Stenogramă plen

3. Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea articolului 1 din Legea nr. 309/2002 privind recunoaºterea ºi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcþiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950Ñ1961, iniþiatã de domnul deputat Emil Boc.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ñ Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru avize Ñ Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale; Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 26 iunie 2003.

4. Propunerea legislativã privind accelerarea fluxurilor monetare în economia naþionalã, iniþiatã de domnul deputat Codrin ªtefãnescu.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ñ Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru avize Ñ Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 26 iunie 2003. 5. Propunerea legislativã privind modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaþia agenþilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, iniþiatã de domnul deputat Stanciu Zisu.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ñ Comisia pentru industrii ºi servicii; pentru avize Ñ Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 26 iunie 2003.

6. Propunerea legislativã în legãturã cu modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale, iniþiatã de 5 deputaþi.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ñ Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru avize Ñ Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 26 iunie 2003.

7. Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 53/2003 privind Codul muncii, iniþiatã de 2 deputaþi.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ñ Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru aviz Ñ Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 26 iunie 2003. 8. Propunerea legislativã pentru completarea art. 81 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale, iniþiatã de 4 deputaþi.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ñ Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru avize Ñ Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 26 iunie 2003.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Propunem ca timp total de dezbatere 10 minute, cu un minut pentru fiecare intervenþie.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã propunere? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Poftiþi ºi prezentaþi raportul pe scurt.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, întrunitã în data de 23 aprilie 2003, a luat în discuþie raportul asupra proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 13/2003 pentru ratificarea Amendamentului nr. 1 convenit prin schimb de scrisori, semnate la 27 noiembrie 2002 la Bucureºti ºi la 25 februarie 2003 la Luxemburg, între Guvernul României, prin Ministerul Finanþelor Publice, Banca Europeanã de Investiþii ºi Consiliul General al Municipiului Bucureºti, la Contractul de finanþare dintre România, Banca Europeanã de Investiþii ºi Consiliul General al Municipiului Bucureºti pentru finanþarea Proiectului privind

infrastructura urbanã în Bucureºti, semnat la Luxemburg la 18 decembrie 2000 ºi la Bucureºti la 19 decembrie 2000, ºi pentru modificarea Legii nr. 489/2001 privind ratificarea acestui contract.

Comisia a aprobat raportul prezentat în forma adoptatã de Senat ºi îl propune spre aprobare Camerei Deputaþilor în forma adoptatã de Senat. Mulþumesc.

Mulþumesc. Trecem la dezbaterea proiectului de lege ºi a ordonanþei de urgenþã, în procedurã de urgenþã.

La titlul proiectului de lege adoptat de Senat, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Textul articolului unic, care cuprinde dispoziþia de aprobare a ordonanþei de urgenþã.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat ºi acest text în unanimitate. Titlul ordonanþei de urgenþã. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Art. I. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Art. II. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Art. III ºi IV. Nu sunt obiecþiuni. Votate în unanimitate.

Am parcurs proiectul de lege. Îl vom supune votului final mâine.

Proiectul de Lege privind modificarea ºi completarea Legii nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaþilor ºi a Senatului.

Suntem în continuarea dezbaterilor.

Vã rog sã urmãriþi de la poziþia nr. 3 din raportul comisiei.

Domnul Boc are o problemã. Poftiþi!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

În acest caz avem un amendament la chiar primul punct al legii. Fiind vorba de o continuare a dezbaterilor, mã simt obligat sã fac o precizare cu privire la acest amendament respins, ce figureazã la pagina nr. 23 din raport, primul amendament respins, iar acest amendament are urmãtorul conþinut, pe care vi-l propun dumneavoastrã: ”Pe listele de candidaþi pentru Camera Deputaþilor ºi Senatului, partidele politice trebuie sã propunã candidate femei în proporþie de cel puþin 30%.Ò În vederea susþinerii unui asemenea amendament, voi utiliza urmãtoarele argumente:

1. Cu ocazia revizuirii Constituþiei am introdus un text, la art. 16, prin care se consacrã accesul egal al femeilor ºi bãrbaþilor la ocuparea funcþiilor ºi demnitãþilor publice.

Cu alte cuvinte, acest text pe care-l propunem acum, când discutãm de modificarea Legii electorale, este sã dea consistenþã acestui principiu constituþional care deja a fost validat de cãtre Comisia constituþionalã.

2. Acest text este expresia unui principiu de largã respiraþie democraticã, este expresia unui principiu al discriminãrii pozitive, ce urmãreºte într-o manierã substanþialã sã contribuie la democratizarea vieþii politice din România ºi la încurajarea participãrii femeilor la viaþa publicã.

3. În al treilea rând, un asemenea principiu nu este strãin de practica ºi logica democraticã din þãrile avansate. Menþionez faptul cã, de exemplu, Constituþia Franþei are un asemenea principiu, consacrat în art. 3, în Constituþia revizuitã din 1990, iar Legea electoralã merge mai departe ºi asigurã acces egal al femeilor ºi bãrbaþilor la ocuparea funcþiilor ºi demnitãþilor publice, iar þãrile nordice au reglementãri de drept ºi de fapt, fãrã sã uitãm faptul cã în þãrile nordice femeile au o pondere între 45 ºi 55% în parlamentele naþionale, iar partidele politice au obligaþia de a include femei pe liste, mergând pânã la 50%. Noi am propus 30%.

Având în vedere aceste argumente ºi având în vedere, bãnuim, generozitatea dumneavoastrã, considerãm cã veþi fi de acord, de aceastã datã, cu acceptarea acestui amendament ce ar da expresie unei vieþi reale democratice în Parlamentul României ºi a faptului cã ne intereseazã locul ºi rolul pe care femeia trebuie sã-l aibã în societate ºi în viaþa politicã, în special, ºi cã dorim sã încurajãm participarea acesteia în viaþa publicã. Vã mulþumesc.

Da, stimate coleg, pentru cã aþi vorbit de generozitate ºi suntem imediat dupã Paºte, îi dau cuvântul ºi doamnei Ivãnescu, dar vã reamintesc, stimaþi colegi, cã amândoi, ºi nu numai dumneavoastrã, am dezbãtut acest amendament un ceas.

Sigur cã da. S-a ºi votat.

Nu ºtiu dacã s-a votat.

## **Doamna Paula Maria Ivãnescu:**

Nu s-a votat!

Nu s-a votat, de aceea am ºi dat cuvântul. Deci v-aº ruga sã fiþi mai concisã faþã de ce-aþi vorbit data trecutã.

## **Domnul Ionel Fleºariu** Ñ _secretar de stat în Ministerul Administraþiei Publice_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Aºa dupã cum s-a arãtat ºi cu ocazia începerii dezbaterilor la acest proiect de lege, amendamentul formulat de domnul deputat Boc nu face obiectul acestui proiect de lege, nu poate face obiectul acestui proiect de lege. Dacã observaþi, proiectul de lege are ca obiect organizarea ºi funcþionarea Autoritãþii Electorale Permanente. Atât ºi nimic mai mult.

Problema ridicatã de domnul deputat Boc, chiar dacã pe fond cred cã este bunã soluþia propusã, nu-ºi gãseºte locul aici. O asemenea prevedere ar trebui, poate, prinsã în Legea partidelor politice, pentru cã partidele politice sunt cele care întocmesc listele de candidaþi. Acolo, poate, îºi gãsea locul acest amendament, nicidecum în proiectul de Lege, pe care l-a elaborat Guvernul, privind înfiinþarea Autoritãþii Electorale Permanente.

Ca atare, vã rog sã supuneþi la vot, pentru cã s-a discutat foarte mult aceastã problemã. Vã rog sã supuneþi la vot respingerea acestui amendament. Vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Eu nu vreau sã reluãm dezbaterile de data trecutã, nu vreau nici sã fiu excesiv de ferm ºi atunci, pentru cã s-au înscris la cuvânt înainte de a avea eu aceastã iniþiativã domnul Boc ºi domnul Brudaºca, vã propun sã le dãm dumnealor cuvântul ºi apoi sã votaþi încheierea dezbaterilor la acest amendament.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? 12 voturi împotrivã. Abþineri? Nu sunt.

Nu este adevãrat!

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

De obicei sunt un parlamentar concis. Cred cã observaþi termenul de ”parlamentarÒ pe care l-am folosit.

Vreau sã readuc colegilor noºtri în amintire faptul cã în România este un deficit de democraþie, prin aceea cã femeile sunt slab reprezentate în structurile de decizie, inclusiv în cele politice. Acest lucru trebuie remediat.

Sigur, amendamentul ar fi sunat mai corect dacã era spus în felul urmãtor: ”Nici unul din cele douã genuri umaneÒ Ñ ºi am denumit gen uman sexul, pe înþelesul tuturor deci: ”Nici unul din cele douã genuri umane nu poate sã fie subreprezentat în Parlamentul României.Ò Deci nu poate sã aibã mai puþin de 30% din locurile ocupate în Parlament. Dar, pentru cã suntem la începutul drumului democratic, este bine sã spunem lucrurilor pe nume, ºi anume cã vrem pe listele parlamentare 30% sã fie femei Ñ uitaþi, cã nici nu am spus locurile pe care sã fie situate Ñ, pentru cã atât doamnele, cât ºi populaþia þãrii trebuie sã se obiºnuiascã cã o democraþie nu este niciodatã completã dacã nu cuprinde cele douã jumãtãþi ale Cerului: femeile ºi bãrbaþii.

Aºa cã vã rog sã votaþi acest amendament.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc ºi pentru frumoasa metaforã, ºi pentru sublinierea cu grupul parlamentar concis. Pentru cã eu înþeleg cã aþi subliniat acest lucru, sã nu-l includeþi ºi pe ºeful grupului parlamentar, care nu este deloc concis. Nu poate...

Din partea iniþiatorului.

Stimatã doamnã deputat, pentru cã suntem obiºnuiþi ”sã cântãm în bisericãÒ, vã rog frumos, dacã aveþi ceva de comentat, sã poftiþi aici.

- Încã o datã, stimatã colegã, dacã aveþi ceva de

- comentat, poftiþi la tribunã ºi exprimaþi-vã. Mulþumesc foarte mult.

Are cuvântul domnul deputat Boc.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

În primul rând, vreau sã explic de ce grupul nostru s-a opus acestei limitãri a dezbaterilor. Cred cã suntem, poate, la singurul proiect de lege aflat pe ordinea de zi unde nu avem procedurã de urgenþã. ªi aºa cred cã era cazul, mãcar la acest proiect de lege, sã dãm posibilitate colegilor noºtri sã se exprime ºi sã votãm în cunoºtinþã de cauzã, având în vedere cã nu acelaºi auditoriu se aflã în faþa noastrã cu cel care a asistat acum douã sãptãmâni la dezbaterea pe marginea acestui text. În consecinþã, dezbaterea era bine venitã. Dar, evident, ne vom supune votului majoritar exprimat de dumneavoastrã.

În al doilea rând, vreau sã menþionez faptul cã este locul aici pentru un asemenea amendament ºi vreau sã menþionez aici ºi sã-i amintesc domnului ministru, pe care îl apreciez, cã discutãm raportul asupra proiectului de Lege privind modificarea ºi completarea Legii nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaþilor ºi a Senatului. Deci ne aflãm în prezenþa acelui proiect de lege care vizeazã alegerea deputaþilor, a senatorilor, iar noi dorim ca, în cadrul acestui proiect de lege, sã se includã aceastã menþiune cu privire la faptul cã partidele politice vor trebui sã includã pe listele lor candidate femei în proporþie de 30%.

ªi aici vreau sã mai nuanþez, poate nu am fost bine înþeles. Nu înseamnã în mod automat cã acele candidate femei vor fi pe cele 30% locuri eligibile. Nu! Partidele politice sunt obligate ca pe lista de 17, de 15, de 9 Ñ în funcþie de judeþele care sunt în România Ñ 30% din locuri sã fie ocupate de femei. Partidul politic, în baza competiþiei interne, stabileºte el ordinea pe listã. Sau, dacã vom schimba sistemul electoral, vom da posibilitate, probabil, alegãtorului, sã stabileascã el ierarhia pe listã, ºi nu partidul politic. Important era ºi este ca aceastã mãsurã sã stimuleze partidele politice din România de a include pe listele electorale oferite în competiþia politicã femei în proporþie de 30%.

Nu vreau sã mai reamintesc faptul cã acest principiu este ºi de profundã inspiraþie social-democratã ºi noi ºtim cã în România existã un partid care aspirã sã ajungã membru al Internaþionalei Socialiste ºi contãm pe votul acelui partid.

Domnul Damian Brudaºca. Sper sã nu apelaþi ºi dumneavoastrã la Internaþionala Socialistã.

## **Domnul Damian Brudaºca:**

Nu cred cã este cazul, domnule preºedinte.

Dar eu vreau sã se consemneze în stenogramã cã este pentru prima datã, de când sunt parlamentar, când sunt de acord cu puterea ºi mai ales cu domnul secretar de stat Fleºariu. Este prima datã în acest sens Ñ susþin ideea Domniei sale ºi aº mai veni ºi cu alte argumente.

Eu mã întreb de ce doar 30%, dacã tot vorbim de egalitatea ºanselor? Sã fie vorba despre o egalitate de doar 30%?! Eu ºtiu cã egalitate este când este vorba de 50 la 50, sau _fifty-fifty,_ cum se spune la biºniþari.

ªi apoi, o altã chestiune. Care este raþiunea pentru care doar pentru Camera Deputaþilor ºi Senat sã fie aplicat acest principiu? De ce sã nu fie aplicat, dacã tot este vorba de alegeri, ºi pentru organismele inferioare, pentru consiliile locale ºi pentru consiliile judeþene?!

ªi, în al treilea rând, ce facem cu homosexualii ºi cu lesbienele? În ce categorie îi integrãm pe aceºtia?

Iatã de ce cred cã este bine sã lãsãm ºi partidele politice ºi electoratul sã decidã în deplinã cunoºtinþã de cauzã, nu pe criterii artificiale, care sunt procentele pentru care meritã sã se zbatã ca femeile sã fie reprezentate în organismele superioare, respectiv la nivelul Parlamentului. Eu, dacã aº fi femeie, m-aº simþi jignit cã mi se dã o egalitate doar de 30%.

Mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Mulþumesc.

Stimaþi colegi,

- Voturi împotrivã? Marea majoritate a celor prezenþi.

- Cred cã nu contestaþi acest lucru.

- Abþineri sunt? 3 abþineri. Amendament respins.

La punctul 3 din raport, cel cu privire la art. 23. Domnule Boc, aþi avut un amendament? Poftiþi. Comisia a propus menþinerea textului iniþiatorului.

Domnule preºedinte, în primul rând vreau sã menþionez faptul cã este un amendament pe care în raport îl avem la pagina nr. 24 ºi care figureazã, ca autor, prin Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, dar a fost susþinut ºi de cãtre subsemnatul în Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Colegii care au participat la dezbatere îºi amintesc acest lucru.

ªi anume, este vorba de o chestiune minorã, dar cu consecinþe foarte importante. În textul propus de cãtre comisie se spune cã: ”Autoritatea Electoralã Permanentã este o instituþie administrativã autonomã cu competenþã generalã.Ò Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic ºi noi am susþinut ca acolo sã fie adãugatã sintagma ”sub control parlamentarÒ. Este foarte important ca aceastã entitate administrativã care se creeazã sã figureze ºi sã fie sub autoritatea Parlamentului, pentru a rezolva eventualele situaþii de crizã. Sã ne amintim doar cazul de la C.N.S.A.S., pentru a da un exemplu doar. Altfel, ea rãmâne într-o formã destul de vag precizatã, iar sintagma aceasta, ”sub control parlamentarÒ, ar defini foarte clar regimul juridic al acestei Autoritãþi Electorale Permanente ºi ar accentua faptul cã are doar conotaþii ºi aspecte administrative, ºi nu elemente care sã þinã de decizia politicã sau parlamentarã.

Deci cred cã propunerea formulatã ºi amendamentul propus de cãtre Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic ar trebui sã fie susþinut, repet, a fost susþinut în Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi ºi de Grupul parlamentar al Partidului Democrat.

Vã mulþumesc. El se aflã la pagina 24, punctul 2.

La pagina 23.

La pagina 24 din raport. Deci pagina din raport este 24, sus, punctul 2.

Este 23, domnule deputat. Probabil cã nu avem aceeaºi formã, însã amendamentul este cel cu ”sub control parlamentarÒ.

- Dacã mai doreºte cineva sã intervinã la acest amen-

- dament?

Domnul Damian Brudaºca.

Pentru a nu exista suspiciunea cã se va folosi acest organism în interes exclusiv politic, susþin amendamentul cu privire la necesitatea punerii lui ”sub control parlamentarÒ.

Domnule ministru Fleºariu, aveþi cuvântul.

Domnule preºedinte, nu se poate pune problema cã acest organism ar putea fi folosit excesiv politic, întrucât el are doar atribuþii pur tehnice: sã asigure urnele de vot, cabinele sã le uniformizeze, sã asigure întocmirea ºi þinerea la zi a listelor electorale permanente etc., etc. Deci acþiuni pur tehnice, pe de o parte.

Pe de altã parte, vreau sã relev faptul cã toate organismele autonome, toate instituþiile autonome prevãzute de cap. V din titlul al III-lea al Constituþiei, care sunt instituþii administrative autonome, se gãsesc sub controlul parlamentar, fãrã însã a se spune în legea de organizare a fiecãreia dintre acestea cã ele se aflã sub control parlamentar.

Ca atare, ºi aceastã instituþie se va afla sub control parlamentar, fiind o instituþie administrativ autonomã, ºi, ca atare, se gãseºte sub control parlamentar. Nu este nevoie sã se spunã în mod expres în aceastã lege sã se facã aceastã menþiune.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Duvãz, apoi rog preºedintele Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi sã-ºi spunã pãrerea. Rog raportorul Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi sã ia loc în banca destinatã comisiei permanente care a avizat.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi, în opinia mea, acest control parlamentar asupra unui organism electoral permanent este un lucru nepotrivit ºi o sã vã explic de ce. De altfel, istoria acestui organism permanent este veche ºi iniþiativele au fost succesive. Iatã cã acum suntem în faþa situaþiei de a, în fine, înfiinþa un organism permanent electoral. Acest Birou permanent electoral sau cum se va numi el, are rolul de a controla procesul de alegere în tot parcursul, între cele douã, sã spunem, momente principale electorale. Deci inclusiv alegerile parþiale. El va trebui sã decidã, în consecinþã, cât mai departe de puterea politicã.

Ideal ar fi fost ca acest organism sã fie, dacã vreþi, ca o putere judecãtoreascã. Deci sã nu fie sub controlul factorului politic, pentru cã Parlamentul este factor politic ºi mã surprinde ceea ce colegii mei din opoziþie susþin, cã un control parlamentar ar asigura o neutralitate politicã, pentru cã orice Parlament, evident, are o majoritate.

De altfel, n-aº vrea sã le reamintesc colegilor din opoziþie de câte ori s-a pus problema influenþei unei majoritãþi asupra instituþiilor controlate, aºa-zis de Parlament. Plus cã ”sub control parlamentarÒ pur ºi simplu nu ºtim ce înseamnã. Înseamnã modificarea compoziþiei de câte ori Parlamentul va decide aceasta? Gândiþi-vã cã acest organism electoral trebuie sã decidã asupra unor date de alegeri, asupra unor proceduri, la urma urmei, sã le controleze ºi aºa mai departe.

Deci legile le facem noi, dar aplicarea lor o face acest organism permanent. Cred cã distanþarea lui de politic, pe care o doresc la fel ca ºi colegii din opoziþie, poate fi asiguratã tocmai dacã el nu se aflã sub un nemijlocit sau direct control parlamentar ºi, dacã totuºi acesta ar trebui iniþiat, ar trebui sã spunem exact ce înseamnã acest control parlamentar ºi în ce constã el ºi unde se poate Parlamentul amesteca ºi unde nu, cã, fãrã o siguranþã ºi o stabilitate a membrilor acestui organism, acest organism va fi timorat ºi nu va face ceea ce este chemat sã facã. Vã mulþumesc.

Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, dacã doreºte sã mai intervinã?

Staþi numai puþin, domnule profesor. Staþi, cã doreºte domnul Boc, nu în calitate de membru al Comisiei juridice. Ar trebui sã manifestaþi solidaritate faþã de decizia comisiei.

Eu mã supun deciziei comisiei, dar aceasta nu înseamnã cã nu am dreptul legal sã-mi apãr un amendament. Am un respect faþã de domnul preºedinte ºi faþã de decizia Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi. Dar

sunt surprins de declaraþiile colegilor de la putere, cu privire la faptul cã un asemenea organism ar trebui sã fie plasat, din câte am înþeles, dacã nu sub control parlamentar, sub controlul Executivului, ºi, cunoscând subtilitatea gândirii domnului deputat care a vorbit mai înainte, nu pot sã înþeleg cum s-a produs aceastã schimbare de opticã democraticã. Adicã, în loc sã accepþi un control al celei mai democratice instituþii, totuºi, dintr-un stat de drept, care este Parlamentul, sã accepþi un control care, de fapt, este un noncontrol, exercitat de cãtre Guvern, prin intermediul unei majoritãþi, sau a unui Guvern care decide ºi guverneazã þara.

Din acest punct de vedere este inacceptabilã aceastã schimbare de macaz democratic, de la o logicã democraticã la o logicã ce þine mai mult de accente autoritare ºi de dominaþia Executivului. Oricum rãmâne sub control parlamentar, ceea ce se doreºte aici, Autoritatea Electoralã Permanentã nu este vorba de a fi scoasã de sub controlul parlamentar, discuþia era de a menþiona expres, aºa cum domnul ministru a spus aici. Deci toate susþinerile potrivit cãrora nu este bine ca o asemenea autoritate sã fie sub control parlamentar sunt lipsite de temei. Ea rãmâne sub control parlamentar.

Problema este dacã este nevoie sã accentuãm explicit sau rãmâne implicit, aºa cum propunea Guvernul, iar propunerea noastrã a fost cã aici trebuie sã avem de-a face cu o chestiune explicitã, pentru a evita crizele care pot afecta funcþionarea unei asemenea instituþii, gândindu-ne la ce s-a întâmplat în trecut, aºa cum am menþionat la Consiliul Naþional de Studiere a Arhivelor Securitãþii, care teoretic tot o instituþie administrativã autonomã este, dar sub control parlamentar, ºi atunci am ºtiut exact cui ne adresãm pentru a rezolva aceastã crizã. Cã nu a fost rezolvatã este o altã problemã.

De aceea, noi credem cã nu avem nevoie de ambiguitãþi în lege, nu avem nevoie sã mergem cu presupusul. Legea, potrivit tuturor exigenþelor europene, trebuie sã fie previzibilã, clarã ºi precisã. De aceea am menþionat ºi am dorit ca acest lucru sã fie menþionat expres, ºi nu pentru a discuta dacã aceastã echitate intrã sau nu sub control parlamentar. Evident cã rãmâne sub control parlamentar!

Domnul deputat Duvãz.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate coleg,

Cel mai nedemocratic mod de a pune problema în viaþa publicã ºi Parlament este de a rãstãlmãci cu reacredinþã cuvintele cuiva. Aceasta mi se pare atitudinea cea mai nedemocraticã.

În ceea ce mã priveºte, n-am spus nici o clipã cã aº dori sã fie în subordinea Guvernului sau cã aº dori ca unii sã se gândeascã sã fie în subordine, ci am spus cã aº dori sã fie mai independent decât în subordinea Parlamentului. Iar înscrisul explicit ”în subordinea ParlamentuluiÒ presupune acest tip de subordonare, cã va face ce? Un raport anual, cã va fi demis, cã oamenii vor putea fi schimbaþi la niºte date fixate sau în legãturã cu niºte activitãþi pe care Parlamentul le apreciazã sau pur ºi simplu el este sub control parlamentar pentru cã este numit de Parlament la un interval de timp ºi punct? Pentru cã de buna funcþionare a instituþiilor Ñ ºi aici îmi pare rãu cã judecaþi lucrurile altfel decât foarte democratic Ñ inclusiv în consiliul arhivelor, avem instituþii care sã rãspundã, conform Constituþiei, de buna funcþionare a instituþiilor statului, alte instituþii decât Parlamentul, care se presupune cã sunt învestite cu încredere, cu voturi ºi care au aceste atribuþii. Vã mulþumesc.

Domnul deputat Damian Brudaºca.

Am urmãrit cu deosebit interes duelul democratic ce a premers intervenþiei mele ºi constat cã se produc fisuri importante în falia aceasta a democraþiei româneºti.

Eu am revenit la microfon pentru cã insist pe ideea de a se face aceastã menþiune expresã, chiar dacã domnul secretat de stat susþinea cã implicit toate instituþiile autonome sunt în subordinea Parlamentului, dar este nevoie de o asemenea precizare, cu atât mai mult cu cât ºi antevorbitorul lãsa sã se înþeleagã posibilitatea ca aceste organisme la un moment dat sã-ºi facã propria lor politicã, sã nu fie subordonate nimãnui în mod concret, sã nu fie nici o precizare concretã în actul de lege ºi atunci sã rezulte, prin absurd, cã ei pot sã-ºi facã propria lor politicã, fãrã sã aibã nici un fel de repercusiuni asemenea atitudini.

Întrucât este vorba de un organism care urmãreºte reglarea structurilor democratice sau a activitãþilor democratice, nu vãd de ce existã aceastã reticenþã pentru o exprimare clarã ºi inechivocã a unui asemenea lucru, de trecere a sa sub control parlamentar.

În felul acesta, indiferent care este majoritatea, se evitã posibilitatea ca legislativul, în absenþa unei exprimãri foarte clare, sã transforme acest organism autonom într-un fel de preº pe care sã îºi ºteargã când vrea ºi când nu vrea propriile sale picioare.

Mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Împotrivã? 42 voturi împotrivã.

Abþineri? Nici o abþinere.

Cu 42 voturi împotrivã, 28 pentru, a fost respins amendamentul.

Revin la art. 23. Comisia nu propune pentru alin. 1 ºi 2 amendamente. Dacã aveþi dumneavoastrã obiecþii? Votate în unanimitate cele douã alineate ale art. 23, în formularea iniþiatorului.

Pentru alin. 3 comisia ne propune modificarea acestuia. Urmãriþi, vã rog, pagina 5 din raport.

Dacã aveþi obiecþiuni la aceastã modificare a textului de la alin. 3 art. 23? Nu. Adoptat în unanimitate.

- Comisia ne propune, dupã art. 23, introducerea a încã

- 5 articole: 23[1] , 23[2] , 23[3] ºi 23[4] . La art. 23[1] , dacã sunt obiecþiuni? Adoptat amendamentul, introdus art. 23[1] .

La art. 23[2] alin. 1 rãmâne nemodificat, alin. 2 ºi 3 se modificã, potrivit amendamentelor de la punctul 5.

- Dacã aveþi obiecþiuni la aceste amendamente? Nu.

- Votat în unanimitate.

- La alin. 1 ºi 4, care rãmân nemodificate în concepþia

- comisiei, dacã aveþi? Nu.

- Votate în unanimitate în formularea iniþiatorului. Art. 23[3] . Nu sunt obiecþiuni. Votat în formularea iniþiatorului.

Art. 23[4] . Aveþi obiecþiuni la 23[4] ? Adoptat amendamentul 7, cu privire la 23[4] . Dupã 23[4] , amendamentul 8, cu privire la art. 24.

Articolul 23 alin. 5.

V-am întrebat ºi nu aþi spus nimic.

Articolul 23 alin. 5.

Am zis punctul 4. Revenim la art. 23[1] alin. 5, unde domnul Boc...

## Domnule preºedinte, mulþumesc.

În cadrul amendamentelor respinse, la pagina Ñ probabil cã nu vor corespunde paginile din raport cu cele menþionate de noi Ñ la pagina 28, în textul pe care eu îl am, figureazã un amendament pentru art. 23[1] alin. 5 ºi, pentru a înþelege, textul actual propus este: ”Preºedintele ºi vicepreºedinþii Ñ evident, ai Autoritãþii Electorale Ñ nu pot fi membri ai unui partid sau formaþiune politicã sub sancþiunea eliberãrii din funcþieÒ.

Textul adoptat de comisie este: ”Preºedintele ºi vicepreºedintele nu pot fi membri ai unui partid politic.Ò

Amendamentul de îmbunãtãþire este urmãtorul: ”Preºedintele ºi vicepreºedinþii Autoritãþii Electorale nu pot fi membri ai unui partid politic, nu pot desfãºura alte activitãþi cu caracter politic ºi nu pot fi soþ sau rudã pânã la gradul al III-lea cu preºedintele României, cu preºedintele Camerei Deputaþilor ºi al Senatului, cu membrii Guvernului ºi cu preºedinþii partidelor politice.Ò

Acest amendament, care figureazã ºi în propunerea formulatã de Asociaþia ”Pro DemocraþiaÒ cu privire la Autoritatea Electoralã Permanentã, urmãreºte tocmai ceea ce s-a discutat aici: sã-i asigurãm acestei entitãþi administrative un caracter autonom ºi independent, sã nu poatã fi influenþatã politic.

Din acest punct de vedere noi am propus ca pe lângã interdicþia de a nu putea desfãºura activitãþi politice, de a nu fi membru al unui partid politic, sã menþionãm ºi acest aspect care vizeazã incompatibilitatea sau evitarea conflictelor de interese, ca o persoanã ce face parte din Autoritatea Electoralã Permanentã sã fie soþ, rudã ºi aºa mai departe cu vreunul dintre cei menþionaþi aici, ºi anume: preºedintele Camerei Deputaþilor, al Senatului, membrii Guvernului, preºedinþii partidelor politice, pentru cã partidele politice, nu?, sunt principalii actori ai jocului electoral, iar Autoritatea Electoralã Permanentã urmeazã sã supravegheze buna desfãºurare a acestei activitãþi. ªi imaginaþi-vã ce s-ar întâmpla dacã un membru al Autoritãþii Electorale Permanente ar fi frate cu preºedintele unui partid politic. Un conflict de interese ar putea apãrea imediat, fãrã nici un fel de problemã.

Daþi voie sã ajut eu colegii în locul dumneavoastrã, cu descifrarea textului, pentru cã nu este la art. 23[4] . Dumneavoastrã aþi propus un alineat nou la art. 23[1] . ## Stimaþi colegi,

Vã semnalez cã prin propunerile domnului Boc noi revenim la art. 23[1] ºi dumnealui vrea sã propunã un alineat 5. Îl gãsiþi la pagina 28: ”Preºedintele ºi vicepreºedinþii nu pot fi membri ai unui partid politic, nu pot desfãºura alte activitãþi cu caracter public ºi nu pot fi soþ sau rudã pânã la gradul al III-lea cu preºedintele României, cu preºedintele Camerei Deputaþilor ºi al Senatului, membrii Guvernului ºi preºedinþii partidelor politice.Ò

Iniþiatorul doreºte sã-ºi spunã pãrerea cu privire la acest amendament?

## Domnule preºedinte,

Noi am conceput acest organism ca autoritate autonomã care urmeazã sã fie condusã de un preºedinte, deci o conducere unipersonalã, preºedinte care sã fie ajutat de doi vicepreºedinþi.

Domnul deputat Boc ar dori sã schimbe întreaga filozofie a proiectului de lege pe care noi l-am propus, în sensul ca Ñ aºa sunã din propunere: ”Autoritatea Electoralã Permanentã este alcãtuitã din cinci membri.Ò

Noi nu am gândit aºa. Autoritatea Electoralã Permanentã are un aparat care se stabileºte prin structura sa de cãtre Guvern, printr-o hotãrâre a Guvernului.

Eu citesc textul pe care l-a propus domnul Boc: ”Autoritatea Electoralã Permanentã este alcãtuitã din cinci membri.Ò Nu este adevãrat!

Domnilor,

Domnule Boc, ªi eu am propunerea dumneavoastrã...

Dar nu aceasta este.

## Daþi-mi voie!

În ceea ce priveºte interdicþia ca preºedintele ºi vicepreºedinþii sã facã parte din partidele politice o avem scrisã la alin. 5 al art. 23[1] : ”Preºedintele ºi vicepreºedinþii nu pot fi membri ai vreunui partid sau formaþiuni politice, sub sancþiunea eliberãrii din funcþie.Ò

Deci textul propus de domnul deputat Boc se regãseºte în proiectul nostru.

Concepþia pe care noi am dat-o acestui organism este puþin diferitã de cea gânditã de domnul deputat Boc. Repet: autoritatea are o conducere unipersonalã, un preºedinte, care este ajutat de doi vicepreºedinþi numiþiÉ o sã vedem în continuare cum. Ea nu este alcãtuitã din mai mulþi membri, care sã fie numiþi de cãtre Parlament sau de altcineva, va avea un aparat, repet, care va fi mai întins sau mai puþin întins, în funcþie de sarcinile concrete pe care le are. Iar interdicþia de a nu face parte din partide politice o avem noi trecutã în lege, aºa cã nu înþeleg care este noutatea.

Domnul deputat Boc.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Pentru a elimina orice urmã de confuzie: domnul ministru s-a referit la un alt text. Textul pe care-l discutãm ºi acceptat de comisie este urmãtorul: ”Preºedintele ºi vicepreºedinþii nu pot fi membri ai unui partid politic.Ò La pagina 8. Acesta este textul comisiei adoptat.

Eu am propus ca pe lângã aceastã precizare sã se adauge ceva în plus, cu privire la conflictul de interese.

ªi anume: ”Preºedintele ºi vicepreºedinþii nu pot fi membri ai unui partid politicÒ Ñ deci exact aºa cum este în textul propus de comisie, la care am adãugat: ”nu pot desfãºura alte activitãþi cu caracter politic ºi nu pot fi soþ sau rudã pânã la gradul al III-lea cu preºedintele României, cu preºedintele Camerei Deputaþilor ºi a Senatului, cu membrii Guvernului ºi cu preºedinþii partidelor politiceÒ.

Am încercat sã eliminãm orice conflict de interese, pe de o parte, în raport cu acele autoritãþi care numesc membrii Autoritãþii Electorale Permanente: Guvern, Camera Deputaþilor, Senat, Preºedinte. Aceste entitãþi numesc membri ai autoritãþii electorale permanente ºi era firesc sã nu fie într-o relaþie de rudenie. Iar cu preºedinþii partidelor politice, pornind de la argumentul legat de faptul cã partidele politice sunt principalele elemente care asigurã jocul electoral, principalii agenþi ai luptei electorale. Deci nu ne aflãm la o discuþie cu privire la componenþa autoritãþii electorale permanente, pe care nu o discut, ci cu privire la incompatibilitãþi ºi conflict de interese.

Deci, pe lângã textul propus, cã nu pot fi membri ai unui partid politic, sã adãugãm faptul cã nu pot fi rude, soþ, soþie cu entitãþile menþionate. Acesta este conþinutul amendamentului ºi aº vrea sã se înþeleagã foarte bine acest lucru.

Domnul deputat Cristian Dumitrescu.

## Domnule preºedinte,

Eu sunt pentru respingerea amendamentului domnului deputat Boc, din cel puþin douã motive. Primul motiv este cã textul, aºa cum a fost el aprobat de comisie, este suficient, iar al doilea motiv este acela cã, totuºi, România este o democraþie consolidatã ºi a introduce astfel de prezumþii de, sã spunem, culpabilitate în ierarhizarea unor astfel de funcþii mi se pare deja excesiv.

Este pur ºi simplu o încercare de a introduce ideea cã existã în democraþia româneascã un pericol permanent care trebuie oprit, trebuie obturat ºi se creeazã o stare de incertitudine în legãturã tocmai cu o instituþie care este a democraþiei ºi aceastã instituþie apare acum ºi nu a apãrut acum mulþi ani.

Domnul Boc probabil cã era student pe vremea aceea, prin anii 1992. Aceastã instituþie a fost foarte mult discutatã în mediile democratice româneºti, inclusiv în societatea civilã ºi mai ales în mediile politice. ªi atunci s-a considerat cã aceastã instituþie ar fi putut crea anumite suspiciuni. Or, dupã 12-13 ani de democraþie, de exerciþiu democratic, prin alegeri, prin alternativa la guvernare, sã venim cu astfel de construcþii, nu facem altceva decât, fie sã ne întoarcem în urmã, fie sã încercãm sã aducem în discuþie lucruri pe care le susþinem exclusiv din dorinþa de a face pe plac celor care spun cã existã o sensibilitate în democraþia româneascã, mai grav, o instabilitate din acest punct de vedere.

Instituþiile funcþioneazã, domnule deputat, ºi vã dau ºi drept la replicã, foarte bine, în România, majoritatea instituþiilor democratice, ºi mã refer la Parlament, mã refer la instituþiile care ºi-au dovedit viabilitatea, au pãºit deja în etape superioare ale modificãrilor. Daþi voie acestei instituþii pe care au gândit-o mulþi înaintea acestui Guvern ºi care acest Guvern a avut hotãrârea sã o facã, sã funcþioneze ºi sã funcþioneze în parametrii democratici moderni.

## Domnul Brudaºca.

Toatã ”garnituraÒ cea grea a democraþiei apare în seara aceasta la microfon, ceea ce este un bun câºtigat pentru dezbaterile parlamentare.

Eu, însã, susþin punctul de vedere exprimat de domnul Boc. Noi avem exemple destul de dureroase, în care membri ai Guvernului ºi-au numit proprii lor soþi în instituþii care ar trebui sã fie echidistante.

Dacã avem acest exemplu nefericit, nu prea funcþioneazã corect democraþia ºi instituþiile ei în România, domnule deputat!

Prin urmare, cred cã se impune o asemenea clarã precizare pentru a evita posibilitatea numirii rudelor ºi cumetrilor ºi celorlalte categorii în asemenea instituþii vitale, tocmai pentru a asigura viitorul funcþionãrii democratice a instituþiilor de drept în România. Mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Se pare cã avem tendinþa aceasta a politizãrii ºi a exagerãrii excesive. Pentru cã domnul Boc este unul dintre cei care au susþinut insistent aceastã autoritate, inclusiv în Comisia constituþionalã, ºi acolo vorbeam, distinse coleg, dupã cum vã amintiþi, cã este un organism tehnic care uitaþi-vã ce atribuþii are. Nu vãd acum de ce politizaþi atât ºi vã aduceþi punctele de vedere în discuþie. Doar de dragul de a nu aduce la bun final aceastã dispoziþie? Am senzaþia cã sunteþi într-o contradicþie permanentã.

Pe de o parte, doriþi o autoritate ºi, pe de altã parte, faceþi tot ce se poate sã împiedicaþi votarea ei, cu probleme mai mult inventate decât reale. Nu vã supãraþi cã vã spun lucrul acesta, pentru cã, repet, atribuþiile acestui organism sunt aproape eminamente tehnice.

Poftiþi. Aceasta v-am dat ca sã vã justific încã o datã dreptul la replicã, v-am nominalizat.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

ªi, tot într-o manierã colegialã ºi politicoasã, vã invit sã faceþi observaþiile dumneavoastrã în calitate de deputat de la aceastã tribunã, la fel ca ºi noi, ºi de la tribuna preºedintelui sã faceþi acele observaþii care vã revin în calitate de preºedinte al Camerei Deputaþilor. Cu tot respectul ºi cu colegialitatea necesarã spun acest lucru.

În al doilea rând, vreau sã vã spun cã tot demersul pe care îl fac ºi împreunã cu grupul parlamentar încercãm sã-l impunem vizeazã tocmai elaborarea unor legi bune care sã ne fereascã în viitor de acuze reciproce.

Domnul deputat Cristian Dumitrescu vorbea mai înainte de o Românie virtualã. Aº vrea sã-l invit sã coboare în România realã ºi sã lase filozofia politicã în turnul de fildeº, acolo unde îi este locul, ºi sã coboare în România realã pe care o trãim cu toþii, în România care figureazã în topul celor mai corupte þãri din lume, iar conflictul de interese este principala sursã a corupþiei în orice þarã din lume. Iar noi venim cu o reglementare care încearcã sã atenueze corupþia prin impunerea conflictului de interese. Guvernul pe care dumneavoastrã îl reprezentaþi, domnule deputat, vã amintesc, ca sã coborâþi cu picioarele în România realã, a adoptat acum o lunã o lege a conflictului de interese. De ce nu aþi spus atunci cã România nu are nevoie de o lege a conflictului de

interese, cã România este democraticã ºi ar fi o jignire la adresa României sã impunem o lege a conflictelor de interese?

De ce nu aþi folosit acest discurs atunci, când a venit premierul Nãstase cu o lege a conflictelor de interese, ºi veniþi acum, când propun o reglementare expresã a conflictului de interese?

Domnule deputat, vã reamintesc cã în legea conflictului de interese, pe care dumneavoastrã aþi susþinut-o în Parlament, la capitolul ”MagistraþiÒ figureazã conflict de interese pânã la gradul IV de rudenie inclusiv. Atunci de ce n-aþi pus întrebarea cã este o Românie nedemocraticã, când am figurat cã am pus acolo cã nu pot fi soþi, rude pânã la gradul IV, inclusiv magistraþii între ei? De ce nu v-aþi revoltat atunci?

Pe de altã parte, colegul meu spunea, pe bunã dreptate: România are nevoie de legi ferme prin care acest conflict de interese trebuie sã fie foarte bine reglementat. Este suficient sã ne uitãm la rudele demnitarilor aflate unde? În Curtea Supremã de Justiþie. Unde? În Curtea Constituþionalã. Nu dãm nume, din respect colegial. Dar, dacã am fi avut asemenea reguli clare ºi precise ale conflictului de interese, nu am fi fost într-o asemenea situaþie, când un ministru sã se consulte acasã cu soþul cu privire la o lege susþinutã în Parlament ºi atacatã la Curtea Constituþionalã. Sunt realitãþi, trebuie sã le spunem pe nume, nu trebuie sã ne ferim atât de mult. ªi acum ne ºifonãm cã dorim sã introducem reglementãri precise, ca pe viitor asemenea conflicte de interese sã nu mai aparã, ca la masa de acasã soþul ºi soþia sã discute din perspectiva unor autoritãþi care sunt pe poziþii contradictorii.

ªi eu vã mulþumesc. ªi pentru lecþia pe care mi-o daþi cu privire la ce trebuie sã facã preºedintele.

Aºtept legislatura viitoare ca sã fiþi dumneavoastrã preºedinte ºi sã-mi spuneþi cum poate modera un preºedinte niºte discuþii în care câte un deputat ia cuvântul ºi vorbeºte totdeauna pe lângã subiect, fãcând confuzii între conflictul de interes economic ºi celelalte, între incompatibilitãþi, repetându-se mereu la nesfârºit.

Voi aºtepta atunci sã vãd cum veþi interveni sã aduceþi discuþia la subiect ºi ca sã puteþi aduce o lege la bun sfârºit. Vã aºtept.

Aveþi cuvântul, domnule, dreptul la replicã!

## Domnule preºedinte,

N-am sã intru într-o polemicã pe care nici nu mi-o doresc ºi nici nu cred cã este cazul s-o am cu domnul deputat, dar invitaþia aceasta de a mã coborî în mijlocul oamenilor, sã vãd care este realitatea României, aceasta este puþin deplasatã.

Domnule deputat Boc, coborâþi dumneavoastrã ºi constataþi cã încercaþi sã fiþi un grup parlamentar ºi, de fapt, un grup parlamentar nu este reprezentat de o voce. Aceastã realitate virtualã despre care vorbiþi este realitatea în care sunteþi dumneavoastrã. Aºa cum credeþi cã dumneavoastrã aveþi acum în spate un grup parlamentar ºi nu e nimeni dintre colegii dumneavoastrã aici...

O sã aveþi dreptul la replicã, stimate coleg!

...nu este nimeni dintre colegii dumneavoastrã aici, tot aºa aveþi ºi impresia cã ceea ce spuneþi este bine.

Domnule deputat,

Acceptaþi puterea argumentului, acceptaþi argumentaþia ºi nu încercaþi sã daþi lecþii. Mai staþi un pic în banca aceea, mai staþi în poziþia pe care v-aþi cucerit-o, ºi vã felicit pentru ea, dupã care veniþi aici sã faceþi colegilor dumneavoastrã reproºuri ºi mai ales sã faceþi ceea ce pentru mine este de neconceput, sã aduceþi în discuþie lucruri pe care nu le-am spus ºi nu le-am gândit.

Deci nu v-am fãcut nici un fel de acuzã dumneavoastrã sau politicii pe care o face partidul dumneavoastrã, ci am vorbit pur ºi simplu despre starea de fapt din România, despre România aceea, nu virtualã, ci realã.

Faceþi o legãturã între conflictul de interese, între Legea anticorupþie º.a.m.d. ºi o reglementare care, vã spun, în parlamentarismul românesc (pentru cã cunosc bine aceastã problemã) este discutatã de societatea civilã, de clasa politicã, de oamenii politici de foarte mult timp. N-aþi descoperit dumneavoastrã nici oul, nici gãina, domnule deputat!

Încercaþi sã vã descoperiþi pe dumneavoastrã înºivã ca un om care încearcã sã fie cât de cât rezonabil. În rest, numai de bine!

Desigur, trebuie sã-i dau cuvântul la replicã domnului Boc. Dupã aceea, s-a mai înscris la cuvânt domnul deputat Petruº ºi o sã vã propun sistarea discuþiilor. Aveþi dreptul la replicã, domnule deputat.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

În primul rând, aº vrea sã precizez cã atunci când argumentele nu pot fi combãtute este regretabil cã în Parlamentul României se ajunge la alte argumente.

Dacã tot a fost vorba de faptul cã Grupul parlamentar P.D. este mai puþin numeros, asta se datoreazã în primul rând acelora care, înºelând voinþa electoratului ºi având vocaþia trãdãrii, au trecut dintr-o bancã în alta fãrã nici un fel de remuºcare ºi trecând peste votul exprimat de corpul electoral.

Cred cã acest lucru ar trebui sã dea de gândit în primul rând acelora care se impun la acest microfon ºi doresc sã aibã o opinie. În primul rând, sã se gândeascã dacã nu cumva, prin ceea ce au fãcut ºi prin ceea ce fac, n-au înºelat voinþa exprimatã de cãtre alegãtori cu ocazia votului.

ªi, în al doilea rând, îmi exprim convingerea cã, pentru ultima datã în acest Parlament, nu vor fi luat locul argumentelor acuzaþiile la adresa persoanelor sau acuzaþii care n-au nimic de a face cu deontologia parlamentarã. Vã mulþumesc.

Domnul deputat Petruº.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Propun sã abordãm discuþiile acestea în aºa fel încât sã nu ne batem joc unii de alþii. Au fost câteva discursuri aici pe care eu le-am perceput în felul urmãtor: ”Eu, eu, eu, eu, eu, eu...Ò Ei, nu putem progresa în felul acesta.

Vã rog frumos, domnule preºedinte, sã conduceþi ºedinþa în aºa fel ca persoanele care iau cuvântul sã se refere la subiect.

ªi încã ceva, o chestiune de procedurã, ca sã fim eficienþi. ªtiþi, existã termenul latin _nomina odiosa_ , nu ne pronunþãm numele unul altuia ca sã ne aflãm în treabã aici, la tribunã.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi,

- Amendamentul a fost respins cu 48 voturi împotrivã ºi

- 26 pentru.

- La art. 24, vã rog sã urmãriþi amendamentul nr. 8. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

- Admis amendamentul nr. 8, art. 24 alin. 1 se modificã

- în mod corespunzãtor.

Pentru art. 24 celelalte texte rãmân nemodificate.

La pagina 17 aveþi amendamentul... De fapt, în continuare, punctele 9 ºi 10 nu sunt amendamente, ci sunt precizãri cã textele rãmân nemodificate pânã la pagina 19.

- Dacã aveþi dumneavoastrã obiecþiuni la aceste texte?

- Nu.

- Adoptate toate textele în formularea iniþiatorului. Urmãriþi, în continuare, amendamentul nr. 14, cu pri-

- vire la art. 80[1] . Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

- Adoptat amendamentul, art. 80[1] se va modifica în

- mod corespunzãtor.

Art. 80[1] alin. 2 ºi 3. Nu se propun modificãri.

Dacã aveþi dumneavoastrã obiecþiuni? Nu.

Votat în formularea iniþiatorului.

- La art. II urmãriþi amendamentul nr. 15: ”Data intrãrii

- în vigoare...Ò

Nu aveþi obiecþiuni.

- Admis amendamentul.

Pentru art. III comisia nu a avut obiecþii. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu.

Rãmâne textul votat în unanimitate în formularea iniþiatorului.

Am parcurs toate articolele acestui proiect. O sã supunem proiectul votului final în ziua destinatã acestui scop.

ªi, în continuare, trecem la urmãtorul proiect înscris pe ordinea de zi de astãzi, cel de la punctul 6: modificarea ºi completarea Codului de procedurã penalã ºi a unor legi speciale. S-a decis dezbaterea acestui proiect în ziua de marþi.

La punctul 7 Ñ proiectul de Lege de modificare ºi completare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executãrii lucrãrilor de construcþii. ªi douã propuneri legislative care se dezbat concomitent.

Dau cuvântul iniþiatorului... Nu, suntem în continuarea dezbaterilor. Au avut loc dezbateri generale?

Domnule preºedinte Oltean, spuneþi-mi ºi mie, am început dezbaterile pe articole? La ce punct am ajuns?

Da. Suntem în continuarea dezbaterilor, la poziþia 20 de la pagina 17.

Urmãriþi, stimaþi colegi, raportul la pagina 17, am rãmas la lit. g) de la amendamentul nr. 20.

Domnule preºedinte Oltean, v-aº ruga sã interveniþi, pentru a ne reaminti dezbaterile cu privire la aceastã literã.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Îngãduiþi-mi, înainte de a relua dezbaterile pe marginea acestui proiect de lege de la poziþia 20 lit. g), sã vã propun sã fiþi de acord sã revenim puþin la poziþia 4 din raport, pentru cã acum douã sãptãmâni, când s-a votat, s-a strecurat o micã greºealã care poate avea consecinþe negative asupra conþinutului acestui act normativ, dacã el rãmâne în formula datã.

La poziþia 4 din raport, pagina 5, s-a intervenit cu o modificare asupra lit. a). Iniþial, a fost mai mult o propunere de naturã gramaticalã, înlãturarea unor expresii care pãreau stânjenitoare, prin repetiþie comentatã negativ.

Exista o propunere, a domnului deputat Damian Brudaºca, ca punctele 1, 2 ºi 3 de la lit. a) a art. 4 sã se comaseze într-o singurã frazã, pentru a înlãtura, spun, repetiþia stânjenitoare a expresiei ”care seÒ. Se pare cã printr-o adoptare a textului aºa cum a fost propus de cãtre domnul deputat s-a modificat substanþial acest text, în aºa fel încât, din interpretarea lui, se poate trage concluzia cã autorizaþia de construcþie se elibereazã nu înainte de începerea construcþiei, ci dupã realizarea construcþiei, pentru anumite investiþii care sunt prevãzute în acest text.

De aceea, eu l-aº ruga ºi pe domnul deputat Brudaºca, v-aº ruga ºi pe dumneavoastrã sã revedeþi textul. ªi vã propun ca textul sã rãmânã nemodificat, formula pe care comisia a propus-o este cea mai constructivã, care reflectã exact ºi ceea ce a vrut Guvernul, ºi ceea ce s-a dorit sã fie trecut în raport de cãtre comisie.

Îl rog ºi pe domnul deputat Damian Brudaºca sã reciteascã textul din raport ºi sã consimtã sã revenim asupra acestui aspect. Altfel, existã riscul ca pentru anumite investiþii sã se elibereze autorizaþie dupã realizarea acestora ºi nu înainte de începerea construcþiei. Vã mulþumesc.

## Domnule preºedinte,

Vã rog sã mai precizaþi încã o datã punctul din raport ºi textul.

Este vorba de punctul 4 din raport, la pagina 5 lit. a) punctele 1, 2 ºi 3. Eu susþin sã rãmânã textul din raport, nemodificat.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnule Damian Brudaºca, a fost destul de convingãtor colegul nostru?

## **Domnul Damian Brudaºca**

**:**

Da.

Dacã îmi permiteþi, cã cineva din salã a cerut sã dãm citire textului...

Gata, cã ”s-a predatÒ, nu mai dãm citire.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

## Stimaþi colegi,

Nemaifiind alte obiecþiuni la amendamentul nr. 4, cu privire la lit. a) punctele 1, 2 ºi 3, rãmâne textul în formularea comisiei din amendamentul nr. 4. Repet, lit. a) punctele 1, 2 ºi 3.

ªi revenim acum la pagina 17, cu privire la lit. g). Existã obiecþiuni propuse de comisie? Nu.

Votat textul de la lit. g) în unanimitate. Pentru lit. i), comisia propune eliminarea. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

S-a eliminat lit. i).

- Pentru lit. j) ºi l) de la pagina 18, urmãriþi textele

- comisiei.

Deci la lit. j) nu sunt obiecþiuni. Adoptat textul în formularea comisiei. La lit. l)?

La lit. l) aº propune reformularea urmãtoare: ”Refuzul nejustificat sau obstrucþionarea sub orice formã a accesului persoanelor...Ò ºi, apoi, textul corespunde formulei gãsite de cãtre comisie. Deci: ”sub orice formãÒ, nu ”de orice felÒ.

Mie mi se pare cã este mai clar ”sub orice formãÒ, este mai imperativ decât formularea anterioarã.

Preºedintele comisiei este de acord cu aceastã formulare.

Dacã ºi dumneavoastrã sunteþi de acord? Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La amendamentul nr. 21, domnul Damian Brudaºca.

## Domnule preºedinte,

Având în vedere ºi prevederile alin. 2[1] , eu vã propun o modificare redacþionalã, în sensul renunþãrii la urmãtoarele precizãri.

Deci eu o sã citesc textul aºa cum aº dori sã aibã el forma finalã, aprobatã de dumneavoastrã: ”Contravenþiile prevãzute la art. 23 alin. 1, cu excepþia celor de la lit. h), i), j), k), l) ºi m), se constatã ºi se sancþioneazã de organele de control ale consiliilor locale pentru faptele sãvârºite în unitatea lor administrativ-teritorial, potrivit competenþelor de emitere a autorizaþiilor de construire desfiinþate.Ò

Pentru cã alineatul urmãtor face precizãrile care privesc în mod expres judeþele ºi municipiul Bucureºti. Deci nu se pune problema asimilãrii Consiliului General al Municipiului Bucureºti celorlalte forme existente, respectiv municipii, sectoare. Prin precizãrile respective, textul are o mai bunã coerenþã de exprimare.

## **Domnul Ioan Oltean:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Chiar dacã din punct de vedere gramatical propunerea domnului deputat ar putea fi acceptatã, noi credem însã cã enumerarea autoritãþilor care efectueazã controlul aici este absolut necesarã ºi aceastã precizare nu poate sã lipseascã din textul legii. De aceea, noi ne menþinem propunerea aºa cum a fost trecutã în raport ºi vã rugãm sã o susþineþi ca atare.

## **Domnul Damian Brudaºca**

**:**

Trebuie sã explic mai clar!

Pãi, v-aþi susþinut punctul de vedere, v-a rãspuns... Vã rog, poftiþi!

Exprimarea pe care o susþine domnul preºedinte, din pãcate, este redundantã, având în vedere faptul cã în alineatele anterioare se face referire în mod expres la aceste entitãþi administrativ-teritoriale. Este o repetiþie care nu ajutã economia acestei legi.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dar, uneori, repetiþia este necesarã, stimate coleg.

Nu am decât observaþii, domnule preºedinte, nu obiecþiuni. La lit. c) este vorba de: ”...respectiv ale Consiliului GeneralÒ ºi nu ”aÒ.

La punctul 8 nu se justificã punerea virgulei înainte de sau ºi nici dupã ”juridiceÒ.

Acestea sunt observaþiile care þin de limba românã.

Suntem la amendamentul nr. 24.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La punctul 25, pentru cã nu propune comisia decât renumerotarea acestuia, din 25 în 24, restul textului art. 30 rãmâne intact.

Dacã aveþi obiecþiuni? Poftiþi, domnule Damian Brudaºca.

La art. 32 alin. 1, aº vrea sã sugerez urmãtoarea modificare...

Staþi puþin, cã întâi suntem la art. 30. La acesta, dacã aveþi obiecþiuni?

Domnule preºedinte, aþi spus de amendamentul nr. 25.

ªi dumneavoastrã vorbiþi de 32!

Pãi, este vorba de art. 32, domnule preºedinte. A, scuzaþi-mã, am greºit!

Deci, la art. 30 de la punctul 25, dacã aveþi obiecþiuni, stimaþi colegi?

Votat în unanimitate, în formularea iniþiatorului.

La art. 32, cel cu privire la amendamentul nr. 26. Sau invers, amendamentul nr. 26, cu privire la modificarea art. 32.

Domnul Brudaºca.

Aici, dacã îmi permiteþi, la alin. 1 aº propune urmãtoarea modificare, în partea de final: ”de a executa lucrãrile în termenul prevãzut de autorizaþieÒ.

La punctul 4 ”odatãÒ se scrie împreunã, pentru cã este adverb. Se eliminã unul din ”cuÒ, pentru cã s-a fãcut o greºealã tehnicã.

În partea finalã a punctului 5: ”În aceastã situaþie, se aplicã, în continuare, sancþiunile prevãzute de lege.Ò Deci acestea sunt observaþiile de naturã redacþionalã la art. 32 alin. 1, 4 ºi 5.

Amendamentul nr. 24, domnule preºedinte, este pe pagina 20 ºi continuã pe pagina 21.

Este vorba de punctul 5 ºi punctul 8, la acestea mã refer ºi pentru acestea am propus modificãrile respective, care þin de corectitudinea exprimãrii în româneºte.

Poftiþi, domnule preºedinte al comisiei!

Le acceptãm.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

La amendamentul nr. 24, cu cele douã intervenþii de formulare, la alin. 5 ºi 8,

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

La punctul 26, la alin. 1 art. 32, dacã e sã operãm gramatical, atunci textul ar fi mult mai corect dacã s-ar folosi expresia ”pânã la termenul prevãzut în autorizaþieÒ. ”În termenul prevãzut în autorizaþieÒ mi se pare cã nu exprimã ceea ce legiuitorul ar fi dorit sã reflecte.

De aceea, îngãduiþi-mi sã aduc eu propunerea ca textul final sã sune: ”de a executa integral lucrãrile pânã la termenul prevãzut în autorizaþieÒ. ªi atunci, cred eu cã putem sã fim satisfãcuþi din punct de vedere gramatical.

În ce priveºte celelalte observaþii gramaticale, noi ni le însuºim, pentru cã sunt acorduri, virgule, care sunt bine intenþionat fãcute.

Mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnule Damian Brudaºca, acceptaþi termenul ”pânãÒ, care pare a fi mai adecvat?

## **Domnul Damian Brudaºca**

**:**

Da.

## Stimaþi colegi,

Supun amendamentul nr. 26, cu corectura de la alin. 1, ”de a executa integral lucrãrile pânã la termenul prevãzut în autorizaþieÒ, ºi celelalte semne de punctuaþie ºi acorduri propuse de domnul Damian Brudaºca.

Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

La amendamentul nr. 27, comisia propune un articol nou, 32[1] . Domnul Damian Brudaºca.

## Domnule preºedinte,

Tot de redactare: ”Sunt de utilitate publicã lucrãrile privind construcþiile care (fãrã virgulã) nu mai pot fi finalizate conform prevederilor autorizaþiei de construire, inclusiv terenurile aferente acestora.Ò Deci acestea sunt modificãrile la alin. 1.

La alin. 2 aº propune ca dupã alin. 1 sã aparã o virgulã care sã permitã o corectã punctuaþie a acestui text.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnul preºedinte al comisiei este de acord.

te.

Amendamentul nr. 45, cu privire la art. II. Nu sunt obiecþiuni.

- Votat în unanimitate.

- La art. II comisia propune, prin amendamentul nr. 46,

- un alin. 3 nou. Dacã aveþi obiecþiuni?

Votat amendamentul nr. 46, se introduce alin. 3. Art. III. Urmãriþi amendamentul nr. 47. Poftiþi, domnule deputat Damian Brudaºca!

## Domnule preºedinte,

Eu apreciez în mod deosebit grija dumneavoastrã pentru eficienþã, v-am mai rugat în repetate rânduri sã asiguraþi dotarea comisiilor cu personal care sã cunoascã limba românã. Datoritã acestui neajuns sunt nevoit sã vin mereu la acest microfon, pentru a impune, totuºi, domnia limbii române în textele pe care le votãm. Vã asigur cã, dacã atitudinea dumneavoastrã faþã de intervenþiile mele va continua sã fie la fel de criticã, nu voi mai ridica niciodatã nici un fel de obiecþii ºi o sã poatã apãrea în texte o serie de lucruri cu care mie îmi este ruºine sã apar.

Uitaþi-vã la acest alin. 2: ”În termen de 60 de zile de la data publicãrii prezentei legi, Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei...Ò

Deci suntem ca la clasa a IV-a în nu ºtiu care cãtun. Nu se cunoaºte punctuaþia, din pãcate, de cãtre staff-ul comisiilor noastre!

## Stimate coleg,

Nu pot sã nu observ cã sunteþi foarte nedrept, în special cu criticile la adresa mea. Nu puteþi sã mã bãnuiþi cã nu sunt foarte concesiv de multe ori, ba conving ºi comisiile sã vã admitã amendamentele care se supun, dar ori de câte ori nu vã dau dreptate veniþi cu o furie ºi mã desfiinþaþi, ceea ce nu e colegial.

Domnule preºedinte Oltean, vã rog.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

În primul rând, trebuie sã remarc faptul cã nu cred cã este vorba de o lipsã de cunoaºtere gramaticalã din partea membrilor comisiei ºi a experþilor care redacteazã textul respectiv. Sunt scãpãri inerente care nu trebuie sã fie condamnate în acest mod.

Pe de altã parte, din câte ºtiu eu, textul final care se trimite spre publicare în Monitorul Oficial este din nou revãzut de cãtre specialiºti ºi aceste mici inadvertenþe gramaticale mai au ºansa de a fi înlãturate. Este bine ca, atunci când noi le constatãm, sã le facem, însã nu cu rea-credinþã ºi cu o trimitere directã la adresa celor care au redactat textul, pentru cã nu cred cã este vorba de rea-voinþã din partea experþilor sau din partea altor membri participanþi direcþi la redactarea acestui raport.

În ceea ce priveºte ultima propunere a domnului deputat Brudaºca, noi ne-o însuºim ºi rugãm ºi plenul Camerei Deputaþilor sã susþinã aceastã propunere. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Domnule preºedinte,

Cele douã propuneri legislative care au fost luate în considerare de cãtre comisie au fost dezbãtute în acelaºi timp cu proiectul de lege iniþiat de cãtre Guvern. O parte din amendamentele, din lucrurile bune ale celor douã propuneri au fost însuºite de cãtre comisie ºi se regãsesc în corpul legii a cãrei dezbatere deja s-a încheiat, însã, în ansamblu, ele nu au putut sã fie însuºite exact ºi comisia a propus ca ele sã fie respinse. De aceea, v-aº ruga ºi pe dumneavoastrã, ºi plenul Camerei Deputaþilor sã susþineþi aceste propuneri ale comisiei de specialitate.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dacã doreºte cineva sã intervinã cu privire la aceste propuneri? Nu.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Pe ordinea de zi este supus spre dezbatere raportul asupra proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 91/2002 pentru modificarea ºi completarea Legii protecþiei mediului nr. 137/1995.

Ca timpi de dezbatere individuali, propunem un minut, iar timpul general, având în vedere complexitatea raportului, sã fie de 25 de minute.

Precizez cã este un raport extrem de complex care aduce îmbunãtãþiri substanþiale la Legea organicã privind protecþia mediului înconjurãtor.

Este un raport la care s-a lucrat mult de cãtre comisie ºi de cãtre reprezentanþii Ministerului Mediului ºi credem noi cã îmbunãtãþirile aduse Legii nr. 137 sunt de naturã sã garanteze mai mult decât pânã acum un mediu sãnãtos în jurul nostru.

De aceea, stimaþi colegi, vã solicitãm sã votaþi ºi sã susþineþi raportul aºa cum l-a prezentat ºi cum vi-l prezintã comisia.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu timpii de dezbatere? Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului.

Vã rog sã urmãriþi în paralel proiectul de lege cu propunerile din raport.

La titlul proiectului de lege, astfel cum a fost votat de Senat, dacã aveþi obiecþiuni? Adoptat în unanimitate.

Preambulul articolului unic. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Poftiþi, domnule deputat.

Vã rog sã urmãriþi amendamentul de la punctul 17, pagina 16, pentru a compara amendamentul comisiei cu ceea comenteazã distinsul nostru coleg.

## Vã mulþumesc.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

La ”Amendamentele respinseÒ am avut o intervenþie la acest text de lege, ºi anume la definirea obiectivului legii am adus o îmbunãtãþire, în sensul cã am cuprins în textul legii: ”Obiectul prezentei legi îl constituie adoptarea unui cadru legislativ care, pe baza principiilor ºi elementelor strategice, susþine un nivel înalt de protecþie a mediului, concomitent cu dezvoltarea economicã ºi progresul social.Ò

În argumentarea prezentei modificãri pot aduce urmãtorul text.

Apariþia ºi dezvoltarea problemelor protecþiei mediului ºi a politicilor ecologice au cunoscut, dupã cum cunoaºtem, mai multe etape. Prima etapã a fost Conferinþa Organizaþiei Naþiunilor Unite de la Stockholm din 1972, care a enunþat cã activitatea de protecþie a mediului constituie un obiectiv de interes public major. La numai 20 de ani distanþã de la aceastã conferinþã, la Rio de Janeiro se introduce conceptul de dezvoltare durabilã.

Tratatul de la Amsterdam, intrat în vigoare în anul 1999, reconfirmã printre prevederile sale principiul dezvoltãrii durabile ºi concepe un model legislativ nou la nivel european care defineºte standardele de mediu la douã niveluri: un prim nivel, de implementare a celor mai bune tehnologii disponibile, ºi un al doilea nivel, care defineºte ca obiectiv standard din domeniul protecþiei mediului conceptul unui nivel înalt de protecþie.

În virtutea acestor reglementãri, Uniunea Europeanã introduce în Tratatul asupra Uniunii Europene, la art. 130 lit. r) alin. 2, prevederea ca politica comunitarã din domeniul protecþiei mediului sã fie orientatã cãtre un nivel înalt de protecþie.

Aceastã argumentaþie stã la baza modificãrilor pe care le-am conceput la acest prim articol de lege. Vã mulþumesc.

Domnule ministru, doriþi sã interveniþi? Poftiþi!

**Domnul Ioan Jelev** _Ñ secretar de stat în Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului_ **:**

Noi nu susþinem acest punct de vedere. Sigur cã el are o anumitã justificare.

Considerentul cã nu ar mai trebui fãcutã aceastã completare este faptul cã legea în ansamblu are drept scop reglementarea ºi abordarea din punct de vedere al dezvoltãrii durabile a societãþii, protecþia mediului fiind una din principalele modalitãþi prin care se realizeazã aceastã dezvoltare durabilã.

Domnul preºedinte Oltean.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Colegul nostru Makkai ºi-a argumentat în acest fel ºi în plenul comisiei amendamentul pe care îl susþine ºi acum.

Comisia împreunã cu iniþiatorul au apreciat cã el nu aduce un spor de calitate în ceea ce priveºte prezentarea exactã sau individualizarea obiectului acestei reglementãri, acestui act normativ, ºi au apreciat cã nu poate fi inclus în corpul legii.

Noi ne menþinem punctul de vedere ºi adãugãm, sigur, la motivaþia noastrã ºi motivaþia pe care domnul ministru Jelev a expus-o deja în faþa plenului Camerei Deputaþilor.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Cu aceste observaþii,

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Tot la ”Amendamente respinseÒ, înainte de a ajunge la punctul menþionat de dumneavoastrã, am avut la art. 3 o propunere de modificare: dupã lit. a[1] ) am propus introducerea unui nou alineat, lit. a[2] ), cu urmãtorul cuprins: ”principiul responsabilitãþiiÒ. Deci este vorba de o completare a principiilor definite în lege ºi motivez cu urmãtoarea argumentaþie:

Complexitatea problemelor legate de protecþia mediului relevã faptul cã astãzi ea nu mai este o problemã tehnicã a raportului dintre om ºi naturã, ci a devenit una dintre cele mai complexe ºi cu cele mai vaste implicaþii în relaþiile economice, sociale, naþionale ºi internaþionale.

La nivelul Uniunii Europene existã un document, ºi anume Convenþia privind rãspunderea civilã pentru daunele rezultate din exercitarea de activitãþi periculoase pentru mediu, adoptatã în 1990, în care se definesc elementele principiului enunþat, deci ale principiului responsabilitãþii.

De asemenea, menþionez cã, alãturi de legislaþia din Franþa, Germania, Cehia, Italia, Olanda, Suedia ºi alte

þãri, în corpul legii protecþiei mediului este cuprins acest principiu ºi aº dori sã se regãseascã ºi în aceastã lege pe care o adoptãm ºi o discutãm astãzi. Vã mulþumesc.

Domnul preºedinte Oltean.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Principiul responsabilitãþii este un principiu care, sigur, presupune angajarea rãspunderii celui care polueazã.

Noi am apreciat cã nu se impune a fi în mod distinct trecut în corpul legii, pentru cã acest principiu se regãseºte în aproape toate celelalte principii ce sunt enumerate la art. 3 din Legea nr. 137/1995.

Mai mult, chiar principiul ”poluatorul plãteºteÒ este evident cã angajeazã rãspunderea celui care polueazã mediul înconjurãtor.

De aceea, noi ne menþinem punctul de vedere exprimat în raport ºi vã rugãm sã îl votaþi în consecinþã.

Domnul Leonãchescu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Suntem în faþa a doi termeni: rãspundere ºi responsabilitate.

Rãspunderea materialã este consemnatã în sintagma ”poluatorul plãteºteÒ.

Responsabilitatea este o atitudine moralã. Nici nu o putem mãsura ca atare din punct de vedere juridic. Deci eu sunt împotriva propunerii.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi,

Aþi auzit ºi argumentele pro, ºi pe cele contra.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Îmi pare rãu pentru aceste insuccese, dar aºa este cu problema mediului Ñ ne zbatem, dar nu reuºim.

Tot în cadrul art. 3, dupã lit. b) am propus sã fie introduse câteva principii. Toate acestea le-am fãcut în ideea de a îmbunãtãþi, de a clarifica textul legii ºi de a-l aduce la acelaºi nivel cu legislaþia din Uniunea Europeanã. Am propus: principiul integrãrii politicilor de mediu în strategiile ºi politicile sectoriale, principiul subsidiaritãþii, principiul reabilitãrii zonelor de impact ºi principiul parteneriatului prin participarea publicului la luarea deciziilor privind mediul.

În cadrul motivãrii, pot aduce urmãtoarea argumentaþie:

În opinia noastrã, principiile menþionate sunt cele mai importante dintre toate cele care se regãsesc în materialele privind legislaþia mediului în cadrul Uniunii Europene. Ele se regãsesc în corpul prezentei legi, dar nu sunt enunþate explicit ºi nu sunt aduse în cadrul unui articol unic.

Dacã am definit un articol pentru principii, atunci sã grupãm toate principiile care stau la baza protecþiei mediului în þara noastrã în cadrul acestui articol.

Cu privire la principiul integrãrii politicilor de mediu, pot sã spun cã el este definit în art. 3 lit. c) al Tratatului de la Amsterdam, în documentele Comisiei pentru protecþia mediului a Parlamentului European, considerat ca fiind primul pas cãtre realizarea politicilor de mediu atotcuprinzãtoare.

Ideea de bazã a principiului o constituie recunoaºterea faptului cã orice reglementare din domeniu este sortitã eºecului dacã ea nu este corelatã cu politicile de dezvoltare sectoriale din agriculturã, transporturi, sectorul energetic sau din dezvoltarea regionalã.

Principiul subsidiaritãþii se regãseºte în art. 3 lit. b) al Tratatului de la Maastricht ºi în art. 5 al Tratatului de la Amsterdam.

În accepþiunea acestui principiu, o protecþie eficientã a mediului este realizabilã doar în cazul în care existã o perfectã colaborare între nivelurile politice decizionale ºi cele locale.

Referitor la principiul parteneriatului prin participarea publicului la luarea deciziilor privind mediul, acesta este reglementat prin Convenþia de la Aarhus, intratã în vigoare la data de 30 octombrie 2001, ratificatã ºi de þara noastrã.

Vã mulþumesc.

Domnul Leonãchescu. Poftiþi, domnule secretar!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Noi acordãm foarte uºor termenul de principiu unor chestiuni care nu intrã în definiþie.

Un principiu se referã la structuri, la fondul unor procese, la elemente, fapte de foarte mare anvergurã, dominatoare. Dar aici suntem în faþa unor propuneri de metodologie a aplicãrii unor idei, nu a unor principii. Spre exemplu, zicem ”principiul parteneriatuluiÒ, nu este un principiu, ci este o metodã de a lucra într-un domeniu dat.

”Principiul integrãrii politicilor într-una mai mareÒ. Practicãm aceastã metodã în foarte multe cazuri, pentru cã este un lanþ ºi, dacã în cadrul acestuia o verigã este neracordatã la ansamblu, nu mai formeazã un lanþ. Este doar o metodã.

”Principiul reabilitãrii zonelor de impactÒ este o metodã de lucru în domeniu, nu este un principiu.

Iatã de ce eu sunt împotriva acordãrii cu foarte mare largheþe, pentru oricare idee a termenului, a ºtampilei de ”principiuÒ. De aceea, sunt împotriva acestor propuneri. Vã mulþumesc.

Domnul preºedinte Oltean.

## Domnule preºedinte,

Îmi îngãduiþi sã exprim punctul de vedere al comisiei referitor la acest amendament al colegului nostru.

În primul rând, vreau sã subliniez cã, prin respingerea acestui amendament, comisia nu a avut în vedere neracordarea acestui proiect de lege la legislaþia internaþionalã de mediu. Toate convenþiile internaþionale, o datã ce au fost adoptate de cãtre România, devin reglementãri obligatorii ºi se aplicã pe întreg teritoriul României.

Noi am plecat de la premisa, aºa cum spunea ºi domnul profesor Leonãchescu, cã un principiu reflectã o structurã complexã, generalã. Aici, aceste principii sunt mult prea particulare ºi toate aceste principii enumerate la poziþia 3 din secþiunea ”Amendamente respinseÒ se regãsesc într-un fel sau altul în cele zece principii de bazã cuprinse în corpul Legii nr. 137 la art. 3.

Pentru a fi pe deplin convingãtor, voi da citire cel puþin unui principiu enumerat în amendament ºi la care s-a referit ºi antevorbitorul Ñ principiul parteneriatului prin participarea publicului la luarea deciziilor privind mediul.

Acest principiu se regãseºte în mod indubitabil în principiile enumerate în art. 3 lit. i) din Legea nr. 137, unde se spune cã este necesarã crearea unui cadru de participare a organizaþiilor neguvernamentale ºi a populaþiei la elaborarea ºi aplicarea deciziilor de mediu. Deci iatã cã argumentele care vin sã susþinã ºi care pledeazã pentru adoptarea amendamentului sunt extrem de nepertinente ºi, în consecinþã, comisia nu a putut sã le accepte.

Aº mai face o precizare, pentru ca informaþia sã fie ºi mai completã: la întocmirea acestui raport, pe lângã experþii comisiei ºi experþii Ministerului Mediului, au avut un rol activ deosebit ºi experþii Ministerului Industriilor. Deci ne-am aplecat cu foarte mare seriozitate ºi cu foarte multã atenþie asupra tuturor amendamentelor fãcute de cãtre colegii noºtri ºi, de aceea, noi apreciem cã raportul comisiei este unul extrem de bine documentat ºi de justificat ºi ne menþinem în continuare punctul de vedere.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Vã mulþumesc, stimate coleg.

În consecinþa respingerii celor trei amendamente, aveþi obiecþiuni la amendamentul de la punctul 17 cu privire la punctul 1 din proiectul de lege? Nu.

A fost votat în unanimitate punctul 1, conform amendamentului de la punctul 17.

Punctul 2, cel cu privire la art. 1 punctul 78, urmãriþi amendamentul de la punctul 29 al comisiei, pagina 26. Dacã aveþi obiecþiuni?

A fost admis amendamentul de la punctul 29 ºi se modificã punctul 2 din proiectul de lege.

La punctul 3 al proiectului de lege, cel cu privire la art. 1 punctul 80, urmãriþi amendamentul de la punctul 31. Nu sunt obiecþiuni.

A fost admis amendamentul ºi se modificã punctul 3. În continuare, ar urma sã trecem la dezbaterea ordonanþei de urgenþã a Guvernului, dar vã rog sã observaþi cã programul destinat dezbaterilor legislative s-a terminat ºi, pentru a nu afecta punctul 2 al ordinii de zi, cel cu privire la interpelãri ºi întrebãri, întrerupem aici prima parte a ºedinþei.

Vom continua dezbaterea acestei legi, începând cu titlul ordonanþei de urgenþã, mâine. Îl rog pe domnul vicepreºedinte Haºotti sã preia conducerea ºedinþei.

Vã mulþumesc.

Bunã searã vã spun ºi eu, doamnelor ºi domnilor, ºi ”Hristos a înviat!Ò.

Dau cuvântul domnului deputat Damian Brudaºca, dacã doreºte sã punã întrebarea.

Este prezent domnul secretar de stat Ion Giurescu, de la Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Aº vrea sã îl informez pe domnul secretar de stat cã numitul Moldovan Nicolae, în vârstã de 68 de ani, domiciliat în satul Gãdãlin nr. 57, comuna Jucu, s-a prezentat de curând la biroul nostru parlamentar pentru a sesiza faptul cã dispune de un venit lunar de 450 de mii de lei rezultat din pensia pe care o are în calitatea sa de fost membru C.A.P.

Totodatã, Domnia sa a fãcut menþiunea cã are o soþie bolnavã al cãrei tratament necesitã lunar suma de circa 1,8 milioane de lei.

Având în vedere situaþia materialã a familiei ºi faptul cã nu are alte activitãþi aducãtoare de venit, Domnia sa solicitã sprijin pentru gãsirea unei soluþii legale care sã îi permitã familiei sale sã supravieþuiascã, respectiv sã se efectueze tratamentul respectiv.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Domnule ministru Giurescu.

## **Domnul Ion Giurescu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale_ **:**

## Vã mulþumesc.

Ca rãspuns la întrebarea adresatã Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale de cãtre domnul Damian Brudaºca, vã informãm urmãtoarele: în data de 5 mai 2003, situaþia socio-materialã a familiei domnului Moldovan Nicolae, cu domiciliul în comuna Jucu, sat Gãdãlin nr. 52, judeþul Cluj, a fost evaluatã pe bazã de anchetã socialã de cãtre Direcþia Generalã de Muncã ºi Solidaritate Socialã a Judeþului Cluj.

Din evaluarea efectuatã, rezultã cã domnul Moldovan Nicolae, în vârstã de 68 de ani, locuieºte împreunã cu soþia sa, Moldovan Rusandra, în vârstã de 72 de ani, care prezintã afecþiuni de sãnãtate. Familia Moldovan are doi copii: Miron, de 47 de ani, cãsãtorit, pensionar, având trei copii, iar soþia lucreazã la Spitalul ”ClujanaÒ; ºi, de asemenea, un fiu în vârstã de 42 de ani, cãsãtorit, având doi copii, cu domiciliul în Cluj-Napoca, care lucreazã ca ºofer la o firmã privatã, iar soþia este croitoreasã la o casã de modã.

Veniturile familiei se compun din pensia de agricultor a doamnei Moldovan Rusandra, în cuantum de 458 de mii de lei, pensia de limitã de vârstã a acesteia, în cuantum de 1.235.000 de lei, ºi pensia de agricultor a domnului Moldovan Nicolae, în cuantum de 330.000 de lei. Familia þine, de asemenea, în folosinþã o casã proprietate personalã cu 50 de acri de teren aferent ºi 5 hectare de pãmânt arabil nelucrat încã. În incinta gospodãriei, respectivii cresc animale Ñ vaci, porci ºi cal, gãini º.a.m.d.

Având în vedere veniturile de 2.000.024 de lei, precum ºi alte venituri ce pot fi obþinute din gospodãria familialã, nu pot beneficia de ajutor social conform Legii nr. 416/2001, deoarece depãºesc venitul prevãzut de lege.

Din punct de vedere al stãrii de sãnãtate, doamna Moldovan Rusandra a fost operatã în urmã cu 3 ani.

Pânã în urmã cu o lunã, a beneficiat de tratament medicamentos în mod gratuit. În prezent, i s-a eliberat o nouã reþetã, urmând sã i se procure medicamentele.

Deºi în vârstã de 68 de ani, domnul Moldovan Nicolae desfãºoarã munci agricole, fiind apt pentru aceastã muncã.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Dacã domnul deputat Damian Brudaºca doreºte sã facã comentarii? Nu.

Doamnelor ºi domnilor,

Din pãcate, domnul secretar de stat Alexandru Fãrcaº ºi-a anunþat prezenþa, dar înþeleg cã nu a putut veni pentru a rãspunde domnului deputat Damian Brudaºca.

Vã mai anunþ, de asemenea, pe domnul deputat Damian Brudaºca, care urma sã mai primeascã rãspunsul la alte patru întrebãri, pe domnul deputat ªtefan Giuglea ºi pe domnul deputat Nicolae Enescu cã Guvernul a solicitat o amânare a rãspunsurilor care urmau sã fie date astãzi întrebãrilor pe care le-aþi pus.

Vã propun sã trecem la interpelãri. Astãzi urmeazã a fi prezentate pe scurt aceste interpelãri.

Primul, domnul deputat Emil Boc a depus în scris interpelarea. Domnul deputat Ilie Merce înseamnã cã a depus-o în scris.

Domnul deputat Costache Mircea.

Vã rog, domnule deputat, prezentaþi pe scurt conþinutul interpelãrii.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Adresez aceeaºi interpelare, supunând atenþiei câteva aspecte legate de privatizarea în industrie domnilor miniºtri Dan Ioan Popescu, Ovidiu Muºetescu, Rodica Stãnoiu ºi Mihai Tãnãsescu ºi cer fiecãruia, dupã competenþe, sã se pronunþe ºi sã ne dea rãspunsul în scris, dar ºi verbal, de la aceastã tribunã, în legãturã cu unele practici în domeniul privatizãrii în industrie.

Mai concret, eu dau ºi niºte exemple foarte precise, în legãturã cu privatizarea Societãþii ”RotecÒ Ñ S.A. Buzãu, fostã F.U.M., Fabrica de Utilaj Metalurgic, unde se aflã în plinã campanie de strângere a fierului vechi pentru vânzare ºi, dupã felul cum s-a mai procedat ºi în alte situaþii similare, este de presupus cã, nu peste mult timp, vom avea un nou numãr impresionant de ºomeri, o nouã fabricã plecatã pe apa sâmbetei ºi îi rog pe cei responsabili, pe mãsura competenþelor Domniilor lor, sã facã precizãrile de rigoare.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Îl rog pe domnul deputat Eugen Pleºa... A depus-o în scris.

Domnul deputat Ioan Sonea. Vã rog.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Prima interpelare este adresatã doamnei ministru Daniela Bartoº ºi se referã la situaþia unor cetãþeni dintr-un cãtun, dintr-o localitate a judeþului BistriþaNãsãud, respectiv Dumitriþa. Oamenii nu au apã.

La aceastã orã, oamenii se alimenteazã cu apã pentru gospodãrie, pentru casã dintr-un râu care, dacã altãdatã nu punea în pericol viaþa oamenilor, de aceastã datã, fiind poluat, se produc accidente grave. Anul trecut a fost o epidemie de hepatitã; nu s-au luat mãsuri.

O altã interpelare se adreseazã domnului ministru Octav Cozmâncã, se referã la cetãþenii localitãþii Dumitriþa, care sunt nemulþumiþi pentru faptul cã, dupã ce li s-au repartizat terenuri, au primit drepturi asupra unor terenuri, la aceastã datã li se refuzã aceste drepturi pe motiv cã acest pãmânt trebuie dat locuitorilor unei alte comune, fapt care însã este, considerã ei, nelegal, pentru cã cei care solicitã aceste terenuri au dreptul la terenuri, dar din altã comunã, nu din comuna Dumitriþa.

ªi ultima interpelare este adresatã domnului ministru Mihai Tãnãsescu ºi se referã la modalitatea de impozitare a unor compensaþii bãneºti primite de muncitorii de la Fabrica ”TextilaÒ Nãsãud.

La fiecare am ataºat ºi documente doveditoare. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule deputat. Doamnelor ºi domnilor,

Doresc sã vã informez cã doamnele ºi domnii deputaþi Liana Naum, cu trei interpelãri, Ioan Miclea, cu douã interpelãri, Doru Dumitru Palade, Nicolae Vasilescu, Cornel ªtirbeþ, Viorel Coifan, domnul Damian Brudaºca Ñ patru interpelãri, domnul Adrian Moisoiu Ñ douã interpelãri, Eugen Nicolãescu, doamna Mona Muscã Ñ douã interpelãri, doamna Paula Ivãnescu, domnul Metin Cerchez, domnul Nicolae Leonãchescu ºi domnul Ilie Merce au depus interpelãrile în scris.

Dau cuvântul domnului deputat ªtefan Baban sã-ºi prezinte interpelarea pe scurt.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

E vorba de o interpelare adresatã domnului primministru Adrian Nãstase în legãturã cu ce gânduri are cu Ordonanþa de urgenþã referitoare la taxa pe imagine ºi audiþie pe care o impune la toatã lumea.

ªi a doua interpelare se referã la privatizarea societãþilor comerciale cu mari datorii ºi îl rog pe domnul ministru Ovidiu Muºetescu sã ne explice ce gânduri are cu aceste societãþi ºi mai ales ce face cu datoriile uriaºe ºi istorice pe care le au faþã de bugetul de stat.

Aº mai avea o rugãminte, domnule preºedinte, sã se consemneze în stenogramã cã am douã interpelãri din 14.04.2003 la care Guvernul trebuia sã-mi dea un rãspuns. Una se referea la domnul Eugen Þurlea ºi îl rugam sã-mi spunã ce face cu farmaciile ºi cu medicamentele compensate, iar în cea de-a doua este vorba despre Codul muncii ºi necunoscutele sale ºi era adresatã domnului ministru al Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, domnul Marian Sârbu.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Îl rog pe domnul deputat Radu Ciuceanu sã-ºi prezinte pe scurt obiectul interpelãrii.

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Pe scurt, voi încerca sã dau câteva indicaþii, câteva amãnunte asupra interpelãrii. E vorba de o Hotãrâre nr. 468/18 aprilie privind ridicarea Catedralei Mântuirii Neamului peste Mausoleul Eroilor Comuniºti. Aici fac niºte precizãri, cã, în calitatea mea dublã, atât de deputat, cât ºi de istoric, arheolog ºi care am avut prilejul, în cursul vieþii, sã lucrez în zonã, am un punct de vedere pe care mi-l exprim, trecând la niºte concluzii pe care le am aici enumerate, în interpelarea mea.

## **Domnul Puiu Haºotti:**

Vã mulþumesc, domnule deputat. Domnul deputat Gheorghe Dinu.

Vã prezentaþi interpelarea pe scurt sau o depuneþi în scris?

**Domnul Gheorghe Dinu**

**:**

Una o depun în scris, una o citesc.

Sunteþi cu douã interpelãri, da? Vã rog.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea este adresatã domnului Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, alimentaþiei ºi pãdurilor, ºi are legãturã cu sectoarele agriculturii româneºti aflate în plin proces de restructurare, cel legat de irigaþii ºi îmbunãtãþiri funciare aflat de mai mulþi ani într-un declin accentuat.

În prezent, la nivelul întregii þãri, funcþioneazã Societatea Naþionalã ”Îmbunãtãþiri funciareÒ Ñ S.A., înfiinþatã prin reorganizarea fostei Regii Autonome a Îmbunãtãþirilor Funciare, având în structura sa sucursalele judeþene fãrã personalitate juridicã.

Elaborarea unei strategii de restructurare a sectorului de îmbunãtãþiri funciare, având la bazã studiile efectuate de Firma ”Halcrow Group LimitedÒ din Statele Unite, conform cerinþelor organismelor financiare internaþionale F.M.I. ºi Banca Mondialã, a avut ca efect apariþia unui proiect intitulat Legea îmbunãtãþirilor funciare.

Proiectul de lege sus-menþionat prevede ca în locul S.N.I.F. sã se înfiinþeze Agenþia Naþionalã a Îmbunãtãþirilor Funciare, ca un organism executiv finanþat de la bugetul de stat ºi având în structurã filiale teritoriale ariei lor de responsabilitate. În relaþie cu unitatea centralã, urmeazã sã se stabileascã Regulamentul de organizare ºi funcþionare a agenþiei.

Propunerile elaborate ºi discutate ºi pânã în prezent se referã la organizarea în teritoriu a 10 Ñ 12 filiale zonale, între care figureazã ºi zona sau Filiala Mureº Ñ Oltul superior, cu sediul conducerii filialei la Braºov. În ultimul timp, salariaþii Sucursalei Braºov a S.N.I.F. îºi exprimã îngrijorarea ºi nedumerirea pentru faptul cã a apãrut o nouã variantã de organizare viitoare a Filialei A.N.I.F., în care sediul Filialei teritoriale Mureº Ñ Oltul superior va fi la Sfântul Gheorghe ºi va cuprinde judeþele Mureº, Harghita, Covasna ºi Braºov.

Fixarea sediului la Sfântul Gheorghe în loc de Braºov este lipsitã de orice logicã, întrucât, dintre toate cele patru judeþe ce se preconizeazã a fi în aria de responsabilitate a filialei zonale Braºov, judeþul Braºov are cea mai mare suprafaþã amenajatã cu lucrãri de îmbunãtãþiri funciare ºi, în acelaºi timp, cu o îndelungatã experienþã în acest gen de lucrãri. Mai mult, varianta iniþialã cu sediul la Braºov a fost agreatã ºi de sindicate, în timp ce noua variantã, cea cu sediul la Sfântul Gheorghe, a fost elaboratã fãrã consultarea acestora. Menþinerea sediului la Braºov, spre deosebire de Sfântul Gheorghe, fãrã mult mai multe oportunitãþi ºi un patrimoniu mai mare, presupune spaþii administrative adecvate, personal cu experienþã ºi bine pregãtit, situate într-o zonã economicã ºi industrialã dezvoltatã.

Pe scurt.

Pe scurt. Ce anume determinã asemenea atitudine, nu e vorba de presiuni politice din partea U.D.M.R.-ului, gen þinutul secuiesc sau alt gen de presiuni? Atât.

Cealaltã este adresatã domnului ministru Sârbu Marian, e legatã de Legea pensiilor.

Vã mulþumim, domnule deputat.

Domnul deputat Andrei Chiliman a depus interpelarea în scris, la fel ºi domnul deputat Dumitru Bãlãeþ.

Domnule deputat ªtefan Pãºcuþ, aveþi cuvântul. Vã rog sã vã prezentaþi interpelarea pe scurt.

Da, foarte scurt.

Vã rog.

Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

Interpelarea mea se adreseazã preºedintelui Autoritãþii pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului, domnul Ovidiu Muºetescu.

Pe scurt, în interpelarea mea este vorba de situaþia neplãcutã în care se aflã doamna Zeleneac Smaranda ºi domnul Haiec Tiberiu din comuna Criscior, judeþul Hunedoara.

În baza prevederilor Legii nr. 10/2001, aceºtia s-au adresat A.PA.P.S. încã din data de 14.03.2002 ºi nu au primit nici un rãspuns. În data de 1 noiembrie 2002, Autoritatea pentru urmãrirea aplicãrii unitare a Legii nr. 10/2001, prin adresa nr. 2004, recunoaºte legalitatea demersului fãcut de cei doi ºi recomandã acestora sã revinã cu o nouã scrisoare cãtre A.PA.P.S., în vederea soluþionãrii cazului lor, ceea ce au ºi fãcut în data de 25 noiembrie 2002.

Nici de aceastã datã, doamna Zeleneac Smaranda ºi domnul Haiec Tiberiu nu au primit nici un rãspuns. În sprijinul celor doi am intervenit ºi eu, în calitatea mea de parlamentar, dar am fost tratat ºi eu cu o tãcere profundã.

Dupã un an ºi aproape douã luni, cred cã ar fi timpul, domnule ministru, sã interveniþi urgent pentru soluþionarea cazului celor doi.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu, domnule deputat.

Îl rog pe domnul deputat Emil Criºan sã-ºi prezinte pe scurt obiectul interpelãrii.

Vã rog.

Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

Interpelarea mea este adresatã domnului Octav Cozmâncã, ministrul administraþiei publice.

Obiectul interpelãrii.

Domnule ministru,

Un grup de 103 cetãþeni din oraºul Blaj, judeþul Alba, a trimis un memoriu cãtre Biroul parlamentar din Abrud ca, prin intermediul meu, problema lor sã ajungã la dumneavoastrã. Aceºti cetãþeni protesteazã faþã de acþiunea de desfãºurare a lucrãrilor pentru amplasarea unei benzinãrii pe locul unde actualmente se aflã un parc verde, între blocurile de locuinþe din centrul oraºului. Cu toate cã s-a primit din partea Prefecturii Judeþului Alba adresa nr. 1.185/2002, prin care se precizeazã cã proprietarul investiþiei trebuie sã obþinã în prealabil acordul vecinilor, în speþã al petenþilor, ºi acesta nu s-a obþinut, dar lucrãrile continuã pentru construirea benzinãriei.

Vã trimit anexat ºi acest memoriu.

Întrebare: Domnule ministru, consideraþi oportunã construirea unei benzinãrii în locul unui parc verde din centrul oraºului?

Rog, analizaþi legalitatea ºi oportunitatea construirii acestei benzinãrii.

Solicit rãspuns scris ºi oral. Mulþumesc.

Vã mulþumim ºi noi, domnule deputat.

Domnul deputat Cãlin Popescu-Tãriceanu ºi-a prezentat interpelarea în scris. Acesta era ultimul coleg. Doamnelor ºi domnilor, vã mulþumesc. Vã doresc o searã cât mai plãcutã.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 18,53._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Direcþia de Trezorerie ºi Contabilitate Publicã a Municipiului Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

> **ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 53/15.V.2003 conþine 20 de pagini.**

Preþul 24.720 lei