Stenogramă plen

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Stima˛i colegi, v„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile.

Deschidem ∫edin˛a noastr„ de ast„zi Óncep‚nd de la aceast„ or„ cu programul legislativ, dup„ care vom trece la declara˛ii politice ∫i, Ón final, Óntreb„ri ∫i interpel„ri, deci, vom avea program prelungit, a∫a cum am hot„r‚t ast„zi Ón Biroul permanent.

Dac„ sunt obiec˛iuni?

Da, domnul Pascu, v„ rog, v„ ascult.

## **Domnul Corneliu Pascu**

**:**

## Domnule pre∫edinte, am o obiec˛ie.

La punctul 5 din ordinea de zi, propunerea legislativ„ pentru modificarea anexei la Legea fondului funciar nr. 18/1992.

Am discutat cu ini˛iatorul ∫i este de acord s„ fie retrimis„ la comisie pentru reanaliz„.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## Deci, punctul 5.

V„ anun˛ c„ din totalul de 137 senatori sunt prezen˛i un num„r de 97 senatori. 13 colegi sunt absen˛i motivat. Domnul senator Solcanu dore∫te s„ fac„ un anun˛. V„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Ca urmare a demisiei domnului Talpe∫ din func˛ia de pre∫edinte al Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i securitate na˛ional„, a fost ales Ón aceast„ func˛ie domnul senator George Maior.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 90/27.VI.2005

Mul˛umesc. Am luat la cuno∫tin˛„.

Deci nu este nevoie s„ vot„m. Stima˛i colegi,

V„ mai anun˛ c„ miercuri, 22 iunie, Óncep‚nd cu ora 9,00, avem ∫edin˛a Camerelor reunite, dezbaterea mo˛iunii de cenzur„.

Deci, miercuri, 22 iunie, ora 9,00.

M‚ine, comisii; miercuri dup„-amiaz„, comisii; joi, ∫edin˛„ de plen; vineri ∫i s‚mb„t„, circumscrip˛ii electorale.

De fapt, am votat programul, doar vi-l reamintesc.

O singur„ precizare pentru dumneavoastr„: lunea viitoare, Óncep‚nd cu ora 15,00, de asemenea, ∫edin˛a comun„ a celor dou„ Camere reunite, av‚nd pe ordinea de zi aprobarea Consiliilor de administra˛ie pentru Televiziune ∫i Radioul public.

De asemenea, vom avea unele modific„ri Ón ceea ce prive∫te Grupul de prietenie parlamentar„ pentru UNESCO ∫i mai avem pe ordinea de zi Ónc„ c‚teva puncte. Vom afi∫a ordinea de zi pentru ziua de luni.

Trecem la proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii minelor nr. 85/2003 ∫i a Legii petrolului nr. 238/2004. Rog Comisia economic„, domnul Gheorghe Constantin, vicepre∫edinte. Domnul Gheorghe Buliga, pre∫edintele Agen˛iei Na˛ionale pentru Resurse Minerale, v„ rog s„ pofti˛i aici, Ón st‚nga.

V„ rog s„ lua˛i loc.

O foarte scurt„ prezentare a proiectului de lege. V„ ascult„m.

## **Domnul Gheorghe Buliga** _— pre∫edintele Agen˛iei_

_Na˛ionale pentru Resurse Minerale_ **:**

Modific„rile pe care Agen˛ia Na˛ional„ pentru Resurse Minerale, de comun acord cu Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului, le propune la Legea petrolului nr. 238/2004 se refer„ de fapt la anumite corec˛ii care se aduc, ∫i anume la modificarea unor redeven˛e petroliere, relativ la sistemul de transport pe conducte al ˛i˛eiului ∫i la sistemul na˛ional de transport gaze prin conducte, unde s-a propus majorarea redeven˛ei de la 5% la 8%, ˛in‚nd seama de faptul c„ acestor Óntreprinderi nu li s-a concesionat numai operarea sistemelor na˛ionale de conducte, ci ∫i conductele Ónse∫i care sunt proprietatea statului, Ón gestiunea A.N.R.M.-ului, ∫i care sunt date spre operare celor doi agen˛i economici.

Aceast„ majorare de la 5 la 8% nu este de natur„ s„ afecteze tarifele presta˛iei. A∫a cum am discutat cu d‚n∫ii, sunt Ónc„ suficiente rezerve Ón cadrul tarifului, care, cel pu˛in din punct de vedere al acestei major„ri, s„ nu modifice Ón sensul cre∫terii tarifelor pentru presta˛iile pe care le face.

Mul˛umesc. A doua modificare.

A doua modificare se refer„ la Legea minelor, Legea nr. 85/2003, care prive∫te taxa de exploatare, Ón sensul

c„ a fost schimbat„ modalitatea de calcul, de la taxa pe perimetru, la taxa pe produc˛ia realizat„. Motiva˛ia acestei modific„ri se refer„ la faptul c„ taxa pe perimetru nu ˛ine seama Ón nici un fel de natura substan˛ei exploatate, de valoarea substan˛ei exploatate, de condi˛iile de z„c„m‚nt, din acela∫i z„c„m‚nt, put‚ndu-se extrage cantit„˛i diferite ∫i la costuri diferite, Ón raport cu condi˛iile concrete de existen˛„ ale substan˛ei minerale utile. Pe de alt„ parte, men˛inerea taxei pe perimetru Óncurajeaz„ ocuparea unor suprafe˛e mult mai mari dec‚t cele necesare exploat„rii, scoaterea lor din circuitul economic pe o perioad„ Óndelungat„, f„r„ ni∫te pl„˛i semnificative, de asemenea, ocazioneaz„ exploatarea nera˛ional„.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Domnul vicepre∫edinte Gheorghe Constantin, v„ rog s„ prezenta˛i raportul Comisiei economice.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn privin˛a caracterului legii, semnal„m c„, de∫i Legea minelor nr. 85/2003 ∫i Legea petrolului nr. 238/2004 au fost adoptate Ón regim de legi organice, deoarece abordau probleme ce ˛in de regimul general al propriet„˛ii, modific„rile propuse prin prezentul proiect nu au caracterul unor norme de natura legii organice, implic‚nd doar probleme de natur„ contractual„.

Œn consecin˛„, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare ∫i urmeaz„ s„ fie adoptat potrivit dispozi˛iilor art. 76.

Men˛ion„m c„ exist„ avizul favorabil al Consiliului Legislativ ∫i al Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

Œn urma dezbaterilor, comisia a hot„r‚t cu majoritate de voturi pentru Óntocmirea unui raport favorabil, f„r„ amendamente, pe care-l propune plenului Senatului spre adoptare.

Mul˛umesc foarte mult.

Dezbateri generale, lu„ri de cuv‚nt, dac„ sunt? Nu sunt.

Nu avem amendamente.

Avem, avem...

Ave˛i?

Domnul ™erban Mih„ilescu, v„ rog frumos.

Domnule pre∫edinte,

Nu a∫ fi luat cuv‚ntul dac„ reprezentantul Guvernului nu spunea o chestiune care nu este corect„, ∫i anume c„ prevederile acestei legi nu au nici o importan˛„ asupra cheltuielilor pe care le va face popula˛ia pe aceste produse.

Vreau s„-i spun c„ orice fel de scumpire la baz„, ∫i aici este vorba de 5 la 8% la petrol ∫i o scumpire asem„n„toare la c„rbune, se va reflecta Ón costuri Ón perioada imediat urm„toare.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 90/27.VI.2005 Este o chestiune care trebuie re˛inut„, pentru c„ aceast„ lege aduce costuri suplimentare pentru oricine consum„ produse petroliere sau c„rbune. Este o realitate de care Ói rog pe domnii din Guvern s„ ˛in„ cont la fiecare prezentare de nou„ reglementare.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc.

Alte lu„ri de cuv‚nt dac„ sunt?

Nu avem amendamente.

V„ mul˛umesc.

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 45/2005 privind abrogarea unor prevederi din Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 24/2005 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Doamna secretar de stat Mara R‚mniceanu, v„ rog. Domnul ™tefan Viorel, v„ rog s„ lua˛i loc.

Rug„mintea este s„ trage˛i microfonul ∫i s„ face˛i o sintez„, deci nu ne prezenta˛i expunerea de motive.

## **Doamna Mara R‚mniceanu** _— secretar de stat_

_Ón Ministerul Finan˛elor Publice_ **:**

Deci prin Legea nr. 163/2005 de aprobare a modific„rilor la Codul fiscal s-au preluat prevederile legale din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 138/2004 ∫i din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 24/2005.

Av‚nd Ón vedere c„ Legea de aprobare a modific„rilor aduse la Codul fiscal a fost publicat„ cu Ónt‚rziere, exista riscul de a fi aplicate trei regimuri fiscale Ón aceast„ perioad„ ∫i, Ón consecin˛„, ordonan˛a de urgen˛„ se aplic„ numai pentru 3 zile, pentru a evita deficien˛e Ón aplicarea Codului fiscal.

V„ mul˛umesc.

Domnul pre∫edinte ™tefan Viorel, v„ rog s„ prezenta˛i raportul Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Ón baza avizelor favorabile primite din partea Comisiei economice, a Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i din partea Consiliului Legislativ, cu precizarea c„ proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, a supus spre dezbatere ∫i a adoptat raport favorabil, f„r„ amendamente.

Ca urmare, potrivit art. 75 alin. (1) din Constitu˛ie ∫i art. 38 indice 1 punctul 1 din Regulamentul Senatului, a∫a cum a fost modificat ∫i completat prin Hot„r‚rea nr. 20 din 18 noiembrie 2003, proiectul de lege urmeaz„ a fi adoptat de Senat, Ón calitate de prim„ Camer„ sesizat„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult. Dezbateri, lu„ri de cuv‚nt, v„ rog. Domnul ™tefan Viorel, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, vreau s„ v„ informez c„ noi vom vota Ómpotriva acestei ordonan˛e de urgen˛„. Vom vota Ómpotriv„ nu pentru c„ din punct de vedere tehnic acest vot ar produce vreun efect, pentru c„, a∫a cum spunea ∫i reprezentantul Guvernului, ne afl„m Ón fa˛a unei reglement„ri care a produs efecte pentru trei zile, 1, 2 ∫i 3 iunie. ™i v„ reamintesc c„, pe data de 1 iunie 2005, Ón pia˛a valorilor mobiliare nu se ∫tia ce reglementare este aplicabil„ Ón materie fiscal„. Era o panic„... ™i atunci, Ón disperare de cauz„, Óntr-o procedur„, nu de urgen˛„, total atipic„, Óntr-o singur„ zi, Guvernul a reu∫it s„ dea aceast„ ordonan˛„, s„ o ∫i publice Ón îMonitorul Oficial“, s„ o ∫i Ónregistreze la Senat, pe data de 1 iunie 2005, pentru a salva o situa˛ie creat„ prin abordarea total necorespunz„toare a legisla˛iei fiscale, Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2005.

V„ informez c„ este a cincia ordonan˛„ din seria lung„ pe care noi o anticipam Ónc„ de la Ónceputul anului ∫i pe care, Ón numele Grupului parlamentar socialdemocrat — am f„cut o declara˛ie la acea vreme, c„ ne este fric„ de efectele pe care le poate produce Ón economia real„ aceast„ inconsecven˛„ ∫i instabilitate Ón materie de legisla˛ie fiscal„...

De altfel, avem Ón memorie Ónc„ perioada 1997—2000, c‚nd nimeni nu mai ∫tia care este reglementarea aplicabil„ Ón leg„tur„ cu calculul impozitelor ∫i taxelor la acea vreme.

S-ar p„rea c„ ne apropiem cu vitez„ de o astfel de situa˛ie ∫i toate eforturile noastre de a sistematiza Óntr-o singur„ reglementare prevederile de aceast„ natur„ vor fi u∫or, u∫or demontate ∫i spulberate, ∫i iat„ c„ s-a ajuns la performan˛a ca Guvernul s„ dea aceast„ ordonan˛„ cu aplicabilitate Ón materie fiscal„ pentru trei zile.

Este o premier„ absolut„!

De aceea noi vom vota Ómpotriva acestei ordonan˛e, ca semnal transmis c„tre societatea rom‚neasc„, c„ noi nu subscriem unui astfel de demers.

V„ mul˛umesc.

Alte lu„ri de cuv‚nt, v„ rog. Domnul senator Gheorghe Funar, v„ rog.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Guvernul oblig„ Ón continuare Grupul parlamentar al Partidului Popular Rom‚nia Mare s„ voteze Ómpotriva acestei ordonan˛e.

Noi suntem consecven˛i, ne-am exprimat opinia si cu prilejul celorlalte ordonan˛e de urgen˛„ pe aceast„ tem„, care Óncalc„ prevederile Legii nr. 571/2003 a Codului fiscal.

Domnule pre∫edinte,

Permite˛i-mi s„-i adresez o Óntrebare doamnei secretar de stat Mara R‚mniceanu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 90/27.VI.2005 Am sesizat din expunerea de motive c„ s-a ajuns la aceast„ situa˛ie disperat„ a Guvernului de a emite Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 45/2003, datorit„ public„rii cu Ónt‚rziere a Legii nr. 163/2005 ∫i a Legii nr. 164/2005.

Œntrebarea mea este: de ce s-a ajuns la aceast„ Ónt‚rziere, cine a fost vinovat ∫i ce sanc˛iuni s-au aplicat? Mul˛umesc.

S-a Ónt‚rziat la promulgare.

V„ mul˛umesc foarte mult. Doamna secretar de stat, v„ ascult„m.

Este o Óntrebare la care nu v„ pot r„spunde, pentru c„ nu am f„cut o investiga˛ie. Œn schimb pot s„ v„ spun tehnic ce Ónseamn„ aceast„ ordonan˛„.

Deci, av‚nd Ón vedere c„ proiectul legislativ a fost introdus de la Ónceput ∫i din timp, faptul c„ el a fost publicat cu Ónt‚rziere ar fi Ónsemnat c„ aceast„ Ordonan˛„ de urgen˛„ a Guvernului nr. 24/2005, care stabilea o alt„ modalitate de impunere a veniturilor din tranzac˛ii imobiliare, s„ Óngreuneze tot mai mult chiar ∫i Comisia Na˛ional„ de Valori Mobiliare, cu care noi am discutat ∫i am lucrat la proiectul de norme ∫i de act normativ.

Deci, dac„ dumneavoastr„ vi s-a spus c„ au fost bulversa˛i, eu ∫tiu c„ au ∫tiut dinainte cum se procedeaz„.

Am ˛inut o leg„tur„ apropiat„ chiar ∫i cu C.N.V.M.-ul. Problema a fost doar la valori mobiliare.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc.

Alte lu„ri de cuv‚nt? Nu sunt.

Numai una, din partea domnului senator ™erban Mih„ilescu.

A dat un r„spuns. Dac„ domnul senator Gheorghe Funar nu era mul˛umit de r„spuns, Ói mai punea o Óntrebare suplimentar„.

V„ rog, ave˛i un minut. V„ ascult„m.

Eu regret c„ este la ora actual„ Ón dreptul comisiei domnul senator Viorel ™tefan, a∫ fi preferat s„ fie domnul senator Varujan Vosganian. La ultima ordonan˛„ din ∫irul lung, am avut un amendament Ón care am cerut ca prevederile la care se refer„ doamna secretar Ón aceast„ ordonan˛„ s„ fie aplicate de la 1 iulie, adic„ 30 iunie.

Grupul parlamentar al Alian˛ei P.N.L.-P.D. nu a fost de acord ∫i acesta este rezultatul ∫i a∫ fi dorit ca domnul senator Varujan Vosganian s„ aud„ aceste chestiuni, pentru c„ datorit„ acestor Óncurc„turi se ajunge la situa˛ia hilar„ de a avea cinci ordonan˛e ∫i o pia˛„ bulversat„. V„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi, nu avem amendamente.

A∫ vrea s„ fac o precizare. Œnt‚rzierea s-a produs la promulgare, domnule pre∫edinte. S-a adresat aceast„ Óntrebare care nu a primit r„spuns. La promulgare s-a Ónt‚rziat cu proiectul de lege.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Este mai complicat. V„ rog... S„ dep„∫im momentul. Nu avem amendamente.

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 42/2005 privind instituirea unor m„suri de reorganizare a Casei de Economii ∫i Consemna˛iuni — S.A. Ón vederea privatiz„rii.

Tot doamna secretar de stat Mara R‚mniceanu ne face o scurt„ prezentare.

V„ ascult„m, ave˛i cuv‚ntul.

Privatizarea C.E.C. se prevede a avea loc p‚n„ la finele anului 2005.

Lansarea procesului de privatizare se prevede, de asemenea, a avea loc Ón lunile iunie-iulie ale acestui an.

Œn raportul juridic _due dilligence_ elaborat de consultantul desemnat au fost identificate unele aspecte juridice care ar fi diferen˛iat C.E.C.-ul de celelalte b„nci, astfel Ónc‚t Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 42/2005 vine s„ precizeze ∫i s„ aduc„ detalii referitoare la activitatea b„ncii, astfel Ónc‚t poten˛ialii investitori s„ fie doritori sau Ón cuno∫tin˛„ de cauz„ atunci c‚nd investesc.

Ministerul Finan˛elor Publice, Ón numele Guvernului, sus˛ine adoptarea actului normativ Ón forma rezultat„ din raport.

Mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte ™tefan Viorel, v„ rog s„ prezenta˛i raportul Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor,

Comisia noastr„ a avizat favorabil pe baza avizelor primite din partea Comisiei de privatizare ∫i a celei economice, precum ∫i pe baza avizului Consiliului Legislativ.

Cu precizarea c„ Ón anexa la raport vom reg„si un amendament admis de la comisie, supunem spre dezbaterea ∫i aprobarea plenului proiectul de lege Ón conformitate cu art. 75 alin. (1) din Constitu˛ie ∫i art. 38 punctul 1 din Regulamentul Senatului, Senatul fiind prima Camer„ sesizat„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 90/27.VI.2005

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul˛umesc foarte mult.

V„ rog, dezbateri generale, Óntreb„ri?

V„ rog, domnul ™erban Nicolae.

Aten˛ie! O singur„ luare de cuv‚nt pentru fiecare grup!

## **Domnul Ion Solcanu**

**:**

Are Óntrebare.

Ce spune˛i, domnule senator Ion Solcanu, c„ nu v-am auzit.

Domnul Carol Dina.

Domnule pre∫edinte,

Spun eu, este vorba despre o Óntrebare ∫i atunci... Œn nici un caz nu spune Ón regulament c„ avem dreptul la o sigur„ Óntrebare de grup, dar pentru l„murirea colegilor...

Am spus o luare de cuv‚nt de grup, dac„ nu a˛i sesizat. V„ rog.

Nu, dar eu am precizat c„ este vorba de o Óntrebare ∫i atunci dumneavoastr„ a˛i r„spuns c„ Ón regulament scrie c„ o singur„ luare de cuv‚nt ∫i erau dou„ lucruri total diferite, ceea ce ne duce tot la Óntrebarea pe care voiam s„ o adresez doamnei secretar de stat.

Casa de Economii ∫i Consemna˛iuni are aceast„ component„ deosebit de important„ care se refer„ la procedurile judiciare, ∫i anume Cas„ de Consemna˛iuni, ∫i de la 1864 Casa de Economii ∫i Consemna˛iuni a avut ∫i aceast„ component„.

Exist„ sume care se consemneaz„ la C.E.C. ∫i numai la C.E.C., Ón cadrul unor proceduri care au de-a face cu procedura judiciar„.

Œntrebarea este: unde anume s-a prev„zut, c„ am citit Ón proiectul dumneavoastr„ c„ garantarea depozitelor la C.E.C. se va face dup„ procedurile bancare privind fondul de garantare a depozitelor, care, dup„ cum ∫tim, este Óntr-o sum„ limitat„, potrivit reglement„rilor B.N.R.

Unde este prev„zut regimul de garantare, pentru c„ aici este vorba de necesitatea garant„rii acestor consemn„ri la C.E.C., care se f„ceau p‚n„ acum Ón regimul Ón care Casa de Economii ∫i Consemna˛iuni garanta prin stat toate depozitele. Mul˛umesc.

Mul˛umesc. Dac„ mai sunt Óntreb„ri? Domnul Dina Carol, v„ rog.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Cu permisiunea dumneavoastr„, am s„ v„ prezint o scrisoare deschis„, pe care am primit-o ∫i noi la Partidul

Popular Rom‚nia Mare, elaborat„ de organiza˛ii ale societ„˛ii civile, respectiv Asocia˛ia General„ a Inginerilor din Rom‚nia, Asocia˛ia Na˛ional„ a Exportatorilor ∫i Importatorilor din Rom‚nia, Liga Na˛ional„ a Primarilor ∫i Consilierilor din Rom‚nia, Confedera˛ia Patronal„ din Industria Rom‚niei, Confedera˛ia Sindical„ Na˛ional„ Meridian, Funda˛ia Rom‚nia de M‚ine ∫i Universitatea îSpiru Haret“, Consiliul Na˛ional al Œntreprinderilor Private Mici ∫i Mijlocii din Rom‚nia ∫i multe altele.

Unele organiza˛ii ale societ„˛ii civile, Ómpreun„ cu un grup de speciali∫ti din domeniul economic, financiar bancar ∫i din alte domenii ∫i de depun„tori la C.E.C. au examinat aspectele legate de privatizarea C.E.C. ∫i doresc s„ se adreseze ∫i nou„, ca ∫i opiniei publice cu urm„toarele concluzii ∫i propuneri:

C.E.C. este o institu˛ie bancar„, prima din sistemul rom‚nesc Ónfiin˛at„ cu 16 ani Ónaintea B„nci Na˛ionale a Rom‚nei. Are un profund caracter social, nu este pur ∫i simplu o banc„ comercial„, ea are o tradi˛ie Óndelungat„ Ón p„strarea ∫i fructificarea economiilor b„ne∫ti ale popula˛iei, Ón educarea s„n„toas„ a elevilor, a tineretului Ón general, privind economisirea ∫i folosirea cu grij„ a banului Ón beneficiul cet„˛enilor ∫i al societ„˛ii. De aceea, unii speciali∫ti s-au adresat Ónc„ din decembrie anul 2000 cu propunerea ca C.E.C. s„ nu se privatizeze ∫i s„ r„m‚n„, spun dumnealor, Ón m‚na rom‚nilor cu garan˛ia statului, a∫a cum a func˛ionat de un secol ∫i mai bine.

Propunerea nu a fost luat„ Ón considerare, iar prin Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 19/7 aprilie 2004 s-au aprobat unele m„suri premerg„toare lans„rii procesului de privatizare, inclusiv constituirea Comisiei de privatizarea a C.E.C.

2. Popula˛ia a acordat ∫i acord„ Óncredere C.E.C., exprimat„ prin depunerile importante de economii pe care le efectueaz„ sub diferite forme, ∫i aceasta datorit„ faptului c„ depunerile sunt garantate de stat.

3. De˛in„torii de depozite C.E.C. sunt Ón majoritatea lor oameni cu o situa˛ie material„ precar„ ∫i medie, care dispun de sume relativ mici de economii ∫i ei urm„resc s„-∫i conserve aceste economii evit‚nd participarea la anumite afaceri p‚ndite de riscuri majore.

V„ mul˛umesc. Doamna senator Silvia Ciornei.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doresc s„ spun de la Ónceput c„ Grupul parlamentar al Partidului Conservator sus˛ine acest proiect de lege, cu un amendament pe care am s„-l prezint Ón cele ce urmeaz„. A∫ vrea s„ spun c„ acest proiect de lege vizeaz„ dou„ aspecte:

1. Transformarea C.E.C. Ón societate bancar„, ∫i noi consider„m c„ acest lucru va conduce la dezvoltarea activit„˛ii C.E.C.-ului ∫i la dezvoltarea Ón general a activit„˛ii bancare Ón ˛ara noastr„. Este adev„rat c„ depozitele popula˛iei p‚n„ acum erau garantate integral de stat, dar trebuie s„ avem Ón vedere c„ activitatea C.E.C. deserve∫te Ón general persoanele cu venituri mici ∫i medii, care vor fi garantate Ón continuare prin fondul de garantare a depozitelor, care ∫tim c„ acoper„ depozite p‚n„ la 10.000 de euro ∫i vor fi Ón continuare garantate integral de c„tre stat.

2. Acest proiect de lege, practic, introduce ni∫te reglement„ri care vor regla procesul de privatizare a C.E.C.-ului. ™i aici, Partidul Conservator vrea s„ atrag„ aten˛ia asupra faptului c„ acest segment de pia˛„ al popula˛iei cu venituri mici ∫i al agen˛ilor economici din mediul rural trebuie s„ fie asigurat c„ va fi deservit Ón continuare de c„tre C.E.C. ∫i, a∫a cum am sus˛inut ∫i Ón Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, solicit„m Guvernului s„ aib„ Ón vedere ca Ón strategia de privatizare ∫i Ón contractul de v‚nzare-cump„rare, pe care Ól va Óncheia, eventual, cu un investitor strategic, s„ introduc„ clauze asiguratorii ca C.E.C.-ul s„ deserveasc„ Ón continuare popula˛ia ∫i agen˛ii economici din mediul rural, agen˛i care au caracteristici ∫i necesit„˛i specifice. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult. Domnul senator ™tefan Viorel, v„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat a∫ vrea s„ v„ informez c„ ∫i noi sus˛inem acest proiect at‚t Ón spiritul ideii de opozi˛ie constructiv„, dar, mai ales, ca urmare a faptului c„ este un proiect Ón continuare, este un proiect Ónceput de noi, ca de altfel multe altele care se finalizeaz„ ast„zi, ∫i cred c„ ast„zi aceast„ reglementare nu aduce nimic nou sau ceva Ón afara g‚ndirii ini˛iale, Ón afara proiec˛iei noastre la momentul la care s-a luat decizia privatiz„rii C.E.C.-ului.

Ca urmare, grupul nostru parlamentar va vota pentru acest proiect de lege.

V„ mul˛umesc.

V„ rog, dac„ mai sunt lu„ri de cuv‚nt? Nu mai sunt. Dau cuv‚ntul doamnei secretar de stat Mara R‚mniceanu s„ r„spund„ la Óntrebarea domnului ™erban Nicolae, poate o singur„ precizare dac„ pute˛i s„ ne face˛i, separat. Spune˛i de capitalul social c„ e de circa 1.500 miliarde lei. Vreau s„ ∫ti˛i c„ C.E.C.-ul are peste 2.000 de unit„˛i Ón teritoriu, din care numai sediul central din Bucure∫ti cred c„ face vreo 200 milioane de dolari, ∫i nu 40 milioane dolari. Deci este necesar s„ v„ g‚ndi˛i la o reevaluare a patrimoniului C.E.C.-ului c„, altfel, Ónseamn„ c„ toate unit„˛ile le vinde˛i cu 2.000 dolari bucata. Dar asta este ca s„ g‚ndi˛i ca perspectiv„, ∫i nu pentru a r„spunde la Óntrebare.

V„ rog s„ r„spunde˛i la Óntrebarea domnului ™erban Nicolae.

8 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 90/27.VI.2005

## **Doamna Mara R‚mniceanu:**

Œn˛eleg c„ Óntrebarea dumneavoastr„ are dou„ aspecte: fondul de garantare ∫i sumele consemnate, da?

Consemna˛iuni, at‚t.

Deci sumele consemnate sunt prev„zute la art. 6, aceste opera˛iuni cu sume consemnate pot fi efectuate ∫i de alte b„nci sau Trezorerie, pe baza contractului Óncheiat Óntre p„r˛i. Deci, teoretic, pentru a egaliza opera˛iunile efectuate de c„tre toate b„ncile, consemnarea sumelor, care se f„cea numai la C.E.C., poate fi f„cut„ acum ∫i de alte b„nci, dac„ asta era Óntrebarea.

Domnule pre∫edinte, dac„-mi da˛i voie s„ fac o precizare fa˛„ de acest r„spuns.

V„ rog.

Probabil c„ e o confuzie. Probabil c„ aceast„ lege trebuia s„ treac„ ∫i pe la Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, ∫i juri∫tii v-ar fi explicat c„ nu Ónt‚mpl„tor C.E.C.-ul este abrevierea de la Casa de Economii ∫i Consemna˛iuni. ™i, repet, Ónc„ de la Ónfiin˛are, de la 1864, s-a prev„zut aceast„ atribu˛iune exclusiv la C.E.C.

V„ reamintesc faptul c„ Rom‚nia, totu∫i, a mai avut ∫i perioade de func˛ionare c‚t de c‚t normal„ Ón istoria sa, ∫i b„ncile comerciale nu au avut niciodat„ atributul de a prelua sumele consemnate, sume consemnate care, repet, sunt Ón zona litigioas„ judiciar„, prev„zute de Codurile de procedur„, mai ales. Or, aici, este o chestiune care dep„∫e∫te... De aceea am f„cut referire la Fondul de garantare, pentru c„ este o chestiune care dep„∫e∫te limitele de sume prev„zute de Fondul de garantare, stabilit prin normele B.N.R.

Eu pot s„ consemnez o sum„ care dep„∫e∫te cu mult Fondul de garantare, ∫i atunci poate exista riscul ca o banc„ s„ dea faliment ∫i sumele consemnate, a∫a cum spune˛i dumneavoastr„ — ∫i, crede˛i-m„, sper s„ nu fie a∫a, sper s„ fie o eroare —, s„ se piard„, Ón condi˛iile Ón care oamenii consemneaz„ sume la o institu˛ie de economii ∫i consemna˛iuni cu o anumit„ destina˛ie.

Acea sum„ nu produce dob‚nd„, nu produce nici un fel de valori, rezult„, Ón general, din obliga˛ii cu caracter judiciar, pentru stingerea litigiilor ∫i a∫a mai departe.

Eu a∫ ruga respectuos s„ se revad„ acest proiect, pentru c„ aceast„ opera˛iune, consemnarea de sume de bani, este o opera˛iune distinct„ care nu are nimic de-a face cu economiile, cu credit„rile sau cu alte instrumente cu care lucreaz„ b„ncile.

V„ rog, comisia, domnul ™tefan Viorel.

Domnule pre∫edinte,

Sigur, a ap„rut un element nou, cu nuan˛e pronun˛at juridice. Œn opinia noastr„, ∫tiu eu, îpe picior“, a∫a, ca s„ emitem un punct de vedere, nu cred c„ este foarte bine.

Œn principiu, subscriem la ceea ce a spus ini˛iatorul, pentru c„ gama serviciilor oferite de b„ncile comerciale, ast„zi, acoper„ ∫i acest aspect al consemna˛iunii, dar, probabil, intr‚nd Óntr-o analiz„ mai detaliat„, cu argumente juridice, s-ar putea s„ identific„m vreo eroare Ón ra˛ionamentul nostru.

De aceea cred c„ este spre binele legii, al actului legislativ, s„ sesiz„m Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri cu obiectiv clar de l„murire a acestui aspect ∫i cu un termen, care poate s„ fie s„pt„m‚na viitoare, ∫i, atunci, Ómp„ca˛i cu acest lucru, putem vota Ón cuno∫tin˛„ de cauz„.

V„ mul˛umesc.

Doamna R‚mniceanu, dori˛i s„ completa˛i?

## **Doamna Mara R‚mniceanu:**

Dac„-mi permite˛i, unul dintre poten˛ialii..., deci Trezoreria Statului nu prezint„ nici un risc.

Art. 6, Ón accep˛iunea legii, a fost dat chiar pentru Trezoreria Statului, deoarece sumele consemnate la Trezorerie nu ar trebui garantate, indiferent de valoarea lor.

Deci la art. 6, orice banc„ autorizat„ sau Trezoreria Statului.

Problema, pe fond, este cu totul alta. Deci Fondul de garantare este una ∫i se aplic„ acela∫i sistem, prin plata unei contribu˛ii, a∫a cum fac toate b„ncile...

Da, da...

...pentru depunerile popula˛iei ∫i Ón cazul Ón care omul are acum ni∫te bani la C.E.C., el va avea grij„ s„ ∫i-i scoat„ ∫i s„ p„streze acolo numai Ón limita c‚t poate s„ Ói dea desp„gubire Fondul de garantare, iar restul pleac„ cu ei ∫i pe la alte b„nci.

Problema pe care o ridic„ domnul ™erban Nicolae este cea a consemna˛iunii, care Ónseamn„ tot o valoare, dar care nu poate s„ intre sub inciden˛a Fondului de garantare. Asta Ón primul r‚nd.

Œn al doilea r‚nd, valoarea Ónscrisurilor poate s„ dep„∫easc„ cu mult poten˛ialul, asta nu mai po˛i s„ o spargi, trebuie f„cut„ o analiz„.

Nu-mi dau seama dac„ ave˛i dumneavoastr„, acum, o evaluare f„cut„ de C.E.C. c‚t sunt aceste consemna˛iuni la nivelul unui an, spre exemplu.

Nu am, acum nu am.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Nu ave˛i.

Domnule Eckstein, o Óntrebare: ar fi posibil„, Ón cursul zilei de m‚ine, o discu˛ie cu C.E.C.-ul ∫i cu Comisia

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 90/27.VI.2005 pentru buget, finan˛e ∫i b„nci pentru a clarifica aceast„ situa˛ie?

## **Domnul Eckstein Kovács Péter**

**:**

Sigur c„ da!

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## V„ mul˛umesc foarte mult.

Stima˛i colegi,

V„ propun s„ retrimitem la Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, cu sesizarea Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri. Rog C.E.C.-ul s„ vin„ preg„tit ∫i cu evaluarea pe ultimii 3, 4 ani privind consemna˛iunile, astfel Ónc‚t s„ lu„m o decizie Ón cuno∫tin˛„ de cauz„ ∫i s„ fi˛i de acord ca joi diminea˛„ s„ o introducem din nou pe ordinea de zi, cu raport suplimentar.

De acord?

Trecem la propunerea legislativ„ privind alocarea de la bugetul de stat a sumei de 50 milioane euro anual pentru reabilitarea ∫i dotarea c„minelor culturale din mediul rural.

Rog ini˛iatorii, domnul Funar, da?!

Avem mai mul˛i, de fapt, aproape tot Grupul parlamentar Rom‚nia Mare.

Domnule senator Funar, v„ ascult„m.

## **Domnul Gheorghe Funar:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Venim Ón fa˛a dumneavoastr„ cu un proiect de act normativ inedit. El urm„re∫te s„ pun„ Ón aplicare îcartea portocalie“ — Programul Guvernului.

Pentru aceia dintre colegii no∫tri care Ónc„ nu au avut vreme s„ Ól r„sfoiasc„, permite˛i-mi s„ citesc doar dou„ fraze de la pagina 107: îGuvernul s-a angajat Ón reforma sistemului de finan˛are a culturii s„ stimuleze accesul la cultur„ ∫i al fenomenului cultural la nivelul comunit„˛ilor locale.“ ∫i îAceast„ stimulare va fi sus˛inut„, dincolo de disponibilit„˛ile financiare angajate de autorit„˛ile publice locale, prin co-finan˛are ∫i atragerea surselor alternative, Ón special a celor private.“

Deci pornind de la acest angajament al Guvernului Rom‚niei de a dezvolta un sistem de finan˛are mixt„ care s„ permit„ finan˛area proiectelor culturale ini˛iate la nivel local atunci c‚nd autorit„˛ile locale nu au for˛a economic„ s„ le sus˛in„ integral, ini˛iatorii au venit cu acest proiect de act normativ care vizeaz„ alocarea de la bugetul de stat a echivalentului Ón lei a sumei de 50 milioane euro anual, pentru reabilitarea ∫i dotarea c„minelor culturale din mediul rural.

A∫a cum cunoa∫te˛i, doamnelor ∫i domnilor senatori, Ón perioada 1990—2004 s-au acordat foarte pu˛ine fonduri de la bugetul statului ∫i din bugetele locale pentru reabilitarea ∫i dotarea c„minelor culturale din mediul rural. Ca urmare, Ón foarte multe comune ∫i mai ales Ón sate, c„minele culturale sunt Ón paragin„, iar Ón cele mai multe dintre ele au loc singurele Ónt‚lniri ale s„tenilor cu ocazia c‚torva nun˛i, a pomenilor ∫i parastaselor.

Iat„ de ce dorim s„ venim, prin aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, Ón sprijinul acestor a∫ez„minte culturale din mediul rural, pentru reabilitarea ∫i dotarea lor, astfel Ónc‚t popula˛ia din mediul rural s„ beneficieze de proiectele din domeniul educa˛iei permanente, al culturii tradi˛ionale ∫i al crea˛iei populare contemporane.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte ™tefan Viorel, ascult„m raportul Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, v„ rog.

## Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a Óntocmit un raport de respingere a propunerii legislative. Un raport de respingere, ca rezultat al votului Ón care s-au exprimat 3 voturi pentru aceast„ propunere, deci senatorii Partidului Social Democrat au votat pentru, ∫i 4 voturi Ómpotriv„, deci reprezentan˛ii arcului guvernamental au votat Ómpotriva acestei ini˛iative.

Mai fac precizarea c„, de la Comisia pentru cultur„, arte, mijloace de informare Ón mas„, de asemenea, s-a primit un aviz negativ.

Ca urmare, Ón conformitate cu art. 75 alin. (1) din Constitu˛ie, supunem spre dezbatere ∫i adoptare raportul de respingere a propunerii legislative, cu precizarea c„ Senatul este prima Camer„ sesizat„.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult. Dezbateri generale, lu„ri de cuv‚nt... Numai o secund„!

Domnul R„zvan Theodorescu, pentru c„ a prezentat domnul Funar ∫i Ói d„m, pe urm„, cuv‚ntul domnului Dinescu.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Evident, nu este locul pentru a spune ce au Ónsemnat c„minele culturale, ateneele populare ∫i alte forme de acest tip, Ón trecut, Ón crearea Rom‚niei din epoca lui Carol I p‚n„ Ón epoca interbelic„.

Vreau s„ v„ spun c„ Ón aceast„ zon„, unii dintre dumneavoastr„ ∫ti˛i, a existat Ón istoria Rom‚niei un partid care s-a ilustrat Ón chip luminos, a∫ spune excep˛ional, Partidul Na˛ional Liberal.

Partidul Na˛ional Liberal, Ón special guvernarea Br„tianu ∫i dup„ aceea altele, succesive, p‚n„ la epoca T„t„r„scu, dar ∫i guvern„rile ˛„r„niste, dar ∫i guvern„rile dintre 1938-1944 au realizat Ón acest domeniu peisajul unei Rom‚nii intelectuale rurale, de la arhitectur„, la programe. Cei care cunosc acest lucru Ó∫i amintesc f„r„ Óndoial„.

Au fost continuate ∫i dup„ 1948, Ón alte forme, iar dup„ 1990 — este perfect adev„rat ceea ce a spus colegul nostru, domnul senator Funar —, nu s-a f„cut aproape nimic.

Vreau s„ v„ spun c„ chiar Ón timpul guvern„rii noastre am avut un program de salvare, îCinematograful

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 90/27.VI.2005 la sate“. A fost Óns„ minor. Iat„ de ce m-am bucurat imens c‚nd am v„zut c„ exist„ o asemenea propunere. Nu discut cifrele. Cifrele se pot, eventual, negocia, dar, ca ∫i mine, str„bate˛i ˛ara, este o cerere general„ de reabilitare, acolo unde nu exist„ posibilitatea, a acestor c„mine culturale, ∫i aceast„ posibilitate, la o sum„ mai mic„, eventual, dec‚t cea avansat„ de ini˛iatori, se poate face.

Doamnelor ∫i domnilor — ∫i fac un apel Ón special la colegii mei din mijlocul s„lii —, ar fi ilar, ar fi nefast, ar avea un impact devastator s„ respingem Ón vremea acestei guvern„ri, Ón care suntem solidari cu aceast„ guvernare, pentru c„, Ón numele grupului meu parlamentar, vreau s„ v„ spun Ón numele Grupului parlamentar social-democrat, c„ noi vot„m pentru aceast„ propunere. Ea a fost respins„ ∫i la Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci cu o diferen˛„ de un vot, ∫i la Comisia pentru cultur„, arte ∫i mijloace de informare Ón mas„ cu o diferen˛„ de un vot, 5 la 4.

Fac din nou un apel ca acest program, care poate deveni un program al nostru, al tuturor, indiferent de culoare politic„, s„ se poat„ realiza prin renegocierea, eventual, a sumei, dac„ este prea mare, ∫i poate c„ este foarte mare ∫i exist„ posibilit„˛i mai mici la buget.

## Mul˛umesc foarte mult.

Dau cuv‚ntul domnului senator Valentin Dinescu.

Domnul senator R„zvan Theodorescu,

Cred c„ cu to˛ii suntem de acord, dar trebuia o lege complex„, nu numai repara˛ii de sedii, o lege complex„ a c„minelor culturale, care presupune directori, activit„˛i, ansambluri, finan˛„ri.

Ave˛i cuv‚ntul.

## Domnule pre∫edinte,

Parafraz‚nd Ónceputul unui roman care, la vremea respectiv„, a f„cut o oarecare carier„ literar„, a∫ vrea s„ v„ spun c„ suntem pe cale de a rata eternitatea Ón favoarea clipei, pentru c„ putem fi de acord cu faptul c„ orgoliile unui arc ce constituie sus˛inerea politic„ a partidului de guvern„m‚nt sunt, uneori, mai mari dec‚t cele ale opozi˛iei.

Putem fi de acord c„ Ón anumite ini˛iative legislative exist„ ∫i imperfec˛iuni, dar nu putem fi de acord c„ singura motiva˛ie pe care o invoc„ un raport este cea a diferen˛ei de un vot.

Poate c„ ∫i dumneavoastr„ ave˛i dreptate c‚nd spune˛i c„ ar fi nevoie de o lege mai complex„. Poate ar fi nevoie de c‚teva legi care s„ reglementeze, de la un cap„t la altul, activitatea care se desf„∫oar„ sau care s-ar putea desf„∫ura la nivelul sau Ón c„minele culturale.

Acum Óns„ problema este dac„ lu„m o decizie sau nu, dac„ acei oameni c„rora, Ón afar„ de sus˛inere financiar„ Ón domeniul agriculturii, Ón afar„ de faptul c„ le-am mai promis c‚teva lemne Ón plus pentru ∫colile ∫i a∫a destul de reci din mediul rural mai pot s„ aib„ Óncredere Ón promisiunile noastre atunci c‚nd ne ducem Ón campanie electoral„. Nu ∫tiu — sau, personal, m„ situez pe o alt„ pozi˛ie fa˛„ de distinsul nostru coleg academician domnul R„zvan Theodorescu — dac„ aceast„ sum„ este mare. Este mare dac„ o raport„m, poate, la posibilit„˛ile noastre, dar este infim„ fa˛„ de gradul de degradare Ón care au ajuns c„minele noastre culturale, c„mine culturale din care — s„ nu uit„m — s-a n„scut o Maria T„nase, s-a n„scut o Maria L„t„re˛u ∫i ∫i-a expus, pentru prima dat„, teoriile un om care a reu∫it performan˛a de a scrie o carte de referin˛„ pentru economia mondial„, Roger Georgescu, îLegea entropiei ∫i procesul economic“, ∫i anume c„minul cultural din Turtucaia.

Eu zic s„ l„s„m orgoliile ∫i s„ vot„m aceast„ lege. V„ mul˛umesc.

Domnul senator Szabó.

## Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Am luat parte la dezbaterile din Comisia pentru cultur„, arte ∫i mijloace de informare Ón mas„ unde acest proiect a primit un vot negativ.

Ce ar trebui s„ facem ca s„ rezolv„m acest subiect? Eu, de exemplu, dac„ a∫ fi vrut s„ dau curs acestui pasaj din bro∫ura pe care ini˛iatorul a binevoit s„ ne-o arate ∫i al c„rei sus˛in„tor extrem de fervent este, dup„ cum a˛i putut constata, atunci nu a∫ fi introdus un astfel de proiect care n-are cum nici m„car s„ fie pus Ón practic„ ∫i nici nu ∫tiu dac„ are aceast„ inten˛ie.

V„ spun de ce am aceast„ presupunere meschin„. Dac„ a∫ fi vrut ca, Óntr-adev„r, s„ se rezolve acest subiect, atunci a∫ fi introdus un proiect de lege prin modificarea bugetului de stat la un anumit capitol, indic‚nd ordonatorul principal de credite ∫i indic‚nd, cu c‚t se poate mai mare precizie, destina˛ia acestor sume ∫i felul Ón care ele ar urma s„ fie repartizate, pentru c„, acolo unde exist„ capacitate organizatoric„, bun„voin˛„ ∫i destoinicie ∫i spirit gospod„resc al celor care diriguiesc treburile ob∫tii, acolo c„minul cultural este Ón stare bun„, chiar dac„ se folose∫te pentru nun˛i ∫i botezuri, ∫i Óncape, acolo, ∫i ceea ce, sub genericul cultur„, face parte din acest subiect. Iar acolo unde nu exist„ spiritul acesta, chiar dac„ vom da banii ace∫tia, ei se vor duce precis acolo unde s-au dus ∫i p‚n„ acum.

Prin urmare, onora˛i colegi, v„ rug„m s„ aprecia˛i bun„voin˛a ini˛iatorului ∫i s„ recunoa∫te˛i c„ nu putem vota pozitiv un astfel de proiect de lege.

Eu solicit Guvernului s„ vin„ cu un proiect Ón sensul Ón care am spus, Ón care s„ fie precis ar„tat capitolul bugetar care urmeaz„ s„ fie modificat ∫i ordonatorul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 90/27.VI.2005 principal de credite Ón sarcina c„ruia se Óncredin˛eaz„ aceast„ sum„.

Regret foarte mult c„ nu pot sprijini acest proiect de lege.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul˛umesc. Mai sunt lu„ri de cuv‚nt? Domnul senator Vasilescu.

Mul˛umesc.

V„ rog, nu r‚de˛i, c„ e o problem„ serioas„.

Sigur, problema surselor financiare r„m‚ne. Este o problem„ de mare anvergur„, chiar dac„ domnul Szabó mai glume∫te, dar, pe fond, va trebui s„ g‚ndim Ón perspectiv„ aceast„ problem„.

Dac„ mai sunt lu„ri de cuv‚nt? Domnul senator Funar.

## **Domnul Gheorghe Funar:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Regret c„ domnul senator Szabó Károly nu dore∫te s„-l ajute Ón munc„ ∫i s„ treac„ Óntre realiz„rile vicepremierului Markó Béla...

Lua˛i loc, v„ rog!

## **Domnul Gheorghe Funar:**

Are dreptul la replic„. De aceea l-am provocat, domnule pre∫edinte, inten˛ionat.

Deci credeam c„-l ajut„ pe domnul viceprim-ministru Markó Béla s„ treac„ Óntre succesele pe care le va realiza Ón acest mandat ∫i reabilitarea c„minelor culturale.

Eu am pus, Ómpreun„ cu colegii mei, problema de a se aloca ace∫ti bani pentru reabilitarea ∫i dotarea c„minelor culturale din mediul rural.

V„ amintesc, doamnelor ∫i domnilor senatori, c„ actualul Guvern al Rom‚niei a g„sit, pentru un singur cet„˛ean, suma de 30 de milioane de euro ∫i nici nu s-a pus problema din care capitol bugetar se aloc„ ace∫ti bani, ci prin derogare de la toate legile posibile.

Guvernul a venit ∫i a Óncercat s„-∫i motiveze punctul de vedere prin c‚teva argumente extrem de sub˛iri. Se sus˛ine c„, dac„ se aloc„ ace∫ti bani pentru reabilitarea ∫i dotarea c„minelor culturale, se revine la centralizare. De asemenea, s-a precizat faptul c„, Ón baza legisla˛iei existente, c„minul cultural este subordonat consiliului local ∫i, din bugetele locale, trebuie asigura˛i banii necesari pentru reabilitarea ∫i dotarea c„minelor culturale. ™i Ónc„ un argument forte al Guvernului, care nu sus˛ine adoptarea acestei propuneri legislative, este acela c„ ini˛iatorii au trecut o sum„ fix„. Da, suma este fix„ pe total an, dar atunci c‚nd se Ómparte pe c„mine culturale devine variabil„. Œmi pare r„u c„ nu este Ón sal„ pre∫edintele Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci pentru a-i prezenta acest contraargument.

Eu apelez, al„turi de ceilal˛i senatori ai Grupului parlamentar P.R.M., la doamnele ∫i domnii senatori s„ sus˛in„ aceast„ ini˛iativ„ legislativ„.

Œn ipoteza Ón care asupra sumei se poate discuta, viitoarea lege poate fi modificat„ ∫i anul viitor s„ se suplimenteze aceast„ sum„, pentru c„, dup„ p„rerea mea, este mic„ cea pe care au propus-o ini˛iatorii.

Eu v„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œn primul r‚nd, v„ rog s„-mi permite˛i s„-i felicit pe cei care au avut aceast„ idee de a dota c„minele culturale din mediul rural ∫i sunt absolut de acord cu ceea ce a spus domnul senator R„zvan Theodorescu, cu ceea ce au spus al˛i colegi despre necesitatea dot„rii acestor c„mine, dar pentru acest lucru... Aceasta este o idee, ∫i o idee excelent„, dar nu este lege.

Nu, domnule Funar, v„ rog foarte mult. A˛i terminat cu lu„rile de cuv‚nt. Nu vreau s„ v„ sup„ra˛i pe mine. Poftim, mai ave˛i un minut, dup„ care, domnul Szabó are un minut, drept la replic„.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte, pentru Óng„duin˛„. Mai pu˛in de un minut.

Este un proiect de lege. Noi am l„sat la latitudinea Guvernului ca, prin hot„r‚re de guvern, s„ decid„ Ón care jude˛e, ce sume aloc„, Ón colaborare cu autorit„˛ile locale, cu Federa˛ia autorit„˛ilor locale, cu primarii, cu consiliile locale, s„ stabileasc„ sumele pe fiecare jude˛ Ón parte. Din acest motiv noi nu am venit cu detalii.

Mai vre˛i s„ lua˛i cuv‚ntul? Doamna senator Maria Petre.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 90/27.VI.2005 Este un subiect care necesit„ o discu˛ie mult mai ampl„, domnule senator Funar. V„ rog, doamna senator.

Am ezitat — ∫i a˛i sesizat bine, domnule pre∫edinte —, dac„ s„ mai intervin sau nu, dar cred c„ era cazul s„ intervin ∫i v„ spun acest lucru plec‚nd de la realitatea din care venim fiecare ∫i pe care o aducem, aici, Ón Senat, Óntr-o manier„ uneori greu de Ón˛eles, din punctul meu de vedere.

Realitatea este urm„toarea, domnule pre∫edinte: Ón jude˛ul Ialomi˛a, care este, poate, unul din jude˛ele cu bugetul cel mai mic, avem c„mine culturale a c„ror stare este incredibil de bun„ ∫i acest lucru se Ónt‚mpl„ ca urmare a faptului c„ acele comunit„˛i locale sunt conduse de primari adev„ra˛i care din pu˛inele resurse pe care le-au avut au dezvoltat ∫i proiecte culturale, au men˛inut ∫i dotarea c„minului cultural, ∫i starea lui corespunz„toare, ∫i avem, Óntr-adev„r, nenum„rate alte localit„˛i Ón care mergem cu to˛ii, cum merge fiecare coleg senator la diverse Óntruniri, fie ele electorale, fie cu alt scop dec‚t cel electoral, Ón care, Ón mijlocul iernii, Ónghe˛„m ∫i plec„m de acolo bolnavi sau, Ón mijlocul verii, ne sufoc„m de praful pe care mersul prin aceste c„mine culturale Ól ridic„ Ón tavan.

Problema nu este aceasta, problema nu e c„ nu trebuie reabilitate c„minele culturale din Rom‚nia, problema e c„ Ón Rom‚nia vorbim, de 15 ani, de autonomie local„ ∫i facem proiecte de lege prin care aloc„m o sum„ nu ∫tiu cum calculat„, Ómi este foarte greu s„-mi dau seama cum a fost calculat„ suma, al c„rei mecanism de utilizare mai departe legea nu-l prevede ∫i nu are nici o leg„tur„ nici cu legea bugetar„ anual„, nici cu toate celelalte legi Ón domeniu — m„ refer la Legea finan˛elor publice.

Problema e c„ Óncerc„m s„ invoc„m un lucru care este, Óntr-adev„r, Ón Programul de guvernare, dar care este prev„zut acolo Óntr-o cu totul alt„ manier„ ∫i pe care chiar Ól vom pune Ón aplicare.

A∫ ruga pe colegii mei care au f„cut lucrul acesta s„ Óncerc„m — cum s„ v„ spun eu? — s„ nu invoc„m la nesf‚r∫it faptul c„, Óntr-o comisie sau Ón alt„ comisie, scorul a fost de 5 la 4 sau 4 la 3 ∫i a∫a mai departe, deoarece ∫i cei care a˛i votat îpentru“, dragi colegi — ierta˛i-m„ c„ sunt at‚t de direct„ —, ∫tia˛i, la fel ca ∫i mine, c„ o asemenea lege nu Óndepline∫te nici una din condi˛iile minimale ∫i nu va ajunge niciodat„ s„ rezolve problema reabilit„rii c„minelor culturale din mediul rural. Sigur c„ trebuie s„ facem acolo proiecte mai complexe, a∫a cum bine spunea˛i, domnule pre∫edinte, ∫i chiar vom face aceste lucruri.

## V„ mul˛umesc.

Domnul senator Szabó Károly Ferenc, un minut drept la replic„.

Renun˛, domnule pre∫edinte. Œl p„strez pentru s„pt„m‚na viitoare.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul˛umesc..., dar v„ rog s„ nu v„ ˛ine˛i de stomac, c„ nu e Ón ordine.

Doamna secretar de stat Mara R‚mniceanu, care e punctul de vedere al Guvernului?

Guvernul nu sus˛ine aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, ci este de acord cu raportul de respingere al comisiei.

Pu˛in mai tare, v„ rog, ca s„ v„ aud„ sala.

Guvernul nu sus˛ine aceast„ propunere legislativ„, ci sus˛ine punctul de vedere al comisiei de respingere.

M„ a∫teptam ca dumneavoastr„ s„ justifica˛i, prin Legea bugetului, ce Ónseamn„ bugetul, cum se coreleaz„...

Asta voiam s„ spun.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

M„ rog.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Am Óncheiat dezbaterile, a˛i auzit punctele de vedere, de o parte ∫i de alta.

Da˛i-mi voie s„

V„ rug„m, liste!

Liste, da.

Mul˛umesc.

Trecem la proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii Ómbun„t„˛irilor funciare nr. 138/2004 ∫i a Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 23/2000 privind Ónfiin˛area Societ„˛ii Na˛ionale îŒmbun„t„˛iri Funciare“ — S.A. prin reorganizarea Regiei Autonome a Œmbun„t„˛irilor Funciare.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 90/27.VI.2005

Domnule pre∫edinte, contest„m votul ∫i v„ voi demonstra c„ au votat cartele, ∫i nu senatori prezen˛i. Deci contest„m votul precedent.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Rug„mintea este s„ nu vorbi˛i la general, ci veni˛i cu un argument concret.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Trecem la urm„torul proiect: Ómbun„t„˛iri funciare. Cine prezint„? Domnul secretar de stat D„nu˛ Apetrei, da? V„ ascult„m. Membrii comisiei sunt?

## **Domnul D„nu˛ Apetrei** _— secretar de stat Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**

Bun„ ziua!

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œn aprilie 2004 a fost adoptat„ Legea Ómbun„t„˛irilor funciare nr. 138/2004, care include prevederi ce vin Ón sprijinul reabilit„rii ∫i reformei sistemului de Ómbun„t„˛iri funciare, cu efecte pozitive asupra condi˛iilor socioeconomice din zona rural„, precum ∫i Ón ceea ce prive∫te reconstruc˛ia ecologic„ ∫i protec˛ia mediului.

Œn vederea elimin„rii unor disfunc˛ionalit„˛i, Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale a elaborat prezentul proiect de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii Ómbun„t„˛irilor funciare nr. 138/2004.

Prin modificarea respectiv„ se urm„re∫te:

— prorogarea unor termene de aplicare a prevederilor legii;

— simplificarea unor proceduri Ón vederea Ónfiin˛„rii organiza˛iilor de Ómbun„t„˛iri funciare.

O alt„ chestiune:

— accelerarea procesului de transfer a dreptului de proprietate asupra infrastructurii de Ómbun„t„˛iri funciare c„tre organiza˛iile de Ómbun„t„˛iri funciare;

— utilizarea eficient„ a fondurilor alocate ca subven˛ii de la bugetul de stat; ∫i, nu Ón ultimul r‚nd,

— descentralizarea managementului de la nivel central la nivel regional ∫i local.

Œn acest sens s-a Óntocmit respectivul proiect de lege, pe care Ól supunem spre dezbatere ∫i adoptare.

Prin prezentul proiect de lege nu se urm„re∫te neap„rat Ónfiin˛area organiza˛iilor de Ómbun„t„˛iri funciare ∫i nici a asocia˛iilor de Ómbun„t„˛iri funciare, acestea fiind Ónfiin˛ate, stabilindu-li-se regimul juridic prin Legea Ómbun„t„˛irilor funciare nr. 138/2004, respectiv, Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 147/1999 privind utilizatorii de ap„ pentru iriga˛ii.

Sunte˛i de acord cu observa˛iile? Cu amendamentele comisiei sunte˛i de acord, da, domnule secretar de stat?

Da, bineÓn˛eles.

Mul˛umesc.

V„ rog, comisia, cine prezint„? Domnul pre∫edinte Corneliu Pascu, da?

Da.

V„ rog. Avem raport comun, Comisia pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„ ∫i Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri. V„ ascult„m!

Exact. Data trecut„ s-a transmis s„ facem un raport comun, l-am f„cut.

Referitor la observa˛iile f„cute Ón plen, v„ aducem la cuno∫tin˛„ c„ prin prezentul proiect de lege nu se urm„re∫te Ónfiin˛area organiza˛iilor de Ómbun„t„˛iri funciare ∫i nici a asocia˛iilor utilizatorilor de ap„ pentru iriga˛ii. Acestea s-au Ónfiin˛at ∫i li s-a stabilit regimul juridic prin Legea Ómbun„t„˛irilor funciare nr. 138/2004.

Legea Ómbun„t„˛irilor funciare nr. 138/2004 are Capitolul II: Organiza˛iile ∫i federa˛iile de asocia˛ii din domeniul Ómbun„t„˛irilor funciare, respectiv, prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 147/1999 privind asocia˛iile utilizatorilor de ap„ pentru iriga˛ii, probat„ cu modific„ri ∫i complet„ri prin Legea nr. 573 din 2001.

Referitor la data p‚n„ la care se fac afilieri la organiza˛ia constituit„ potrivit Legii Ómbun„t„˛irilor funciare nr. 138/2004, amendamentul Comisiei pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„ face precizarea c„ se vor primi noi membri, p‚n„ la nivelul suprafe˛ei de teren al organiza˛iei. Teritoriul organiza˛iei cuprinde to˛i proprietarii de terenuri care sunt deservi˛i de infrastructura de iriga˛ii ∫i primesc ap„ de la un singur punct de livrare.

Proiectul de lege are avizele favorabile, f„r„ amendamente, ale Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i Comisiei pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc foarte mult. V„ rog, dezbateri generale.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Avem 5 amendamente propuse de c„tre Comisia pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„, care au fost acceptate.

Dac„ sunt obiec˛iuni? Nu sunt.

Trecem la proiectul de Lege privind respingerea Ordonan˛ei Guvernului nr. 37/2003 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asocia˛ii ∫i funda˛ii.

Cine prezint„? Tot domnul secretar de stat D„nu˛ Apetrei? Sau domnul...

## **Domnul Mihai Marian Eftimescu** _— secretar de stat Ón_

_Ministerul Justi˛iei_ **:**

Mihai Eftimescu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 90/27.VI.2005

Da. V„ ascult„m, domnule secretar de stat!

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œn urm„ cu o s„pt„m‚n„, v„ reamintesc, s-a votat ∫i raportul de mediere pe reglementarea referitoare la domeniul la care se refer„ ∫i acest act normativ. Textul acestui act normativ a fost asimilat Ón acea reglementare. Singura solu˛ie rezonabil„ ∫i ra˛ional„ este ca acest act normativ s„-∫i Ónceteze activitatea, printr-un vot dat de dumneavoastr„ ast„zi.

Domnul pre∫edinte Eckstein Kovács Péter prezint„ raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri

## **Domnul Eckstein Kovács Péter:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Acest proiect a mai figurat pe ordinea noastr„ de zi, dar am hot„r‚t c„ ar fi bine s„-l discut„m ∫i s„-l solu˛ion„m atunci c‚nd Ordonan˛a Guvernului nr. 26 din 2000 cu privire la asocia˛ii ∫i funda˛ii va fi deja mediat„. Acum este momentul, prevederile acestei ordonan˛e au fost preluate Ón Ordonan˛a Guvernului nr. 26 din 2000, pe care noi am dezb„tut-o.

Ca atare, noi propunem un raport de admitere privind respingerea proiectului de lege.

Suntem a doua Camer„ sesizat„, Camer„ decizional„, iar proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## V„ rog, dezbateri generale.

Deci, stimate colege ∫i stima˛i colegi, raportul este raport favorabil de respingere a proiectului de lege, Óntruc‚t o serie de reglement„ri efectiv au fost preluate Ón alte acte normative.

V„ mul˛umesc.

Trecem la propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea art. 68 alin. 4 din Legea nr. 567 din 9 decembrie 2004, publicat Ón Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004, privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instan˛elor judec„tore∫ti ∫i al parchetelor de pe l‚ng„ acestea.

## Ini˛iatorul?

Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, v„ rog s„ interveni˛i. Raport comun suplimentar.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntr-adev„r, este vorba de un raport comun suplimentar al Comisiei juridice, de numiri, disciplin„,

imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i al Comisiei pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„.

Membrii celor dou„ comisii, practic, ∫i-au men˛inut p„rerile.

Œn Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, p„rerea majoritar„ era s„ d„m un raport de admitere, pentru c„, Óntr-adev„r, este vorba de drepturi de pensii ale unei categorii a executorilor judec„tore∫ti care au lucrat ∫i s-au pensionat Ón sistemul public al pensiilor de stat ∫i care sunt defavoriza˛i fa˛„ de ceilal˛i care au prins deja privatizarea.

Pe de alt„ parte, Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„, de asemenea, ∫i-a men˛inut punctul de vedere de respingere, pentru considerente de ordin economic, Ón primul r‚nd.

Ca atare, Ón astfel de situa˛ii, cei care sunt mai mul˛i prezen˛i la ∫edin˛a comun„ c‚∫tig„, a∫a c„ raportul comun suplimentar este de respingere, iar Ón raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Camer„ sesizat„.

Mul˛umesc foarte mult.

Domnul secretar de stat Eftimescu.

## Domnule pre∫edinte,

Men˛inem ∫i noi concluzia de respingere.

Propriul nostru proiect este Óntr-o faz„ foarte avansat„, a fost v„zut ∫i de reprezentan˛i ai executorilor pensionari ∫i au acceptat c„ propunerea noastr„, schema noastr„ e chiar mai bun„ ∫i, sigur, va fi pe agenda Parlamentului p‚n„ la sf‚r∫itul sesiunii, iar Ón toamn„, gata, se va rezolva Óntr-o form„ convenabil„.

Tot e un lucru bun, c„ prin faza acestei ini˛iative legislative s-a provocat o Óntreag„ ac˛iune care va duce la rezolvare, da?

Da, e o realitate.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Bun. Supun...

Dori˛i s„ interveni˛i? Domnul senator ™erban Nicolae, v„ ascult„m!

Domnule pre∫edinte, cred c„ sunt ∫i Ón asentimentul colegilor de la Grupul parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. de a vota Ómpotriva raportului de respingere ∫i pentru propunerea legislativ„ sau, cel pu˛in, a∫a am Ón˛eles din rumoarea iscat„.

™i eu sunt de acord s„ ne men˛inem punctul de vedere pe care l-am exprimat ∫i s„ ajut„m Ministerul Justi˛iei s„ fac„ ceva mai devreme aceast„ chestiune, pe care, de altfel, a ∫i spus c„ o are Ón inten˛ie.

Œn definitiv, e vorba — a∫a cum s-a precizat la dezbaterile anterioare — de un num„r redus de oameni, de un efort bugetar redus ∫i care, oricum, trebuie f„cut.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 90/27.VI.2005 Faptul c„ Ól facem mai devreme sau mai t‚rziu ar fi — din punctul nostru de vedere — un aspect negativ pentru Parlament ∫i pentru Senat, care a fost prima Camer„ sesizat„.

Aici nu este o chestiune de discutat ideologic sau doctrinar, ci e o chestiune de principiu, ∫i dac„ putem s„ facem mai devreme acest bine, eu cred totu∫i c„ putem trece peste — eu ∫tiu? — simpatii sau antipatii ∫i putem s„ vot„m pentru acest proiect de lege care, repet, nu face dec‚t s„ repare o nedreptate. Oricum, recalcularea pensiilor ar include ∫i o astfel de redresare de situa˛ie. Mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul˛umesc.

Mi-ar fi pl„cut s„ ne batem astfel ∫i pentru func˛ionarii parlamentari. Ar fi fost o treab„ bun„.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Œn˛eleg c„ nu mai sunt lu„ri de cuv‚nt, da? Bun.

Am epuizat programul legislativ.

Dac„-mi permite˛i, domnule pre∫edinte, am contestat votul ∫i permite˛i-mi s„ v„ citesc c‚˛iva proprietari de cartele de vot care nu s-au aflat Ón sal„: este vorba...

V„ rog s„ lua˛i loc. Nu s-a terminat programul...

Este vorba de domnii senatori Cintez„ Mircea, Basgan Ioan, Fluture Gheorghe, Ha∫otti Puiu, P„curaru Paul, Stroe Radu, Vosganian Varujan, Berceanu Radu...

Mul˛umesc, domnule senator Funar. S-a re˛inut... Stima˛i colegi, Ón aceste condi˛ii, pentru proiectul de lege pe care l-am supus la vot vom relua votul joi. Este necesar s„ se introduc„ pe ordinea de zi.

V„ mul˛umesc foarte mult _. (Rumoare, discu˛ii.)_

Cel cu c„minele culturale...

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Trecem la declara˛ii politice. Invit pe domnul senator Adrian Cioroianu la microfon.

Dac„ renun˛a˛i, v„ rog s„-mi spune˛i. Renun˛a˛i. Domnul senator Adrian P„unescu este? Nu este. Domnul senator Marius Marinescu mai dore∫te s„ ia cuv‚ntul? Nu.

Domnul senator Mario-Ovidiu Oprea? Nu. A renun˛at,

da.

Domnul Vasile Ioan D„nu˛ Ungureanu? Nu. Ioan Chelaru, la fel, da?

Nota cu exercitarea de c„tre parlamentari a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale _._

Stima˛i colegi, v„ pute˛i adresa Cur˛ii Constitu˛ionale, conform Legii nr. 47/1992, cu urm„toarele legi:

— Lege pentru ratificarea Acordului de Sediu dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Biroul Coordonatorului Special al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, semnat la Bucure∫ti la 16 iulie 2003;

— Lege privind punerea Ón aplicare a unor sanc˛iuni interna˛ionale;

— Lege pentru ratificarea Acordului cu privire la privilegiile ∫i imunit„˛ile Cur˛ii Penale Interna˛ionale, adoptat la New York la 9 septembrie 2002.

Stima˛i colegi, trecem la Óntreb„ri, interpel„ri, r„spunsuri.

V„ rog, domnul senator ™erban Mih„ilescu, ave˛i dou„ Óntreb„ri de pus, da? V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

V„ rog, mai cu operativitate, stima˛i colegi, c„ suntem la ora 20,10.

O chestiune de procedur„, domnule pre∫edinte. S„ Ón˛elegem c„ s-a renun˛at la tot momentul de declara˛ii politice?

Dac„ au renun˛at to˛i colegii... Le relu„m separat.

Domnule pre∫edinte, v-am ruga, dac„ se poate, noi, de la grupul nostru parlamentar, s„ nu trecem peste acest moment. V-am ruga frumos... ™i regulamentar, de altfel, nu numai frumos.

Mul˛umesc foarte mult.

Credeam c„ prefera˛i s„ lua˛i cuv‚ntul la o sal„ plin„. Are cuv‚ntul domnul senator Aurel Ardelean. Declara˛ie politic„ _.(Discu˛ii.)_

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Prin declara˛ia mea politic„ de ast„zi, doresc s„-mi exprim Óngrijorarea profund„ cu privire la situa˛ia creat„ Ón urma grevei declan∫ate la C.F.R. Este o situa˛ie care genereaz„ nemul˛umiri Ón r‚ndul oamenilor simpli, cu mai pu˛ine resurse economice, cei care sunt direct afecta˛i de lipsa transportului pe C.F.R. Se estimeaz„ c„ Ón fiecare zi circa 200.000 de c„l„tori nu pot ajunge cu trenul la

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 90/27.VI.2005 destina˛ia dorit„. Patru federa˛ii de la C„ile Ferate, Mi∫care Comercial„, Elcatel, Drum de Fier ∫i USIPER ATLAS, s-au al„turat de azi colegilor afla˛i deja Ón grev„ de 12 zile, dup„ ce negocierile avute nu au dus la rezolvarea cererilor de cre∫tere a salariilor cu o medie de 10,7% ∫i acordarea a 20 de tichete de mas„.

Œn condi˛iile Ón care chiar domnul Gheorghe Dobre, ministrul transporturilor, consider„ c„ aceast„ grev„ a ceferi∫tilor cost„ 35 miliarde lei pe zi, c„ prima zi de grev„ a provocat îpierderi de 25 miliarde lei la C.F.R. Marf„, la care se adaug„ Ónc„ 20 miliarde lei la C.F.R. C„l„tori“, m„ Óntreb p‚n„ c‚nd reprezentan˛ii Guvernului vor permite men˛inerea acestei st„ri de lucruri.

O dat„ cu prelungirea acestei situa˛ii, pierderile C.F.R. vor cre∫te exponen˛ial de la o zi la alta, Compania C.F.R. C„l„tori renun˛„ la Óncas„ri de peste 40 miliarde lei Ón fiecare zi. Doresc s„ mai subliniez faptul c„ nu sunt de acord cu majorarea tarifelor Ón detrimentul popula˛iei. Este aberant s„ solici˛i tot popula˛iei s„ pl„teasc„ ineficien˛a sistemului managerial de la C.F.R.

Domnule ministru Gheorghe Dobre, v„ solicit ca, Ón cel mai scurt timp, s„ identifica˛i o solu˛ie la aceast„ grev„ care afecteaz„ o p„tur„ larg„ a popula˛iei. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Are cuv‚ntul domnul senator Viorel Dumitrescu. Am o rug„minte: a˛i fi de acord s„ da˛i la stenogram„ declara˛ia politic„ pentru a fi inclus„ Ón stenogram„ sau dori˛i s„ o ∫i prezenta˛i?

Nu, domnule pre∫edinte. Pot s-o las la stenogram„.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Numai o secund„, ∫i v„ chem pe r‚nd.

## **Domnul Viorel Dumitrescu**

**:**

Sec˛ia a II-a recuperare — C„lim„ne∫ti de˛ine o aparatur„ veche de peste 30 ani

Sesizat de mai multe persoane, printre care ∫i doamna doctor Tomescu Teodora, medicul-∫ef al Sec˛iei de Recuperare C„lim„ne∫ti, proced‚nd la verificarea celor semnalate, am constatat urm„toarele:

Sec˛ia a II-a recuperare — C„lim„ne∫ti a fost Ónfiin˛at„ la 1 martie 1974 de c„tre regretatul profesor doctor Stelian Dumitrescu ∫i avea statut de sec˛ie extern„ a Institutului de Balneologie-Fizioterapie Bucure∫ti.

Scopul Ónfiin˛„rii sec˛iei la data respectiv„ a fost acela de a asigura asisten˛a medical„ de specialitate pentru afec˛iunile respiratorii, reumatism, renale, digestive, metabolice, dermatologice, alergice, precum ∫i activitatea de cercetare ∫tiin˛ific„, av‚ndu-se Ón vedere apele minerale sulfuroase din sta˛iunea C„lim„ne∫ti.

De asemenea, Ón afara activit„˛ii sale s-a Ónscris ∫i Ónv„˛„m‚ntul medical, postuniversitar, cursuri de specializare a medicilor, Óndrumarea ∫i controlul activit„˛ii medicale de balneologie din sta˛iunile jude˛ului V‚lcea.

Sec˛ia de recuperare a func˛ionat cu acest profil p‚n„ Ón aprilie 2000, c‚nd Institutul s-a desfiin˛at ∫i fosta clinic„ C„lim„ne∫ti a devenit sec˛ie extern„ a spitalului jude˛ean V‚lcea. Œn prezent, sec˛ia func˛ioneaz„ cu 90 de

paturi, cu laborator propriu, 56 salaria˛i, din care 5 medici ∫i 30 asistente.

De∫i condi˛iile de cazare sunt modeste, activitatea medical„ este de calitate, apreciere care este justificat„ de rezultatele pozitive, fi∫ele de evaluare, precum ∫i al˛i indicatori de calitate ∫i eficien˛„ ca urmare a tratamentului prescris.

Din relat„rile doamnei doctor Tomescu Teodora, medicul-∫ef al sec˛iei, rezult„ ∫i unele deficien˛e care se cer de urgen˛„ remediate.

Aparatura de care dispune sec˛ia este foarte veche, de peste 30 de ani, ∫i nu mai face fa˛„ dec‚t cu mare dificultate numeroaselor solicit„ri. Este vorba de aparatul de magnetoterapie, ultrasunete, ultrascurte, fototerapie (ultraviolete), b„i galvanice 4 celulare, aparatul de aerosolizare ∫i laboratorul de analize medicale.

Œn to˛i ace∫ti ani nu s-a investit nimic ∫i, din cauza uzurii morale ∫i fizice, aproape Ón fiecare s„pt„m‚n„ sunt nevoi˛i s„ fac„ repara˛ii. La o analiz„ a statisticilor se constat„ c„ anual sunt interna˛i 2.400 de bolnavi, iar Ón anul curent — p‚n„ la 15 iunie — s-au prezentat deja 1.100 bolnavi pentru balneo-fizioterapie ∫i recuperare. Este singura sec˛ie extern„ a spitalului jude˛ean unde bolnavii primesc totul gratuit timp de 12 zile (masa, cazare ∫i tratament) ∫i cura de ape minerale de care beneficiaz„ cu efecte miraculoase pentru vindecarea bolnavilor, mai ales cei cu afec˛iuni renale ∫i digestive.

Doamna senator Verginia Vedina∫.

Da, domnule pre∫edinte. ™i eu sunt de acord s„ predau declara˛ia politic„, dar a∫ vrea numai s„ v„ atrag aten˛ia, Ón pu˛ine cuvinte, asupra esen˛ei acestei declara˛ii politice.

V„ rog.

Mie mi se pare c„ se petrece un fenomen foarte grav, Ón ceea ce prive∫te modific„rile care survin Ón organizarea administra˛iei publice, ∫i centrale ∫i locale. Cunoa∫te˛i, probabil, c„ o recent„ ini˛iativ„ legislativ„ va permite ca ∫i pre∫edin˛ii ∫i vicepre∫edin˛ii de consilii jude˛ene s„ fie Ónlocui˛i numai cu votul majorit„˛ii simple ∫i f„r„ nici o motiva˛ie. Vreau s„ atrag aten˛ia, ca specialist Ón drept public, c„ ne afl„m Óntr-un moment foarte periculos care va provoca nu numai o politizare extraordinar„ a administra˛iei, dar care va destabiliza administra˛ia. Aceasta era esen˛a ∫i v„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 90/27.VI.2005

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc.

V„ rog s„ l„sa˛i declara˛ia politic„ ∫i s„ fi˛i convins„ c„ la dezbaterea acestor proiecte de lege ve˛i avea Ónt‚ietate.

## **Doamna Verginia Vedina∫**

_**:**_

Una dintre valorile supreme ∫i garantate prin Constitu˛ia Rom‚niei este demnitatea omului. Exist„ chiar state unde se proclam„ un drept la demnitate, iar Tratatul Constitu˛ional declar„ demnitatea uman„ ca inviolabil„, ea trebuind s„ fie respectat„ ∫i protejat„. Cel care trebuie s„ o protejeze ∫i s„ o respecte este statul, care trebuie s„ ofere servicii de calitate, s„ vin„ Ón Ónt‚mpinarea a∫tept„rilor omului, s„-i demonstreze acestuia c„ nu are alt„ ra˛iune de a fi dec‚t s„ contribuie, Óntr-un context social ∫i politic bine articulat, la rezolvarea problemelor sale. Nu Ónt‚mpl„tor, pentru activitatea prin care se satisfac nevoile cet„˛eanului s-a ales un concept care, Ón etimologia lui (minister — servitor, supus) relev„ o ac˛iune Ón supu∫enie, statul proiect‚ndu-se, prin semnifica˛ia termenului, ca un servitor al cet„˛eanului.

De aceea, o condi˛ie _sine qua non_ pentru un stat de drept a∫ezat este ca administra˛ia s„ func˛ioneze Ón mod corespunz„tor, iar o prioritate pentru orice guvernare trebuie s„ fie aceea de a se preocupa de consolidarea structurilor din administra˛ie, de selectare a unor personalit„˛i care s„ aib„ capacitatea s„ realizeze misiunea administra˛iei, care este satisfacerea nevoilor de interes general. M-am bucurat ∫i eu, ∫i milioane de rom‚ni auzind astfel c„ noua putere a declarat c„ va pune la baza selec˛iei personalului profesionalismul ∫i moralitatea, valori pe care ultimele guvern„ri le-au compromis Óntr-un mod care se p„rea iremediabil. Ca s„ constat„m, cu amar, la foarte pu˛in timp, c‚t de mult ne-au fost Ón∫elate a∫tept„rile.

Œn func˛ii-cheie din administra˛ie sunt pu∫i tot felul de diletan˛i, de persoane obscure care nu au dec‚t calitatea de a apar˛ine coali˛iei politice. Afl„m c„ inspector general Óntr-un jude˛ este o educatoare, c„ director la Direc˛ia juridic„ Óntr-un minister este o inginer„, ∫i exemplele pot continua.

Nu mi-a∫ fi imaginat Óns„ c„ le vine r‚ndul ∫i pre∫edin˛ilor ∫i vicepre∫edin˛ilor de consilii jude˛ene. Œn l„comia de a de˛ine totul, Legea administra˛iei publice locale va fi Ón cur‚nd modificat„, urmare a unei ini˛iative legislative care a primit deja raport favorabil din partea Comisiei de administra˛ie public„ ∫i care va permite schimbarea pre∫edintelui ∫i vicepre∫edin˛ilor consiliului jude˛ean la ini˛iativa unei treimi din num„rul consilierilor, de c„tre majoritatea consilierilor jude˛eni, f„r„ s„ fie nevoie de vreo motiva˛ie, de existen˛a unor Ómprejur„ri care s„ justifice acest lucru. Œn baza actualei reglement„ri, schimbarea din func˛ie a pre∫edintelui se face cu votul a cel pu˛in dou„ treimi din num„rul consilierilor, dac„ a emis, Ón decurs de 3 luni, cel pu˛in 3 dispozi˛ii care au fost anulate irevocabil de instan˛a de judecat„, Óntruc‚t au contravenit intereselor statului ori ale jude˛ului sau au Ónc„lcat Constitu˛ia ∫i legile ˛„rii.

**:**

E dezolant s„ consta˛i c„ dezbaterea parlamentar„ este aruncat„ la co∫ de c„tre Guvernul T„riceanu, precum un lucru nefolositor. Contrar oric„ror uzan˛e europene, actualii c‚rmaci ai ˛„rii au plasat rom‚nilor un îcolet“ de legi care nu numai c„ le va bulversa vie˛ile, dar va fi o puternic„ surs„ de nedrept„˛i ∫i conflicte.

Reforma Ón justi˛ie, un scop cu care suntem to˛i de acord, s-a transformat sub ministeriatul doamnei ministru Monica Macovei Óntr-un proces de eliminare a separa˛iei puterilor Ón stat, un demers extrem de toxic. Cum altfel am putea numi Óncercarea Ministerului Justi˛iei de a-∫i subordona procurorii sau inten˛ia institu˛iei de a schimba conducerile Parchetului General ∫i ale Parchetului Na˛ional Anticorup˛ie? La 15 ani de la c‚∫tigarea democra˛iei, intruziunea f„˛i∫„ a politicului Ón justi˛ie ar

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 90/27.VI.2005 trebui s„ dea frisoane ∫i s„ fie respins„ ferm. Aberantele schimb„ri sunt justificate cu necesitatea sus˛inerii procesului de integrare european„, un fals motiv, bun de folosit pentru promovarea acestor legi ce servesc intereselor puterii. De asemenea, ignorarea total„ a opiniei exprimate de Consiliul Suprem al Magistraturii denot„ o infatuare ce preveste∫te mari pericole.

La capitolul proprietate, coletul de legi vine cu surprizele lui. S„ le dai fo∫tilor proprietari, Ón schimbul caselor na˛ionalizate de regimul comunist, ni∫te ac˛iuni dintr-un fond f„r„ ∫anse de supravie˛uire ∫i profit este o capcan„ pe care ∫i beneficiarii legii au sim˛it-o. Fondul îProprietatea“, n„scocit pentru a-i desp„gubi pe cei care Ó∫i revendic„ imobilele, va fi un altfel de SAFI sau F.N.I., o structur„ ce se va pr„bu∫i dup„ rezolvarea c‚torva interese ale fo∫tilor proprietari. Asocia˛ia pentru Proprietate Privat„ ∫i-a exprimat deja decep˛ia Ón leg„tur„ cu modific„rile f„cute de Guvernul T„riceanu Legii nr. 10/2001. Aceste modific„ri aduc importante prejudicii, printre care violarea principiului constitu˛ional al neretroactivit„˛ii legii civile, prin renun˛area la drepturile b„ne∫ti deja c‚∫tigate.

™i Ón materie de fond funciar noile reglement„ri impuse cu for˛a de c„tre Guvernul T„riceanu vor provoca haos. Œn acest domeniu s-ar fi impus solu˛ii punctuale, ∫i nu globale, at‚ta vreme c‚t peste 98% din suprafa˛a agricol„ a fost deja atribuit„, iar pentru 93,4% din p„duri situa˛ia juridic„ este clar„. Agricultura rom‚neasc„ are nevoie de utilaje performante, de subven˛ii Ónt‚lnite Ón toat„ lumea, adic„ are nevoie de programe coerente, ce nu pot fi suplinite prin rente viagere, cu care Guvernul T„riceanu mome∫te azi ˛„ranii s„raci. Ac˛iunea va avea un final previzibil: Rom‚nia va r„m‚ne cu ˛„rani ∫i feude, Ón loc de fermieri ∫i structuri asociative de interese.

Suntem la Óntreb„ri, interpel„ri, r„spunsuri. Domnul senator ™erban Mih„ilescu.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Numai o secund„!

Domnul senator ™erban Mih„ilescu are dou„ Óntreb„ri: una cu Societatea ROVA Teleorman ∫i cu compensarea medicamentelor.

Le da˛i la stenogram„, direct?

Sunt dou„ Óntreb„ri: pentru domnul ministru Cintez„ Óntrebarea este legat„ de faptul c„ prin Ordonan˛a Guvernului nr. 38/ 2005 au disp„rut de la medicamente gratuite o serie Óntreag„ de categorii: persoane cu handicap, copii afla˛i Ón dificultate ∫i altele. Pe urm„ Ón˛eleg c„ a dat d‚nsul o declara˛ie c„ n-ar fi chiar a∫a. Rug„mintea mea ar fi ca Ón plenul Senatului, ˛in‚nd cont de toate aceste b‚lb‚ieli care se Ónt‚mpl„ Ón domeniul medicamentelor, s„ vin„ s„ spun„ cui mai acord„ d‚nsul, de acum Óncolo, medicamente gratuite.

A doua Óntrebare era legat„ de situa˛ia Œntreprinderii ROVA Ro∫iori. Era o Óntrebare adresat„ ministrului finan˛elor sau ∫efului A.N.A.F., nu mi-e foarte clar cine este mai important Ón structura de finan˛e. Este o Óntreprindere privatizat„, merge foarte prost. Este Ón prag de faliment. At‚t autorit„˛ile, c‚t ∫i patronii au f„cut o serie Óntreag„ de promisiuni. Doream un punct de vedere de la Ministerul Finan˛elor Publice, care este soarta acestei Óntreprinderi din jude˛ul Teleorman.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Funar. De asemenea, ave˛i dou„ Óntreb„ri. Cu mare pl„cere v„ ascult„m.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am s„ Óncep cu o interpelare adresat„ ministrului muncii, solidarit„˛ii sociale ∫i familiei, domnul ministru Gheorghe Barbu.

Œn campania electoral„ a˛i promis c„ cet„˛enii vor tr„i mai bine ∫i va cre∫te nivelul de trai Ón Rom‚nia. Œn acest sens, v„ Óntreb, domnule ministru, care este situa˛ia recalcul„rii pensiilor p‚n„ la 1 mai a. c. ∫i cu c‚t au crescut pe num„r de persoane pensiile cuprinse. Am Ónceput de la 100.000 de lei p‚n„ la 10 milioane.

Am ∫i o Óntrebare, domnule pre∫edinte, adresat„ domnului prim-ministru C„lin Constantin Anton Popescu T„riceanu.

Av‚nd Ón vedere promisiunile din campania electoral„, v„ solicit s„-mi comunica˛i care este programul antis„r„cie al Guvernului, pentru perioada iunie 2005 — decembrie 2008, pe obiective, pe ani, ∫i care sunt sumele alocate din bugetul de stat.

™i ultima Óntrebare, adresat„ tot domnului prim-ministru C„lin Constantin Anton Popescu T„riceanu.

Av‚nd Ón vedere promisiunile din campania electoral„ ∫i Programul de guvernare 2005—2008, v„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i cu c‚t a sc„zut valoarea investi˛iilor str„ine Ón Rom‚nia pe primele cinci luni din acest an, comparativ cu aceea∫i perioad„ din anul 2004, precum ∫i cauzele acesteia. Mul˛umesc.

A∫tept r„spuns scris ∫i oral.

Mul˛umesc.

Domnul senator Simionescu.

Sta˛i pu˛in, domnule pre∫edinte! Eu le-am dat o dat„, de joi, ∫i am crezut c„ o s„ vin„ aici cineva s„-mi r„spund„ la ele. Œn˛eleg c„ trebuie s„ mai spun o dat„ ca s„ vin„ cineva s„ r„spund„.

Bun. V„ mul˛umesc.

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea este pentru domnul ministru Ionel Popescu ∫i vizeaz„ taxele ∫i impozitele colectate Ón Rom‚nia pe jude˛e Ón anul 2004.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 90/27.VI.2005

Mul˛umesc.

Domnul senator Valentin Dinescu.

Ave˛i o Óntrebare ∫i o interpelare. Pune˛i Óntrebarea, dup„ care face˛i ∫i interpelarea.

## Am Ón˛eles.

Œntrebarea este adresat„ domnului prim-ministru.

Œn proiectul de Lege privind reforma Ón domeniul propriet„˛ii ∫i justi˛iei, precum ∫i unele m„suri adiacente, prin primele ∫apte titluri se urm„re∫te reglementarea retroced„rilor de bunuri ∫i a∫a mai departe.

V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i care este num„rul de beneficiari Ón cazul desp„gubirilor, care sunt sumele solicitate de ace∫tia ∫i care sunt sumele de care dispune Guvernul cu aceast„ destina˛ie.

Interpelarea este adresat„ domnului ministru al finan˛elor publice, Ionel Popescu.

Parlamentul Rom‚niei a adoptat Legea privind cre∫terea datoriei externe Ón anul 2005 cu sume de 3,5 miliarde euro. V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i cu c‚t a crescut datoria extern„ a ˛„rii noastre Ón primele cinci luni ale acestui an ∫i ce destina˛ie s-a dat sumelor Ómprumutate.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Domnul Vasile Ioan D„nu˛ Ungureanu, ave˛i dou„ Óntreb„ri. V„ ascult„m.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Prima Óntrebare este adresat„ domnului Zsolt Nagy, ministrul comunica˛iilor ∫i tehnologiei informa˛iilor.

Œn jude˛ul Arad exist„ 27 de localit„˛i rupte de civiliza˛ie, a∫ez„ri Ón care nu exist„ nici m„car un post de telefon public. V„ Óntreb, domnule ministru, cum sunt ajuta˛i cet„˛enii din zonele f„r„ telefonie, at‚ta vreme c‚t un apel la Salvare, Pompieri, Poli˛ie devine imposibil de dat Ón aceste condi˛ii limit„.

Ministerul pe care-l conduce˛i are o strategie de extindere a telefoniei fixe Ón aceste zone izolate ale jude˛ului Arad?

™i a treia Óntrebare: care este cuantumul investi˛iilor pentru re˛elele de telefonie din jude˛ul Arad?

A doua Óntrebare se adreseaz„ deopotriv„ domnilor mini∫tri Mircea Cintez„ ∫i Gheorghe Barbu.

La S„v‚r∫in, Ón jude˛ul Arad, exist„ un spital afectat de un incendiu, reabilitat acum Ón mare m„sur„ printr-o finan˛are considerabil„ dispus„ de vechiul Guvern, Ón valoare de 2 miliarde lei. Acest imobil s-a transformat Ón centru medico-social de importan˛„ major„ pentru zona Ón care se afl„. Recent, constructorul a Ón∫tiin˛at autorit„˛ile locale c„ mai sunt necesare Ónc„ 2 miliarde pentru finalizarea lucr„rilor ∫i a solicitat s„ se deblocheze o tran∫„ important„ din vechea finan˛are neconsumat„ Ón Óntregime. V„ Óntreb, domnilor mini∫tri, c‚nd se va debloca suma de 120 milioane lei, din cele 2 miliarde prev„zute pentru lucr„rile de construc˛ii. Ce strategie au ministerele pe care le conduce˛i la unitatea medical„ de la S„v‚r∫in?

Domnule pre∫edinte, dou„ rug„min˛i: reamintesc c„ am solicitat s„ depun declara˛ia politic„: îAlian˛a D.A. vine cu un buchet de legi ur‚t mirositor“, pentru consemnare la stenogram„, ∫i men˛ionez c„ am primit r„spunsul scris din partea Ministerului Finan˛elor Publice, r„spuns de care m„ declar mul˛umit ∫i am Óncuviin˛at, la cererea reprezentan˛ilor Ministerului Finan˛elor Publice, s„ se retrag„.

V„ mul˛umesc.

Domnul senator Petru Stan are de f„cut o interpelare.

Interpelarea este adresat„ primului-ministru. Domnule prim-ministru,

Œn campania electoral„ ∫i Ón Programul de guvernare 2005—2008 a˛i promis c„ ve˛i atrage investitori str„ini Ón Rom‚nia, Ónsum‚nd peste 10 milioane euro. V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i c‚nd va fi finalizat„ strategia pentru a atrage investitorii str„ini pentru Rom‚nia, Ón septembrie sau Ón decembrie 2005. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Doamna senator Doina Silistru are de f„cut o interpelare.

Domnule pre∫edinte,

Interpelarea mea este adresat„ ministrului economiei ∫i comer˛ului, domnului Ioan Codru˛ ™ere∫, ∫i a∫ vrea s„ citez numai finalul acesteia.

Eu fac referire la tipurile de de∫euri textile care se prelucreaz„ Ón prezent, la pre˛ul de achizi˛ie a acestor de∫euri ∫i a∫ vrea s„ adresez interpelarea c„tre acest minister.

Œntruc‚t Ón cadrul Strategiei de dezvoltare a industriei textile ∫i de confec˛ii Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului, Ómpreun„ cu Asocia˛iile Profesionale ∫i Federa˛ia Patronal„ a Industriei U∫oare au cuprins o serie de m„suri, printre care ∫i îsus˛inerea proiectelor privind subcontractarea Óntre agen˛ii economici mici ∫i mari Ón vederea cre∫terii valorii ad„ugate a produselor“ ∫i Óntruc‚t de∫eurile textile care se pot recupera sunt Óntr-o gam„ mult mai mare (inclusiv cele care se pot achizi˛iona de la popula˛ie), v„ rug„m s„ preciza˛i care este politica Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului referitoare la tratarea de∫eurilor textile.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Domnul senator Ilie Petrescu are de adresat o Óntrebare.

Prima Óntrebare este adresat„ domnului prim-ministru C„lin Constantin Anton Popescu T„riceanu.

Domnule prim-ministru, av‚nd Ón vedere promisiunile din campania electoral„ ∫i Programul de guvernare 2005—2008, v„ solicit s„-mi comunica˛i care este valoarea investi˛iilor str„ine ∫i autohtone realizate pe

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 90/27.VI.2005 primele cinci luni ale acestui an, ce a˛i prev„zut pentru anul 2005 ∫i pentru perioada 2005—2008 Ón jude˛ul Gorj.

A doua Óntrebare:

Œn campania electoral„ ∫i Ón Programul de guvernare 2005—2008, a˛i uitat s„-i Ón∫tiin˛a˛i pe rom‚ni despre cre∫terea continu„ a pre˛urilor, impozitelor, tarifelor ∫i accizelor.

V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i c‚nd va lua sf‚r∫it degringolada legislativ„ la care i-a˛i supus pe pl„titorii de impozite, taxe ∫i accize Ón primele ∫ase luni ale acestui an.

V„ mul˛umesc.

Doresc r„spuns scris ∫i oral.

Mul˛umesc foarte mult.

Domnul senator Ion V„rg„u, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

O interpelare, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Interpelarea mea este adresat„ domnului ministru Mircea Miclea.

Œl rog pe domnul ministru s„ prezinte o strategie, strategia Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii cu privire la modul de finan˛are ∫i implementare a unor programe privind reducerea abandonului ∫colar ∫i a gradului de analfabetism Ón r‚ndul comunit„˛ii de romi, precum ∫i aplicarea prevederilor Hot„r‚rii Guvernului nr. 430/2001 Ón domeniul educa˛iei ∫i Ónv„˛„m‚ntului.

Solicit r„spuns oral ∫i scris.

Domnule pre∫edinte,

Am primit un r„spuns scris din partea Ministerului Transporturilor ∫i mul˛umesc Ónc„ o dat„ pentru receptivitatea Guvernului fa˛„ de problemele jude˛ului Tulcea.

Deci nu mai solicita˛i un r„spuns oral.

Nu.

Mul˛umesc foarte mult.

Ultima interpelare o adreseaz„ doamna senator Verginia Vedina∫.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Ea este adresat„ domnului ministru al educa˛iei ∫i cercet„rii, domnul Mircea Miclea, ∫i vizeaz„ faptul c„ din informa˛iile transmise prin pres„, Ón anul ∫colar 2005 — 2006 vor avea loc modific„ri consistente Ón programa de Ónv„˛„m‚nt, modific„ri care vor viza sub˛ierea la propriu a manualelor ∫colare, reducerea num„rului de discipline, sc„derea volumului de cuno∫tin˛e ∫i informa˛ii, nu vor mai exista teme acas„ ∫i altele asemenea.

Vreau s„ precizez c„ Rom‚nia a fost Óntotdeauna cunoscut„ Ón lume printr-un nivel extraordinar al Ónv„˛„m‚ntului.

Aristotel spunea c„ îeduca˛ia este una dintre problemele cele mai importante Ón stat“. Œn ceea ce ne prive∫te, din informa˛iile pe care le-am cules, Ón˛elegem c„ suntem departe de a satisface o asemenea valoare pe care Ónv„˛„m‚ntul o are Ón fiecare stat, de aceea, v„ rug„m, domnule ministru, s„ ne r„spunde˛i la urm„toarele Óntreb„ri:

1. Œn ce vor consta principalele modific„ri care se vor introduce Ón anul ∫colar urm„tor Ón domeniul Ónv„˛„m‚ntului?

2. Ce izvoare de drept comunitar au impus aceste modific„ri?

3. Œn ce m„sur„ considera˛i c„ este ˛ara noastr„ preg„tit„ ca s„ le implementeze?

4. Care vor fi consecin˛ele imediate ∫i de durat„ asupra calit„˛ii Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc? V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult. Trecem la r„spunsuri.

Domnul secretar de stat Constantin Dasc„lu, din partea Ministerului Transporturilor Construc˛iilor ∫i Turismului, ave˛i mai multe Óntreb„ri.

Œn primul r‚nd, ave˛i de r„spuns la dou„ Óntreb„ri ale domnului senator Gheorghe Funar. Una se refer„ la drumul jude˛ean Cluj-Napoca-Muntele B„i∫orii. A doua este legat„ de gara din Cluj-Napoca.

V„ rog, domnule secretar de stat, ave˛i cuv‚ntul.

**Domnul Constantin Dasc„lu** _— secretar de stat Ón Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Domnilor senatori,

Permite˛i-mi, datorit„ faptului c„ sunt pentru prima dat„ Ón fa˛a dumneavoastr„, s„ m„ prezint.

M„ numesc Constantin Dasc„lu, sunt secretar de stat Ón Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului ∫i sunt din Cluj-Napoca.

Cu aceast„ ocazie, o s„ r„spund domnului senator Gheorghe Funar la cele dou„ interpel„ri adresate ministerului nostru, una referitoare la Gara Cluj-Napoca ∫i una referitoare la drumurile de acces c„tre zona turistic„ B„i∫oara.

O s„ Óncep cu Gara Cluj-Napoca.

Œncerca˛i o sintez„ a r„spunsului ∫i dup„ aceea Ói pute˛i da scris domnului senator Gheorghe Funar..., dup„ aceea.

Œn contextul Óndeplinirii obiectivelor majore ale Óntreprinderilor europene, Ón sistemul de transport feroviar se acord„ o importan˛„ deosebit„ moderniz„rii infrastructurii feroviare.

Œn consecin˛„, Ón cadrul primului proiect, aprobat prin Legea nr. 588/2003 pentru ratificarea Acordului de garan˛ie dintre Rom‚nia ∫i Banca European„ pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare, semnat la Bucure∫ti la 4 aprilie 2003, aferent Ómprumutului acordat de c„tre Banca

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 90/27.VI.2005 European„, aceea∫i banc„, ∫i intitulat îProiectul de modernizare a activit„˛ilor de modernizare, a activit„˛ilor comerciale ∫i de reducere a costului de Óntre˛inere Ón cinci sta˛ii de cale ferat„“, se Óncadreaz„ ∫i lucr„rile de modernizare la cl„direa sta˛iei de cale ferat„ Cluj-Napoca.

Pentru execu˛ia acestor lucr„ri s-au Óncheiat contracte de execu˛ie cu Firma DKA Grecia, cu durat„ de execu˛ie de 18 luni, execu˛ie care s-a Ónceput Ón iulie 2005 ∫i se termin„ Ón decembrie 2006.

V„ rog, domnule senator Gheorghe Funar.

Domnule pre∫edinte,

M„ bucur ca i-au trecut emo˛iile domnului secretar de stat Constantin Dasc„lu, dar sunt nemul˛umit de r„spunsul dat. Avem acela∫i interes, fiind locuitori din inima Ardealului, din Cluj-Napoca.

De vreo trei ani de zile este Ón paragin„ gara, lucrul acestea Ól cunoa∫te ∫i Domnia sa, Ól cunosc to˛i clujenii, Ól cunosc cei care trec Ón alte zile dec‚t ast„zi c‚nd este grev„ general„, trec cu terenurile prin gar„ ∫i au v„zut Ón paragin„ aceast„ construc˛ie.

Eu r„m‚n surprins c„ abia acum, Ón luna iulie, se Óncheie contractul ∫i c„ acesta se va finaliza anul viitor, at‚ta timp c‚t Ón anii preceden˛i s-a lucrat la gar„, sigur, dar Ón ritm de melc...

Mi s-a dat deci un cu totul alt r„spuns, c„ Óncep lucr„rile de luna viitoare, dar gara este Ónchis„ de trei ani, ∫i cl„dirile nu sunt utilizate.

Am Ón˛eles.

Mai ave˛i de r„spuns la o singur„ Óntrebare.

Referitor la Óntrebarea domnului senator Gheorghe Funar privind drumul jude˛ean Cluj-Napoca — Muntele B„i∫orii, dorim s„ subliniem c„ acest drum nu face parte din re˛eaua de drumuri na˛ionale, fiind Óncadrat ca drum jude˛ean Ón conformitate cu Hot„r‚rea Guvernului nr. 540/2000 privind aprobarea Óncadr„rii Ón categoriile func˛ionale ale drumurilor publice ∫i a drumurilor de utilitate privat„ deschise circula˛iei publice.

Ordonan˛a Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicat„, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, stabile∫te principiul potrivit c„ruia Óncadrarea drumurilor Óntr-o anumit„ categorie func˛ional„ constituie criteriul determinant pentru exercitarea dreptului de administrare a acestora.

Prin urmare, art. 22 din ordonan˛a men˛ionat„ stabile∫te c„ administrarea drumurilor jude˛ene se asigur„ de c„tre consiliile jude˛ene, iar a drumurilor de interes local, de c„tre consiliile locale pe raza administrativ teritorial„ a acestora. Fac excep˛ie sectoarele de drumuri jude˛ene situate Ón intravilanul localit„˛ilor urbane, inclusiv lucr„rile de art„, amenaj„rile ∫i accesoriile aferente, care vor fi Ón administrarea consiliilor locale respective.

Œn ceea ce prive∫te sursele de finan˛are pentru executarea lucr„rilor necesare pentru drumurile jude˛ene ∫i comunale, Ón conformitate cu prevederile art. 28 alin. 4 din Legea nr. 511/2004 privind aprobarea bugetului

pentru stat pe anul 2005, repartizarea sumelor destinate finan˛„rii cheltuielilor cu drumurile jude˛ene pe unit„˛i administrativ teritoriale se face prin hot„r‚rea consiliului jude˛ean.

Referitor la valorificarea poten˛ialului turistic na˛ional prin dezvoltarea infrastructurii de sprijin a turismului, preciz„m c„ obiectivul prioritar al Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Turism Ól reprezint„ Ómbun„t„˛irea serviciilor turistice prin ridicarea nivelului calitativ al structurilor de cazare ∫i de agrement Ón zona men˛ionat„.

Œn acest sens, au fost stabilite urm„toarele direc˛ii de dezvoltare: dezvoltarea re˛elei de cazare Ón zone ∫i sta˛iuni turistice prin Programul SAPARD, dezvoltarea re˛elei de p‚rtii de schi ∫i a echipamentelor necesare, prin Programul Na˛ional Superschi Ón Carpa˛i, aprobat prin Legea nr. 526/2003, 8 proiecte ob˛in‚nd deja finan˛are prin Programul PHARE.

Domnul senator Gheorghe Funar, dac„ sunte˛i mul˛umit de r„spuns?

Domnule pre∫edinte,

Pentru partea teoretic„, da. Pentru partea practic„, nu sunt mul˛umit.

Cunosc toate aceste detalii referitoare la Óncadrarea drumurilor, la finan˛are ∫i a∫a mai departe.

Eu regret c„ Ómi da˛i ∫ansa s„ fac îde minune“ ministerul unde trudi˛i ∫i v„ asigur c„ s„pt„m‚na viitoare organizez o conferin˛„ de pres„ la care voi prezenta filme ∫i fotografii ale drumului.

Este o zon„ de interes turistic deosebit, mii de clujeni Óncearc„ s„ mearg„ acolo, dumneavoastr„ a˛i prezentat obiectivele de investi˛ii Ón perspectiv„ sau unele care sunt Ón curs de realizare, inclusiv cu finan˛are SAPARD, dar drumul este jalnic.

Se poate circula, domnule pre∫edinte, Ón condi˛ii normale cu elicopterul, altfel este jale pe drumul acesta.

Eu am solicitat — ∫i Ónchei, domnule pre∫edinte — s„ se precizeze ce fonduri sunt alocate Ón acest an ∫i c‚nd este gata drumul.

Sunt 650 kilometri, din care 15—20 kilometri de drum, p‚n„ Ón zona comunei S„v„di˛a, a fost deja modernizat anul trecut. Rug„mintea este s„ se rezolve problema, aceasta Ói intereseaz„ pe turi∫ti.

V„ rog... Este t‚rziu ∫i nu termin„m noi acum toat„ povestea asta.

Domnul secretar de stat Constantin Dasc„lu, v„ rog s„-i da˛i scris r„spunsul la Óntrebare domnului senator Adrian P„unescu.

Œl ave˛i scris, da? V„ rog s„-l l„sa˛i aici ca s„ i-l Ónm‚n„m.

Deci, altceva.

Domnului senator Ion V„rg„u i-a˛i dat scris ∫i a fost mul˛umit de r„spuns.

- V„ mul˛umesc foarte mult.

Domnul secretar de stat Alexandru Mircea.

Ave˛i o Óntrebare a domnului Vasile Dan Ungureanu, legat„ de metodele de depistare precoce a cancerului? Nu? Atunci legat de Consiliul Local Arad.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 90/27.VI.2005 ## **Domnul Alexandru Mircea** _— secretar de stat_

_Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**

Prin Hot„r‚rea nr. 356/28.11.2000, Consiliul Local al Municipiului Arad a reglementat situa˛ia juridic„ a terenurilor, cur˛i ∫i gr„dini aferente locuin˛elor, v‚ndute Ón baza Legii nr. 112/1995.

Prin aceast„ hot„r‚re s-a stabilit c„ o dat„ cu v‚nzarea imobilelor ∫i a anexelor gospod„re∫ti, Ón temeiul Legii nr. 112/1995, se dob‚nde∫te at‚t terenul pe care se afl„ construc˛iile, c‚t ∫i cel aferent acestora, conform nota˛iilor din cartea funciar„, cu excep˛ia altor terenuri aferente altor construc˛ii ∫i dot„ri realizate Ón condi˛ii legale dup„ data trecerii imobilelor respective Ón proprietatea statului. Terenurile men˛ionate mai sus se atribuie conform prevederilor art. 36 alin. 2 din Legea nr. 18/1991.

Hot„r‚rea nr. 356/2000 se refer„ numai la terenurile proprietate de stat care se atribuie Ón proprietate Ón mod gratuit prin ordin emis de prefect Ón condi˛iile art. 36 alin. 2 ∫i alin. 6 din Legea nr. 18/1991.

Textul de lege de mai sus prevede c„ terenurile proprietate de stat situate Ón intravilanul localit„˛ilor, atribuite, potrivit legii, Ón folosin˛„ ve∫nic„ sau Ón folosin˛„ pentru durata existen˛ei construc˛iei, Ón vederea construirii de locuin˛„ proprietate personal„ sau cu ocazia cump„r„rii de la stat a unor asemenea locuin˛e trec la cererea proprietarilor actuali ai locuin˛elor Ón proprietatea acestora integral sau, dup„ caz, propor˛ional cu cota de˛inut„ Ón construc˛ie.

Domnul senator Vasile Ioan D„nu˛ Ungureanu.

## Domnule ministru,

V„ mul˛umesc pentru r„spunsul documentat, dar nu a˛i f„cut dec‚t s„ sublinia˛i Ónc„ o dat„ c„ aceast„ inciden˛„ a textelor legale nu rezolv„ problemele cet„˛enilor care, fie c„ au cump„rat, fie cump„r„ Ón prezent casele Ón care locuiesc, Ón temeiul Legii nr. 112/1995, nu dob‚ndesc, din cauza abuzurilor de la Prim„ria Arad, terenul pe care l-au folosit ∫i care este Óngr„dit ca atare. Œn spe˛„, astfel de terenuri, dac„ sunt mai mari, intr„ Ón aten˛ia prim„riei, se parceleaz„ ∫i sunt v‚ndute ca loc de cas„.

Or, tocmai aceast„ aplicare a legii ∫i abuzurile care se Ónt‚mpl„ la nivelul Consiliului Local Arad, condus de primarul Gheorghe Falc„, trebuia observate ∫i sesizate. Am observat c„ din aceast„ inciden˛„ a textelor legale nu am putut deduce ce se Ónt‚mpl„ de fapt. De aceea, voi reveni prezent‚ndu-v„ dou„ abuzuri exact Ón aceast„ situa˛ie, iar dosarele judiciare prin care cet„˛enii au urm„rit s„-∫i rezolve aceste probleme, din cauza pozi˛iei confuze ∫i ambigue prezentate chiar pe baza acestor texte, nu conduc la rezolvarea intereselor cet„˛enilor.

De aceea, v„ mul˛umesc pentru r„spuns, dar este doar un Ónceput de colaborare, pentru c„ v„ voi prezenta abuzurile ce rezult„ din aceast„ legisla˛ie, iar rug„mintea mea este ca prin rolul normativ al dumneavoastr„, pentru a nu avea procese cu cet„˛enii, s„ interveni˛i la nivelul autorit„˛ilor locale pentru reglementarea acestei situa˛ii Ón care oamenii s„ beneficieze, pe l‚ng„ cas„, de gr„din„, de curte ∫i de tot terenul pe care Ól au de fapt Ómprejmuit ∫i reg„sit Ón extrasele de carte funciar„. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult.

Domnul secretar de stat Ervin Zoltán Székely, rug„mintea domnului senator Adrian P„unescu este s„-i l„sa˛i r„spunsul scris, c„ nu este aici, Óns„ pute˛i r„spunde la interpelarea domnului senator Petru Stan cu privire la Centrul de Recuperare Zal„u.

Da, domnule senator Petru Stan.

Domnule pre∫edinte, am o rug„minte. Ca s„ scurt„m, a∫ vrea numai s„-mi traduc„ domnul secretar de stat ultima fraz„, s„ v„d dac„ sunt acolo bani sau nu sunt bani. Dac„-mi permite˛i?

V„ rog.

Sigur c„ r„spunsul este foarte confuz, nu se prea Ón˛elege. Zice c„ S.C., îAcas„“ — S.R.L. e furnizor ∫i Casa de Asigur„ri de S„n„tate a Óncheiat cu furnizorul un contract, dar nu e clar contractul ∫i se face o teorie cum se fac aceste contracte, ceea ce nu m„ intereseaz„, nu am pus o asemenea Óntrebare.

Dar, domnule secretar de stat, ultima fraz„ spune Ón felul urm„tor: îCasa de Asigur„ri de S„n„tate S„laj a propus suma de 3,3 miliarde lei pentru Óncheierea contractului de asisten˛„ medical„ spitaliceasc„ la rectificarea bugetului c‚nd se va redenumi Anexa

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 90/27.VI.2005 nr. XII/14 din Legea nr. 511/2004, cu respectarea condi˛iilor privind contractarea conform prevederilor Ón vigoare“, o fraz„ greoaie, lung„, care trage concluzia... Nu Ón˛eleg nimic din ea.

Spune˛i-mi mie: se dau bani s„ func˛ioneze aceast„ unitate, aceast„ societate S.C. îAcas„“ — S.R.L., Centrul de cercetare ∫i tratament f„cut de norvegieni, olandezi ∫i a∫a mai departe? D„ Casa de Asigur„ri de S„n„tate ceva bani anul acesta sau nu d„? Asta v„ rog s„-mi spune˛i, ca s„ ∫tiu ce le spun la oamenii aceia.

Da.

V„ rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Székely Ervin Zoltán** _— secretar de stat Ón Ministerul S„n„t„˛ii_ **:**

## Mul˛umesc.

Se vor aloca ace∫ti bani, 3,3 miliarde lei, Óns„, Ón prezent, nu se pot aloca pentru c„ Legea bugetului nu permite, pentru c„ define∫te unit„˛ile sanitare publice cu paturi, singurele care au voca˛ia s„ Óncheie contracte cu Casa de Asigur„ri de S„n„tate. Œn momentul Ón care aceast„ discriminare privind forma de proprietate Óntre unit„˛ile sanitare se va elimina, ∫i se va elimina prin redenumirea Anexei XII/14 din Legea bugetului, atunci nu va mai exista un impediment legat de acordarea banilor.

Domnule secretar de stat, anul trecut s-au dat bani pentru a∫a ceva. Deci Casa de Asigur„ri de S„n„tate a dat bani. Acum cre∫tere economic„ am avut, anul acesta mergem foarte bine, de ce nu sunt bani s„ se dea ∫i anul acesta bani? Asta nu Ón˛eleg.

Ave˛i dreptate, domnule senator, Óns„ Contractul-cadru Óncheiat Óntre Casa de Asigur„ri de S„n„tate ∫i furnizorii serviciilor de s„n„tate Ón anul trecut nu a avut aceast„ prevedere care a limitat posibilitatea Óncheierii contractelor doar cu unit„˛ile sanitare cu paturi Ón sistemul public, iar Ón anul acesta exist„ aceast„ prevedere ∫i restr‚nge posibilitatea Casei de Asigur„ri de S„n„tate de a Óncheia aceste contracte.

Deci aceste 3,3 miliarde lei vor veni peste o lun„, peste dou„, cum s„ le spun eu vineri, c„ am conferin˛„ de pres„ cu acest lucru. C‚nd s„ le spun c„ vor fi banii?

Da, s-a Ón˛eles. Asta este...

Vom transmite r„spunsul.

Mul˛umesc, domnule secretar de stat. Domnul secretar de stat D„nu˛ Apetrei. E aici? Nu.

Domnul secretar de stat Virgil Ni˛ulescu este? Da.

Domnule Virgil Ni˛ulescu, ave˛i de dat un r„spuns c„tre doamna senator Verginia Vedina∫, privind autonomia cultural„ pe criterii etnice, da?

## **Domnul Virgil Ni˛ulescu** _— secretar de stat Ón Ministerul Culturii ∫i Cultelor_ **:**

Da.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stimat„ doamn„ senator, la Óntrebarea dumneavoastr„ doamna ministru Mona Musc„ a trimis un r„spuns. V„ voi spune pe scurt, este un r„spuns mai lung, Ón 6 puncte.

Primul punct se refer„ la faptul c„ acest proiect de lege corespunde Ón fapt Óntru totul Programului de guvernare votat de Parlamentul Rom‚niei, la 28 decembrie 2004, ∫i corespunde, totodat„, principiilor asumate de Rom‚nia, prin Constitu˛ie, la art. 73 alin. (3) litera f), asigur‚ndu-se atribu˛iile necesare reprezentan˛ilor minorit„˛ilor na˛ionale Ón Ónfiin˛area ∫i conducerea institu˛iilor culturale ∫i educa˛ionale Ón limba matern„ Ón vederea cre„rii cadrului legal ∫i institu˛ional al autonomiei culturale.

Pentru realizarea acestor obiective a fost elaborat acest proiect de lege.

Œn al doilea r‚nd, trebuie spus c„ proiectul Ón discu˛ie urm„re∫te instituirea prin lege a unor principii aflate Ón concordan˛„ cu prevederile art. 6 din Constitu˛ie, ∫i anume: îP„strarea, afirmarea ∫i dezvoltarea identit„˛ii etnice, culturale, religioase ∫i lingvistice prin politici afirmative, combaterea discrimin„rii ∫i promov„rii toleran˛ei, Óncurajarea dialogului interetnic, eliminarea oric„ror forme de antisemitism, ∫ovinism ∫i extremism“.

Œn al treilea r‚nd, Ón leg„tur„ foarte concret cu Óntrebarea dumneavoastr„, av‚nd Ón vedere lucrurile pe care le-a˛i ar„tat privind constitu˛ionalitatea acestui proiect de lege, trebuie s„ preciz„m c„ Ón leg„tur„ cu aceast„ problem„ s-au pronun˛at deja favorabil at‚t Consiliului Legislativ, c‚t ∫i Ministerul Justi˛iei.

Pe de alt„ parte, trebuie precizat faptul c„ Rom‚nia, a∫a cum ∫ti˛i, a ratificat Conven˛ia-cadru privind protec˛ia minorit„˛ilor na˛ionale, o Conven˛ie dat‚nd din 1995, prin Legea nr. 33/1995, ∫i-a luat angajamente clare privind necesitatea de a ˛ine seama de condi˛iile specifice Ón care se afl„ persoanele apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale. M„surile pe care statele semnatare ale Conven˛iei trebuie s„ le adopte nu vor fi considerate, spune aceast„ Conven˛ie-cadru, acte de discriminare.

Doamna senator Verginia Vedina∫, sunte˛i mul˛umit„ de r„spuns?

Sunt numai uimit„, domnule pre∫edinte. Pe fond sunt nu numai nemul˛umit„, ci ∫i profund revoltat„ de modul Ón care se distorsioneaz„ reglement„rile constitu˛ionale, pentru a se da legitimitate unui proiect de lege care este antirom‚nesc ∫i neconstitu˛ional.

V„ mul˛umesc.

Domnule senator Gheorghe Funar, dac„ ave˛i vreo problem„, v„ ascult„m.

## Domnule pre∫edinte,

E o problem„ de procedur„ ∫i cred c„ este unicat Ón istoria Senatului Rom‚niei. Constatat c„ r„spunsurile venite de la Guvernul Rom‚niei sunt falsificate la semn„tura primului-ministru. Am Ón fa˛„ semn„tura original„ a primului-ministru ∫i v„ prezint ∫i dumneavoastr„, s„ vede˛i ni∫te hieroglife. Nu semneaz„ pentru, ci Óncearc„ cineva s„-∫i bat„ joc de semn„tura primului-ministru.

Nu semneaz„ pentru prim-ministru?

## Nu, nu, nu!

V„ ar„t, domnule pre∫edinte. Nu a˛i v„zut Ón via˛a dumneavoastr„! Cineva cu piciorul cred c„ semneaz„ aici. V„ prezint aceste documente, cu rug„mintea de a face demersuri, ca s„ nu se mai repete a∫a ceva.

La Biroul permanent, v„ rog eu s„ le ave˛i pe am‚ndou„. Miercuri le discut„m.

™i eu v„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte, numai o secund„..

Numai o secund„. Deci, a˛i avut o Óntrebare legat„ de impozitul pe teren agricol ∫i vi s-a dat r„spuns de c„tre D„nu˛ Apetrei, r„spunsul scris.

Am primit r„spunsul corect, sunt mul˛umit.

Le multiplic pentru membrii Biroului permanent.

E o treab„ grav„ dac„ s-a semnat... O s„ vedem noi.

Dac„-mi permite˛i, vi le ∫i prezint acum.

Mul˛umesc. Œncheiem ∫edin˛a, stima˛i colegi.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Bine. ™i eu v„ mul˛umesc.

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

&JUYDGY|007871]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 90/27.VI.2005 con˛ine 24 de pagini.**

Pre˛ul: 46.200 lei vechi/4,62 lei noi