Stenogramă plen

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## Stima˛i colegi,

V„ rog s„-mi permite˛i s„ declar deschise lucr„rile ∫edin˛ei noastre de plen de ast„zi. Voi fi ajutat Ón conducerea lucr„rilor de domnul senator Antonie Iorgovan ∫i de domnul senator Mihai Ungheanu, care va veni imediat, secretari ai Senatului.

A˛i primit ordinea de zi.

V„ rog, dac„ ave˛i observa˛ii la ordinea de zi? Nu sunt observa˛ii.

V„ rog s„ vota˛i ordinea de zi.

Mai vot„m o dat„!

V„ rog, pu˛in„ aten˛ie!

V„ rog s„ vota˛i ordinea de zi. Nu cred c„ ave˛i observa˛ii la ordinea de zi.

V„ rog s„ vota˛i.

54 de voturi pentru...

Nu e cvorum!

Apelul!

Vre˛i s„ spune˛i c„ se cunoa∫te c„ lipse∫te P.R.M.-ul?!

™i P.D.-ul lipse∫te!

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Cu toate astea, electronic, avem 80 de colegi Ón Senat.

.

Secretariatul tehnic, v„ rog s„ da˛i un telefon la P.R.M., probabil c„ pun la cale campania electoral„. Am vrut s„ ne mi∫c„m mai repede, dar nu a mers. Mai a∫tept„m pu˛in.

Stima˛i colegi, v„ rog s„-mi permite˛i s„

Domnule pre∫edinte, la ordinea de zi dac„-mi permite˛i?

V„ rog, v„ ascult„m.

## Domnule pre∫edinte,

Vreau s„ v„ rog, Ón numele Grupului parlamentar P.R.M. ∫i al senatorilor de la Comisia pentru privatizare, o am‚nare de punere Ón discu˛ie a punctului 2 de pe ordinea de zi, deoarece au ap„rut ni∫te elemente noi pe care vrem s„ le analiz„m, s„ le elucid„m, astfel Ónc‚t Senatul s„ fie informat corect ∫i Ón totalitate.

Dar care este justificarea? Pentru c„ e vorba de constituirea unei comisii care va lucra vreo doi ani de zile. Care sunt problemele?

## Domnule pre∫edinte,

A ap„rut, de ultim„ or„, existen˛a unei solicit„ri f„cute de Fondul Monetar Interna˛ional Óntr-un memorandum, care, de fapt, este proiect. Deci baza acestei solicit„ri este impunerea de c„tre Fondul Monetar Interna˛ional a acestei privatiz„ri. Noi am Óncercat s„ intr„m Ón posesia acestui memorandum, nu am reu∫it, pentru c„ el este Ón momentul de fa˛„ Ón faz„ de proiect ∫i nu este de studiat oficial. Se invoc„ c„ Ón momentul de fa˛„ delega˛ia noastr„ discut„ aceste probleme la Washington ∫i urmeaz„ ca Ón zilele urm„toare, chiar m‚ine, s„ soseasc„ Ón ˛ar„ delega˛ia ∫i s„ ∫tim exact despre ce este vorba. Pentru c„ sunt opinii, chiar ∫i de la Banca Na˛ional„, c„ nu este f„cut„ o cerere expres„ de Fondul Monetar Interna˛ional Ón leg„tur„ cu privatizarea C.E.C.-ului. V-a∫ ruga s„ fi˛i de acord, e o chestiune de c‚teva zile.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Bine.

Dac„ mai sunt interven˛ii pe aceast„ linie?

Dac„ mai sunt observa˛ii la ordinea de zi? Nu mai sunt.

V„ anun˛ c„ din totalul de 140 colegi senatori ∫i-au anun˛at prezen˛a, prin vot electronic, un num„r de 114 colegi.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/5.V.2004 De asemenea, stima˛i colegi, Ónainte de a intra la primul punct de pe ordinea de zi, v„ anun˛ c„ Ón conformitate cu Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale s-au depus la secretarul general al Senatului, Ón vederea exercit„rii de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale, urm„toarele legi:

— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 2/2004 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 14/2003 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Persoanele cu Handicap;

— Legea pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 189/2002 privind opera˛iunile compensatorii referitoare la contractele de achizi˛ii pentru nevoi de ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„;

— Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 7/2004 privind ratificarea Acordului-cadru de Ómprumut dintre Rom‚nia ∫i Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru finan˛area proiectului îS„li de sport“, semnat la Bucure∫ti la 23 ianuarie 2004 ∫i la Paris la 28 ianuarie 2004.

Intr„m Ón primul punct al ordinii de zi, declara˛ii politice.

Invit la microfon pe domnul senator Matei Vintil„, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

## **Domnul Vintil„ Matei:**

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„: î2004, anul european al educa˛iei prin sport“.

Œn zilele de 23 ∫i 24 aprilie la R‚mnicu-V‚lcea s-a desf„∫urat Sesiunea na˛ional„ de referate ∫i comunic„ri pe tema: î2004, anul european al educa˛iei prin sport“.

_Mens sana in corpore sano_ , spune un dicton latin care reprezint„ ∫i azi motto-ul dup„ care ar trebui s„ ne ghid„m cu to˛ii. Mi∫carea fizic„ Ón aer liber sau Óntr-o sal„ de sport, fie ∫i numai pentru c‚teva ore pe s„pt„m‚n„, Ómbun„t„˛e∫te randamentul intelectual ∫i red„ tonusul fiec„ruia dintre noi. Œn acela∫i timp, mi∫carea fizic„ creeaz„ o armonie Óntre trup ∫i suflet. Trebuie s„ promov„m sportul Ón ˛ara noastr„ fiindc„ este de preferat ca tinerii s„ aib„ mai degrab„ exaltare sportiv„ dec‚t pe cea a alcoolului sau a drogurilor.

Spun aceste lucruri pentru c„ practicarea sportului sau mi∫carea sportiv„ Ón general are ca efect nu numai dezvoltarea armonioas„ a corpului, ci influen˛eaz„ Óntreaga personalitate intelectual„, social„ ∫i moral„. A∫ completa cu proverbul: îCorpul trebuie s„ fie viguros pentru a asculta de con∫tiin˛„.“

Referitor la acest subiect Jean Jacques Rousseau spunea: îCu c‚t trupul este mai slab, cu at‚t vrea mai mult s„ comande. Cu c‚t e mai puternic, cu at‚t va fi

mai supus. Dac„ voi˛i s„ v„ cultiva˛i inteligen˛„, cultiva˛i Ónt‚i for˛ele pe care ea trebuie s„ le genereze.“

Mi∫carea este s„n„toas„, iar prin intermediul ei putem ob˛ine via˛„ lung„ ∫i putere de munc„. S„n„tatea unei na˛iuni este cel mai de pre˛ bun c‚∫tigat Ón folosul comunit„˛ii ∫i civiliza˛iei mondiale. Anul 2004 a fost desemnat îanul educa˛iei prin sport“. Alegerea nu este deloc Ónt‚mpl„toare, av‚nd Ón vedere c„ anul acesta se vor desf„∫ura multe competi˛ii sportive at‚t pe plan na˛ional, c‚t ∫i pe plan interna˛ional.

Evenimentele sportive, at‚t olimpice, c‚t ∫i de alt„ natur„, organizate Ón 2004, vor spori acoperirea mediatic„ sportiv„ ∫i sensibilizarea publicului fa˛„ de sport. A∫adar, va exista o ocazie ideal„ pentru a se eviden˛ia valoarea educativ„ a sportului. Un an european al educa˛iei prin sport va completa ∫i Ónt„ri ac˛iunea din prezent a comunit„˛ii pentru promovarea educa˛iei ∫i form„rii, precum ∫i includerii sociale a persoanelor defavorizate.

## Mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, are cuv‚ntul domnul senator Marius Constantinescu.

## **Domnul Eugen Marius Constantinescu:**

## Domnule pre∫edinte,

## Onorat Senat,

90 miliarde pentru un monument de mucava. Aceasta este realitatea. Prin Hot„r‚rea de Guvern nr. 282 din 4 martie 2004, s-a alocat suma de 90 miliarde lei, chipurile, pentru, citez din titlul documentului, îfinan˛area realiz„rii Parcului reconcilierii rom‚no-maghiare Ón

municipiul Arad, jude˛ul Arad“, ca ∫i cum aceast„ reconciliere ar fi necesar„ numai la Arad.

Œn art. 1 se precizeaz„ c„ suma respectiv„ este destinat„, citez din nou, îrealiz„rii monumentului Revolu˛iei de la 1848 de Ioan Bolborea, care se amplaseaz„ Ón municipiul Arad, jude˛ul Arad, conform documenta˛iilor de urbanism legal aprobate“, am Óncheiat citatul.

Dac„ nu ar fi existat mo˛iunea îMonumentul celor 13 generali maghiari care au ucis 40.000 de rom‚ni nu are ce c„uta pe p„m‚nt rom‚nesc“, discutat„ Ón urm„ cu dou„ s„pt„m‚ni Ón plenul acestui for, nimeni nu ar fi ∫tiut c„, de fapt, banii au fost aloca˛i numai pentru reamplasarea monumentului c„l„ilor care au ucis zeci de mii de rom‚ni ardeleni.

R„spunz‚nd Ón numele Guvernului, ministrul culturii ∫i cultelor, domnul academician R„zvan Theodorescu, a Óncercat s„ ne conving„ c„, citez: îLa Arad nu se pune pe soclu o statuie care vorbe∫te despre viziunea maghiar„ asupra Revolu˛iei de la 1848—1849, ci se a∫az„, fa˛„ Ón fa˛„, dou„ monumente, unul vechi ∫i altul nou, acesta din urm„ fiind un arc de triumf cu imaginea eroilor pa∫opti∫ti ai rom‚nilor“, am Óncheiat citatul, ceea ce se vroia un argument pentru ideea de reconciliere. Œntrebat chiar de colegii de partid, a recunoscut Óns„ c„, citez: îŒn ziua de 25 aprilie se va inaugura acest parc care va avea dou„ construc˛ii, construc˛ia aceea cu axul schimbat al statuii lui Zala ∫i arcul de triumf a∫a cum va ar„ta Ón m„rime natural„, nu Ón materialele Ón care va fi Ón luna noiembrie“, am Óncheiat citatul. Concret, ieri, l‚ng„ monumentul generalilor maghiari a fost pus un monument de mucava care, la prima ploaie, se va transforma Ón nimic.

Iat„ cum Ón˛elege Guvernul Adrian N„stase s„-i cinsteasc„ pe eroii rom‚ni. Œn schimb, are mult„ grij„ ca, pe banii poporului rom‚n, s„ reabiliteze memoria unor dezertori, tr„d„tori de jur„m‚nt ∫i c„l„i ai rom‚nilor transilv„neni.

Are cuv‚ntul, din partea Grupului parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal, domnul senator Radu F. Alexandru.

## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Marea privatizare, condi˛ie obligatorie pentru trecerea de la economia centralizat„ la economia de pia˛„ func˛ional„, a fost una dintre promisiunile electorale ale P.S.D. ∫i r„m‚ne, dup„ trei ani ∫i jum„tate, un deziderat neonorat de Guvernul N„stase.

Proprietatea statului este majoritar„ Ón domenii-cheie ale economiei na˛ionale: minier, energetic, transporturi, petrol ∫i gaze, ∫i bugetul statului continu„ s„ pompeze zeci de miliarde lei Ón societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale, agen˛i economici neperforman˛i.

Lipsa de voin˛„ politic„ Ón procesul de reform„, reticen˛ele Ón aplicarea consecvent„ ∫i Óntr-un ritm sus˛inut a privatiz„rii marilor societ„˛i ∫i companii na˛ionale este cauza principal„ a r„m‚nerii Ón urm„ a Rom‚niei fa˛„ de toate celelalte ˛„ri fost comuniste.

Faptul c„ Rom‚nia este singura ˛ar„ din plutonul candidatelor la integrarea Ón Uniunea European„ c„reia i se refuz„ ∫i azi certificatul de economie de pia˛„ func˛ional„ exprim„ un adev„r de necontestat. Comisia European„ s-a s„turat de vorbele frumoase, de angajamentele luate pe ner„suflate ∫i nu mai e dispus„ s„ judece Executivul de la Bucure∫ti dec‚t dup„ fapte. ™i faptele pledeaz„ Ómpotriva lui.

Pentru a Ón˛elege felul Ón care s-a ratat opera˛iunea îPrivatizarea“, v„ supun aten˛iei c‚teva observa˛ii. Una dintre primele ini˛iative ale Guvernului instalat Ón decembrie 2000 a fost spargerea portofoliului fostului

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/5.V.2004 F.P.S. Greii Cabinetului N„stase ∫i-au luat c‚te o felie mai mare sau mai mic„ din tortul privatiz„rii ∫i, Óntr-o abordare cu totul original„, s-au gr„bit s„ constituie pe l‚ng„ A.P.A.P.S. propriile autorit„˛i de privatizare la transporturi ∫i construc˛ii, la economie ∫i comer˛, la turism ∫i altele.

Œn absen˛a unei politici unitare Óntr-un domeniu vital pentru economia na˛ional„ s-a mers pe ideea, mult mai profitabil„ pentru unii, c„ fiecare privatizeaz„ ce vrea, c‚nd vrea ∫i mai ales cum vrea. Rezultatul? 45—50% din portofoliul de privatizare la nivel na˛ional este practic neatins.

Din partea Uniunii Democrate Maghiare din Rom‚nia, are cuv‚ntul domnul senator Kereskenyi Alexandru.

## **Domnul Kereskenyi Alexandru:**

Stimate domnule pre∫edinte,

## Onorat Senat,

Societ„˛ile est-europene sunt de ob‚r∫ie agrar„, iar satul a fost ∫i a r„mas un fel de centru spiritual al con∫tiin˛ei lor istorice. Œn aceast„ con∫tiin˛„ istoric„, cultura popular„ apare ca un mit cople∫itor ∫i o realitate indiscutabil„, satul r„m‚n‚nd un l„ca∫ sfin˛it, un fel de sanctuar destinat desf„∫ur„rii unor ritualuri seculare. Totu∫i, soarta c„minelor culturale devine din ce Ón ce mai Óngrijor„toare.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/5.V.2004 Œn jude˛ul Satu-Mare, de exemplu, mai exist„ 155 de c„mine culturale, dintre care func˛ioneaz„ 53 la nivel de comun„, iar 102 deservesc ni∫te comunit„˛i s„te∫ti. De func˛ionat, func˛ioneaz„, Óns„, numai 139, 16 afl‚ndu-se Óntr-o situa˛ie deplorabil„, aproape de pragul d„r‚m„rii. ™i dintre cele 139 care mai sunt Ón stare de func˛ionare fiecare este folosit ∫i Ón alte scopuri, nu totdeauna legate de sfera cultural„, iar activitatea lor caracteristic„ s-a golit, treptat, de con˛inut. De altfel, multe dintre aceste c„mine vor fi restituite, Ón cur‚nd, fo∫tilor proprietari.

Bugetul preconizat pentru Óntre˛inerea ∫i consolidarea c„minelor culturale este de o cantitate neÓnsemnat„, forurile competente, jude˛ene ∫i locale neav‚nd nici un interes concret pentru m„rirea lor.

Care va fi, atunci, soarta culturii Ón aceste comunit„˛i rurale? Probabil, o americanizare lent„ a topologiei activit„˛ilor, pe ruinele unor tradi˛ii l„sate s„ se descompun„ ∫i s„ dispar„.

Ar fi bine ca dup„ alegerile locale s„ ajung„ Ón fruntea comunit„˛ilor rurale acele personalit„˛i care vor pune inima la resuscitarea c„minelor ∫i activit„˛ilor lor tradi˛ionale ∫i, totodat„, vor fi Ón stare s„ rezolve o problem„ fundamental„ a vie˛ii culturale de la sate.

V„ mul˛umesc.

Rog cameramanii! V„ rog s„ pofti˛i Ón spatele s„lii! Are cuv‚ntul domnul senator Aurel Pan„, Partidul Democrat.

## **Domnul Aurel Pan„:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Ast„zi am s„ vorbesc despre o privatizare de succes.

Lu‚nd cuno∫tin˛„ despre situa˛ia la zi a campaniei agricole de prim„var„, Ón care — ca s„ dau doar dou„ exemple — la porumb s-au Óns„m‚n˛at pu˛in peste 270.000 de hectare, din cele peste 3.200.000 de hectare programate, iar la floarea-soarelui numai 431.000 de hectare din cele 1.090 prev„zute Ón program, credeam c„ voi putea face o declara˛ie politic„ ar„t‚nd, Ónc„ o dat„, c„ Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului, condus de domnul Ilie S‚rbu, se c‚nt„ agriculturii demult îVe∫nica ei pomenire“, dar o îprivatizare de succes“, cu ghilimelele de rigoare, mi-a atras aten˛ia ∫i cred c„ este bine s„ afl„m to˛i despre ea.

Este vorba despre v‚nzarea ultimului fost I.A.S., cu teren circa 7.100 de hectare, ∫i anume S.C. îCorias“ — S.A. Corabia. Acesta s-a v‚ndut cu 62,7 miliarde lei pachetul de ac˛iuni ∫i 74,5 miliarde lei volumul minim valoric anual al redeven˛ei, ceea ce reprezint„ o redeven˛„ unitar„ anual„ — aten˛ie! — de 1.785 kilograme de gr‚u la hectar pe an, un adev„rat record mondial. Am zice îBravo lor!“. Le-a dat Dumnezeu rom‚nilor de la A.D.S. mintea de pe urm„. C‚nd colo, ce s„ vezi? O societate comercial„, S.C. îPetrom Service“ — S.A.

Bucure∫ti, pl„te∫te 47 de miliarde lei pentru participarea unei persoane fizice la licita˛ie. Nici aceasta nu ar fi o problem„, dar S.A.-ul amintit nu are Ón obiectul s„u de activitate agricultura, opera˛iuni mobiliare sau serviciile de tip bancar.

™i, pentru c„ A.D.S.-ul a uitat de obliga˛iile legale, amintim noi ce legi s-au Ónc„lcat ∫i solicit„m organelor abilitate ale statului: Oficiul pentru Sp„larea Banilor ∫i chiar Parchetului Na˛ional pentru Anticorup˛ie, s„ fac„ lumin„ Ón acest caz.

S.C. îPetrom Service“ — S.A. Bucure∫ti a pl„tit garan˛ia de participare la licita˛ie cu Ónc„lcarea art. 266 din Legea nr. 31/1990, republicat„, care prevede c„ îse pedepse∫te cu Ónchisoare de la 1 la 3 ani fondatorul, administratorul, directorul, directorul executiv sau reprezentantul legal al societ„˛ii care folose∫te cu reacredin˛„ bunuri sau creditul de care se bucur„ societatea Óntr-un scop contrar intereselor acesteia sau Ón folosul lui propriu, pentru a favoriza o alt„ societate Ón care are interese directe sau indirecte“. Or, ar„tam c„ nu are nimic din cele care puteau s„-i permit„ un transfer de bani.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/5.V.2004

Are cuv‚ntul domnul senator Rah„u Dan.

## **Domnul Dan Nicolae Rah„u:**

## Domnule pre∫edinte,

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Respectul pentru banul public, demnitatea ocup„rii unei pozi˛ii oficiale presupun respectarea unor reguli, principii, dar ∫i gesturi care s„ demonstreze moralitate ∫i demnitate. Mul˛i din colegii mei iau atitudine atunci c‚nd con∫tiin˛a le-o cere, inclusiv de la aceast„ tribun„, atitudine ce face cinste oamenilor politici, a∫a cum au f„cut, de multe ori, ∫i unii dintre colegii no∫tri, care atrag aten˛ia, Óntr-o anumit„ reuniune na˛ional„, asupra moralit„˛ii noilor sosi˛i Óntr-un partid. Presa ne d„ exemple despre c‚t este de rapid„ ∫i de eficient„ reac˛ia guvernelor ∫i partidelor din alte ˛„ri fa˛„ de abuzurile ∫i gre∫elile celor care sunt pl„ti˛i din banul public.

Recent, s-au inaugurat la Constan˛a lucr„rile altei ini˛iative, din ciclul îPalmieri la Polul Nord“ ∫i îPinguini la Tropice“, c„ îa∫a vor mu∫chii mei“: îTelegondola de la Mamaia“. Lucr„rile, inaugurate de primarul Barier„, vor costa contribuabilul const„n˛ean peste 1,5 milioane de euro.

Care sunt firmele ce vor construi aceast„ nou„ realizare din epopeea faraonic„ îDe sp‚nzurat banii publici Ón profitul buzunarelor private“? Firmele primarului Barier„, firma comun„ a prefectului de Br„ila ∫i a subprefectului de Constan˛a, firme ale apropia˛ilor acestora. Pentru c„ firmele prefectului de Br„ila ∫i ale subprefectului de Constan˛a îConstruim cartiere de vile ∫i alte obiective“ consider„ licita˛ia o glum„ bun„. Expresia îlicita˛ie public„“ se mai g„se∫te ∫i Ón realitatea economic„ sau trebuie s„ c„ut„m doar Ón dic˛ionare? Asta este atitudinea celor ce trebuie s„ respecte banul public, s„ respecte legalitatea?

Recentele evenimente din Irak, ce devin pe zi ce trece un nou Vietnam, pentru ˛„ri care au avut deja unul, dar ∫i pentru altele care nu au tr„it astfel de experien˛e, mi-au reamintit, cu tot tragismul acestui conflict, despre una din cele mai pitore∫ti figuri implicate Ón acest r„zboi: ministrul irakian al informa˛iilor, supranumit, pentru presta˛ia sa pe perioada conflictului, îAli cel Comic“. Este acea persoan„ care spunea presei mondiale c„ americanii ∫i englezii nu vor pune niciodat„ piciorul Ón Bagdad, dar Ón imagini din spatele s„u, transmise Ón direct Ón toat„ lumea, se puteau vedea norii negri ai incendiilor ce cuprinseser„ Bagdadul, iar zgomotul exploziilor te f„ceau s„ tresari, fie ∫i doar Ón fa˛a televizorului.

## 30 de secunde mai dureaz„!

...pe care Ói cunosc ∫i care nu trebuie s„ permit„ continuare b„t„ii de joc la adresa const„n˛enilor, mai ales c„ ei nu au ce pierde, a∫a cum au avut parlamentarii de Constan˛a, care sper„ Ón van c„, fiind ascult„tori, Ó∫i vor p„stra pozi˛iile actuale, care se g‚ndesc mai mult la pozi˛iile lor personale, ∫i nu la principii.

Ieri, pe adresele de e-mail ale ziarelor din Constan˛a a sosit un mesaj, o scrisoare deschis„ adresat„ primuluiministru, pre∫edintele P.S.D., prin care un grup care se intituleaz„ Comitetul pentru democra˛ie Ón P.S.D. Constan˛a spune printre altele: îDac„ dori˛i s„ afla˛i adev„rul v„ rug„m s„ nu Ói Óntreba˛i pe supu∫ii dumneavoastr„ Dan Matei Agathon ∫i Miron Mitrea, tovar„∫i Ón multe afaceri necurate, f„cute cu Maz„re. Dup„ ce l-a˛i acceptat pe Maz„re la pre∫edin˛ia filialei, pu˛ini directori de institu˛ii descentralizate au mai r„mas Ón func˛ii. Restul au fost da˛i afar„ ca ni∫te gunoaie, printr-o modalitate extrem de simpl„ ∫i eficient„: dou„, trei articole nefavorabile, fabricate ∫i publicate Ón presa controlat„ de Maz„re ∫i, apoi, retragerea sprijinului politic pe motiv de incompeten˛„ ∫i proast„ gestionare a activit„˛ii. Œn locul lor, oamenii lui Maz„re, u∫or de controlat ∫i ∫antajat.“

Acest individ vrea cu orice pre˛ s„ Ól fac„ invidios pe Stalin cu metodele pe care le aplic„. Nu s-a ajuns Ónc„ la elimin„ri fizice, dar echipele de bodyguarzi nu a∫teapt„ dec‚t un ordin.

V„ rog s„ Óncheia˛i, a˛i spus 30 de secunde...

Un minut.

A trecut un minut.

## **Domnul Dan Nicolae Rah„u:**

Œnc„ 10 secunde, domnule pre∫edinte.

Nu trebuie s„ mire pe nimeni c„ Radu Maz„re a sc„zut at‚t de mult ∫i brusc Ón sondajele de opinie. Munca noastr„ se va vedea pe 6 iunie.

Constan˛a are nevoie de schimbare, iar const„n˛enii trebuie s„ ∫tie pe cine au, de fapt, Ón frunte: un lup, ∫i nu varianta cosmetizat„ pe care o ofer„ o parte a presei locale ∫i centrale, de miel bl‚nd.

Stima˛i colegi, a Ónnebunit lupul ∫i nu este o calomnie.

Mul˛umesc.

Are cuv‚ntul, din partea Grupului social-democrat, domnul senator R„zvan Theodorescu.

Domnule academician, ave˛i cuv‚ntul.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Ieri, duminic„, 25 aprilie 2004, a avut loc la Arad un moment istoric ∫i am fost m‚ndru, ca parlamentar ∫i ca membru al Executivului Rom‚niei, de a fi al„turi de colegi din toate partidele democratice ∫i Ón special, Ón chip firesc...

Ru∫inea neamului!

## **Domnul R„zvan Theodorescu:**

...de colegii no∫tri de la U.D.M.R.

Domnule pre∫edinte,

Sunt sigur c„ ve˛i asigura posibilitatea de a vorbi, a∫a cum am ascultat ∫i noi, Ón t„cere, toate comediile, cum spunea, pe vremuri, un scriitor.

Da, reconciliere, da, intrare Ón normalitate, ∫i, doamnelor ∫i domnilor colegi, ˛in s„ v„ transmit acest lucru, pentru c„ votul dumneavoastr„ majoritar ∫i normal, ∫i european, ∫i profund rom‚nesc a pus la punct lucrurile — credeam — Ón chip definitiv.

Nu voi r„spunde la lucruri care au fost exprimate Ón lipsa mea, pentru c„ b„nuiesc c„ cel pu˛in acest loc este un loc al cavalerismului. ™tiu c„ s-au spus ni∫te lucruri dup„ aceea, Ómi ve˛i permite s„ nu le iau Ón considera˛ie.

Da, reconciliere, reconcilierea pe care a exprimat-o — ∫i am citit clar ni∫te fraze aici — Avram Iancu, pe care a exprimat-o B„lcescu ∫i pe care au exprimat-o Gole∫tii ∫i C.A. Rosetti. Sunt texte limpezi care vorbesc despre inteligen˛a ∫i europenitatea acelor oameni, c‚nd vorbeau, chiar Ón urma catastrofelor care au fost, c„ au fost catastrofe, despre prietenia cu ungurii.

Da, reconciliere ∫i, dincolo de acest lucru, nu a∫ mai avea de ad„ugat dec‚t de a aminti celor care frecventeaz„ mai pu˛in c„r˛ile de istorie c„ banii pentru monumentul de la 1890 au venit ∫i de la rom‚nii din

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/5.V.2004 Banat ∫i din Transilvania. Este un lucru elementar pentru cine nu preia cli∫ee.

## **Domnul Dumitru Petru Pop**

**:**

Minciun„!

Domnule coleg, sunte˛i istoric ∫i muzeograf...

V„ rog eu, nu discuta˛i...

...nu, voi r„spunde unei declara˛ii de aici sau am auzit chiar ast„zi: î90 de miliarde pentru un monument de mucava“. Este limita cea mai de jos a inocen˛ei, a candorii, care uneori se traduce ∫i cu un alt cuv‚nt, mai rom‚nesc.

Cum v„ pute˛i Ónchipui dumneavoastr„ c„ cineva d„ 90 miliarde pentru a∫a ceva?! D„m 90 miliarde pentru monumentul care va fi Ón piatr„ de Be∫tepe, de l‚ng„ Tulcea, cu nenum„rate reprezent„ri Ón bronz ∫i care va fi gata Ón noiembrie, c‚nd va fi gata ∫i monumentul Marii Uniri, pentru care v„ informez c„ a avut loc concursul, un monument pentru care se dau 100 miliarde. Va primi, Óntr-adev„r, Aradul, pentru c„ merit„, din toate punctele de vedere, aceste 190 miliarde.

Domnilor colegi — ∫i m„ adresez acum mai pu˛in colegilor mei dintr-un anumit partid, c‚t m„ adresez dumneavoastr„, celor din pres„, dac„-mi este permis — v„ rog, scrie˛i ∫i face˛i s„ dispar„ aceast„ prostie monumental„, acest simbol al inculturii ∫i al cli∫eului preluat Ón chip nechibzuit, cu generalii care au omor‚t rom‚ni!

Tr„dare!

## **Domnul R„zvan Theodorescu:**

Cei 13 generali au luptat la sud de Balaton ∫i spre p„r˛ile Banatului s‚rbesc! Cei 13 generali au fost adu∫i de Ónt‚mpl„rile din vara lui ’89 s„ fie l‚ng„ Kossuth ∫i s„ trebuiasc„ s„ capituleze la ™iria!

Nu sunt, Ón ciuda vocilor barbare care se aud din c‚nd Ón c‚nd ∫i Óntotdeauna inculte...

...nu sunt generali, sunt generali ai unei armate revolu˛ionare, recunoscute pe plan european, cu o revolu˛ie care a fost identic„, Ón formele ei, cu erorile ei ∫i cu m„re˛iile ei, identic„ Revolu˛iei rom‚ne.

Da, pentru numele lui Dumnezeu, Ón momentul Ón care vedem adev„rul istoric, c‚nd Óncerc„m s„ a∫ez„m Ón dou„ viziuni plastice diferite, Ón dou„ viziuni istorice diferite, divergente uneori, dar nu insurmontabile, un monument al reconcilierii, acesta este parcul Ón care Ói doresc unui coleg senator de la P.R.M. s„ se duc„ s„

se odihneasc„ la b„tr‚ne˛e, c‚nd nu va mai fi, eventual, senator ∫i s„ vad„ cum vor ar„ta.

Ieri s-a dat, cu to˛i reprezentan˛ii partidului din care fac parte — ∫i a fost o m‚ndrie pentru europenitatea acestui partid ∫i pentru caracterul profund rom‚nesc al acestui partid s„ fim acolo ∫i s„ fim, Óntr-adev„r, aplauda˛i de circa...

™i huidui˛i!

## **Domnul R„zvan Theodorescu:**

...3.000 de oameni ∫i huidui˛i de 25 de marginali, simpatici, pe care i-am mai Ónt‚lnit, simpatici, ∫i e bine c„ au huiduit, dac„ nu ar fi huiduit ar fi fost neverosimil, c„ nu exist„ caravane...

Doi erau din Arad, restul erau veni˛i de mai departe.

E bine c„ a fost a∫a, de ce s„ nu fie a∫a?! Dar, pentru numele lui Dumnezeu, povestea aceasta cu cei 40.000 de rom‚ni este unul dintre cele mai proste∫ti cli∫ee care poate s„ devin„, doamnelor ∫i domnilor, la un moment dat, chiar criminal. Criminali n-au fost aceia care n-au fost...

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

Domnule pre∫edinte, s„ Ó∫i controleze cuvintele!

...ce poate s„ devin„ aceast„ afirma˛ie, n-au fost Ón armata lui Bem, n-au fost Ón armata lui Hatvani, au fost Ón alt corp de armat„. Ori deschide˛i c„r˛ile, ori r„spunsul meu poate s„ fie: n-a˛i Ón˛eles nimic, absolut nimic!

L„sa˛i-ne Ón pace!

## **Domnul R„zvan Theodorescu:**

Vreau s„ v„ mai spun un singur lucru, domnule coleg care a˛i vorbit: nu exist„ nici un Ionel I. Br„tianu.

Citi˛i Ónc„ o dat„! Cred c„ liberalii confirm„, Ionel I. Br„tianu o fi fost vreun copila∫ din familia Br„tianu, nu ∫tiu, dar nu a existat. A˛i citit pe Ionel I. Br„tianu.

™i Ónc„ un detaliu pentru cine deschide c„r˛ile, pentru cine vrea s„ nu mai afirme elucubra˛ii. ™ti˛i cine i-au arestat pe cei 13 generali ∫i i-au b„gat Ón Ónchisoarea de la Deva?

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

## Habsburgii!

## **Domnul R„zvan Theodorescu:**

## Ru∫ii, domnilor! Ru∫ii! _(Proteste vehemente din partea P.R.M_ .)

Seam„n„ exact cu o replic„ de Caragiale: ce c„uta neam˛u’ Ón Bulgaria, ce c„utau ru∫ii?! Deschide˛i capitolul, citi˛i-l ∫i c‚nd sunte˛i mai informa˛i st„m de vorb„.

V„ mul˛umesc.

12 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/5.V.2004

## **Din sal„, din partea P.R.M.:**

Ru∫ine! V„ bate˛i joc de regele Ferdinand!

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul senator Corneliu Bichine˛, Grupul Rom‚nia Mare.

## **Din sal„, din partea P.R.M.:**

Spune-le, Bichine˛, s„ aud„ to˛i!

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

Din Pia˛a Revolu˛iei, Ón fa˛a Senatului!

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,...

V„ rog s„ Ól l„sa˛i pe domnul Bichine˛ s„ vorbeasc„.

## **Domnul Corneliu Bichine˛:**

Sigur.

La rom‚ni exist„ un proverb: îFere∫te-te a doua zi dup„ succes“. Domnul ministru, ieri, a repurtat un succes extraordinar ∫i ast„zi ar fi trebuit s„ lipseasc„ de la ∫edin˛„, dar v„d c„ a venit.

Stima˛i colegi, eu am Óncheiat de cur‚nd o serie a declara˛iilor politice, intitulat„ îfiara noastr„ este plin„ de evenimente fericite“, ∫i m„ preg„tesc pentru un alt ∫ir de declara˛ii care, probabil, vor dura trei, patru legislaturi.

Sigur, pe vremea aceea, mul˛i dintre dumneavoastr„, colegii mei de ast„zi, ve˛i fi istorie, iar eu, mai albit la barb„, Ón˛elept cam cum este domnul pre∫edinte de ∫edin˛„ ast„zi ∫i, poate, destul de trudit, am s„ m„ retrag ambasador.

Prima declara˛ie pe care o voi Óncepe ast„zi are un titlu sugestiv, pe care mi l-a r„pit senatorul Rah„u, Óns„ eu prefer s„ Ói dau un nume mai la sf‚r∫it ∫i, prin unele locuri, declara˛ia mea va fi ∫i versificat„... Eu sunt un culeg„tor foarte serios de folclor.

Iat„, bun„oar„, o scurt„ introducere ∫i v„ rog s„ crede˛i c„ versurile sunt autentice, izvor‚te din realitatea politic„ rom‚neasc„: îUn b„rbat din T„rt„∫e∫ti face legi Ón Bucure∫ti/™i d„ Óntr-una ordonan˛e,/C„ e as omu-n finan˛e/™i Ón drept, ∫i Ón s„n„tate,/Omul este as Ón toate,/P‚n„ ∫i Ón agricultur„,/C„ dintr-o bubuitur„,/Cum umbla el prin z„voaie,/L-a l„sat, tr„g‚nd cu ploaie,/Pe ministru f„r„... scrot,/Z„p„cindu-l Ón zigot.“

. Sigur, dactilografa Ómi mai joac„ feste.

™i asta nu ar fi nimic... Cred c„ v-a˛i dat seama, un profesor de filozofie ca mine nu poate dec‚t s„ abordeze un registru foarte serios al declara˛iilor politice.

™i asta nu ar fi nimic! Sup„rare c‚t casa fa˛„ de cei din opozi˛ie care, se Ón˛elege, ajuta˛i îde tic„lo∫ii de

ziari∫ti“, calomniaz„ ∫i se tem, ca ni∫te copii, de fraudarea alegerilor ce amenin˛„ s„ vin„ acu∫i, acu∫i, Ón timp ce unit„˛ile economice cad r‚nd pe r‚nd, Ón toat„ ˛ara, iar rom‚nii Ómp‚nzesc lumea pentru a putea c‚∫tiga un ban, cu care s„-∫i duc„ traiul ei ∫i copiii lor...

Personajul politic Ón cauz„, nu-l nominalizez, dar cred c„ v„ da˛i seama c„ este un coleg de-al nostru, Ónregistreaz„ succes dup„ succes.

îCu exper˛i, cu trucaje, omul cre∫te Ón sondaje

Am„ge∫te ∫i pl„te∫te ∫i Óntruna zestrea-i cre∫te

Totul a Ónceput s„ put„ (scuza˛i!), c„ e lacom de valut„

™i se stric„ must„ria, c„ mocne∫te Rom‚nia.“

Minune mare Ón seara de Œnviere, la Biserica îSf‚ntul Ioan“ din Vaslui, loca∫ Ón care sluje∫te protopopul Vasile P‚rc„labul. Œn timp ce acesta citea din Scriptur„ despre realiz„rile Guvernului, mai ales Ón jude˛ul Vaslui, ∫i despre rezultatele de excep˛ie Ónregistrate de c„tre prefectul Ion f bulc„ ∫i pre∫edintele Consiliului jude˛ean (Ói cunoa∫te domnul Solcanu), oameni foarte simpatici, de altfel, Ion Manole, pe care, nu-i a∫a?, oamenii o s„-i mai voteze Ónc„ o dat„ ∫i Ónc„ o dat„, enoria∫ii au rupt-o la fug„, z„rindu-i popii coada ce ie∫ise neagr„ ∫i stufoas„ de sub sutan„. Œn astfel de Ómprejur„ri rom‚nii Ó∫i fac cruce cu dreapta ∫i spun: îPtiu, drace!“

Zilele trecute, Ón via˛a lui Orlando Enache din Negre∫ti, ˛igan din tat„-n fiu, s-au Ónt‚mplat mai multe evenimente de excep˛ie: a b„ut ajutorul social oferit cu generozitate de Legea nr. 416/2001, a b„ut Ón aceea∫i zi ∫i aloca˛ia celor 11 copii ∫i, chiaun...

Domnule P„curariu, vorbea un senator al Rom‚niei!

M„ scuza˛i c„ eu vorbesc Ón timp ce dumneavoastr„ m„ Óntrerupe˛i...

...∫i, chiaun, cu banii r„ma∫i, a cump„rat o franzel„ ∫i 5 kg de cartofi, g‚ndindu-se c„ a∫a-i st„ bine unui b„rbat gospodar, s„ nu mearg„ cu m‚na goal„ acas„ la copii ∫i la nevast„. Am s„ mai selectez. Numai c„ acas„ avea s„ i se Ónt‚mple n„pasta: copiii erau pleca˛i la furat prin vecini ∫i prin pia˛„, conform unui grafic bine stabilit Ón familie, iar Maruia a fost surprins„ (ea fiind so˛ia), Ón timp ce se h‚rjonea sub ogheal cu t‚n„rul Eusebiu Internet din Constan˛a. P‚n„ aici nimic nou. Ce, numai lui Orlando Enache i se pot Ónt‚mpla astfel de pocinoage? Se Ónt‚mpl„ la case ∫i mai mari.

Acum, domnul pre∫edinte de ∫edin˛„ z‚mbe∫te c„ se duce Ón fiecare sear„ acas„, dar noi, cei pleca˛i cu s„pt„m‚nile de acas„, trebuie s„ ne punem probleme. Eu v„ spun sincer, domnule pre∫edinte, mie dec‚t s„-mi iubeasc„ altul nevasta, mai degrab„ s„-mi fure butelia.

N-am s„ relatez ce-a f„cut t‚n„rul Enache din Negre∫ti, cert este c„ a pl„tit amenda, a luat ∫i c‚teva luni de pu∫c„rie ∫i a venit Ón audien˛„ la senator.

Œn Óncheiere, vreau s„-i cer premierului, c„ despre el era vorba Ón esen˛„, îÓnt‚iului v‚n„tor ∫i pescar al ˛„rii“, s„ organizeze Congresul Mondial al V‚n„torilor, ce

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/5.V.2004 tocmai se apropie, Ón jungla din jude˛ul Vaslui. V‚nat nu prea mai este pe acolo, c„ au picat ∫i FEPA B‚rlad, ∫i îAbrazivele“, ∫i îMoldosin-ul“, ∫i MOVAS, Óns„ avem ni∫te gonaci de excep˛ie, care, f„r„ selec˛ie, merit„ lua˛i la ochi.

V„ mul˛umesc ∫i v„ doresc la to˛i s„n„tate. _(Aplauze._ )

Din partea Grupului social-democrat, dau cuv‚ntul doamnei senator Antoaneta Dobrescu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Ne-am descre˛it pu˛in frun˛ile ∫i am apreciat, poate, talentul colegului nostru. Nu ∫tiu dac„ ˛inuta era chiar cea mai potrivit„ de la aceast„ tribun„.

Mi-am propus ast„zi s„ fac o mic„ prezentare a dou„ evenimente, ∫i am restructurat mult materialul, a dou„ evenimente care au avut loc Ón luna aprilie.

Suntem, Óns„, doar cu c‚teva zile Ónainte de momentul 1 mai 2004, c‚nd 10 ˛„ri vor adera efectiv la Uniunea European„, ∫i folosesc acest prilej cu un dublu scop: acela, firesc, de a saluta acest eveniment, ce reprezint„ un pas decisiv al reunific„rii europene, al consolid„rii unei Europe libere ∫i pa∫nice, prin cea de-a cincea extindere, dar ∫i pentru a v„ reaminti c„ ∫i noi, rom‚nii, ne reg„sim pe drumul integr„rii Ón Uniunea European„ ∫i c„ demersul pe care Ól facem cu fermitate pentru momentul 1 ianuarie 2007, atunci c‚nd Rom‚nia ∫i Bulgaria vor adera la Uniunea European„, respect‚nd calendarul bine definit pentru cele dou„ ˛„ri danubiene sud-est europene, se apropie.

Œncheiem, la sf‚r∫itul acestei s„pt„m‚ni, luna aprilie a anului Ón curs, o lun„ Ón care, personal, ca membru al Comisiei parlamentare pentru integrare european„, am participat la dou„ evenimente semnificative pentru diploma˛ia parlamentar„. Primul, este vorba de Comitetul Parlamentar Mixt Uniunea European„-Rom‚nia, iar cel de-al doilea, Seminarul interna˛ional îEuropa celor 25 ∫i perspectiva celor 27“. Primul eveniment a avut loc la Bruxelles, Ón perioada 6—7 aprilie 2004, sub copre∫edin˛ia domnului Domenico Mennitti, din partea Parlamentului European, ∫i a domnului Viorel Hrebenciuc, din partea Parlamentului Rom‚niei.

O delega˛ie puternic„ a Comisiei pentru integrare european„, alc„tuit„ din deputa˛i ∫i senatori, reprezent‚nd spectrul politic parlamentar al puterii, dar ∫i al opozi˛iei, a sus˛inut cu onestitate cauza Rom‚niei la Parlamentul European. S-au abordat subiecte de mare importan˛„: stadiul negocierilor de aderare a Rom‚niei la U.E.; perspectivele financiare ale Uniunii Europene pentru 2007-2013 ∫i impactul lor asupra Rom‚niei; stadiul elabor„rii noului pachet legislativ asupra protec˛iei copilului: ajutorul de stat, armonizarea politicilor relevante

Mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul senator Aron Bela∫cu, Grupul Rom‚nia Mare.

## **Domnul Aron Bela∫cu:**

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Constat„m cu profund„ indignare ∫i nu f„r„ m‚hnire c„ actuala putere din Rom‚nia Ó∫i neag„ orice vin„ cu privire la gestionarea catastrofal„ a treburilor ˛„rii, sfid‚nd criticile opozi˛iei, trat‚nd cu du∫m„nie ∫i arogan˛a-i obi∫nuit„ orice ini˛iativ„ constructiv„, de corec˛ie, venit„ din partea acesteia, fie c„ este vorba de ini˛iativele legislative, unde punctul de vedere al Guvernului este constant, citez: îGuvernul nu sus˛ine adoptarea propunerii legislative“, continu‚nd cu amendamentele la proiectele de lege, respinse sistematic, ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, mo˛iunile de cenzur„ ∫i cele simple, respinse Ón totalitate cu aceea∫i arogan˛„, utiliz‚nd ma∫ina de vot pesedistudemerist„.

Acelea∫i scenarii ∫i strategii, Ón stilul specific, au fost utilizate de c„tre actuala putere ∫i la revizuirea Constitu˛iei, dep„∫indu-se orice limit„ a compromisului politic vizavi de Organiza˛ia U.D.M.R., asociat de n„dejde al P.S.D., cu efecte devastatoare pentru ˛ar„, pentru viitorul nostru popor, efecte care se resimt cu pregnan˛„ din chiar ziua referendumului.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Printre numeroasele amendamente la revizuirea Constitu˛iei depuse de c„tre Partidul Rom‚nia Mare, a fost unul deosebit, fundamental, menit de a defini ˛ara, istoria poporului rom‚n, unitatea ∫i integritatea sa na˛ional„. Amendamentul Ón cauz„ prevedea reintroducerea stemei Rom‚niei pe drapelul na˛ional. Amendamentul Ómi apar˛ine ∫i am insistat foarte mult, a∫ putea spune chiar cu Ónc„p„˛‚nare, Ón sus˛inerea acestuia. BineÓn˛eles c„ a fost respins de c„tre actuala putere. Afirmam atunci c„ modificarea Constitu˛iei f„r„ a se vota acest amendament ar fi o gre∫eal„ istoric„,

drapelul fiind simbolul sacru al unei na˛iuni, ∫i solicitam ca, Ón numele dreptului la istorie, Ón spiritul unit„˛ii rom‚nilor ∫i din respect pentru simbolurile na˛ionale, stema istoric„ a Rom‚niei s„ fie inserat„ pe drapel. Era Ón viziunea noastr„, a Partidului Rom‚nia Mare, un gest firesc, care ar fi f„cut cunoscut lumii c„ noi, rom‚nii, am intrat Ón normalitate, ∫i un gest al nostru, al tuturor, c„ suntem pe un drum bun, al angajamentului fa˛„ de ˛ar„ ∫i fa˛„ de rostul nostru Ón aceast„ lume.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Ultima luare de cuv‚nt, domnul senator Adrian P„unescu, Grupul social-democrat.

## **Domnul Adrian P„unescu:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Nu am luat niciodat„ cuv‚ntul ultimul Ón ace∫ti ani, a∫a c„ am, acum, o situa˛ie privilegiat„.

Am putut s„-l ascult ∫i pe colegul R„zvan Theodorescu, Ón inteligenta sa expunere, care Óns„ nu avea nici o leg„tur„ cu adev„rul.

E frumos s„ fim de∫tep˛i, s„ fim str„lucitori, dar a∫a, din aproape Ón aproape, vom ajunge la situa˛ia de a spune c„ respectivii generali vor deveni nu numai ceea ce erau Ón realitatea istoric„, ni∫te asasini ai rom‚nilor, vor deveni îp„rin˛i ai poporului rom‚n“. Cei 13 generali vor fi Ón cur‚nd promova˛i la rangul de îp„rin˛i ai poporului rom‚n din Ardeal“. Nu pot s„ nu m„ delimitez de acest joc ∫i s„ spun c„ istoria trebuie cercetat„ atent chiar ∫i dup„ astfel de gesturi, care politice∫te se pot explica, istorice∫te, nu.

Pe de alt„ parte, m-a emo˛ionat felul am„nun˛it Ón care un talentat coleg, domnul Bichine˛, a povestit ce s-a Ónt‚mplat Óntr-o zon„ a corpului Ón care de obicei oamenii nu prea p„trund, acolo, la nivelul scrotului...

...∫i mi-am dat seama ce pozi˛ie privilegiat„ ∫i-a ales, cum s-a a∫ezat dumnealui acolo ∫i a observat ∫i a notat totul bine, totul atent, a observat de la mic„ distan˛„ traiectoria glon˛ului, situa˛ia scrotului, bucuria membrului, ca s„ zic a∫a...

...m„rimea ∫i densitatea alicelor. A∫ spune c„ este important s„-˛i g„se∫ti loc Ón via˛„ atunci c‚nd e∫ti sau nu a∫teptat Ón locul respectiv, doar c„, sigur, este neconvenabil s„ te situezi Ón echipamentul de v‚n„toare, fie ∫i al unui ministru. S-ar putea s„ fie ∫i inconveniente.

™i pentru c„ d‚nsul a citat aici ∫i ni∫te versuri populare, probabil se c‚nt„ prin zona cu bradoc, am s„-i citesc ∫i eu ni∫te versuri populare din sud.

îNu ai fost Ón crengi ∫i-n tufe,

Ci probabil c„, vecine,

Te-ai ascuns atent Ón rufe

Ca s„ vezi sceneta bine.

Martor ocular la toate, Inclusiv la locul unde Glon˛ul cel pervers p„trunde

Pe c‚nd scrotul ochii-∫i scroate.“

Sigur, acestea au fost doar dou„ devieri de la subiect...

## **Domnul Corneliu Bichine˛**

**:**

Sunt mai sl„bu˛!

## **Domnul Adrian P„unescu:**

Asta ai putea-o dumneata spune Ón situa˛ia Ón care ai fi un judec„tor literar recunoscut ca atare. Asta cu îscrotul ochii-∫i scroate“ Ó˛i poate r„m‚ne pe veci.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/5.V.2004 ## **Domnul Corneliu Bichine˛**

**:**

Nu v„ sup„ra˛i!

## **Domnul Adrian P„unescu:**

Nu m„ sup„r, nu m„ sup„r! Versule˛ele dumitale erau de-a dreptul tembele.

Dac„ alea sunt versuri, atunci permite-mi s„ m„ recomand: PAPA. Da! Ón fine!

Uneori, Óns„, a∫a cum spuneam la o alt„ situa˛ie de via˛„, probabil c„ nu trebuie polemizat cu neantul. Eu am crezut c„ punerea Ón paranteze umoristice a situa˛iei Ól va scuti pe autor de situa˛ia penibil„ Ón care s-a situat. Œi urez drum bun Ón continuare Ón chilo˛ii cui vrea d‚nsul.

Evenimentele grave la care m„ voi referi au avut loc la Miercurea-Ciuc. Ele sunt prezente Óntr-o form„, dup„ p„rerea mea, distorsionat„ Ón multe ziare din Bucure∫ti ∫i a∫ vrea s„ atrag aten˛ia asupra unui fapt care mi se pare profund Óngrijor„tor, situa˛ia conflictual„ de la Miercurea-Ciuc, unde ni∫te ziari∫ti rom‚ni de la publica˛ia îJurnalul de Transilvania“ sunt din ce Ón ce mai amenin˛a˛i, sunt sub teroarea unor majoritari locali lipsi˛i de toleran˛„. Senatorul Eckstein a vorbit s„pt„m‚na trecut„ despre un om de afaceri numit Csibi István, pe care eu nu-l amestec Ón aceast„ discu˛ie, nu ∫tiu ∫i nu r„spund de ce face el, dar cred c„ e dreptul ziari∫tilor de la îJurnalul de Transilvania“ s„ li se aud„ cuv‚ntul ∫i de aceea voi citi aici c‚teva lucruri ale lor, r‚nduri grave, r‚nduri pline de obid„, r‚nduri pe care trebuie s„ le auzim ∫i pe care cred c„ autorit„˛ile acestei ˛„ri s-ar cuveni s„ le cerceteze.

Iat„ ce spun ace∫ti ziari∫ti rom‚ni de la MiercureaCiuc: îOfensiva Ómpotriva «Jurnalului de Transilvania» a Ónceput Ón luna octombrie 2003. Atunci, Ón ∫edin˛a Consiliului local, consilierul local U.D.M.R. Szondy Zoltan, acum sc„una∫, adic„ ziarist independent, a atacat administra˛ia rom‚neasc„ din Harghita. Sus˛inut de al˛i consilieri ∫ovini, printre care doctori˛a Szabo Soos Clara, el a citit ∫i a supus la vot un text numit «Sesizare». Œn acel text se spunea, voalat ce-i drept, c„ «Poli˛ia ∫i Prefectura Harghita nu sunt capabile s„-∫i exercite atribu˛iile». Szondy apela atunci la Ministerul de Interne ∫i la pre∫edintele Rom‚niei pentru ca ace∫tia s„ intervin„ ca la Miercurea-Ciuc s„ nu mai fie teroare. Szondy nu enumera fapte ∫i autori, el ataca institu˛iile Ón care ponderea angaja˛ilor rom‚ni este mult mai mare. Sesizarea a fost votat„ Ón afara ordinii de zi ∫i nici unul dintre reprezentan˛ii institu˛iilor statului, care erau ataca˛i Ón text, nu a fost invitat s„ participe la ∫edin˛a Consiliului local, de∫i, conform legii, ei puteau fi chema˛i la Óntrunirea consiliului. Nici p‚n„ atunci Poli˛ia ∫i Prefectura Harghita nu au fost sesizate Ón vreun fel despre o a∫azis„ teroare.

Domnule Kere∫t! Domnule pre∫edinte, aici sunt chestiuni de via˛„ ∫i de moarte. Eu Ón˛eleg c„ exist„ ∫i aceast„ cale de a mi∫toc„ri via˛a ∫i moartea unor oameni, dar, v„ rog s„-l ruga˛i pe domnul Verestóy s„ tac„. Era s„-i spun porecla.

## **Domnul Verestóy Attila**

_**:**_

Domnule pre∫edinte, abia a∫teptam...

V„ rog eu foarte mult. Poate mai aprob„m ∫i o lege ast„zi.

Nu sunt la îveremul“ dumneavoastr„, domnule Kere∫t!

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ ascult„m, domnule pre∫edinte.

## **Domnul Verestóy Attila**

**:**

Nici nu vreau.

V„ rog s„ respecta˛i dreptul la cuv‚nt, al meu, ∫i dreptul la ap„rare, la legitim„ ap„rare, al acestor oameni teroriza˛i.

V„ ascult„m, domnule senator.

## **Domnul Adrian P„unescu:**

Ziaristul de la Ciuc continu„: îNu am scris niciodat„ Ómpotriva etnicilor maghiari, dovad„ fiind colec˛ia publica˛iei. Dimpotriv„, i-am ajutat pe fiecare atunci c‚nd am putut. Am scris doar de radicalii maghiari, care vor s„-i elimine — unii, chiar fizic — pe rom‚nii din secuime.

Dup„ o jum„tate de an de campanie Ómpotriva noastr„, declan∫at„ Ón mass-media maghiar„ ∫i Ón îAdev„rul“, pentru c„ am fost singurii care am scris despre acapararea politico-economic„ a secuimii — fapt pe care nu numai acest ziarist Ól semnaleaz„ —, pl„nuit„ ∫i, Ón mare parte, realizat„ de FIDESZ — (iar eu, Adrian P„unescu, sunt surprins c„ ni∫te oameni care p„reau a avea p„reri diferite de FIDESZ ∫i p„reau mai apropia˛i de Partidul Socialist Ungar fac atmosfera imposibil„ aici, ca s„ nu putem ajunge la o Ón˛elegere clar„ a textului) —, suntem amenin˛a˛i din ce Ón ce mai des. Un anume

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/5.V.2004 Hedgy, apropiat al lui Kurko ∫i Szondy, ne-a mai dat dou„ luni de via˛„ Ón Miercurea-Ciuc.“

Domnilor senatori, tot ce scrie acest om, pentru noi e cuv‚nt, pentru el, e via˛„, e realitate.

îMai sunt dou„ s„pt„m‚ni p‚n„ la expirarea termenului. Kurko, pionul Ómpins de FIDESZ, ne-a amenin˛at Ón ziarul îAdev„rul“ ∫i ne a∫tept„m s„ treac„ la represalii, mai ales dup„ ce am refuzat oferta de a ne alia cu el. Oamenii c„m„tarului Salamon, despre care am scris ∫i care este arestat, sunt liberi ∫i ei. De∫i am sesizat poli˛ia Ón leg„tur„ cu presiunile ∫i amenin˛„rile la care suntem supu∫i, Ónc„ din luna decembrie 2003, nimeni nu ne ia Ón seam„. Din punct de vedere etnic, ne a∫tept„m oric‚nd la manifest„ri ultraradicale, mai ales c„ este an electoral. Pentru a exemplifica Ón mod c‚t mai sugestiv cum suntem privi˛i Ón Harghita, chiar de c„tre Poli˛ia Rom‚n„, trebuie s„ d„m un exemplu: carul de reportaj al unei televiziuni s-a deplasat, pentru a realiza o emisiune, Ón fa˛a unei firme din Miercurea-Ciuc, condus„ de omul de afaceri Csibi István. Ma∫ina respectivei televiziuni a fost escortat„ de dou„ dube pline cu agen˛i DIAS. Unul dintre ace∫tia ne filma Ón fa˛a intr„rii Ón firm„. Am Óntrebat care este motivul pentru care ne filmeaz„. Ni s-a r„spuns: îPentru colec˛ia personal„“. Nu ni s-a spus a cui colec˛ie. Poate a lui Izsak sau a lui Kurko. Œn fond, dac„ Ón Rom‚nia se fac re˛ineri ∫i arest„ri abuzive, cum a fost cea Ón cazul lui Csibi István, ne a∫tept„m, oric‚nd, la orice.“

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc foarte mult. Stima˛i colegi, trecem la partea a doua...

## **Domnul Verestóy Attila**

**:**

Mai avem c‚teva minute...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/5.V.2004

Stimate coleg,

Nu v-a atacat nimeni, ∫ti˛i foarte bine procedura, ∫ti˛i cum se fac Ónscrierile...

Dac„ dori˛i neap„rat, ave˛i dou„ minute. Pofti˛i!

## **Domnul Verestóy Attila:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte, mai ales c„, dup„ at‚ta patim„, e bine s„ urmeze ∫i un pic de calm, pentru c„ m„rturisesc c„ nu sunt sup„rat deloc pe colegul care a vorbit Ónainte. Chiar am urm„rit cu mare interes. P„cat c„ m-a perturbat un coleg, cer‚nd un num„r de telefon.

A∫ vrea s„ fiu mai precaut un pic Ón a exprima aceast„ Óndoial„, destul de prezent„, privind posibilitatea ca autoritatea statal„ s„ poat„ s„-∫i exercite treaba p‚n„ la cap„t Ón jude˛ul Harghita ∫i oriunde Ón aceast„ ˛ar„.

Autorit„˛ile rom‚ne∫ti, Procuratur„, Poli˛ie etc., Ón pofida unor lucruri prezentate de c‚˛iva care nu doresc acest lucru — drept un domn ziarist, m„rturisesc, nu-l cunosc, nici nu am curiozitatea s„-l cunosc — Cinpoieru sau cum Ól cheam„ — autorit„˛ile acestea Ó∫i fac datoria ∫i, dup„ o urm„rire de c‚teva luni de zile, ajung s„ fac„, Óntr-adev„r, ceea ce e datoria lor s„ fac„ ∫i aresteaz„ pe infractor. Culmea, domnule, acest infractor arestat este un ungur! ™i nu am dec‚t s„ admir cum a g„sit acest ungur infractor, un posibil infractor... Eu, totu∫i, spun, prezum˛ia nevinov„˛iei, p‚n„ la sentin˛a definitiv„, func˛ioneaz„. Dar cum de a g„sit un avocat a∫a de bun, ca domnul P„unescu, m„ mir ∫i acum! Œl admir pe acest ziarist, care a avut aceast„ abilitate, de a face ca un domn senator s„-i prezinte jalba _mot à mot_ , de la A la Z. Nu am dec‚t s„ iau act de ceea ce domnul Cinpoieru, nefiind senator ∫i neav‚nd posibilitatea s„ prezinte, a avut posibilitatea, totu∫i, s„-l roage, s„-l conving„ pe domnul senator antevorbitor s„-i fie purt„tor de cuv‚nt.

A∫a c„ eu n-am de ce s„ discut cu domnul P„unescu, care are toat„ stima din partea mea. Am ce discuta cu domnul Cinpoieru, dar d‚nsul nefiind senator, nu avem nici o tangen˛„, de nici o replic„.

Deci at‚t. P„cat c„ m-a˛i invocat la microfon, domnule coleg. Œn rest, crede˛i-m„, Procuratura, Poli˛ia ∫i, p‚n„ la urm„, chiar ∫i Justi˛ia Ó∫i vor face datoria Ón aceast„ ˛ar„, chiar ∫i Ón Harghita. ™i noi dorim acest lucru ∫i sprijinim acest lucru, chiar dac„ unora nu le place.

Mul˛umesc.

## Stima˛i colegi,

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 5/2004 privind autorizarea unor Ómprumuturi.

Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

Proiectul de lege privind C.E.C.-ul s-a scos de pe ordinea de zi. Va fi trecut pe ordinea de zi de joi, probabil.

Rog Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Comisia economic„... Nu veni˛i am‚ndoi, c„ nu ave˛i ce spune. Doamna Manolescu, ∫tim subiectul... Deci, ordonan˛a nu mai are obiect, Óntruc‚t a fost abrogat„ printr-o alt„ ordonan˛„.

## **Doamna Maria Manolescu —** _secretar de stat Ón_

_Ministerul Finan˛elor Publice_ _**:**_

Da.

Comisia, v„ rog!

## Domnule pre∫edinte,

Am Óntocmit raport de respingere, av‚nd Ón vedere c„ ordonan˛a a fost abrogat„ prin alt„ ordonan˛„ de urgen˛„. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ rog, sunt lu„ri de cuv‚nt? Nu sunt.

V„ mul˛umesc.

Trecem la propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 345 din 1 iunie 2002 privind taxa pe valoarea ad„ugat„.

Ini˛iatorul este? Nu este? Œnseamn„ c„ nu este interesat.

Rog raportul comisiei.

Domnule pre∫edinte,

Comisia noastr„ a avizat negativ propunerea legislativ„, deoarece, Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2004, Legea nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea ad„ugat„ este aprobat„. Ca urmare, nu poate s„ opereze modificarea Ón leg„tur„ cu un act normativ aprobat.

V„ mul˛umesc.

Doamna secretar de stat Manolescu.

Guvernul nu sus˛ine adoptarea ini˛iativei legislative.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## V„ mul˛umesc.

Dezbateri generale, lu„ri de cuv‚nt, dac„ sunt?

Trecem la propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea art. 90 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

V„ rog, ini˛iatorul, pofti˛i!

Domnule deputat Gheorghe Dinu, v„ rog s„ v„ sus˛ine˛i ini˛iativa.

## **Domnul Gheorghe Dinu —** _deputat_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Domnilor senatori,

A∫ avea rug„mintea ca propunerea mea legislativ„ s„ fie retrimis„ la Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, pentru c„ eu nu am fost invitat atunci c‚nd au discutat-o Ón comisie, nu am luat cuno∫tin˛„ despre punctul de vedere al Consiliului Legislativ, Ón care mi se transmite faptul c„ prevederile pe care le-am notat eu aici sau doresc s„ le fac la art. 90 din Legea nr. 571/2003 ar fi prev„zute Ón Codul de procedur„ fiscal„, de∫i nu era obiectul Codului de procedur„ fiscal„ c„, atunci, Ón am„nunt discut‚nd, la Codul fiscal se prevede ca cel care are de restituit bani s„ vin„ repede ∫i s„-i predea c„tre institu˛iile statului, dar invers nu este prev„zut.

Mi se spune c„ aceast„ prevedere ar fi totu∫i notat„ Ón Codul de procedur„ fiscal„.

De aceea, respectuos, am rug„mintea s„ o retrimite˛i la comisie ∫i s„ fiu ∫i eu invitat acolo pentru c„ nu am fost invitat. Am fost invitat doar ast„zi la ora 4,20, ca la ora 4,30 s„ fiu prezent aici.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

## Cred c„ solicitarea este Óndrept„˛it„.

Ini˛iatorul trebuie s„ fie audiat la comisie s„-∫i sus˛in„ ini˛iativa.

Sigur c„, dup„ ce Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci va epuiza priorit„˛ile legislative pe care le are, se poate face acest lucru.

Deci, v„ propun s„ sus˛ine˛i propunerea de retrimitere la comisie. V„ rog s„ vota˛i!

S-a aprobat cu 80 de voturi pentru, 2 voturi Ómpotriv„

- ∫i 3 ab˛ineri.

- V„ mul˛umesc.

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 13/2004 privind aprobarea actului adi˛ional la contractul de v‚nzarecump„rare de ac˛iuni nr. 1.479/1997 ∫i pentru solu˛ionarea amiabil„ a litigiului arbitral ini˛iat de POL AM PACK — S.A., Polonia, Ón fa˛a Cur˛ii Permanente de Arbitraj de la Haga.

Domnule secretar de stat, foarte pe scurt, v„ rog s„ sus˛ine˛i.

**Domnul Victor Dumitriu —** _vicepre∫edinte la Autoritatea pentru Privatizare ∫i Administrarea Participa˛iilor Statului_ **:**

Prin prezenta ordonan˛„, Guvernul v„ propune s„ aprob„m mandatul pe care l-a oferit Autorit„˛ii pentru Privatizare Ón solu˛ionarea unui litigiu ce treneaz„ de aproximativ 3 ani de zile referitor la S.C. AM Tecuci cu firma polonez„ POL AM PACK.

Este vorba de faptul c„ firma polonez„ POL AM PACK ne-a introdus, la Curtea de Arbitraj de la Haga, o ac˛iune prin care ni se imput„ faptul c„ am Ónc„lcat contractul de garantare ∫i reciprocitate a investi˛iilor din ambele ˛„ri ∫i ne solicit„ nici mai mult, nici mai pu˛in dec‚t 10 milioane dolari.

Prin prezenta ordonan˛„, v„ supunem aprob„rii mandatul pe care Guvernul l-a dat Autorit„˛ii pentru Privatizare pentru a stinge acest litigiu, amiabil.

Vreau s„ v„ informez c„, Óntr-o situa˛ie similar„, Ón Cehia, Guvernul ceh a pl„tit, neajung‚nd la Curtea de Arbitraj, aproximativ 353 milioane dolari, tot pe un asemenea litigiu.

Cam asta ar fi, restul este Ón textul ordonan˛ei.

## V„ mul˛umesc.

Domnul pre∫edinte ™tefan Viorel, raportul Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

## Domnule pre∫edinte,

Cu precizarea c„ am primit aviz favorabil de la Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, comisia noastr„ a adoptat raport favorabil ∫i supune, spre dezbatere ∫i adoptare, plenului Senatului proiectul de lege Ón forma prezentat„, f„r„ amendamente.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Dezbateri generale? Dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt? Domnul senator Iorgovan.

## Domnule pre∫edinte,

## Onorat Senat,

Suntem Óntr-un caz tipic, Óndr„znesc s„ spun, Ón care se pune problema ∫i a celor care au dat acele solu˛ii... judiciar, Ón baza c„ror solu˛ii, ac˛ionarul majoritar, de s-a Ónt‚mplat aceast„ îminune“ Ón ˛ara rom‚neasc„, a fost exclus, i-a fost suspendat dreptul de vot pentru c„, tot acest litigiu... am ajuns la Haga, datorit„ faptului c„, Ón ˛ara rom‚neasc„, a∫a au apreciat acele instan˛e, un ac˛ionar majoritar, dup„ ce a venit, de bun„ - credin˛„, accept‚nd regulile jocului din ˛ara rom‚neasc„, a ajuns

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/5.V.2004 Ón situa˛ia s„ fie cu banii, p‚n„ la urm„, Ón bugetul acestei societ„˛i, dar nu ∫i cu dreptul de vot la aceast„ ac˛iune.

S-a promovat un recurs Ón anulare, de unde, p‚n„ la urm„, domnule pre∫edinte, ideea acestei c„i extraordinare de atac. Nu cumva ne gr„bim s„ excludem Ón toate ipotezele aceast„ cale extraordinar„ de atac?... ∫i s-a f„cut dreptate, Ón sensul c„ acele solu˛ii care au determinat asemenea efecte comerciale-financiare au devenit istorie, e adev„rat, numai c„, Ón spate, acolo, este fie ∫i numai o grav„ neglijen˛„.

Un text de Constitu˛ie Ón vigoare spune c„ statul r„spunde pentru erorile judiciare, dar r„spunderea statului, care se stabile∫te potrivit legii, nu Ónl„tur„ r„spunderea magistra˛ilor care ∫i-au exercitat func˛ia cu rea-credin˛„ sau grav„ neglijen˛„.

Mi-e greu s„ m„ pronun˛ Ón leg„tur„ cu reaua - credin˛„, dar grava neglijen˛„ se vede din avion.

Este motivul pentru care, domnule pre∫edinte, cer — ∫i cred c„ „sta este ∫i sensul avizului Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri — reprezentantului Administra˛iei Centrale a Statului, care reprezint„ de fapt Guvernul, s„ introduc„ ac˛iune pentru aceste sume Ómpotriva celor care au dat dovad„ de o asemenea neglijen˛„, cred c„ ar fi primul proces — ∫i un proces de bun augur — tocmai pentru a se introduce seriozitate ∫i rigoare pentru c„ independen˛a judec„torilor nu Ónseamn„ iresponsabilitate.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul˛umesc foarte mult.

Mai sunt lu„ri de cuv‚nt? Œn˛eleg c„ nu sunt.

Stima˛i colegi,

Avem raport favorabil, f„r„ amendamente.

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 18/2004 pentru finalizarea v‚nz„rii unor pachete de ac˛iuni ale B„ncii Comerciale Rom‚ne — S.A. c„tre Banca European„ pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare ∫i Corpora˛ia Financiar„ Interna˛ional„, precum ∫i c„tre Asocia˛ia Salaria˛ilor B„ncii Comerciale Rom‚ne S.A.

V„ ascult„m, domnule secretar de stat!

V„ rog, o sintez„.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn esen˛„, ordonan˛a de fa˛„ se refer„ la v‚nzarea unor pachete de ac˛iuni c„tre doi investitori strategici,

BERD ∫i IFC, ∫i a unui pachet de 8% c„tre Asocia˛ia salaria˛ilor.

f n s„ v„ informez c„, de comun acord cu Fondul Monetar Interna˛ional, am stabilit ca p‚n„ la sf‚r∫itul lunii martie s„ finaliz„m aceast„ privatizare, s„pt„m‚na aceasta Óncheiem a treia etap„ din aceast„ negociere destul de dificil„, tindem s„ o finaliz„m p‚n„ la sf‚r∫itul acestei s„pt„m‚ni, respectiv ceea ce a mai r„mas, cei 8%, v‚nzarea unui pachet de 8% c„tre salaria˛ii b„ncii.

Œn esen˛„, reprezint„ o ac˛iune de privatizare destul de important„, am reu∫it, Ón acest moment, repet, am v‚ndut c„tre BERD ∫i IFC 25+2 ac˛iuni.

Doresc s„ v„ informez c„ ac˛ionariatul B„ncii Comerciale Rom‚ne este majoritar privat ∫i ne-am Óndeplinit una dintre condi˛iile pe care le-am stabilit de comun acord cu Fondul Monetar Interna˛ional. Chiar dac„ am v‚ndut ac˛iunile, dividendele tot statul le va Óncasa. Pentru salaria˛i am f„cut un pre˛ special de 10.350 lei pe ac˛iune, pentru a Óncuraja ∫i a stimula activitatea acestora ∫i pe viitor.

Am ˛inut Adunarea General„ a Ac˛ionarilor vinerea trecut„, cred c„ a˛i aflat din pres„, unde am numit un comitet de evaluare, un comitet executiv de direc˛ie, deci, aproximativ toate m„surile organizatorice, pe care ar fi trebuit s„ le ia Guvernul, Ón leg„tur„ cu promisiunile pe care le-am f„cut, le finaliz„m s„pt„m‚na aceasta.

Œn esen˛„, cam asta ar con˛ine ordonan˛a de fa˛„. Ca atare, o supunem aprob„rii dumneavoastr„.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.

Domnul pre∫edinte ™tefan Viorel, v„ rog s„ prezenta˛i raportul Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

Domnule pre∫edinte,

Argumentele pe care le-au sus˛inut reprezentan˛ii A.P.A.P.S.-ului ∫i ai Ministerului de Finan˛e Ón fa˛a plenului comisiei ne-au determinat s„ adopt„m raport favorabil, cu unanimitate de voturi, cu dou„ amendamente, pentru o mai bun„ redactare a textului, amendamente care nu schimb„ fondul problemei, fapt pentru care supunem spre dezbatere ∫i adoptare plenului proiectul de lege de aprobare a ordonan˛ei, cu cele dou„ amendamente prezentate Ón anexa la raport.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul˛umesc foarte mult.

Dezbateri generale, lu„ri de cuv‚nt? Nu sunt.

Cu cele dou„ amendamente, ministerul ∫i respectiv Guvernul au fost de acord.

Deci,

Acum

V„ mul˛umesc foarte mult.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 20/2004 pentru completarea Anexei nr. 1 la Ordonan˛a Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea pl„˛ii cotiza˛iilor la organiza˛iile interna˛ionale interguvernamentale la care Rom‚nia este parte ∫i pentru aprobarea pl„˛ii cotiza˛iei Rom‚niei ca membru fondator la Re˛eaua Interna˛ional„ pentru Œntreprinderi Mici ∫i Mijlocii.

Domnule secretar de stat, v„ rog, v„ ascult„m!

**Domnul Gabriel N„stase —** _vicepre∫edinte la Agen˛ia Na˛ional„ pentru Œntreprinderi Mici ∫i Mijlocii ∫i Coopera˛ie_ **:**

Propunem adoptarea prezentului proiect de lege.

Œn acest sens, o scurt„ prezentare Ón sus˛inerea afirma˛iei se refer„ la urm„toarele:

Prezentul act normativ a fost ini˛iat pentru completarea punctului 2 din Anexa nr. 1 la Ordonan˛a Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea pl„˛ii cotiza˛iilor la organiza˛iile interna˛ionale interguvernamentale la care Rom‚nia este parte, pe o nou„ pozi˛ie intitulat„ Re˛eaua Interna˛ional„ pentru Œntreprinderi Mici ∫i Mijlocii, Óntruc‚t, o dat„ cu semnarea, Ón data de 18 februarie 2004, a statutului acestei re˛ele, Rom‚nia, prin Agen˛ia Na˛ional„ pentru Œntreprinderi Mici ∫i Mijlocii ∫i Coopera˛ie, a devenit membru cu drepturi depline Ón cadrul acestei asocia˛ii.

Totodat„, prezentul act normativ reglementeaz„ cadrul legal pentru plata cotiza˛iei anuale a Rom‚niei, ca membru fondator cu drepturi depline, av‚nd Ón vedere c„, potrivit art. 13 din statut, plata cotiza˛iei se face Ón avans, p‚n„ la data de 30 martie a fiec„rui an, iar potrivit art. 14, plata cu Ónt‚rziere sau neplata cotiza˛iei anuale poate atrage dup„ sine pierderea calit„˛ii de membru.

Œn acest sens, s-a prev„zut c„ plata cotiza˛iei Rom‚niei se suport„ integral din bugetul de stat prin bugetul ANIMMC pentru anul 2004, plata cotiza˛iei asigur‚ndu-se prin redistribuirea creditelor bugetare Ón cadrul bugetului aprobat de ANIMMC.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, v„ rog s„ prezenta˛i raportul, domnule pre∫edinte.

Domnule pre∫edinte,

Comisia noastr„ a Óntocmit raport favorabil ∫i supune spre dezbaterea plenului proiectul de lege Ón forma prezentat„, f„r„ amendamente, cu precizarea c„ legea are caracter ordinar.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## V„ mul˛umesc.

Lu„ri de cuv‚nt dac„ sunt? Nu sunt.

V„ mul˛umesc.

Trecem la proiectul de Lege privind rambursarea ratelor de capital pentru cot„-parte din creditul acordat de Guvernul S.U.A. Ón baza programului CCC — Legea public„ nr. 480 din 1992, precum ∫i achitarea dob‚nzii ∫i a altor costuri externe aferente acestei cote-p„r˛i.

V„ rog, v„ ascult„m, domnule secretar de stat, foarte pe scurt, v„ rog!

**Domnul Andrei Grigorescu —** _secretar de stat Ón Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului:_

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œn 1992 a fost acordat un credit Guvernului Rom‚niei de c„tre Guvernul american pentru 10 milioane de dolari, cu termen 30 de ani, 6 ani perioad„ de gra˛ie, dob‚nd„ 3% pe an, pentru cump„rarea de bumbac fibr„ din Statele Unite.

Acordul a fost semnat la 2 iulie 1992, Ón numele Guvernului Rom‚niei, ∫i pentru realizarea importului de bumbac au fost desemna˛i prin licita˛ie public„ cinci agen˛i economici specializa˛i Ón opera˛iuni de comer˛ exterior: ROM¬NOEXPORT — S.A., TRICOROM — S.A., TEXTIL COTTON — S.A., IMPEX OVERSEAS CORP. ∫i TUVIC IMPEX S.R.L.

Importatorii de bumbac desemna˛i au Óncheiat contracte-mandat cu Ministerul Industriei, la vremea respectiv„, ∫i cu utilizatorii de bumbac, respectiv cu filaturile. Importatorii de bumbac au pl„tit dob‚nzile la credite p‚n„ Ón 1997, dup„ care, din cauza faptului c„ filaturile la care a ajuns bumbacul nu au mai avut posibilitatea s„ le pl„teasc„.

## Domnule secretar de stat,

Avem expunerea de motive. To˛i colegii au v„zut-o ∫i au citit-o. Am Ón˛eles sus˛inerea dumneavoastr„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/5.V.2004 ## Domnule pre∫edinte ™tefan Viorel,

V„ rog s„ prezenta˛i raportul Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

## Domnule pre∫edinte,

Cu majoritate de voturi comisia noastr„ a adoptat raport favorabil. Fac precizarea c„ au votat Ómpotriva raportului senatorii Partidului Rom‚nia Mare, membri Ón Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

Ca urmare, supunem spre dezbaterea ∫i adoptarea plenului proiectul de lege Ón forma prezentat„.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc foarte mult.

Dezbateri generale. Dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt?Nu sunt.

Neav‚nd amendamente,

Trecem la proiectul de Lege privind bursele private. Domnule ministru Alexandru Athanasiu, v„ rog s„ lua˛i loc.

V„ ascult„m, domnule ministru!

## **Domnul Alexandru Athanasiu —** _ministrul educa˛iei ∫i cercet„rii_ _**:**_

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegi senatori,

Acest proiect de lege este rezultatul unei Óndelungate dezbateri Ómpreun„ cu organiza˛iile studen˛e∫ti ∫i cu reprezentan˛ii mediului de afaceri din Rom‚nia pentru a pune de acord un proiect de lege, care, pe de-o parte, s„ asigure o baz„ de sus˛inere material„ mai mare pentru cheltuielile necesare studiilor universitare, pe l‚ng„ aloca˛iile de la buget, iar pe de alt„ parte, s„ stimuleze Óntr-o m„sur„ relativ consistent„ pe furnizorii de burs„ pentru a-i atrage Ón acest mecanism de sus˛inere a studiilor universitare pe calea oferirii de burse.

Œn esen˛„, proiectul are dou„ direc˛ii principale de reglementare: pe de-o parte, limiteaz„ acordarea de burse pentru a nu o deturna de la scopul ei esen˛ial, aceea de sus˛inere a tinerilor care urmeaz„ cursurile ∫colii, pentru c„ ea se adreseaz„ ∫i Ónv„˛„m‚ntului preuniversitar, e adev„rat, cu o special„ aplecare pentru Ónv„˛„m‚ntul universitar, spuneam, ca s„ nu deturneze de la scopul ei, se interzic dou„ lucruri, altfel legea are un caracter permisiv pronun˛at. Interzice ca furnizorul de burse s„ fie Óntr-un grad de rudenie prev„zut de lege cu beneficiarul bursei, pentru c„ am substitui bursa cu obliga˛ia legal„ de Óntre˛inere datorat„ de rudele prev„zute Ón Codul familiei, iar, pe de alt„ parte, interzice folosirea m‚inii de lucru a beneficiarului bursei Ón compania sau Ón interesul furnizorului de burs„ pentru ca

nu cumva bursa s„ fie, de fapt, un salariu pe care Ól pl„te∫te respectivul angajator, f„r„ s„ pl„teasc„ celelalte cheltuieli cu m‚na de lucru, pe de-o parte, iar pe de alt„ parte s„ beneficieze de deductibilit„˛i fiscale.

Cu aceste dou„ limit„ri categorice legea e de-o flexibilitate deosebit„, pentru c„ permite ca, prin contractul de acordare a bursei, p„r˛ile s„ detalieze Ón marea majoritate con˛inutul obliga˛iilor lor, inclusiv cele legate de o eventual„ obliga˛ie a beneficiarului bursei de a lucra o perioad„ definit„ de timp la furnizorul bursei.

V„ mul˛umesc, domnule ministru.

Avem raport comun, Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt ∫i ∫tiin˛„, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

Domnul pre∫edinte P„un-Ion Otiman, ave˛i cuv‚ntul!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/5.V.2004

Mul˛umim, domnule pre∫edinte.

Comisiile pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i respectiv Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt ∫i ∫tiin˛„ lu‚nd Ón dezbatere prezentul proiect de lege, analiz‚nd importan˛a sa pentru sistemul de Ónv„˛„m‚nt rom‚nesc, au votat prezentul proiect de lege, f„r„ amendamente, propun‚nd colegilor s„ fie de acord cu acest proiect.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Dezbateri generale.

Domnul senator Iuliu P„curariu, dup„ care domnul senator Ion Vela.

Continu„m p‚n„ la 18,30, apoi Óncepem Óntreb„ri ∫i interpel„ri.

## Domnule pre∫edinte,

Am s„ m„ refer la dou„ aspecte, faptul c„ cu dou„ s„pt„m‚ni Ónainte a ajuns la Senat un proiect de lege al Grupului Partidului Democrat de la Camera Deputa˛ilor, pe care reprezentan˛ii majorit„˛ii ∫i reprezentantul Guvernului au cerut s„ fie respins pe motivul c„ Executivul are Ón lucru un proiect de lege, m„ rog, Óntr-o democra˛ie ∫i Óntr-un Senat, Ón care ne-am fi respectat statutul, ar fi trebuit ca din cele dou„ proiecte de lege s„ facem un sigur raport. ™i a∫a era corect.

Revenim la chestiunile de fond, domnule ministru, dac„ eu am Ón˛eles bine art. 9, spune aici: îCheltuielile privind bursele acordate Ón condi˛iile prezentei legi, Ónsumate cu cele efectuate pentru alte sponsoriz„ri trebuie s„ se Óncadreze Ón limita prev„zut„ Ón Codul fiscal“. Deci, practic, prin aceast„ prevedere a articolului dumneavoastr„, aici este o posibilitate ca alte fonduri dec‚t cele care sunt fixate Ón Codul fiscal pentru sponsorizare s„ fie alocate acord„rii de burse private. Aproape c„ vreau s„ v„ Óntreb, fiind o chestiune de contract Óntre cele dou„ p„r˛i, Óntre firma care acord„ bursa ∫i beneficiar, Ón aceste condi˛ii cred c„ nu mai aveam nevoie nici de aceast„ lege pentru c„ ac˛iuni privind sprijinul cultural erau Ón Legea sponsoriz„rii; deci, practic nu aveam nevoie introduc‚nd aceast„ limitare pe care a˛i introdus-o. De unde vor cre∫te num„rul de burse sau care va fi situa˛ia Ón care ne limit„m la fondul alocat sponsoriz„rilor?

Vom vota acest proiect de lege. Mai bine ceva dec‚t nimic.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

R„m‚n surprins c„ ∫i s„pt„m‚na trecut„, ∫i Ón aceast„ s„pt„m‚n„ noi vot„m una Ón comisie, ∫i alta se prezint„ Ón plen.

S-a spus c„ nu a fost nici un amendament Ón Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt ∫i ∫tiin˛„ la aceast„ lege, ori la art. 6 se prevede c„ sumele care se acord„ burselor sunt deductibile fiscal, Ón condi˛iile legii. Noi am cerut ca aceast„ deducere s„ se fac„ conform acestei legi. De ce spun conform acestei legi? Conform legii, deducerea se face din venit, se scade ∫i la sponsoriz„ri este o anumit„ modalitate de a face calculul.

La art. 6 spune c„:îdeducerea se scade din impozitul pe profit“, ceea ce este altceva. Nu sunt specialist, recunosc, dar mie mi se par dou„ articole care se contrazic, de aceea eu am solicitat ∫i s-a votat Ón comisie ca la art. 5 s„ se spun„:îÓn condi˛iile prezentei legi s„ se fac„ aceast„ acordare a bursei“.

Eu apreciez c„ este bine venit„ aceast„ lege ∫i o voi vota.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## Domnule Ion Vela,

Nu incomodeaz„, nu este Ón contradic˛ie Óntre una ∫i alta, una este procedura fiscal„, deductibilitatea, iar restul este condi˛ia la art. 6 ∫i se aplic„ art. 6.

## **Domnul Ion Vela**

**:**

C‚nd vin cei de la Curtea de Conturi, citesc de fapt primul articol.

Scuza˛i-m„ c„ am luat cuv‚ntul de aici.

Dac„ mai dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus, v„ rog! S„ nu t„r„g„n„m o treab„ bun„.

M„rturisind dintr-un Ónceput c„ nu am suficiente cuno∫tin˛e s„ apreciez obiec˛iunile colegilor mei Ón leg„tur„ cu modul Ón care se pot deduce sau nu acordarea acestor burse, mie mi se pare proiectul nu numai interesant, dar chiar surprinz„tor de liberal. Este o Óncurajare mai mult privat„ ∫i Ón Ón˛eles privat al acestui sens, al procesului de Ónv„˛„m‚nt ∫i, evident c„ Óntr-o asemenea situa˛ie, grupul nostru parlamentar sus˛ine ∫i va vota legea.

Mul˛umesc. Domnul senator Ion Vela.

Mul˛umesc foarte mult.

Domnul senator Mihai Ungheanu, dup„ care domnul senator Teodor Maghiar.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/5.V.2004

## Domnilor colegi,

E o lege care m„re∫te num„rul burselor ∫i stabile∫te ∫i condi˛iile Ón care se poate acorda, este extrem de bine venit„, ea a fost privit„ ∫i primit„ ca atare Ón Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt ∫i ∫tiin˛„; deci vreau s„ v„ spun c„ Grupul parlamentar P.R.M. sus˛ine aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ bine venit„.

Domnul senator Teodor Maghiar.

## Domnule pre∫edinte,

## Domnule ministru ∫i stima˛i colegi,

Da˛i-mi voie s„ v„ spun c„, Ón calitate de cadru universitar, care am peste 28 de ani Ón aceast„ activitate, aceast„ lege este deosebit de bine venit„, ∫i chiar este Ón folosul studen˛ilor, ∫i cu prec„dere a studen˛ilor buni. De aceea v„ rog s„ sus˛inem aceast„ lege ∫i s„ o vot„m pentru ca ea s„ poat„ s„ mearg„ mai departe. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Dori˛i s„ da˛i un r„spuns, domnule pre∫edinte ™tefan Viorel.

## Da, domnule pre∫edinte.

A∫ vrea s„ r„spund colegului meu care a f„cut afirma˛ia c„ nu era necesar„ aceast„ lege ∫i erau suficiente prevederile Codului fiscal ∫i ale Legii sponsoriz„rii. Nu este a∫a! Cel pu˛in din dou„ motive era necesar„ aceast„ lege, deoarece f„r„ aceast„ lege sponsorizarea nu se putea face dec‚t cu persoane juridice, pe baz„ de contract, dar aceast„ lege introduce posibilitatea de a direc˛iona sumele Ón beneficiul unei persoane fizice

™i Ón al doilea r‚nd, 1% din impozitul datorat pe veniturile realizate anual de persoanele fizice, conform Codului fiscal, pot fi direc˛ionate doar c„tre asocia˛ii, funda˛ii cu scop caritabil. Iat„ c„ aceast„ lege face posibil ca 1% din impozitul pe care Ól dator„m pe veniturile realizate Ón cursul unui an s„ le putem direc˛iona precis c„tre o anume persoan„ fizic„ care r„spunde la condi˛iile pe care le impune aceast„ lege.

De asemenea, a∫ vrea s„ v„ spun c„ aceast„ lege mai are o prevedere foarte important„, despre care nu s-a f„cut vorbire, plec‚nd de la premisa c„ prevederile legii sunt armonizate perfect cu cele ale legisla˛iei fiscale, s-a mai introdus aici o prevedere care spune c„ Ón m„sura Ón care vor ap„rea facilit„˛i mai...deci facilit„˛ile se vor schimba, Ón sensul de a fi mai favorabile, ele devin automat aplicabile ∫i modific„ aceast„ lege. Iat„ c„

acestea sunt argumente suficiente ca s„ apreciem c„ legea era necesar„. ™i vreau s„-l lini∫tesc ∫i pe cel„lalt coleg al nostru: nu va fi nici o problem„ cu Curtea de Conturi, mai ales c„ noi miz„m Ón principal pe sponsori din sectorul privat.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Domnule ministru, dori˛i s„ completa˛i ceva?

## Domnule pre∫edinte,

## Dou„ lucruri.

Œn primul r‚nd, eu mul˛umesc reprezentan˛ilor grupurilor parlamentare pentru sus˛inerea pe care au exprimat-o asupra proiectului de lege, Ón numele grupurilor parlamentare, ∫i este un lucru Ómbucur„tor. Pentru c„, Óntr-adev„r, — ∫i acesta este al doilea lucru de subliniat — acest proiect dovede∫te faptul c„ avem o politic„ care este social-democrat„ pentru c„ extindem Ón toat„ dimensiunea posibilitatea acces„rii studiilor, oferind mecanisme, pe l‚ng„ mecanismul bugetar care, sigur, r„m‚ne principal, dar care e limitat Ón posibilit„˛ile lui de sus˛inere financiar„, extindem acest mecanism cu un altul care, Óntr-adev„r, cum spunea domnul senator Mircea Ionescu-Quintus, are o deschidere sigur liberal„. Eu zic c„ este o deschidere fireasc„, nu neap„rat liberal„, pentru c„ este normal ca cel care furnizeaz„ bursa s„ aib„ ∫i dreptul de a stabili condi˛iile Ón care o acord„. ™i cu asta vin la al doilea aspect, aici ar„tat, c„ de ce acum dou„ s„pt„m‚ni s-a respins un proiect de lege cu acela∫i titlu? Cu scuza ∫i cu ap„rarea c„ nu pot fi dat Ón judecat„ pentru plagiat, cum a sus˛inut Grupul parlamentar P.D. — c„ am plagiat titlul acestei legi...

Nu din Senat...

...Nu din Senat. C„ am plagiat...Sigur...

## Domnule ministru,

V„ rog eu foarte mult mai pe scurt c„ vrem s„ mai discut„m ∫i alte legi.

Singurul lucru pe care vroiam s„-l spun este c„ acel proiect era un proiect care, practic, nu avea nici o leg„tur„ cu mecanismul deductibilit„˛ilor. Se referea la fondul de salarii care nu e niciodat„ un referen˛ial pentru deductibilit„˛i ∫i, Ón al doilea r‚nd, limita foarte mult num„rul poten˛ialilor furnizori de burse.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/5.V.2004

V„ mul˛umesc foarte mult. Stima˛i colegi,...

Domnule pre∫edinte, dac„-mi permite˛i, o singur„ fraz„.

V„ rog!

## **Domnul P„un-Ion Otiman:**

Œntruc‚t colegul Ion Vela a f„cut o afirma˛ie referitoare la faptul c„ Domnia sa a f„cut un amendament care nu a fost cuprins Ón raport, eu sper c„ memoria nu m„ Ón∫al„, dar putem s„ mergem la procesul-verbal. Œntradev„r, Domnia sa a f„cut o dezbatere pe marginea deductibilit„˛ii, dar nu a f„cut un amendament pe care s„-l putem prelua.

## **Domnul Ion Vela**

**:**

La comisie, domnule pre∫edinte, s-a votat Ón totalitate.

Nu. V„ rog s„ m„ ierta˛i, mergem la procesul-verbal, nu s-a f„cut dec‚t un singur amendament care viza o sintagm„ ce era considerat„ de tehnic„ legislativ„ ∫i la care s-a renun˛at, dar nu la art. 6 ci la art. 5.

Mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## Stima˛i colegi,

Nu e nici o problem„. Nu este o necorelare Óntre art. 5 ∫i 6, dar pentru orice eventualitate c‚nd va veni la Camer„, ultima Camer„ sesizat„, mai facem pe linie fiscal„ o verificare ca s„ nu fie nici un dubiu.

Nu avem amendamente, deci

Mul˛umesc.

Trecem la pct. 11— propunerea legislativ„ privind finan˛area de la bugetul de stat a ac˛iunilor sanitare veterinare publice de interes na˛ional.

Raportor: Comisia pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„.

Domnule secretar de stat,

V„ rog foarte pe scurt s„ prezenta˛i punctul de vedere al Guvernului.

**Domnul Gheorghe Predil„ —** _consilier Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Noi sus˛inem raportul comisiei pentru c„ ∫i-a pierdut utilitatea ini˛iativa legislativ„ a domnului deputat, Óntruc‚t toate prevederile actului normativ ini˛iat de d‚nsul au fost preluate de Ordonan˛a Guvernului nr. 42, care ast„zi se discut„ Ón plenul Camerei Deputa˛ilor, urm‚nd s„ mearg„ la promulgare.

## Mul˛umesc.

Domnul pre∫edinte P„tru, raportul Comisiei pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„.

Comisia noastr„ a dezb„tut aceast„ propunere legislativ„ Ón ∫edin˛a din 21 aprilie, membrii s„i hot„r‚nd Ón unanimitate Óntocmirea raportului de respingere.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## V„ mul˛umesc.

A˛i auzit motiva˛ia, nu mai are obiect, a fost preluat„. Dac„ sunt interven˛ii v„ rog?

Trecem la pct. 12 — propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asocia˛ii ∫i funda˛ii, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.

Raportor: Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i Comisia pentru drepturile omului ∫i minorit„˛i.

Domnule secretar de stat, v„ rog s„ prezenta˛i Ón sintez„.

## **Domnul Teodor Bobi∫ —** _secretar de stat_

_Ón Departamentul pentru Rela˛ia cu Parlamentul_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Sus˛inem raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri pentru respingerea acestei ini˛iative legislative.

Mul˛umesc.

Domnule senator Ion Predescu,

V„ rog s„ prezenta˛i raportul comun al celor dou„ comisii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/5.V.2004

## Domnule pre∫edinte,

Trei considerente sunt hot„r‚toare ∫i anume, organiza˛iile unor cet„˛eni apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale nu se pot constitui a∫a cum se solicit„, potrivit Ordonan˛ei Guvernului nr. 26/2000. Al doilea, ele particip„ la via˛a politic„ potrivit Legii electorale, iar nu pretinsului capitol de adoptat ∫i, al treilea, se propune aici ca Ón cazul Ón care nu au rezultate s„ fie desfiin˛at„, ceea ce nu este de acceptat. Propunerea e interesant„, dar nu poate fi primit„. De aceea am adoptat raport de respingere.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ rog, dezbateri generale, lu„ri de cuv‚nt dac„ sunt? Nu sunt.

Trecem la pct. 13 — propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 121/2001 pentru suspendarea temporar„ a tuturor procedurilor referitoare la adop˛iile interna˛ionale nr. 347/2002.

Raportor: Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

V„ rog s„ ne da˛i nou„ cuv‚ntul.

V„ rog!

Raportul este de respingere, deoarece ceea ce se solicit„ s-a Ónf„ptuit deja anterior prin Ordonan˛a Guvernului nr. 1/2004 care a fost aprobat„ prin lege. A r„mas f„r„ obiect aceast„ propunere, de aceea propunem respingerea.

Sunte˛i de acord, da?

**Doamna Sonia Botezatu —** _vicepre∫edinte_

_la Autoritatea Na˛ional„ pentru Protec˛ia Copilului ∫i Adop˛ie_ **:**

Da. Sus˛inem raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Da, mul˛umesc foarte mult.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Am Óncheiat partea de legiferare.

Trecem, stima˛i colegi, la ultimul punct de pe ordinea de zi: Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri.

Timpii de anten„ pentru fiecare grup Ói cunoa∫te˛i: P.S.D. — 14 minute, P.R.M.— 8 minute, P.N.L. — 3 minute, U.D.M.R. — 3 minute, Partidul Democrat — 3 minute ∫i Independen˛ii — 3 minute.

Invit la tribun„ pe domnul senator Radu F. Alexandru, care are de pus o Óntrebare.

V„ ascult„m, domnule senator!

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea mea se adreseaz„ domnului ministru Alexandru Athanasiu, ministrul educa˛iei ∫i cercet„rii.

Stimate domnule ministru,

Œn urm„ cu c‚teva zile, Asocia˛ia Editorilor cu Profil Pedagogic ∫i Cultural a anun˛at c„ va ac˛iona Ón instan˛„ ∫i, totodat„, va reclama la Oficiul Concuren˛ei conducerea Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii pentru nerespectarea termenelor de licita˛ie ∫i promovarea unor c„r˛i la pre˛uri foarte mici, care nu acoper„ nici m„car cheltuielile necesare realiz„rii lor. Asocia˛ia consider„ c„ îMinisterul Educa˛iei are o atitudine rigid„ ∫i abuziv„ Ón problema manualelor, prioritatea institu˛iei fiind achizi˛ia c„r˛ii ∫colare cu cel mai mic pre˛, nu calitatea acestora.“

Cazul manualului îCunoa∫terea mediului“, care a fost licitat cu 7.000 de lei, mai pu˛in dec‚t un bilet RATB, Ón condi˛iile Ón care valoarea medie real„ a unei c„r˛i cu 144 de pagini ∫i Ón patru culori, a∫a cum este cartea despre care vorbim, este de minimum 25.000 lei. Este edificator asupra politicii de dumping practicat„ de acele edituri care au devenit c‚∫tig„toarele de drept ale celor mai multe licita˛ii organizate de Ministerul Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului.

Nu mai pu˛in grav„ este cea de a doua problem„ sesizat„ de editurile din Asocia˛ia Editurilor cu Profil Pedagogic, referitor la datele pentru organizarea licita˛iilor impuse de Ministerul Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului. Ministerul a anun˛at ini˛ial c„ la manualele de clasa a X-a nu vor fi schimbate programele, astfel Ónc‚t c„r˛ile de anul trecut r„m‚n valabile ∫i Ón 2004 — 2005, pentru ca numai Ón urm„ cu c‚teva zile reprezentan˛ii ministerului s„ confirme c„ programele au r„mas acelea∫i dar au fost schimbate radical condi˛iile tehnice, fapt care oblig„ editurile s„ reduc„ sim˛itor num„rul de pagini, deci, implicit, Óntregul con˛inut. Schimbarea radical„ a c„r˛ilor presupune un interval mai mare de timp ori, noi, spun editorii, trebuie s„ elabor„m 128 de noi manuale Ón 2 s„pt„m‚ni pentru a participa la licita˛ie. Situa˛ia

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/5.V.2004 invocat„ determin„ asocia˛ia s„-∫i rezerve dreptul de a ac˛iona Ón instan˛„ conducerea ministerului pentru Ónc„lcarea prevederilor legale privind organizarea licita˛iilor ∫i, totodat„, s„ sesizeze Oficiul Concuren˛ei de nerespectarea termenelor de licita˛ie ∫i promovarea unor c„r˛i la pre˛uri foarte mici, nerealiste, care nu acoper„ cheltuielile necesare realiz„rii lor. Fa˛„ de gravitatea faptelor semnalate de Asocia˛ia Editurilor cu Profil Pedagogic ∫i Cultural ∫i av‚nd Ón memorie permanent„ criza manualelor care se repet„ la Ónceputul fiec„rui an ∫colar, v„ rog, domnule ministru, s„ ne prezenta˛i punctul de vedere al Ministerului Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului ∫i perspectivele cu care ∫colile ∫i elevii aprecia˛i c„ se vor confrunta la Ónceputul anului ∫colar 2004/2005.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Are cuv‚ntul domnul senator Gheorghe Acatrinei, Partidul Rom‚nia Mare.

V„ ascult„m!

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn calitate de senator al Partidului Rom‚nia Mare adresez urm„toarea Óntrebare domnului prim-ministru Adrian N„stase.

Conform Programului de guvernare, obiectivul strategic Ón domeniul comunica˛iilor ∫i tehnologiei informa˛iei este crearea premiselor durabile pentru implementarea conceptului de societate informa˛ional„. Acest deziderat vine ∫i Ón Ónt‚mpinarea exigen˛elor alinierii la standardele Uniunii Europene. Or, acest lucru nu este posibil din moment ce responsabilii cu integrarea european„ nu au acces la calculatoare conectate la Internet. Mai grav este faptul c„ institu˛iile fundamentale ale statului Ón teritoriu nu au Ón dotare nici m„car un calculator conectat la Internet, a∫a cum sunt cazuri la inspectoratele de poli˛ie jude˛ene.

Œn aceste condi˛ii, Óntreb pe domnul prim-ministru Adrian N„stase ce m„suri se vor lua pentru abordarea ∫i ameliorarea handicapului pe care-l reprezint„ lipsa mijloacelor moderne de informa˛ie ∫i de comunicare.

Solicit r„spuns Ón scris.

## Mul˛umesc.

Ave˛i ∫i o interpelare tot c„tre domnul prim-ministru. V„ ascult„m!

Interpelarea este adresat„ tot domnului prim-ministru Adrian N„stase.

Lipsa locuin˛elor reprezint„ una dintre problemele cele mai grave cu care se confrunt„ rom‚nii. Popula˛ia are posibilit„˛i din ce Ón ce mai restr‚nse de acces la o cas„. Cre∫terea discrepant„ dintre puterea de cump„rare ∫i pre˛ul unit„˛ilor de locuit, precum ∫i diminuarea drastic„ a fondului de locuin˛e de stat destinate Ónchirierii reprezint„ cauza principal„ a unei crize pe cale s„ se ad‚nceasc„.

Cele mai afectate categorii sunt tinerii, familiile de tineri care, dup„ majorat sau c„s„torii, nu mai sunt Óntre˛inute de c„tre p„rin˛i ori nu se mai gospod„resc Ómpreun„ cu ace∫tia.

Prin programul de locuin˛e pentru tineri urma ca Ón ˛ar„ s„ se construiasc„ mai multe blocuri destinate Ónchirierii. Cabinetul N„stase — ce-i drept — a preluat din mers politica Ón domeniu a Guvernului anterior, Óns„ p‚n„ acum rezultatele sunt slabe.

Fondurile necesare realiz„rii acestor locuin˛e se asigur„ de la bugetul de stat, ulterior administra˛ia local„ atribuind locuin˛ele cu chirie solicitan˛ilor. Acest lucru a dat na∫tere la abuzuri, respectivele locuin˛e nemaiajung‚nd la cei c„rora le erau destinate. Consiliile locale, bineÓn˛eles dominate ∫i de partea politic„, au votat criterii de acordarea locuin˛elor contrar legii, astfel c„ beneficiarii sunt ale∫ii locali, ale∫ii jude˛eni, angaja˛i ai prim„riilor, consiliilor jude˛ene, prefecturii, serviciilor publice ale ministerelor Ón teritoriu. Numai la tineri nu mai ajung.

Œn aceste condi˛ii, m„ adresez domnului prim-ministru Adrian N„stase ∫i solicit s„ se dispun„ anumite verific„ri asupra modului Ón care a fost atribuit respectivilor locuin˛ele, precum ∫i tragerea la r„spundere a celor ce se fac vinova˛i de ilegalit„˛i.

Solicit r„spuns Ón scris.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

V„ mul˛umesc, domnule senator Acatrinei.

Dau cuv‚ntul domnului senator Iuliu P„curariu pentru a prezenta o interpelare.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule senator!

## Domnule pre∫edinte,

Œntrebarea este adresat„ domnului ministru al justi˛iei, Cristian Diaconescu.

Pentru a justifica, am s„ prezint o situa˛ie de la Cluj ∫i anume: hot„r‚rea Consiliului jude˛ean de votare a bugetului pe 2004. Œn fundamentare se arat„ c„ la baz„ au stat Legea bugetului de stat pe 2004 ∫i Legea nr.189/1998. Sigur, ∫tim c„ la 1 ianuarie, Legea nr.189/1998 este abrogat„. Intr„ Ón vigoare noua lege a finan˛elor publice, Ordonan˛a nr.45/2003, devenit„ lege Óntre timp.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/5.V.2004 Consecin˛a acestei Ónc„lc„ri de lege din partea Consiliului jude˛ean a fost c„ n-a respectat criteriile de alocare din Ordonan˛a nr.45/2003 care erau foarte clare, exacte. Mi-aduc aminte c„ aici, Ón plen, amendamentul meu ca hot„r‚rile Consiliului jude˛ean care nu respect„ criteriile de alocare s„ fie lovite de nulitate a fost respins pe motiv c„ ele sunt obligatorii. Uita˛i c„ ele nu sunt obligatorii!

Œn consecin˛„, am atacat la contencios, Ómpreun„ cu ∫ase primari, pentru c„ bugetul local a fost afectat, cam 30-40% din sumele cuvenite nu au fost alocate. Ac˛iunea a fost introdus„ pe 17 ianuarie. Pe 6 februarie a fost prima Ónf„˛i∫are. Una peste alta, toat„ procedura... am intrat Ón uzura de procedur„, lips„ de procedur„ ∫i astfel prima hot„r‚re a primei instan˛e, a Tribunalului Cluj, se d„ dup„ 3 luni de zile.

Œn continuare, Legea nr. 29/1990 nu asigur„ un cadru care s„ permit„ celeritatea Óntr-o asemenea situa˛ie. Urmeaz„ recurs la Curtea Suprem„ de Justi˛ie pentru c„ aceasta este noua procedur„ ∫i probabil, prin luna august, probabil voi c‚∫tiga Ón justi˛ia din Rom‚nia ∫i voi ob˛ine amendarea celor dou„ articole care n-au respectat legea.

V„ Óntreb care va fi efectul faptului c„ voi c‚∫tiga Ón instan˛„ Ón situa˛ia Ón care, fiind vorba de aloc„ri bugetare, practic, consecin˛ele sunt definitive?

Œntrebarea pe care o adresez domnului ministru al justi˛iei este: Domnule ministru, v„ rug„m s„ preciza˛i dac„ ave˛i Ón vedere proiecte legislative care s„ aduc„ o reconsiderare a Legii nr. 29/1990 privind contenciosul administrativ, precum ∫i asigurarea celerit„˛ii procedurii de solu˛ionare a ac˛iunilor Ón contencios? Legea oricum este dezechilibrat„ pe fond. Un prefect care atac„ un act din administra˛ia local„ Ól suspend„ de drept. Un primar care conduce o comunitate este demnitar public, atac„ un act normativ, Ón cazul de fa˛„ al Consiliului jude˛ean, practic intr„ pe procedura obi∫nuit„ ∫i nu ob˛ine nimic.

Mul˛umesc, domnule senator.

Trecem la r„spunsuri, acum.

Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor are r„spuns la dou„ interpel„ri.

Domnule secretar de stat Mircea Alexandru,

V„ rog s„ da˛i r„spuns domnului senator Nicolae-Vlad Popa la interpelarea f„cut„ Ón data de 15.04.2004. R„spunsul pentru domnul senator Zl„vog Ól trimite˛i Ón scris, nefiind prezent.

V„ ascult„m, domnule secretar de stat!

**Domnul Mircea Alexandru —** _secretar de stat Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**

## Stimate domnule senator,

Œn leg„tur„ cu interpelarea dumneavoastr„, Ónregistrat„ la Senat Ón data de 15.04.2004, prin care solicita˛i efectuarea unor verific„ri cu privire la faptul c„, Ón opinia dumneavoastr„, to˛i mai mul˛i prefec˛i se ocup„ cu activit„˛i legate de apropiata campanie electoral„, neglij‚nd Ón acest fel sarcinile curente de serviciu, am onoarea s„ v„ comunic urm„toarele:

Alegerile locale ∫i generale reprezint„ un exerci˛iu democrat pentru cet„˛eni ∫i pentru autorit„˛i. Cet„˛enii au dreptul s„-∫i exercite drepturile electorale de a alege ∫i de a fi ales Ón mod liber ∫i democratic. Autorit„˛ile publice au obliga˛ia de a asigura, Ón baza legii, cadrul organizatoric pentru exercitarea acestor drepturi, inclusiv de a organiza campania electoral„ Ón mod echidistant pentru to˛i candida˛ii, indiferent de apartenen˛a politic„.

Dup„ cum se cunoa∫te, Guvernul a adoptat un set de acte normative privind alegerea autorit„˛ilor administra˛iei publice locale Ón care sunt prev„zute reglement„ri inclusiv cu privire la campania electoral„, programul calendaristic pentru realizarea activit„˛ilor referitoare la organizarea ∫i desf„∫urarea alegerilor, numerotarea circumscrip˛iilor ∫i a∫a mai departe, astfel Ónc‚t aceast„ important„ activitate din acest an s„ se desf„∫oare Ón mod corect.

Potrivit art. 123 alin. (2) din Constitu˛ia Rom‚niei, prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local ∫i conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor ∫i ale celorlalte organe ale administra˛iei publice centrale din unit„˛ile administrativ-teritoriale.

Domnule senator Popa,

V„ rog, dac„ dori˛i vreo l„murire suplimentar„.

## Domnule pre∫edinte,

Sunt membru al Comisiei pentru elaborarea legilor electorale ∫i ∫tiu foarte bine ce s-a modificat. Œntr-adev„r, au avut loc multe modific„ri.

Eu am relevat aici un lucru care consider eu c„ ar fi bine s„ se cerceteze. Numai dac„ citi˛i presa local„, ∫i se poate ∫i monitoriza televiziunea local„, ve˛i vedea c„, de fapt, ceea ce am scris eu este adev„rat. Domnia sa particip„, Ón calitate de prefect, la lans„rile doar, evident, ale candida˛ilor P.S.D., face promisiuni, Ónc„ o dat„ spun, Ón numele Guvernului, la aceste manifest„ri care sunt 100% electorale. Nu particip„ ∫i nu a participat la nici un fel de alt„ manifestare sau Óntrunire Ón afara sferei partidului de guvern„m‚nt.

Lucrul acesta cred eu c„ trebuie s„ ne atrag„ aten˛ia pentru c„, a∫a cum am ar„tat Ón interpelare, domnii prefec˛i vor fi Ónal˛i func˛ionari publici, deci nu au voie sub nici o form„ s„ se amestece.

Œn presa local„ ve˛i vedea, nu numai — eu ∫tiu? — declara˛ii de tipul celor pe care le-a˛i enumerat dumneavoastr„ ∫i anume privind organizarea alegerilor, ve˛i vedea o implicare direct„ Ón aceast„ procedur„ electoral„, partizan„, evident pro-guvernamental„, dar aici eu vorbesc de partizanatul pentru Partidul Social Democrat.

## Mul˛umesc.

S-a Ón˛eles. Nu v-am dat cuv‚ntul s„ ˛ine˛i un discurs, ci doar dac„ ave˛i o Óntrebare suplimentar„. V„ rog s„ Óncheia˛i!

## Domnule pre∫edinte,

Doar at‚t voiam s„ spun: nu m„ mul˛ume∫te acest r„spuns ∫i verific„ri se pot face, a∫a cum am ar„tat, numai v„z‚nd Ón pres„ particip„rile la lans„rile de candida˛i.

Mul˛umesc foarte mult, domnule senator.

Dac„-mi permite˛i, domnule pre∫edinte.

Nu mai este nevoie, domnule secretar de stat. V„ mul˛umesc.

Domnule secretar de stat Opri∫,

Ave˛i r„spuns la Óntrebarea domnului senator Ionel Alexandru.

## **Domnul Ioan Opri∫ —** _secretar de stat Ón Ministerul Culturii ∫i Cultelor_ **:**

Domnule pre∫edinte, pot s„ r„spund?

Ave˛i cuv‚ntul! V„ rog s„ r„spunde˛i!

Biserica greac„ cu hramul Bunavestire din Municipiul Br„ila o cunoa∫tem ca o biseric„ valoroas„ Ónscris„ Ón lista monumentelor istorice la pozi˛ia 09065/902. Starea de conservare a acestei biserici a determinat Ministerul Culturii ∫i Cultelor s„ aloce, Óncep‚nd din anul 2000, fonduri pentru lucr„rile de restaurare ∫i consolidare prin Programul na˛ional de restaurare. ™i Ón anul 2004 au fost prev„zute asemenea fonduri pentru realizarea documenta˛iei tehnice ∫i economice absolut necesare pentru Ónceperea lucr„rilor.

Cea de-a doua biseric„, Sf‚ntul Arhanghel Mihail, situat„ Ón Pia˛a Traian, este un spa˛iu edificat anterior pentru biseric„ ortodox„ rom‚n„ ∫i este o readaptare din secolul XIX. Œn cadrul Programului na˛ional de restaurare, finan˛at de minister, au fost asigurate elaborarea, Óncep‚nd cu 1994, a documenta˛iei tehnico-economice ∫i execu˛ia lucr„rilor de consolidare. Œn anul 2000 s-a efectuat recep˛ia la terminarea lucr„rilor de consolidare, iar Ón 2002 recep˛ia final„ a acestora, biserica fiind predat„ beneficiarului. Œn timpul ∫antierului, analizele stratigrafice efectuate pe pictura veche a tavanului au eviden˛iat urme ale unei decora˛ii mai vechi care necesit„ ∫i ele conservarea.

Pantocratorul este afectat deoarece stratul de prepara˛ie a fost aplicat pe o p‚nz„ rabi˛ de trestie, care s-a degradat.

Aceste lucr„ri foarte delicate, e adev„rat, urmeaz„ s„ fie efectuate, Óns„ din alte surse de finan˛are, ale parohiei, ale administra˛iei locale.

Dup„ cum cunoa∫te˛i, solicit„rile de sus˛inere financiar„ adresate ministerului nostru dep„∫esc mult posibilit„˛ile reale de acoperire a cererilor.

Œn ciuda acestui fapt, se manifest„ o deosebit„ aten˛ie pentru ca din resursele pe care le avem la dispozi˛ie s„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/5.V.2004 efectu„m lucr„ri de protec˛ie asiguratoare pentru aceste monumente.

Œi mul˛umim domnului senator Ionel Alexandru pentru interesul pe care Ól poart„ monumentelor Br„ilei.

Mul˛umesc foarte mult.

Domnul senator Ionel Alexandru, dac„ dori˛i s„ Óntreba˛i suplimentar? Nu discurs, v„ rog! Dac„ dori˛i s„ completa˛i.

Vreau s„ fac un scurt comentariu asupra r„spunsului, la care am dreptul s„-l fac, pentru c„ nu sunt mul˛umit de el. De ce? Eu am discutat cu domnul ministru Ón privin˛a primului monument, adic„ a Bisericii Sf‚ntul Arhanghel Mihail Ónc„ din ianuarie 2002, ∫i am fost acolo cu preotul paroh. Domnul ministru cunoa∫te faptul c„ nu s-au finalizat lucr„rile de renovare, e vorba de tavan ∫i a promis c„ va acorda aceste fonduri. Nici vorb„ de faptul c„ le va rezolva preotul paroh din fondurile bisericii.

Œn leg„tur„ cu cea de a doua problem„, al doilea monument istoric despre care a fost vorba, domnul ministru R„zvan Theodorescu a fost, Ón aprilie 2003 la Br„ila, a constatat situa˛ia ∫i acum aflu c„ s-au alocat fonduri Ónc„ din anul 2000.

## Domnule ministru Opri∫,

Nu s-a alocat nici un fond! Pute˛i constata, venind dumneavoastr„ la fa˛a locului, c„ biserica este exact Ón stadiul Ón care era Ón 2000, adic„ partea de nord e aproape Ón stare de pr„bu∫ire.

V-a∫ ruga s„ revede˛i acest r„spuns ∫i s„ g„si˛i sursele de finan˛are, a∫a cum a promis Ón plenul Senatului domnul ministru Theodorescu, c‚nd a dat r„spunsul, c„ va aloca fonduri, am Ón˛eles dintr-un fond extern, ceva Ón leg„tur„ cu o ˛ar„ din Scandinavia.

A∫tept complet„rile la acest r„spuns.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult, domnul senator.

Am preluat, domnule pre∫edinte.

Cu o singur„ remarc„: biserica trebuie s„ se ajute ∫i singur„.

Programul nostru de restaurare Ónseamn„ 180 de monumente pe an ∫i solicit„rile sunt de ordinul miilor. Dar am preluat toate cele pe care le-a spus domnul senator.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule ministru.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

™i eu v„ mul˛umesc.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Cu aceasta am Ónchis ∫edin˛a noastr„ de ast„zi.

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 59/5.V.2004 con˛ine 32 de pagini.**

Pre˛ul 60.800 lei