Stenogramă plen

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stima˛i colegi,

V-a∫ ruga s„ v„ lua˛i locurile Ón banc„, pentru a putea Óncepe ∫edin˛a de ast„zi. Am pl„cerea ca, Ónainte de a declara deschis„ ∫edin˛a, s„ v„ anun˛ c„ unul dintre colegii no∫tri, domnul Puiu Ha∫otti, Ómpline∫te ast„zi 51 de ani. V„ rog s„-i transmitem îLa mul˛i ani!“

∫i s„ avem o ∫edin˛„ scurt„ pentru a putea merge la petrecere, pentru c„ Ón ultimul timp a postit, a m‚ncat numai maz„re.

Cu aceste preciz„ri, declar deschis„ ∫edin˛a noastr„ de ast„zi, anun˛‚ndu-v„ c„, din 345 de deputa˛i, ∫i-au Ónregistrat prezen˛a doar 266, de fapt mul˛i, nu îdoar“. Sunt absen˛i 79, 15 particip„ la alte ac˛iuni parlamentare.

Œnainte de a trece la dezbaterea proiectelor Ónscrise pe ordinea de zi, doresc s„ v„ informez c„, Ón conformitate cu prevederile Legii nr. 42/15 martie 2004, pre∫edintele Rom‚niei ne informeaz„ despre faptul c„ a aprobat, potrivit legii, participarea for˛elor armate la misiuni Ón afara teritoriului statului rom‚n, participarea Rom‚niei la For˛a de r„spuns a NATO, cu structurile militare ∫i efectivele propuse de primul-ministru al Guvernului, dup„ cum urmeaz„:

1. Oferta Rom‚niei, compus„ din personal de stat major, o subunitate de decontaminare NBC ∫i trei grupuri de informa˛ii militare, a fost acceptat„ de Comandamentul pentru Opera˛ii din Europa SACO, aceste for˛e urm‚nd s„ fie preg„tite prin exerci˛ii Ón comun cu structuri similare din alte state, inclusiv Ón afara teritoriului na˛ional, pe baza planurilor transmise de comandament, astfel Ónc‚t, Óncep‚nd cu 1 iulie 2004, s„ fie Ón m„sur„ ca, la ordin, s„ participe la Óndeplinirea unor misiuni NATO.

Domnule ministru, mul˛umesc.

Dac„ dintre dumneavoastr„ dore∫te cineva s„ intervin„ Ón dezbateri generale? Nu. Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege.

La titlul acestuia dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu. Votat Ón unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, care con˛ine dispozi˛iile de ratificare a conven˛iei. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate.

Vom supune proiectul votului dumneavoastr„ final Ón cursul zilei de m‚ine.

Proiectul de Lege-cadru privind descentralizarea.

Rog din partea ini˛iatorului, v„ rog s„ v„ prezenta˛i, stimate coleg, ∫i s„ v„ sus˛ine˛i argumentele proiectului.

## **Domnul Marius Profiroiu** — _secretar de stat_

_Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**

## Bun„ ziua!

M„ numesc Marius Profiroiu, sunt secretar de stat Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Dup„ cum cunoa∫te˛i, unul dintre obiectivele importante ale reformei administra˛iei publice la nivel central ∫i local Ól constituie descentralizarea serviciilor publice ∫i consolidarea autonomiei locale administrative ∫i financiare. Acest obiectiv este inclus ∫i pe agenda de priorit„˛i a Executivului, prezentat„ de Guvernul Rom‚niei pe data de 25 februarie 2004 la Bruxelles.

Œn acest context este necesar„ trecerea la o nou„ etap„, la fel de important„ pentru cet„˛eni, ∫i care va stabili o democra˛ie de proximitate, garantat„ printr-o liber„ administrare de c„tre autorit„˛ile administra˛iei publice locale din Rom‚nia.

Pentru realizarea acestor deziderate a fost elaborat proiectul Legii-cadru privind descentralizarea, act normativ care, Ón deplin„ concordan˛„ cu noile prevederi ale Constitu˛iei Rom‚niei, republicat„, ∫i cu cele ale Legii administra˛iei publice locale, creeaz„ baza legal„ pentru continuarea procesului de descentralizare Ón Rom‚nia, urm‚nd ca ea s„ fie detaliat„ Ón acte normative de aplicare, care vor fi adoptate Ón perioada urm„toare.

Prin prezentul proiect de lege se dore∫te stabilirea cadrului juridic unitar pentru realizarea unui obiectiv na˛ional — descentralizarea. Aceasta are rolul de a Ónt„ri reglement„rile existente Ón domeniu ∫i de a consacra o serie de elemente inovatoare, stabilind, totodat„, principiile ∫i conceptele de baz„, regulile generale ∫i cadrul institu˛ional care vor sprijini continuarea procesului de descentralizare Ón Rom‚nia.

Proiectul legii-cadru este structurat pe 6 capitole. Capitolul 1 reglementeaz„ principiile generale care caracterizeaz„ procesul descentraliz„rii; capitolul 2 reglementeaz„ repartizarea competen˛elor la nivelul consiliilor locale ∫i jude˛ene; capitolul 3 prevede modalit„˛ile de cooperare a autorit„˛ilor administra˛iei publice locale; capitolul 4 reglementeaz„ regulile care trebuie respectate Ón derularea procesului de descentralizare ∫i cadrul institu˛ional care va sus˛ine acest proces pentru a se ajunge la o descentralizare complet„, pe deplin efectiv„; capitolul 5 cuprinde dispozi˛ii financiare ∫i principiile care guverneaz„ Ón procesul de descentralizare financiar„ la nivelul unit„˛ilor administrativ-teritoriale; capitolul 6 cuprinde dispozi˛iile finale.

Un astfel de proiect de lege ar pierde mult din importan˛a ∫i impactul s„u dac„ nu ar fi Ónso˛it de dispozi˛ii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 89/21.VI.2004 financiare care s„ garanteze autorit„˛ilor locale mijloacele necesare asigur„rii competen˛elor care le-au fost Óncredin˛ate.

Noi consider„m c„ Legea-cadru a descentraliz„rii va asigura un cadru mult mai coerent procesului de descentralizare Ón Rom‚nia, Ón perspectiva procesului de integrare european„.

Œn acela∫i timp, suntem de acord cu amendamentele Comisiei pentru administra˛ie public„, iar fa˛„ de cele expuse de mine v„ adresez rug„mintea, Ón numele Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, s„ aproba˛i textul acestei legi. V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Dore∫te cineva s„ intervin„ Ón dezbateri generale? Domnul Dan Bruda∫cu ∫i domnul ™tirbe˛. Pofti˛i!

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntr-adev„r, ideea descentraliz„rii este una dintre ideile esen˛iale pentru care lupt„ marea majoritate a for˛elor politice con∫tiente, cu privire la necesitatea elimin„rii monopolului centrului asupra activit„˛ilor Ón administra˛ia public„ a unit„˛ilor administrativ-teritoriale.

Este, Óntr-adev„r, necesar„ luarea de m„suri concrete pentru materializarea acestui principiu care, de altfel, este prev„zut Ón Legea administra˛iei publice locale ∫i Ón alte acte normative.

Œn ceea ce prive∫te prezenta Lege-cadru privind descentralizarea, da˛i-mi voie s„ nu fiu at‚t de entuziast ca ∫i ini˛iatorul ei, Ón sensul de a observa c„ este un text redundant, pe de o parte, copiaz„ sau imit„ prevederi existente deja Ón acte normative, iar, pe de alt„ parte, se observ„ o anumit„ nesiguran˛„ Ón formul„rile pe care le cuprinde textul acestei legi, o serie de afirma˛ii absolut teoretice care nu vor produce nici un fel de efect pozitiv. M-a∫ referi Ón mod concret la art. 4, Ón care sunt eviden˛iate etape, principii, f„r„ ca ele s„ con˛in„ elementele absolut necesare privind ∫i materializarea, prin restul articolelor, a acestor obiective.

Œn ce prive∫te forma de redactare, Ómi voi permite s„ intervin pe parcurs, spre a Óncerca, Óntruc‚t sunt convins c„ Guvernul ∫i majoritatea parlamentar„ va insista ca un asemenea document f„r„ efect Ón planul administra˛iei publice, totu∫i, s„ fie adoptat, ∫i atunci pentru ca el s„ elimine, pe c‚t posibil, incoeren˛ele ∫i inconsisten˛ele de exprimare, voi reveni la momentul potrivit, propun‚ndu-v„ formule de Ómbun„t„˛ire, de redactare.

Domnul Viorel Coifan din partea Partidului Na˛ional Liberal.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Mai bine mai t‚rziu, dec‚t niciodat„!

Iat„ c„, urm‚nd un vechi proverb rom‚nesc îam pus carul Ónaintea boilor“, mai exact, dup„ ce avem o serie de legi precise Ón ceea ce prive∫te descentralizarea, Ón fine, d„m o Lege-cadru a descentraliz„rii, care este Óns„ foarte vag„ ∫i nu urm„re∫te eforturile Rom‚niei de a-∫i Óncheia capitolul de negocieri la administra˛ia public„ local„.

Doresc s„ spun c„ sunt c‚teva gre∫eli de redactare, noi le-am discutat Ón comisie ∫i le-am amendat, sper s„ putem sus˛ine aceste amendamente. Dau un exemplu: un principiu

nu se intituleaz„ garantarea egalit„˛ii, egalitatea este un principiu, nu garantarea egalit„˛ii, un principiu ∫.a.m.d., dar sunt c‚teva chestiuni care trebuiesc discutate. Se vorbe∫te de comune, ora∫e, municipii, jude˛e, dar nu apare regiunea, or, este ∫tiut foarte clar c„ Óntr-un viitor, mai mult sau mai pu˛in apropiat, vom discuta ∫i de aceast„ formul„ administrativ-teritorial„.

De asemenea, nu se face referire la posibilitatea de a crea comunit„˛i urbane, ∫i anume de a aduce noi forme de cooperare Óntre ora∫e ∫i Óntre comunele periurbane.

De asemenea, un lucru care este grav ∫i care nu a putut fi Óndreptat se refer„ la rela˛ia dintre primar ∫i poli˛ia comunitar„. At‚ta timp c‚t o lege organic„, ca Legea nr. 215, oblig„ primarul s„ se ocupe de ordinea public„ ∫i s„ supravegheze la aceast„ ordine, Ón aceast„ lege, primarul nu face altceva dec‚t Óndrum„ poli˛ia, or, noi credem c„ primarul trebuie s„ conduc„ poli˛ia comunitar„ ∫i nu putem accepta argumentul c„ aceast„ rela˛ie va fi stabilit„ printr-o lege ulterioar„. Dac„ este o lege-cadru, atunci aceast„ lege va fi stabilit„ printr-o lege ulterioar„. Dac„ este o lege-cadru, atunci, Ón aceast„ lege-cadru, trebuie s„ fie foarte clar stabilite care sunt principiile dup„ care descentralizarea continu„.

De asemenea, nu exist„ nici un calendar al descentraliz„rii ∫i credem c„ este important s„ se indice, m„car Ón termen de ani, c‚t timp va dura acest proces. Noi avem amendamentele, le vom sus˛ine ∫i credem c„ aceast„ lege este bun„, din p„cate tardiv„, dar este perfectibil„.

Doamna deputat Maria Laz„r.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Eu a∫ dori s„ apreciez faptul c„ acest proiect de lege este un pas Ónainte Ón ceea ce prive∫te reforma Ón administra˛ie, reform„ care, a∫a cum cunoa∫tem cu to˛ii, este stringent cerut„ at‚t pentru bunul mers al administra˛iei publice Ón Rom‚nia, dar ∫i pentru integrarea noastr„ Ón Uniunea European„, constituind unul dintre capitolele importante pentru aderare.

Sigur, Ón afar„ de faptul c„ acest proiect de lege d„ un cadru unitar privind descentralizarea ∫i reglementeaz„ principiile generale ale descentraliz„rii, a∫ aprecia Ón mod deosebit, ca esen˛ial Ón con˛inutul acestei legi, faptul c„ se realizeaz„ un echilibru Óntre descentralizarea administrativ„ ∫i descentralizarea financiar„, care este un principiu esen˛ial pentru Ónf„ptuirea administra˛iei publice locale Ón condi˛iile noii reforme, pe de o parte. Pe de alt„ parte, acest principiu, al„turi de altele, ∫i anume cel al transparen˛ei Ón administra˛ia public„, este de natur„ s„ st„vileasc„, ca s„ spun a∫a, elemente care Óngreuneaz„ procesul reformei Ón administra˛ie, m„ refer Ón special la birocra˛ie, dar ∫i la corup˛ie, ∫i cred c„ cel pu˛in din acest punct de vedere legea merit„ s„ fie aprobat„ Ón Parlament.

V„ mul˛umesc.

## Mul˛umesc.

Raportul comisiei. Numai pu˛in, numai pu˛in, c„ mai dore∫te domnul deputat Márton.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 89/21.VI.2004

## Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

Aceast„ lege este bine venit„, Ón primul r‚nd, pentru c„ subliniaz„ faptul c„, Óntr-adev„r, noi dorim acest proces de descentralizare. Totodat„, Óncearc„ s„ fac„ c‚t de c‚t o lege-cadru pentru aceast„ ac˛iune de descentralizare, chiar dac„, Óntr-adev„r, este prea larg„, Óns„ va trebui s„ avem o consecven˛„ Ón aceast„ ini˛iativ„ a noastr„ de descentralizare ∫i s„ Óncerc„m s„ avem legisla˛ie c‚t de c‚t consecvent„ Ón ceea ce dorim. ™ti˛i foarte bine, grupul nostru parlamentar are foarte multe probleme cu acel proiect de lege care dore∫te s„ reglementeze institu˛ia prefecturii, care, dup„ opinia noastr„, este Ón contradic˛ie cu ideile de baz„ din aceast„ lege.

Noi vom vota pentru aceast„ lege tocmai Ón ideea de a fi pe urm„ consecven˛i Ón toat„ legisla˛ia care urmeaz„ Ón domeniu.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

V„ rog s„ prezenta˛i ∫i raportul comisiei. Trebuia de fapt s„ urmeze expunerii de motive. V„ rog!

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic a fost sesizat„ cu dezbaterea ∫i avizarea, Ón fond, cu proiectul de Lege-cadru privind descentralizarea.

La Óntocmirea raportului s-a avut Ón vedere: avizul Consiliului Legislativ, avizul Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, avizul Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, avizul Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Proiectul de lege a fost avizat ∫i dezb„tut, Ón fond, Ón ∫edin˛a din 25 mai. Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului general al descentraliz„rii, stabilindu-se limite de competen˛„ ale autorit„˛ilor administra˛iei publice locale ∫i resursele financiare ale acestora.

Proiectul de lege instituie baza legal„ pentru continuarea procesului de descentralizare Ón Rom‚nia, urm‚nd ca ea s„ fie detaliat„ Ón acte normative de aplicare, care vor fi adoptate Ón perioada urm„toare. Av‚nd Ón vedere importan˛a acestui proiect de lege, Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic propune plenului Camerei Deputa˛ilor aprobarea proiectului de lege cu amendamentele admise.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, proiectul de lege, de asemenea, potrivit art. 75 din Constitu˛ie ∫i art. 86 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, este de competen˛a decizional„ a Senatului. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

V„ mul˛umesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. V„ rog s„ urm„ri˛i Ón paralel ∫i raportul comisiei, cu amendamentele pe care le-a admis.

La titlul proiectului, dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat Ón unanimitate. Art. 1 ∫i art. 2. Votate Ón unanimitate. La art. 3 urm„ri˛i amendamentul nr. 1.

Admis amendamentul, modificat art. 3.

La art. 4 urm„ri˛i amendamentul nr. 2, cu privire la lit. a). Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu.

Votat amendamentul, modificat lit. a). La lit. b), lit. c), lit. d).

Lit. b) ∫i lit. c), nefiind obiec˛iuni, adoptate Ón formula ini˛iatorului.

Domnul Leon„chescu are un amendament la lit. d).

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Art. 4 Óncepe cu un enun˛ general: îPrincipiile pe baza c„rora se desf„∫oar„ procesul de descentralizare Ón Rom‚nia sunt urm„toarele...“ ∫i urmeaz„ a), b), c); la d), se enumer„: îexercitarea competen˛elor de c„tre autorit„˛ile administra˛iei publice locale situate pe nivelul administrativ cel mai apropiat de cet„˛ean...“, ∫i acum urmeaz„ trei cuvinte pe care eu propun s„ le discut„m pu˛in: îpotrivit principiului subsidiarit„˛ii“. Deci enun˛„m de la Ónceput c„ Ónregistr„m o enumerare de principii, ∫i, aici, separat, o propozi˛ie foarte lung„ ∫i, Ón final, îpotrivit principiului subsidiarit„˛ii“.

Eu propun fie s„ scoatem din finalul acestui paragraf d) îpotrivit principiului subsidiarit„˛ii“, acest text, sau s„-l men˛inem separat, ca un principiu; iar Ón ce prive∫te Ón∫iruirea de principii, nu sunt unele mai principii dec‚t altele.

™i, dac„ tot sunt la microfon, v-a∫ ruga s„-mi permite˛i, domnule pre∫edinte, s„ m„ refer ∫i la alin. g) de la acest art. 4, unde se men˛ioneaz„: îasigurarea descentraliz„rii financiare, bazat„ pe reguli clare ∫i transparente.“

Eu propun eliminarea acestor cuvinte: clare ∫i transparente, pentru c„ nu am v„zut reguli neclare. Œnseamn„ c„ cel care le-a redactat, el n-a avut clar Ón minte ce voia s„ spun„.

De aceea, Ómi men˛in propunerea, s„ elimin„m îclare ∫i transparente“ ∫i s„ r„m‚n„ simplu: îreguli“. V„ mul˛umesc.

Œntreb ini˛iatorul, dac„ la lit. d) sunte˛i de acord s„ se elimine îprincipiul subsidiarit„˛ii“.

V„ rog s„ veni˛i la microfon ∫i s„ spune˛i. Deci inclusiv cu varianta de men˛ionare a lui separat„, ca principiul independen˛ei.

Dac„-mi permite˛i, domnul pre∫edinte, pentru c„ colegii mei au f„cut anumite remarci, textul de lege nu este redundant ∫i, Ón fapt, este o lege-cadru. Ce Ónseamn„ o lege-cadru? Œnseamn„ c„ reprezint„ un cadru Ón baza c„ruia se va face, Ón continuare, descentralizarea Ón Rom‚nia, un cadru coerent. ™i, cum spunea colegul de la Partidul Na˛ional Liberal, este o ini˛iativ„ bine venit„ ∫i, Ón acela∫i timp, pot s„ v„ mai spun c„ nu face parte din acquis-ul comunitar administra˛ia public„ local„, dar avem nevoie de o lege-cadru.

™i vreau s„ mai fac un comentariu. Œn acest proces de elaborare a Legii-cadru privind descentralizarea, am lucrat cot la cot cu exper˛ii rom‚ni ∫i exper˛ii str„ini, au fost organizate forumuri regionale ∫i locale Ón care au participat to˛i membrii partidelor politice, ∫i eu cred c„ este bine venit„.

Œn ceea ce prive∫te renun˛area la îpotrivit principiului subsidiarit„˛ii“, Ón fapt, exercitarea competen˛elor la nivelul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 89/21.VI.2004 cel mai apropiat de cet„˛ean Ónseamn„ subsidiaritate, ∫i atunci putem s„ renun˛„m la sintagma îpotrivit principiului subsidiarit„˛ii“.

Deci putem renun˛a la îpotrivit principiului subsidiarit„˛ii“.

V„ rog s„ ne spune˛i clar dac„ sunte˛i de acord cu eliminarea sintagmei îpotrivit principiului subsidiarit„˛ii“.

î... potrivit principiului subsidiarit„˛ii“, pentru c„ Ónainte se spune exact c„ este îprincipiul subsidiarit„˛ii“. Deci suntem de acord cu aceasta.

Iar la lit. g): îasigurarea descentraliz„rii financiare bazate pe reguli“, sunt de acord cu îreguli“. Aceea∫i discu˛ie am avut-o cu juri∫tii. Unii dintre ei au spus c„ aceste reguli trebuie s„ fie transparente, pentru c„ pot fi reguli, dar, Ón acela∫i timp, dac„ nu se Ónt„re∫te aceast„ transparen˛„, care Ónseamn„ un principiu al spa˛iului administrativ european, nu are acea vizibilitate de care este nevoie Ón cazul unei legi-cadru; îtransparente“ s„ r„m‚n„.

Dori˛i s„ interveni˛i la problema descentraliz„rii? V„ rog. Doamna Puwak.

## Domnule pre∫edinte,

## Stimate ∫i stima˛i colegi,

Eu a∫ propune reprezentantului Guvernului s„ Ónceap„ acest punct tocmai prin enun˛area principiului subsidiarit„˛ii, explic‚nd, apoi, c„ aceasta Ónseamn„ apropierea de cet„˛ean. Pentru c„ o lege Ón care nu reg„sim acest principiu al subsidiarit„˛ii, mi s-ar p„rea chiar c„ nu corespunde.

Domnul Dan Bruda∫cu.

Œmi pare r„u c„ trebuie s„ revin ∫i s„ atrag aten˛ia asupra redundan˛ei despre care vorbeam ∫i pe care distinsul reprezentant al Guvernului a contestat-o, dar, acum, dac„ mergem ∫i pe ideea promovat„ de doamna ministru Puwak, atunci, chiar avem o redundan˛„ ∫i mai inadmisibil„. Explic„m principiile pe baza principiilor. Este normal: nivelul administrativ cel mai apropiat define∫te subsidiaritatea. Elimin‚nd partea final„ a acestei formul„ri, ajungem la claritatea necesar„. Nu putem vorbi: îprincipiile pe baza c„rora (...) se bazeaz„ pe principiul cutare...“ P„i, definim aceste principii, tocmai prin ce semnifica˛ie au.

Œn ceea ce prive∫te lit. g), eu a∫ merge pu˛in mai Ón ad‚ncime ∫i a∫ sublinia necesitatea nu numai a asigur„rii descentraliz„rii financiare, ci ∫i asigurarea transparen˛ei repartiz„rii acestor resurse financiare c„tre unit„˛ile administrativ-teritoriale. Aceasta constituie, de fapt, transparen˛a efectiv„ pe care probabil c„ a avut-o Ón vedere ini˛iatorul atunci c‚nd a g‚ndit acest text.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

A˛i avut un amendament, stimate coleg?

## **Domnul Dan Bruda∫cu**

**:**

Mi-am dat cu p„rerea.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

La faza asta, nu ne d„m cu p„rerea cum ar fi mai bine s„ sune principiul.

Acum putem face cel pu˛in observa˛ii redac˛ionale, discu˛ii pe fond, numai pe baza amendamentelor respinse.

Domnule Coifan, dorea˛i ∫i dumneavoastr„?

V„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

La art. 4 lit. d) comisia este de acord cu punctul de vedere pe care l-a exprimat doamna ministru Puwak aici. S„ Óncepem cu îpotrivit principiului subsidiarit„˛ii“ ∫i s„ mearg„ mai departe îexercitarea competen˛ei de c„tre autorit„˛ile administra˛iei publice locale situate pe nivelul administrativ cel mai apropiat de cet„˛ean“.

La lit. g) suntem de acord s„ dispar„ cuv‚ntul îclare“. Deci s„ r„m‚n„: îasigurarea descentraliz„rii financiare bazat„ pe reguli transparente cu privire la calculul resurselor financiare alocate unit„˛ilor administrativ-teritoriale.“

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

V-a∫ ruga, stima˛i colegi, s„-mi permite˛i s„ sintetizez propunerile dumneavoastr„.

Deci prima propunere care rezult„ din aceste dezbateri la cele dou„ puncte este de a face din principiul subsidiarit„˛ii o liter„ separat„, prima, lit. a).

De acord?

Deci îprincipiul subsidiarit„˛ii, a∫a, am Ón˛eles?

## **Domnul Dan Bruda∫cu**

**:**

Este amendament de fond!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

S-au f„cut propuneri de c„tre doi colegi din sal„. Pofti˛i la microfon, dac„ dori˛i s„ ne cert„m Ómpreun„.

## **Domnul Dan Bruda∫cu**

**:**

Este amendament de fond, ∫i nu se poate face Ón plen, ci la comisie. Este valabil pentru toat„ lumea!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimate coleg,

Dup„ cum pute˛i citi foarte clar ∫i transparent — dup„ cum spunea aici un coleg de-al dumneavoastr„ —, la lit. d) sunt dou„ amendamente ∫i s-a propus desp„r˛irea lor, s-a propus de c„tre doi colegi de-ai no∫tri. Dac„ sunte˛i Ómpotriva acestei propuneri care exist„ Ón text, atunci sunt de acord s„ m„ critica˛i.

Deci s-a propus eliminarea sintagmei îpotrivit principiului subsidiarit„˛ii“ ∫i Ónscrierea principiului subsidiarit„˛ii la lit. a), nu prin precizarea principiului, pentru c„ atunci ar fi o tautologie, Óntr-adev„r.

Deci î... sunt urm„toarele principii...“, iar primul este îsubsidiaritatea“.

Cine este pentru?

## **Domnul Dan Bruda∫cu**

**:**

Nu mai are rost lit. d); trebuie s„ elimin„m lit. d).

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Cine vrea s„-i r„spund„ domnului Dan Bruda∫cu, care spune c„ dac„ elimin„m îprincipiul subsidiarit„˛ii“ restul preciz„rilor din lit. d) ar fi inutile.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 89/21.VI.2004 Lit. d) nu explic„ numai principiul subsidiarit„˛ii, stimate coleg.

## **Domnul Dan Bruda∫cu**

**:**

Dar se bazeaz„ pe principiul subsidiarit„˛ii.

Cine este pentru Ónscrierea subsidiarit„˛ii, ca primul principiu la art. 4?

V„ mul˛umesc. 55 de voturi pentru.

Œmpotriv„? 15 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri dac„ sunt? Bun.

Deci primul principiu de la lit. a) este subsidiaritatea. La lit. b), dac„ sunte˛i de acord cu textul care r„m‚ne, oprindu-se la îapropiat de cet„˛ean“, care va fi renumerotat, bineÓn˛eles, ca ∫i celelalte.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Dou„ voturi contra. Ab˛ineri?

La lit. e) ∫i la lit. f) nu au fost obiec˛iuni.

Votat Ón unanimitate, Ón formularea ini˛iatorului.

La lit. g) s-a propus eliminarea cuv‚ntului îclare“, deci îreguli transparente“.

Cine este de acord cu eliminarea cuv‚ntului îclare“ din sintagma îreguli clare“?

V„ mul˛umesc. Dac„ sunt voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

La art. 5, v„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul nr. 3. Domnul Dan Bruda∫cu.

## Domnule pre∫edinte,

™i Ón formularea din textul ini˛ial, ∫i Ón amendament, se men˛ine o situa˛ie din care ar putea rezulta c„ unit„˛ile administrativ-teritoriale se administreaz„ at‚t de c„tre consiliile locale, consiliile jude˛ene, c‚t ∫i de Consiliul General al Municipiului Bucure∫ti.

Iat„ de ce, pentru a elimina aceast„ posibilitate de interpretare eronat„, v„ propun s„ Ónlocuim cu îsau“, nu cu î∫i“, dup„ îconsiliile jude˛ene“, tocmai pentru a rezulta posibilitatea ca aceste unit„˛i s„ intre separat sub inciden˛a sau controlul consiliilor locale, al consiliilor jude˛ene sau Consiliului General al Municipiului Bucure∫ti.

Voi propune, dac„ ve˛i fi de acord, comisiei tehnice ∫i c‚teva alte formul„ri de punctua˛ie, pe care nu doresc s„ le formulez acum, pentru a v„ re˛ine aten˛ia, dac„, evident, sunte˛i de acord.

Ini˛iatorii sunt de acord cu men˛iunea dumneavoastr„ Ón ceea ce prive∫te enumerarea consiliilor jude˛ene ∫i a Consiliului General al Municipiului Bucure∫ti ∫i eu sunt de acord ca s„ depune˛i la aparatul tehnic toate celelalte propuneri cu privire la semnele de punctua˛ie.

Cu aceste observa˛ii, amendamentul nr. 3, care modific„ art. 5, a fost adoptat Ón unanimitate.

Art. 6, art. 7, art. 8 ∫i art. 9. La art. 6 ∫i art. 7 nu sunt obiec˛iuni.

Adoptate Ón formularea ini˛iatorului.

La art. 8 are domnul Dan Bruda∫cu o observa˛ie.

Av‚nd Ón vedere c„ a˛i acceptat propunerea de la art. 5, se impune ca Ón finalul acestui art. 8 s„ Ónlocuim cuv‚ntul îacestora“ cu îacestuia“, tot pe principiul c„ este vorba individual de consiliul local, consiliul jude˛ean sau de Consiliul General al Municipiului Bucure∫ti.

Ini˛iatorul dac„ este de acord cu propunerea formulat„? De acord.

Deci art. 8 a fost adoptat, cu aceast„ propunere a domnului Dan Bruda∫cu.

De∫i am trecut de art. 6, domnul secretar Leon„chescu adreseaz„ o Óntrebare ini˛iatorului. V„ rog s„ explica˛i exact ce Ónseamn„ îAutorit„˛ile administra˛iei publice locale beneficiaz„ de dreptul la experiment“.

V„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

Aceast„ sintagm„ este folosit„ deja Ón ˛„ri occidentale. Œnainte de a Óncepe un proces la nivel na˛ional, este nevoie de procese de tip pilot, deci de experiment la nivelul unor jude˛e sau localit„˛i, pentru a vedea efectele acestui proces. Asta nu afecteaz„ cu nimic, pentru c„ descentralizarea se bazeaz„ pe reguli precise, cu respectarea normelor legale Ón vigoare, inclusiv a Constitu˛iei, Ón cadrul unui stat unitar, cum este Rom‚nia. Dar pentru a evita luarea unor decizii la nivel na˛ional, f„r„ s„ se cunoasc„ efectele acestor decizii Ón planul unor jude˛e sau localit„˛i, este aceast„ inovare pe care noi o aducem Ón lege, care este folosit„ pe scar„ larg„ Ón unele ˛„ri din Uniunea European„, inclusiv Ón Fran˛a.

La art. 9 dac„ sunt obiec˛iuni? Votat Ón formularea ini˛iatorului. Titlul capitolului II. Votat Ón unanimitate. Art. 10, art. 11, art. 12 ∫i art. 13. Domnul Dan Bruda∫cu.

## Domnule pre∫edinte,

Œn ce prive∫te redactarea art. 2, mi se pare c„ este mai corect„ formularea urm„toare a p„r˛ii finale a acestuia, ∫i anume îsolu˛ion‚nd operativ probleme curente ale colectivit„˛ii care l-a ales“, nu îÓn cadrul c„reia este ales“. Colectivitatea l-a ales, nu îÓn cadrul ei“, ci ea l-a ales.

Œn ceea ce prive∫te art. 13 alin. 1 ∫i alin. 2, insist pe observa˛ia f„cut„ de c„tre distinsul meu coleg de la Partidul Na˛ional Liberal privind aceast„ inadverten˛„ Óntre competen˛ele conferite primarului ∫i posibilitatea efectiv„ de control al activit„˛ii poli˛iei comunitare. Cred c„, din acest punct de vedere, aceast„ lege este imperfect„. Chiar dac„ ea porne∫te cu bune inten˛ii, nu rezolv„ o problem„ fundamental„ a raporturilor exacte Óntre ∫eful executivului local ∫i conducerea poli˛iei.

Rog ini˛iatorul s„ r„spund„ la a doua obiec˛iune.

Œn ceea ce prive∫te prima propunere sunte˛i de acord? Este mai clar„, deci, îÓn cadrul colectivit„˛ii care l-a ales“.

## **Domnul Mircea Alexandru** — _secretar de stat Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**

Da. Este mai corect„ ∫i din punct de vedere lingvistic formularea domnului deputat Bruda∫cu. Œn ceea ce prive∫te faptul c„ îPrimarul Óndrum„, supravegheaz„ ∫i controleaz„ activitatea poli˛iei comunitare, Ón condi˛iile legii“, v„ propun s„ fi˛i de acord cu textul Guvernului, deci cu textul ini˛iatorului, a∫a cum a fost admis ∫i de c„tre comisie, pentru c„ poli˛ia comunitar„ se preconizeaz„ a fi o unitate care este condus„ de un ∫ef al poli˛iei locale. Œn prerogativele sale, primarul va numi, va

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 89/21.VI.2004 avea dreptul de decizie Ón ceea ce prive∫te poli˛ia respectiv„, dar nu primarul va fi cel care merge s„ efectueze activit„˛ile sau s„ dispun„ activit„˛ile care se impun Ón plan operativ. Orice unitate de poli˛ie, fie c„ este comunitar„ sau de alt fel, este condus„ de un ∫ef al poli˛iei, nu de primar.

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Coifan ∫i apoi domnul deputat Leon„chescu.

## Stima˛i colegi,

Punctul acesta este un punct nevralgic, care trebuie discutat serios.

Œn Legea nr. 215, lege organic„, o competen˛„ expres„ conferit„ primarului este aceea de a asigura ordinea public„. Pe de alt„ parte, Ón aceast„ lege organic„, care este legeacadru, i se d„ primarului posibilitatea de a Óndruma. P„i, îa Óndruma“ Ónseamn„ c„ eu ∫tiu at‚t de bine c„ pot s„ dau sfaturi celui care se ocup„. Or, primarul poate s„ fie orice om ales prin vot democratic. Aici, noi trebuie s„ spunem foarte clar: îPrimarul conduce poli˛ia comunitar„“, cu toate atributele care provin din verbul îa conduce“, care Ónseamn„ îa controla“ ∫i îa supraveghea“.

Haide˛i s„ termin„m odat„ cu aceast„ dihotomie, c„ poli˛ia se face c„ este sub autoritatea civil„, dar ea, de fapt, are un chestor care se pricepe s„-∫i fac„ treaba. Eu cred c„ dac„ facem o reform„ autentic„ a poli˛iei ∫i separ„m poli˛ia comunitar„ de poli˛ia na˛ional„, ca Ón Fran˛a, apropo de exper˛i, atunci poli˛ia comunitar„, cu sarcini precise, este Ón subordinea primarului, nu sub Óndrumarea primarului. ™i Legea poli˛iei comunitare va trebui s„ urm„reasc„ legeacadru, c„ de aceea este lege-cadru, ca din ea s„ derive celelalte legi, nu s„ fie o lege paralel„ cu alte legi.

Prin urmare, sus˛in amendamentul care se refer„ la faptul c„ primarul conduce poli˛ia comunitar„.

Domnul Dan Bruda∫cu.

Nu asista˛i, stima˛i colegi, doar la o dezbatere teoretic„ Ón aceast„ privin˛„. Asista˛i la ultimele manifest„ri ale acestei duplicit„˛i. Pe de o parte, ni s-a spus de mai mult„ vreme c„ poli˛ia s-a demilitarizat ∫i c„ ea se conduce dup„ principiile statului de drept, iar, pe de alt„ parte, exist„ aceste zv‚cniri de scoatere a poli˛iei de sub controlul puterilor alese.

Eu a∫ dori ca Ón aceast„ lege, ca ∫i Ón toate legile care urmeaz„ s„ existe aceast„ exprimare c‚t se poate de clar„, elimin‚ndu-se orice tendin˛„ duplicitar„ de interpretare ∫i de stabilire a unor competen˛e Ón afara celor care sunt stabilite printr-un stat de drept.

Dac„ este adev„rat c„ poli˛ia este demilitarizat„, atunci nu v„d de ce un primar ales s„ aib„ posibilitatea s„ exercite efectiv controlul asupra activit„˛ii poli˛iei, pentru c„ el este responsabil fa˛„ de tot ce se Ónt‚mpl„ Ón perimetrul unit„˛ii administrativ-teritoriale respective. ™i, Ón perspectiv„, eu consider c„ va trebui ca aceste unit„˛i de poli˛ie s„ fie chiar finan˛ate de comunitatea local„, care-∫i cunoa∫te cu exactitate necesit„˛ile ∫i, prin urmare, Ó∫i stabile∫te ∫i efectivele necesare pentru activit„˛ile de poli˛ie.

Prin urmare, sus˛in acest punct de vedere privind necesitatea efectu„rii corec˛iei necesare, de unde s„ rezulte, indubitabil, posibilitatea ca primarii, indiferent de culoarea lor

politic„, s„ fie cei care controleaz„ activitatea poli˛iei, de vreme ce...

Asta scrie expres Ón text, domnule coleg, c„ îsupravegheaz„ ∫i controleaz„ activitatea poli˛iei“.

## Domnule pre∫edinte,

Formularea din text este destul de vag„, s„ ∫ti˛i. Nu asigur„ aplicarea principiului la care s-a f„cut trimitere Ón interven˛iile anterioare.

P„i, citi˛i la alin. 2: îPrimarul Óndrum„, supravegheaz„ ∫i controleaz„...“

## Domnule pre∫edinte,

At‚ta vreme c‚t primarul nu are nici un fel de cuv‚nt de spus, nu este consultat atunci c‚nd este numit un ∫ef al unei unit„˛i de poli˛ie, activitatea de control este o activitate pe h‚rtie. Nu are cum s„ controleze alt fel, dac„ nu are putere de decizie la numirea celor care conduc organele de poli˛ie.

Reprezentantul Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Ne men˛inem Ón mod categoric punctul de vedere pe care l-am formulat Ón propunerea legislativ„ ∫i vreau s„ fac aceast„ precizare, c„ aceast„ chestiune nu are nici o leg„tur„ cu faptul c„ Ón continuare poli˛ia ar fi militarizat„ ∫i a∫a mai departe. Deci primarul este cel care, prin prerogativele sale, Óndrum„, controleaz„ ∫i supravegheaz„ activitatea poli˛iei comunitare, a∫a cum face, de exemplu, ∫i cu alte domenii ale vie˛ii sociale din localitatea respectiv„. Primarul nu conduce activitatea sanitar„ dintr-o localitate, ci Ó∫i are atributele lui legate de activitatea respectiv„. Primarul nu poate fi cel care conduce opera˛iunile poli˛iei, ci asta este treaba celui care este desemnat de primar, p‚n„ la urm„, s„ conduc„ activitatea poli˛iei, dar nu primarul Ónsu∫i. ™i cu aceasta cred c„ am l„murit problema.

V„ mul˛umesc foarte mult.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stima˛i colegi,

Lu„m pe r‚nd, Ón primul r‚nd art. 12, unde v„ propun votarea acestuia, prin eliminarea sintagmei îÓn cadrul c„reia este ales“.

V„ rog. Mai exist„ o interven˛ie, a domnului secretar Leon„chescu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte, pentru r„bdare ∫i Ón˛elegere. Sunt elemente-cheie Ón ob˛inerea unei redact„ri mai bune a acestei legi.

Art. 12 are o formulare pe care merit„ s„ o aprofund„m. îPrimarul aplic„ hot„r‚rile consiliului local ∫i Óndepline∫te atribu˛iile ce-i revin potrivit legii.“ N-am spus nimic nou Ón aceast„ formulare. Œn Legea administra˛iei publice locale nr. 215/2001 preciz„m acest lucru: îpotrivit legii, Ó∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 89/21.VI.2004 Óndepline∫te atribu˛iile...“ ∫i aplic„ hot„r‚rile consiliului local, evident.

Partea a doua este absolut inutil„: î...solu˛ion‚nd operativ problemele curente ale colectivit„˛ii Ón cadrul c„reia este ales“, fraz„ Ón plus, text Ón plus, absolut inutil.

Deci, dac„ vre˛i, men˛ine˛i textul, dac„ vre˛i, adopta˛i ∫i propunerea f„cut„ de domnul Dan Bruda∫cu. Tot art. 12 este inutil, p‚n„ la urm„. Oricum, ar merita s„ ne oprim m„car la virgul„, s„ punem punct dup„ îlegi“. Restul este o explica˛ie a ceea ce trebuie ∫i cum s„ fac„ primarul.

De altfel, repet, art. 12, Ón redactarea aceasta, este inutil. Sunt foarte multe elemente de Ómbun„t„˛it Ón acest proiect de lege. Chiar la nivelul acestei discu˛ii, eu constat, ierta˛i-m„, la art. 16 alin. 4, îLegea capitalei ∫i a marilor aglomer„ri urbane“, care n-a venit p‚n„ acum. Facem raportare la o lege care nu ∫tim ce titlu va purta ∫i ce con˛inut va avea.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stima˛i colegi,

Cred c„ a˛i venit cu un surplus de Ónc„rc„tur„ electoral„ ∫i, fiind vorba de primari pe care-i alegem acum, diseca˛i firul Ón patru, chiar dac„ nu este nevoie.

La art. 12 s-au ridicat aceste Óntreb„ri de c„tre domnul Leon„chescu. Œn afar„ de acestea, este acea propunere de redactare. Eu a∫ zice s„ lu„m Ónt‚i textul pe fond ∫i, dac„ el va fi adoptat, atunci vom lua Ón discu˛ie ∫i corectura de exprimare.

Dac„ sunte˛i de acord cu textul art. 12 al Guvernului, Ón g‚ndirea sa ini˛ial„? Vorbesc de fondul solu˛iei.

Cine este pentru?

V„ rog s„ Ómi permite˛i s„ supun din nou textul votului dumneavoastr„, pentru a nu exista dubii.

Cine este pentru art. 12, Ón formularea Guvernului?

Domnule Ráduly, campanie electoral„, la Miercurea-Ciuc! Aici dezbatem un proiect de lege. Vede˛i s„ nu pierde˛i acolo, c„ ave˛i probleme serioase, c„ dumneavoastr„ vorbi˛i aici inutil ∫i acolo lumea voteaz„ Ómpotriva dumneavoastr„. 37 de voturi pentru.

Œmpotriv„? 31 de voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Nu sunt.

Textul art. 12 a fost votat cu 37 de voturi pentru, 31 de voturi Ómpotriv„.

V„ supun, totu∫i, aprob„rii dumneavoastr„ propunerea de redactare, Ón sensul de a se Ónlocui sintagma îÓn cadrul c„ruia este ales“ cu îale colectivit„˛ii care l-a ales“.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc.

Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri?

Unanimitate.

La art. 13

Voturi Ómpotriv„? 23 de voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? O ab˛inere.

Adoptat textul Guvernului cu 43 de voturi pentru ∫i 23 Ómpotriv„, o ab˛inere.

Art. 14 ∫i 15 din sec˛iunea a II-a. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate.

Art. 16 din sec˛iunea a III-a.

Votat Ón unanimitate.

Art. 17 ∫i 18 din capitolul III.

La art. 16 domnul Leon„chescu are o observa˛ie. Art. 16

alin. 4, p‚n„ acolo a fost adoptat Ón unanimitate.

Œntreb ini˛iatorul, la art. 16 alin. 4, ce a avut Ón vedere c‚nd a spus c„ atribu˛iile consiliilor locale ale sectoarelor ∫i ale municipiilor vor fi revizuite prin Legea capitalei ∫i a marilor aglomer„ri urbane.

Exper˛ii europeni, inclusiv cei de la Congresul puterilor locale ∫i regionale, de vreo 4 ani au atras aten˛ia c„ noi suntem singura capital„ european„ care nu avem o lege a capitalei ∫i a marilor aglomer„ri urbane, pentru c„ capitala unei ˛„ri este foarte important„, Ón sensul c„ reprezint„ un punct de interes major pentru orice Ónseamn„ administra˛ia la nivel local. ™i atunci, Ón ceea ce am g‚ndit noi Ón strategia de reform„ Ón administra˛ia public„ local„, un element important Ól constituie ∫i Legea privind capitala ∫i marile aglomer„ri urbane.

Care nu exist„.

Care nu exist„, dar, conform planului de ac˛iune pe care l-am g‚ndit, va trebui s„ o realiz„m p‚n„ Ón 2007.

Este un fel de delegare legislativ„ viitoare. O Lege a capitalei, dac„ va fi adoptat„, va stabili alte atribu˛ii cu privire la cele actuale.

Domnul Alexandru Sassu are o propunere cu privire la alin. 4.

Este evident faptul c„ o lege nu se poate referi la o lege care nu exist„. Eu propun eliminarea acestei chestiuni. Legea, c‚nd va ap„rea, va face modific„rile respective f„r„ nici un fel de problem„. Nu trebuie s„ spunem acum c„ ele vor fi modificate. Se vor modifica atunci c‚nd legea va ap„rea. Nu putem face o astfel de referire la ceva ce nu exist„.

V„ mul˛umesc.

Domnul Dan Bruda∫cu.

Este perfect logic ceea ce spune domnul deputat Sassu, dar, Ón aceste condi˛ii, va mai trebui s„ mai elimin„m ni∫te articole, pentru c„ eu nu ∫tiu s„ existe nici Legea descentraliz„rii privind responsabilit„˛ile locale. ™i aici, ∫i Ón acest caz ne referim la ceva ce va fi. Deci ceea ce spuneam anterior, c„ este o lege insuficient g‚ndit„ ∫i redundant„ Ón marea ei majoritate, iat„ c„ se confirm„ ∫i rezult„ ∫i din punctul de vedere al majorit„˛ii.

## Stimate coleg,

Am rug„mintea s„ nu ne crea˛i greut„˛i Ón dezbatere ∫i c‚nd vorbim de un text dumneavoastr„ s„ v„ aduce˛i aminte c„ a˛i propus ceva care se va reg„si altundeva. C‚nd vom ajunge la acel text o s„-l discut„m. Deocamdat„ s-a propus eliminarea alin. 4.

Uita˛i, am aici materialul clientului, eu pe el urm„resc.

L„sa˛i materialul clientului ∫i spune˛i-mi dac„ la alin. 4 ave˛i vreo problem„. Bun. C‚nd ve˛i avea Ón alt„ parte, atunci v„ rog s„ interveni˛i ∫i v„ rog s„ nu ne mai conturba˛i cu trimiteri inutile la texte pe care nu le discut„m acum...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 89/21.VI.2004

## **Domnul Dan Bruda∫cu:**

Nu v„ sup„ra˛i, Ónseamn„ c„ dumneavoastr„ nu urm„ri˛i atent ce se Ónt‚mpl„. Este vorba de sec˛iunea a II-a, art. 14, este vorba apoi de sec˛iunea I, art. 10 alin. 3, unde se vorbe∫te despre Legea descentraliz„rii privind responsabilit„˛ile locale. Adic„ vindem pielea lupului din p„dure! Asta este.

Trebuia s„-l aplauda˛i Ón momentul Ón care am trecut peste aceste texte ∫i n-a˛i spus nimic, domnule coleg. Deci textele au fost votate ∫i ve˛i putea s„ ataca˛i legea.

Cine este pentru eliminarea alin. 4 din art. 16? V„ mul˛umesc.

Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Nu sunt.

Unanimitate.

Am rug„mintea, de principiu, pe care o adresez colegilor mei, noi suntem prima Camer„ sesizat„, dac„ mai ave˛i alte idei, foarte multe, pe care nu le-a˛i prezentat comisiei sub forma unor amendamente, prin colegii dumneavoastr„ de la Senat s„ semnala˛i eventualele imperfec˛iuni.

La art. 17 ∫i 18 Óntreb dac„ ave˛i obiec˛iuni.

Votate Ón unanimitate.

Art. 19 din capitolul IV?

Votat Ón unanimitate.

Dac„ la amendamentul 4 ave˛i obiec˛iuni? Nu sunt. Votat amendamentul, modificat textul. Art. 28, 29. Votate Ón unanimitate. Art. 30, 31. Votate Ón unanimitate.

Titlul capitolului VII ∫i art. 32? Domnul Dan Bruda∫cu mi-a f„cut o concesie ∫i n-a mai avut observa˛ii la articolul ultim.

V„ mul˛umesc. Dac„ la nr. 12 a mers a∫a Óncet, Ónseamn„ c„ la nr. 13, care e cu ghinion, ne vom Ómpotmoli.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Na˛ional de Management al Situa˛iilor de Urgen˛„.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Proiectul actului normativ propune validarea unui concept nou...

Sta˛i pu˛in! Procedur„ de urgen˛„... Eu am zis c„ urmeaz„ proiectul, dar nu v-am dat cuv‚ntul.

Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic?

V„ rog s„ propune˛i timpii de dezbatere.

Art. 20.

V„ rog. M„ uitam Óngrijorat la dumneavoastr„ c„ nu mai ave˛i observa˛ii.

## Domnule pre∫edinte,

Ca s„ v„ spulber aceast„ Óngrijorare care nu st„ bine unui pre∫edinte de Camer„, iat„ c„ m-am prezentat.

Este vorba de alin. c), unde este din nou o formulare din aceasta, care mie mi se pare mai pu˛in fericit„: îComitetul tehnic jude˛ean pentru descentralizare, constituit la nivelul fiec„rui jude˛...“ Eu a∫ zice îcomitetul tehnic jude˛ean pentru descentralizare...“, ar trebui s„ fie o virgul„, î...constituit la nivelul fiec„rui jude˛, care va efectua...“

Domnilor colegi, mi-a˛i promis c„ virgulele le depune˛i direct la comisia tehnic„.

Am Ón˛eles, dar am vrut s„ atrag aten˛ia c„ ele exist„. î...Care va efectua analiz„ de impact ∫i propuneri...“ Nu prea se pot efectua propuneri, se pot Ónainta propuneri, domnule pre∫edinte. Deci eu a∫ ruga pe distin∫ii membri ai Guvernului, ini˛iatorii acestui text, s„ g‚ndeasc„ o formul„, care pe mine m„ dep„∫e∫te Ón acest moment, care s„ fie mai fericit Ón˛eleas„ de c„tre beneficiari.

A∫ ruga sectorul tehnic ca, Ón afara virgulelor furnizate de domnul Bruda∫cu, s„ Ónlocuiasc„ ∫i termenii ace∫tia care Ói sunt destina˛i. A Ón˛eles compartimentul tehnic.

Alte observa˛ii dac„ mai sunt? La art. 20 dac„ mai ave˛i obiec˛iuni? Nu sunt.

Votat Ón unanimitate.

- Art. 21, 22, 23. Nu sunt obiec˛iuni. Votate Ón unanimitate.

- Art. 24, 25, 26 din capitolul V. Votate Ón unanimitate.

La art. 27 urm„ri˛i amendamentul 4.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Deci, un minut pentru fiecare articol, 10 minute Ón total.

- Dac„ sunte˛i de acord cu aceast„ propunere? V„

- mul˛umesc.

- Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

- Fiind Ón procedur„ de urgen˛„, trecem direct la

- dezbaterea proiectului de lege.

- La titlul proiectului dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat Ón unanimitate.

- La cuprinsul articolului unic urm„ri˛i amendamentul 1. Admis amendamentul 1, modificat textul articolului unic. La punctul 1 dac„ ave˛i obiec˛iuni din legea adoptat„ de

- Senat? Nu sunt.

Votat Ón unanimitate.

- La punctul 2, cel cu privire la art. 4 alin. 2, dac„ ave˛i

- obiec˛iuni? Nu sunt.

Votat Ón unanimitate.

- Punctul 3 din legea Senatului. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

- Votat Ón unanimitate.

Dup„ punctul 3 urm„ri˛i, v„ rog, Ón raport, la pagina 7, prin amendamentul 6 comisia propune introducerea unui art. II Ón care se propune Ónlocuirea sintagmei îInspectoratul General“ cu îInspectoratul General pentru Situa˛ii de Urgen˛„“.

- Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.

- Trecem la ordonan˛a de urgen˛„. Preambulul. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.

- La capitolul I art. 1? Votat Ón unanimitate.

La art. 2, domnul deputat Leon„chescu? P‚n„ la lit. d) dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu sunt. Votate textele din ordonan˛„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 89/21.VI.2004

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte, ∫i pentru r„bdarea pe care o ave˛i cu subsemnatul. ™i pentru asta v„ r„m‚n dator.

La art. 2 alin. d) e men˛ionat„ o expresie: îstarea poten˛ial generator de situa˛ii de urgen˛„“. Stare Ón sine, nu, poten˛ialul poate genera, deci eu propun îpoten˛ial generator de situa˛ii de urgen˛„“.

Domnul Alexandru?

Cred c„ este mai degrab„ o problem„ de limba rom‚n„, de lingvistic„. Abordarea este o problem„ lingvistic„, ∫i nu una juridic„. Deci este vorba c„ îstarea este poten˛ial generatoare“, starea este cea care este generatoare, dac„ am Ón˛eles bine observa˛ia domnului deputat.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

nimitate. Anexa nr. 2, votat„ Ón unanimitate

Anexa nr. 2 a fost ∫i ultima, v„ rog s„ constata˛i c„ am parcurs textele legii de aprobare ∫i ale ordonan˛ei, vom supune proiectul de lege votului final m‚ine.

La punctul 14, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 27/2004.

Comisia pentru s„n„tate s„ vin„ ∫i s„ ne propun„ timpii de dezbatere, fiind Ón procedur„ de urgen˛„. Pofti˛i, domnule profesor.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Propun ca timp de dezbatere 5 minute.

™i pe texte?

™i pe texte maximum un minut.

V„ mul˛umesc. Dac„ sunte˛i de acord? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate. V„ rog.

**Domnul George Pavelescu** — _secretar de stat_

_Ón Ministerul S„n„t„˛ii_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Deci, fa˛„ de amendamentul propus, Ministerul S„n„t„˛ii ∫i Familiei...

Ce amendament, stimate coleg?

V„ rog s„ interveni˛i atunci c‚nd ajungem la un amendament, deocamdat„ nu am Ónceput nici dezbaterea. Suntem Ón procedur„ de urgen˛„, stimate coleg.

La titlul legii dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.

Textul articolului unic. Urm„ri˛i amendamentul 2. Admis amendamentul, modificat textul articolului unic.

La titlul ordonan˛ei de urgen˛„ dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu ave˛i.

Votat Ón unanimitate.

Pardon, la titlul ordonan˛ei de urgen˛„, observa˛i textul amendamentului.

Aici ave˛i observa˛ii, domnule? Pofti˛i.

Alin. 5 din art. 1, terenurile, s„ aib„ urm„toarea formulare: îTerenurile ∫i cl„dirile Ón care Ó∫i desf„∫oar„ activitatea spitalele clinice ∫i spitalele universitare sunt proprietate public„....“

Stimate coleg,

Serios, v„ rog eu frumos, c‚nd mai veni˛i, vede˛i cum sunt textele regulamentului nostru, ca s„ nu ne Óncurca˛i de fiecare dat„ c‚nd interveni˛i.

Eu eram la titlul ordonan˛ei. Ave˛i vreun amendament? Nu? Pofti˛i? Nu. Bun, atunci sta˛i cuminte.

Votat Ón unanimitate.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 89/21.VI.2004 La cuprinsul articolului unic, Ónt‚i, la preambul dac„ exist„ vreo obiec˛ie? La preambul nu exist„. La textul alin. 5 dac„ ave˛i observa˛ii?

Acum, domnule pre∫edinte.

Deci din textul propus s„ se elimine îschimbarea destina˛iei acestor unit„˛i sanitare publice se face Ón condi˛iile prev„zute la alin. 2, numai cu aprobarea consiliului de administra˛ie“.

Deci s„ se elimine toat„ aceast„ fraz„?

Da.

P„i, explica˛i ∫i de ce, ca s„ Ón˛eleag„ colegii no∫tri.

Pentru c„ modul de schimbare a destina˛iei unit„˛ilor sanitare este prev„zut la art. 2 alin. 1.

V„ mul˛umesc. Domnul profesor Ifrim.

Propunerea este foarte pertinent„, Óntruc‚t acest text este cuprins Ón alin. 2 ∫i deci se scoate îschimbarea destina˛iei se face Ón condi˛iile prev„zute la alin. 2 numai cu aprobarea consiliului de administra˛ie“. Acest paragraf dispare, r„m‚n‚nd restul: îConsiliile jude˛ene, respectiv consiliul general, nu pot percepe taxe, chirii asupra terenurilor ∫i cl„dirilor Ón care Ó∫i desf„∫oar„ activitatea spitalele clinice ∫i universitare.“

Comisia este de acord cu acest amendament al Ministerului S„n„t„˛ii.

V„ mul˛umesc. Stima˛i colegi,

Urm„ri˛i, v„ rog, amendamentul care vizeaz„ alin. 5 de la art. 1 al Ordonan˛ei nr. 70/2002, amendament care va avea alc„tuirea rezultat„ din eliminarea frazei care Óncepe cu schimbarea destina˛iei. Dac„ sunte˛i de acord?

Cine este pentru? V„ mul˛umesc.

Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? O ab˛inere.

Adoptat.

Vom supune proiectul de lege votului final m‚ine.

La punctul 15, proiectul de Lege privind constituirea, recunoa∫terea ∫i func˛ionarea grupurilor de produc„tori pentru comercializarea produselor agricole, silvice ∫i piscicole.

Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice ∫i din partea ini˛iatorului? V„ rog, domnule ministru.

## **Domnul Gheorghe Predil„** — _consilier Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Acest proiect de lege privind constituirea, recunoa∫terea ∫i func˛ionarea grupurilor de produc„tori pentru comercializarea produselor agricole, silvice ∫i piscicole este

menit s„ ne ajute s„ constituim, s„ construim structuri similare ∫i competitive cu cele din Uniunea European„, de altfel, o cerin˛„ formulat„ a Uniunii Europene pentru a adopta acest document.

Aceast„ lege creeaz„ cadrul propice pentru ca produc„torii agricoli, silvici ∫i piscicoli, la libera lor ini˛iativ„, s„ se poat„ asocia ∫i s„ constituie aceste grupuri cu personalitate juridic„, bazate pe unitate de interes ∫i ac˛iune a grupului, ∫i pentru comercializarea produselor agricole, silvice ∫i piscicole. Statul sprijin„ aceste activit„˛i de constituire ∫i func˛ionare a grupurilor de produc„tori prin surse financiare interne ∫i externe. Œn lege mai sunt prev„zute ∫i Óndatoririle unui membru al grupului de produc„tori ∫i cum poate fi dob‚ndit„ sau retras„ calitatea de membru al acestui grup de produc„tori.

Recunoa∫terea grupurilor de produc„tori se face de organele abilitate, respectiv direc˛iile teritoriale de agricultur„, de regim silvic ∫i v‚n„toare sau filialele teritoriale ale inspec˛iilor piscicole din subordinea Ministerului Agriculturii Ón a c„rei raz„ de competen˛„ Ó∫i au sediul aceste noi structuri pe care le cre„m. Avizele de recunoa∫tere pentru grupurile de produc„tori se Ónscriu Óntr-un registru special deschis de c„tre autoritatea desemnat„, Ón conformitate cu specificul fiec„ruia.

Domnule profesor Nicolescu, v„ rog.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i invita˛i, Stima˛i colegi,

Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice a fost sesizat„ spre dezbatere ∫i avizare cu proiectul de Lege privind constituirea, recunoa∫terea ∫i func˛ionarea grupurilor de produc„tori pentru comercializarea produselor agricole, silvice ∫i piscicole, pentru care s-a Óntocmit raportul.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Raportul Comisiei a fost adoptat Ón unanimitate Ón ∫edin˛a din 8 iunie 2004. Œn urma dezbaterii Ón ∫edin˛a din 19 mai 2004, comisia propune adoptarea proiectului de lege Ón forma prezentat„ de Senat.

V„ mul˛umesc.

Trecem, stima˛i colegi, la dezbaterea proiectului de lege. La titlul acestuia dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 89/21.VI.2004 Votat Ón unanimitate.

Art. 1, 2, 3, votate Ón unanimitate.

- Art. 4, 5, 6, 7, votate Ón unanimitate.

- Art. 8, 9, votate Ón unanimitate.

- Art. 10, 11, 12, votate Ón unanimitate.

Art. 13, 14, 15, 16, 17, votate Ón unanimitate.

Art. 17 a fost ultimul.

Am parcurs textele proiectului. Vom supune proiectul votului final, m‚ine.

La punctul 16, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei nr. 10/2004 privind procedura reorganiz„rii judiciare ∫i a falimentului institu˛iilor de credit.

V„ rog, domnule secretar de stat.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Actul normativ pe care vi-l supunem aprob„rii realizeaz„ armonizarea prevederilor existente Ón societatea rom‚neasc„ cu prevederile Directivei nr. 2001 a Parlamentului European ∫i a Consiliului acestuia.

Œn principal, reglementarea stabile∫te participan˛ii la procedura reorganiz„rii judiciare ∫i a falimentului institu˛iilor de credit, deschiderea procedurii ∫i efectele acesteia, reorganizarea institu˛iilor de credit pe baza unui plan Óntocmit Ón acest scop, tranzac˛iile privind cump„rarea de active ∫i asumarea de pasive, r„spunderea organelor de conducere, a cenzorilor ∫i a personalului de execu˛ie sau cu atribu˛ii de control din institu˛ia de credit ajuns„ Ón stare de dizolvabilitate.

Totodat„, actul normativ reglementeaz„ m„surile de reorganizare ∫i procedurile de lichidare a institu˛iilor de credit cu sediul social Ón Rom‚nia ∫i care au sucursalele autorizate Ón Uniunea European„, precum ∫i a institu˛iilor de credit cu sediul social Ón Uniunea European„ ∫i care au sucursale acreditate Ón Rom‚nia.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, iar comisia de specialitate a Camerei Deputa˛ilor propune aprobarea f„r„ amendamente.

- V„ rog s„ fi˛i de acord cu propunerea formulat„. V„ mul˛umim.

## Mul˛umesc.

Nefiind amendamente de la comisie, trecem la dezbaterea proiectului.

- La titlul acestuia dac„ ave˛i obiec˛iuni?

- Votat Ón unanimitate.

- Textul articolului unic. Nu sunt observa˛ii.

- Votat Ón unanimitate.

- Urm„m, stima˛i colegi, textul Senatului, pe care ∫i l-a

- Ónsu∫it ∫i comisia.

- La punctele 1 ∫i 2. Nu sunt obiec˛iuni.

- Votate Ón unanimitate.

- Punctele 3, 4, 5. Nu sunt obiec˛iuni. Votate Ón unanimitate.

- Punctele 6, 7, 8, 9. Nu sunt obiec˛iuni. Votate Ón unanimitate.

Punctele 10 ∫i 11 din legea Senatului. Nu sunt obiec˛iuni. Votate Ón unanimitate.

- Punctele 12, 13, votate Ón unanimitate. Punctele 14, 15, 16, 17, 18. Nu sunt obiec˛iuni. Votate Ón unanimitate.

- Punctul 19, votat Ón unanimitate.

- Punctele 20, 21, 22, 23, votate Ón unanimitate. Punctul 24, votat Ón unanimitate. Punctele 25, 26, 27, votate Ón unanimitate. Punctele 28, 29, 30, 31, votate Ón unanimitate.

Punctele 32, 33, 34, 35, votate Ón unanimitate. Punctele 36, 37, 38, 39, 40, 41, votate Ón unanimitate. Punctele 42, 43, votate Ón unanimitate. Punctele 44, 45, 46, votate Ón unanimitate.

Punctele 47, 48, 49, 50, 51, 52, votate Ón unanimitate. Punctele 53, 54, votate Ón unanimitate. Punctele 55, 56, 57, 58, 59, votate Ón unanimitate. Trecem la ordonan˛„, stima˛i colegi.

La ordonan˛„ v„ semnalez acolo unde au fost texte modificatoare Ón legea de aprobare pe care am votat-o ∫i pe care ∫i Senatul a votat-o. Vor opera deci modific„rile aduse Ón lege.

Cu aceast„ observa˛ie, trecem la prezentarea articolelor din ordonan˛„.

- La art. 1, 2 nu sunt obiec˛iuni.

- Art. 3, 4, 5, votate Ón unanimitate.

- Art. 6, 7, 8, 9, votate Ón unanimitate.

- Art. 10, votat Ón unanimitate.

- Art. 11, 12, votate Ón unanimitate.

- De la art. 13 p‚n„ la 16, votate Ón unanimitate.

- Art. 17 p‚n„ la 20, votate Ón unanimitate.

- De la art. 21 la art. 25, votate Ón unanimitate.

Comisia juridic„, v„ rog s„ prezenta˛i raportul.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a dezb„tut Ón plenul s„u proiectul de lege Ón ∫edin˛a din 10 mai 2004. Membrii comisiei au examinat expunerea de motive, textul proiectului de lege adoptat de Senat, tabelul de concordan˛„ cuprinz‚nd Directiva nr. 94 a Parlamentului European ∫i a Consiliului ∫i avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

™i Ón plenul s„u Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a hot„r‚t, cu unanimitate de voturi, s„ supun„ plenului Camerei Deputa˛ilor spre dezbatere ∫i adoptare prezentul proiect de lege, cu amendamentele admise, a∫a cum rezult„ din anexa la prezentul raport.

Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc. Trecem la dezbaterea textelor acestui proiect. La titlu dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat Ón unanimitate. La art. 1?

Votat Ón unanimitate.

La art. 2, urm„ri˛i, v„ rog, amendamentul 1. Nu sunt obiec˛iuni.

Admis amendamentul 1, modificat art. 2 alin. 1 lit. a). Celelalte texte r„m‚n Ón formularea adoptat„ de c„tre Senat. Art. 3 ∫i 4, votate Ón unanimitate, Ón forma Senatului. Art. 5, 6, votate Ón unanimitate. Art. 7, 8, votate Ón unanimitate. La art. 9, urm„ri˛i amendamentul 2. Admis amendamentul 2, modificat art. 9.

La art. 10 urm„ri˛i amendamentul 3. Admis amendamentul 3, modificat art. 10. Art. 11, 12, votate Ón unanimitate. Art. 13, 14, votate Ón unanimitate. Art. 15, 16 ∫i 17, care este ∫i ultimul. Votate Ón unanimitate, Ón formularea Senatului.

La anex„ dac„ ave˛i obiec˛iuni? Domnul secretar Leon„chescu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

La art. 5 am semnalat c„ urmeaz„ o anex„. Eu propun o Ómbun„t„˛ire a titlului acestei anexe care, de ini˛iator, este redactat„ Ón felul urm„tor: îElementele obligatorii minimale ale contractelor reglementate de prezenta lege prev„zute la art. 5.“ Este absolut inutil„ o asemenea formulare. Repet, am zis la art. 5 c„ urmeaz„ o anex„, ∫i propun urm„torul titlu: îElementele obligatorii ale contractelor“.

Este prezenta lege, este art. 5, a∫a c„ nu mai e nevoie de complicarea titlului anexei cu elemente secundare. Mul˛umesc.

Domnule ministru!

Prevederea comisiilor de specialitate ∫i din cadrul Comisiei Europene men˛ioneaz„ expres, a∫a cum am men˛ionat ∫i noi, anumite prevederi. Deci ei vor s„ fie cel pu˛in referitor la acest articol, s„ aib„ cel pu˛in o trimitere Ón textul legii.

Domnule ministru, eu propun s„ fie îelemente obligatorii minimale ale contractelor“ — îminime“.

E O.K.! Suntem de acord.

îElemente obligatorii minime ale contractelor“ — îminime“ trebuie s„ fie. ™i nu mai spunem îreglementate de prezenta lege“, c„ e clar. Are dreptate domnul Leon„chescu.

Stima˛i colegi,

La anex„, la propunerea domnului deputat Leon„chescu, v„ propunem ca titlul acesteia s„ fie: îElementele obligatorii minime ale contractelor“.

Cine este pentru? Mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

V„ mul˛umesc.

Trecem la urm„torul proiect Ónscris pe ordinea de zi de ast„zi, cel de la punctul 18, proiectul de Lege privind cazierul judiciar.

Suntem Ón procedur„ de urgen˛„. Rog Comisia juridic„.

Domnule Florin Iordache, v„ rog s„ propune˛i timpii de dezbatere.

Domnule pre∫edinte,

Propun ca timp de dezbatere cinci minute, c‚te un minut pentru fiecare interven˛ie.

V„ mul˛umesc.

Dac„ sunte˛i de acord cu ace∫ti timpi? Mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. V„ rog s„ urm„ri˛i Ón paralel raportul cu textul proiectului.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 89/21.VI.2004 La titlul acestuia, Ón formularea Senatului, dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu sunt.

Votat Ón unanimitate.

Art. 1, 2, 3, 4, 5. Nu sunt obiec˛iuni.

Votate Ón unanimitate, Ón formularea Senatului.

- La art. 6 urm„ri˛i amendamentul 1.

Votat Ón unanimitate. Modificat art. 6 alin. 1. Alin. 2

r„m‚ne Ón formularea Senatului.

Art. 7 ∫i 8, votate Ón unanimitate.

Titlul capitolului III ∫i art. 9, 10, 11.

Votate Ón unanimitate, Ón formularea Senatului.

Art. 12, urm„ri˛i amendamentul 2 de la pagina 3, care se refer„ la alin. 1.

Admis amendamentul, modificat alin. 1, restul alineatelor

r„m‚n‚nd Ón formularea Senatului.

Art. 13, votat Ón unanimitate.

Art. 14, urm„ri˛i amendamentul 3.

Admis amendamentul 3, modificat art. 14.

- Art. 15. Amendamentul 4.

V„ rog! V„ rog s„ preciza˛i, domnule secretar Leon„chescu, la care din literele art. 15 v„ referi˛i.

M„ refer la art. 15 alin. a), domnule pre∫edinte, ∫i v„ mul˛umesc pentru amabilitate.

Este o redactare care las„ loc la interpret„ri: îcondamn„rile pronun˛ate pentru fapte s„v‚r∫ite Ón timpul minorit„˛ii“. îMinoritate“ are alt sens. îMinoritate“ de o anumit„ factur„, Óntr-un colectiv dat. Cred c„ aici e perioada de, nu ∫tiu cum s„-i zicem, sub 18 ani... îs„v‚r∫ite p‚n„ la majorat“.

Stimate coleg, dumneavoastr„ de unde citi˛i, art. 15 alin. a)?

Art. 15 de la pagina 6, din lege...

Nu! Urm„ri˛i amendamentul 4 al comisiei, care a schimbat acest text. Œn formularea comisiei, îsanc˛iunile penale pronun˛ate pentru fapte s„v‚r∫ite Ón timpul minorit„˛ii“. Nu, „sta este un termen penal consacrat. Nu exist„ nici o confuzie.

Dac„ mai sunt obiec˛iuni la amendamentul 4 de la art. 15?

Admis amendamentul, modificat art. 15.

La art. 16 urm„ri˛i amendamentul 5.

Admis amendamentul, modificat art. 16.

Titlul capitolului V.

Votat Ón unanimitate.

Art. 17, urm„ri˛i amendamentul 6. Admis amendamentul, modificat art. 17.

Art. 18, votat Ón formularea Senatului.

Art. 19, urm„ri˛i amendamentul 7.

Admis amendamentul, modificat alin. 1.

Celelalte alineate de la art. 19 r„m‚n Ón formularea Senatului.

Art. 20, admis Ón unanimitate. Art. 21. Urm„ri˛i amendamentul 8.

Admis amendamentul, modificat corespunz„tor art. 21. Art. 22. Urm„ri˛i amendamentul 9. Admis amendamentul, modificat art. 22.

Art. 23, votat, Ón formula Senatului. Art. 24. Urm„ri˛i amendamentul 10. Admis amendamentul, modificat art. 24. Art. 25, 26, 27 — care este ∫i ultimul.

Admis toate aceste texte, Ón formularea Senatului.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ia la acest proiect. Œl vom supune votului final, m‚ine.

La punctul 19, proiectul de Lege privind regimul juridic al contractelor de credit pentru consum destinate consumatorilor — prioritate legislativ„.

Comisia de buget o rog s„ se preg„teasc„ ∫i rog ini˛iatorul de la acest proiect de lege s„-l prezinte foarte succint. Mai succint dec‚t titlul legii pe care am adoptat-o data trecut„.

## Bun„ ziua!

Stimate domnule pre∫edinte,

Stimate doamne ∫i stima˛i domni deputa˛i,

Œn cadrul procesului de armonizare a legisla˛iei na˛ionale cu cea comunitar„, Ón scopul Óndeplinirii angajamentelor luate pentru aderarea la Uniunea European„, se prevede transpunerea Ón legisla˛ia rom‚neasc„ a Directivei nr. 87/102 a Comisiei Europene din 22.XII.1986 privind creditul pentru consum, modificat„ de Directivele nr. 90/88 a C.E.E. din 1990 ∫i nr. 98/7 a Comisiei Europene din 16.II.1998.

Av‚nd Ón vedere modul european de abordare a problematicii, bazat pe experien˛a economiei de pia˛„ avansat„, Ón care sunt stabilite r„spunderile ce decurg din contractele de v‚nzare cu plat„ e∫alonat„, reglementate ca v‚nzare de produse Ón baza unui contract de credit, prezenta reglementare contribuie la organizarea mai eficient„ a mediului economic Ón Rom‚nia.

Œn condi˛iile Ón care consumatorii se vor sim˛i mai proteja˛i fa˛„ de situa˛iile nepl„cute care pot ap„rea pe parcursul Óntrebuin˛„rii produselor, inclusiv a celor folosite, Óncrederea lor Ón produse, Ón produc„tori ∫i Ón v‚nz„tori va cre∫te, dezvolt‚ndu-se Ón acest fel o rela˛ie cu efecte benefice asupra evolu˛iei pie˛ei.

Prin adoptarea acestei legi, se creeaz„ un echilibru bine stabilit pentru drepturile ∫i obliga˛iile consumatorului ∫i ale agentului economic ce acord„ credite de consum, consumatorii put‚nd face o alegere Ón conformitate cu posibilit„˛ile lor financiare.

Fa˛„ de cele prezentate, a fost elaborat proiectul de Lege privind regimul juridic al contractelor de credit pentru consum destinate consumatorilor, persoane fizice, pe care Ól supunem Parlamentului spre adoptare.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc. Comisia de buget.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a Camerei Deputa˛ilor a examinat proiectul de Lege privind regimul juridic al contractelor de credit pentru consum destinate consumatorilor persoane fizice Ón ∫edin˛a din 8 iunie 2004.

Comisia a hot„r‚t cu majoritate de voturi supunerea spre dezbaterea ∫i adoptarea plenului a proiectului de lege, Ón forma adoptat„ de Senat.

Prin natura reglement„rilor promovate, proiectul de lege se Ónscrie Ón categoria legilor ordinare.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 89/21.VI.2004

™i eu v„ mul˛umesc. Trecem la dezbaterea acestui proiect. La titlul acestuia, Ón forma adoptat„ de Senat. Domnul Dan Bruda∫cu.

## Domnule pre∫edinte,

Eu observ elementul redundant Ón aceast„ exprimare. Nu am preg„tirea economic„ necesar„. De aceea, cer s„ mi se explice dac„ n-ar fi mai bun„ urm„toarea reformulare: îproiectul de Lege privind regimul juridic al contractelor de credit pentru consumul persoanelor fizice“. Pentru c„ îconsum destinat consumatorilor“ mie mi se pare c„ este o chestiune care oarecum se repet„ ∫i las„ impresia c„ este redundant„ formular.

Estetic, am ∫i eu pozi˛ii favorabile dumneavoastr„, dar a∫tept punctul de vedere al speciali∫tilor.

Dac„-mi permite˛i s„ precizez. Este vorba deci de contractele de credit pentru consum destinate consumatorilor.

E titlul unei forme de contract.

Exact! Este contractul de credit pentru consum. Exist„ ∫i credite care nu sunt destinate consumului, precum exist„ ∫i credite care sunt destinate consumului, dar nu persoanelor fizice.

Domnule coleg, eu m-am asociat opiniei dumneavoastr„, dar ne-a Ónvins specialistul.

Dac„ sunt ∫i alte obiec˛iuni la titlul legii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.

Art. 1, 2, votate Ón unanimitate.

- Art. 3, votat Ón unanimitate.

- Art. 4, votat Ón unanimitate.

Art. 5, 6, votate Ón unanimitate.

Art. 7, 8, votate Ón unanimitate.

Art. 9, votat Ón unanimitate.

De la art. 10 p‚n„ la art. 14.

Votate Ón unanimitate. De la art. 15 p‚n„ la art. 17.

Votate Ón unanimitate. De la art. 18 p‚n„ la art. 20. Votate Ón unanimitate.

De la art. 21 la art. 24, care este ∫i ultimul. Votate Ón unanimitate.

Anexa nr. 1, votat„ Ón unanimitate. Anexa nr. 2, votat„ Ón unanimitate. Anexa nr. 3, votat„ Ón unanimitate. Anexa nr. 3 a fost ultima.

Am parcurs textele acestui proiect de lege. Œl vom supune m‚ine votului final.

Mai sunt dou„ proiecte Ón seara aceasta: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 29/2004 pentru completarea Legii nr. 138/1999 privind salarizarea ∫i alte drepturi ale personalului militar din institu˛iile publice de ap„rare na˛ional„, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, precum ∫i acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste institu˛ii. Suntem Ón procedur„ de urgen˛„.

Comisia pentru probleme de munc„.

Doamna pre∫edinte Smaranda Dobrescu, v„ rog s„ ne propune˛i timpii de dezbatere.

Stima˛i colegi,

V„ propunem cinci minute ∫i un minut lu„ri de cuv‚nt.

Cine e de acord? Mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. La titlul proiectului dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, care con˛ine dispozi˛iile de aprobare a ordonan˛ei de urgen˛„.

Votat Ón unanimitate.

Titlul ordonan˛ei de urgen˛„. Votat Ón unanimitate. Preambulul acesteia. Votat Ón unanimitate.

Art. I, votat Ón unanimitate.

Art. II, votat Ón unanimitate.

Art. III, votat Ón unanimitate.

Am parcurs textele acestui proiect de lege.

Vom supune votului final proiectul, m‚ine.

Ultimul proiect pe care-l vom dezbate Ón aceast„ sear„ este proiectul de Lege pentru completarea art. 169 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale.

Rog ini˛iatorul s„ prezinte foarte pe scurt acest proiect. Pofti˛i, domnule ministru!

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Guvernul a analizat aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ ∫i a constatat c„, prin con˛inutul s„u, ea completeaz„ dispozi˛iile art. 169 din Legea nr. 19/2000, Ón sensul de recalculare prin ad„ugarea unui punctaj corespunz„tor perioadei asimilate stagiului prev„zut la art. 38 alin. 1 lit. b) ∫i se face ∫i Ón cadrul pensiilor stabilite anterior intr„rii Ón vigoare a acestei legi. Deci urmeaz„ s„ se aplice retroactiv.

Guvernul a formulat un amendament la art. 1[1] , care a fost Ónsu∫it de comisia de specialitate.

V„ rug„m s„ aproba˛i proiectul de lege Ón forma propus„ de comisie.

V„ mul˛umim.

Mul˛umesc.

Doamna pre∫edinte Smaranda Dobrescu, v„ rog s„ prezenta˛i raportul comisiei dumneavoastr„.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

A∫ face o scurt„ remarc„, dac„-mi permite˛i. Avem bucuria, cum Comisia de Ónv„˛„m‚nt a avut-o Ón ultimii ani, s„ v„ propunem dumneavoastr„ o ini˛iativ„ legislativ„ semnat„ de c„tre to˛i ∫i Ónsu∫it„ de c„tre to˛i membrii comisiei noastre. Ea se refer„ la faptul c„ acei pensionari Ón plat„, pensionari Ónainte de 1 aprilie 2001, cu studii superioare, care nu s-au putut bucura p‚n„ Ón prezent de asimilarea studiilor superioare ca stagiu de cotizare, o vor putea face imediat dup„ promulgarea acestei legi,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 89/21.VI.2004 elimin‚ndu-se Ón acest fel discriminarea fa˛„ de actualii pensionari, care se pensioneaz„ pe rigorile Legii nr. 19/2000.

V„ propunem ∫i dumneavoastr„ s„ vota˛i aceast„ ini˛iativ„ legislativ„.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## V„ mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ mai intervin„? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului.

La titlul acestuia dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu ave˛i.

Votat Ón unanimitate, Ón forma adoptat„ de c„tre Senat. La articolul unic, preambul, dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu ave˛i.

Votat Ón unanimitate.

Textul, practic, al articolului unic, cel care se refer„ la punctul 1[1] , urm„ri˛i v„ rog amendamentul 1 al comisiei. Œl g„si˛i Ón raportul prezentat de c„tre doamna Smaranda Dobrescu. Nu sunt obiec˛iuni la amendament.

Modificat cuprinsul art. 1[1] . De fapt, la textul numerotat

1[1] .

Acesta este singurul text al acestui proiect. Œn consecin˛„, vom supune votului dumneavoastr„ final Ón ansamblu, m‚ine.

V„ mul˛umesc.

Trecem la urm„toarea etap„ a ∫edin˛ei de ast„zi, cea destinat„ r„spunsurilor la interpel„ri.

Œl rog pe domnul vicepre∫edinte Constantin Ni˛„ s„ preia conducerea.

Domnul deputat Gheorghe Dinu este Ón sal„? Pentru Domnia sa, referitor la salaria˛ii ∫i pensionarii C.F.R., r„spunde domnul secretar de stat Marius Sorin Ovidiu Bota. Dori˛i s„ v„ completa˛i interpelarea? Nu. Domnule secretar de stat, v„ rog!

## **Domnul Marius Sorin Bota** — _secretar de stat_

_Ón Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Referitor la interpelarea f„cut„ de domnul deputat Gheorghe Dinu, v„ comunic„m urm„toarele:

O parte din salaria˛ii feroviari ∫i ai societ„˛ilor desprinse din structurile feroviare au dreptul de a c„l„tori gratuit cu trenurile intercity, fiind posesori ai autoriza˛iilor de c„l„torie gratuit„ pe calea ferat„ la toate categoriile de trenuri.

Societ„˛ile desprinse din structura feroviar„ pl„tesc pentru salaria˛ii proprii autoriza˛iile de c„l„torie la valoarea stabilit„ pentru valabilitatea la trenurile intercity.

Posesorii de autoriza˛ie de c„l„torie gratuit„ pe calea ferat„, valabil„ la trenurile de persoane, accelerate ∫i rapide, clasa I, au dreptul, conform contractului colectiv de munc„ 2004—2005, s„ c„l„toreasc„ gratuit cu trenurile intercity, clasa a II-a, f„r„ plata diferen˛elor, iar salaria˛ii posesori de autoriza˛ie de c„l„torie gratuit„ la clasa a II-a pot c„l„tori cu trenurile intercity cu plata diferen˛ei Óntre suplimentul de tren intercity ∫i suplimentul de tren rapid.

Categoriile sociale: veterani de r„zboi, revolu˛ionari, persoane persecutate din motive politice ∫i etnice etc. pe care le-a˛i amintit Ón interpelarea dumneavoastr„ au gratuitate la transportul cu toate categoriile de trenuri, Ón condi˛iile Ón care c„l„toriile efectuate sunt decontate la

C.F.R. îC„l„tori“ — S.A. din bugetul unor ministere, conform normativelor Ón vigoare.

C„l„toriile efectuate de c„tre salaria˛ii ∫i pensionarii C.F.R. sunt suportate din fondurile societ„˛ilor companiilor feroviare unde au lucrat respectivii pensionari sau din fondurile Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului.

Pentru acordarea dreptului de a c„l„tori gratuit cu trenurile intercity pentru pensionarii C.F.R., societ„˛ile sau companiile cu profil feroviar trebuie s„ dispun„ de un fond suplimentar. Men˛ion„m c„ num„rul trenurilor intercity care circul„ pe re˛eaua feroviar„ este relativ mic, asigur‚ndu-se un num„r de 14.600 locuri/zi, Ón timp ce num„rul celor care au permise de c„l„torie gratuit„ pe calea ferat„ pe anul 2004 este de 375.000.

™i eu v„ mul˛umesc. Ave˛i comentarii la interpelare? V„ rog, domnule deputat Dinu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

A∫ vrea doar c‚teva lucruri s„ mai spun domnului secretar de stat, ∫i anume faptul c„ pensionarii de la calea ferat„ sunt ∫i ei, Óntr-un fel, veterani la activitatea de cale ferat„. Au muncit o via˛„ Óntreag„ acolo, ∫i nu v„d de ce sunt discrimina˛i fa˛„ de ceilal˛i veterani, care, practic, cu calea ferat„ n-au avut mai nimic — pe de o parte.

Pe de alt„ parte, Ón traficul interna˛ional, c‚nd pleci ca ∫i ceferist afar„, ∫i ai nevoie s„ circuli cu un intercity expres sau un intercity, pl„te∫ti doar diferen˛a, modic„, de altminteri, Óntre calitatea sau trenul de rapid ∫i trenul de intercity, nu ca la noi, la calea ferat„, unde pensionarul care are drept de c„l„torie gratuit„ cu trenul trebuie s„ o ia de la zero, adic„ s„-∫i pl„teasc„ toate, absolut toate diferen˛ele de la trenul de persoane p‚n„ la trenul intercity.

Nu era mai corect ca de la trenul rapid, unde are gratuitate, la trenul intercity s„ i se dea doar acolo dreptul s„ pl„teasc„ sau obliga˛ia de a pl„ti diferen˛a Óntre tren rapid ∫i trenul intercity? A∫a mi se pare moral ∫i normal, ∫i a∫a este Ón toat„ lumea reglementarea. De ce noi om fi Óntotdeauna altfel dec‚t Ón lume?!

Domnule Bota, mai ave˛i ceva comentarii? Nu.

Pentru domnul deputat Viorel Coifan, tema interpel„rii: corectarea unor sume prin Hot„r‚rea de Guvern nr. 514/7.04.2004.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 89/21.VI.2004 Domnule deputat, dori˛i s„ v„ dezvolta˛i interpelarea sau a∫tepta˛i r„spunsul?

V„ rog, domnule secretar de stat Sorin Ovidiu Bota.

Œntrebarea a fost adresat„ domnului secretar de stat Sergiu Sechelariu ∫i v„ comunic r„spunsul referitor la Óntrebarea domnului deputat.

Sumele suplimentare aprobate prin Hot„r‚rea de Guvern nr. 514/2004 din fondul de rezerv„ la dispozi˛ia Guvernului au fost repartizate pentru realizarea unor obiective de investi˛ii punctuale noi sau aflate Ón curs de execu˛ie, pe baza solicit„rilor autorit„˛ilor administra˛iei publice locale, Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului nefiind implicat Ón elaborarea ∫i aprobarea actului normativ men˛ionat, motiv pentru care nu contrasemneaz„.

V„ mul˛umesc.

V„ rog, domnule deputat.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i colegi,

Eu am pus dou„ Óntreb„ri foarte clare. La una am primit r„spuns, ∫i anume c„ autorit„˛ile locale, care, de fapt, Ón urma scrutinului, nu mai exist„ la ora actual„ Ón Timi∫, ∫i probabil c„ asta a fost o cauz„, au solicitat... ∫i am aflat c„ n-au solicitat; sunt aici doi deputa˛i de Timi∫ care pot confirma ceea ce spun eu acum, c„ vom transmite la Timi∫oara.

Œntrebarea a doua era: c‚nd se va repara aceast„ nedreptate? Pentru c„ am Ón fa˛„ situa˛ia pe 3 ani de zile, Ón care banii pentru pietruire au fost repartiza˛i direct consiliilor municipale.

Doresc s„ v„ spun c„ Bac„ul a luat Ón mod constant, Ón perioada 2001—2002—2003, c‚te 30 miliarde de lei, av‚nd pe 3 ani suma de 90.761.145.000 lei pentru pietruire de drumuri Ón municipiul Bac„u. Asta Ónseamn„ c„ ori nu s-a reparat nimic, ori s-au dat bani Ón plus, pentru c„ nu pot s„ Ón˛eleg s„ se repare ceva ∫i apoi s„ prime∫ti aceea∫i sum„.

Œn aceea∫i perioad„, Ón municipiul Timi∫oara, Ón 2001 s-au alocat 11 miliarde, Ón 2002 — zero miliarde, iar Ón 2003 — 3,5 miliarde. Domnul secretar de stat Sechelariu, fratele primarului din Bac„u, a promis Ón fa˛a opiniei publice, la o conferin˛„ de pres„, c„ va corecta, spun‚nd c„ a fost o eroare. Deci repet, d‚nsul ∫i-a asumat eroarea faptului c„ toate cele 41 de jude˛e au luat c‚te 22 miliarde de lei, mai pu˛in Timi∫ul, care a luat 7,2 miliarde.

™i atunci am pus Óntrebarea a doua: c‚nd se repar„ aceast„ eroare? Nu pentru alegeri, c„ au pierdut b„ie˛ii Óntr-o voio∫ie, ci pentru oamenii aceia care... sunt 100 de str„zi de p„m‚nt Ón municipiul Timi∫oara, care are 900 km de strad„.

V-a∫ ruga frumos s„-mi r„spunde˛i la a doua Óntrebare: dac„ se inten˛ioneaz„ repararea acestei erori asumate de secretarul de stat Sechelariu?

Da, sigur c„ da.

R„spunsul este: cu ocazia rectific„rii bugetare din acest

an.

Mul˛umesc.

## Da, corect.

La cea de a treia interpelare, depus„ de domnul deputat Viorel Coifan, privind presiuni din partea Autorit„˛ii Rutiere Rom‚ne.

R„spunsul pentru aceast„ interpelare este urm„torul: Din verific„rile efectuate de c„tre reprezentan˛ii Autorit„˛ii Rutiere Rom‚ne la Agen˛ia A.R.R. — Timi∫, precum ∫i din declara˛iile date de c„tre reprezentan˛i ai societ„˛ilor comerciale îVT Tudor“ — S.R.L., îSuper Radio Taxi“ — S.R.L. ∫i îExtra Radio Taxi“ — S.R.L., care de˛in Ómpreun„ 70% din num„rul taximetrelor din municipiul Timi∫oara, a rezultat c„ ∫eful Agen˛iei A.R.R. — Timi∫ nu a obligat sau exercitat presiuni asupra acestora pentru afi∫area pe taximetre a unor materiale electorale.

Din declara˛iile reprezentan˛ilor societ„˛ilor enumerate reiese c„ ace∫tia, din proprie voin˛„, ca persoane fizice au afi∫at materiale electorale pe taximetrele proprietate a societ„˛ilor respective, precum ∫i pe cele ale colaboratorilor acestora.

De asemenea, agen˛ia Timi∫ a Autorit„˛ii Rutiere Rom‚ne nu a efectuat Ón ultima lun„ nici un control care s„ aib„ ca tematic„ activitatea de taximetrie ∫i nu a Óntocmit nici un proces-verbal de contraven˛ie.

Fa˛„ de cele precizate anterior, consider„m c„ afirma˛iile dumneavoastr„, respectiv c„ s-ar fi exercitat presiuni asupra unor taximetri∫ti din municipiul Timi∫oara Ón vederea antren„rii acestora Ón campaniile electorale, nu se justific„. V„ mul˛umesc.

Domnule deputat, v„ rog.

Domnule pre∫edinte,

Œmi pare r„u pentru zelul manifestat de voluntari. Oricum, alegerile au fost pierdute copios Ón Timi∫oara de c„tre partidul de guvern„m‚nt.

Problema Óns„ este alta. Avem ∫i noi declara˛ii ale unor ∫oferi, nu ale unor ∫efi de re˛ele de taximetri∫ti, care spun c„ li s-a spus textual: îDac„ nu dori˛i s„ depune˛i acea vigniet„ cu îI love Timi∫oara Cioc‚rlie“, am aici doi colegi care pot s„ confirme, îatunci o s„ ave˛i probleme la verificarea tehnic„“.

Dar sigur c„ nu este Parlamentul Rom‚niei locul unde s„ facem astfel de diferen˛e, dar vreau s„ spun c„ se justific„ interpelarea mea, ∫i scorul electoral justific„ ∫i mai mult c„ am avut dreptate.

## **Domnul Constantin Ni˛„:**

L„sa˛i, domnule deputat, asta este o interpelare politic„ ceea ce face˛i dumneavoastr„, n-are treab„... Dar este bine c„ a˛i f„cut-o. La Timi∫oara tot a˛i pierdut alegerile, a∫a c„ nu v„ pl‚nge˛i!

## **Domnul Viorel-Gheorghe Coifan**

**:**

Voi a˛i pierdut peste tot!

Las„, nu pl‚nge˛i pe um„rul nostru, c„ vedem noi ce facem! Œnc„ nu am pierdut!

Pentru domnul deputat Mircea Costache r„spunde domnul secretar de stat Mircea Alexandru, referitor la ™coala special„ nr. 1 — Buz„u.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 89/21.VI.2004 Este aici domnul secretar de stat. V„ rog, nu dezvolta˛i interpelarea? Nu? Mul˛umesc.

Stimate domnule deputat,

Din analiza de fond a situa˛iei expuse rezult„ c„ Óntre conducerea ™colii speciale nr. 1 Buz„u ∫i Consiliul Jude˛ean Buz„u exist„ o divergen˛„ Ón leg„tur„ cu decizia de a se muta ∫coala din loca˛ia actual„, respectiv din str. Marghiloman Ón imobilul din str. Horticolului nr. 52—54.

Ambele institu˛ii, deci at‚t ∫coala, c‚t ∫i consiliul jude˛ean, au argumente cu privire la atitudinea pe care o au Ón leg„tur„ cu aceast„ pozi˛ie.

Pozi˛ia ∫i argumentele cadrelor didactice, inclusiv ale p„rin˛ilor, care nu sunt de acord cu mutarea ∫colii, au fost anexate interpel„rii. De asemenea, exist„ ∫i documente care motiveaz„ hot„r‚rea consiliului jude˛ean.

Din analiza documenta˛iei rezult„ c„ p„r˛ile ∫i-au comunicat Óntre ele at‚t pozi˛ia fa˛„ de demers, c‚t ∫i argumentele. Referitor la aspectele semnalate, preciz„m urm„toarele.

Cu privire la aspectul de legalitate a actului Ón sine privind mutarea ∫colii dintr-o loca˛ie Ón alta, preciz„m c„ ambele imobile fiind Ón administrarea consiliului jude˛ean, iar hot„r‚rea fiind adoptat„ cu majoritate de voturi, rezult„ c„ aceasta este legal„.

Œn ceea ce prive∫te aspectul de oportunitate, ministrul administra˛iei ∫i internelor nu are calitatea s„ se pronun˛e. Œn acest context, invoc„m prevederile art. 120 alin. (1) din Constitu˛ia Rom‚niei, conform c„rora administra˛ia public„ din unit„˛ile administrativ-teritoriale se Óntemeiaz„ pe principiul descentraliz„rii ∫i autonomiei locale.

De asemenea, invoc„m ∫i prevederile art. 121 alin. (2) din Constitu˛ia Rom‚niei, precum ∫i prevederile art. 2 din Legea nr. 215 privind administra˛ia public„ local„, texte de lege care statueaz„ c„ administra˛ia public„ local„ din unit„˛ile administrativ-teritoriale se organizeaz„ ∫i func˛ioneaz„ pe principiul autonomiei locale, iar Óntre puterea central„ executiv„ ∫i administra˛ia local„ nu exist„ raport de subordonare.

Mai mult dec‚t at‚t, Constitu˛ia, Ón art. 123 alin. (4), consacr„ acest principiu ∫i prin prevederea c„ Óntre prefect, care este reprezentantul Guvernului pe plan local, ∫i consiliile locale nu exist„ raportul de subordonare.

™i eu v„ mul˛umesc. Comentarii, domnule deputat Costache.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

La r„spunsul primit de la domnul ministru secretar de stat, am de f„cut c‚teva preciz„ri.

Ne putem deroba cu to˛ii de r„spunderi ∫i ne putem exonera c‚t poftim, Ón baza autonomiei Ón administra˛ia public„ local„, ∫i dac„ mergem tot pe drumul „sta, ajungem la concluzia c„ nici nu avem nevoie de un minister Ón cazul „sta. Face fiecare ce vrea Ón jude˛ul lui ∫i cu asta am rezolvat toate problemele.

Chestiunea Óns„ este ceva mai sensibil„. Din r„spunsul primit lipse∫te precizarea c„ nu e vorba de o ∫coal„

obi∫nuit„, al c„rei imobil poate s„ func˛ioneze oriunde, ci de o ∫coal„ special„ pentru copii cu dizabilit„˛i, cu retard mintal, cu tot felul de probleme. ™i regimul ∫colilor speciale — pentru orice om normal, dar cu at‚t mai mult pentru speciali∫ti Ón materie — duce la concluzia c„ imobilul Ón care func˛ioneaz„ Ón momentul de fa˛„ ™coala special„ nr. 1 din Buz„u este corespunz„tor, mai ales c„ Ón acest imobil s-au f„cut investi˛ii importante de c„tre organisme ∫i asocia˛ii interna˛ionale.

C‚nd vor veni olandezii, c‚nd vor veni elve˛ienii, c‚nd vor veni englezii ∫i to˛i cei care au contribuit la dotarea, la repararea, la aducerea la standarde a acestei ∫coli speciale ∫i o vor g„si pe str. Horticolei, Ón periferia ora∫ului, unde copiii cu dizabilit„˛i pot s„ aib„ mari probleme Ón a frecventa ∫i Ón a fi supraveghea˛i, Ón a se putea deplasa u∫or la c„min pentru cazare... Exist„ o situa˛ie special„ a unei ∫coli speciale pentru ni∫te copii cu probleme ∫i, Ón cazul acesta, consiliul jude˛ean, cu toat„ independen˛a lui din administra˛ia public„ local„, cu toat„ capacitatea lui de a lua hot„r‚ri legale, pentru c„ noi nu legalitatea acestei decizii am contestat-o, ci faptul c„ nu s-a analizat corect, ˛in‚nd cont de specificul ∫colii, care nu poate s„ func˛ioneze oriunde Ón ora∫, Ón orice tip de imobil.

Deci preciz„rile Ón acest sens erau Ón interpelare, ∫i tocmai acestea lipsesc din r„spuns.

Dori˛i s„ mai interveni˛i, domnule secretar de stat? Da, dar pe scurt, v„ rog.

Deci, cu tot respectul, fac precizarea c„ nu putem s„ ne îderog„m“, ca s„ folosesc termenul domnului deputat, de la prevederile constitu˛ionale. Suntem Óntr-un stat care func˛ioneaz„ pe principiile statului de drept.

Œn conformitate cu prevederile pe care cred c„ le-am citat, le-am indicat foarte corect, zic eu, asta este situa˛ia Ón momentul de fa˛„. Problema, totu∫i, ridicat„ de domnul deputat poate face obiectul unei analize la nivelul Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Persoanele cu Handicap Fizic.

Exist„ Ón Rom‚nia o asemenea autoritate, dar interpelarea — oricum — a fost adresat„ altcuiva, ∫i nu autorit„˛ii Ón materie, sus˛in‚nd Ónc„ o dat„ c„ Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor nu este un minister care este o autoritate atotputernic„ ∫i atotcuprinz„toare.

Dar, dincolo de toate aceste chestiuni, merg‚nd pe principiul descentraliz„rii, despre care ∫i ast„zi am vorbit Ón Parlament Ón mod suficient, zic eu, ∫i merg‚nd, Ón primul r‚nd, pe prevederile constitu˛ionale, autoritatea competent„ s„ se pronun˛e inclusiv pe aspectul de oportunitate este autoritatea local„. Acolo sunt ale∫ii comunit„˛ii ∫i ei trebuie s„ decid„ Ón conformitate cu interesele, Ón primul r‚nd, ale comunit„˛ii.

Am spus la Ónceput, ∫i cu aceasta Ónchei, c„ Ón leg„tur„ cu aceast„ decizie sunt argumente foarte pertinente ∫i de bun-sim˛ ale p„rin˛ilor ∫i ale cadrelor didactice. Le-am v„zut, exist„ liste legat de treaba asta, dar Ón acela∫i timp exist„ ∫i argumente ale consiliului jude˛ean Ón, s„-i zicem, îconflictul“ dintre aceste p„r˛i; ministrul administra˛iei ∫i internelor nu are competen˛a s„ se pronun˛e ∫i v„ rog s„ nu-i cere˛i s„-∫i dep„∫easc„ competen˛ele.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 89/21.VI.2004

Mul˛umesc pentru Ón˛elegere, domnule pre∫edinte.

Œntruc‚t imobilul urmeaz„ s„ fie trecut sub autoritatea Consiliului Local Buz„u, cu destina˛ia îcantina s„racilor“, eu nu cred c„ organismele interna˛ionale, asocia˛iile ∫i ligile, care au investit sume importante Ón acest imobil, vor fi foarte satisf„cute atunci c‚nd vor vedea c„ a c„p„tat o asemenea destina˛ie, c‚nd el era preg„tit ∫i s-a investit pentru copiii cu dizabilit„˛i ∫i cu retard mintal, pentru copiii cu probleme speciale.

Deci aici era problema. ™i dac„ mut„m decizia de la consiliul jude˛ean, pentru c„ imobilul va ajunge la consiliul municipal, deci la prim„ria municipiului, tot Ón sfera administra˛iei publice locale r„m‚ne ∫i nu ne putem exonera de orice r„spundere din acest punct de vedere.

Œn al doilea r‚nd, facem adeseori ∫i foarte des ∫i repetat referire la alinierea la standardele europene. La standardele europene, orice peti˛ie ∫i orice pl‚ngere adresat„ ombudsman-ului, cum i se spune Ón termeni europeni, care ajunge Ón alt„ parte dec‚t trebuie nu se Óntoarce Ónapoi f„r„ r„spuns sau se d„ r„spuns formal ∫i par˛ial, ci se trimite acolo unde trebuia s„ ajung„ de fapt. ™i putea˛i s-o face˛i ∫i dumneavoastr„ s„ ajung„ interpelarea, problema Ón spe˛„ — care nu-i a mea ∫i nu este a dumneavoastr„, dar este a noastr„, a tuturor —, s„ ajung„ la autoritatea na˛ional„ Ón materie.

Pentru domnul deputat Gheorghe Pribeanu r„spunde tot domnul secretar de stat Mircea Alexandru. V„ rog, domnule secretar de stat.

## Domnule pre∫edinte, Domnule deputat,

Este preg„tit„ ∫i pot s„ dau citire r„spunsului la interpelarea domnului deputat Gheorghe Pribeanu, dar mai Ónainte de aceasta a∫ vrea s„ fac o precizare ∫i v„ cer Ón mod respectuos Óng„duin˛a ca dumneavoastr„, Ón calitate de pre∫edinte, s„ v„ pronun˛a˛i, Óntruc‚t interpelarea pune Ón discu˛ie o consulta˛ie juridic„ concret„. Deci ea este Óntrebare, nu este interpelare, sun„ Ón felul urm„tor: Ce Ón˛elege ministrul administra˛iei ∫i internelor prin sintagma îproprietatea asupra terenurilor aferente, a∫a cum au fost determinate la data trecerii Ón proprietatea statului“, cit‚ndu-se art. 9 ∫i 22 din Legea nr. 112, ∫i se d„ un caz concret, al unui cet„˛ean din Giarmata, jude˛ul Timi∫, care a cump„rat o cas„ ∫i terenul este mai mare dec‚t casa.

Deci fac precizarea c„ r„spunsul este preg„tit, este semnat de ministrul delegat, dar, Ón conformitate cu art. 155, pre∫edintele Camerei are dreptul s„ nu admit„ Óntreb„ri care urm„resc Ón exclusivitate ob˛inerea unei consulta˛ii juridice; la lit. b) se refer„ la procese aflate pe rolul instan˛elor judec„tore∫ti sau pot afecta solu˛ionarea unor cauze aflate Ón curs de judecat„.

Deci am r„spunsul preg„tit. Dac„ Ómi da˛i O.K.-ul, Ól prezint.

## **Domnul Constantin Ni˛„:**

Cred c„ colegul nostru va Ón˛elege acest lucru ∫i-i ve˛i da r„spunsul Ón scris.

## **Domnul Gheorghe Pribeanu**

**:**

Se poate s„ fie ∫i consulta˛ie juridic„.

Poate fi, pentru c„ este o Óntrebare, ∫i la Óntrebarea aceasta regulamentul prevede foarte clar.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i colegi,

Ce vreau s„ v„ spun: aceast„ Óntrebare are un anumit scop ∫i am formulat-o Ón urm„toarea form„. M„ simt obligat s„ o citesc, pentru c„, practic, o s„ vede˛i c„ nu este numai o Óntrebare ∫i o consulta˛ie juridic„.

Bine, eu o am Ón fa˛„, ∫i nu-i nevoie s„ mi-o citi˛i.

P„i, dar, vede˛i, atunci, s„ se r„spund„ corect ∫i s„ nu ocolim subiectul, pentru c„ Ón situa˛ia acestui cet„˛ean, de exemplu, sunt vreo 80.000 de cazuri Ón partea de vest a ˛„rii.

Noi am c„utat s„ rezolv„m aceast„ problem„ printr-un proiect de lege care a fost respins la ît„v„lugul“ acela, Ón momentul aprob„rii bugetului, ∫i ∫ti˛i cum a fost r„spunsul, ∫i nu este rezolvat acest caz. Or, noi trebuie s„ rezolv„m cazurile cet„˛enilor din jude˛ul Timi∫, din jude˛ul Arad ∫i din partea de vest a ˛„rii. Probabil mai sunt ∫i Ón alte cazuri. Legea nr. 112 a creat foarte multe probleme Ón acest sens, pentru c„ s-au v„zut cl„diri, imobile... terenul de sub ele nu le apar˛ine, de∫i Ón C.S.-ul ini˛ial au apar˛inut, ∫i am cerut cum se poate rezolva aceast„ problem„.

De aceea era acea referin˛„, spune d‚nsul, la o consulta˛ie juridic„, pentru c„ nu este determinat acest caz, ∫i sunt foarte multe cazuri juridice Ón Timi∫ nerezolvate. Deci nu este un caz simplu de o consulta˛ie juridic„. De aceea s-a pus Óntrebarea cu tent„, ca s„ putem rezolva acest caz, care nu este rezolvat. Deci este clar c„ este exemplu.

Stimate coleg, nu a˛i f„cut corect interpelarea. Deci dac„ punea˛i foarte corect Óntrebarea concret„, era altceva. Œns„ dumneavoastr„ ce cere˛i acolo este evident c„ este o consulta˛ie juridic„, cum pune˛i Óntrebarea. Œmi pare r„u, dar a∫a a˛i f„cut-o, nu este vina mea. Dar, pentru faptul c„...

Eu pot s„ v„ citesc Ónc„ o dat„, dac„ nu Ón˛elege˛i. Se Ón˛elege foarte clar c„ este un caz.

Domnule deputat, facem teorie aici, z„u. Œmi pare r„u, dar...

## **Domnul Gheorghe Pribeanu:**

Nu este teorie, ∫i s„ nu sc„p„m de r„spuns numai cu asta.

## **Domnul Gheorghe Pribeanu**

**:**

Nu este Ón regul„...

Dac„ a∫a prevede regulamentul, stimate coleg...

Stimate coleg, v-am propus s„ prelua˛i r„spunsul Ón scris de la domnul secretar de stat. Dac„ dori˛i c‚teva cuvinte, m„ rog, s„ v„ r„spund„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 89/21.VI.2004

## **Domnul Mircea Alexandru:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte, Œn˛eleg c„ v-a˛i dat acordul ca s„ r„spund la aceast„ Óntrebare.

R„spuns la interpelarea —c„ a∫a este numit„ — domnului deputat Gheorghe Pribeanu, nr. 11.502/2004: referitor la Ón˛elesul sintagmei îproprietate asupra terenurilor aferente“, a∫a cum au fost determinate la data trecerii Ón proprietatea statului, Ón accep˛iunea Legii nr. 122/1995 pentru reglementarea situa˛iei juridice a unor imobile cu destina˛ia de locuin˛e trecute Ón proprietatea statului, precum ∫i a normelor metodologice privind aplicarea legii, aprobate prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 20/1996, facem urm„toarele preciz„ri: sintagma ca atare nu figureaz„ Ón textul art. 9 ∫i 22, citate Ón enun˛ul interpel„rii dumneavoastr„, ci la art. 21 din Legea nr. 112/1995, care prevede c„: îO dat„ cu restituirea Ón natur„ ∫i dob‚ndirea dreptului de proprietate asupra apartamentelor, se dob‚nde∫te ∫i dreptul de proprietate asupra terenurilor aferente, a∫a cum au fost determinate la data trecerii Ón proprietatea statului“.

Din con˛inutul art. 21 rezult„ c„ dreptul de proprietate asupra terenurilor aferente, a∫a cum au fost determinate la data trecerii Ón proprietatea statului, se dob‚nde∫te nu doar Ón situa˛iile de v‚nzare c„tre chiria∫i a apartamentelor ce nu se restituie Ón natur„, dup„ cum se pare c„ considera˛i, domnule deputat, ci ∫i Ón cazul restituirii apartamentelor Ón natur„ fo∫tilor proprietari sau mo∫tenitorilor acestora.

Prin urmare, trebuie re˛inut aspectul c„, Ón ceea ce prive∫te terenul aferent apartamentului, legiuitorul nu a f„cut distinc˛ie Óntre cele dou„ situa˛ii prin care se poate dob‚ndi dreptul de proprietate asupra acestuia. Trec‚nd la obiectul propriu-zis al interpel„rii, dat fiind c„ legiuitorul nu a considerat necesar s„ defineasc„ Ón mod expres no˛iunea de teren aferent, trebuie avute Ón vedere referirile corespunz„toare care se fac Ón normele metodologice privind aplicarea Legii nr. 112 aprobate prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 20.

Astfel, potrivit art. 33 din normele citate, aprobate ini˛ial, se stabilea c„ Ón situa˛ii de v‚nzare c„tre chiria∫i a apartamentelor ∫i, c‚nd este cazul, a anexelor gospod„re∫ti ∫i a garajelor aferente, dreptul de proprietate se dob‚nde∫te ∫i asupra terenului situat sub aceste construc˛ii, Ón condi˛iile art. 35 alin. 2 din Legea nr. 18/1991.

**:**

Sunt peste 80.000 de cazuri Ón care pe l‚ng„ case au ∫i cur˛i, ∫i oamenii sunt obliga˛i s„ pl„teasc„ chiria la teren cu o sum„ exorbitant„. Aceste cazuri trebuie rezolvate.

Œn˛eleg c„ a fost un comentariu la r„spuns?

Bine.

Da˛i domnului deputat r„spunsul Ón scris ∫i este suficient. Mergem mai departe.

Pentru domnul deputat Ludovic Mardari r„spunde doamna secretar de stat Rodica Constantinovici.

Dori˛i s„ dezvolta˛i interpelarea? V„ rog!

Numai pu˛in, doamna secretar de stat. Conform regulamentului, 3 minute ave˛i.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

S„pt„m‚na trecut„ eu am prezentat o singur„ fraz„ ∫i, ca urmare, am dreptul, conform regulamentului, s„ dezvolt interpelarea. Este adresat„ domnului Cristian Diaconescu, ministrul justi˛iei, ∫i are urm„torul con˛inut.

Œn aprilie a.c. am fost solicitat, Ón scris, de mai mul˛i de˛inu˛i din Penitenciarul Timi∫oara, s„ le acord audien˛„. Nu puteam s„-i refuz, deoarece, Ón calitate de parlamentar sunt la dispozi˛ia cet„˛enilor, chiar dac„ unii dintre ace∫tia se afl„ Óntr-o situa˛ia privativ„ de libertate. Acordarea audien˛ei a fost posibil„ numai prin intrarea mea Ón pu∫c„rie timp de dou„ ore.

Unii dintre ei au declarat c„ sunt nevinova˛i ∫i c„ argumentele lor n-au fost luate Ón considerare de reprezentantul Parchetului care a semnat actul de re˛inere. To˛i au afirmat c„ ar fi posibil„ judecarea lor Ón libertate, a∫a cum se procedeaz„ frecvent Ón cazul marilor infractori, cu at‚t mai mult cu c‚t acuza˛iile care li se aduc nu se compar„, de exemplu, cu infrac˛iunea comis„ de Gabriel Bivolaru.

Nu este de competen˛a mea s„ m„ pronun˛ Ón leg„tur„ cu vinov„˛ia sau nevinov„˛ia vreunui de˛inut. Am constatat Óns„ c„ se reclamau urm„toarele: durata excesiv„ a arestului preventiv, Ón contradic˛ie cu art. 5 din Conven˛ia European„ a Drepturilor Omului, ratificat„ de Rom‚nia Ón anul 1994; superficialitatea analiz„rii cererilor de punere Ón libertate pe cau˛iune care, potrivit aceluia∫i art. 5, pot fi formulate de orice persoan„ acuzat„ Óntr-o procedur„ judiciar„, f„r„ a fi necesar„ Óndeplinirea altor condi˛ii, viz‚nd Óncadrarea dat„ de c„tre acuzare, lipsa antecedentelor penale ale persoanei acuzate etc.

Se poate constata c„ exist„ o contradic˛ie Óntre norma intern„, Codul de procedur„ penal„, ∫i norma interna˛ional„, Conven˛ia European„ a Drepturilor Omului, contradic˛ie ce se impune a fi solu˛ionat„ Ón conformitate cu art. 20 din Constitu˛ia Rom‚niei, care statueaz„ c„ Ón situa˛ia unor nonconcordan˛e Óntre legisla˛ia intern„ ∫i cea interna˛ional„, Ón ceea ce prive∫te drepturile ∫i libert„˛ile fundamentale ale omului, au prioritate Ón aplicare prevederile interna˛ionale.

Œn consecin˛„, v„ solicit, domnule ministru, s„ dispune˛i verificarea situa˛iei Ón care se afl„ urm„torii de˛inu˛i din Penitenciarul Timi∫oara: István Gheorghe, István Antonio,

V„ rog, doamna secretar de stat!

## **Doamna Rodica Constantinovici** — _secretar de stat Ón Ministerul Justi˛iei_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule deputat,

La interpelarea Ónregistrat„ de dumneavoastr„ la Camera Deputa˛ilor cu nr. 1.499/2004, adresat„ domnului ministru al justi˛iei ∫i dezvoltat„ acum, referitoare la situa˛ia unor de˛inu˛i Óncarcera˛i Ón Penitenciarul Timi∫oara care pretind c„ sunt nevinova˛i ∫i ar putea fi judeca˛i Ón stare de libertate, cu respectul cuvenit prezum˛iei de nevinov„˛ie, v„ comunic„m urm„toarele.

Din verific„rile dispuse ∫i datele comunicate de c„tre Direc˛ia General„ a Penitenciarelor rezult„ situa˛ia prezent„ a celor ∫ase de˛inu˛i, astfel: István Antonio Alsaide a fost arestat la data de 11 iulie 2002, conform mandatului de arestare preventiv„ nr. 30, emis de Parchetul de pe l‚ng„ Curtea de Apel Timi∫oara, pentru complicitate la s„v‚r∫irea infrac˛iunii de evaziune fiscal„ ∫i fals intelectual, ∫i depus Ón Penitenciarul Timi∫oara la 26 noiembrie 2002.

Fapta care se pretinde c„ a fost comis„ const„ Ón aceea c„, Ón calitate de angajat al Societ„˛ii Comerciale îHolding Group Star“, Timi∫oara, Ómpreun„ cu alte persoane, a efectuat activit„˛i comerciale cu produse petroliere, f„r„ s„ le Ónregistreze Ón contabilitate, prejudiciind bugetul de stat cu peste 6 miliarde lei.

Prin sentin˛a penal„ nr. 183/2004 pronun˛at„ de Tribunalul Timi∫, a fost condamnat la 5 ani Ónchisoare. Œn prezent se afl„ la dispozi˛ia Cur˛ii de Apel Timi∫oara Ón dosarul nr. 3.339/2004, av‚nd ca obiect apelul Ómpotriva sentin˛ei penale men˛ionate, cu termen la 10 iunie 2004, ∫i a fost citat de Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie Ón dosarul nr. 2.898/2004, av‚nd ca obiect recursul Ómpotriva Óncheierii de men˛inere a arest„rii preventive, cu termen la 15 iunie 2004.

De˛inutul István Gheorghe a fost arestat la data de 11.07.2002, prin mandatul emis de Parchetul de pe l‚ng„ Curtea de Apel Timi∫oara, pentru complicitate la s„v‚r∫irea infrac˛iunii de evaziune fiscal„ ∫i fals intelectual, ∫i depus Ón Penitenciarul Timi∫oara la 26.11.2002. Situa˛ia de fapt re˛inut„ Ón sarcina acestui este similar„ cu cea descris„ anterior pentru István Antonio Alsaide. Prin sentin˛a penal„ nr. 183/2004, pronun˛at„ de Tribunalul Timi∫, a fost condamnat la 6 ani Ónchisoare.

Cam lung r„spunsul, dar Ól accept„m ca atare.

Œmi cer scuze, dar au fost 6 de˛inu˛i.

Pe scurt. V„ rog, domnule deputat!

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Comentariul meu va fi mult mai scurt.

Œi mul˛umesc pentru prezentarea situa˛iei celor 6 de˛inu˛i. Dup„ p„rerea mea, trebuia s„ se insiste mai mult pe cele dou„ aspecte prezentate Ón interpelare, ∫i anume: durata excesiv„ a arestului preventiv. Nu este normal, dac„ sunt probe clare, ca justi˛ia din Timi∫oara s„ mearg„ cu acest arest preventiv p‚n„ la limita maxim„ de 180 de zile, cum este prev„zut Ón Constitu˛ie.

De asemenea, revin asupra superficialit„˛ii analiz„rii cererilor de punere Ón libertate pe cau˛iune ∫i asupra nerespect„rii art. 5 din Conven˛ia European„ a Drepturilor Omului, ratificat„ de Rom‚nia Ón anul 1994.

Deci pe aceste aspecte trebuia s„ se insiste mai mult, ∫i atunci a∫ fi putut spune c„ r„spunsul ar fi fost complet. V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Pentru domnul deputat Ioan Onisei, doamna secretar de stat Rodica Constantinovici. Domnul Onisei lipse∫te.

Pentru domnul deputat ™tefan Baban, dou„ interpel„ri: îMedicina rural„ la grani˛a dintre realitate ∫i promisiuni“ ∫i îSistemul Óngrijirilor la domiciliu“. A r„spuns domnul secretar de stat Iulian Popescu Ón scris. Domnul deputat a fost mul˛umit cu acest lucru.

Mai avem pentru domnul deputat Gheorghe Pribeanu — referitor la art. 61 alin. 6 din Legea nr. 128/1997. R„spunde domnul secretar de stat Radu Damian, de la Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii.

Dori˛i s„ dezvolta˛i, domnule deputat? Nu.

V„ rog, domnule secretar de stat!

## **Domnul Radu Damian** _**—** secretar de stat Ón Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Domnule deputat,

Am pl„cerea s„ v„ dau r„spunsul la interpelarea pe care a˛i adresat-o, Ónregistrat„ cu nr. 1.503B/2004 la Camera Deputa˛ilor ∫i Ónaintat„ Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii, Ónregistrat„ cu nr. 10.558/03.06.2004.

îCriteriile dup„ care se face evaluarea Ón vederea confirm„rii titlurilor didactice de «conferen˛iar universitar» ∫i «profesor universitar» sunt cele aprobate prin Ordinul ministrului Ónv„˛„m‚ntului nr. 5.723 din 15.03.1994, pe care vi-l transmitem anexat.

Consiliul Na˛ional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor ∫i Certificatelor Universitare a adaptat ∫i concretizat aceste criterii, pe domenii, av‚nd Ón vedere trecerea de la grupe de domenii la domenii, Ón conformitate cu Hot„r‚rea Guvernului nr. 37/1999.

Aceast„ activitate care a avut loc Ón anul 1999 s-a efectuat de c„tre comisii, Ón limita ∫i spiritul criteriilor adoptate prin Ordinul ministrului Ónv„˛„m‚ntului din anul 1994.

Actul normativ men˛ionat prevede ∫i modalitatea de echivalare a activit„˛ii ∫tiin˛ifice, concretizat„ Ón lucr„ri de specialitate, studii, articole, comunic„ri publicate, cu activitatea artistic„, exteriorizat„ prin concerte, spectacole, filme, lucr„ri de pictur„, sculptur„, art„ monumental„ etc.

Totodat„, preciz„m c„ potrivit Ordinului ministrului educa˛iei ∫i cercet„rii nr. 3.300/2003, Ó∫i desf„∫oar„ activitatea Comisia de arte vizuale, muzic„, teatru, cinematografie ∫i media, a c„rei componen˛„ v-o Ónaint„m al„turat.

™i eu v„ mul˛umesc. Dac„ ave˛i comentarii, domnule deputat? V„ rog!

V„ mul˛umesc pentru r„spunsul dat.

Aici am detaliat foarte concret ∫i v„ spun c„ Ón momentul de fa˛„ facult„˛ile de arte frumoase sunt Ón situa˛ia de a r„m‚ne f„r„ profesori universitari.

Deci acest doctorat nu este asigurat sau nu se mai ∫tie de aceast„ comisie la acest nivel, pentru c„ Ón Timi∫oara, de exemplu, este un caz ca aproape s„ r„m‚n„ f„r„ profesori Universitatea de arte vizuale.

Situa˛ia este la nivel de ˛ar„, dup„ c‚te am Ón˛eles, ∫i acum am Ón˛eles c„ este aceast„ comisie care, totu∫i, acord„ titlurile.

V„ mul˛umesc pentru r„spuns.

Eu am avut cazuri de audien˛„ destule ∫i am formulat aceast„ interpelare ca s„ clarific„m situa˛ia.

Cred c„ va mai trebui ∫i Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii s„ clarifice aceast„ comunicare cu cei care sunt Ón cauz„ ∫i doresc acest lucru.

V„ rog, domnule!

Vreau s„ v„ asigur, domnule deputat, c„ suntem Ón contact permanent cu reprezentan˛ii Ónv„˛„m‚ntului artistic. La sugestia ∫i cu participarea dumnealor suntem pe cale s„ redact„m un nou set de criterii care s„ dea un alt con˛inut no˛iunii de îdoctorat“, ∫i ele vor ap„rea Óntr-o perioad„ apropiat„.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Constantin Ni˛„:**

™i eu v„ mul˛umesc. Œnchidem ∫edin˛a consacrat„ interpel„rilor. Mul˛umesc.

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 89/21.VI.2004 con˛ine 24 de pagini.**

Pre˛ul 45.600 lei