Stenogramă plen

## **Domnul Gheorghe-Liviu Negoiþã:**

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor,

Subsemnaþii deputaþi, menþionaþi în listele anexate la prezenta moþiune, membri ai Camerei Deputaþilor în legislatura 2000Ñ2004, în temeiul art. 64 din Constituþia României ºi a art. 148Ñ153 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, înaintãm prezenta moþiune simplã, cu tema ”GigaîntreþinereaÒ.

Guvernarea P.S.D.ÑP.U.R.ÑU.D.M.R. a adus la disperare populaþia României prin preþurile uriaºe ºi nejustificate pe care le impune la energie electricã, energie termicã, gaze naturale. S-a ajuns la situaþia, de neacceptat, ca multe familii sã nu-ºi poatã plãti întreþinerea decât dacã renunþã la orice fel de alte cheltuieli strict necesare ºi, în multe cazuri, ºi la o parte din hranã!

În mileniul III, pentru mulþi cetãþeni ai României, întrebarea zilnicã este: sã se hrãneascã sau sã se încãlzeascã? Iar la cãutarea lor disperatã cum sã le facã pe amândouã, guvernarea P.S.D.ÑP.U.R.ÑU.D.M.R. le rãspunde cu aroganþã cã ar trebui sã lase deoparte asemenea ”nimicuriÒ ºi sã se gândeascã cã pot cãlãtori în spaþiul Schengen fãrã vize sau cã þara lor a fost invitatã sã devinã membrã NATO! Aceste ”mãreþe împliniriÒ sunt însã foarte departe de cei pentru care plata facturii la întreþinere a devenit principala preocupare.

În perioada 1997Ñ2000, cât a fost în opoziþie, P.S.D. a repetat obsesiv cã se mãresc ”aberantÒ preþurile la energia electricã, energia termicã, gazele naturale. Atunci P.S.D. promitea cã, dacã va veni la guvernare, va reduce imediat aceste preþuri. În manifestul electoral al P.S.D., pagina 21, chiar explica una din metode: ”aplicarea unei cote reduse de T.V.A., cu 9 procente, la energia electricã, termicã ºi combustibilii de încãlzireÒ.

În Programul de guvernare, angajament pe baza cãruia Guvernul primea votul de învestiturã al Parlamentului, stã scris din nou, negru pe alb: ”aplicarea unei cote reduse cu pânã la 9% la T.V.A. pentru energie electricã, energie termicã, gaze naturale, lemne de foc, cãrbuni pentru populaþieÒ Ñ Monitorul Oficial al României nr. 700 din 28 decembrie 2000, pagina 9.

Ce s-a întâmplat în realitate ºtiu toþi românii! Sã comparãm totuºi câteva cifre preluate din lucrarea: ”Industria dupã doi ani de guvernare P.S.D.Ò, editatã de curând chiar de Ministerul Industriilor ºi Resurselor.

În noiembrie 2000, preþul mediu de vânzare a energiei electrice era de 37,8 USD/MWh. Dupã doi ani, prin ”reducereaÒ promisã, a devenit 48,7 USD/MWh, adicã o... creºtere, în termeni reali, de 30%. În lei, preþul era de 951.000 de lei/MWh, iar acum este de 1.631.000 lei/MWh, adicã o creºtere de 71%! Ce salariu sau ce pensie a crescut în aceastã perioadã cu 71%?

Dupã doi ani de guvernare ”mai aproape de oameni, împreunã cu eiÒ, coaliþia P.S.D.ÑP.U.R.ÑU.D.M.R. este angajatã ferm, în scris, sã nu scadã preþul energiei electrice sub 50 USD/MWh! Pentru comparaþie, în ultimii doi ani ai guvernãrii anterioare, media preþului a fost de 38,6 USD/MWh.

La energia termicã lucrurile stau mult mai bine! Prin ”eforturi susþinuteÒ s-a reuºit mãrirea preþului mediu al gigacaloriei de la 12 USD/Gcal la 20 USD/Gcal, adicã o frumoasã creºtere de 67% în termeni reali! În lei, creºterea a fost ºi mai ”sãnãtoasã, pe baze durabileÒ, de 132%! De la 289.000 lei/Gcal, la 670.000 lei/Gcal!

Preþul naþional de referinþã al cãldurii pentru populaþie a bãtut recordul: este de 2,46 ori mai mare decât acum doi ani, 860.000 lei/Gcal, faþã de 350.000 lei/Gcal.

## Doamnelor ºi domnilor,

Având în vedere cã în aceastã perioadã pensiile ºi salariile au crescut cu o medie de aproximativ 30%, românii au aflat pe pielea lor ce înseamnã Ñ citãm din Programul de guvernare, pagina întâi Ñ ”îmbunãtãþirea semnificativã ºi generalizatã a standardului de viaþã a cetãþenilor RomânieiÒ. În doi ani sã creascã preþul cãldurii de cinci ori mai mult decât au crescut salariile!

Domnul Dan Ioan Popescu, ministrul P.S.D. de resort, a explicat plin de candoare cã aceste mãriri de preþuri nu au nici o legãturã cu dumnealui sau cu Guvernul P.S.D.ÑP.U.R.ÑU.D.M.R., ci sunt cereri ale Fondului Monetar Internaþional. Aceastã explicaþie este falsã din mai multe cauze:

1. Cetãþenii României nu au votat în noiembrie 2000 vreun document al Fondului Monetar Internaþional, ci promisiunile electorale ale P.S.D., care aveau obligaþia sã le punã în practicã.

2. Parlamentul României a dat votul de învestiturã Guvernului P.S.D.ÑP.U.R.ÑU.D.M.R., pe baza Programului de guvernare prezentat. Dacã, în urma discuþiilor cu Fondul Monetar Internaþional, Guvernul dorea sã facã altceva, trebuia sã vinã în faþa Parlamentului cu un nou Program de guvernare ºi sã obþinã un nou vot.

3. De fapt, Fondul Monetar Internaþional ºtie cã în România sectorul energetic cheltuieºte mai mult decât încaseazã, iar diferenþa o acoperã înfruptându-se din bugetul de stat. Aceasta este problema pe care, corect, Fondul Monetar Internaþional doreºte sã o elimine. Dacã Guvernul cu care discutã are un program credibil de reducere a cheltuielilor prin reforma sistemului energetic, Fondul Monetar Internaþional nu impune anumite preþuri, ci punerea în practicã a acelui program. Dacã Guvernul respectiv nu are nici o intenþie de reducere a costurilor, nu are un program de reformã sau nu-l pune în practicã, abia atunci Fondul Monetar Internaþional, pe bunã dreptate, cere mãrirea veniturilor prin singura metodã rãmasã: preþuri mai mari!

Ulterior, domnul ministru Dan Ioan Popescu a mai inventat o explicaþie: preþurile produselor energetice trebuie aliniate la nivelul preþurilor internaþionale. La fel de fals ºi iatã de ce:

1. În România energia electricã se produce:

Ñ 10% în centrala nuclearã care funcþioneazã cu uraniu românesc, apã grea româneascã etc.;

Ñ 30% în hidrocentrale care folosesc gratis cursurile de apã româneºti;

Ñ peste 40% în termocentrale pe cãrbune, care este 97% cãrbune românesc;

Ñ sub 20% în termocentrale care ar putea folosi cel puþin jumãtate din pãcura ºi gazele naturale necesare din þarã. Pãcurã folosesc trei sferturi din import, deoarece pe cea din þarã nu o plãtesc; pe cea din import o garanteazã Guvernul, care apoi o ºi plãteºte... din banii contribuabililor!

Peste tot salariile angajaþilor sunt ”româneºtiÒ, ca ºi majoritatea celorlalte cheltuieli! Este evident deci cã peste 95% din costul energiei electrice este românesc! De ce sã fie mãrit la un nivel ”internaþionalÒ? ªi la McDonaldÕs preþurile la Bucureºti sunt jumãtate din cele care sunt la Paris!

2. Energia termicã este produsã o treime pe cãrbune ºi douã treimi pe pãcurã ºi gaze. Deci peste 85% din costul energiei termice este românesc!

Ultima explicaþie încearcã sã-l plaseze pe domnul Dan Ioan Popescu în postura de victimã: dumnealui este ”nevoitÒ sã mãreascã foarte mult preþurile pentru cã ministrul precedent le-a micºorat nejustificat, ºi ”prin aceste preþuri mici Radu Berceanu a pus în pericol siguranþa sistemului energeticÒ. Am citat pe domnul ministru Dan Ioan Popescu. Acum este pusã în pericol siguranþa cetãþenilor României, ca sã se îngraºe sistemul energetic.

Se naºte o simplã întrebare: când a minþit P.S.D.-ul? În 1999 ºi 2000, când au repetat neîncetat cã se mãresc preþurile nejustificat, ºi cã ei o sã le micºoreze, sau acum, când spun cã s-au micºorat preþurile nejustificat ºi de aceea ei trebuie sã le mãreascã!?

Câteva informaþii necesare, ca sã înþeleagã toatã lumea ceea ce nu înþelege tocmai ministrul de resort, se impun:

1. În România, mãrind preþul megawattului-orã sau al gigacaloriei nu se încaseazã proporþional mai mult, pentru cã unii nu mai plãtesc, iar alþii nu mai consumã!

Agenþii economici de stat ineficienþi, dacã plãtesc aceste preþuri mari, trebuie sã mãreascã ºi preþul produselor lor, pe care nu le mai pot vinde ºi ajung la oprirea activitãþii. Dacã nu plãtesc, riscã debranºarea, deci tot oprirea activitãþii! Cum pentru ei debranºarea nu prea se aplicã, alegerea este simplã: nu plãtesc!

Unii dintre agenþii economici privaþi, mãrindu-ºi costurile de producþie, ajung la faliment, iar dacã nu plãtesc, sunt debranºaþi. În ambele cazuri nu mai consumã!

O parte dintre cetãþeni nu plãtesc pentru cã, pur ºi simplu, nu au de unde, iar alþii nu mai consumã, scot totul din prizã, se debranºeazã de la cãldurã, îºi pun centrale proprii.

2. O primã scãdere a costurilor în sectorul energetic este posibilã prin reducerea permanentã a cheltuielilor nejustificate: achiziþii cu preþuri umflate în scop de ºpagã, numãr prea mare de angajaþi, salarii mult mai mari decât ale persoanelor cu aceeaºi calificare din afara sistemului energetic, clãdiri, birouri, autoturisme ºi dotãri luxoase etc.

Aºa ceva nu se poate însã realiza când toþi liderii de sindicat importanþi din sistemul energetic sunt în acelaºi timp senatori sau deputaþi ai partidului de guvernãmânt, iar directorii, membri cotizanþi ai aceluiaºi partid!

Prin grija lor, creºterile de preþuri sunt rapid ”înghiþiteÒ de sistem ºi de prietenii sistemului!

3. Adevãrata scãdere a costurilor se poate realiza numai prin mãrirea eficienþei în sistemul energetic. Un exemplu simplu: pierderile în termocentralele din jurul Bucureºtiului sunt de peste 40%. Pierderile de cãldurã pe þevile de transport ºi distribuþie sunt ºi ele de peste 40%. Deci în caloriferele bucureºtenilor racordaþi la termoficare ajunge aproximativ 35% din cãldura rezultatã din arderea combustibilului în termocentralã, peste 90%, în cazul unei centrale moderne de apartament sau de scarã! Aceasta este principala sursã a preþurilor uriaºe.

4. Mãrirea eficienþei se poate realiza numai prin investiþii enorme, administrate corect. Statul nu are aceste posibilitãþi ºi de aceea este necesarã privatizarea. Un monopol privat este însã mai rãu decât un monopol de stat; nici nu ar fi venit nimeni sã cumpere tot CONELUL.

De aceea, este necesarã introducerea concurenþei, o datã cu privatizarea, acolo unde se poate: în producþia de energie ºi în distribuþia ºi furnizarea de energie. De aceea este necesarã piaþa de energie ºi operatorul comercial. Concurenþa fiind în general indirectã, este necesar un arbitru: autoritatea de reglementare.

Pe baza unor studii realizate de consultanþi internaþionali, toate acestea au fost puse la punct în 1998, agreate de reprezentanþii Uniunii Europene, Fondului Monetar Internaþional, Bãnci Mondiale ºi prezentate public sub forma unui program de reformã, cu etape ºi termene precise, care trebuia sã se termine în 5 ani! Deci în 2003!

5. Programul de reformã din anii 1999 ºi 2000 a fost realizat în totalitate ºi au fost pregãtite celelalte etape. Dupã schimbarea guvernãrii, totul a rãmas... suspendat! Nici nu s-a continuat programul respectiv, nici nu s-a înlocuit cu altul. Sistemul energetic românesc este ca un bolnav cãruia i s-a fãcut o jumãtate dintr-o operaþie chirurgicalã foarte complicatã ºi apoi a fost uitat doi ani!

Încã din iunie 2000 era stabilitã împãrþirea distribuþiei de energie electricã în opt societãþi distincte. Nu s-a realizat, pentru cã au început campaniile electorale, dar se putea realiza în primãvara anului 2001, aºa cum era prevãzut în program!

Tot în 2000 a fost ales consultantul de privatizare pe bani europeni ºi hotãrâtã privatizarea primelor douã societãþi: ”BanatÒ ºi ”DobrogeaÒ! Dupã 2 ani ºi 7 luni, distribuþia nu este despãrþitã, sunt filiale ale aceleiaºi societãþi, iar domnul Popescu vorbeºte despre ”pregãtirea pentru privatizare a douã filiale pânã la sfârºitul lui 2003 Ñ începutul lui 2004Ò, prin vânzare de acþiuni, ºi nu prin mãrire de capital, cum este prevãzut corect în Programul de guvernare.

Doamnelor ºi domnilor,

În producþia hidro, totul era rezolvat pentru concesionarea celor peste 20 obiective hidroenergetice începute înainte de 1989. Primul a ºi fost concesionat de o companie americanã în 2000. Nu s-a mai fãcut nimic!

În producþia termo, programul de realizare a douã complexe energetice, termocentrale plus minele de cãrbune aferente, unul pe huilã ºi altul pe lignit, a fost finalizat în toamna lui 2000! De 2 ani ºi 5 luni a rãmas suspendat, deºi este prevãzut în Programul de guvernare!

Ce sã mai spunem de separarea celorlalte termocentrale ºi pregãtirea lor pentru privatizare? Ce ar fi fost dacã termocentralele din jurul Bucureºtiului ar fi fost separate ºi fiecare cuplatã cu partea de reþea de termoficare pe care o deserveºte, prin desfiinþarea RADET? Ar fi apãrut o competiþie indirectã între ele ºi ar fi putut fi oferite la privatizare. Sau se aºteaptã cineva cã o sã vinã un investitor care sã cumpere toatã ”TermoelectricaÒ, aºa cum este ea menþinutã acum? Pentru producþia nuclearã, în toamna lui 2000 s-a obþinut acceptul organismelor internaþionale pentru finalizarea Unitãþii 2 Cernavodã ºi s-a aprobat Hotãrârea de Guvern necesarã. Pânã la acel moment nu se putea vorbi de finanþarea internaþionalã a lucrãrii, pentru cã ridicaserã probleme de folosire sigurã a energiei atomice. De 2 ani ºi 3 luni ce s-a mai fãcut cu finanþarea internaþionalã? Nimic.

În schimb, s-au mãrit permanent preþurile. Dacã mãcar creºterile de preþ la energia electricã ºi termicã, împreunã cu tot T.V.A.-ul colectat, s-ar fi constituit într-un fond care sã fie folosit exclusiv pentru investiþii de stat în sistemul energetic, înainte de privatizare, tot ar fi fost o speranþã de îmbunãtãþire a situaþiei! Aºa, Fondul Monetar Internaþional a constatat cã nu existã nici o intenþie de a continua reforma, care sã ducã la scãderea cheltuielilor, ºi a cerut creºterea veniturilor prin preþuri mai mari, pentru echilibrare.

## Doamnelor ºi domnilor,

Aceastã politicã dezastruoasã îºi aratã efectele negative asupra întregii economii, dar mai ales asupra categoriilor defavorizate ale populaþiei. Speriat de perspectiva ca disperarea a milioane de români sã se transforme în revoltã, Guvernul Coaliþiei P.S.D.ÑP.U.R.ÑU.D.M.R. s-a gândit sã-i amãgeascã pe cei care nu au de unde sã plãteascã facturile uriaºe la întreþinere, oferindu-le ”ajutoare din partea GuvernuluiÒ.

Fãcându-se cã uitã cã reprezentanþii P.S.D. sunt cei care au blocat permanent toate programele de contorizare a cãldurii, Guvernul a emis în 23 ianuarie 2003 o ordonanþã prin care decide retroactiv ca apartamentele necontorizate sã fie facturate ca ºi cele contorizate, cu suprafaþã echivalentã. Dacã beneficiazã realmente de aceeaºi cãldurã, nu mai conteazã! Se acordã, de asemenea, o reducere de 10% celor cu plãþile la zi, precum ºi scutirea penalitãþilor celor care îºi achitã sumele restante! Pentru cei mai mulþi, care nu pot fi în aceste categorii, Guvernul acordã... anchete sociale!

Rezultatele au fost nule, aºa cã, dupã mai puþin de o lunã, Guvernul îºi abrogã propria ordonanþã ºi anunþã, momentan numai oral, o nouã ordonanþã de urgenþã. Aceasta ar urma sã acorde, pe tranºe de venituri, ajutoare pentru 850.000 de familii, în valoare totalã de 3.400 de miliarde!

Semnatarii prezentei moþiuni cer Guvernului sã rãspundã în faþa Parlamentului la urmãtoarele întrebãri:

1. Când s-a mãrit preþul cãldurii total nejustificat Guvernul nu a fãcut calculul câte familii nu au veniturile necesare ca sã poatã plãti?

2. Când a fost serios Guvernul: la începutul iernii, când a asigurat public cã au fost luate toate mãsurile pentru trecerea fãrã probleme a perioadei friguroase, sau la sfârºitul iernii, când ºi-a amintit cã a ”uitatÒ cele 850.000 de familii?

3. Din ce ”puºculiþã secretãÒ scoate Guvernul 3.400 de miliarde?

4. Dacã a avut din timp aceºti bani, de ce nu a sprijinit comunitãþile locale pentru reparaþii care ar fi redus costul cãldurii pentru câþiva zeci de ani de aici înainte?

## Doamnelor ºi domnilor,

Milioane de români plãtesc pentru lipsa de curaj sau poate neºtiinþa, nepãsarea unui Guvern care de mai bine de doi ani stã ºi cugetã la problemele energetice. Sau poate numai stã!

Având în vedere toate acestea, semnatarii prezentei moþiuni cer Guvernului Nãstase:

A. Guvernul sã-ºi angajeze rãspunderea în Parlament, într-un termen de 30 de zile, pentru un program de reformã profundã a sistemului energetic, care sã cuprindã:

a) strategia de restructurare pe termeni mediu ºi lung;

b) politicile concrete, precum ºi termenele precise pentru reducerea costurilor energetice;

c) mãsurile nepopuliste prin care Guvernul acþioneazã, pe temen scurt, pentru rezolvarea problemelor urgente cu care se confruntã cetãþenii.

B. Reducerea, ca urmare a aplicãrii mãsurilor de reformã ºi restructurare, a preþurilor la energia electricã ºi termicã. Astfel, la 1 octombrie 2003 energia electricã sã ajungã la 40 de dolari ºi energia termicã la 13 dolari.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Din partea Guvernului rãspunde domnul ministru Dan Ioan Popescu.

Aveþi cuvântul, domnule ministru.

**Domnul Dan Ioan Popescu Ñ** _ministrul industriei ºi resurselor_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Noua moþiune simplã, intitulatã ”GigaîntreþinereaÒ, semnatã de 54 de deputaþi P.D. ºi P.N.L. Ñ sau mã întrebam câþi dintre dumneavoastrã au semnat ºtiind ceea ce semneazã sau câte semnãturi sunt contrafãcute?! Ñ, ºi aceastã nouã moþiune se înscrie în aceeaºi serie de abordãri de formã fãrã conþinut. Am remarcat la Partidul Democrat cã lucreazã în echipã: unul scrie ºi altul citeºte. Din pãcate, cel care citeºte citeºte prost!

Considerând cã dupã doi ani de la sentinþa pe care populaþia României a dat-o guvernãrii de tristã amintire, C.D.R. Ñ P.D., au fost uitate gravele greºeli comise în sistemul energetic naþional, de care sunt responsabili chiar unii din semnatarii acestei moþiuni, prin abordãrile diletantiste din actul de guvernare, aceºtia încearcã acum sã iasã din întunericul unde i-a trimis votul, însuºindu-ºi merite pentru acþiuni pe care poate le-au visat, dar nu au fost capabili sã le punã în aplicare. Remarc ºi aberaþia cã unele idei au fost preluate în Programul de guvernare al P.S.D.-ului.

Înainte de a rãspunde moþiunii, cred cã ar fi cazul sã fac câteva observaþii asupra stilului în care a fost redactat textul, stil care prin lejeritatea ºi ironia ieftinã demonstreazã cã scopul moþiunii este mai degrabã un demers tipic electoral, care nu reflectã o preocupare realã faþã de problemele populaþiei.

## Stimaþi colegi,

În textul moþiunii am descoperit cu surprindere o frazã care contravine flagrant interesului naþional ºi atitudinii responsabile pe care trebuie sã o aibã un ministru sau un guvern. În aceastã frazã se afirmã cu nonºalanþã cã în ultimul an al guvernãrii anterioare nu au fost aplicate anumite mãsuri ministeriale Ñ cum ar fi fost ele, rele sau bune Ñ, pe motivul cã: ”au început campaniile electorale.Ò

Cu toatã bunãvoinþa, oricât aº încerca sã gãsesc o scuzã în aceastã afirmaþie, înþelesul nu poate fi decât unul singur: fostul Guvern a lãsat baltã toate problemele þãrii pentru cã era preocupat de campaniile electorale.

Aº fi putut înþelege dacã ar fi fost vorba de motive obiective: o iarnã grea, creºterea preþului mondial al petrolului, o catastrofã naturalã ºi alte asemenea cauze, dar nu pot sã înþeleg sub nici o formã ce legãturã are campania electoralã cu reforma din sistemul energetic naþional.

Cred cã este cazul sã renunþãm la acest stil dâmboviþean de a face politicã. Dacã într-adevãr vrem sã discutãm o problemã serioasã, cum este situaþia din sectorul energetic, atunci e cazul sã analizãm cu luciditate ºi obiectivitate acest subiect ºi sã venim cu argumente pertinente pentru susþinerea punctelor de vedere.

Acuzaþiile pompoase, formulele lipsite de conþinut, stilul pamfletar, inspirat de la periferia scenei politice, nu-ºi au rostul când analizãm o asemenea chestiune.

Prin urmare, voi face abstracþie de formulãrile teatrale, specifice spectacolelor de revistã, pe care le regãsim în aceastã moþiune. Voi rãspunde serios la o problemã serioasã, prezentându-vã argumentele obiective care sunt probate prin datele ºi realitãþile economice, dar ºi prin rapoartele unor organisme internaþionale sau alte instituþii de prestigiu care nu pot fi suspectate de abordãri subiective.

Relaþia cu Fondul Monetar Internaþional. În textul moþiunii se spune cã Fondul Monetar Internaþional ºtie cã în România sectorul energetic cheltuieºte mai mult decât încaseazã ºi cã FMI doreºte, în mod corect, sã elimine aceastã problemã.

Într-adevãr, stimaþi colegi, aceasta este problema principalã a sistemului energetic, problema cea mai gravã pe care am gãsit-o în momentul în care am preluat mandatul de ministru. În acel moment sectorul de producere a energiei termice înregistra pierderi de peste trei sferturi de miliarde dolari. Într-adevãr, domnilor deputaþi, Fondul Monetar Internaþional dorea, în mod corect, eliminarea acestor pierderi, dar de aceastã problemã ne-am ocupat în mod special în ultimii doi ani. ªi nu neapãrat pentru cã aºa dorea Fondul Monetar, ci pentru cã era necesar sã evitãm un colaps al sistemului energetic naþional, ceea ce ar fi avut consecinþe incalculabile asupra întregului sistem economic al României.

Nu înþeleg deci care este acuzaþia formulatã împotriva noastrã, din moment ce am redus aceastã pierdere cu peste 80%. Acesta este programul pe care l-am prezentat Fondului Monetar ºi pe care l-am respectat pânã în momentul de faþã.

Într-adevãr, Fondul Monetar nu impune preþuri mari, dar nici nu poate continua colaborarea dacã se acumuleazã pierderi uriaºe în sistem. Acesta este, poate, motivul pentru care fosta guvernare nu a reuºit sã menþinã

acordul cu Fondul Monetar, închizând astfel porþile României cãtre sursele de finanþare externã.

Situaþia lãsatã de fosta guvernare. Mai mult decât atât, în moþiune se spune, negru pe alb, cã pierderile din sistem sunt în cele din urmã acoperite de la bugetul de stat, din buzunarul contribuabililor. Îl întreb atunci pe fostul ministru al industriei, care a fost calculul sãu când a lãsat aceste pierderi de trei sferturi de miliard în sistemul energetic? Putem înþelege faptul cã 2000 a fost un an electoral, însã acest lucru nu justificã presiunea imensã pe care domnul Berceanu a lãsat-o, cu bunã ºtiinþã, asupra bugetului de stat, creând astfel o situaþie catastrofalã, fãrã precedent în istoria sistemului energetic românesc.

În toþi cei patru ani din guvernarea anterioarã, pierderile din sistemul energiei termice s-au situat de fiecare datã mult peste nivelul actual, iar aceste pierderi au fost suportate desigur de la bugetul de stat ºi nu din buzunarele ministrului. În ce calitate ne acuzaþi acum, când, de fapt, noi am reparat exact greºelile, intenþionate sau nu, pe care le-aþi fãcut în guvernarea anterioarã?

În ce calitate semneazã domnul Berceanu o asemenea moþiune, când dânsul ºtie foarte bine situaþia în care se aflau lacurile de acumulare ale hidrocentralelor la sfârºitul mandatului sãu, când nivelul acestor lacuri s-a aflat sub cota de siguranþã a sistemului hidroenergetic? Aceasta a fost o altã situaþie fãrã precedent în istoria României.

În anul 1999, când la conducerea ministerului se afla chiar domnul Berceanu, au fost produse prejudicii sectorului de producþie de peste 540 de miliarde de lei, doar prin livrarea de energie electricã cu rabat de preþ pânã la 30% pentru cei care plãteau valuta în avans. Oare de ce a avut grijã domnul Berceanu sã suspende, în ultima ºedinþã de Guvern din decembrie 2000, cele douã hotãrâri de Guvern?

De asemenea, amintim cã în timpul guvernãrii anterioare distribuþiile de gaze se ocupau, cu mult succes, de cultivarea ºi exportul castraveþilor, pe baza unui contract angajat pe 10 ani, contract extrem de bine întocmit în ceea ce priveºte dimensiunea castraveþilor, dar care în primul an a adus o pierdere de 14 miliarde de lei?

Tot domnul Berceanu a semnat un ordin comun cu Ministerul Lucrãrilor Publice ºi Amenajãrii Teritoriului Ñ cu fostul coleg al Domniei sale, domnul Noica Ñ prin care pierderile din reþeaua naþionalã de distribuþie de gaze erau majorate la 4%. În anii 2001-2002 aceste pierderi au fost de 1%. Diferenþa pânã la 4% reprezintã circa 100 de milioane de dolari. Sã credem oare cã aceste pierderi aprobate erau menite a acoperi furturile comise de unele societãþi de a cãror existenþã poate ºtiau semnatarii acestui ordin?

În acelaºi timp, nu mai exista nici o preocupare pentru creºterea capacitãþii de înmagazinare a gazelor naturale la Bilciureºti, deºi echipamentele necesare erau importate ºi plãtite încã din 1997 ºi depozitate, cu foarte mare grijã, în ploaie. Aceste echipamente au fost montate de ”RomgazÒ abia dupã mãsurile de excepþie luate de Ministerul Industriei ºi Resurselor, începând cu anul 2001.

Toate aceste date pun sub serios semn de întrebare legitimitatea celor care vin acum cu aceastã moþiune. O altã acuzaþie cuprinsã în moþiune este cea referitoare la creºterea preþurilor la energie electricã, energie termicã ºi gaze naturale. Pe fond, suntem acuzaþi cã nu am menþinut artificial preþurile sub costurile de producþie. De curând, domnul Berceanu chiar încerca sã-ºi justifice mandatul, subliniind aºa-zisul ”caracter socialÒ al menþinerii preþurilor sub costurile de producþie.

Mã întreb ºi vã întreb ºi pe dumneavoastrã, cum se explicã susþinerea acestei moþiuni de cãtre Partidul Naþional Liberal, care are o asemenea abordare profund antiliberalã?

Însã menþinerea artificialã a preþurilor nu numai cã este inconsistentã cu doctrina liberalã, dar, mai mult decât atât, contravine chiar principiilor fundamentale ale social-democraþiei. Un preþ artificial mai mic decât preþurile de producþie se adreseazã tuturor categoriilor sociale, inclusiv celor cu venituri mari ºi foarte mari, care ar putea suporta fãrã nici o problemã costurile reale ale energiei.

Este evident cã astfel au fost risipite resurse importante, care ar fi trebuit sã ajungã la cei cu venituri mici. Este profund antisocial ºi antieconomic sã subvenþionezi preþurile pentru categoriile cu venituri foarte mari, de mii de dolari. Asta s-a fãcut în toþi acei ani în care preþul energiei s-a situat sub nivelul costurilor.

Mai mult decât atât, prin aceastã politicã a preþurilor artificiale s-au acumulat pierderi uriaºe, care, dupã cum se spune chiar în moþiune, au fost suportate de la bugetul de stat. Efectele negative s-au fãcut resimþite cel mai puternic la nivelul categoriilor cu venituri mici, întrucât nu au mai fost bani pentru susþinerea unor programe sociale. Iatã cã aºa-zisa ”mãsurã socialãÒ a preþurilor artificiale s-a întors chiar împotriva celor cãrora le era destinatã.

S-a afirmat cã din cauza preþului energiei acesta, de fapt, nu se mai încaseazã. Informaþia este din nou tendenþios folositã, din moment ce încasãrile ”ElectricaÒ în anii 2001 ºi 2002 au fost de peste 95%, faþã de 80Ñ81%, realizate în 1999.

Stimaþi colegi,

Nu preþurile reprezintã problema de fond cu care s-a confruntat România în toþi aceºti ani. Preþurile sunt doar o consecinþã a procesului de producþie, nu o cauzã a situaþiei dificile cu care se confruntã anumite categorii sociale.

În realitate, preþurile din România sunt mult mai scãzute decât cele din Europa ºi chiar decât cele din þãrile vecine, care parcurg, ca ºi noi, acelaºi drum cãtre economia de piaþa. Preþul gigacaloriei din România este cu 15 dolari mai scãzut decât media din Uniunea Europeanã. La fel, preþul energiei electrice este cel mai mic din Europa, cu excepþia Bulgariei.

În legãturã cu acest aspect, vreau sã lãmuresc o altã acuzaþie care mi s-a adus în textul moþiunii: scopul meu nu a fost niciodatã sã aliniez preþurile din România la cele europene, singurul meu scop este de a ajunge la nivelul la care costurile de producþie sã poatã fi acoperite de încasãri, în condiþii de rentabilitate, fãrã ca acest lucru sã aibã un impact ridicat asupra populaþiei cu venituri mici. Deci problema de fond pe care trebuie sã o avem

în vedere þine de: 1. pierderile care se regãsesc în costurile de producþie; 2. nivelul de trai din România.

În ceea ce priveºte pierderile din sector, politica viabilã este reducerea acestora, astfel încât sã avem costuri de producþie rentabile, ce pot fi acoperite integral din încasãri. Reducerea pierderilor trebuie fãcutã în ambele sensuri: stoparea risipei ºi modernizarea sistemului. În privinþa stopãrii risipei, am spus deja cã pierderile din sectorul de producere a energiei termice au fost reduse cu peste 80%, de la 766 de milioane de dolari, în 2000, la 129 de milioane de dolari, în 2002. Principala problemã, însã, rãmâne la nivelul distribuþiei. Degeaba vom ajunge sã obþinem profit pe sectorul de producþie, dacã pe distribuþie se înregistreazã pierderi de pânã la 40%.

Domnul Berceanu a afirmat recent foarte clar: fiecare cu treaba lui, Ministerul Industriei cu producþia, iar autoritãþile locale, în special primãriile, cu distribuþia. Aceasta a fost, cel puþin, politica domnului Berceanu, iar din acest punct de vedere, poate, ar fi fost mai potrivit ca moþiunea sã fi fost adresatã Primãriei Capitalei.

Am vãzut ce s-a întâmplat la RADET în cei 13 ani de dupã revoluþie. Noi, ca responsabili ai sistemului de producþie, nu puteam rãmâne indiferenþi faþã de acest lucru. Noi nu putem rãmâne indiferenþi când vedem cã energia furnizatã de producãtori ajunge în caloriferele oamenilor la preþuri mai mari cu 40%, din cauza problemelor nerezolvate la nivelul distribuþiei.

Domnii de la P.N.L. ºi P.D. au contestat acþiunea de control a Ministerului Industriei asupra sistemului de producþie din Bucureºti, unde au loc cele mai mari pierderi. De ce a deranjat acest control? De ce nici unul din primarii Capitalei nu a fãcut acest control la RADET timp de 13 ani? Cineva trebuia sã punã capãt acestei situaþii putrede, nu mai puteam sã aºteptãm pânã sã se hotãrascã domnul Bãsescu sã facã ce ar fi trebuit fãcut încã din primele zile ale mandatului de primar general. Când se sparge o þeavã, nu stai ºi te uiþi cum þi se inundã casa în speranþa cã, pânã la urmã, va veni instalatorul. Primul lucru pe care îl faci este sã opreºti robinetul ºi sã opreºti scurgerile, dupã aceea e treaba instalatorului sã schimbe ºi sã repare þevile. Dacã suntem acuzaþi cã am stopat furtul ºi jaful din banii cetãþenilor, atunci ne asumãm pe deplin aceastã acuzaþie.

Evident, acþiunile de control nu pot rezolva nivelul tehnologic al infrastructurii din sistemul energetic. Aºa cum se spune chiar în textul moþiunii, este nevoie de investiþii enorme, administrate corect. În acord cu aceastã afirmaþie, eu susþin cã modernizarea este cel mai eficient combustibil pentru reducerea costurilor.

Mã surprinde, însã, cã partidele din fosta guvernare ne acuzã acum de faptul cã nu investim suficient în sectorul energetic. Suntem criticaþi cã nu am fãcut nimic în acest sens în ultimii 2 ani, deºi tocmai în aceºti ultimi 2 ani s-au fãcut cele mai multe investiþii în sectorul termo ºi hidro, reprezentând 434 de milioane de dolari, faþã de 198 de milioane, realizate în cei 2 ani anteriori preluãrii guvernãrii, reuºind sã modernizãm ºi sã punem în funcþiune capacitãþi de peste 1.200 de MW în sectorul termo ºi peste 400 de MW în sectorul hidro. Prin retehnologizãrile la centralele Bucureºti Sud ºi Iºalniþa, s-a realizat o reducere a consumurilor specifice, care reprezintã o reducere de costuri de peste 900 de miliarde de lei pe an, iar la terminarea lucrãrilor începute ºi pentru care finanþarea este asiguratã, la restul grupurilor, de la Brãila, Deva ºi Turceni-Blocul 5, se prevede o reducere suplimentarã a costurilor de producþie cu încã cel puþin o mie de miliarde de lei pe an.

Pentru a pune capãt definitiv acuzaþiilor din acest capitol, subliniem cã în timpul guvernãrii 1996-2000 România nu a atras nici mãcar un dolar ca investiþie în energie, iar faptul cã domnul Berceanu ºi Guvernul din care a fãcut parte au asigurat reînceperea lucrãrilor la Grupul 2 Cernavodã îl consider o glumã pentru presã. Nu cred cã are sens sã mai fac alte comentarii pe acest subiect.

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Am fost acuzaþi cã nu am redus pierderile din sistem. Am demonstrat cã le-am redus cu peste 80%. Am fost acuzaþi cã nu facem investiþii. Am demonstrat cã am investit cel puþin dublu faþã de fosta guvernare. Am fost acuzaþi cã preþurile la energie sunt mari. Am demonstrat cã nu sunt mari, cel puþin în raport cu celelalte þãri din Europa.

Rãmâne într-adevãr o problemã foarte serioasã: nivelul de trai din România. În aceastã privinþã, semnatarii moþiunii au fãcut o comparaþie ironicã între preþurile energiei ºi cele ale unei companii multinaþionale din sectorul alimentar. Tratând superficial acest aspect, semnatarii moþiunii afirmã cã, citez: ”ªi la McDonaldÕs preþurile la Bucureºti sunt jumãtate cât cele de la Paris.Ò

Lãsând la o parte nota ironicã, aº întreba câte McDonaldÕs-uri au mâncat semnatarii acestei moþiuni? Aº vrea sã afirm cu cea mai mare seriozitate cã big mac-ul la Bucureºti nu este la fel de mare ca cel de la Paris, iar aceasta pentru cã firma respectivã, ca orice companie eficientã, orientatã pe rentabilitate, nu-ºi permite sã vândã produse sub preþul de producþie. Dacã preþurile sunt prea mari pentru România, atunci se reduce cantitatea, ceea ce nu poate fi fãcut în cazul energiei termice, mai ales în anotimpul rece. Cum am spus, este nevoie de investiþii ºi, în general, de creºterea nivelului de trai din România.

Evident cã toate mãsurile economice ale Guvernului actual vizeazã creºterea nivelului de trai, este, însã, la fel de adevãrat cã pentru obþinerea unor rezultate semnificative, palpabile, este nevoie de mai mult timp. Problema e cum rãspundem necesitãþilor pe care le are în prezent populaþia pentru plata facturilor la energie?

Dupã cum am arãtat, soluþia nu este sã scãdem artificial preþul. Subvenþiile bugetare ar intra în acest caz atât în buzunarul celor nevoiaºi, dar ºi în buzunarul celor care au venituri mari ºi foarte mari, la fel cum s-a întâmplat pe tot parcursul guvernãrii anterioare.

Am alocat 100 de milioane de dolari pentru familiile cu venituri mici, iar aceasta în condiþiile în care am dublat investiþiile în sectorul energetic. Ar fi fost oare mai potrivit ca jumãtate din aceºti bani sã fi ajuns în buzunarele celor cu venituri mari? Domnul Berceanu spune cã ”daÒ, rãspunsul nostru este ”nuÒ, pentru cã noi vrem ca

aceºti bani sã ajungã la cei care au într-adevãr nevoie de ei. O persoanã care câºtigã 1.000 de dolari nu are probleme sã plãteascã factura de întreþinere, deci nu este normal sã beneficieze de un preþ subvenþionat de la bugetul de stat. Important este ca ajutoarele sã ajungã strict la cei care au nevoie de ele. Varianta domnului Berceanu, de a scãdea artificial preþurile, înseamnã numai risipã ºi pierderi în sistem.

Când eram în opoziþie, am acuzat într-adevãr cã preþurile erau mari, arãtând, însã, cã ajutoarele sociale erau foarte mici, tocmai din cauza politicii greºite a stabilirii preþurilor la energie în raport cu costurile.

Am sã vã dau ºi câteva date despre reforma în sistem: refacerea distribuþiilor în 8 filiale, în loc de 19, pentru evitarea fãrâmiþãrii lor, aºa cum au fost lãsate în anul 2000; constituirea de stocuri de producþie, care sã fie echilibrate ºi care sã asigure un mediu concurenþial real; abordarea privatizãrii într-un sistem de parteneriat, care sã ducã la întãrirea utilitãþilor publice prin aport de capital ºi sã asigure protejarea consumatorilor.

De la preluarea puterii, s-a abordat problema creºterii eficienþei ºi performanþelor, ceea ce a fãcut posibilã o îmbunãtãþire a productivitãþii muncii în sectorul termo de 0,82 MW pe om în anul 2000 la 1,69 MW pe om ºi o reducere a consumului specific în sectorul termo, de la 345 g combustibil convenþional/KWh în anul 2000 la 339,8 g combustibil convenþional/KWh în 2002. Prin aceste mãsuri s-a reuºit pentru prima datã în sectorul termo, în anul 2001, sã se realizeze un profit din exploatare de 185 de miliarde de lei, faþã de o pierdere din exploatare de 4.800 de miliarde, în anul 2000. S-a optimizat producþia de energie electricã din punct de vedere al costurilor, prin folosirea unui mixt de combustibil optim ºi, în primul rând, prin valorificarea maximã a potenþialului lignitului indigen.

În anul 2002, printr-o politicã raþionalã a producþiei de energie electricã, s-a reuºit creºterea nivelului apelor la o cotã de trei ori mai mare decât în anul 2000, în condiþiile în care producþia de energie hidro a fost mai mare cu 7,7%.

Pentru creºterea siguranþei aprovizionãrii cu gaze s-au luat mãsuri de creºtere a capacitãþii de depozitare a gazelor în subteran, asigurând atragerea de fonduri necesare, ceea ce a permis creºterea gazelor stocate de la 1,3 miliarde m[3] la 2 miliarde m[3] în acest an, reuºind sã fie rezolvatã în bunã parte problema asigurãrii gazelor în acest an deosebit de friguros, deºi mai sunt unele sincope, determinate de faptul cã nu s-a putut recupera în totalitate lipsa de preocupare a altor ani.

Având în vedere situaþia prezentatã pânã acum, precum ºi necesitatea acutã a reformãrii ºi dezvoltãrii sectorului, actualul cabinet a aprobat ºi demarat programe ºi alte acþiuni ample, în încercarea de a recupera timpul pierdut în cei 4 ani ai guvernãrii anterioare. Astfel: în sectorul energetic nuclear au fost reluate în forþã lucrãrile la Unitatea 2 a CNE Cernavodã, pentru care finanþarea este în întregime asiguratã; a fost realizat ºi finanþat din Fondul de dezvoltare energeticã un program concret de reparaþii, ce a condus la diminuarea pierderilor în sistem; de asemenea, a fost posibilã finalizarea ºi punerea în funcþie a Grupului nr. 3 de 100 MW de la CET Bucureºti-Sud, Grupul nr. 5 de 330 Mw de la CTE Rovinari, precum ºi punerea în funcþiune a Grupului nr. 4 de 330 MW de la Turceni.

În sectorul termoelectric, pentru perioada 2002-2004, s-a prevãzut finalizarea reabilitãrilor ºi retehnologizãrilor la obiective energetice ce însumeazã circa 5.400 de MW Pentru S.C. ”HidroelectricaÒ Ñ S.A. s-a demarat o amplã acþiune de atragere a capitalului privat, prin lansarea unei oferte internaþionale pentru amenajãri hidroenergetice, care au lucrãrile de construcþii-montaj în diverse stadii de execuþie, lucrãri începute înainte de 1989.

Astfel, din totalul de 21 de proiecte, existã interes viabil exprimat pentru un numãr de 15 proiecte ºi sunt negocieri avansate cu investitorii privaþi, care se vor finaliza în cursul acestui an. Memorandumurile de înþelegere semnate în perioada anului 2000 au fost croite pe principii de jaf ºi nu puteau fi adoptate ºi promovate, întrucât, din punct de vedere practic, privatizarea presupunea ca tot partea românã sã plãteascã în mod nejustificat costuri ca: know-how, cãlãtorii imaginare, consultanþã de care nu mai era nevoie.

Compania naþionalã de transport al energiei electrice ”TranselectricaÒ a trecut, de asemenea, la un amplu proces de restructurare-modernizare ºi dezvoltare a infrastructurii de transport a energiei electrice. A fost demaratã reabilitarea ºi modernizarea staþiilor ºi reþelelor de transport, în valoare de peste 350 de milioane de dolari, finanþatã de B.E.R.D., B.E.I. ºi PHARE ºi prin alte surse de creditare. S-au realizat lucrãri privind modernizarea instalaþiilor, echipamentelor, staþiilor de transformare, în valoare de peste 100 de milioane de dolari, necesare aderãrii la sistemul U.C.T.E.

În cursul anului 2001, ”ElectricaÒ Ñ S.A. ºi-a elaborat, pentru prima datã, propria sa strategie pe termen mediu: 2001-2004. Totodatã, în cursul perioadei 2001-2002, au fost electrificate aproximativ 12.000 de gospodãrii, faþã de un total de 3.544 în anul 2000.

Cum poate fi susþinutã afirmaþia semnatarilor moþiunii din care reiese cã preþul combustibililor este mare, fiind încãrcat de comisioane, din moment ce acest preþ era, în medie, peste 155 dolari/1.000 m[3] la preluarea guvernãrii, iar astãzi, în urma negocierilor, cu aceiaºi furnizori, este de circa 120 dolari/1.000 m[3] . Iar, spre exemplu, preþul pãcurii achiziþionate în octombrie 2001 a fost de aproximativ 99, 6 dolari/t, în timp ce în perioada octombrieÑdecembrie 2000 ”TermoelectricaÒ importa pãcura la un preþ mediu de 156 dolari/t. Sã ne întrebãm, stimaþi colegi, unde este ºpaga? Putem sã ne întrebãm!

Analizând comparativ cele douã perioade, se observã cã la o cantitate mai micã de pãcurã cu 26%, importatã în 2000, s-a plãtit mai mult cu 11%, decât cantitatea achiziþionatã în 2001.

Pregãtirea pentru privatizare. S-a trecut la reorganizarea Companiei Naþionale ”TranselectricaÒ, prin externalizarea activitãþilor de întreþinere a reþelelor electrice ºi înfiinþarea S.C. ”SmartÒ Ñ S.A.; s-a aprobat ºi s-a aplicat majorarea gradului de deschidere a pieþei energiei electrice, gradual, pânã la 33%; restructurarea Societãþii ”ElectricaÒ Ñ S.A. în 8 filiale de distribuþie a energiei electrice ºi demararea acþiunii de privatizare a filialelor de

distribuþie Dobrogea ºi Constanþa ºi informez stimaþii semnatari ai moþiunii cã au fost depuse scrisorile de intenþie privind aceste privatizãri.

În moþiune se afirmã cã P.S.D. a renunþat la privatizarea prin injecþie de capital, care sã ducã la întãrirea sectorului, ceea ce demonstreazã cã nici mãcar nu au citit anunþul public de privatizare din decembrie 2002, în care se prevede în mod expres utilizarea metodei capitalizãrii. Încã o demonstraþie a lipsei de fond ºi fundamentare.

S-a înfiinþat Societatea naþionalã ”RomgazÒ, prin fuzionarea a douã societãþi cu activitãþi de producþie a gazelor naturale, ºi a fost demarat procesul de privatizare a Societãþii ”DistrigazÒ Nord ºi Sud; transferarea în administrarea consiliilor locale a unui numãr de 15 centrale de termoficare de la ”TermoelectricaÒ.

Reorganizarea ”TermoelectricaÒ în patru structuri, sub formã de filiale, ºi externalizarea activitãþii de servicii ºi reparaþii, respectiv persoane juridice care sã activeze pe bazã de bilanþ propriu ºi sã fie responsabile direct pentru realizarea de profit, în condiþiile unui climat de piaþã, a dus, pentru prima datã, stimaþi colegi, la crearea unor structuri care permit atragerea pentru unele din ele de capital privat. În acest sens, sunt negocieri în curs cu investitori strategici, care susþin un program de investiþii ºi o operare eficientã a centralelor Turceni ºi Rovinari.

Ca mãsuri sociale în domeniul energiei electrice, în luna martie 2002, la solicitarea Guvernului, preocupat de situaþia grea a unor categorii sociale cu venituri reduse, A.N.R. a emis un ordin prin care s-a extins tranºa întâi a tarifului social de la 50 la 60 KWh pe lunã. Prin aceastã mãsurã, s-a mãrit numãrul consumatorilor casnici protejaþi cu 375 de mii. Efortul financiar pentru extinderea tarifului social este de 222 de miliarde de lei, susþinut direct de Societatea ”ElectricaÒ.

O a doua mãsurã a vizat reducerea cu 50% a taxei la tarifele opþionale cu abonament. De aceastã mãsurã beneficiazã un numãr de 4.396.000 de consumatori, iar efortul financiar aferent este de 1.216.000.000 de lei, de asemenea susþinut de ”ElectricaÒ.

De asemenea, a fost aprobat un preþ social cu 25% mai mic la gazele naturale, pentru un consum de 100 de m[3] /lunã vara ºi 300 de m[3] /iarna.

În concluzie, fãrã a nega sau restrânge dreptul opoziþiei de a ne sancþiona atunci când greºim, am dorit sã vã prezentãm ce s-a întâmplat ºi se întâmplã în sistemul energetic naþional ºi sã spunem, în acelaºi timp, autorilor ºi susþinãtorilor moþiuni cã aceastã atitudine politicã poate fi folositoare numai în mãsura în care se reflectã realitatea ºi faptele, ceea ce ne-ar permite un dialog corect ºi chiar o deschidere spre abordarea unor noi programe. Consider cã aceasta ar fi o atitudine mai bunã, atât pentru opoziþie, cât ºi pentru guvernare, dar, mai ales, pentru oamenii care ne-au acordat încrederea prin vot.

În consecinþã, stimaþi colegi, vã solicitãm respingerea moþiunii.

Stimaþi colegi, urmeazã dezbaterea moþiunii. Sunt înscriºi la cuvânt: din partea P.S.D.-ului Ñ doamna deputat Aurelia Vasile ºi domnii deputaþi Dumitru Chiriþã, Valeriu ªtefan Zgonea, Valentin Pãduroiu ºi Fâcã Mihai; Cristian Valeriu Buzea, Gheorghe Dinu, Augustin Lucian Bolcaº Ñ de la P.R.M.; Radu Mircea Berceanu Ñ P.D.; Gheorghe Eugen Nicolãescu Ñ P.N.L.; Antal Istv‡n Ñ U.D.M.R.; ºi Vasile Ioan Savu.

Îi dau cuvântul doamnei deputat Aurelia Vasile, din partea Grupului parlamentar social-democrat ºi umanist.

## **Doamna Aurelia Vasile:**

Domnule preºedinte, Domnule ministru,

Aº da un titlu dezbaterii pe care o voi face: ”Moþiunea lui Gâgã Contra.Ò

Într-o societate democraticã unul din mecanismele care garanteazã funcþionarea cadrului social, economic ºi politic este opoziþia. Ea are rolul sirenei de alarmã ºi chiar al partenerului de altã pãrere. Gesturile sale trebuie receptate cu cea mai mare seriozitate ºi atenþie de cãtre orice partid de guvernãmânt ºi de cãtre orice executiv.

Vã recunoaºteþi în aceastã definiþie, domnilor colegi din opoziþie? Moþiunea de astãzi corespunde acestei definiþii? Cu siguranþã, nu.

Aþi fi avut dreptul ºi legitimitatea sã puneþi sub semnul întrebãrii administrarea sistemului energetic din România dacã ºi numai dacã în timpul în care aþi fost la guvernare aþi fi întreprins mãsuri responsabile pentru restructurarea, modernizarea ºi eficientizarea unuia dintre cele mai importante motoare ale oricãrei societãþi moderne, care îºi propune sã se dezvolte armonios.

Dumneavoastrã ce aþi fãcut? Aþi împãrþit sistemul în hãlci mai mici ºi mai mari în funcþie de interese de partid, de grup ºi individuale. Aþi dat mânã liberã jafului ºi dezordinii, bunului-plac ºi neprofesionalismului.

Dacã privim cu ochii cetãþeanului obiºnuit, bilanþul dumneavoastrã de guvernare, soluþia managerialã s-ar putea numi ”sã nu ºtie stânga ce face dreaptaÒ. Era uºor ºi folositor sã ai un sistem stufos, cu mii de angajaþi, un sistem în care stânga nu ºtie ce face dreapta, furnizorul nu ºtie ce face clientul, iar banii statului se papã pe furiº, fãrã nici o transparenþã.

Aþi lãsat în urma dumneavoastrã Ñ aºa cum bine a declarat domnul Berceanu la depunerea mandatului Ñ o bombã cu efect întârziat: arierate, datorii, dezordine economicã ºi tehnologicã, echipamente ºi unitãþi de producþie care depãºiserã durata maximã de serviciu, contracte fãcute în sistemul ”cu japcaÒ, o infrastructurã de transport depãºitã moral ºi fizic, directori puºi sã facã bani pentru partid, angajaþi disperaþi ºi interlocutori incapabili sã negocieze cu partenerii strãini.

În decembrie 2000, reprezentantul Uniunii Europene la Bucureºti îl saluta pe recent numitul ministru al industriei, domnul Dan Ioan Popescu, cu urmãtoarea exclamaþie: ”În sfârºit, stau de vorbã cu cineva care înþelege ce înseamnã industrie!Ò

Ce am fãcut noi? Ne-am asumat responsabilitatea unei gestiuni profesionale. În loc sã ne lamentãm, sã spunem pe ºleau cetãþenilor despre bomba pe care am gãsit-o cu adevãrat nu numai în sectorul energetic, ci ºi în minerit, în legislaþie, în administrarea sistemului

industrial, am pornit la defriºarea ºi îndepãrtarea urmãrilor unui haos administrativ pe care cu bunã ºtiinþã l-aþi construit.

S-a trecut la evaluarea sistematicã a întregului ansamblu de unitãþi de producþie ºi distribuþie, la evaluarea managementului strategiilor, dacã le putem numi astfel, de fapt a mãsurilor de pe o zi pe alta care funcþionau în sistem.

Menþionez în trecere câteva dintre realizãrile ºi programele guvernãrii P.S.D. în domeniul energetic. A fost pusã în funcþiune traversarea canalului Dunãre Ñ Marea Neagrã cu firul de bazã al conductei de transport gaze naturale DN1200 din Federaþia Rusã cãtre þãrile balcanice ºi multe altele.

Deºi în 2000 România se afla într-o situaþie de risc maxim în ceea ce priveºte energia hidro, din cauza unei incompetente gestiuni, acum putem vorbi chiar de succese în acest domeniu. S-a demarat un proces intensiv de dezvoltare a capacitãþii de producþie de energie nuclearã, ºi acest lucru s-a realizat în condiþiile în care, pânã în anul 2000, activitatea în acest domeniu a fost uitatã de Guvern.

Nu în ultimul rând, au fost deschise ºi închise provizoriu negocierile de aderare la Uniunea Europeanã pentru capitolul XV ”Politica industrialãÒ, iar pentru celelalte douã capitole, ”EnergiaÒ ºi ”Libera circulaþie a mãrfurilorÒ, negocierile sunt deschise. A durat. Sigur cã a durat, dar acum ºtim situaþia fiecãrui echipament, a fiecãrei unitãþi, a fiecãrei zone, a fiecãrui angajat, a tuturor angajamentelor faþã de furnizori ºi beneficiari, a pieþei internaþionale ºi a oportunitãþilor pe aceastã piaþã.

Ministerul a continuat cu reabilitarea acestor unitãþi de producþie ºi distribuþie, pe care le-a considerat viabile ºi cu o posibilitate de repunere în funcþiune la parametri normali, a continuat cu creºterea capacitãþilor de înmagazinare ºi producere a gazelor naturale, cu restructurarea managementului, cu pregãtirea unor contracte de management care sã îi asigure pe directori ºi echipele lor în activitatea de refacere a sistemului, a dezvoltat ºi a pus la punct mecanisme de monitorizare a întregului sistem, care sã permitã racordarea la Uniunea pentru Coordonarea Transportului Electric. Cunoaºteþi acest organism, domnilor? Credeþi cã are membri P.S.D. în structura sa? Verificaþi, dar, din informaþiile noastre, nu.

România s-a racordat la U.C.T.E. ca urmare a muncii ºi programelor de restructurare pe care Ministerul Industriilor ºi Resurselor, condus de domnul ministru Dan Ioan Popescu, le-a gestionat. Dar toate aceste lucruri înseamnã ºi costuri, înseamnã timp ºi înseamnã capacitatea de a corela interesul cetãþeanului cu proiectele pe termen lung, care reprezintã interesul societãþii româneºti pentru dezvoltarea sa pe termen mediu ºi lung.

Este adevãrat, este nevoie sã supunem atenþiei cetãþenilor care ne-au ales proiectele noastre, sã îi facem asociaþi la procesul de luare a deciziilor, astfel încât ei singuri sã spunã cum vãd dezvoltarea societãþii noastre.

Întreb acum, aici, de la aceastã tribunã, pe toþi cetãþenii României: dacã aþi avea o casã solidã, frumoasã, care v-ar putea adãposti întreaga familie în condiþii bune, dar pe care trebuie sã o reparaþi, sã îi aduceþi apã, luminã ºi un sistem de încãlzire, aþi strânge bani sã faceþi toate aceste investiþii în aºa fel încât sã le lãsaþi copiilor dumneavoastrã o casã zdravãnã pentru câteva generaþii sau v-aþi risipi banii pe mâncare ºi pe bãuturã ºi nu aþi investi în aceastã casã, iar stricãciunile de fiecare zi ar face-o sã fie din ce în ce mai pãrãginitã ºi, poate, într-o zi, chiar sã se dãrâme? Noi am ales varianta de a repara casa. Este adevãrat, este nevoie de niºte bani pentru aceasta, de ceva timp, dar iatã cã astãzi sistemul energetic românesc poate asigura energia necesarã unei economii ºi unei societãþi în expansiune.

Pentru cã, orice s-ar întâmpla, stimaþi colegi, oricât de orbi am vrea sã fim, oricâte dificultãþi presupune restructurarea, economia româneascã se dezvoltã într-un ritm pe care dumneavoastrã nici nu l-aþi visat. Pe fiecare stradã, în orice oraº, în multe sate apar case noi sau reabilitate, firme mici ºi mijlocii care înseamnã noi locuri de muncã.

Dacã aþi avea maturitatea politicã necesarã, aþi înþelege cã pânã ºi opoziþia are de câºtigat dintr-un asemenea fenomen. Dar dumneavoastrã sunteþi cârcotaºi pesimiºti, chemaþi doar sã punã beþe în roate, nu sã ne facã sã zâmbim. ªi zâmbetul nostru, dacã existã, este amar, chiar dacã înþelegem cã este firesc sã vii din când în când la rampã deºi nu ai nimic a spune.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul Cristian Valeriu Buzea.

## **Domnul Cristian Valeriu Buzea:**

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Situaþia energeticã a României reprezintã un motiv serios de îngrijorare pentru economia þãrii ºi, din ce în ce mai mult, pentru toþi cei afectaþi direct sau indirect. Sector important, considerat strategic în toate statele cu pretenþii, problema energiei este peste tot în lume tratatã cu responsabilitate.

România a avut întotdeauna probleme cu energia. Industrie energofagã crea probleme de alimentare, sistemul energetic funcþiona la 47 de hertzi, ºi pentru acoperirea vârfului de sarcinã se deconectau cartiere întregi în toate oraºele þãrii, populaþia era sacrificatã fãrã rost în cadrul unei politici care nu meritã comentarii.

Dupã 13 ani, populaþia României se confruntã cu aceeaºi problemã sub o formã diferitã. Dacã industria nu mai absoarbe energia destinatã caselor locuite de români, aceºtia au ajuns în postura inacceptabilã de a nu mai putea sã o plãteascã.

Cum s-a ajuns la aceastã situaþie dupã schimbãri de guverne de coloraturã diferitã, ce promiteau un trai dacã nu prosper, cel puþin decent, pare destul de greu de înþeles. Fiecare coaliþie de putere îºi explica nerealizarea promisiunilor prin lipsurile moºtenite, pasând vina celor dinainte, mod în care, evident, ajungem pânã în anii construcþiei sistemului energetic.

Capacitãþile instalate în centralele electrice corespund în general tehnologiei anilor Ô70, peste 47% din instanþii fiind din exploatare de peste 21 de ani, iar 37%, între 11 ºi 20 de ani, doar 16% având vârstele sub 10 ani.

Capacitatea instalatã în reþeaua de transport ºi distribuþie este cu mult mai mare decât tranzitul de putere în etapa actualã, pierderile în reþele având valori medii în jur de 11%, valorile în reþelele de medie ºi joasã fiind ºi mai mari.

Sistemul de transport ºi distribuþie a energiei termice se confruntã cu probleme tehnice deosebite datorate eficienþei scãzute a schimbãtoarelor de cãldurã, a izolaþiei necorespunzãtoare a conductelor, a randamentelor scãzute a sistemelor de pompare, a lipsei sistemelor de mãsurare etc. Aceastã situaþie s-a pãstrat, practic, de toate guvernele de pânã acum, cu explicaþii diverse, mai mult sau mai puþin formale ºi neconcludente.

Deºi starea sistemului energetic nu a fost un secret pentru nimeni, aceasta a fost mereu uitatã în campaniile electorale. Adevãrul este cã fiecare guvernare a tratat problema energiei cu superficialitate ºi neglijenþã, ºi rezultatele se vãd ºi sunt resimþite de populaþie. Creºterea preþurilor peste limite admisibile, cu explicaþii de genul ”Iarna nu-i ca varaÒ, a adus problema energiei din nou în actualitate, chiar dacã iarna pare pe sfârºite.

Moþiunea prezentatã în aceastã ºedinþã atrage atenþia asupra unei situaþii cunoscute de toatã lumea, dar aparent mai puþin de cãtre cei care ar fi trebuit sã o rezolve. Strategia de dezvoltare a sectorului energetic ºi a sistemului energetic naþional a fost mereu afectatã de programe incoerente sau care erau aruncate la coº de fiecare nouã guvernare ºi reînceput totul de la faza de proiect.

La ora actualã, energetica româneascã se confruntã cu câteva probleme din ce în ce mai greu de soluþionat. Fãrã a face o radiografie exactã a stãrii actuale, ºi nici nu se poate face fãrã detalii din interiorul sistemului, câteva explicaþii ale situaþiei dezastruoase se pot arãta cu uºurinþã. Starea instalaþiilor din sistem, reabilitãrile fãcute nu au avut la bazã o strategie de dezvoltare energeticã pe termen mediu a României ºi, în consecinþã, nu au avut rezultatele aºteptate. Centrala Turceni, de exemplu, modernizatã relativ recent, deºi poate realiza costuri de producþie foarte bune, are o disponibilitate inacceptabilã.

Unele soluþii tehnice au lãsat mari semne de întrebare privind calitatea deciziei. Blocul nr. 1, de 50 de megawaþi, din CET Giurgiu a fost retehnologizat pentru a funcþiona pe huilã din import. Mulþi bani cheltuiþi cu rezultate puþine.

Rezultatele unor licitaþii pentru anumite lucrãri tehnice au lãsat multe semne de întrebare. Efectuarea lucrãrilor de refacere a coºului de fum nr. 2 la CET Craiova în vara anului 2000 s-a realizat printr-o licitaþie care a promovat o ofertã mult mai scumpã decât altele ºi o soluþie tehnicã discutabilã. Este doar un exemplu din multe altele.

Privatizarea sectorului energetic se discutã de mult timp, dar nu s-a fãcut nimic semnificativ, nici aºa-zisa pregãtire pentru privatizare prin restructurare ºi nici o acþiune concretã, deºi, aºa cum se aratã ºi în textul moþiunii, studii s-au tot fãcut. Era poate interesant sã le aflãm ºi costurile.

În 1997, de exemplu, firma americanã PSIG din New Jersey, firmã în afara oricãror bãnuieli de interese balcanice ºi care a realizat multe investiþii în Europa, Asia ºi America de Sud, dupã câteva discuþii cu reprezentanþii ”ConelÒ de atunci, a investit în Polonia.

Liberalizarea pieþei de energie ºi introducerea concurenþei, de la care putem aºtepta scãderea costurilor se amânã inacceptabil. Explicaþii mai ales în acest domeniu se pot gãsi, dar populaþia nu are ce face cu ele.

Externalizarea din ”TermoelectricaÒ a unor centrale aflate în dificultate, pãstrându-li-se datoriile, nu a fãcut decât sã treacã falimentul pe plan local. Am participat la discuþiile legate de externalizarea CET Giurgiu, la care primãria oraºului se opunea. Domnul secretar de stat Iulian Iancu, din Ministerul Industriei ºi Resurselor, mi-a explicat cum, prin aceastã mãsurã, mulþi ofertanþi strãini se vor strãdui sã cumpere centrala, aflatã în mari dificultãþi de funcþionare la ora aceea, iar domnul Fãtu, la acea datã director în acelaºi minister, mi-a descris cum va vinde aceastã centralã de termoficare a energiei electrice în sistem.

Cumpãrãtorii la CET Giurgiu întârzie, ºi nici nu cred cã vor apãrea, iar centrala a epuizat creditul care trebuie rambursat în doi ani, din aprilie nu mai poate plãti salariile, ºi locuitorii oraºului vor trece încã o varã fãrã apã caldã, cãci doar sunt obiºnuiþi dupã patru ani de antrenament. Mãsura politicã de trecere a CET Giurgiu în subordinea consiliului judeþean nu a schimbat cu nimic fondul problemei.

Pierderile în reþelele de termoficare, inacceptabil de mari, sunt suportate de populaþie. Reabilitarea acestora ar însemna costuri enorme, greu de realizat. Dar cum s-a ajuns aici? Preþurile exagerate pentru energia electricã, termicã sau gaze naturale, în raport cu veniturile oamenilor simpli care trãiesc din salarii obiºnuite, au creat multe situaþii de imposibilitate de platã a întreþinerii. Cum nu se pot lua mãsuri în majoritatea situaþiilor de acest gen, ar fi dificil sã fie evacuate mii de familii, s-a creat un precedent periculos, ºi facturile la energie nu se mai plãtesc de o bunã parte din populaþie, chiar ºi de cei care ar avea aceastã posibilitate.

Concluziile sunt relativ simple: dificultãþile de funcþionare ale sistemului energetic sunt foarte vechi ºi nu au fost soluþionate în cei 13 ani de când la guvernare se succed diverse partide politice, în fel de fel de coaliþii. Soluþiile tehnice necorespunzãtoare sau lipsa unei voinþe politice reale de restructurare ºi organizare pe baze eficiente a sectorului energetic sunt cauzele situaþiei actuale de care se face rãspunzãtor atât Guvernul actual, cât ºi cele care l-au precedat.

Situaþia energeticã în anul 2000 nu era deloc atât de bunã cum se prezintã în moþiune. Acum, însã, compensarea funcþionãrii ineficiente prin preþuri mari depãºeºte posibilitãþile de platã ale populaþiei, ºi Guvernul actual trebuie sã gãseascã soluþii pentru ieºirea din acest impas. În fond, atunci când te angajezi sã realizezi un program, trebuie sã te ºi þii de cuvânt, mai ales sau chiar dacã

este vorba de un program de guvernare. Dacã nu reuºeºti, explicaþii nu încãlzesc pe nimeni.

Partidul România Mare va vota prezenta moþiune, apreciind cã atinge o problemã socialã de interes major pentru populaþia acestei þãri, ºi nu putem sã nu atragem atenþia asupra acestei situaþii, ca partid interesat de îmbunãtãþirea nivelului de trai. Acest vot, însã, nu absolvã de rãspundere guvernarea anterioarã, care a avut la dispoziþie patru ani pentru a se ocupa de situaþia energeticã a þãrii ºi care nu a lãsat deloc o stare mai bunã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul Radu Mircea Berceanu, din partea Grupului parlamentar al P.D.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Domnule ministru,

Stimaþi colegi,

Astãzi discutãm o problemã care cred cã intereseazã pe foarte mulþi cetãþeni, o problemã care nu este deloc nouã în România ºi care, sunt de acord cu domnul ministru, cã trebuie tratatã cu toatã seriozitatea, dar cred cã trebuie tratatã în acelaºi timp ºi cu lucruri foarte concrete ºi foarte adevãrate, nu cu tot felul de date interpretate în toate modurile.

Eu voi spune mai întâi câteva cuvinte despre preþ ºi despre preþuri în general. Datele pe care le voi spune aici sunt din lucrarea editatã de Ministerul Industriei ºi Comerþului acum trei-patru luni, deci nu cred cã pot fi puse la îndoialã.

Preþul de producþie în ”TermoelectricaÒ este 39 de dolari, cu aproximaþie, preþul din ”HidroelectricaÒ, 7 dolari, iar preþul de la ”NuclearoelectricaÒ de aproximativ 20 de dolari.

Dacã 65% din producþia de energie electricã este produsã în termocentrale, aproximativ 25% în hidrocentrale ºi 10% în sistem nuclear, cifrele variind puþin de la un an la altul, vã rog sã faceþi dumneavoastrã media ponderatã, oricum aþi dori sã o faceþi, ºi ea va ieºi undeva la 29 de dolari preþul de producþie.

Tot din documentele ºi din declaraþiile publice ale domnului ministru, preþul care se acordã pentru transportul energiei electrice este de 4 dolari, iarãºi cu anumite variaþii foarte mici, iar pentru distribuþie ºi furnizare, 7 dolari. Dacã adunãm la cei 29 de dolari ceilalþi 11 dolari (4+7), obþinem un preþ de 40 de dolari în medie pe megawatt orã. Sigur cã pot fi unele variaþii, dar foarte mici, în jurul acestei cifre.

La aceastã chestiune aº dori sã aud o altã variantã. Poate cã sunt altfel de calcule, dar eu am luat calculele realizate de minister ºi cifrele tot de la minister. ªi atunci de unde preþul la energia electricã este de 50 de dolari megawattul pe medie? Ce se întâmplã cu ceilalþi 10 dolari?

Dacã s-a declarat public, foarte mult în perioada 1998-2000, cã eu am scumpit energia în mod aberant, ºi

12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 19/13.III.2003

cred cã oricine poate sã ia ziarele din acea perioadã, vãd cã acum se spune cã am ieftinit-o atunci fãrã o bazã realã ºi cã în aceastã perioadã ea trebuie scumpitã, pentru a se acoperi sã zicem ”pierderileÒ de atunci. Dacã aceasta este explicaþia, atunci eu înþeleg cã eu am ieftinit-o doi ani de zile în mod greºit, dumneavoastrã aþi scumpit-o tot doi ani de zile, ca sã acoperiþi nu ºtiu ce chestiuni de atunci, ºi cã acum lucrurile sunt clare, ºi ea, de mâine-poimâine, va reveni la cifrele corecte, la cifra pe care eu am calculat-o ºi pe care oricine o poate calcula cu datele dumneavoastrã, cu datele mele ºi cu datele de fapt din sistem, pentru cã aici cred cã suntem de acord, ºi anume la 40 de dolari megawattul, pentru cã o altã chestiune nu are nici un fel de sens.

Pe de o parte, cred cã trebuie totuºi sã ieºiþi într-un fel din acest dublu limbaj, în care, în afarã, populaþiei îi spuneþi cã aceste costuri sunt determinate de cerinþele Fondului Monetar Internaþional ºi de aducerea preþului energiei la nivelul internaþional, iar, aici, pe de altã parte, ºi în documentele ministerului spuneþi cã, de fapt, aceste preþuri sunt necesare, pentru cã trebuie sã acopere costurile. Eu am spus care sunt costurile din sistem, din cifrele dumneavoastrã, ºi vãd cã nu acoperã deloc costurile, ci sunt 10 dolari în plus pe megawatt ºi vreo 7 dolari în plus pe gigacalorie, cu care nu ºtiu ce faceþi exact.

Dacã facem un calcul, la o producþie de aproximativ de 22 de milioane de gigacalorii pe an, aceºti 7 dolari încasaþi în plus înseamnã circa 150 de milioane de dolari. La 30 de milioane de megawaþi, iarãºi o producþie medie anualã de energie electricã, înmulþit cu cei 10 dolari la fiecare megawatt în plus, sunt vreo 300 de milioane de dolari. Deci în fiecare an apar 450 de milioane de dolari în plus. Ce se face cu aceºti bani?

Dacã cu aceºti bani s-ar face ceva transparent, niºte investiþii clare, aº putea sã fiu de acord cã este o variantã, nu neapãrat sunt adeptul acestei variante, dar este o soluþie, dar, de fapt, aceºti bani încasaþi în plus acoperã dorinþa celor din sistemul energetic de a avea sume enorme la dispoziþie ºi de a face cu ele tot ceea ce doresc, în afarã de ceea ce trebuie, ºi nu vor face ceea ce trebuie, acea modernizare de care ºi dumneavoastrã aþi vorbit, atâta vreme cât nu vor fi constrânºi sã facã acest lucru.

Iar dumneavoastrã, domnule ministru, de la un cap la altul, aþi vorbit de costuri. Sigur cã cei din sistemul energetic, dacã mâine li se va oferi 60 de dolari pe megawatt ºi 30 de dolari la gigacalorie, îi vor înghiþi ºi pe aceia. Nu cred cã vor face decât cu foarte puþin mai mult investiþii ºi nu cred cã lucrurile se vor schimba radical.

De aceea, dupã pãrerea noastrã, metoda nu este aceea de a fi foarte aproape de cei 100 de mii de oameni din sistem, ci pãrerea noastrã este cã trebuie ca ministerul ºi ministrul sã fie foarte aproape de ceilalþi 22 de milioane de consumatori. Pentru aceia trebuie luate mãsurile coercitive, în aºa fel încât costurile sã fie cele normale, cele care pot fi calculate prin ce metodã doriþi dumneavoastrã, iar sistemul sã fie obligat ºi eventual ajutat, sprijinit sã intre cu costurileÉ acolo unde trebuie.

Nimeni nu trebuie sã fie lãsat sã facã investiþii din niºte preþuri mai mari, încasate absolut fãrã nici o explicaþie, numai pe baza faptului cã este un monopol în acest domeniu ºi cã acest monopol, oricât ar fi lãsat sã creascã preþurile, nimeni nu poate sã facã nimic altceva.

Câteva cuvinte ºi despre reformã.

Domnule ministru ºi stimaþi colegi,

Eu am vãzut Programul de guvernare cu care P.D.S.R. a venit în faþa Parlamentului, ºi aici se spune astfel: ”Se va urmãri restructurarea sistemului energetic prin crearea unor complexe energetice integrate, care sã cuprindã în sfera lor de activitate atât producerea energiei electrice ºi termice, cât ºi a cãrbunelui energetic, pornind de la principii economice legate de preþul energiei ºi de fluidizarea circuitului de plãþiÒ. Aceastã chestiune a fost prezentatã în programul care se întindea pe cinci ani de zile de reformã, de restructurare, de eficientizare, de modernizare a sistemului energetic, ºi care era prevãzutã pentru anul 2001. Eu am fost bucuros când am vãzut-o în Programul de guvernare ºi am considerat cã se merge pe un drum corect, care nici mãcar nu era neapãrat un drum decis de mine, ci era un drum decis de niºte studii ºi pus la punct cu Fondul Monetar Internaþional, cu Banca Mondialã, cu Uniunea Europeanã, ºi am crezut cã într-adevãr aceste lucruri se vor realiza. Pânã în prezent nu s-a realizat nimic ºi, atunci, de aceea dumneavoastrã spuneaþi acum câteva zile cã preþul la ”TermoelectricaÒ este de 39 de dolari megawattul, dar cã ar putea scãdea la 34 de dolari megawattul, ºi sunt foarte de acord cu dumneavoastrã.

Mai spuneþi în Programul de guvernare: ”Privatizarea sistemului energetic se va realiza atât pentru distribuþie, cât ºi pentru producþia de energie, în principal prin majorare de capital, inclusiv prin cotare la bursã, majorare de capital, care are un dublu avantaj, respectiv faciliteazã capitalizarea societãþilor ºi asigurã creºterea valorii acþiunilor rãmase statului.

Voi da ºi o micã explicaþie referitoare la campania electoralã. Privatizarea distribuþiilor de energie electricã a fost prevãzutã în programul prezentat în toamna anului 1998 a se realiza la începutul anului 2001. Eu spun în continuare cã era pregãtitã aceastã posibilã privatizare ºi ea s-ar fi putut realiza chiar în cursul anului 2000, deci înainte de momentul care a fost planificat prin programul prezentat public, ºi acest lucru s-a decis sã nu se facã într-o perioadã în care au fost cele trei campanii electorale. Deci s-a decis sã nu se facã în avans, ci sã se lase programul aºa cum a fost el croit. Dar prezentarea celor opt distribuþii Ñ care sã fie ele, cum sã fie împãrþite Ñ a fost fãcutã publicã, ºi existã de asemenea în toate publicaþiile, în luna iunie 2000.

La vremea respectivã a fost o împãrþire în 17, pentru cã era o etapã intermediarã, de asemenea prezentatã în program, dar nu vãd de ce dacã nu aþi fãcut aceastã privatizare în 2000, în 2001, la începutul anului, la discutarea moþiunii cu un subiect asemãnãtor din Senat, de la începutul lunii februarie, anul trecut, dumneavoastrã spuneaþi (Monitorul Oficial, Dezbateri parlamentare): ”Împãrþirea ÇElectricaÈ...Ó º.a.m.d. ”care a fãcut posibilã demararea acþiunii de privatizare a sucursalelor de distribuþie Constanþa ºi TimiºoaraÒ Ñ atenþie Ñ ”ce se va finaliza în acest an, 2002...Ò Iatã cã suntem la un an de la acel moment ºi nici pomenealã, se discutã cã se va finaliza acuma la sfârºitul lui 2003, începutul lui 2004.

Domnule ministru,

## Stimaþi colegi,

Sigur cã dumneavoastra, având 45 de minute, ºi eu 9, atâta pot sã spun din lucrurile care au fost aici ridicate ºi dezbãtute, dar am sã închei prin a spune cã dacã, într-adevãr, doriþi o dezbatere serioasã ºi o aprofundare serioasã a acestor probleme, nu se poate ca în permanenþã sã schimbaþi macazul. Ori, este vinovat Fondul Monetar, ori e vinovat Berceanu, care a ieftinit, ori a scumpit Berceanu ori a ieftinit, toate aceste lucruri sunt niºte inadvertenþe cât se poate de vizibile ºi toate aceste lucruri, pânã la urmã, în România ºi în româneºte poartã un nume pe care eu nu aº vrea sã îl pronunþ aici, dar dacã toatã lumea ºtie cã P.S.D.-ul are tot felul de ”baroniÒ la nivel judeþean, la nivel local, la nivel central, cred cã mai are un baron, ºi anume Baronul MŸnchhausen.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., domnul deputat Gheorghe-Eugen Nicolãescu.

## **Domnul Gheorghe-Eugen Nicolãescu:**

## Domnule preºedinte,

Domnilor miniºtri,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Pentru a nu ºtiu câta oarã asistãm astãzi la o dezbatere marcatã de mentalitatea specificã acestui partid-stat, P.S.D.-ul. Dacã încerci sã-i demonstrezi cã una spune ºi alta face, constaþi cã începe sã atace orice temã, numai sã rãspundã la subiect nu, dar mai ales a ajuns specialist în vechea guvernare ºi de aceea nu mai are timp sã-ºi îndeplineascã mandatul. Nu voi insista pe faptul cã în Parlament, la dezbaterea oricãrei moþiuni, P.S.D. a introdus dialogul surzilor. Atunci când totuºi acceptã sã se prezinte, criticã orice, dar nicidecum nu acceptã sã se ancoreze în realitãþi.

Moþiunea de astãzi a apãrut din cauza gravei situaþii în care a ajuns majoritatea cetãþenilor acestei þãri, dupã ce am atenþionat, în repetate rânduri, asupra consecinþelor iresponsabilitãþii guvernanþilor ºi reprezentanþilor Guvernului în administraþia publicã. Indiferent cum se abordeazã discuþiile, cine are sau nu mai multã dreptate, pe argumente pretins tehnice, nu trebuie sã uitãm urmãtoarele: Guvernul P.S.D. este campion la lipsã de performanþã, contraperformanþã, demagogie ºi propagandã. Deºi s-a ajuns la aberanta situaþie în care factura lunarã la întreþinere depãºeºte pensia medie ºi salariul minim pe economie, Guvernul iese pe ecranele televizoarelor sã dovedeascã cât de generos ºi de milos este cu cei sãraci, adicã peste jumãtate din populaþia României.

Ne-am sãturat sã fim milogii Guvernului, pentru scopuri electorale. Guvernul nu dã nimic, el ia însã de la unii ºi dã la alþii, în loc sã permitã oamenilor sã-ºi conducã singuri viaþa, liberi ºi independenþi economic. De fapt, Guvernul vorbeºte ºi nu face nimic.

Moþiunea de astãzi este un pretext la care, sigur, Guvernul rãspunde, dar, în acelaºi timp, pentru noi, pentru Partidul Naþional Liberal, este un protest la adresa unui Guvern care a câºtigat alegerile ºi voturile oamenilor promiþând, ceea ce în schimb se dovedeºte a fi fost minciuni ºi mai ales înºelarea populaþiei. P.S.D.-ul a condus România douã treimi din perioada postrevoluþionarã, 8 ani din 12, ºi trebuie sã-ºi asume responsabilitatea ºi sã rãspundã. P.S.D.-ul nu a coborât azi în România de pe o altã planetã, a fost aici, a manipulat ºi exersat politicile sale pãguboase. Problema este aceeaÉ sã ne spunã, atunci când a decis creºterea preþurilor produselor energetice ºi utilitãþilor nu s-a gândit la oameni? A aºteptat ca disperarea acestora sã fie cutremurãtoare, ºi atunci s-a înmuiat ºi a devenit brusc generos. Este cinic un asemenea comportament.

Am atras atenþia în repetate rânduri la necorelarea preþurilor la utilitãþi ºi veniturile românilor, în special ale pensionarilor. Dupã crizele din învaþamânt, sãnãtate, România se confruntã ºi cu criza din sistemul energetic. România, de fapt, trãieºte în crizã. P.S.D. a numit la Bucureºti în fruntea RADET un om care nu-ºi achitã întreþinerea, spune el, din principiu, îndemnând ºi pe alþii sã procedeze în acelaºi fel, de fapt, acþionând împotriva propriei instituþii pe care o conduce. Caragiale ar fi spus: ”Curat murdarÒ.

Dacã mai existã bun-simþ, dacã toatã viaþa noastra poate ieºi din sfera politicianismului, dacã mai licãreºte o urmã de raþiune, atunci, domnilor guvernanþi, recunoaºteþi cã nu aþi reuºit sã realizaþi ceea ce aþi promis ºi cã veþi þine cont de orice propunere constructivã. În acest sens, consider de datoria noastra, pe lângã criticã, care sper sã vã îndrepte, deci sã vã facem ºi propuneri care, în accepþiunea noastra, pot asigura soluþionarea gravelor probleme prezentate în moþiune. Venim cu mare rãspundere ºi ne asumãm riscul de a vã oferi soluþii, însã binele cetãþenilor este mai presus de interesele meschine de partid.

Suntem curioºi sã aflãm de la social-democraþi ce înseamnã doctrina liberalã, însã îi asigurãm cã mai au de învãþat ºi suntem disponibili sã le oferim meditaþii. Liberalismul nostru este ancorat în realitãþile româneºti ºi nu are nimic de-a face cu capitalismul de cumetrie social-democrat. De asemenea, vã asigurãm cã deºi lucraþi cu mulþi informatori în P.N.L., la P.N.L., în schimb nu aveþi informaþii sau cele pe care le aveþi de la P.N.L. sunt false ºi vã sfãtuiesc sã fiþi atenþi pe cine plãtiþi.

Apreciez cã existã mai multe soluþii pentru ieºirea din aceastã situaþie ºi prioritar ar trebui sã fie în atenþia dumneavoastra, a Guvernului, privatizarea imediatã a sectorului producþiei ºi distribuþiei energiei termice, care va avea ca efect o restructurare rapidã ºi având consecinþã scãderea costurilor din întregul sistem. Realizarea cadrului legal, dar mai ales afirmarea voinþei de a institui un sistem de finanþare a unui parteneriat real public privat pentru asigurarea energiei termice prin centrale de bloc, scarã ºi apartament, adoptarea de facililtãþi fiscale pentru cetãþenii care-ºi finanþeazã centralele de apartament sau se asociazã pentru a finanþa centrale de scarã sau bloc, amândouã mãsurile presupun acceptarea renunþãrii la furnizarea energiei termice în regim centralizat, dovedit neviabil ºi consumator de resurse materiale, umane ºi financiare.

Grupul parlamentar al P.N.L. considerã cã România are nevoie de o strategie naþionalã pe termen mediu ºi lung care sã ofere soluþii de duratã ºi pentru care este nevoie de o colaborare a tuturor forþelor politice. O soluþie negociatã politic va asigura cetãþenilor acestei þãri, indiferent de cine se va afla la guvernare, certitudinea cã viaþa lor se va schimba ºi speranþa va fi îndreptãþitã. Sper sã nu mai irosim banii publici, ai noºtri, ai tuturor, pe subvenþii ºi sã realizãm cu acei bani alte prioritãþi ale acestei þãri.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Are cuvântul domnul Antal Istv‡n din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R.

actualul Guvern nu a ºtiut sã aprecieze acest lucru. Dar chiar ºi celor 15.000 de specialiºti le-au fost necesari 4 ani pentru a pregãti privatizãrile din sectorul energetic, continuarea lucrãrilor de investiþii la Unitatea nr. 2 de la Cernavodã, concesionãrile obiectivelor hidroenergetice ºi toate celelalte programe pe care ºi le propuseserã guvernele precedente, într-adevãr.

Se afirmã în textul moþiunii cã programul de reformã din anii 1999 ºi 2000 a fost realizat în totalitate. Am avut parte de asemenea afirmaþii ºi într-o epocã trecutã. Ni s-a spus chiar cã electrificarea þãrii a fost finalizatã. Abia dupã 2000 am aflat cã mai sunt de electrificat peste 90.000 de gospodãri. Atât despre probleme realizate în totalitate. Este mai greu totuºi sã realizezi tot ce þi-ai propus. Ce ar fi trebuit sã facã noul Guvern?

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

Sã-ºi dea demisia!

## **Domnul Antal Istv‡n:**

Domnule preºedinte, Domnule ministru,

Domnilor miniºtri,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Iatã cã dupã mai puþin de un an de la dezbaterea unei moþiuni similare de cãtre Senatul României, Partidul Democrat ºi Partidul Naþional Liberal au considerat cã ºi deputaþii trebuie sã-ºi întrerupã programul normal de lucru pentru a lua cunoºtinþã despre concluziile colegilor noºtri pe marginea aceleiaºi teme. Este interesant faptul cã, faþã de anul trecut, colegii noºtri nu remarcã nici o schimbare, chiar dacã în martie 2002 deplângeau soarta populaþiei ºi acuzau Guvernul cã nu a luat mãsuri de protecþie socialã, acum contestã ºi constatã cã s-au luat prea multe mãsuri.

”Prima problemã a României este, în acest moment, trecerea iernii, mai precis trecerea iernii fãrã sacrificii pentru cei de obicei sacrificaþi. Trebuie asigurat combustibilul necesar realizãrii în primul rând a unui confort puternic în locuinþele cetãþenilor.Ò Am citat din discursul domnului Victor Ciorbea la prezentarea acelui program guvernamental despre care s-a fãcut vorbire în aceastã moþiune, afirmaþie corectã, de altfel, ºi atunci ºi este de actualitate ºi în momentul de faþã. De ce deranjeazã faptul cã Guvernul actual, având în vedere iarna deosebit de grea, oferã ajutoare pentru categoriile defavorizate ale populaþiei?

## **Domnul Damian Brudaºca**

**:**

Nu aþi fãcut parte din guvernãrile alea?

## **Domnul Antal Istv‡n:**

Este un lucru corect, considerãm noi. Pentru cineva mai puþin informat ºi care a citit textul prezentei moþiuni ar rãmâne uimit de câte s-au fãcut în timpul guvernãrii trecute ºi a noastra, guvernãrile noastre din care, într-adevãr, am fãcut parte, aveþi dreptate.

S-ar minuna doar cã nu a crescut nivelul de trai al populaþiei, pentru cã în rest totul mergea perfect, dar

Sã ia de bun tot ceea ce gândiserã predecesorii în pofida realitãþii cu care se confrunta la preluarea mandatului? Existã oare vreun guvern în lume a cãrui activitate ºi eficienþã sã nu fie contestate cel puþin de partidele aflate în opoziþie? Poate doar în epoca despre care am fãcut vorbire sã fi existat aºa ceva, pentru cã atunci nu aveam voie sã criticãm, aveam dreptul doar la autocriticã.

Ne amintim cã ºi în programul precedentei guvernãri au existat intenþii bune ºi prevederi corecte privind sectorul energiei electrice ºi gazelor naturale în ceea ce priveºte restructurarea ºi privatizarea acestui sector. Aºteptam, chiar ºi noi solicitam la rândul nostru, fãcând parte din acest Guvern, sã vedem ºi strategia elaboratã în acest sens, dar se pare cã foºtii miniºtri care s-au succedat la conducerea ministerului, din pãcate, prea des, nu au mai avut timp sã elaboreze acest document. Este adevãrat, au realizat spargerea monopolului CONEL, dar l-au înlocuit cu alte monopoluri ale societãþii de producere, transport ºi distribuþie a energiei. Sã nu uitãm cã activitatea efectivã a operatorului comercial pe piaþa de energie electricã a demarat efectiv de abia în 2001. Probabil cã în perioada 1996-2000, problemele sectorului nu prezentau prea mult interes nici pentru Parlament, dacã avem în vedere cã au fost adoptate de forul legislativ doar câteva acte normative privind, cu precãdere, ratificãri de convenþii, privind exploatarea sistemelor hidroenergetice Porþile de Fier ºi aplicaþiile paºnice ale energiei nucleare. Timp de 2 ani, este adevãrat cã ni s-a promis celor din comisiile economice, cã urmeazã sã primim Legea energiei electrice, dar, pânã la urmã, aceastã lege nu a ajuns în dezbaterea Parlamentului.

Actualul Parlament, totuºi, a reuºit în ultimii 2 ani sã adopte o serie de acte normative iniþiate de ministerul de resort, ultimele dintre ele privind reabilitarea termicã a clãdirilor multietajate, predarea unui numãr semnificativ de centrale termice ºi electrice de termoficare cãtre autoritãþile administraþiei publice locale sau constituirea Fondului român de eficienþã energeticã, demonstrând, o datã în plus, preocupãrile celor implicaþi în domeniu. De asemenea, nu se face nici o referire asupra faptului cã, în sfârºit, evoluþia sectorului energiei ºi gazelor naturale se face în baza unei strategii naþionale de dezvoltare energeticã pe termen mediu, al cãrui principal obiectiv îl reprezintã crearea unei pieþe eficiente de energie în condiþii de înaltã calitate ºi siguranþã, cu respectarea standardelor Uniunii Europene referitoare la utilizarea eficientã a energiei ºi la protecþia mediului, iar în cadrul acestei strategii, un capitol aparte îl constituie restructurarea ºi privatizarea sectorului energetic.

Argumente pro ºi contra privatizãrii acestui sector au existat ºi existã, indiferent de culoarea politicã a specialiºtilor în domeniu, dar, în ultimii 2 ani, s-au fãcut progrese în eliminarea argumentelor contra prin: perfecþionarea cadrului legislativ, inclusiv prin elaborarea Legii energiei electrice ºi termice, al cãrei raport este în curs de elaborare la Comisia pentru industrii ºi servicii; perfecþionarea cadrului instituþional, prin preluarea atribuþiilor în domeniu de cãtre Oficiul Participaþiilor Statului ºi Privatizãrii în Industrie din cadrul Ministerului Industriei ºi Resurselor; corelarea reglementãrilor emise de autoritãþile de reglementare A.N.D.R.E., A.N.R.G.M. ºi A.N.R.S.C.

De asemenea, se uitã faptul cã sistemul energetic naþional, în momentul de faþã, se pregãteºte pentru funcþionarea interconectatã cu sistemele energetice ale Uniunii Europene, pentru coordonarea transportului energiei electrice. Se uitã faptul cã este în curs de pregãtire realizarea conductei de gaze naturale AradÑ Seghedin, ceea ce va reprezenta legãturi directe cu Uniunea Europeanã în domeniul gazelor naturale.

Un alt pas important este liberalizarea pieþei prevãzutã în documentele de aderare, respectiv deschiderea pieþei energiei electrice la 33% ºi cea a gazelor naturale liberalizatã cu 25%. E mult, e puþin, sunt întrebãri la care nici mãcar þãrile cu experienþã atât de democraticã, dar ºi puternic dezvoltate nu împãrtãºesc opinii comune.

Nu se poate nega cã aceastã iarnã deosebitã din punct de vedere termic a dus la creºterea facturilor de întreþinere nu numai datoritã preþului energiei termice ºi gazelor, dar ºi datoritã creºterii consumurilor. Dar sunt oare mai multe familii care au venituri insuficiente pentru plata acestor facturi decât în perioada Õ96-2000? Sunt oare mai multe apartamente debranºate decât cele din aceleaºi perioade? Poate da, pentru cã au optat pentru centrale de apartament foarte mulþi. Oare alt guvern nu ar fi luat mãsuri de protecþie socialã? Ar fi încãlcat oare Constituþia, încã valabilã, care prevede la art. 43 cã statul este obligat sã ia mãsuri de protecþie socialã de naturã sã asigure cetãþenilor un nivel de trai decent, iar statul nu este Guvernul, ci este reprezentat de puterile sale legiuitoare, executivã ºi judecãtoreascã, deci inclusiv de cei care au semnat aceastã moþiune.

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Din reuºita implementãrii strategiei de dezvoltare a sectorului energetic, petrol ºi gaze depinde relansarea economiei româneºti. Responsabilitatea Guvernului, prin ministerul de resort, este deosebit de mare. Uniunea noastrã are o viziune clarã privind impunerea celor prevãzute în aceastã strategie. În protocolul semnat cu

partidul de guvernãmânt este prevãzut: U.D.M.R. va susþine mãsurile guvernamentale menite sã finalizeze procesul de restructurare temeinicã a sectorului energetic. Am solicitat o dezbatere în cadrul Comisiei pentru industrii ºi servicii privind implementarea programului de privatizare. Actuala dezbatere este binevenitã ºi cred cã mâine toþi cei care au semnat moþiunea din partea Partidului Democrat ºi Partidului Naþional Liberal vor fi prezenþi de data aceasta fizic ºi nu prin reprezentantul lor multilateral dezvoltat ºi vor avea observaþii utile în ceea ce priveºte realizarea completã a acestui deziderat.

În afara responsabilitãþii, implementarea hotãrâtã a strategiei energetice reprezintã ºi o ºansã pentru Guvernul actual, cât ºi pentru minister. ªansa constã în scurtarea drumului nostru cãtre Europa. Atunci va fi momentul adevãrului: o implementare reuºitã a acestei strategii va fi bine pentru toþi; o nereuºitã va fi rãu tuturor. Privitã în acest context, dezbaterea de astãzi a situaþiei din energeticã, menþionez, din nou, este binevenitã ºi un semnal de bun augur pentru cei cu responsabilitãþi, care vor continua astfel mai ferm drumul început atât de anevoios ºi cu multe ºovãieli.

Aºteptãm cu interes rezultatele ºi le oferim un sprijin pentru a trece cu bine acest examen.

Iatã de ce, nici mãcar iniþiatorii, nu ar trebui sã voteze aceastã moþiune, pe care o interpretãm ca un simplu exerciþiu democratic.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi, care aplaudaþi ºi cronometraþi, vã aduc aminte cã nu s-a cronometrat exact nici când aþi vorbit dumneavoastra.

Aþi vorbit frumos toþi ºi v-am lãsat.

Domnul Vasile Ioan Savu, Grupul parlamentar al minoritãþilor naþionale.

## **Domnul Vasile Ioan Savu:**

Domnule preºedinte, Domnule ministru, Domnilor miniºtri, Stimaþi colegi,

De la aceastã tribunã s-a recunoscut, de iniþiatorii moþiunii de cenzurã ºi de domnul ministru Dan Ioan Popescu, faptul cã 60% din energia care se produce în România se realizeazã pe termo. Nu s-a luat în calcul un element major, preþul combustibililor solizi, respectiv cãrbune. Aº vrea sã aduc în faþa dumneavoastra situaþia din perioada anilor 1996 ºi 2000: preþul pe gigacalorie produs pe cãrbune era doar de 5 dolari. Era un preþ în care companiile miniere erau clar bãgate ºi realizau pierderi enorme. În anul 2000, prin intermediul ministrului de resort, am iniþiat un preþ real pe tona de cãrbune, care sã reflecte preþul real în megawattul produs pe termo. Ca atare, de situaþia prezentatã în aceastã moþiune, în care domnii iniþiatori spuneau cã la companiile naþionale sunt maºini de lux ºi alte cheltuieli cu birourile luxoase, domnule ministru Berceanu, vreau sã vã spun în faþa Parlamentului cã în momentul în care gestionaþi Compania Naþionalã a Huilei existau 40 de autoturisme strãine care erau închiriate, ºi tot din iniþiativa dumneavoastra aþi blocat mãrirea producþiei de cãrbune ºi aþi importat cãrbune din exterior.

Acesta este un fapt real care a dus la celebra Ordonanþã 22, în care aþi aruncat în stradã 21.000 de oameni, care, la ora actualã, aºa cum spuneau antevorbitorii mei, nu au cu ce sã-ºi plãteascã energia electricã ºi termicã din locuinþe. Eu nu aº vrea sã subliniez decât un fapt: s-a început retehnologizarea ºi reorganizarea subunitãþilor miniere, care va duce implicit la scãderea preþului pe energia electricã ºi va produce un cãrbune mai ieftin. Au apãrut primele investiþii ºi în Valea Jiului, unde s-a tot spus în anii trecuþi cã nu se face ºi nu se va face niciodatã nimic.

Iatã, domnule ministru Berceanu, cã în Valea Jiului se poate face ºi, prin dialogul social pe care Guvernul României, la ora actualã, îl are în permanenþã cu minierii din Valea Jiului, s-a realizat un lucru enorm, careÉ dumneavoastra nici mãcar nu aþi vrut sã staþi la masã cu noi ºi aþi produs acele douã mineriade care, de fapt, au stricat imaginea României cu foarte mult.

Eu vã mulþumesc ºi voi vota împotriva moþiunii de cenzurã.

## Stimaþi colegi,

Am parcurs un prim tur de luãri de cuvânt de cãtre toate grupurile parlamentare, au mai rãmas în dezbatere Grupurile parlamentare ale P.S.D. ºi P.R.M..

Are cuvântul domnul deputat Dumitru Chiriþã, din partea Grupul parlamentar al P.S.D., ºi se pregãteºte domnul Gheorghe Dinu, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnilor miniºtri,

## Doamnã ministru,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Înainte de toate, vreau sã doresc doamnelor ºi domniºoarelor din aceastã salã o primãvarã frumoasã, pentru cã suntem la începutul lunii martie, suntem în luna Mãrþiºorului, din toatã inima un mãrþiºor din partea mea, câte un mãrþiºor din partea mea fiecãrei doamne ºi domniºoare.

În legãturã cu moþiunea simplã, încã de la începutul intervenþiei, vreau sã vã spun faptul cã am fost consternat atunci când am aflat cã P.D.-ul ºi P.N.L.-ul, partide care au susþinut defunctele guvernãri din perioada Õ97-2000, au considerat necesar sã introducã aceastã moþiune simplã. Aº fi înþeles dacã moþiunea simplã ar fi fost depusã de cãtre colegii deputaþi din partea Partidului România Mare, pentru cã nu au fost la guvernare ºi nu ºtiu cam ce se întâmplã prin sectorul energetic, dar când te uiþi pe lista semnatarilor acestei moþiuni simple, nu poþi sã nu sesizezi faptul cã sunt doi foºti miniºtri, unul care a fost preocupat de maºinuþe, iar celãlalt a promovat reforma în sectorul energetic din aeroplan.

În legãturã cu aºa-zisele efecte benefice, evocate de iniþiatorii moþiunii, ale reformelor din sistemul energetic românesc, promovate ºi susþinute de defuncta coaliþie

P.D.ÑP.N.L., fãrã analiza pe care încearcã sã o reînvie acuma prin resuscitare Bãsescu ºi preºedintele liberalilor, StolojanÉ

Domnii! ( _Voci din partea dreaptã a sãlii.)_

## **Domnul Dumitru Chiriþã:**

## Domnii Bãsescu ºi Stolojan!

Fãrã o analizã în plan economic ºi social, nu pot sã nu amintesc faptul cã în Õ98, o datã cu transformarea RENEL-ului în CONEL, doar prin aceastã simplã operaþiune juridicã, România a trebuit sã plãteascã 150 de milioane de dolari Consorþiului MARY LEANCE, sumã ce reprezenta obligaþiunile emise de cãtre RENEL în anul 1996, pentru susþinerea proiectelor de modernizare a instalaþiilor energetice. Aºa da, reformã!

Totodatã, trebuie sã evidenþiez ºi faptul cã, prin împãrþirea producãtorilor în funcþie de combustibilul folosit, am ajuns în situaþia aberantã în care a fost pus în competiþie producãtorul hidro, care produce energie electricã la preþurile cele mai scãzute, cu producãtorul termo, care produce energie electricã ºi cãldurã la preþurile cele mai mari. Numai dintr-un aeroplan poþi sã vezi cã într-o cursã de motociclete în care participã motoreta Mobra ºi motocicleta Yamaha va câºtiga motoreta Mobra. În aceeaºi perioadã, Õ98-2000, printr-o întâmplare, înaintea începerii fiecãrei ierni energetice, sectorul nu avea asigurate stocurile de combustibil, creditele necesare pentru procurarea resurselor lipseau ºi nici contractele de achiziþie pentru aceste resurse nu existau.

Prin acest mod de a rezolva problemele sectorului energetic, P.D.-ul, partid neoliberal, în opinia mea, a reuºit sã inducã costuri suplimentare în producþia de energie electricã ºi termicã de câteva sute de milioane de dolari, favorizând, în acest fel, propria clientelã politicã, bãncile finanþatoare ºi furnizorii de resurse, în dauna intereselor consumatorilor din România.

La toate acestea, se adaugã ºi faptul cã în anul 2000, an electoral, domnul Berceanu, fost ministru al industriei ºi comerþului, a dispus folosirea apei din lacurile de acumulare dincolo de limita de avarie, pentru a compensa jaful susþinut în legãturã cu modul în care s-a fãcut aprovizionarea cu resurse, punând în pericol viaþa ºi sãnãtatea populaþiei, faptã care, în opinia mea, reprezintã o infracþiune deosebit de gravã, rãmasã încã nesancþionatã.

În ceea ce priveºte sectorul de distribuþie ºi privatizare a acestuia, defuncta guvernare, avându-i în frunte pe domnii Isãrescu ºi Berceanu, au impus vânzarea unei pãrþi din distribuþie, fãrã a exista studii în acest sens, prin aranjamente obscure, fapt dovedit de subsemnatul, inclusiv prin publicarea unei scrisori semnate de domnul Berceanu, adresatã domnului Fotiadis, reprezentantul Uniunii Europene la Bucureºti la acea datã, prin care-i promitea vânzarea distribuþiilor din Banat ºi Dobrogea.

Cea mai importantã componentã a reformei în sistemul energetic, respectiv dezvoltarea de noi capacitãþi ºi alocarea de resurse pentru aceasta, a fost complet neglijatã de cãtre miniºtrii P.N.L. ºi P.D. Singurele performanþe mai deosebite în acest domeniu le-a reprezentat tãierea panglicii la punerea în funcþiune a Grupului 1 de la Cernavodã, investiþie realizatã de fapt de cãtre Guvernul Vãcãroiu, ºi lucrãrile de anvergurã la hidrocentralele în curs de execuþie pentru conservarea barajelor, în sensul cã iarna li se puneau calorifere ºi vara, aer condiþionat. Mai mult, în ceea ce priveºte Grupul 2 de la Cernavodã, domnul Berceanu afirma public în perioada mandatului de ministru cã România nu are nevoie de o asemenea investiþie, chiar dacã era evident cã dezvoltarea producþiei de energie electricã pe combustibil nuclear reprezenta ºi reprezintã ºansa României de consolidare ºi dezvoltare a poziþiei de forþe energeticã în Balcani.

Interesele cui le-aþi promovat, fãcând aceste declaraþii? În orice caz, pe ale României ºi ale cetãþenilor ei, nu!

Defuncta coaliþie ºi cei 15 mii de specialiºti ºi-au demonstrat din plin incapacitatea de a rezolva problemele economice ºi sociale ale României, inclusiv pe cele ale sectorului energetic, susþinând, printre altele, teza cã statul este prost administrator.

În acelaºi timp, în perioada Õ97-Õ2000, statul avea în fruntea sa, la nivelul majoritãþii instituþiilor publice, începând cu Preºedinþia României, terminând cu Ministerul Industriilor, profesorii universitari ºi prosperi oameni de afaceri, care s-au ocupat doar de interesele lor, în dauna intereselor statului ºi ale cetãþenilor români.

Dupã alegerile din 2000, Guvernul Nãstase a acþionat pentru a promova o reformã susþinutã în sectorul energetic, inclusiv prin asigurarea resurselor necesare pentru dezvoltare ºi pentru reducerea semnificativã a costurilor.

Astfel, în domeniul creãrii de noi capacitãþi de producþie, au fost reluate lucrãrile de investiþii la Grupul 2 de la Cernavodã ºi sunt create premisele pentru continuarea lucrãrilor la celelalte grupuri.

În domeniul privatizãrii distribuþiei de energie electricã au fost elaborate studiile necesare pentru a analiza impactul privatizãrii asupra consumatorilor, þinând cont cã reþeaua electricã de distribuþie reprezintã o activitate de monopol natural.

Astãzi putem vorbi despre privatizarea în distribuþia ºi furnizarea de energie electricã într-o manierã transparentã, în interesul consumatorilor ºi al sectorului, întrucât se realizeazã prin atragerea de capital, pe bazã de competiþie.

Sunt conºtient cã acest mod de abordare a procesului de privatizare nu convine acelora din P.D. care au acþionat într-o manierã obscurã, în interesul unei clientele de tip mafiot. Legat de politica de personal, în perioada 2001Ð2002, numãrul salariaþilor s-a redus semnificativ Ñ circa 20 de mii Ð, prin desfiinþarea unor posturi, prin transferarea unor activitãþi de la nivel central la nivel local ºi prin privatizare.

Aceste mãsuri au fost promovate de cãtre domnul Dan Ioan Popescu, ministrul industriei ºi resurselor, în deplin consens cu sindicatele din ramurã ºi au contribuit la reducerea costurilor din sectorul energetic.

Vorbiþi, doamnelor ºi domnilor semnatari ai moþiunii, de faptul cã populaþia României a înregistrat în perioada 2001Ð2002 o scãdere a nivelului de trai, uitând cã, de fapt, dumneavoastrã ºi politica dumneavoastrã din perioada Ô97Ð2000 au contribuit ºi ne-au adus în situaþia în

care puterea de cumpãrare a scãzut semnificativ, crescând ponderea sãrãciei extreme în România.

Performanþele în plan economic ºi social ale guvernelor susþinute de cãtre dumneavoastrã, cei din P.D. ºi P.N.L., au adus pe foarte mulþi români în situaþia sã plimbe becul dintr-o camerã într-alta, datoritã sãrãciei. Vã reamintesc faptul cã, pe lângã multitudinea de elemente de protecþie socialã care se adreseazã direct persoanelor defavorizate, Guvernul Adrian Nãstase a intervenit în domeniul salarizãrii ºi a decis ca salariul minim brut pe þarã sã creascã la 75 de euro de la 1 ianuarie 2003 faþã de mai puþin de 30 de euro, cât era în anul 2000. Aceasta reprezintã o dovadã în plus cã mãsurile adoptate de noi sunt autentic social-democrate ºi contravin practicilor liberale ºi neoliberale susþinute de P.N.L. ºi P.D. în perioada Ô97-2000.

În legãturã cu prezenþa unor lideri de sindicat ca senatori ºi deputaþi pe listele Partidului Social Democrat, vreau sã vã spun cã aceasta reprezintã o dovadã în plus cã în România modelul social-european începe sã devinã o realitate. Prezenþa noastrã în Parlament reprezintã modalitatea directã de a promova interesele economice, profesionale ºi sociale ale salariaþilor în plan legislativ.

Internaþionala Socialistã, unde Partidul Democrat este membru, respectiv partidele socialiste ºi social-democrate europene, promoveazã într-o manierã echilibratã interesele salariaþilor ºi pe cele ale capitalului, inclusiv prin prezenþa liderilor de sindicat în forurile legislative.

Prin aplicarea practicilor Internaþionalei Socialiste, se dovedeºte o datã în plus faptul cã P.S.D.-ul este compatibil cu partidele socialiste ºi social-democrate europene ºi internaþionale.

În acelaºi timp, nu pot sã nu remarc faptul cã doctrina neoliberalã promovatã de P.D. a fost ºi este pãguboasã pentru salariaþii ºi interesele lor.

În încheiere, vreau sã adresez sincere felicitãri domnului ministru Dan Ioan Popescu, ministrul industriilor ºi resurselor, pentru modul în care a condus activitatea ministerului, dar mai ales pentru faptul cã a abordat într-o manierã integratã activitatea sectorului energetic, inclusiv procesele de reformã ºi privatizare, ºi sã vã rog pe dumneavoastrã, doamnelor ºi domnilor deputaþi, sã votaþi pentru respingerea moþiunii simple.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Gheorghe Dinu, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi, Doamnelor ºi domnilor miniºtri, Stimaþi invitaþi,

Dupã doi ani de guvernare P.S.D.ÐP.U.R.ÐU.D.M.R., România se aflã într-una dintre cele mai mari crize din istoria ei multimilenarã. Rând pe rând, populaþia se confruntã cu tot mai multe probleme, care-i fac viaþa din zi în zi mai amarã. Dar, ca ºi când n-ar fi fost suficientã criza generalizatã din sistemul de sãnãtate Ñ cu lipsa medicamentelor compensate, cu închiderea unor unitãþi spitaliceºti, cu scandalul perpetuu dintre furnizorii de medicamente, farmacii, case de asigurãri de sãnãtate, medici etc. Ñ, peste aceasta se suprapune cea mai gravã situaþie, anume cea legatã de costul întreþinerii.

În România de azi, dupã 13 ani de democraþie, a ajuns un lux sã-þi poþi încãlzi o casã sau un apartament.

Toate buletinele de ºtiri ale posturilor de televiziune prezintã imagini de coºmar cu incendii devastatoare ale unor locuinþe, urmare a focurilor fãcute cu te miri ce: lumânãri, hârtii, cartoane, crenguþe, tot ce poate agonisi omul nevoiaº spre a se încãlzi. Alþii, mai descurcãreþi, improvizeazã câte-un reºou, pe care-l introduc în prizã, când, de regulã, se produce ºi distrugerea instalaþiei electrice. Cei care au avut neinspiraþia sã-ºi introducã în locul sobelor de teracotã o centralã racordatã la gaz metan, dupã doi ani de guvernare socialã ºi democratã, de când preþurile la combustibili, în general, ºi la gaz metan, în special, au luat-o complet razna, inventivii compatrioþi au redescoperit focul cu lemne!

Insã, cea mai gravã situaþie se întâlneºte la oraºe, unde sistemele de termoficare centralizatã au produs, mai ales în aceastã iarna, adevãrate drame.

La început, onor Guvernul nostru s-a implicat, acceptând încã din toamnã, ba chiar îndemnând populaþia racordatã la instalaþiile de termoficare centralizate, aflate în patrimoniul administraþiilor locale, sã se debranºeze de la acestea, sã-ºi monteze centrale proprii de apartament sau de scarã, mãsura reprezentând soluþia salvatoare, în viziunea sa.

Apoi, la demonstraþia tehnicã fãcutã de specialiºti, în urma cãreia se dovedea cã sistemul aplicat nu rezolva situaþia nici a celor debranºaþi Ñ cei mai mulþi, anticipând cã nu vor mai putea plãti, renunþau complet la încãlzire Ñ, nici a celor rãmaºi în sistem, cãrora le-ar fi crescut cheltuielile, Guvernul deci interzice debranºarea.

In cãutarea unor soluþii misterioase, în prag de iarnã ºi-n plinã iarnã, ordonã trecerea centralelor electrotermice, pline de datorii ºi cu probleme mari de eficienþã, de la Ministerul Industriilor ºi Resurselor în subordinea ºi-n patrimoniul consiliilor locale. Aproape concomitent ridicã preþul de referinþã al gigacaloriei la 860.000 lei ºi inventeazã un sistem birocratic extrem de complicat, cu un circuit al hârtiilor de la cetãþean la asociaþia de proprietari, primãrii, regii, societãþi comerciale sau servicii publice de termoficare menite a ajuta familiile defavorizate. Numai cã numãrul familiilor ce nu-ºi mai pot achita facturile a devenit mai mare decât numãrul celor care, sacrificându-ºi alte cheltuieli: mâncare, medicamente, îmbrãcãminte etc., mai pot cumva sã-ºi onoreze facturile la întreþinere.

A urmat apoi, printr-o altã bâlbã, Ordonanþa nr. 6/2003, ce dislocã din primãrii salariaþi care sã se deplaseze la asociaþiile de proprietari ºi sã deosebeascã rãu-platnicii de cei care, din motive obiective, nu au cum sã-ºi achite facturile aberante de la întreþinere, mai bine zis sã se facã o numãrãtoare a sãracilor. Dar credeþi cã totul s-a oprit la Ordonanþa nr. 6/2003?! Nu, pentru cã tot Guvernul, spre a continua bâlbâielile, emite, dupã o

lunã, o lunã ºi jumãtate, Ordonanþa nr. 5/2003, care n-a fãcut altceva decât a introdus un haos total în zona primãrii, regii de termoficare ºi cetãþeni.

Stai ºi te întrebi, cum un Guvern cu 27 ministere, cu un numãr dublu de agenþii naþionale, inclusiv unele de tãiat frunza la câini, nu ºtie câte familii, din motive obiective, nu-ºi pot achita facturile la întreþinere?! Cum e posibil ca un Guvern cu un ministru al muncii ºi solidaritãþii sociale Ñ cu cine oare, solidaritate socialã?! Ñ care se laudã cã-i informatizat, cu un Minister al Administraþiei Publice ce ºi-a înfiinþat o Direcþie Generalã pentru Informatizare (Cartea Albã a Ministerului Administraþiei Publice, doi ani de guvernare, 2001-2002, pag. 53 ), cu un Minister al Informaþiilor Publice care nu s-a remarcat decât prin cheltuirea banilor publici pe sondaje comandate, prin care sã ateste ”încrederea neþãrmuritãÒ a electoratului pentru partidul de guvernãmânt, ºi cu o Comisie Naþionalã de Statisticã ºi agenþii în fiecare judeþ nu are niºte date care sã-i ofere posibilitatea de a lua o decizie corectã în probleme vitale pentru societatea româneascã?!

Cu un minim de efort ºi-ar fi dat seama cã 70% din preþul gigacoloriei îl reprezintã preþul combustibililor pe care Guvernul îl impune pe o piaþa neliberalizatã din punct de vedere al concurenþei, doar 5% îl reprezintã cheltuielile cu munca vie ºi unde salariul mediu brut nu depãºeºte 3, 5 milioane lei, iar reabilitarea sistemelor de termoficare centralizate nu înseamnã sã arunci tot timpul vina pe regiile sau serviciile publice de furnizare a agentului termic pentru pierderile din sistem. Înseamnã ºi sã te apleci mai mult în înþelegerea tuturor aspectelor cu care se confruntã aceste sisteme, de la centralele termice de cartier, cu randamente sub 50%, ºi terminând cu conductele de transport, care sunt de 40Ð50 ani, ruginite ºi gãurite. Sistemul este învechit ºi cu mari pierderi. Sunt necesare investiþii majore în centrale noi ale cãror randamente sã atingã 98% ºi conducte moderne preizolate, dar înlocuirea se face cu bani, pe care administraþia localã nu-i are, iar banii care se tot alocã de la bugetul statului sunt doar pentru a acoperi, în parte, alocaþiile pentru familiile sãrace ºi foarte sãrace.

Cât de complicat era ca, înainte de a ridica aberant preþul gigacaloriei sau a metrului cub de gaz metan, cele trei ministere responsabile ºi implicate direct Ñ ne referim la Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale (ne vine în minte, aproape obsesiv, întrebarea cu cine solidaritate socialã?!), Ministerul Administraþiei Publice ºi Ministerul Industriilor ºi Resurselor Ñ sã se fi aºezat împreunã la o analizã din care ar fi rezultat, în urma unor calcule extrem de simple, cã la un câºtig de 2, 5 milioane lei, cât au majoritatea familiilor de pensionari, nu mai vorbim de ºomeri ºi alte familii defavorizate, nu se pot achita facturi de întreþinere de 3Ð3,5 milioane lei. Chiar dacã, sã zicem, cã ar câºtiga 3Ð3,5 milioane le pe lunã, cu astfel de cheltuieli la întreþinere cum ºi-ar mai satisface minimele de cheltuieli de sãnãtate, hranã, îmbrãcãminte?!

Aºadar, punctul incipient, bolovanul aruncat, se gãseºte în curtea Guvernului. El vine ºi programatic ºi/sau periodic, anunþã creºterea impardonabilã a preþuri- lor la combustibili. Aici trebuie sã-i corectãm pe colegii noºtri de la P.D. ºi P.N.L., semnatari ai moþiunii, în sensul cã în cei doi ani de guvernare P.S.D.ÑP.U.R.Ñ U.D.M.R. preþurile de vânzare în lei la energie electricã cãtre populaþie n-au crescut doar cu 71% ci cu 244,4%, respectiv de la 873 lei/KWh la 2.141 lei/ KWh, iar la gaz metan creºterea realã cãtre populaþie este de aproximativ 300%, de la 1.217 lei/m[3] la 3.273 lei/m[3] .

Iar, ca tacâmul sã fie complet, Ministerul Industriilor ºi Resurselor anunþã de la 1 martie 2003 o nouã majorare, de 10% a preþului la metrul cub gaz metan, aruncând rãspunderea pe organismele internaþionale, ceea ce nu este deloc adevãrat, pentru cã, aºa cum susþin pe bunã dreptate ºi iniþiatorii moþiunii, aceste organisme impun Guvernului României cheltuieli egale sau mai mici decât veniturile. În loc ca Guvernul sã se implice în depistarea neregulilor care sã stopeze cheltuielile inutile (limuzine luxoase, aparaturã de ultimã generaþie, salariaþi cu venituri mult peste media salariului pe economie, vile ºi hoteluri de protocol ale regiilor de gaz metan), n-au gãsit altã soluþie decât cea de creºtere a preþului.

Nu trebuie sã fii neapãrat specialist în probleme economice ca sã realizezi cã ridicând preþul la unitatea de produs, fie cã este el m3 de gaz, KWh sau gigacalorie, consumul agentului economic sau al persoanei fizice va scãdea, aceºtia diminuându-ºi cantitãþile consumate spre a se încadra în totalul cheltuielilor. Urmãtoarea fazã este cã regia sau societatea comercialã nu-ºi încaseazã contravaloarea prestaþiei, pentru cã beneficiarii nu mai pot plãti facturile exorbitante, deºi cheltuielile acestora au rãmas constante, ºi de aici tot felul de aberaþii: pierderi la regii, eºalonãri la platã, penalitãþi la datornici, ca în final... din nou o creºtere a preþului unitar. Urmarea: regres economic la agenþii economici, pe de o parte, ºi sãrãcirea populaþiei, pe de altã parte.

Tare ne e teamã cã guvernanþii noºtri vor gãsi în preconizata trecere, anunþatã de Banca Naþionalã, de trecere de la referinþa faþã de dolar la referinþa faþã de euro, un motiv în plus ca sã justifice alte majorãri de preþuri la combustibili ºi nu numai.

Reamintim cã la creºterea preþului la gazul metan cu 10% Guvernul anunþã triumfalist, pe toate canalele media, indexarea pensiilor cu ”astronomiculÒ procent de 3,5%!

Partidul România Mare, credincios politicii sale de asanare moralã a societãþii, de sprijinire a tuturor acelora care prin activitatea lor, mai mult sau mai puþin majorã, pot contribui la implementarea unui capitalism popular, în beneficiul tuturor, nu numai a unora, susþine moþiunea iniþiatã de cei 54 deputaþi, aparþinând P.D. ºi P.N.L., pentru cã doreºte sã atragã atenþia Guvernului P.S.D.ÐP.U.R.ÐU.D.M.R. ca aºa nu se mai poate, cã lozinca ”aproape de oameni ºi împreunã cu eiÒ din campania electoralã P.D.S.R. a devenit în realitate ”departe de oameni ºi împotriva lor!Ò

Totodatã, spre a fi obiectivi pânã la capãt, nu putem sã nu spunem cã o parte din vina pentru situaþia actualã revine ºi fostei guvernãri.

Sã ne amintim doar cum un ministru ”a momitÒ în ideea închiderii a cât mai multor mine, minerii sã stea acasã contra a 20 de salarii compensatorii, sau de pre-

zenþa obsesivã a altui ministru pe ecranele televizoarelor care încerca sa ne demonstreze cât de nerentabil este mineritul românesc, cu exemplul acela penibil cu minerul care pleacã de la suprafaþã cu 6 bomboane ºi se întoarce cu 2!? In acelaºi an, de tristã amintire, când în rãzboiul româno-român vreo 33 de mineri, dupã spusele ziarelor de atunci, ºi-au gãsit liniºtea în apele Oltului, în luptele de la Costeºti ºi Stoieneºti, dupã ce n-au cerut altceva decât dreptul de a-ºi câºtiga cinstit pâinea ºi a scoate din fundul pãmântului cãrbunele necesar economiei româneºti, România cheltuia circa 200 milioane dolari pentru achiziþionarea de pe piaþa externã a cãrbunelui energetic necesar funcþionãrii electrocentralelor româneºti.

ªi pentru ca sã nu se spunã cã noi, cei de la P.R.M., n-am avea soluþii pentru ieºirea din aceastã stare dramaticã, succint vom prezenta câteva:

1. In domeniul termoficãrii centralizate, punerea în practicã a parteneriatelor publice-private de care se tot vorbeºte, dar nu se realizeazã nimic în practicã, metodã care a dat reale satisfacþii în lumea occidentalã, în ideea asocierii comunitãþilor locale cu un investitor privat, dornic sã investeascã într-o piaþã extrem de favorabilã ca cea din România, în materie de utilitãþi.

Ce investitor n-ar fi dispus sã aibã producþia la desfacere asiguratã? Cu o contribuþie egalã, comunitatea localã ºi investitor (operator), dar cu acþiunea de aur în mâna autoritãþii locale, la compromisul dintre tendinþa privatului de a maximaliza profitul ºi cea a primarului ºi a consiliului local, care, din considerente electorale, ar þine preþul cât mai jos, s-ar obþine numai avantaje pentru cetãþeni.

2. In locul cheltuielilor anuale de la bugetul statului, pentru sprijinul la încãlzire a familiilor sãrace, ºi care în anul 2003 se ridicã le 3.500 miliarde, la care se adaugã contribuþia bugetelor locale spre a acoperi diferenþa dintre valoarea gigacaloriei în sistem de referinþã naþional ºi valoarea ei realã, s-ar putea realiza în 2-3 ani, la nivel naþional, dupã o strategie coerentã, o reabilitare realã a termoficãrii. In prezent, aceºti foarte mulþi bani sunt aruncaþi ca într-o groapã, nu se investesc în rentabilizarea sistemelor, ci dimpotrivã acestea se degradeazã în continuare.

Apropo, domnule ministru, Octav Cozmâncã, la pagina 12 din Cartea Albã a Ministerului Administraþiei Publice, doi ani de guvernare, 2001-2002, se poate citi cã s-au cheltuit 50 miliarde lei pentru Programul ”Modernizarea centralelor termice ºi electrice de termoficare aflate în administrarea autoritãþilor publice localeÒ. Care au fost efectele?

3. In domeniul electric, nu subscriem la spargerea în tot felul de societãþi ºi societuþe, toate cu aparat birocratic uriaº Ñ consilii de administraþie, directori, AGA etc. în vederea atractivitãþii lor la privatizare. Noi considerãm mai utilã trecerea activitãþilor la administraþiile locale, care, în sisteme de parteneriat public-privat, ar evita distorsiunile grave introduse de monopolul privat.

4. Programul energetic naþional sã fie aprobat prin lege, cu interdicþia de a fi afectat de influenþele alternãrii la guvernare, cum se paseazã de 13 ani rãspunderile de la o guvernare la alta.

5. Un moratoriu pe mãcar 2 ani de zile în care preþurile la combustibil sã se stabilizeze, astfel ca economia româneascã, pe de o parte, ºi populaþia, pe de altã parte, sã poatã respira, inevitabila inflaþie sã fie suportatã doar prin eficientizarea regiilor, societãþilor comerciale, serviciilor publice.

6. Demararea în trombã a unui program naþional de contorizare a agentului termic la blocuri ºi apartamente, ce va permite populaþiei sã plãteascã doar ce consumã, pe de o parte, iar pe de altã parte sã întrerupã circul de genul celui din Capitalã, unde politicianismul ieftin s-a impus în detrimentul cetãþenilor.

În final, noi, deputaþii Partidului România Mare, susþinem moþiunea deputaþilor P.D. ºi P.N.L., atrãgând atenþia Guvernului ºi coaliþiei de la putere P.S.D.ÐP.U.R.ÐU.D.M.R. cã ”mãmãliga româneascãÒ din decembrie 1989 a ”explodatÒ mai ales datoritã frigului ºi foamei.

Reiterez apelul fãcut de Partidul România Mare, sãptãmâna trecutã, de organizare a unei dezbateri la care sã participe reprezentanþii tuturor partidelor parlamentare, reprezentanþii Guvernului în scopul elaborãrii unui program de restructurare ºi modernizare a întregului sistem energetic, prin a cãrui finalizare se va putea soluþiona concret problemele sociale generate de costurile mari ale facturilor la întreþinere. Problema energeticã nu este doar problema unui partid, este o prioritate naþionalã ºi-l rugãm pe domnul ministru Dan Ioan Popescu sã informeze Guvernul de acest demers al Partidului România Mare.

Sperãm ca, în cel mult trei luni, sã se poatã organiza aceastã dezbatere.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul deputat Fâcã Mihail, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.

## Domnule preºedinte, Domnilor miniºtri,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Eu îmi propun sã supun atenþiei dumneavoastrã doar douã puncte din moþiunea simplã, fiind legate de experienþa personalã în domeniile respective.

Semnatarii moþiunii simple acuzã Ministerul Industriei ºi Resurselor cã nu a continuat reforma sistemului energetic, atât de bine începutã de ministerul condus de domnul Radu Berceanu.

Aº vrea sã dau un singur exemplu, care ne va edifica total asupra strategiei energetice elaborate de specialiºtii Partidului Democrat ºi ai Partidului Naþional Liberal.

În perioada 1996-2000, când la conducerea Ministerului Industriilor se afla domnul Radu Berceanu, prefectul judeþului Prahova era domnul senator P.D. Romeo Hanganu, iar primar al Ploieºtiului era domnul Victor Horia Toma, actualmente un membru marcant al

Filialei prahovene a Partidului Naþional Liberal, specialiºtii respectivi au aprobat ºi început o investiþie de 47 de milioane de dolari, care consta în construirea unui grup energetic în cadrul Rafinãriei Brazi, aparþinând S.N.P. PETROM.

Trebuie precizat cã lângã rafinãrie se gãsea o centralã termo-electricã, aparþinând CONEL, special construitã pentru a alimenta cu energie electricã ºi termicã rafinãria ºi cu energie termicã locuitorii municipiului Ploieºti.

Prin aceastã decizie gânditã profund specialiºtii celor douã partide au reuºit mai multe lucruri. Statul concureazã statul prin douã unitãþi energetice plasate la 100 de metri una de alta. S-au investit 47 de milioane de dolari într-o unitate nouã, când, cu aceºti bani, se putea retehnologiza vechea centralã, obþinându-se acelaºi rezultat pentru rafinãrie, cu preþuri mult mai mici la energie termicã pentru locuitorii Ploieºtiului. Circa 180 de mii de ploieºteni sunt alimentaþi cu energie termicã de o unitate de producþie plasatã la 15 km de oraº ºi care nu mai are decât acest scop. Aceastã situaþie a dus la creºterea cheltuielilor de întreþinere, transport, distribuþie, Primãria Ploieºtiului fiind în prezent pusã în situaþia sã cheltuiascã sume foarte mari pentru acoperirea subvenþiei acordate pentru plata energiei termice.

Diminuându-se necesarul producþiei de abur a centralei CONEL cu 60% a scãzut aproape la jumãtate randamentul centralei, crescând corespunzãtor toate costurile de producþie. Circa 400 de oameni au rãmas fãrã loc de muncã.

Stimaþi colegi semnatari ai moþiunii,

Aceasta este reforma sistemului energetic care, în opinia dumneavoastrã, ar fi trebuit continuatã de actualul Guvern.

Semnatarii moþiuni susþin cã adevãrata scãdere a costurilor se poate realiza numai prin mãrirea eficienþei în sistemul energetic. Afirmaþia este perfect adevãratã. Ce nu înþelegem este de ce se constituie într-un atac la adresa activitãþii Guvernului? Vrem sã amintim cã Legea eficienþei energetice a fost promulgatã, într-adevãr, în timpul guvernãrii P.D.ÐP.N.L., dar promovatã de un deputat P.D.S.R. din acea vreme.

În perioada 2000Ñ2002, creºterea eficienþei energetice pe total economie cu circa 5,3% s-a realizat în contextul creºterii consumului energetic net cu 5,3% ºi a produsului intern brut cu 11%.

În perioada Ô97ÑÕ98, creºterea eficienþei energetice cu 8% a fost aparentã, deoarece s-a realizat în condiþiile unei scãderi dramatice a consumului energetic, de circa 17% pe total economie, pe fondul scãderii produsului intern brut cu 10,5%, ca rezultat al restrângerii activitãþilor în economie.

Faþã de anul 2000, eficienþa utilizãrii resurselor energetice pe total economie a înregistrat în anul 2002 o creºtere de 5,3%, iar raportat la anul 1996, creºterea din anul 2002 este de 30%. Eficienþa utilizãrii energiei electrice în economie are o evoluþie similarã. În anul 2002, raportat la anul 2000, creºterea este de 7%, iar faþã de anul 1996 este de 29%.

Þinând cont de obiectivul promovãrii eficienþei energetice, în cazul consumului individual al cetãþenilor, Ministerul Industriei ºi Resurselor ºi Ministerul Administraþiei Publice Locale promoveazã un pachet legislativ care va duce la o scãdere a notei de platã cu cel puþin 30% pentru energia termicã. Acest pachet legislativ îºi propune schimbarea mentalitãþii consumatorului, dându-i libertatea de reglare a consumului în funcþie de necesitãþi ºi posibilitãþi. Putem enumera aici proiectul Legii energiei electrice ºi termice, Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 73, proiectul Legii repartizãrii costurilor pentru energia termicã, cât ºi Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 174 din 2002 privind instituirea mãsurilor speciale pentru reabilitarea termicã a unor clãdiri de locuit multietajat.

Semnatarii moþiunii afirmã cã mãrirea eficienþei se poate realiza prin investiþii enorme, administrate corect.

Neavând specialiºti care sã le atragã atenþia, semnatarii moþiunii nu cunosc faptul cã cea mai spectaculoasã mãsurã pentru reducerea notei de platã pentru energia termicã se poate lua direct la consumatorul final, introducând sisteme moderne de repartizare a costurilor ºi termostatare, sistem adoptat de toate þãrile din Uniunea Europeanã ºi candidate la aderare.

Trebuie ºtiut cã introducerea acestei metode de facturare presupune o investiþie medie nu mai mare de 150 de euro pe apartament. Numai din acest exemplu, se poate vedea ignoranþa ºi superficialitatea aºa-zisei analize fãcute de semnatarii moþiunii simple.

Þinând cont de toate aceste elemente, este evident cã Partidul Social Democrat nu va vota moþiunea simplã. Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul deputat Lucian Augustin Bolcaº, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

## Domnule preºedinte, Domnilor miniºtri,

## Stimaþi colegi,

La aceastã orã de dezbateri simt nevoia sã vã reamintesc cã o moþiune parlamentarã este un act esenþialmente politic, nu un exerciþiu de democraþie, aºa cum s-a folosit deseori sintagma în pretoriul Parlamentului, ci este democraþie pur ºi simplu, exerciþiu faceþi dumneavoastrã ºi sunteþi de multe ori repetenþi la aceastã materie.

Din acest punct de vedere, daþi-mi voie ca în afarã de aprecierile pentru rãspunsul argumentat, cu argumentele Domniei sale, a domnului ministru, sã resping încercãrile de ironizare, gen: ”cine citeºte ºi cine scrieÒ, care nu sunt permise unui ministru ce dã socotealã în faþa Parlamentului, ºi, în orice caz, dacã considerã cã-i sunt permise, nu sunt de demnitatea Domniei sale, ceea ce sper cã mã aprobã.

Vreau sã vã atrag atenþia cã ridicarea acestei probleme, practic, a doua oarã în faþa Parlamentului, însemneazã un lucru sigur, problema existã ºi nu este o problemã politicianistã. Argumentul meu constã tocmai în consistenþa rãspunsurilor date de domnul ministru. Noi nu eludãm responsabilitãþile care revin fostei guvernãri.

Calcule mai mult sau mai puþin alambicate, cel puþin pentru mine care am fost veºnic corijent la matematicã, nu reprezintã o disculpare politicã, dar, în acelaºi timp, dupã doi ani de guvernare pornitã sub sloganul: ”noi vom face mai bine decât ceilalþiÒ, nu este admisibil sã te acoperi cu greºelile voite sau nevoite ale trecutului. Acum este momentul sã rãspunzi pentru propriile tale fapte. Din acest punct de vedere, Partidul România Mare, membrii grupului nostru parlamentar vor vota pentru aceastã moþiune, în primul rând pentru cã problema existã ºi pentru cã problema este gravã.

Vã reamintesc, dupã moþiunea cu sãnãtatea, respinsã în veselia caracteristicã majoritãþii parlamentare, au urmat dezbateri lungi ºi grave la nivel guvernamental, care încã nu au ajuns la o soluþie tocmai pentru cã au ignorat soluþiile cuprinse în aceastã moþiune. Ce urmãrim noi, de ce aceastã poziþie de a vota pentru moþiune? Pentru cã alãturi de gravitatea problemei pe care o recunoaºtem, independent de apartenenþã ºi de doctrine politice, fãrã sã existe nici un fel de consens sau de conivenþã din punctul acesta de vedere între grupurile noastre parlamentare, considerãm cã este necesar, ºi reprezentanþii noºtri în faþa Domniilor voastre au demonstrat ºi alte cauze, profunde ºi grave, ale acestei stãri de lucruri. ªi mai mult decât atât, reprezentanþii grupului nostru parlamentar au propus soluþii directe, altele decât cele cuprinse în moþiune. Noi nu suntem legaþi de greºelile unui trecut de guvernare, dar, cu atât mai puþin noi, nu suntem legaþi de a apãra un punct de vedere care, la ora actualã, este falimentar pentru þarã. Toate acestea sunt considerente care îndeamnã sã votãm pentru aceastã moþiune ºi, independent de soarta ei, fac un apel parlamentar la Executiv sã þinã seamã ºi de faptul cã problema existã ºi de faptul cã existã modalitãþi de rezolvare a ei. ªi dacã nu le va face actualul Executiv, Partidul România Mare va guverna sub imperiul acestor rezolvãri pe care ni le-am propus.

Vã mulþumesc.

Au mai rãmas 3 reprezentanþi ai Partidului Social Democrat, pe care îi rog sã fie ceva mai conciºi.

Îi dau cuvântul domnului deputat Valeriu Zgonea ºi se pregãteºte domnul deputat Petruº.

## **Domnul Valeriu ªtefan Zgonea:**

## Domnule preºedinte, Domnule ministru,

## Domnilor miniºtri,

## Stimaþi colegi,

Mi-am pregãtit ºi eu un cuvânt ºi am vrut sã iau parte la rãspunsul acestei declaraþii politice semnate de cei 54 de cosemnatari, dar, pânã la urmã, mi-am dat seama cã fondul este în altã parte. Am vrut sã-mi exprim un punct de vedere vizavi de ceea ce dânºii au navigat în cele 3 pagini sau 4 pagini pe care le-au prezentat, dar, aºa cum spunea distinsul meu coleg de la Partidul România Mare, aceastã coaliþie nou-înfiinþatã, P.D.ÐP.N.L.ÐP.R.M., care ne aduce aminte despre ceea ce trebuie sã facem noi astãzi, cred cã îºi depãºeºte câteodatã noþiunea de ceea ce trebuie sã facã în funcþiile pe care au fost aleºi.

De altfel, stimaþi colegi, ºi fãrã sã vã supãraþi pe mine, poate eu sunt mai tânãr ºi nu am experienþa pe care distinºii colegi care au semnat aceastã declaraþie politicã o au, eu am ascultat argumentele domnului ministru Dan Ioan Popescu ºi cred cã, raportat la ceea ce s-a prezentat în declaraþia politicã, subiectul anilor 1997, 1998, 1999 ºi 2000 este subiectul altor instituþii. Eu cred cã ceea ce s-a prezentat acolo este un atac la siguranþa noastrã naþionalã ºi cred cã, dacã vrem sã fim corecþi cu noi ºi sã fim solidari sociali, nu trebuie sã mai plãtim noi datoriile altor guvernãri ºi scurgerile unui robinet cãtre buzunarele proprii. Eu cred cã ce se scrie acolo trebuie sã fie privit ºi trebuie autosesizat atât Parchetul Naþional Anticorupþie, cât ºi organele abilitate ºi sã vedem, dacã existã cu adevãrat corupþia, nu cumva a început în anul 1997? De altfel, aici se opreºte discursul meu, eu votez împotriva acestei declaraþii politice, nu cred cã ºi-ar avea rostul astãzi aici, ci putea sã fie fãcutã marþi dimineaþa, mai mult decât atâta cred cã organele care trebuie sã uiteÉ sã se uite în acea perioadã ºi sã vadã unde au plecat fondurile care au fost plãtite din taxele ºi impozitele tuturor cetãþenilor României.

Vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul deputat Petruº din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat ºi Umanist.

Rog ºefii grupurilor parlamentare sã invite deputaþii în salã, pentru cã se apropie votul final asupra moþiunii.

## **Domnul Octavian Constantin Petruº:**

Domnule preºedinte,

Prea nobili ºi distinºi colegi parlamentari,

Mai întâi doresc sã vã spun ce mi-a plãcut. Mi-a plãcut noua sintagmã inventatã astãzi: P.S.D.ÑP.U.R.Ñ U.D.M.R.. În rest, cred cã am asistat la o moþiune ºi la unele intervenþii pe care eu le cataloghez drept metavorbãrie. De ce folosesc acest termen? Pentru cã, atunci când vorbim despre politicile energetice ale unei þãri, se cuvine sã fim decenþi, se cuvine ca vorbitorii sã foloseascã în mod corect noþiunile de electricitate din manualul de clasa a X-a de liceu.

Pentru a readuce spiritul ºtiinþei în aceastã aulã reamintesc pe scurt urmãtoarele. Puterea electricã, adicã energia electricã generatã în unitatea de timp se mãsoarã în waþi, multiplii sunt: kilowattul Ñ 1.000 de waþi ºi megawattul Ñ 1.000.000 de waþi. Energia electricã se defineºte ca produsul dintre putere ºi timp, energia electricã se mãsoarã în juli. Un jul este un watt ori o secundã. Multiplii sunt kilowattul-orã, adicã un kilowatt înmulþit cu o orã ºi megawatul-orã, adicã un megawat ori o orã. Ceea ce are preþ, ceea ce se plãteºte este energia electricã ºi nu puterea electricã. Când un inginer ºi un fost ministru vorbeºte ºi repetã de multe ori despre 30 de dolari megawattul sau 40 dolari megawattul nu face decât sã producã confuzie. Este bine ca dumnealui

sã consulte factura de energie electricã de la ”ElectricaÒ, va descoperi cã plãteºte lunar kilowaþi-ore ºi nu kilowaþi. Închei spunând cã eu, ca profesor universitar de fizicã, vã sfãtuiesc sã mai puneþi mâna pe carte ºi sã veniþi în aceastã aulã pregãtiþi.

Altfel vã voi pune nota 4 la fizicã.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Acum cã am învãþat ºi noþiunile elementare de fizicã, vã rog sã constataþi cã am epuizat dezbaterile, dar trebuie sã dau cuvântul domnului deputat Berceanu pentru a-ºi exercita dreptul la replicã ºi, apoi va rãspunde domnul ministru Dan Ioan Popescu.

Telegrafic, vã rog sã-mi daþi voieÉ câteva lucruri în legãturã cu apa din lacurile de acumulare nu am dat niciodatã nici un fel de ordin sã fie consumatã. Dacã o sã luaþi oricare dintre dumneavoastrã ziarele, o sã constataþi cã s-a scris de nenumãrate ori cã anul acela a fost cel mai secetos an din ultimii 50 de ani, ºi dacã a fost pentru agriculturã, a fost, din pãcate, ºi pentru lacurile de acumulare ºi a fost precedat de doi ani ºi mai secetoºi.

De altfel, autoritatea de reglementareÉ nu ºi mai secetoºi, destul de secetoºi ºi aceeaÉ mã scuzaþi.

În legãturã cu vânzarea de energie electricã cu rabat, la vremea respectivã nu am auzit niciodatã pe nimeni spunând cã ar fi vreo problemã, ba din contrã, s-au spus de multe ori lucruri pozitive la adresa acestei mãsuri. Vãd cã acum este complet invers.

În legãturã cu pierderile din reþeaua de gaze, acel studiu a fost fãcut de o serie întreagã de oameni de specialitate, niºte profesori universitari, ca ºi domnul care m-a precedat la cuvânt, ºi care propuneau o anumitã chestiune legatã nu de pierderile fizice, pur ºi simplu, ci de pierderile de mãsurare, pentru cã, din nefericire, foarte multe din instalaþii sunt vechi, n-au corecþii de temperaturã, nu au o serie întreagã de lucruri, ºi acel studiu a trecut prin foarte, foarte multe mâini pânã sã ajungã la mine, care, printr-un ordin, l-am aprobat. Nici nu aveam cum sã contrazic acele persoane.

În legãturã cu Bucureºtiul, eu ºtiu ºi existã în lege cã RADET este o regie în subordinea Consiliului General al Capitalei, nu în subordinea Primãriei. De altfel Consiliul General al Capitalei numeºte administraþia de la RADET ºi directorul, aprobã salarizarea de acolo, ºi nu primarul capitalei, aºa cã nu cred cã trebuie introduse confuzii.

În legãturã cu pierderile care au fost reduse cu 80%, nu ºtiu cum se face cã au fost reduse pierderile cu 80% ºi preþurile au crescut cu 30%. Probabil cã este o chestiune care îmi e foarte greu sã o înþeleg, dar, din pãcate, le e foarte greu sã înþeleagã ºi multora dintre cei care sunt racordaþi la termoficare.

Înþeleg cã finanþarea de la Unitatea 2 de la Cernavodã este în întregime asiguratã ºi cã ea se va finaliza în anul 2004. Aºtept sã vãd ºi eu aceastã chestiune, dar aº aduce aminte cã niciodatã nu am declarat cã sunt împotriva finalizãrii Unitãþii 2 de la Cernavodã. Am declarat de câteva ori cã sunt împotriva preþului cerut care exista la vremea respectivã, partea externã de vreo 750 de milioane de dolari, ºi care era exagerat ºi vãd cã pe aceeaºi linie se merge ºi la ora actualã.

Domnul Chiriþã, în calitate de lider sindical, foarte multã vreme s-a opus ºi desfiinþãrii Regiei RENEL ºi apoi împãrþirii sistemului. Nu ºtiu de ce nu luptã acum ca el sã fie reunificat, dacã acea idee nu era corectã, ºi acum este la putere, are toate posibilitãþile sã revinã la RENEL ºi la Regia de Gaz.

Domnule Fâcã, nu am fost ministru decât 2 ani ºi jumãtate, au mai fost mulþi alþi miniºtri înaintea mea, doi în guvernarea precedentã ºi alþii în timpul guvernãrii Vãcãroiu, aºa cã cred cã vã înºelaþi.

Totuºi, ºi cu asta închei, nu am auzit nici un cuvânt despre cele 3 400 de miliarde, pânã la urmã, de unde provin aceºti bani, nu cumva provin din mãririle de preþuri? Pentru cã altfel nu existã nici o prevedere bugetarã ºi cred cã toatã aceastã chestiune ar trebui puþin explicatã.

Vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul ministru Dan Ioan Popescu.

## **Domnul Dan Ioan Popescu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Remarc faptul cã domnul Berceanu nu a reuºit sã-ºi expunã ceea ce avea de spus în cele 9 minute ºi a cerut sub titulatura de drept la replicã completarea ideilor pe care probabil le avea, dar nu a avut timpul material sã le expunã ºi am sã-mi permit sã punctez, poate, câteva aspecte din cele menþionate de Domnia-sa.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Eu aº vrea sã remarc faptul cã astãzi, în fapt, am dezbãtut împreunã una din problemele cele mai grele ale economiei româneºti, sistemul energetic naþional. ªi acest început de dezbatere îl consider de bun augur ºi el trebuie continuat, aºa cum au propus o parte din colegii de la P.R.M.

De asemenea, cred cã parlamentarii pot ºi trebuie sã vinã cu soluþii viabile, soluþii realiste care sã poatã fi dezbãtute ºi introduse, pentru cã, în fond, efectul este asupra cetãþeanului, deci efectul trebuie sã fie pozitiv, pentru ca într-adevãr sã ne îndeplinim misiunea pe care o facem.

Aº vrea sã-i asigur pe colegii de la P.R.M. cã vom lua toate mãsurile ca dânºii sã nu ajungã la guvernare prin rezolvarea tuturor problemelor, inclusiv pe cele din sectorul energetic.

Legat de calculul matematic pe care domnul deputat Radu Berceanu l-a fãcut aici, în ceea ce priveºte costul energiei electrice care, într-adevãr, se exprimã în kilowattorã, megawatt-orã, º.a.m.d., îi stau la dispoziþie pentru a-i spune Domniei sale ºi celelalte componente care intrã în costul energiei electrice.

Dar eu aº face un alt calcul, poate ºi mai simplu. Dacã noi am dat energia electricã cu un discount de 30% sub titulatura cã primim acest discount dacã se plãteºte în valutã, acest 30% a însemnat un efort, costul energiei electrice de peste 600 de milioane de dolari.

Dacã trecem ºi calculãm costurile unui asemenea împrumut de 600 de milioane de dolari, am vedea cã obþinem undeva 225 de miliarde de lei, care ar fi însemnat ce trebuia sã plãteascã ”ElectricaÒ, ”TermoelectricaÒ sau cine ar fi apelat la acel credit pentru aceºti bani.

Din pãcate, costurile, domnule Berceanu, au fost de 1.700 de miliarde, deci 1.500 de miliarde au fost pierdere netã la producãtorul de energie. Nu mai vreau sã intru aici în amãnuntele nesemnificative poate pentru dumneavoastrã legate de faptul cã unele facturi nu au fost plãtite nici chiar cu acest discount de 30%.

Apreciez în mod deosebit faptul cã distinsul meu coleg, domnul Radu Berceanu, s-a aplecat cu maximã seriozitate ºi a citit ce s-a întâmplat în Ministerul Industriilor ºi Resurselor dupã doi ani. Din pãcate, nu am avut aceastã ºansã sã pot sã aflu ºi eu ce s-a întâmplat foarte bun în Ministerul Industriei ºi Comerþului dupã 4 ani, dar citesc în continuare cã poate voi gãsi ºi asemenea lucruri. Apreciez, de asemenea, respectul pe care dumneavoastrã îl acordaþi corectitudinii oamenilor din sistemul energetic. Aº vrea sã vã asigur cã am gãsit în sistemul energetic oameni responsabili, am gãsit în sistemul energetic oameni care lucreazã în niºte condiþii infinit de grele ºi pe care îi blamãm pe nedrept. Nu au fost gãuri negre pentru cã au dorit sã fie gãuri negre, au fost aduºi în situaþia sã fie gãuri negre. Pierderile pe care le-au înregistrat aceste societãþi în anumite momente au fost determinate efectiv de greºeli manageriale grave, fãcute la nivelul ministerului, ºi de acest lucru trebuie sã þinem seamã ºi nu sã blamãm pe cei care lucreazã în acest sistem atât de important pentru economia naþionalã.

Într-adevãr a fost ideea, în anul 2000, legatã de aceste complexe energetice, vã aduc aminte, pe vremea aceea, în calitatea dumneavoastrã de ministru al industriei ºi comerþului, ºi eu, în calitate de preºedinte al Comisiei pentru industrie ºi servicii, v-am invitat la comisia de specialitate sã demonstrãm cu cifre ce înseamnã un complex energetic, care este dimensiunea unui complex energetic, cum poate fi realizat un complex energetic. Discuþia a rãmas la fel de lipsitã de conþinut pentru cã, practic, nu am reuºit sã mai avem aceastã înþelegere sau aceastã întâlnire.

Domnule Berceanu, nu înþeleg afirmaþia dumneavoastrã cã, dacã acele pierderi la gazele naturale erau de 4% în anul 2000 datoritã conductelor, þevilor, racordurilor ºi tot ce aþi menþionat dumneavoastrã, cum Dumnezeu, cu aceleaºi þevi, racorduri, am reuºit în 2001 sã le reducem la 1%? Este o performanþã care este notabilã ºi v-aº ruga sã o apreciaþi la justa valoare.

Legat de discursul distinsului meu coleg din P.N.L., nu am ce sã comentez, pentru cã este o confuzie crasã în tot ceea ce spune. Mi-am explicat numai de ce la întrebarea domnului director Radu Opaina la acea emisiune de televiziune, când a adresat o nevinovatã întrebare, dacã aþi lucrat vreodatã în sistem sau undeva, dumneavoastrã aþi spus cã aþi lucrat ca ºi contabil în 1998. Probabil cã acesta este nivelul de pregãtire.

În ceea ce priveºte zona RADET-ului, într-adevãr, este una, ºi numai RADET-ul Bucureºti, zona de distribuþie, transport a energiei termice în toate oraºele, este una din problemele cele mai grele. Într-adevãr, RADET-ul este în coordonarea Consiliului General.

Consiliul General însã, stimaþi colegi, este exact ca ºi Parlamentul României. Deci el analizeazã ceea ce-i pune pe masã Executivul, analizeazã propunerile pe care le face Executivul. Îndeamnã, controleazã Executivul, dar când pe Executiv 13 ani nu-l intereseazã nimic, ce sã spunem? Când primarul general n-a avut niciodatãÉ, ºi aþi avut primari generali 13 ani, nu aþi avut niciodatã curiozitatea sã aflaþi cum ajunge energia termicã în propriile apartamente? Este aberant sã acuzaþi acum cã sunt oprite anumite programe. Sunt oprite programele de parcãri, acolo unde nu este nevoie de parcare, sunt oprite programele legate de trecerea unei strãzi de pe un trotuar pe altul, nu de asemenea programe avem nevoie dacã suntem serioºi faþã de cetãþeni.

Stimaþi colegi, aº vrea sã apreciez în mod deosebit dialogul pe care l-am avut cu dumneavoastrã, sã consider cã acest dialog este un început de analizã pertinentã a tuturor problemelor grave cu care se confruntã sistemul energetic, sã consider cã, în cadrul comisiilor de specialitate, vom dezbate împreunã soluþiile pe care Executivul

le propune ºi sã ne asumãm de fiecare datã, fiecare din noi, ºi pãrþile bune ºi pãrþile rele ale exerciþiului pe care l-am îndeplinit în diverse funcþii. Doresc sã vã mulþumesc în mod deosebit pentru aceastã dezbatere ºi sã vã declar disponibilitatea, atât a mea, cât ºi a colegilor din conducerea ministerului, pentru un dialog serios, un dialog pertinent, în favoarea cetãþenilor.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi,

Trecem la votul asupra moþiunii prezentate de colegii noºtri de la P.N.L. ºi de la P.D.

Cu aceasta închei ºedinþa de astãzi.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 20,10._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti

ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78,

E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 19/13.III.2003 conþine 24 de pagini.**

Preþul 29.664 lei