini˛i obliga˛ia de a v„ prezenta Ón fa˛a noastr„ pentru a ne r„spunde personal, conform Regulamentului Senatului, la Óntreb„ri ∫i interpel„ri.
Pentru a v„ demonstra realitatea celor afirmate, v„ reamintesc c„ avea˛i obliga˛ia s„-mi r„spunde˛i la interpelarea pe care v-am adresat-o Ón data de 10 martie 2003, c‚nd v„ rugam s„-mi r„spunde˛i ce a˛i f„cut pentru a recupera suma de 3,7 miliarde de dolari, bani publici risipi˛i de membrii primului Guvern de dup„ 1989, care au devalizat Banca de Comer˛ Exterior a Rom‚niei, solicitare la care a∫tept cu mult interes un r„spuns competent.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
V„ rug„m s„ ˛ine˛i cont de declara˛ia dat„ de domnul R„zvan Teme∫an.
V„ mul˛umesc.
Domnul senator Nicolae-Vlad Popa.
Interpelarea mea este adresat„ domnului Ioan Rus, ministrul administra˛iei ∫i internelor.
V„ semnalez, domnule ministru, Ón cele ce urmeaz„ o situa˛ie grav„ Ónregistrat„ Ón cadrul Prim„riei Bra∫ov.
Consilierii municipali majoritari, prin Ónc„lc„ri abuzive ale legii, obstruc˛ioneaz„ activitatea primarului municipiului.
Amintesc faptul c„ majoritatea consiliului local a emis, la ini˛iativa ilegal„ a unui viceprimar, Ioan Ioni˛„, P.S.D., dou„ hot„r‚ri de consiliu, nr. 351 ∫i 352, care stabilesc componen˛a Comisiei tehnice de urbanism ∫i, respectiv, modificarea Comisiei circula˛iei din municipiul Bra∫ov. Conform art. 66 din Legea nr. 215/2002, primarul este ∫eful administra˛iei publice locale. Cele dou„ comisii tehnice sunt ale municipiului, ∫i nicidecum ale consiliului local. Ca urmare, prin cele dou„ hot„r‚ri prezentate Ón anex„, majoritatea consiliului local a decis eliminarea primarului din componen˛a at‚t a Comisiei de circula˛ie, c‚t ∫i a Comisiei de urbanism. Aceste dou„ situa˛ii de ilegalitate Ól Ómpiedic„ pe primar s„-∫i exercite atribu˛iile pe care le are, conform Legii nr. 215, Hot„r‚rii Guvernului nr. 85/2003 ∫i Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 195/2002 privind circula˛ia pe drumurile publice.
Men˛ion„m c„ art. 37 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului ∫i urbanismul precizeaz„ c„ primarul este cel care propune componen˛a nominal„ a Comisiei tehnice pentru amenajarea teritoriului ∫i consiliul local aprob„. La Prim„ria Bra∫ov, viceprimarul Ioan Ioni˛„, substituindu-se primarului, a ini˛iat f„r„ drept legal proiecte de hot„r‚re pentru modificarea componen˛ei Comisiilor de urbanism ∫i, respectiv, circula˛ie. Prin cele dou„ hot„r‚ri, consiliul local a decis, a∫a cum am ar„tat, eliminarea primarului din acestea.
Preciz„m totodat„ c„, anterior, aceste comisii, Comisia pentru urbanism ∫i Comisia de circula˛ie, cuprindeau, evident, Ón calitate de pre∫edinte, primarul. Prefectul jude˛ului Bra∫ov, domnul Otilian Neagoe, coleg de partid cu viceprimarul Ioan Ioni˛„ ∫i cu majoritatea membrilor consiliului local, valideaz„ ca legale aceste dou„ hot„r‚ri.
Consecin˛a ac˛iunilor viceprimarului P.S.D. Ioan Ioni˛„, Ómpreun„ cu majoritatea din consiliu ∫i prefectul P.S.D., a fost Ómpiedicarea primarului Ghi∫e s„ conduc„ cele dou„ comisii.
Se constat„ c„ ini˛iativa viceprimarului, nepermis„ de lege, la care a subscris prefectul, a avut ca scop aceast„ Ónlocuire.
Men˛ion„m c„ viceprimarul posed„ firm„ de construc˛ii, este proprietarul firmei de construc˛ii îScala“ — S.A., care execut„ lucr„ri Ón municipiul Bra∫ov pentru institu˛ii de stat sau private. Interesul s„u direct este s„ fac„ parte din Comisia pentru urbanism ∫i de acum face parte.
V„ solicit, domnule ministru, s„ preciza˛i ce m„suri preconiza˛i, astfel Ónc‚t prefectul s„ exercite Óntr-adev„r rolul de control de legalitate asupra acestor hot„r‚ri emise cu Ónc„lcarea legii.
Am cerut r„spuns scris ∫i oral ∫i am comunicat cele patru hot„r‚ri despre care am f„cut vorbire Ón interpelare. V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Domnul senator Nicolae P„tru este rugat s„ pofteasc„ la microfon. V„ adresa˛i tot Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Interpelarea mea este adresat„ domnului ministru Ioan Rus, Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, ∫i doamnei secretar de stat Rovana Plumb, Autoritatea Na˛ional„ pentru Protec˛ia Consumatorilor.
Œn municipiul R‚mnicu-V‚lcea, puterile instalate dup„ 1990 recurg la o vestit„ ∫mecherie rom‚neasc„, impasibile la greut„˛ile cumplite cu care se confrunt„ popula˛ia s„r„cit„ de at‚tea programe de guvernare, mai ales social-democrate, ∫i, Ónc„lc‚nd legea, au g„sit cu cale s„ Ónfiin˛eze dou„ societ„˛i: una care transport„ apa de la lacul de acumulare, pentru care a fixat un pre˛, ∫i alt„ societate care face distribu˛ia acesteia, furnizat„ la un pre˛ aberant, greu de suportat de popula˛ie ∫i f„r„ justificare economic„.
Œntruc‚t consider c„ modul de func˛ionare ∫i organizare a acestei regii de interes local este departe de ceea ce ar trebui s„ fie, v„ rog, Ón calitatea pe care o ave˛i, s„ dispune˛i efectuarea unor controale pentru a verifica care este criteriul dup„ care acestea func˛ioneaz„ cu costuri at‚t de mari, prilej cu care consider c„ ar fi oportun s„ verifica˛i legalitatea stabilirii pre˛urilor apei potabile furnizate consumatorilor casnici ∫i industriali, modul cheltuirii banilor, programul de investi˛ii ∫i modernizare, nivelul salariilor etc.
De asemenea, v„ rog s„-mi comunica˛i ce m„suri ave˛i Ón vedere s„ Óntreprinde˛i Ón cel mai scurt timp pentru ca lichidul vital vie˛ii s„ nu mai fie furnizat la un pre˛ at‚t de mare locuitorilor din R‚mnicu-V‚lcea, municipiu care nu se afl„ Óntr-un de∫ert, fiind Óntr-o zon„ subcarpatic„ prin care curg dou„ r‚uri, Oltul ∫i Ol„ne∫ti. Solicit r„spuns scris ∫i oral. V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 111/25.IX.2003
V„ mul˛umesc.
Invit la microfon pe domnul senator Mircea Iustian. Dumneavoastr„ v„ adresa˛i Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului.
Interpelarea este adresat„ domnului ministru Miron Mitrea, ministrul transporturilor.
Œn baza planului de organizare a regionalelor de transport feroviar, Regionala de Transport Feroviar C„l„tori Constan˛a este propus„ s„ fie desfiin˛at„ ∫i transformat„ Ón punct zonal de activitate, urm‚nd a fi preluat„ de viitorul Centru Comercial C„l„tori Gala˛i.
Din discu˛iile purtate cu unii din speciali∫tii Regionalei Constan˛a a rezultat faptul c„, Ón cadrul reorganiz„rii, chiar dac„ re˛eaua de c„i ferate a acestei regionale este mai redus„, ea are o importan˛„ deosebit„, cu poten˛ialit„˛i importante pentru viitor.
Trebuie avute Ón vedere capacit„˛ile de cazare turistic„ de pe litoralul rom‚nesc, care reprezint„ 42—43% din totalul capacit„˛ilor de cazare din turismul rom‚nesc, faptul c„ prin aceast„ zon„ trece coridorul nr. 4 de transport european, precum ∫i finalizarea Ón cur‚nd a autostr„zii Bucure∫ti—Constan˛a. De asemenea, trebuie s„ se ˛in„ seama de faptul c„ Ón portul Constan˛a exist„ un terminal feribot care poate deveni deosebit de activ Ón Marea Neagr„. Subliniez totodat„ c„ portul Constan˛a se afl„ Óntr-o concuren˛„ acerb„ cu porturile din Bulgaria ∫i Ucraina pentru dob‚ndirea Ónt‚iet„˛ii Ón rela˛iile comerciale cu Caucazul ∫i Asia Central„.
Toate aceste argumente conduc la aprecierea c„ ora∫ul Constan˛a reprezint„ un punct nodal Ón cadrul transporturilor rom‚ne∫ti.
Este motivul pentru care, Ón numele unor speciali∫ti din cadrul Regionalei C.F.R. Constan˛a, v„ rog s„ preciza˛i care este ra˛iunea desfiin˛„rii Regionalei C.F.R. Constan˛a ∫i a comas„rii acesteia cu cea din Gala˛i, situat„ Ón afara coridorului de transport european nr. 4. Solicit r„spuns Ón scris.
Mul˛umesc, domnule senator. Domnul senator Gheorghe Acatrinei. Pofti˛i, v„ rog.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Interpelarea mea este adresat„ domnului prim-ministru Adrian N„stase.
De o bucat„ bun„ de vreme, presa semnalizeaz„ multiple cazuri de corup˛ie ∫i scoate la iveal„ nereguli cu carul comise de reprezentan˛i de frunte ai P.S.D., care consider„ ˛ara ca pe propria feud„ ∫i, profit‚nd de pozi˛iile pe care le de˛in, demnitarii partidului de guvern„m‚nt ∫i-au tras afaceri care mai de care mai b„noase ∫i dubioase.
Exemplul cel mai recent este cel al ministrului integr„rii europene care a min˛it Ón privin˛a datelor firmelor so˛ului ∫i a fiului Domniei sale. Premierul Adrian N„stase nu a dat ordin s„ se verifice. Ba mai mult, s-a gr„bit s„ apere pe ministrul integr„rii. Aceasta Ón condi˛iile Ón care modul de ob˛inere a fondurilor ∫i atitudinea doamnei ministru ar putea duce la grave atingeri ale credibilit„˛ii Rom‚niei, dar mai ales ar putea periclita integrarea ˛„rii noastre Ón Uniunea European„.
Aici, frunz„rind presa ast„zi, am Ón˛eles c„, din verific„rile f„cute de c„tre Uniunea European„, treburile au ie∫it curate, ceea ce m„ Óndoiesc.
Mass-media a eviden˛iat de fapt ∫i noi am atras Ón mai multe r‚nduri aten˛ia asupra implic„rii mini∫trilor, Ón mod deosebit a lui ™erban Mih„ilescu, chiar ∫i a domnului Octav Cozm‚nc„, pre∫edinte executiv al P.S.D., Ón afaceri cu c‚ntec Ón jude˛ul Suceava. Œns„, ca de obicei, îc‚inele latr„, caravana trece“.
Reac˛iile Guvernului par a fi doar acelea ale unei b„tr‚ne bocitoare care doar cu at‚t se alege.
Œntrebarea mea este c‚nd are de g‚nd premierul Adrian N„stase s„-∫i calce pe inim„ ∫i s„-∫i fac„ cur„˛enie Ón Executiv, Ónl„tur‚ndu-i pe subalternii certa˛i cu bunul-sim˛, dar ∫i cu legea.
Solicit r„spuns Ón scris ∫i oral.
Domnule pre∫edinte, am ∫i dou„ Óntreb„ri. Dac„ Ómi permite˛i, a∫ vrea s„ le prezint.
V„ rog, pofti˛i.
Ambele se adreseaz„ domnului prim-ministru.
Ave˛i un dialog str‚ns.
Personal, m„ num„r printre primii care au sesizat pericolele multiple legate de exploatarea Ón carier„ a z„c„mintelor aurifere de la Ro∫ia Montan„.
Solicit domnului prim-ministru Adrian N„stase ca, Ón urma investiga˛iilor f„cute de c„tre comisiile de specialitate, s„ prezinte Ón fa˛a Senatului concluziile ∫i m„surile de oprire a acestui dezastru, precum ∫i cele de protec˛ie a vestigiilor istorice din zon„.
A doua Óntrebare este tot adresat„ domnului primministru. Introducerea cotei unice de impozitare de 23% pune pe to˛i contribuabilii, deopotriv„ persoane fizice ∫i agen˛i economici, Ón fa˛a unui fapt Ómplinit. Conducerea Executivului nu a consultat partenerii sociali, a∫a cum prevede legea, iar m„surile nu se bucur„ nici de agrementul Fondului Monetar Interna˛ional. Œn fapt, ini˛iativa nu reflect„ principiile de impozitare din ˛„rile Uniunii Europene, care prev„d cote de impozit mari la venituri mari. Œn aceste condi˛ii, solicit premierului Adrian N„stase s„ precizeze de ce s-au luat astfel de m„suri pripite, care p‚n„ la urm„ vin s„ loveasc„ Ón categoriile sociale defavorizate, precum ∫i Ón agen˛ii economici de dimensiuni mai mici ∫i medii. Acesta este adev„rul. Ar trebui s„ se men˛in„ aceast„ cot„ hot„r‚t„, de 23%, pentru agen˛ii cu venituri ridicate, iar pentru ceilal˛i, defavoriza˛i, s„ fie mult mai mic„. Una este s„ pl„teasc„ cineva care are venituri foarte mari 23% ∫i alta unul cu un venit de c‚teva milioane.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Œn Óncheierea acestui capitol, al interpel„rilor, invit pe domnul senator Paul P„curaru. Dumneavoastr„ v„ adresa˛i Ministerului Agriculturii, Alimenta˛iei, P„durilor ∫i Mediului.
Interpelarea mea este adresat„ domnului ministru Ilie S‚rbu.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 111/25.IX.2003 Œncep‚nd cu intrarea Ón vigoare a Constitu˛iei revizuite, cet„˛enilor rom‚ni li se garanteaz„ un nou drept, dreptul la un mediu s„n„tos ∫i curat.
Œnc„ din anul 1995, Legea nr. 137/1995 privind protec˛ia mediului preciza la art. 5 c„ statul recunoa∫te tuturor persoanelor dreptul la un mediu s„n„tos, put‚nd avea acces la informa˛ia privind mediul.
Un pas Ónainte l-a f„cut Rom‚nia Ón domeniul reglement„rilor de mediu prin ratificarea Conven˛iei privind accesul la informa˛ie, participarea publicului la luarea deciziei ∫i accesul la justi˛ie Ón probleme de mediu, semnat„ la Aarchus Ón 1998, Legea nr. 86/2000. Obiectivul acestei conven˛ii este de a proteja drepturile oric„rei persoane din genera˛iile actuale ∫i viitoare de a tr„i Óntr-un mediu adecvat s„n„t„˛ii ∫i bun„st„rii sale. Hot„r‚rea de Guvern nr. 1.115/2002 privind accesul liber la informa˛ia privind mediul stabile∫te condi˛iile prin care informa˛iile privind mediul de˛inute de autorit„˛ile publice se pun la dispozi˛ia publicului, cu scopul de a asigura liberul acces ∫i diseminarea acestor informa˛ii.
Œn sf‚r∫it, Ón luna mai a acestui an a fost publicat Ordinul nr. 1.182 care a aprobat metodologia de gestionare ∫i furnizare a informa˛iilor privind mediul de˛inute de autorit„˛ile publice. Œn aceast„ reglementare este prev„zut c„: îŒn termen de 90 de zile de la intrarea sa Ón vigoare, autorit„˛ile publice centrale pentru protec˛ia mediului trebuie s„ Óntreprind„ o serie de m„suri privind organizarea fluxului informa˛iei referitoare la mediu, furnizarea acesteia la cerere, precum ∫i gestionarea informa˛iei privind starea s„n„t„˛ii ∫i siguran˛ei popula˛iei, condi˛iile de via˛„ ∫i construc˛iile, Ón m„sura Ón care acestea sunt sau pot fi afectate.“
Date fiind dispozi˛iile cuprinse Ón Ordinul nr. 1.182, v„ rog s„ preciza˛i care este stadiul actual al organiz„rii fluxului activ de informa˛ii Ón minister ∫i Ón teritoriu ∫i unde poate fi consultat registrul public cu tipurile de informa˛ii privind mediul.
Din investiga˛iile noastre, foarte pu˛ini cet„˛eni, societ„˛i comerciale, funda˛ii sau ONG-uri sunt informate cu privire la legisla˛ia de mediu, ceea ce Ón mod inevitabil conduce la numeroase Ónc„lc„ri ale acesteia, consecin˛ele suport‚ndu-le cu to˛ii.
Av‚nd Ón vedere c„ o foarte bun„ cale de informare a popula˛iei ar fi prezentarea Ón ∫coli, la orele de educa˛ie civic„, a prevederilor Conven˛iei de la Aarhus, v„ rug„m s„ ne preciza˛i dac„ ave˛i o colaborare cu Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii Ón acest sens, care sunt ac˛iunile Óntreprinse de ministerul pe care Ól conduce˛i Ón direc˛ia inform„rii cet„˛enilor asupra prevederilor Legii privind protec˛ia mediului ∫i ale Conven˛iei de la Aarhus, cu reglement„rile conexe.
Solicit r„spunsul Ón scris ∫i electronic.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Œn sf‚r∫it, ajungem la r„spunsurile orale, pe care domnii mini∫tri secretari de stat le-au preg„tit pentru senatori. Invit la microfon, Ón primul r‚nd, pe domnul secretar de stat Mircea Alexandru. Deci, v„ rog, pe domnul senator Mircea Dinescu nu Ól mai ave˛i Ón vedere, da? Mul˛umesc. ™i nici pe domnul senator Iuliu P„curariu, care este absent. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule secretar de stat.
## **Domnul Mircea Alexandru** _— secretar de stat Ón_
## _Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**
## Domnule pre∫edinte,
Am onoarea s„ r„spund unei Óntreb„ri formulate chiar de dumneavoastr„ Ón cadrul ∫edin˛ei din 8 septembrie
2003, prin care a˛i solicitat conducerii ministerului s„ intervin„ pentru anularea Hot„r‚rilor Consiliului Local Ia∫i nr. 353 ∫i 355 din 30 iunie anul curent, prin care se atribuie, Ón mod ilegal, spune˛i, un teren Ón suprafa˛„ de 2.651 metri p„tra˛i Societ„˛ii Comerciale îMoldova“ — S.A. Ia∫i, Ón vederea construirii unei parc„ri subterane ∫i a unui magazin universal.
Cu privire la Óntrebarea dumneavoastr„, am onoarea s„ v„ comunic urm„toarele.
Consiliul Local al Municipiului Ia∫i a adoptat Ón 30 iunie 2003 cele dou„ hot„r‚ri despre care vorbi˛i, nr. 353 ∫i 355, prin care s-a decis completarea unei Hot„r‚ri a consiliului local nr. 140 din 31 martie 2003, cuprinz‚nd inventarul domeniului public al municipiului Ia∫i, cu terenul situat Óntre str„zile Anastasie Panu ∫i Costache Negri, Ón suprafa˛„ de 2.651 metri p„tra˛i, ∫i trecerea acestuia din domeniul public local Ón domeniul privat al Consiliului Local al Municipiului Ia∫i, respectiv concesionarea direct„ a suprafe˛ei de 2.347 metri p„tra˛i Ón vederea construirii unei parc„ri subterane ∫i a unui magazin universal.
Prefectul jude˛ului Ia∫i, Ón exercitarea atribu˛iilor stabilite de art. 134 lit. b) din Legea administra˛iei publice locale nr. 215/2001, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, a sesizat Consiliul Local al Municipiului Ia∫i, Ón cadrul procedurii prealabile, asupra faptului c„ Hot„r‚rile nr. 353 ∫i, respectiv, 355 nu sunt conforme cu reglement„rile Ón vigoare, solicit‚nd reanalizarea acestora Ón ∫edin˛a consiliului local, Ón vederea reformul„rii lor Ón conformitate sau Ón concordan˛„ cu prevederile legii.
Consiliul Local al Municipiului Ia∫i ∫i-a Ónsu∫it observa˛iile formulate ∫i a adoptat Hot„r‚rea nr. 417 din 28 iulie 2003 privind completarea art. 2 de la Hot„r‚rea nr. 353 ∫i a art. 6 din Hot„r‚rea consiliului local nr. 355, prin care se men˛ioneaz„ c„, citez acum: îPunerea Ón aplicare a articolelor men˛ionate Ón precedent Ó∫i vor produce efect sub condi˛ie suspensiv„, p‚n„ la apari˛ia Hot„r‚rii de Guvern privind completarea domeniului de interes local al municipiului Ia∫i.“
Prin urmare, domnule senator, prefectul jude˛ului Ia∫i, ca reprezentant al Guvernului Ón teritoriu, ∫i-a exercitat atribu˛iile stabilite prin lege, intervenind, prin intermediul procedurii prealabile, pentru ca hot„r‚rile Consiliului Local al Municipiului Ia∫i s„ se Óncadreze Ón limitele legale.
Œn ceea ce prive∫te nemul˛umirea asocia˛iei de proprietari a blocului T1 din municipiul Ia∫i fa˛„ de dispozi˛iile Hot„r‚rii consiliului local nr. 464/2002 privind concesionarea parc„rii îMoldova“, fac precizarea c„ aceasta este, oricum, suspensiv„, dar c„ obiec˛iile acestora puteau fi solu˛ionate prin atacarea Ón instan˛„ a actului administrativ considerat ilegal, conform prevederilor legale, posibilitate care, Óns„, nu a fost fructificat„.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
V„ mul˛umesc. Dac„ Ómi da˛i ∫i mie o copie?
Da, sigur, cu toat„ pl„cerea.
## **Domnul Gheorghe Buzatu:**
V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.
Eu dosarul l-am Ónaintat, a trebuit s„ merg la microfonul cel„lalt, l-am prezentat ∫i domnului ministru ∫i acolo am prezentat documentele ∫i am subliniat c„ Prefectura Ia∫i, spre cinstea prefectului, a fost contra acestor hot„r‚ri ∫i a propus, a∫a cum a˛i spus dumneavoastr„, rejudecarea lor.
V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 111/25.IX.2003 ## **Domnul Ion Solcanu**
**:**
Spre cinstea Rom‚niei.
Deocamdat„, a Prefecturii. S„ vedem care va fi decizia Guvernului.
V„ mul˛umesc.
Domnul secretar de stat Radu Damian.
V„ rog, domnule ministru.
**Domnul Radu Damian** _— secretar de stat Ón Ministerul Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului_ **:**
Domnule pre∫edinte, Domnilor senatori,
Stimate domnule senator Dumitru Codreanu,
Urmare Óntreb„rii formulate de dumneavoastr„, Ministerul Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului v„ r„spunde urm„toarele.
Ministerul este preocupat de realizarea unei infrastructuri ∫colare adecvate, Ón vederea desf„∫ur„rii Ón condi˛ii optime a procesului de Ónv„˛„m‚nt, iar Colegiul Na˛ional îAugust Treboniu Laurian“ beneficiaz„ de aten˛ia cuvenit„. Œn prezent, imobilul Ón care Ó∫i desf„∫oar„ activitatea colegiul este format dintr-un corp vechi, construit Ón anul 1889, ∫i un corp nou, a c„rui investi˛ie este finan˛at„ de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului. Corpul vechi este cuprins Ón Programul Guvernului de reabilitare a infrastructurii ∫colare, supus Parlamentului spre aprobare, ∫i cofinan˛at de Banca European„ de Investi˛ii ∫i Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei.
Œn ceea ce prive∫te corpul nou de cl„dire, preciz„m urm„toarele: obiectivul de investi˛ii îExtindere Colegiul Na˛ional «August Treboniu Laurian»“ a demarat Ón 1999 ∫i are o suprafa˛„ desf„∫urat„ de 5.046 metri p„tra˛i, cu Ón„l˛ime pe nivel de 5 metri. Acest obiectiv a constituit obiectul finan˛„rii Ministerului Educa˛iei Na˛ionale p‚n„ Ón 1999, c‚nd, Ón conformitate cu noile prevederi legale, finan˛area obiectivelor de investi˛ii privind Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar a fost preluat„ de c„tre bugetele locale. P‚n„ Ón prezent s-a executat circa 40% din investi˛ia proiectat„.
Consiliul Local al Municipiului Boto∫ani nu are Ón prezent posibilitatea de a asigura finan˛area Ón continuare a lucr„rii, care, dup„ unele estim„ri, necesit„ peste 60 de miliarde lei.
Cunosc‚nd posibilit„˛ile reduse de finan˛are la nivel local a extinderii Colegiului Na˛ional îAugust Treboniu Laurian“, Ón raport cu valoarea investi˛iei respective, Ministerul Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului a alocat Ón anul 2002 din fondul propriu suma de un miliard de lei, conform Anexei nr. 1 punctul 7 la Hot„r‚rea Guvernului nr. 691/2002 privind finan˛area din bugetul Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii pe anul 2002 a lucr„rilor de execu˛ie pentru unele obiective de investi˛ii, consolid„ri ∫i reabilit„ri de imobile din Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar.
Pe aceast„ cale, dorim s„ v„ asigur„m c„, Ón limitele bugetului aprobat, ministerul va aloca sumele necesare pentru continuarea lucr„rilor, la care se va ad„uga dotarea cu mobilier adecvat, prin programul de reabilitare a infrastructurii ∫colare.
Œn final, dorim s„ subliniem c„, Ón conformitate cu prevederile Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 32/2001 privind reglementarea unor probleme financiare, aprobate prin Legea nr. 374/2001, finan˛area unit„˛ilor de Ónv„˛„m‚nt preuniversitar de stat se asigur„
din bugetele locale ale unit„˛ilor administrativ-teritoriale pe a c„ror raz„ acestea Ó∫i desf„∫oar„ activitatea.
Ministerul Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului, prin inspectoratele ∫colare, colaboreaz„ cu organe ale administra˛iei publice locale, inform‚ndu-le cu privire la priorit„˛ile ∫i obiectivele care se propun a fi finan˛ate. Cu stim„, ministrul Alexandru Athanasiu.
V„ mul˛umesc.
Domnul senator, pofti˛i, dac„ ave˛i...
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Mul˛umesc, domnule secretar de stat.
R„spunsul dumneavoastr„ este competitiv, dar eu am un principiu sau o zical„ de-a mea, ∫i cred c„ nu este numai a mea, c„ o ˛ar„ care nu are grij„ de Ónv„˛„m‚nt ∫i de s„n„tate nu are nici un viitor.
Œn jude˛ul Boto∫ani, jude˛ despre care dumneavoastr„, ca reprezentant al Ministerului Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului, ∫ti˛i ce a produs ∫i ce produce la ora actual„, nu numai sportivi de performan˛„, dar ∫i copii cu rezultate extraordinar de bune Ón literatur„, matematic„, informatic„ ∫i a∫a mai departe, nu cred c„ nu merit„ s„ se termine un asemenea liceu. Nu ∫tiu de ce Ministerul Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului ∫i-a luat m‚na de pe aceste investi˛ii ∫i nu este unica Ón jude˛ul Boto∫ani.
Eu am mai intervenit printr-o interpelare la dumneavoastr„, vizavi de continuarea construc˛iei la liceul cu o tradi˛ie extraordinar de bun„, care a dat ni∫te oameni de calitate, ni∫te Ónv„˛„tori ilu∫tri, liceul din ™endriceni.
V„ informez, domnule secretar de stat, ∫i dumneavoastr„ ∫ti˛i foarte bine, c„ at‚t la ™endriceni, c‚t ∫i la Liceul îAugust Treboniu Laurian“ din Boto∫ani lucr„rile executate p‚n„ acum se degradeaz„, exact ca ∫i Sala Sporturilor din jude˛ul Boto∫ani, asupra c„reia nu s-a mai f„cut nimic, nici de Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii, nici de Ministerul Sporturilor, nici de nu ∫tiu care ministere mai sunt, vreo 25-30 c‚te sunt ele. A r„mas ∫i se degradeaz„. Liceul îAugust Treboniu Laurian“, a∫a cum a˛i afirmat dumneavoastr„, are o cl„dire veche, o cl„dire prin care au trecut oameni ilu∫tri, oameni care au Ónv„˛at, are un corp profesoral extraordinar de bun. Cunosc foarte bine liceul, cu toate c„ nu am Ónv„˛at acolo, dar Ól cunosc foarte bine. Nu cred c„ merit„ s„ se fac„ Ónv„˛„m‚nt Ón dou„, trei ture Ón aceea∫i clas„, Ón condi˛iile Ón care acea cl„dire este Ónceput„.
Dumneavoastr„ spune˛i ∫i a∫a a˛i hot„r‚t dumneavoastr„, actualii guvernan˛i, ca aceste construc˛ii s„ fie continuate de consiliile locale. V„ Óntreg, domnule secretar de stat, cu ce fonduri? Cu ce fonduri, Ón condi˛iile Ón care boto∫„nenii, anul trecut, Ón iarna trecut„, au stat Ón frig? Consiliul local nu are de unde. Industria boto∫„nean„, Ónainte de 1989, a fost axat„ pe industrie u∫oar„ ∫i agricultur„. Acestea s-au dus, nu mai e nimic. Œn zona noastr„ industrial„, care e de la gar„ p‚n„ la ie∫ire spre Dorohoi, lucrau 15—16.000 de muncitori. Acum nu lucreaz„ 2.000. De unde s„ aib„ consiliul local?
Deci, v„ rog, se poate interveni, domnule secretar de stat, pe l‚ng„ domnul ministru. Domnul ministru este o capacitate, nu pot s„ Ól compar cu altcineva. S„ g„sim de undeva, din afar„, de unde crede˛i dumneavoastr„, ni∫te fonduri s„ putem continua repara˛iile sau construc˛ia acestui liceu. S-au f„cut ∫coli, sunt de acord, chiar dac„ sunt partid de opozi˛ie, cu cele 38 de ∫coli care s-au f„cut Ón jude˛ul Boto∫ani, Óntr-un c„tun sau unde s-au
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 111/25.IX.2003 f„cut ele, dar l„s„m fruntea Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc s„ se duc„ de r‚p„.
Mul˛umesc.
V„ mul˛umesc. Pofti˛i, domnule ministru.
Radu Damian
#92104Domnule senator,
Œmp„rt„∫esc Óngrijorarea dumneavoastr„ referitoare la situa˛ia unor localuri ∫i a liceului pe care dumneavoastr„, evident, ni l-a˛i prezentat ca un caz specific, Óns„ a∫ vrea s„ fac o precizare: s„ ∫ti˛i c„ nu Guvernul a hot„r‚t ca aceste lucr„ri de repara˛ii s„ treac„ la bugetele locale, nu acest Guvern, ci acest lucru s-a Ónt‚mplat Ón 1999. Deci este o lege care e de atunci. Dimpotriv„, a∫ vrea s„ spun c„ Ón 2001 Guvernul a creat posibilitatea ca, ∫i Ón aceste condi˛ii Ón care bugetele locale trebuie s„ preia repara˛ia, totu∫i s„ poat„ Ministerul Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului s„ intervin„ cu fondurile limitate, at‚t c‚t le are prin buget, ca s„ mai ajute, fiind con∫tien˛i c„ Óntotdeauna consiliile locale nu vor putea s„ sus˛in„ peste tot.
De aceea, v„ rog s„ fi˛i sigur de toate eforturile pe care le facem pentru a continua lucrarea, ∫i includerea Ón acest program cu finan˛area interna˛ional„ a corpului
vechi de cl„dire este o dovad„ Ón acest sens ∫i sunt convins c„ peste un anumit timp ve˛i constata c„ se ∫i materializeaz„.
V„ mul˛umesc.
Referitor la aceasta este corect, dac„ cineva a f„cut ceva gre∫it, haide˛i s„ repar„m. Dumneavoastr„ sunte˛i un Guvern extraordinar de capabil, dar haide˛i s„ repar„m gre∫elile pe care le-au f„cut ceilal˛i, nu? Zic eu. Ne pute˛i ajuta, dar v„ promit Ón fa˛a pre∫edintelui de ∫edin˛„ c„ voi sta s„pt„m‚nal la u∫a ministrului, p‚n„ ori veni˛i dumneavoastr„ la Boto∫ani, ori cel care r„spunde de investi˛ii, s„ vede˛i ce se Ónt‚mpl„ acolo.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Gheorghe Buzatu:**
V„ mul˛umim.
Doamnelor ∫i domnilor,
Este ora 17,45. Œnchidem ∫edin˛a, mul˛umind domnilor senatori, reprezentan˛ilor Guvernului, presei ∫i staff-ului, care, p‚n„ Ón ultimul moment, au binevoit cu to˛ii s„ stea.
Bun„ seara!
EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR
#93999Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 111/25.IX.2003 con˛ine 16 pagini.**
Pre˛ul 19.776 lei