Stenogramă plen

2. adresa nr. 10545 din 9.10.2003 c„tre A.J.C.F.M. Gorj;

3. adresa nr. 5.317 din 9.10.2003 c„tre Consiliul Jude˛ean Gorj;

4. adresa nr. 22.267 din 9.10.2003 c„tre Casa Jude˛ean„ de Pensii Gorj;

5. adresa nr. 4.692 din 8.10.2003 c„tre Prefectura Gorj;

6. adresa nr. 31.363 din 8.10.2003 c„tre Direc˛ia D.G.F.P.S. Gorj;

7. adresa nr. 7.613 din 8.10.2003 c„tre Casa de S„n„tate Gorj;

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Œl invit la tribun„, Ón numele Grupului Partidului Na˛ional Liberal, pe domnul senator Nicolae-Vlad Popa. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## Domnule pre∫edinte,

Domnule senator, v„ ofer o m‚n„ de ajutor. Domnul Cri∫an este un important membru ∫i donator P.S.D. Bra∫ov ∫i deci vede˛i mai departe cum se rezolv„ lucrurile.

Œn leg„tur„ cu declara˛ia domnului senator Moldoveanu, de la Neam˛.

## **Din sal„:**

Munteanu!

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa:**

Am auzit o lec˛ie, o adev„rat„ lec˛ie… Munteanu. M„ scuza˛i, am f„cut o leg„tur„ Óntre circumscrip˛ie ∫i… am auzit o adev„rat„ lec˛ie de demagogie, ∫i eu Ól invit s„ m„ verifice f„c‚nd aceast„ declara˛ie Ón fa˛a unei adun„ri publice, evident, neselec˛ionate.

Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Opera˛iunea, ce se vrea una de cur„˛enie de prim„var„, este, din p„cate, doar una de cosmetizare formal„, ∫i nicidecum de reformare pe fond a partidului de guvern„m‚nt.

Œn realitate, P.S.D. nu dore∫te sanc˛ionarea celor care au Ónc„lcat legea, au f„cut abuzuri, au devenit st„p‚nii atotputernici locali, sub denumirea de îbaroni“, ci doar un exerci˛iu de simulare a Ónnoirii partidului, necesar Ón perioada preelectoral„ ∫i, totodat„, Ón rela˛iile cu Uniunea European„ ∫i Statele Unite.

Concret, s-a folosit o metod„ similar„ celei de anul trecut, c‚nd trei mini∫tri ar„ta˛i cu degetul de pres„ pentru abuzurile comise au fost destitui˛i, dar l„sa˛i Ón func˛iile de partid, cu o putere mai mare dec‚t Ónainte.

Fostul ministru Puwak, care ∫i-a aprobat fonduri europene pentru familia sa, le conduce acum pe femeile P.S.D.-iste. Domnul Miki, zis î™pag„“, ca ∫i plagiatorul Beuran o duc bine-mersi sub protec˛ia politic„ a partidului de guvern„m‚nt. Zilele trecute P.S.D.-ul ∫i-a schimbat tehnica, i-a Ónl„turat din func˛iile politice pe c‚˛iva îbaroni“, majoritatea acestora r„m‚n‚nd Óns„ s„ conduc„ administra˛ia public„ local„, permi˛‚ndu-le s„-∫i continue practicile abuzive.

Trebuie s„ atragem aten˛ia c„ a∫a-zisa interven˛ie chirurgical„ a premierului N„stase nu este Ón˛eleas„ de c„tre organiza˛iile P.S.D. din teritoriu, unde se cere dreptate. Iat„ c„ se demonstreaz„, Ónc„ o dat„, c„ P.S.D.-ul nu func˛ioneaz„ ca un partid modern, democratic, ci este o structur„ autoritarist„ Ón cadrul c„reia doar interven˛iile de sus pot s„ func˛ioneze.

Partidul, la baz„, nu crede Ón asemenea schimb„ri, nu le Ón˛elege, ceea ce dovede∫te c„ oligarhia P.S.D.-ist„ s-a cronicizat, nemaifiind capabil„ de o ierarhizare corect„ a valorilor. Sigur c„ aceste m„suri luate ad-hoc ∫i expuse Ón fa˛a a mii de tineri cu cravate ro∫ii, extazia˛i Ón fa˛a supremului ∫ef, nu vor avea efectul scontat ∫i vor reprezenta doar un episod din piesa de teatru elaborat„ Ón laboratoarele conduse de Alin Teodorescu ∫i Vasile D‚ncu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/7.IV.2004

Œl invit la tribun„, Ón numele Grupului parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din Rom‚nia, pe domnul senator Szabó Károly.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

concret„ pe care ne-o confer„ calitatea de membri ai Senatului.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

La r‚ndul meu cred c„ este cazul s„ subliniez, Ón numele grupului parlamentar pe care-l reprezint aici, importan˛a zilei de ast„zi Ón ceea ce prive∫te consfin˛irea unui moment care f„r„ Óndoial„ va deveni un jalon Ón istorie, ∫i anume depunerea la Washington, la Guvernul Statelor Unite, depozitarul instrumentelor Tratatului de la Washington, a instrumentelor de ratificare Ón ce prive∫te Rom‚nia, al„turi de celelalte 6 state care au aderat la Organiza˛ia Tratatului Atlanticului de Nord. Este extrem de semnificativ s„ ne ocup„m cu acest subiect, nu numai din prisma importan˛ei jubiliare sau mediatizabile a acestui proces, dar ∫i subliniind contribu˛ia pe care diversele entit„˛i de pe scena politic„ din ˛ara noastr„ ∫i-au adus-o la Ónf„ptuirea acestui act, ∫i a∫ sublinia contribu˛ia Uniunii Democrate Maghiare din Rom‚nia Ón ceea ce prive∫te des„v‚r∫irea actului devenirii Rom‚niei membru _de jure_ a amintitei organiza˛ii de securitate.

Aceast„ contribu˛ie nu s-a manifestat numai Ón planul ac˛iunilor, s„ le spunem a∫a, politico-diplomatice pe care fiecare dintre noi, Ón context cu posibilit„˛ile pe care le are, a putut s„ le desf„∫oare, dar a∫ sublinia semnifica˛ia importan˛ei contribu˛iei organiza˛iei noastre la stabilitatea politic„ din ˛ara noastr„, un element care a fost determinant Ón aprecierea cum c„ Rom‚nia Óndepline∫te criteriile acelea cunoscute Ón ceea ce prive∫te calitatea de membru al Organiza˛iei Tratatului Atlanticului de Nord.

A∫ face sublinierea cum c„ nu este cazul s„ consider„m c„ aici s-a Óncheiat un proces. El este o etap„ extrem de important„. Trebuie s„ continu„m reformele Ón ceea ce prive∫te economia, Ón ceea ce prive∫te structurile din sfera siguran˛ei na˛ionale. Nu este cazul s„ mai fie men˛inute entit„˛i, institu˛ii din aceast„ sfer„, care au la baz„ concepte Ónc„ de dinainte de 1989, ∫i aceasta Ón spiritul grijii pentru banul public.

Subliniez, de asemenea, importan˛a Ónt„ririi consisten˛ei controlului parlamentar, a exercit„rii atribu˛iunilor pe care Constitu˛ia le consfin˛e∫te Ón sarcina Parlamentului, Ón ceea ce prive∫te controlul asupra institu˛iilor din sfera siguran˛ei na˛ionale. Aici avem Ónc„ foarte, foarte multe de f„cut. Cred c„ nu exist„ nici un impediment ca, apropiindu-ne de sf‚r∫itul mandatului actualei legislaturi, s„ ne aducem contribu˛ia Ón calitate de reprezentan˛i ai electoratului, Óntr-o competen˛„ absolut

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Stima˛i invita˛i,

Pe 27 martie am aniversat un moment deosebit de important Ón istoria poporului nostru, unirea Basarabiei cu Rom‚nia, eveniment ce avea s„ Óntregeasc„ o na˛iune care vorbea aceea∫i limb„, care sim˛ea ∫i tr„ia Ón acela∫i fel, dar care era desp„r˛it„ de grani˛ele nefire∫ti.

La 86 de ani de la unirea Basarabiei cu Rom‚nia Ónc„ mai sim˛im emo˛iile cu care a fost citit„ Declara˛ia de unire a Basarabiei cu Rom‚nia, conform c„reia, Ón numele poporului Basarabiei, Sfatul fi„rii declara: îRepublica Democratic„ Moldoveneasc„ Ón hotarele dintre Prut, Nistru, Dun„re, Marea Neagr„ ∫i vechile grani˛e cu Austria, rupt„ acum o sut„ ∫i mai bine de ani din trupul vechii Moldavii, Ón puterea dreptului istoriei ∫i a dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure s„-∫i hot„rasc„ soarta lor, de azi Ónainte ∫i pentru totdeauna, se une∫te cu mama Rom‚nia.“

Acest pas important avea s„ aduc„ Óntr-un singur stat unit at‚t prin lege, c‚t ∫i prin leg„turi de s‚nge existente de sute de ani un popor pe care istoria l-a pus la grele Óncerc„ri. Toate faptele ce evoc„ biruin˛a idealului de unitate na˛ional„ au o rezonan˛„ aparte Ón con∫tiin˛a poporului nostru, un loc privilegiat Ón calendarul istoriei rom‚ne∫ti.

Ziua de 27 martie are o semnifica˛ie aparte deoarece acum 86 de ani rom‚nii din Basarabia, dup„ o lung„ perioad„ de ocupa˛ie ruseasc„, Ó∫i redescopereau adev„rata identitate na˛ional„, identitatea rom‚neasc„.

Œn s‚ngerosul an 1918, teritoriul Rom‚niei era redus doar la o parte din Moldova, ca urmare a ocupa˛iei vremelnice a trupelor germane. Œmb„rb„ta˛i de exemplul Ecaterinei Teodoroiu, acea Ioana D’Arc a Rom‚niei, ∫i a jertfei de s‚nge a tinerilor osta∫i rom‚ni Ón luptele de la Oituz, de la M„r„∫e∫ti ∫i M„r„∫ti, marii b„rba˛i ai Basarabiei, Óntruni˛i Ón Sfatul fi„rii de la Chi∫in„u, au decis unirea cu fiara. Este neÓndoielnic un moment memorabil, una dintre paginile de glorie ale istoriei Rom‚niei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/7.IV.2004 Acest act istoric de la 27 martie 1918 nu este altceva dec‚t o continuitate fireasc„ a ceea ce s-a Ónf„ptuit la 24 ianuarie 1859 ∫i Ónceputul unific„rii Rom‚niei Mari, care a culminat cu Marea Unire de la 1 Decembrie 1918.

V„ mul˛umesc.

Œl invit la tribun„ pe domnul Dumitru Codreanu, Ón numele Partidului Rom‚nia Mare.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator!

## **Domnul Dumitru Codreanu:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

A∫ dori s„ v„ prezint c‚teva aspecte referitoare la deplasarea pe care am efectuat-o Ón Statele Unite ale Americii Ón perioada 23—25 martie.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

La invita˛ia Departamentului de S„n„tate ∫i Mediu din statul Kansas, Statele Unite ale Americii, personal a guvernatorului acestui stat, doamna Kathleen Sebelius, am participat, Ón perioada 23—25 martie 2004, la Simpozionul prilejuit de aniversarea a 10 ani a Programului WORKS de reciclare a de∫eurilor.

Sub conducerea domnului Wes Adell, consultant interna˛ional pentru mediu, lucr„rile simpozionului s-au desf„∫urat Ón plen ∫i pe sec˛iuni pe tot parcursul celor 3 zile.

Au fost prezentate anumite proiecte ∫i propuneri de colaborare pe tema de∫eurilor menajere din marile ora∫e, a de∫eurilor din resturile vegetale, mase plastice, h‚rtie, de∫euri din lemn ∫i altele.

Consider c„ prin materialele prezentate referitoare la reciclarea de∫eurilor, utilajelor expuse, din domeniul recicl„rii, utilaje cu care s-a demonstrat ∫i modul cum func˛ioneaz„ Ón cadrul acestui program, au pus Ón eviden˛„ necesitatea elabor„rii unor programe de perspectiv„ Ón acest domeniu, at‚t de c„tre cei ce au experien˛„ Ón domeniu, dar mai ales de c„tre cei care sunt la Ónceput.

Din aceast„ perspectiv„, pe tot parcursul acestui simpozion au avut loc Ónt‚lniri cu mai multe personalit„˛i care activeaz„ Ón acest domeniu, inform‚ndu-m„ asupra modului de ac˛iune Ón probleme de mediu Ón general, dar cu trimitere Ón mod special la reciclarea de∫eurilor ∫i Óndeosebi a de∫eurilor menajere din marile ora∫e, a de∫eurilor de la sta˛iile de decantare a apelor uzate, a de∫eurilor din plastic ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, a de∫eurilor din sticl„.

Constat‚nd diferen˛ele care exist„, dup„ p„rerea mea, Ón domeniul protec˛iei mediului ∫i al programului de reciclare a de∫eurilor Óntre statele cu experien˛„, ∫i o impunere constant„ Ón acest domeniu, ∫i ˛ara noastr„ voi contacta responsabilii Ministerului Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor, personal pe doamna ministru Speran˛a Maria Ianculescu, Ón vederea inform„rii reciproce asupra tuturor ac˛iunilor ∫i programelor din domeniul protec˛iei mediului ∫i, Ón mod deosebit, a recicl„rii de∫eurilor urbane.

V„ mul˛umesc.

Œncheiem acest punct de pe ordinea de zi cu declara˛ia domnului senator Nicolae Sin, din partea Partidului Social Democrat.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator!

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Dup„ ce Ón 16 februarie 2004 cotidianul îRom‚nia Liber„“ a publicat articolul intitulat îCl„direa Teatrului «Vasilache» ∫i Gr„dina de Var„ au ajuns ruine“, sub semn„tura jurnalistului Adrian Stoica, postul local de televiziune îMuntenia TV“ Giurgiu a realizat un material la fa˛a locului, unde a surprins imagini care demonstrau indubitabil c„ publica˛ia respectiv„ are perfect„ dreptate.

Comentariul f„cut de cele dou„ realizatoare ale reportajului a cuprins pasaje semnificative din articolul ap„rut Ón îRom‚nia Liber„“ ∫i c‚teva opinii ale unor giurgiuveni care, Ón unanimitate, au regretat profund scoaterea acestor edificii din via˛a cultural„ a ora∫ului Giurgiu, condamn‚nd, totodat„, neimplicarea autorit„˛ilor locale Ón refacerea lor.

Œn loc s„ mul˛umeasc„ reprezentan˛ilor mass-media, central„ ∫i local„, pentru c„ l-au aten˛ionat cu privire la starea real„ a celor dou„ obiective culturale, primarul municipiului Giurgiu, care este ∫i pre∫edintele organiza˛iei jude˛ene P.N.L., le-a ac˛ionat Ón instan˛„ pe cele dou„ realizatoare ale postului local de televiziune îMuntenia TV“, solicit‚ndu-le daune morale Ón valoare de 6 miliarde de lei.

Prin aceast„ ac˛iune a sa primarul de Giurgiu nu face nimic altceva dec‚t s„ intimideze presa, bloc‚nd, cu bun„ ∫tiin˛„, dreptul cet„˛enilor la liber„ ∫i corect„ informare, prin Ónc„lcarea grav„ a Declara˛iei universale a drepturilor omului, a Constitu˛iei Rom‚niei ∫i a altor normative privind transparen˛a administra˛iei publice. ™i nu este prima dat„ c‚nd se Ónt‚mpl„ a∫a ceva.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/7.IV.2004 Acum, c‚nd cele dou„ cl„diri nu au mai r„mas practic, nici ruinele lor, primarul de Giurgiu Óncearc„ s„ ascund„ adev„ruri clare ca lumina zilei, pun‚nd, cu brutalitate, pumnul Ón gura presei.

Iat„ de ce solicit„m Óncetarea imediat„ a invocatului proces penal, lipsit de orice acoperire legal„, ∫i l„sarea Ón pace a jurnali∫tilor, care nu ∫i-au f„cut dec‚t datoria, respect‚nd deontologia profesional„ ∫i dreptul cet„˛eanului la liber„ ∫i corect„ informare.

## V„ mul˛umesc ∫i eu.

Œncheiem aici, stimate colege ∫i stima˛i colegi, primul punct de pe ordinea de zi.

Trecem la punctul 2, dezbaterea proiectelor legislative.

Œncepem cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 9/2004 privind unele contracte de garan˛ie financiar„.

Rog colegii s„ pofteasc„ Ón sal„!

Din partea Guvernului, doamna secretar de stat Manolescu.

Din partea Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, domnul pre∫edinte.

V„ rog s„ face˛i lini∫te!

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

V„ rog s„ face˛i lini∫te!

Doamna secretar de stat, v„ rog s„ prezenta˛i, pe scurt, ra˛iunea proiectului de lege.

## **Doamna Maria Manolescu —** _secretar de stat_

_Ón Ministerul Finan˛elor Publice_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Prin acest act normativ se transpune integral Ón legisla˛ia na˛ional„ prevederile Directivei 2002/47 din 6 iunie 2002.

Ierta˛i-m„, doamna secretar de stat!

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

V„ rog s„ v„ ocupa˛i locul ∫i s„ termina˛i cu discu˛iile individuale!

Ave˛i cuv‚ntul, doamna secretar de stat!

Deci prin Ordonan˛a Guvernului nr. 9/2004 se transpune integral Ón legisla˛ia na˛ional„ prevederile Directivei europene 2002/47 din 6 iunie 2002 privind contractele de garan˛ie financiar„. Astfel, se reglementeaz„ regimul juridic al contractelor de garan˛ie financiar„, care pot fi probate prin Ónscris sau alt„ form„

echivalent„, se asigur„ stabilirea unui regim minim privind utilizarea garan˛iilor financiare, Ón primul r‚nd a celor bilaterale circumscrise sectorului financiar.

Comisiile de specialitate ale Senatului au Óntocmit raport de adoptare cu amendamente, cu care Guvernul este de acord, motiv pentru care propune ∫i sus˛ine adoptarea actului normativ Ón forma rezultat„ din raport.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Œl invit pe domnul pre∫edinte Viorel ™tefan s„ prezinte raportul comisiei de specialitate.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œn plus, fa˛„ de cele prezentate de ini˛iator, a∫ vrea s„ fac precizarea c„ proiectul de lege a primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ, din partea Consiliului Economic ∫i Social ∫i, de asemenea, din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

Comisia noastr„, Ón ∫edin˛a din 17 martie 2004, a examinat proiectul de lege ∫i a hot„r‚t, cu majoritate de voturi, s„ Óntocmeasc„ raport favorabil, cu amendamentele prezentate Ón anexa la raport.

La dezbaterile proiectului au participat reprezentan˛i ai Ministerului Finan˛elor Publice, Ministerului Justi˛iei, B„ncii Na˛ionale a Rom‚niei, Comisiei de Supraveghere a Asigur„rilor, Comisiei Na˛ionale a Valorilor Mobiliare, Uniunii Na˛ionale a Societ„˛ilor de Asigurare ∫i Reasigurare ∫i ai Uniunii Na˛ionale a Societ„˛ilor de Intermediere ∫i Consultan˛„ Ón Asigur„ri.

Men˛ion„m c„ toate amendamentele din anex„ sunt de competen˛a decizional„ a Camerei Deputa˛ilor.

Ca urmare, comisia noastr„ supune spre dezbatere ∫i adoptare plenului Senatului proiectul de lege Ón forma prezentat„ de Guvernul Rom‚niei, cu amendamentele din anex„.

Facem, de asemenea, precizarea c„ legea are caracter ordinar.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Dezbateri generale, stimate colege ∫i stima˛i colegi. Dac„ sunt doritori? Nu sunt.

Œn aceste condi˛ii, av‚nd Ón vedere faptul c„ avem 8 amendamente la raportul Óntocmit de c„tre comisia de specialitate, v„

Am fost de acord cu ele.

V„ mul˛umesc. Pofti˛i, din partea Guvernului!

## **Doamna Maria Manolescu:**

Guvernul este de acord, am Ón˛eles, cu amendamentele respective.

Deci

Supun, deci, votului dumneavoastr„, Ón aceste condi˛ii, raportul comisiei. V„ rog s„ vota˛i!

Raport adoptat, cu 63 de voturi pentru, 28 de voturi Ómpotriv„, dou„ ab˛ineri.

Legea Ón ansamblu, v„ rog s„ vota˛i, stimate colege ∫i stima˛i colegi.

Lege adoptat„, cu 62 de voturi pentru, 28 de voturi Ómpotriv„, 2 ab˛ineri.

V„ mul˛umesc.

Punctul 3 de pe ordinea de zi: propunerea legislativ„ privind modificarea art. 15 alin. 2 din Legea nr. 87/1994 privind combaterea evaziunii fiscale.

Dintre ini˛iatori dac„ sunt? Respectiv, domnul deputat Lucian Augustin Bolca∫, doamna deputat Maria Apostolescu, domnul deputat Costel-Eugen Popescu, domnul deputat Daniel Ionescu, domnul deputat Emil Cri∫an, domnul deputat Adrian M„r„cineanu, deputa˛i P.R.M., care au ini˛iat aceast„ propunere legislativ„, au fost convoca˛i pentru dezbaterea de ast„zi.

Men˛ionez c„ este a doua oar„ c‚nd ini˛iatorii nu se prezint„.

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

N-au fost convoca˛i.

## **Domnul-Dan Mircea Popescu:**

Pofti˛i? Au fost convoca˛i, avem aici convocatorul prin care au fost anun˛a˛i fiecare Ón parte.

Ce propune˛i, domnule pre∫edinte?

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

S-au g‚ndit c„ dac„ raportul este de respingere, ce s„ mai vin„?

E adev„rat, e o ipotez„, raportul este de respingere. Deci sunte˛i de acord s„ o lu„m Ón dezbatere, da?

Da.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Propunerea legislativ„ are ca obiect de reglementare completarea art. 15 din Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, Ón sensul ca sumele rezultate din amenzile pentru contraven˛iile prev„zute de legea respectiv„ s„ se colecteze Óntr-un cont distinct denumit îAmenzi din evaziunea fiscal„“, al c„rui sold ∫i destina˛ie, exclusiv social„, s„ se comunice lunar popula˛iei prin mijloace mass-media.

Din cuprinsul proiectului de lege nu rezult„ cine ar urma s„ administreze contul, cine stabile∫te destina˛ia acestuia, categoria beneficiarilor ∫i criteriile de alocare a fondurilor respective.

Guvernul Rom‚niei nu sus˛ine adoptarea acestei ini˛iative legislative, mai ales c„ la aceast„ dat„ Legea nr. 87/1994 privind evaziunea fiscal„ este supus„ unei analize riguroase, pentru identificarea acelor dispozi˛ii care comport„ modific„ri sau complet„ri.

Autoritatea Na˛ional„ pentru Control a ini˛iat deja un proiect de reglementare Ón domeniul combaterii fraudei fiscale.

Œn aceste condi˛ii, Guvernul nu sus˛ine ini˛iativa legislativ„ respectiv„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, doamna secretar de stat.

Œl invit pe domnul pre∫edinte Viorel ™tefan s„ prezinte punctul de vedere al comisiei.

Domnule pre∫edinte,

Comisia noastr„ a adoptat raport de respingere ∫i cred c„ argumentele sunt de necontestat; sunt dou„, Ón principal.

Œn primul r‚nd, ni se propune modificarea unui articol din Legea nr. 87/1994, articol care a fost abrogat prin Legea nr. 161 din 19 aprilie 2003. Deci, nu putem modifica un articol care a fost deja abrogat.

Œn al doilea r‚nd, Ón conformitate cu prevederile Ordonan˛ei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraven˛iilor, aprobat„ cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, sumele provenite din amenzi nu pot c„p„ta alt„ destina˛ie, ci ele se fac venit la bugetul de stat, bineÓn˛eles, cu unele excep˛ii expres instituite prin acela∫i act normativ, ∫i nu Ón alte acte normative.

Deci acestea au fost principalele argumente pentru care comisia noastr„, cu unanimitate de voturi, a adoptat

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/7.IV.2004 raportul de respingere, pe care Ól supunem spre dezbaterea ∫i aprobarea plenului.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Prezidiul v„ supune aten˛iei, domnule pre∫edinte, natura legii. Raportul specific„ lege organic„. Din evalu„rile prezidiului, aceast„ natur„ nu credem c„ este corect„.

Pofti˛i!

Deci, prin raportul nostru, noi am f„cut precizarea c„ de∫i actul normativ de baz„ are natur„ de lege organic„, ini˛iatorul Ó∫i propune s„ modifice din Legea nr. 87/1994 prevederi de natura legii ordinare.

Ca urmare, caracterul ini˛iativei nu poate s„ fie dec‚t de lege ordinar„.

Ordinar„. Aceasta este ∫i p„rerea prezidiului. V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi, dezbateri generale. Pofti˛i, domnule senator! Domnul senator Dumitru Badea.

Œn primul r‚nd, Ón ceea ce prive∫te caracterul legii, nu ∫tiu dac„ legile pot avea, o parte caracter organic, o alt„ parte caracter ordinar ∫i o alt„ parte, poate g„sim, caracter constitu˛ional. Ceea ce se modific„ Óntr-o lege care este organic„ are caracter organic. Nu ∫tiu cine face asemenea inven˛ii, probabil domnul senator Predescu cred c„ v-a dat o consulta˛ie gre∫it„.

Œn al doilea r‚nd, am dori s„ tr„im ∫i noi momentul, Ón aceast„ legislatur„, c‚nd o ini˛iativ„ legislativ„ a unor parlamentari este Ómbr„˛i∫at„, cumva, ∫i de c„tre Guvern. At‚t am avut de spus.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Œl invit pe domnul senator Predescu, poate pentru unele l„muriri cu privire la caracterul legii, pentru a nu exista suspiciuni.

Dac„ v„ referi˛i la un text abrogat, solicit‚nd modificarea legii, propunerea dumneavoastr„ n-are nici un fel de caracter, din punctul de vedere al categoriilor legii. Dac„ v„ referi˛i la crearea unui fond, cu un alt regim, altul dec‚t cel pe care Ól reglementeaz„ legea de baz„ Ón materie, care are infrac˛iuni, ∫i de aceea este o lege organic„, dumneavoastr„, Ón˛eleg‚nd s„ crea˛i un

paralelism de tratament pentru un fond special, nu v„ pute˛i Óncadra Ón regimul legii apar˛in‚nd categoriei organice, pentru c„ materia a c„rei reglementare o solicita˛i nu e de natura legii organice. E simplu de tot.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

V„ mul˛umesc.

Dac„ sunt alte interven˛ii, v„ rog? Nu sunt.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Exist„ raport de respingere din partea comisiei de specialitate. Guvernul ∫i-a expus punctul de vedere, Ón acela∫i sens, de respingere a propunerii legislative.

V„ mul˛umesc.

Punctul 4 de pe ordinea de zi: propunerea legislativ„ privind completarea art. 15 din Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale.

Ini˛iatori — aceia∫i colegi de la Camera Deputa˛ilor. Dac„ Óntre timp a venit vreunul dintre ei, Ól invit la tribun„. Nu?

Doamna secretar de stat,

V„ rog punctul de vedere al Guvernului cu privire la propunerea legislativ„.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Punctul de vedere al Guvernului este acela∫i cu cel pe care l-am men˛ionat la punctul 3 din ordinea de zi.

## V„ mul˛umesc.

Rog pe domnul pre∫edinte al comisiei de specialitate.

## Domnule pre∫edinte,

De fapt este vorba de reluarea aceleia∫i propuneri legislative, cu acela∫i obiect de reglementare, doar Ón procedur„ diferit„, pe noua Constitu˛ie.

Av‚nd Ón vedere acest aspect, nu mai reiau argumentele de la punctul anterior, ci doar informez plenul c„ noi am adoptat raport de respingere ∫i v„ rug„m s„ supune˛i dezbaterii ∫i adopt„rii plenului Senatului raportul nostru de respingere a ini˛iativei legislative.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/7.IV.2004

## V„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi, dezbateri generale, dac„ sunt. Pofti˛i, domnul senator Bindea!

## Domnule pre∫edinte,

Scrie Ón ordinea de zi, ∫i la acest punct ca ∫i la punctul anterior, c„ este lege organic„. S-au f„cut dezbateri pe aceast„ tem„ la legea anterioar„, dar, dup„ p„rerea mea, procedural s-a omis s„ se supun„ dezbaterii stabilirea caracterului. Cine a stabilit c„ este lege ordinar„, ∫i nu organic„?

Constitu˛ia.

## **Domnul Liviu-Doru Bindea:**

## Domnule pre∫edinte,

A fost o discu˛ie contradictorie pe aceast„ chestiune. Deci, invocarea Constitu˛iei trebuia s„ se fac„, dup„ care s„ se supun„ la vot dac„ este Óntr-adev„r organic„ sau ordinar„. Asta este totul!

Votul, bineÓn˛eles, ar fi avut Ón vedere prevederile Constitu˛iei Ori, aceea∫i chestiune, aceea∫i lips„ procedural„, dup„ p„rerea mea, se reflect„ ∫i la acest punct, anume la punctul 4.

Œn consecin˛„, v„ rog s„ supune˛i votului plenului stabilirea de c„tre plen a caracterului legii, dac„ este lege organic„ sau ordinar„.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Ion Predescu**

Este o inova˛ie, s-ar vota prima dat„ acest lucru.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu.**

## Stimate coleg,

Œmi pare r„u c„ trebuie s„ v„ contrazic tocmai pe dumneavoastr„, dar nu m„ obliga˛i s„

Biroul permanent nu cunoa∫te Constitu˛ia?

Repet, domnule pre∫edinte, este vorba de o discu˛ie contradictorie Óntre Biroul permanent ∫i cei care au luat…

Domnule coleg,

Caracterul legii nu Ól stabile∫te Biroul permanent.

Nu, Ól stabile∫te Constitu˛ia.

Este vorba de dezbaterea care a avut loc Ón comisia de specialitate, dup„ cum bine cunoa∫te˛i.

## Domnule pre∫edinte,

Œn baza Constitu˛iei, comisia de specialitate ∫i Biroul permanent stabilesc caracterul legii. Iat„ c„ p„rerile sunt diferite, tot pe baza Constitu˛iei. Cine tran∫eaz„? Plenul, votul plenului.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

Nu, domnule senator, a˛i fost martor, aici, c‚nd am cerut domnului pre∫edinte ™tefan Viorel preciz„ri cu privire la caracterul legii, pentru c„ p„rerea noastr„ era contrar„.

Œn preciz„rile pe care Domnia sa le-a f„cut Ón plenul Senatului ∫i-a Ónsu∫it acest punct de vedere.

## **Domnul Liviu-Doru Bindea**

_**:**_

Preciz„rile comisiei sunt…

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

Sunt cu aceea∫i valoare ca cele din raport.

Domnule pre∫edinte, dac„-mi permite˛i…

V„ rog!

Raportul face precizarea c„ legea este ordinar„.

Œnseamn„ c„ Biroul permanent nu ∫tie s„ citeasc„.

## **Domnul Viorel ™tefan:**

Eu v„ citesc din raport.

Raportul spune a∫a: îpropunerea legislativ„ aduce complet„ri Legii nr. 87/1994, care sunt de natura legii ordinare, de∫i actul normativ de baz„ are natura unei legi organice“; deci nu e nici o contradic˛ie, ca s„ se tran∫eze prin votul cuiva.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

V„ rog s„ dep„∫im acest moment. S-a Ón˛eles, colegii au Ón˛eles, sunt convins.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/7.IV.2004 La punctul 5 — propunerea legislativ„ pentru modificarea legii nr. 401 din 7 octombrie 2003 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea execut„rii lucr„rilor de construc˛ii.

Rog reprezentantul Guvernului s„ Ó∫i ocupe locul, ∫i Comisia pentru administra˛ia public„ ∫i organizarea teritoriului.

Este vorba de o propunere legislativ„, ini˛iator fiind domnul deputat Viorel Coifan. Œl invit la sus˛inerea propunerii legislative, al„turi de colegi, acolo, la Guvern.

V„ rog!

## **Domnul Viorel-Gheorghe Coifan—** _deputat_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Vreau s„ fac o mic„ rectificare: aceast„ propunere legislativ„ a fost semnat„ de to˛i deputa˛ii, din Óntreg spectrul politic al jude˛ului Timi∫. Œntr-un fel, reprezint„ o premier„ c„ ne-am Ón˛eles cu to˛ii.

Obiectul de reglementare a propunerii noastre legislative este modificarea art. 4 alin. 1 lit. a) punctul 4 din Legea nr. 401 din 7 octombrie 2003.

Aceast„ lege se refer„ la competen˛a acordat„ pre∫edin˛ilor consiliilor jude˛ene, cu avizul primarilor, de a emite autoriza˛ii pentru mai multe obiective, dintre care la lit. a) punctul 4: îlucr„ri de construc˛ie reprezent‚nd monumente istorice, inclusiv la cele din zonele lor de protec˛ie, aflate Ón teritoriul administrativ al jude˛ului, cu avizul prealabil al Ministerului Culturii ∫i Cultelor“.

V„ rog s„ re˛ine˛i c„ aici este vorba de dou„ avize: o dat„ de avizul primarilor, iar, pe de alt„ parte, de avizul prealabil al Ministerului Culturii ∫i Cultelor.

Propunerea noastr„ legislativ„ vine s„ coroboreze acest articol cu Legea nr. 422 din 18 iulie 2001, referitoare la protejarea monumentelor istorice, unde, la punctul 4 alin. 1, se afirm„: îmonumentele istorice apar˛in fie domeniului public sau privat al statului, al jude˛elor, ora∫elor sau comunelor, fie sunt proprietate privat„ a persoanelor fizice ∫i juridice“. Œn acest sens, propunerea noastr„ legislativ„ vine ∫i completeaz„ art. 4 spun‚nd: îlucr„rile de construc˛ie reprezent‚nd monumente istorice, inclusiv la cele din zonele lor de protec˛ie, aflate Ón teritoriul administrativ al jude˛ului ∫i apar˛in‚nd domeniului public sau privat al jude˛ului, cu avizul prealabil al Ministerului Culturii ∫i Cultelor“.

De ce acest lucru? Am restric˛ionat dreptul pre∫edin˛ilor consiliilor jude˛ene de a emite autoriza˛ii pentru lucr„rile de interven˛ie la monumentele istorice,

doar pentru acelea care apar˛in domeniului public sau privat al jude˛ului, pentru c„, Ón caz contrar se Óncalc„ principiul subsidiarit„˛ii ∫i, de exemplu, Ón municipiul Timi∫oara 30% din fondul de locuin˛e, inclusiv cele din zonele de protec˛ie, ar intra Ón atribu˛iile pre∫edintelui consiliului jude˛ean.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

## V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Œn˛eleg c„ exist„ ∫i un alt coleg, tot ini˛iator. Tot de acolo, domnule coleg.

Aceasta este procedura, Ón Senat, pentru ini˛iatorii propunerilor legislative.

Ave˛i cuv‚ntul!

## Domnule pre∫edinte _,_

## Stima˛i colegi,

Legea nr. 50/1991 privind autorizarea execut„rii lucr„rilor de construc˛ii prevede ca autoriza˛iile de construire pentru execu˛ie sau pentru repara˛ii, Ón cazul monumentelor istorice, s„ fie emise numai de c„tre consiliile jude˛ene, chiar dac„ monumentele Ón cauz„ se afl„ Ón proprietatea public„ sau privat„ a localit„˛ilor apar˛in„toare.

Prin propunerea noastr„ legislativ„ dorim ca autoriza˛iile de construire s„ fie emise de consiliile jude˛ene, dac„ monumentele istorice apar˛in domeniului public sau privat al jude˛ului, respectiv, s„ fie emise de primari, dac„ monumentele istorice apar˛in domeniilor publice sau private ale comunelor, ora∫elor sau municipiilor.

Veniturile la bugetele locale ar cre∫te ∫i, totodat„, s-ar reduce durata necesar„ ob˛inerii unei astfel de autoriza˛ii de construire.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Rog reprezentantul Guvernului s„ expun„ punctul de vedere al acestuia. S„ v„ prezenta˛i pentru colegi.

## **Domnul Ion Hidegcuti —** _secretar general Ón Ministerul Culturii ∫i Cultelor_ **:**

Ion Hidegcuti, secretar general Ón Ministerul Culturii ∫i Cultelor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/7.IV.2004 ## Domnule pre∫edinte,

Stima˛i domni, membri ai Senatului Rom‚niei,

Ministerul Culturii ∫i Cultelor a fost consultat Ón materie ∫i apreciaz„ c„ este unul dintre cele mai serioase subiecte care se pun Ón discu˛ie, inclusiv Ón structurile pe care le coordon„m noi.

Exist„, Óns„, c‚teva impedimente care pledeaz„ pentru o mai elaborat„ abordare a acestui subiect; de aceea noi suntem de acord cu elementele cuprinse Ón raportul prezentat aici. Œn orice caz, este de luat Ón calcul faptul c„ inexisten˛a unor speciali∫ti la nivelul unor localit„˛i, a unor prim„rii, care s„ fie Ón m„sur„ s„ elaboreze, s„ aprobe, m„ rog, s„ valideze asemenea autoriza˛ii, este o realitate peste care noi, cel pu˛in, Ministerul Culturii ∫i Cultelor, nu putem s„ trecem. V„ pot spune c„ avem situa˛ii extrem de delicate, chiar la nivelul jude˛elor, Ón care speciali∫tii no∫tri sunt nu numai insuficien˛i, unii pu˛in califica˛i, ∫i chiar ∫i la nivelul jude˛elor avem probleme din acest punct de vedere _._

Iat„ de ce — ∫i nu numai din acest motiv, dar ∫i pentru c„ este un subiect legat de tehnica legislativ„ Ón leg„tur„ cu aceast„ ini˛iativ„ — noi am fost de acord cu punctul de vedere prezentat de comisie, respectiv raportul de respingere. Suntem, Óns„, de p„rere c„ acest subiect merit„ reluat, merit„, la un moment dat, repus pe rol, pentru c„ este deosebit de important pentru noi _._

V„ mul˛umesc.

Nu ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat, numai o clip„.

Procedur„, dac„-mi permite˛i.

Pofti˛i!

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa:**

Domnule pre∫edinte,

V„ rog s„ lua˛i act, este a nu ∫tiu c‚ta oar„ c‚nd Guvernul, Ón loc s„ fie reprezentat prin mini∫tri, secretari de stat, am Ón˛eles, este reprezentat prin secretari generali de ministere.

## **Domnul Ion Solcanu**

_**:**_

Este acela∫i lucru.

Pofti˛i? Nu ∫tiu, eu am ascultat o afirma˛ie f„cut„ de un domn pe care Ól respect„m, dar Ón Senatul Rom‚niei, Guvernul ∫i ministerele sunt reprezentate de mini∫tri nu de secretari de stat. ( _Proteste Ón sal„.)_

De un reprezentant al Guvernului sau de un secretar de stat. Este reprezentantul Guvernului prezent la dezbaterile noastre.

Œl invit pe pre∫edintele comisiei de specialitate, domnul Seres Dénes, s„ Ó∫i spun„.

V„ rog!

Domnule pre∫edinte,

Onorat Senat,

Comisia pentru administra˛ia public„ ∫i organizarea teritoriului a luat Ón analiz„ aceast„ propunere legislativ„ ∫i a constatat c„ prin modificarea ∫i completarea Legii nr. 50 din 1991, respectiv prin Legea nr. 401 din 2003 s-a instituit procedura de eliberare a autoriza˛iilor pentru monumentele istorice ∫i a zonelor de protec˛ie de c„tre pre∫edin˛ii consiliilor jude˛ene _._

Motiva˛ia a fost tocmai Ón ideea de a asigura autorizare de specialitate din partea acestora, Óntruc‚t Ón aparatele proprii ale consiliilor locale, nu Ón toate cazurile, de∫i legea stabile∫te obligativitatea acestora de a stabili structuri de specialitate, se reg„sesc aceste structuri ∫i, ca atare, fiind aceste autoriza˛ii mult mai preten˛ioase dec‚t altele, s„ fie sprijinite de un aparat de specialitate la nivelul jude˛ului.

Deci noi am considerat c„ aceast„ procedur„, la ora actual„, Ón condi˛iile Ón care nu se dispune de aparat de specialitate, dar ∫i o chestiune de tehnic„ legislativ„, Ón sensul c„ modificarea trebuia propus„ la Legea nr. 50/1991, la legea de baz„, ∫i nu la Legea nr. 401/2003, am considerat c„ trebuie s„ adopt„m un raport de respingere ∫i, sigur, cum s-a afirmat ∫i din partea Guvernului, s„ se reia discu˛ia, pentru c„ s-au f„cut 3-4 amendamente la Legea nr. 50/1991 la ora actual„, s„ vedem Óntr-o structur„ nou„ s„ putem amenda legea respectiv„.

Trebuie s„ v„ spun c„ am primit aviz negativ ∫i din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i din partea Guvernului, Ón sensul c„ nu sprijin„ acest proiect de ini˛iativ„.

Deci v„ rug„m s„ accepta˛i raportul de respingere.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi, dezbateri generale _._

Pofti˛i, domnule senator!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/7.IV.2004

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Cred c„ prin aceast„ ini˛iativ„ colegii no∫tri doresc s„ introduc„ descentralizarea ∫i la nivel local, jude˛ean; Ón acela∫i timp, vreau s„ men˛ionez c„ doresc s„ fie respectat„ autonomia local„ ∫i reducerea birocra˛iei. R„m‚n surprins c„ domnul pre∫edinte al comisiei d„ raport negativ la o ini˛iativ„ legislativ„, pe motivul c„ nu se respect„ o lege existent„. Cred c„ a∫a ceva numai la noi se poate Ónt‚mpla, motiv pentru care, eu cred c„ aceast„ ini˛iativ„ este bine venit„ ∫i eu o voi sus˛ine. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Cine mai dore∫te? Pofti˛i!

Domnul senator Szabó, ave˛i cuv‚ntul!

## Domnule pre∫edinte,

## Onora˛i colegi,

Eu am vrut s„ m„ refer la dezbaterile de la punctele anterioare de pe ordinea de zi, Ón leg„tur„ cu caracterul organic sau ordinar al unei legi, Ón cazul Ón care raportul este de respingere. Deci, nu-mi Ónchipui c„ disputa aceasta are vreo leg„tur„ cu prezen˛a din sal„ la un moment dat a senatorilor. Cu alte cuvinte, nevoia de a avea mai multe voturi, aceea care Ón cazul unei legi organice se refer„ la cvorum. Exclud aceast„ chestiune, Óns„ v„ rog s„ observa˛i c„ acceptarea prin vot a unui raport de respingere, prezentat de comisie, nu necesit„ acela∫i num„r de voturi, ca ∫i adoptarea unei legi organice. Cu asta am ∫i terminat.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule senator. Interven˛ia este oportun„.

Domnul senator Mihai Ungheanu.

## Domnule pre∫edinte,

## Domnilor colegi,

Ini˛iativa legislativ„ este f„cut„ cu cele mai bune inten˛ii ∫i lucrul acesta a fost recunoscut ∫i de reprezentantul Ministerului Culturii ∫i Cultelor. Fac o parantez„: obiec˛ia pe care am auzit-o este Óntemeiat„. Secretarul general este func˛ionar ∫i nu este reprezentant al Guvernului, dar chiar din aceast„ interven˛ie pe care a˛i auzit-o se poate trage concluzia c„ exist„ o anumit„ Óndoial„ la nivelul Ministerului Culturii ∫i Cultelor Ón

leg„tur„ cu aceast„ problem„. Deci ar fi bine s„ se reia, ni se spune.

Eu sus˛in c„ aceast„ ini˛iativ„ trebuie sus˛inut„ ∫i vreau s„ mai adaug ceva Ón leg„tur„ cu traseul pe care a circulat ini˛iativa. V„d c„ ea a ajuns la Comisia pentru administra˛ie public„ ∫i organizarea teritoriului, a ajuns la Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, dar nu a ajuns pe la Comisia pentru cultur„, culte, arte ∫i mijloace de informare Ón mas„. Au mai fost situa˛ii Ón care ini˛iative legislative trebuiau s„ ajung„ ∫i la Comisia pentru cultur„, culte, arte ∫i mijloace de informare Ón mas„ sau numai la Comisia pentru cultur„ ∫i nu au trecut pe acolo. Mi-aduc aminte c„ un imobil, printr-o decizie a altei comisii dec‚t cea de cultur„, a r„mas f„r„ spa˛iu de protec˛ie, pe care trebuia s„-l aib„ Ón jurul cl„dirii.

Deci, este bine ca Óntotdeauna c‚nd sunt ini˛iative care privesc patrimoniul na˛ional, aceste ini˛iative s„ treac„ ∫i pe la Comisia pentru cultur„, culte, arte ∫i mijloace de informare Ón mas„. Eu cred c„ e vorba de mai mult dec‚t a o sus˛ine aici. Ar fi necesar, poate, o Óntoarcere Ón comisii ∫i o trecere pe la Comisia pentru cultur„, culte, arte ∫i mijloace de informare Ón mas„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule senator. Domnul senator Predescu.

Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a fost Ónvestit„ pentru aviz ∫i din avizul pe care l-am prezentat Comisiei pentru administra˛ie ∫i organizarea teritoriului (∫i-mi pare r„u c„ nu este ata∫at), ne-am preocupat cu toat„ aten˛ia ∫i am re˛inut un singur argument, un singur considerent favorabil propunerii legislative, ∫i anume acela c„ m„re∫te cota-parte din taxa care se pl„te∫te pentru autoriza˛ie Ón favoarea prim„riilor. Altul n-am g„sit ∫i nici nu ave˛i temei. Lu‚nd Ón considerare acest argument, care e favorabil ∫i nu e de neglijat pentru prim„rii, lu‚ndu-l Ón analiz„ ∫i Ón considerare, comparativ cu regimul juridic al monumentelor istorice, nu poate triumfa sub nici un motiv. Nu poate! Monumentele istorice nu pot fi l„sate, ca asupra lor s„ se emit„ autoriza˛ii, Ón condi˛iile de necompeten˛„ ∫i de nespecialitate Ón materie. Prim„riile au oameni competen˛i? Au servicii de specialitate Ón aceast„ materie? Nu v„ referi˛i la prim„riile marilor municipii. S„ ne referim la prim„rii, Ón general. Nu au. Un simplu ban, o cot„ mai mare de bani nu justific„ lucrul acesta.

Al doilea considerent: de natur„ istoric„. Citi˛i Ón Óntregime punctul de vedere al Guvernului, v„ rog, ∫i ve˛i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/7.IV.2004 constata c„ regimul solicitat a fi modificat ∫i adoptat ast„zi a mai fost c‚ndva. ™i majoritatea prim„riilor au cerut s„ se renun˛e la aceasta. Este, domnule coleg deputat? A˛i fost pre∫edintele consiliului jude˛ean. Exact! ™i a∫a s-a Ónt‚mplat atunci. Pentru c„ ei nu puteau satisface exigen˛ele pentru autoriza˛iile corespunz„toare privind monumentele istorice. ™i noi am concluzionat atunci c„ monumentele istorice nu sunt de interes local, v„ rog s„ re˛ine˛i, c„ dac„-s monumente istorice, nu-s de interes local ∫i c„ ele trebuie tratate cu toat„ aten˛ia corespunz„toare cuvenit„ ∫i de aceea consiliile jude˛ene care au posibilit„˛i ∫i condi˛ii corespunz„toare regimului juridic al monumentelor istorice ∫i tratamentului care trebuie acordat acestora, s„ fie competente a elibera autoriza˛iile. De aceea, Comisia pentru administra˛ie public„ ∫i organizarea teritoriului, lu‚nd Ón considerare avizul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, dat Ón unanimitate, cred c„ a adoptat o solu˛ie corect„, cu care v„ rog s„ fi˛i de acord.

## V„ mul˛umesc.

## Stima˛i colegi,

Œn acest moment toate grupurile parlamentare ∫i-au expus punctul de vedere asupra proiectului. Sunt dator, conform regulamentului, s„ v„ consult, dat„ fiind natura controversat„ a propunerii legislative, dac„ continu„m dezbaterile. Dac„ sunt ∫i al˛i doritori s„ se Ónscrie la dezbateri?

Domnul senator P„curariu ∫i domnul senator Zanc. Deci s„ fi˛i de acord s„ continu„m.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Legea nr. 215/2001, pe care am aprobat-o Ón legislatura 2000 ∫i 2001 la Camer„ ∫i la Senat, prevede foarte clar care este competen˛a consiliului local ∫i a consiliului jude˛ean: administreaz„, ∫i unul ∫i altul, domeniul public ∫i privat care Ói apar˛ine. Mai mult, Legea finan˛elor publice interzice de a putea s„ faci investi˛ie Ón afara domeniului public ∫i privat care este Ón administrarea consiliului local. Din acest punct de vedere, luarea de cuv‚nt a domnului senator Predescu n-are nici o acoperire, mai ales c„ atunci c‚nd e vorba de interven˛ia asupra monumentelor istorice s„ nu se dea avize de specialitate, care se iau de la nivelul jude˛ului.

Lucrurile sunt aici c‚t se poate de clare. A respinge aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ Ónseamn„ s„ intr„m Ón contradic˛ie cu Legea nr. 215/2001 ∫i a crea o ambiguitate, cum la Cluj, Ómp„r˛irea unor locuin˛e din comuna Flore∫ti trebuia s-o fac„ Ministerul Transporturilor, cum avizul pentru un drum…, investi˛ia pentru un drum

comunal sau jude˛ean o face tot un minister, ∫i nu se decide la nivelul comunit„˛ilor locale. Grupul senatorilor P.D. sus˛ine acest proiect de lege.

## V„ mul˛umesc.

Domnul senator Sergiu Nicolaescu ∫i, dup„ aceea, domnul senator Zanc.

Nu sunt deloc de acord cu antevorbitorul meu ∫i consider c„ argumentele aduse de domnul senator Predescu, de Guvern ∫i de comisie sunt drepte ∫i asupra c„rora trebuie s„ ne oprim. Este inimaginabil ca s„ l„s„m monumentele istorice la hot„r‚rea unor primari de comune, la un moment dat. Ajungem ∫i la primari. Dac„ un primar de ora∫ are dreptul, are dreptul clar ∫i un primar de comun„. ™tim foarte bine ∫i din experien˛„ ce Ónseamn„, ∫i ce au ajuns comunele ∫i ora∫ele sub anumi˛i primari. Deci suntem absolut la cheremul unui primar care st„ un an, doi, trei, patru, c‚t timp mandatul este valabil, ∫i face un monument care nu este un drum, cum spunea antevorbitorul meu, nu e o strad„ pe care pui asfalt sau piatr„ cubic„ sau piatr„ de r‚u, nu, e un monument istoric care r„m‚ne.

Trebuie s„ v„ spun cu invidie c„ eu fac filme, filmele mele nici unul nu va ˛ine o sut„ de ani, dar un monument f„cut bine ∫i puternic v„ garantez c„ ˛ine cel pu˛in 300 de ani. Œn aceste condi˛ii, cred c„ Ministerul Culturii ∫i Cultelor, cu speciali∫tii s„i, trebuie s„-∫i spun„ cuv‚ntul. Œn primul r‚nd, de modul de amplasare, de gustul…, deci, de modul Ón care arat„ monumentul respectiv. Toate aceste lucruri, dup„ o experien˛„ de ani de zile de totalitarism comunist, Ón care am fost la dispozi˛ia nebuniei, ∫tim noi a cui, ∫i rezultatul se vede ∫i ast„zi, chiar ∫i dup„ Revolu˛ie, ceea ce s-a Ónt‚mplat Ón cartierele din Bucure∫ti, Ón general cu arhitectura, nu numai cu monumentele. Trebuie s„ fim foarte aten˛i. Nu, sunt absolut convins c„ trebuie s„ existe o singur„ pozi˛ie, cea pe care a luat-o comisia ∫i ministerul.

V„ mul˛umesc. Domnul senator Zanc.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Œn primul r‚nd, da˛i-mi voie s„ fiu de acord c„ era bine s„ fi fost solicitat un aviz ∫i din partea Comisiei pentru cultur„, culte, arte ∫i mijloace de informare Ón mas„, dar cu at‚t mai mult cu c‚t domnul senator Ungheanu a ridicat aceast„ problem„, m„ surprinde, ∫tiindu-l c„ Óntotdeauna a pledat pentru exprimarea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/7.IV.2004 profesionali∫tilor Ón acest domeniu. De ast„ dat„ se pronun˛„ Ón acord cu asemenea ini˛iativ„ legislativ„, care Ómpinge decizia de a realiza monumente ∫i de a aviza monumente istorice la nivelul unor prim„rii, unde nu avem speciali∫ti.

V-a∫ ruga s„ nu mergem pe o formul„ din asta de frond„, numai de dragul de a ne contrapune din punct de vedere politic. E vorba de a realiza monumente istorice, monumente de art„, care au nevoie de o evaluare corect„, nu Ón termenii pe care i-a˛i auzit aici: fal∫i ∫i falsifica˛i — c„ Ministerul Transporturilor repartizeaz„ locuin˛ele. Cel care a f„cut afirma˛ia n-a fost atent c„ s-a f„cut recurs la lege, stabilind c„ la nivelul construc˛iilor de locuin˛e consiliul local distribuie o anumit„ cot„-parte acolo unde a fost ∫i acordul consiliului jude˛ean, ∫i acestuia Ói revine o cot„-parte de repartizat locuin˛ele. S„ nu facem din orice un motiv de confruntare ∫i de aici s„ ne contrapunem pe un domeniu care ˛ine strict de evaluarea unor profesioni∫ti, a unor oameni aviza˛i Ón domeniu.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

A˛i luat cuv‚ntul o dat„.

Domnul senator Ungheanu pentru replic„.

## Domnilor,

Nu este vorba de a num„ra de c‚te ori lu„m cuv‚ntul. Am fost Ón˛eles gre∫it, se pare.

Aici, Ón acest document, scrie foarte clar c„ este vorba de a da dreptul pre∫edin˛ilor de consilii jude˛ene, ∫i nu unor primari, deci, un lucru limpede, ∫i, al doilea, c„ totul se face cu avizul prealabil al Ministerului Culturii ∫i Cultelor, care are un reprezentant Ón teritoriu la nivel de jude˛. Deci este asigurat„ aceast„ linie a profesionalit„˛ii sau a garan˛iei protec˛iei monumentelor. Pot exista elemente Ón discu˛ie, dar nu putem spune c„ nu exist„ precizarea îcu avizul prealabil al Ministerului Culturii ∫i Cultelor“. C„ noi avem o lege de patrimoniu, de monumente na˛ionale, slab„ — pe care am comb„tut-o aici de la tribun„, ∫i eu n-am votat-o — e altceva. Dar aici mie mi se pare c„ lucrurile sunt limpezi. Sala va vota, Óns„ se face îcu avizul prealabil al Ministerului Culturii ∫i Cultelor“.

V„ mul˛umesc, domnule senator. Domnul senator Ion Solcanu.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

Stima˛i colegi,

Trebuie s„ recunosc c„ propunerea legislativ„ a distin∫ilor deputa˛i este una bun„, dar n-au ales momentul potrivit. ( _R‚sete.)_ V„ vorbe∫te un om care este priceput Ón domeniu. Sunt profesor de istoria artei. Sunt membru al Comisiei Na˛ionale a Monumentelor Istorice ∫i pre∫edintele Comisiei Monumentelor Istorice pe zona Moldova.

Propunerea dumnealor trebuie s„ recunosc c„ vine cumva Ón Ónt‚mpinarea a ceea ce Ónseamn„ descentralizarea aprob„rilor ∫i ar gr„bi, s„ spunem, lucr„rile de construc˛ii care trebuie efectuate asupra cl„dirilor care apar˛in acestei categorii a monumentelor istorice, iar aici nu intr„ numai bisericile, la categoria monumente istorice. Sunt cl„diri care apar˛in categoriei de monumente istorice, cl„diri de 300 de ani, mai ales Ón zona Clujului, Timi∫oarei — Ón general, Ón Transilvania, Banat ∫i a∫a mai departe —, care reclam„ interven˛ie de construc˛ie ∫i a a∫tepta avizele, care curg de sus Ón jos, Ónseamn„ durat„.

Vreau s„ v„ spun Óns„ — ∫i v„ rog s„ fi˛i de acord cu mine — c„ Ón acest moment consiliile jude˛ene, chiar dac„ au comisii de specialitate de cultur„ la nivelul respectiv, nu dispun de speciali∫ti _. (Rumoare, discu˛ii.)_ Nu dispun de speciali∫ti!

Deci la nivelul comisiei zonale pe Moldova, la ∫edin˛ele de avizare a acestor lucr„ri, din partea unor jude˛e — comisii jude˛ene, deci — Ómi vin opinii de acord care nu pot fi date pentru c„ nu exist„ speciali∫ti. V„ rog s„ m„ crede˛i!

De ce? Pentru c„ vreme de 50 de ani de zile istoria artelor a fost considerat„ disciplin„ burghez„ ∫i Ón afar„ de 10 locuri, c‚te erau date la Institutul de Arte Plastice, sec˛ia Istoria Artelor, nu erau date altele. Dup„ Revolu˛ie, pe perioada celor 15 ani, s-a Óncercat s„ se recupereze aceast„ îcrim„“ f„cut„ Ónainte, dar nu o putem recupera, s„ spunem, Ón totalitate cu oameni de calitate Óntr-o durat„ at‚t de restr‚ns„.

Œn concluzie, propunerea legislativ„ este absolut corect„, dar nu este momentul de a fi sus˛inut„, din motivele pe care vi le-am spus.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Consult domnii senatori dac„ mai dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul.

Drept la replic„. Domnul senator P„curariu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/7.IV.2004

Œn luarea mea de cuv‚nt am ar„tat c„ se d„ un aviz de specialitate la eliberarea oric„rei ordonan˛e de construc˛ii. Colegii mei care m-au citat nu au f„cut referire la aceast„ afirma˛ie a mea. Deci nu va spune cineva din minister c„ ∫tie mai bine centrul istoric al Sibiului dec‚t cunoa∫te institu˛ia care func˛ioneaz„ Ón Sibiu cu speciali∫ti, cu muzeu ∫i tot ce vre˛i dumneavoastr„. Cunoa∫te cineva mai bine zona cl„dirilor istorice ale unui centru istoric cum este Sibiul dec‚t cei de acolo, dec‚t cei dintr-un minister? M„ ierta˛i, nu cred acest lucru.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

V„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi, potrivit regulamentului…

## **Domnul Liviu-Doru Bindea**

_**:**_

Procedur„!

Pofti˛i, v„ rog!

Domnule pre∫edinte,

S-a pierdut din vedere c„ domnul senator Ungheanu a f„cut propunere de trimitere la Comisia pentru cultur„ pentru aviz.

Nu s-a pierdut din vedere, v„ rog s„ m„ crede˛i.

V„ mul˛umesc, dac„ ave˛i Ón vedere aceast„ propunere…

Nu a˛i a∫teptat momentul.

Œnainte de a supune votului propunerile pe marginea acestui proiect, conform regulamentului, dau cuv‚ntul ini˛iatorului.

Pe scurt, v„ rog!

Domnule pre∫edinte,

Mul˛umesc Ón primul r‚nd colegilor senatori pentru discu˛ia animat„ la care am asistat.

Vreau s„ fac doar c‚teva remarci.

1. Procedural, trebuia s„ fie de fa˛„ ∫i reprezentantul Ministerului Lucr„rilor Publice ∫i Amenaj„rii Teritoriului, pentru c„ este vorba de Legea nr. 50/1991, amendat„ Ón diverse moduri, ∫i Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor.

Sunt curios dac„ cele dou„ ministere ∫i-au dat avizul, fiindc„, din discu˛ia cu doamna Ileana Turianu, sus˛in punctul nostru de vedere.

2. Aici nu este vorba de a construi monumente, ci este vorba de a interveni la monumente aflate Ón diverse stadii de conservare ∫i, v„ rog s„ fi˛i aten˛i, este vorba de cl„diri din zona de protec˛ie a monumentelor care nu sunt monumente. ™i pe aceste cl„diri nu-∫i mai d„ — dup„ actuala prevedere — autoriza˛ia de construire primarul, ci o d„ pre∫edintele consiliului jude˛ean, ceea ce reprezint„ o ingerin˛„ periculoas„ Ón autonomia local„.

3. Un al treilea lucru pe care vreau s„-l spun este c„ Ón ambele situa˛ii, ∫i cea prev„zut„ de Legea nr. 401/2003, ∫i cea prev„zut„ de reglementarea noastr„, Ministerul Culturii ∫i Cultelor Ó∫i d„ avizul de specialitate.

4. Dac„ un primar de comun„ nu este capabil s„-∫i dea avizul, chipurile, prin comisia de la consiliul local, nu are dec‚t s„ se adreseze consiliului jude˛ean, dar el trebuie s„ semneze, ca s„ respecte ceea ce Ónseamn„ domeniul public ∫i privat al localit„˛ii pe care o gospod„re∫te. Deci delegarea de competen˛e nu trebuie s„ fie neap„rat trecut„ prin lege.

5. Este vorba de dinamica procesului. De c‚te ori pe an se vor cere autoriz„ri de construc˛ii pentru monumentele aflate pe teritoriul ˛„rii noastre? Avem at‚tea monumente Ónc‚t Ón fiecare lun„ s„ fie cerut„ o astfel de autoriza˛ie?

V„ rog s„ reflecta˛i la aceste puncte de vedere ∫i, dac„ cumva sunt dubii, ne putem Óntoarce la comisie unde putem aduce argumente Ón plus.

V„ mul˛umesc.

Ierta˛i-m„, domnule Coifan, cred c„ a˛i vorbit Ón numele ini˛iatorilor.

Sigur.

Pofti˛i, v„ rog!

Guvernul, dac„ ave˛i complet„ri, r„spunsuri la Óntreb„rile puse?

Nu avem Ón mod special lucruri de completat. Subliniez, din nou, nuan˛a pe care domnul senator Solcanu a precizat-o aici. Nimeni nu pune Ón discu˛ie faptul c„ nu se solicit„ Ministerului Culturii ∫i Cultelor sau autorit„˛ilor sale locale. Problema este mecanismul prin care se Ónt‚mpl„ acest lucru. Un dosar pentru un aviz este unul foarte laborios. Nu are cine s„-l fac„ la nivelul unei autorit„˛i la ora actual„. ™i v„ mai pot spune un lucru: cele mai multe avize vin din zona comunelor unde sunt l„ca∫ele de cult, care sunt de patrimoniu foarte,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/7.IV.2004 foarte multe dintre ele. O autoriza˛ie, un dosar Óntr-un asemenea caz, v„ rog s„ m„ crede˛i c„, de regul„, este respins, c„ vine totdeauna incomplet.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

V„ mul˛umesc.

Deci v„ men˛ine˛i punctul de vedere privind respingerea propunerii legislative, da?

Ruga˛i-l, v„ rog, pe domnul senator Tri˛„ F„ni˛„ s„ nu m„ mai bruieze.

Am g„sit multe argumente ∫i pentru a fi de acord cu raportul de respingere, am g„sit multe argumente ∫i pentru a fi Ómpotriva acestui raport, Óns„ Ón final grupul nostru a hot„r‚t s„ sus˛in„ raportul de respingere.

V„ mul˛umesc.

Da.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

## Bun.

Œn aceste condi˛ii, stima˛i colegi, s-a f„cut propunerea, de c„tre domnul senator Mihai Ungheanu, de retrimitere la comisia de specialitate. Sunt dator, conform regulamentului, s„

## **Domnul Dumitru Badea**

_**:**_

Procedur„!

V„ rog, domnule senator!

## **Domnul Dumitru Badea:**

V„ rog frumos, Ónainte de a se trece la votul final, Grupul nostru cere 10 minute pauz„ pentru consult„ri.

A cerut colegul dumneavoastr„ 10 minute timp de g‚ndire. Nu se supune la vot. Se acord„ cele 10 minute pentru consult„rile Grupului Rom‚nia Mare. Pentru celeritate… c„ se transmite la radio la ora 18,00.

DUP√ PAUZ√

Domnul senator Badea, v„ rog s„ Ómp„rt„∫i˛i plenului concluzia la care a˛i ajuns.

## **Domnul Dumitru Badea:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte, pentru Óncredere. Grupul nostru a deliberat.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Stima˛i colegi,

S-au Óncheiat discu˛iile. Œmi pare r„u… Colega noastr„ voia s„-∫i spun„ punctul de vedere, dar ∫i-l spune prin vot. A∫a este.

## Stima˛i colegi,

Exist„ o singur„ propunere din partea prezidiului, respectiv raportul comisiei de specialitate. Este raport de respingere. Œn acela∫i sens s-a pronun˛at ∫i Guvernul.

V„

Punctul 6 de pe ordinea de zi — proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 6/2004 pentru completarea anexei nr. V/1 b4 la Ordonan˛a de urgen˛„ Guvernului nr. 191/2002 privind cre∫terile salariale ce se vor acorda Ón anul 2003 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de baz„ pentru personalul contractual din sectorul bugetar ∫i personalului salarizat potrivit anexelor II ∫i III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baz„ Ón sectorul bugetar ∫i a indemniza˛iilor pentru persoane care ocup„ func˛ii de demnitate public„.

Rog Guvernul s„-∫i ocupe pozi˛ia. De asemenea, pre∫edintele comisiei de specialitate.

Pofti˛i, v„ rog, domnule secretar de stat. Pe scurt, pronun˛a˛i-v„ asupra proiectului.

**Domnul Sorin Ovidiu Bota —** _secretar de stat Ón_

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œntruc‚t Ón legisla˛ia privind salarizarea personalului din sectorul bugetar nu este cuprins„ func˛ia de salvator montan, este necesar a se completa legisla˛ia prin introducerea func˛iei respective ∫i a nivelurilor de salarizare corespunz„toare.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/7.IV.2004

V„ mul˛umesc. V-a˛i Óncadrat Ón ceea ce am spus. Domnul pre∫edinte Seres Dénes.

Domnule pre∫edinte,

™i Comisia pentru administra˛ie public„ este de acord cu Ónfiin˛area acestor servicii de salvamont, precum ∫i cu salarizarea acestora. Am adoptat un raport favorabil.

V„ mul˛umesc. Dezbateri generale. Pofti˛i!

C‚teva cuvinte.

Aceast„ ordonan˛„ completeaz„, de fapt, alt„ ordonan˛„. Este vorba de Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 191/2002, Ón care s-a sc„pat din vedere problema **Salvamontului** . Noi consider„m c„ reluarea acestei probleme acum este bine venit„, mai ales Ón condi˛iile Ón care, a∫a cum bine ∫tim, s-au Ónt‚mplat o serie de accidente, cum a fost cel de la Bu∫teni din ianuarie a.c.

Credem c„ salarizarea lor corespunz„toare este necesar„. De asemenea, stabilirea num„rului de salvamonti∫ti, la fel, este corect„ ∫i, Ón consecin˛„, av‚nd un caracter reparatoriu, vom vota acest proiect.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

V„ mul˛umesc.

Mai dore∫te cineva? Nu.

Œn aceste condi˛ii, stima˛i colegi, fiind un proiect de lege. v„z‚nd raportul comisiei de specialitate, f„r„ amendamente, av‚nd Ón vedere ∫i caracterul ordinar al proiectului de lege,

V„ mul˛umesc.

Punctul 7 de pe ordinea de zi. V„ rog!

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

## Domnule pre∫edinte,

Totu∫i, la ora 18,00 avem transmisie la radio.

Ave˛i dreptate. Este ultimul punct pe care Ól lu„m. Ave˛i dreptate!

Propunerea legislativ„ pentru modificarea anexei la Legea nr. 526/2003 pentru aprobarea Programului

na˛ional de dezvoltare a turismului montan îSuperschi Ón Carpa˛i“.

Ini˛iatorul, v„ rog s„ v„ ocupa˛i locul.

Comisia economic„? Da.

Pofti˛i, pe scurt, domnule deputat!

## **Domnul Kerekes Károly —** _deputat_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Sunt deputatul Károly Kerekes, ini˛iatorul acestei propuneri legislative.

Am de ridicat o problem„ de procedur„.

Stimate domnule pre∫edinte,

Eu nu am avut posibilitatea s„-mi sus˛in ini˛iativa legislativ„, nu mi-am putut argumenta ini˛iativa, Óntruc‚t aceast„ ini˛iativ„ s-a dezb„tut ∫i s-a votat Ón comisie Ón lipsa mea. De∫i eu am anun˛at Ón timp util comisia c„ din cauza lucr„rilor din Camera Deputa˛ilor, unde am avut de sus˛inut tot o ini˛iativ„ a mea, voi Ónt‚rzia c‚teva minute, c‚nd am sosit, deja comisia a ∫i decis.

Deci am rug„mintea s„ fi˛i amabili s„ retrimite˛i la comisie aceast„ ini˛iativ„ legislativ„.

## Da.

Punctul de vedere al Guvernului, v„ rog!

Pe fond, totu∫i, v-a∫ putea ruga s„ v„ pronun˛a˛i, domnule ini˛iator.

Ave˛i posibilitatea acum, Ón c‚teva minute, s„ v„ sus˛ine˛i aceast„ ini˛iativ„.

Domnule pre∫edinte,

Sta˛iunea Sovata, despre care este vorba ∫i care este propus„ s„ fie cuprins„ Ón acest program de dezvoltare a turismului montan, este o sta˛iune prea important„ ca s„ nu fie inclus„ Ón acest program ∫i merit„ s„ fie dezb„tut„ Ónc„ o dat„ propunerea.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Guvernul, v„ rog!

Guvernul nu sus˛ine aceast„ ini˛iativ„ legislativ„.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

Pute˛i motiva Ón c‚teva cuvinte, domnule secretar de stat?

## **Domnul Sergiu Nicolaescu**

**:**

Procedur„, domnule pre∫edinte!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/7.IV.2004

Imediat!

Av‚nd Ón vedere legisla˛ia Ón domeniu ∫i faptul c„ la aceast„ or„ se desf„∫oar„ un studiu amplu, realizat de Institutul Na˛ional de Cercetare ∫i Dezvoltare Ón Turism, care va fundamenta necesitatea ∫i loca˛iile care, Ón Rom‚nia, vor fi pretabile pentru dezvoltarea acestor sporturi de iarn„, nu este oportun, la acest moment, a se discuta aceast„ propunere legislativ„ privind Sovata.

V„ mul˛umesc.

Procedur„ a cerut domnul senator Sergiu Nicolaescu. Ave˛i cuv‚ntul!

Stimate domnule pre∫edinte, Dup„ cuno∫tin˛a mea, Ón momentul Ón care ini˛iatorul nu a fost la comisie, nu poate intra Ón plen.

Da. Comisia, v„ rog! Domnul secretar Novolan.

dar pe fond, ini˛iativa colegului nostru are o justificare foarte clar„. Sta˛iunea Sovata are spa˛ii de cazare, la vreo 10 km exist„ un munte pe care se poate schia, iar problema de fond Ón Rom‚nia este c„ atunci c‚nd g„se∫ti o p‚rtie de schi, aceasta este acolo unde nu ai spa˛ii de cazare. Dar suntem Ón situa˛ia ideal„ Ón care am o sta˛iune Ón care se fac tratamente balneare, pot s„ schiez diminea˛a, seara s„ fac un tratament, iar Ministerul Turismului nu este de acord cu asemenea situa˛ie.

Deci, pe fond, este absurd„… o asemenea r„spundere, o modificare a unei liste de vreo 60 de localit„˛i.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

Stima˛i colegi,

Numai o chestiune a∫ vrea s„ l„muresc. S-a probat deci c„ domnul deputat nu a reu∫it s„ ajung„ Ón timp util s„-∫i sus˛in„ proiectul.

Este aceast„ excep˛ie care a fost ridicat„, sus˛inut„ de colegul nostru, domnul Sergiu Nicolaescu. Œn˛eleg c„ se dore∫te retrimiterea la comisie, astfel Ónc‚t colegul deputat s„ poat„ s„-∫i argumenteze propunerea legislativ„.

Dac„ sunte˛i de acord,

Proced„m ca atare.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Pe motivele sus˛inute de reprezentantul Guvernului, Comisia economic„ a Óntocmit raport de respingere.

Dar se probeaz„. Asta vroiam de la dumneavoastr„, s„ ne spune˛i dac„ se probeaz„ ceea ce a sus˛inut aici domnul deputat, c„ nu a avut posibilitatea s„ sus˛in„ ini˛iativa.

Œntr-adev„r, nu a participat la comisie.

Deci, cu adev„rat, nu a participat. V„ mul˛umesc. Pofti˛i, domnule senator!

Sunt membru al Comisiei economice, am participat la dezbatere.

Sigur, legea de care vorbe∫te domnul secretar de stat, cu ipotetice amplasamente ale unor p‚rtii de schi ∫i dezvoltarea unor sta˛iuni, este o lege care, dac„ e s„… nu ar avea nici o justificare, sub forma asta, s„ existe,

Œncheiem aici punctul 2 de pe ordinea de zi.

V„ mul˛umesc, stima˛i colegi.

Trecem la ultimul punct din ordinea de zi — Óntreb„ri, interpel„ri, r„spunsuri ale Guvernului.

Cu permisiunea dumneavoastr„, a∫ ruga-o pe doamna secretar de stat Maria Manolescu s„ r„spund„ colegului nostru, domnul senator Dumitru Codreanu, la Óntrebarea formulat„ de c„tre acesta.

Doamna secretar de stat, ave˛i cuv‚ntul!

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

La Óntreb„rile domnului senator Dumitru Codreanu, Ministerul Finan˛elor Publice comunic„ urm„toarele:

Œn ceea ce prive∫te Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate Ón mod abuziv Ón perioada 6 martie 1945 — 22 decembrie 1989, Ministerul Finan˛elor Publice se afl„ Ón plin„ activitate de aplicare a dispozi˛iilor legale.

Astfel, prin Ordinul ministrului finan˛elor nr. 1.329 din 1 octombrie 2003, s-a aprobat constituirea Ón cadrul Ministerului Finan˛elor Publice a Biroului pentru restituiri prin titluri de valoare nominal„, denumit ∫i Biroul central, Ón scopul efectu„rii procedurilor prev„zute de lege pentru

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/7.IV.2004 acordarea titlurilor de valoare nominal„, astfel cum prev„d dispozi˛iile legii respective.

De asemenea, Ón conformitate cu Capitolul III al aceluia∫i act normativ, Ón vederea urgent„rii aplic„rii dispozi˛iilor Legii nr. 10/2001, Ón cadrul Ministerului Finan˛elor Publice s-au constituit ∫i func˛ioneaz„ prin ordine ale ministrului Comisia intern„ pentru analizarea notific„rilor Ónregistrate la Ministerul Finan˛elor Publice, precum ∫i Comisia de evaluare intern„.

Œn ceea ce prive∫te acordarea desp„gubirilor b„ne∫ti, comunic„m c„, potrivit articolului… din Legea nr. 10/2001, Ministerul Finan˛elor Publice centralizeaz„ Ón prezent notific„rile ∫i materialele anexate, care au stat la baza emiterii ofertelor de acordare a desp„gubirilor b„ne∫ti de c„tre prefecturi.

Cu privire la a∫a-zisele piedici Ón calea solu˛ion„rii dosarelor Óntocmite Ón temeiul Legii nr. 9/1998, Ministerul Finan˛elor Publice a prezentat domnului senator toate acele motive care au generat anumite Ónt‚rzieri Ón ce prive∫te aplicarea legii. Sunt nominalizate cea mai mare parte din aceste motive de Ónt‚rziere.

La r‚ndul s„u, Ministerul Finan˛elor Publice a elaborat un proiect de hot„r‚re a Guvernului privind unele m„suri referitoare la func˛ionarea Comisiei centrale ∫i a comisiilor jude˛ene ∫i a municipiului Bucure∫ti pentru aplicarea dispozi˛iilor Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensa˛ii cet„˛enilor rom‚ni pentru bunurile trecute Ón proprietatea statului bulgar Ón urma aplic„rii Tratatului dintre Rom‚nia ∫i Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, proiect ce a fost aprobat prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 286/4 martie 2004.

V„ mul˛umesc, doamna secretar de stat.

Domnul senator Dumitru Codreanu, Ól consult dac„ este mul˛umit de r„spuns.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte,

Mul˛umesc doamnei secretar de stat pentru r„spunsurile competente date.

Doamna secretar de stat,

Am dorit s„ aflu… av‚nd Ón vedere c„ la Biroul senatorial din Boto∫ani vin mul˛i oameni cu aceste probleme, oameni care sus˛in ∫i dovedesc cu acte c„ au solicitat pentru Legea nr. 10/2001 desp„gubiri, deci bani, Ón loc de…

...titluri de valoare.

...da, titluri de valoare nominal„.

Deci, av‚nd Ón vedere c„ sumele nu sunt extraordinar de mari, cu toate c„, personal, am Óncercat s„ Ói l„muresc pe unii ∫i pe al˛ii, vizavi de faptul c„ bugetul care trebuie utilizat pentru acoperirea cerin˛elor Legii nr. 10/2001 este destul de mare ∫i un efort financiar pentru bugetul de stat… o parte din ei, ∫i eu consider c„ cei care au o sum„ mic„ de primit ar trebui s„-i select„m sau s„-i selecta˛i dumneavoastr„ Óntr-un fel sau altul sau cei de la jude˛ de acolo… av‚nd Ón vedere c„ ei au ∫i o v‚rst„ Ónaintat„ ∫i nu ∫tim dac„ unii din ei mai apuc„, a∫a cum se stipuleaz„, ∫i am avut acela∫i caz ∫i pentru Legea nr. 9/1998, c‚nd oameni veni˛i, concet„˛eni de-ai no∫tri, conjude˛eni de-ai mei veni˛i din Bulgaria, stabili˛i Ón nordul Moldovei, au depus aceste documente necesare pentru Legea nr. 9/1998, dar, Óntre timp, o parte dintre ei au disp„rut, m„ refer la familia care a l„sat acolo, fiind 9, 6 ∫i 7 fra˛i, o parte dintre ei au disp„rut, ∫i p‚n„ la validarea acestui dosar, tot timpul acte… ∫i cu acte… ∫i a∫a mai departe.

De altfel, eu am fost la minister la dumneavoastr„, la cei care se ocup„ cu aplicarea Legii nr. 9/1998. Domniile lor, de acolo, doamnele care erau acolo, Domniile lor au zis îbine“.

Mi-au explicat c„ sunt pu˛ine, nu pot lucra at‚t de mult, ∫i atunci eu stau ∫i m„ Óntreb: Ce se va Ónt‚mpla cu dosarele pentru compensa˛iile celor care beneficiaz„ de legea de compensare a celor din f nutul Her˛a, Fundul Her˛ei, Bucovina ∫i a∫a mai departe?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/7.IV.2004 ™i aceia sunt foarte, foarte mul˛i, legea este aprobat„ ∫i ei vin ∫i spun: îDomnule senator, c‚nd ne d„ p„m‚nturile?“… eu ∫tiu, ce or mai fi avut ei… acareturi ∫i a∫a mai departe.

Doamna ministru,

Eu v-a∫ ruga, dac„ se poate, la nivel de jude˛, cei care au solicitat o sum„ mai mic„ pentru Legea nr. 10/2001 s„ poat„ avea Ónt‚ietate de a primi, ∫i au o anumit„ v‚rst„, mai Ónaintat„, iar cei cu Legea nr. 9/1998 s„ fie c‚t de c‚t adu∫i la zi, av‚nd Ón vedere c„ unii din ei au dosare destul de vechi.

V„ mul˛umesc foarte mult.

De fapt, prin hot„r‚rea care a fost aprobat„ Ón luna martie, tocmai acest lucru s-a dorit: urgentarea solu˛ion„rii acestor cauze.

V„ mul˛umesc, doamna secretar de stat.

## V„ mul˛umesc ∫i eu.

Avem o singur„ interpelare formulat„ de domnul senator Radu F. Alexandru. Œl invit s„ o sus˛in„.

Institu˛ia vizat„ este Banca Na˛ional„ a Rom‚niei.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea este adresat„ domnului Mugur Is„rescu, guvernatorul B„ncii Na˛ionale a Rom‚niei.

Unul dintre subiectele cele mai intens disputate Ón s„pt„m‚na trecut„ a fost Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 5/2004, prin care Agen˛ia Na˛ional„ pentru Locuin˛e ∫i Compania Na˛ional„ de Investi˛ii pot contracta de la C.E.C. credite Ón lei Ón sum„ de p‚n„ la 5.000 miliarde de lei, cu scaden˛„ de p‚n„ la 5 ani, pentru finan˛area Programului de construc˛ii de locuin˛e pentru tineri, destinate Ónchirierii, respectiv de 1.500 miliarde de lei, cu acela∫i termen de rambursare, pentru finan˛area Programului na˛ional de construc˛ii de s„li de sport.

Decizia Guvernului a fost Óndelung contestat„, argumentele pornind de la neconstitu˛ionalitatea acestui act normativ p‚n„ la pozi˛ia ferm exprimat„ de bancheri, care apreciaz„ c„ Ómprumuturile C.E.C. pentru A.N.L. ∫i Compania Na˛ional„ de Investi˛ii reprezint„ o Ónc„lcare grav„ a legii bancare, distorsionare a concuren˛ei ∫i lipsa transparen˛ei Ón finan˛area proiectelor publice.

C‚t„ vreme Ón normele B„ncii Na˛ionale nu exist„ excep˛ie la criteriile de pruden˛ialitate, de ce Banca Na˛ional„ nu ia atitudine asupra acestei Ónc„lc„ri flagrante a normelor bancare, permi˛‚nd un precedent care poate deveni periculos pentru autonomia ∫i stabilitatea sistemului bancar?

Care este r„spunsul B„ncii Na˛ionale, impus de statutul s„u de supraveghetor al sistemului bancar, precum ∫i de prevederile _acquis_ -ului comunitar Ón privin˛a garant„rii independen˛ei B„ncii Na˛ionale, la tipul de agresiune con˛inut Ón Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 5/2004?

Solicit r„spuns scris.

Primi˛i, domnule guvernator ∫i distin∫i colegi, expresia deplinei mele considera˛ii.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Œl invit, pentru a formula Óntrebarea c„tre Ministerul Transporturilor, pe domnul senator Ionel Alexandru.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea este adresat„ domnului ministru Miron Mitrea ∫i sun„ Ón felul urm„tor.

Domnule ministru,

De ce exist„ o discordan˛„ Óntre normele Ordonan˛ei Guvernului nr. 211/2003 privind reglement„rile pentru condi˛iile tehnice pe care ar trebui s„ le Óndeplineasc„ vehiculele rutiere pentru circula˛ia pe drumurile publice referitoare la vizibilitatea conduc„torilor auto, e vorba de punctul 11, ∫i noul Cod rutier rom‚n?

™i dac„ Ómi permite˛i, o scurt„ Óntrebare domnului ministru Ioan Rus.

## Domnule ministru,

De ce nu s-a elaborat p‚n„ la aceast„ dat„ legea special„ prin care trebuie s„ se reglementeze modalit„˛ile, cuantumul ∫i procedurile de acordare a desp„gubirilor b„ne∫ti, conform art. 40 din Legea nr. 10/2001 privind Legea caselor na˛ionalizate?

Men˛ionez c„ aceast„ lege urma s„ fie elaborat„ p‚n„ la data de 14 februarie 2003.

A∫tept r„spuns scris ∫i oral.

- V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Œl invit pe domnul senator ™tefan Pete, din partea U.D.M.R., pentru a-∫i formula Óntrebarea.

## Mul˛umesc.

Œntrebarea mea se adreseaz„ Casei Na˛ionale de Asigur„ri de S„n„tate ∫i se refer„ la acordarea Ón mod gratuit, conform Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 48/2003, a asisten˛ei medicale, medicamentelor ∫i protezelor persoanelor care au efectuat stagiul militar Ón cadrul Direc˛iei generale a serviciului muncii din perioada 1950— 1961.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/7.IV.2004 Œntrebare: Ce sume s-au prev„zut pentru aceast„ destina˛ie Ón bugetul Fondului na˛ional unic de asigur„ri sociale de s„n„tate pentru casele de asigur„ri de s„n„tate din jude˛ul Bihor pe anul 2004 ∫i care sunt impedimentele neaplic„rii prevederilor legale privind acordarea drepturilor cuvenite persoanelor Óndrept„˛ite? Solicit r„spuns Ón scris.

V„ mul˛umesc.

Œl invit pe domnul senator Gheorghe Zl„vog, pentru a-∫i formula Óntrebarea.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn calitatea mea de senator de Olt al Partidului Rom‚nia Mare, doresc s„ adresez o Óntrebare domnului Cristian Diaconescu, ministrul justi˛iei.

Domnule ministru,

Œn data de 9 februarie 2004, prim-procurorul Parchetului Slatina, domnul Adrian Astra, Ón litigiul dintre Bojan Petre, chiria∫, ∫i Diaconu Mihaela, salariat la Prim„ria Slatina, proprietar, emite Decizia nr. 68/P/2003, prin care sanc˛ioneaz„ pe Diaconu Mihaela cu amend„ Ón sum„ de 5 milioane lei, Ón baza art. 10 lit. b) — Codul de procedur„ penal„.

Œn data de 26 februarie 2004, acela∫i prim-procuror Adrian Astra semneaz„ decizia nr. 313/2/2004, prin care face cunoscut domnului Bojan Petre c„ Diaconu Mihaela a fost scoas„ de sub urm„rire penal„, citez: îdeoarece lipse∫te unul din elementele constitutive ale acestei infrac˛iuni“.

V„ rug„m, domnule ministru, s„ ne comunica˛i de ce reprezentan˛ii Parchetului Slatina iau astfel de decizii contradictorii, interpret‚nd Ón mod abuziv ∫i arbitrar legile ˛„rii ∫i afect‚nd astfel interesele cet„˛enilor?

V„ mul˛umesc.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

Mul˛umesc, domnule senator.

Œl invit Ón continuare pe domnul senator Ilie Petrescu s„-∫i formuleze Óntrebarea.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Œntrebarea mea este adresat„ domnului ministru Alexandru Athanasiu, ministrul educa˛iei ∫i cercet„rii.

Circumscrip˛ia electoral„ Gorj, Grupul parlamentar Partidul Rom‚nia Mare.

Domnule ministru,

Rom‚nia se confrunt„ cu grave probleme de corup˛ie ∫i abuzuri, iar dumneavoastr„, prin m„surile luate, trebuie s„ fi˛i garantul unui climat de stabilitate ∫i disciplin„ Ón

cadrul sistemului de Ónv„˛„m‚nt din Rom‚nia, Ón care se recurge la aceste fapte.

De aceea, v„ Óntreb, domnule ministru, cum este posibil ca la ™coala general„ Mu∫ete∫ti, jude˛ul Gorj, directorul P„∫toiu Gheorghe ∫i so˛ia sa, P„∫toiu Floarea, educatoare la Gr„dini˛ia din satul S‚rbe∫ti, comuna Mu∫ete∫ti, jude˛ul Gorj, s„ primeasc„ ∫i retribu˛ia pe concediul de odihn„ ∫i banii pe concediile medicale, Ón valoare total„ de 24 milioane lei?

V„ fac cunoscut c„ situa˛ia de mai sus a fost ∫i Ón aten˛ia Inspectoratului ∫colar al Jude˛ului Gorj.

Solicit s„-mi r„spunde˛i care sunt m„surile ce le ve˛i Óntreprinde pentru a clarifica situa˛ia de mai sus.

V„ mul˛umesc anticipat.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

Mul˛umesc, domnule senator.

Œn final, Ól invit pe domnul senator Dumitru Pop s„-∫i formuleze Óntrebarea.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn calitate de senator al Partidului Rom‚nia Mare, jude˛ul Mure∫, m„ adresez domnului prim-ministru cu Óntrebarea: îUnde sunt banii, domnilor de la guvernare?“ Domnule prim-ministru,

Rom‚nia, la 1 ianuarie 1990, nu avea nici o datorie extern„, dar avea Ón visteria ˛„rii urm„toarele sume: peste 300 miliarde lei, peste 3 miliarde dolari, peste 7 miliarde dolari, crean˛e, din care s-au Óncasat 5 miliarde dolari, la care mai ad„ug„m Ón cei 14 ani credite externe ce greveaz„ datoria public„ extern„ a Rom‚niei cu peste 20 miliarde dolari.

Totodat„, la aceste sume se adaug„ contravaloarea privatiz„rilor, a v‚nz„rilor de active ∫i ac˛iuni de peste 100 miliarde dolari.

Av‚nd Ón vedere c„ Ón toat„ aceast„ perioad„ nu s-a realizat nici o investi˛ie major„ de interes public Ón Rom‚nia, v„ rog s„-mi comunica˛i cum ∫i pe ce au fost cheltuite aceste sume uria∫e.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Cu toat„ stima, v„ rog r„spuns scris ∫i oral.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Am epuizat ordinea de zi, stima˛i colegi.

Œn aceste condi˛ii, declar Ónchis„ ∫edin˛a Senatului din data de 29 martie 2004.

V„ mul˛umesc.

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 42/7.IV.2004 con˛ine 32 de pagini.**

Pre˛ul 60.800 lei