Stenogramă plen

Stima˛i colegi, se pare c„ foarte greu reu∫im s„ ne adun„m...

Œn primul r‚nd, vreau s„ fac un apel c„tre liderii de grup. Din p„cate, unii sunt chiar ei absen˛i. Vreau s„ fac un apel, s„ Ón˛eleag„ c„ ∫edin˛a de grup este p‚n„ la ora 15,00, nu p‚n„ la 15,30 sau 15,45. Asta Ón primul r‚nd.

Œn al doilea r‚nd, v„ propun s„ respect„m o cutum„ pe care am practicat-o. Vom Óncepe cu declara˛iile politice, p‚n„ reu∫esc ∫i ceilal˛i colegi s„ vin„ Ón sal„, dup„ care vom aproba ∫i ordinea de zi.

Deci, v„ rog s„-mi permite˛i s„ dau cuv‚ntul domnului senator Mario Ovidiu Oprea, din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D., pentru a sus˛ine declara˛ia politic„. Urmeaz„ domnul senator Mircea Geoan„.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

Mul˛umesc. Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori, Onorat„ asisten˛„,

Vin Ón fa˛a dumneavoastr„ cu un subiect care, la Craiova, a f„cut deja victime. Este vorba de situa˛ia re˛elelor de gaze din Rom‚nia.

Dup„ cum ∫ti˛i, nu demult, dou„ persoane au decedat Ón Craiova, dup„ ce un punct termic a s„rit Ón aer. Tragedia — nici pe departe eroare uman„, fiind vorba de un punct termic, iar punctele termice nu au nici Ón clin, nici Ón m‚nec„ cu gazul — a fost, totu∫i, cauzat„ de infiltra˛iile de gaze provenite din re˛eaua îDistrigaz“.

Prima deflagra˛ie a avut loc la ora 5,30, se spune, datorit„ infiltr„rii gazului prin tubulatura telefonic„ dintr-un punct termic de mari dimensiuni al cartierului craiovean L„pu∫. Acesta a fost transformat, instantaneu, Óntr-un morman de bolovani, iar blocurile vecine au r„mas f„r„ geamuri ∫i u∫i la locuin˛e.

Cea de-a doua a fost Ón jurul orei 7,00 diminea˛a, la o or„ ∫i jum„tate mai t‚rziu, Óntr-unul dintre apartamentele unui bloc al„turat.

Nu vreau s„ m„ g‚ndesc ce s-ar fi Ónt‚mplat dac„ explozia ar fi avut loc Ón timpul zilei, c‚nd Ón jurul punctului termic circulau oameni, iar ∫coala din apropiere era plin„ cu elevi. Probabil c„ Rom‚nia ar fi fost din nou la CNN, a∫a cum a mai fost ∫i din cauza tragediei de la Mih„ile∫ti.

Dup„ explozie a Ónceput o anchet„. Ceva m„ face Óns„ s„ cred c„ se arunc„ vina dintr-o parte Óntr-alta. îDistrigaz“, de exemplu, spune c„ este vorba despre o defec˛iune tehnic„, adic„, practic, conducta de gaz s-ar fi fisurat din cauza gerului, a pl„cilor de beton de deasupra unei suduri mai vechi la magistrala de gaze ∫i a traficului greu din zon„. Un fel de îN-ai ce-i face, domnule, de vin„ sunt r‚ul ∫i ramul...“.

La pu˛in timp, am fost prezent acolo. Oamenii spuneau, dispera˛i, c„ se sim˛ea miros de mercaptan de acum dou„-trei luni Ón zona central„ a cartierului L„pu∫ din Craiova, dar nu i-a ascultat nimeni. Nu e Ón regul„.

Atunci, pun ∫i eu ni∫te Óntreb„ri. Ce s-a Ónt‚mplat cu sondele de m„surare a scurgerilor de gaze, mai ales c„ bulevardul respectiv a suferit reamenaj„ri de c‚teva ori? Cum a fost posibil„ acumularea de gaze, Ón condi˛iile Ón care tehnologia spune c„ trebuie s„ existe guri de aerisire a acumul„rilor de gaze? Œn situa˛ia Ón care acestea au fost acoperite, cine poart„ vina acoperirii lor ∫i cine poart„ vina neraport„rii acestei situa˛ii?

S-a m„surat presiunea gazului? Dac„ da, cum de nu s-au constatat, Ónregistrat ∫i raportat pierderi? Dac„ nu, cine r„spunde de neefectuarea opera˛iunilor de m„surare?

Cum de nu a sesizat nimeni scurgerea de gaze sau cine trebuia s„ o observe? Cum e posibil ca un cartier s„ stea pe o bomb„ ∫i nimeni s„ nu ∫tie? Ce siguran˛„ mai avem c„ acelea∫i defec˛iuni tehnice nu exist„ deja ∫i Ón alte cartiere din Craiova sau Ón alte ora∫e din Rom‚nia?

De c‚nd era conducta fisurat„ nu vom afla niciodat„, pentru c„ sudura rupt„ a fost ref„cut„ imediat, pentru a putea reda oamenilor energia electric„ ∫i gazele. Probabil c„ vinovatul spune despre victime c„ a∫a le-a fost lor dat s„ moar„.

## V„ mul˛umesc.

Œl invit la microfon pe domnul senator Mircea Geoan„, din partea Grupului parlamentar social-democrat. Urmeaz„ doamna senator Moisuc Viorica.

## **Domnul Mircea Dan Geoan„:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stimate colege,

Stima˛i colegi,

Sus˛in propunerea f„cut„ de antevorbitorul meu. Este nevoie s„ clarific„m toate aspectele legate de tragedia de la Craiova.

Dar interven˛ia mea ast„zi ∫i punctul de vedere, inclusiv declara˛ia politic„ a Grupului parlamentar al P.S.D., se refer„ la un alt subiect, un subiect pe care vreau s„-l trat„m cu responsabilitate ∫i f„r„ patim„.

Este vorba de presta˛ia ∫i ac˛iunile politice pe care colegul nostru, domnul senator György Frunda, le-a avut Ón calitate de ∫ef al delega˛iei Parlamentului Rom‚niei la Adunarea Parlamentar„ a Consiliului Europei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 4/16.II.2006 Dup„ cum cunoa∫te˛i, Adunarea Parlamentar„ a adoptat, Ón urm„ cu c‚teva zile, Recomandarea 1735, referitoare la conceptul de îna˛iune“. Este continuarea unei dezbateri europene, unde Adunarea Parlamentar„ este terenul de confruntare ideologic„ ∫i politic„, care a Ónceput cu deja cunoscuta, Ón Rom‚nia, propunere a Ungariei, din 2001, privind statutul cet„˛enilor statelor vecine Ungariei, o dezbatere ampl„, pe care o cunoa∫te˛i ∫i pe care guvernul precedent, Guvernul P.S.D., a solu˛ionat-o Ón condi˛ii mul˛umitoare.

Domnul senator Frunda a fost desemnat, Ón cadrul Comisiei juridice a Adun„rii Parlamentare, ca raportor pentru aceast„ rezolu˛ie. Propunerea pe care Domnia sa a f„cut-o, ca parlamentar rom‚n ∫i ca parlamentar la Consiliul Europei, a con˛inut o versiune privind conceptul de îna˛iune“ contrar„ principiilor constitu˛ionale ale statului rom‚n.

Œn raportul f„cut de domnul Frunda se afirma faptul c„ principiul de îna˛iune“ trebuie s„ se bazeze pe un principiu de etnicitate ∫i de autonomie teritorial„. Este Ómpotriva a ceea ce Constitu˛ia statului rom‚n ∫i to˛i cet„˛enii Rom‚niei suntem obliga˛i s„ respect„m.

Œn forma final„, Adunarea Parlamentar„ a aprobat Recomandarea 1735, care nu con˛ine, Ón propor˛ie de 99%, ceea ce senatorul György Frunda, ∫eful delega˛iei parlamentare rom‚ne∫ti la Adunarea Parlamentar„ a Consiliului Europei, a propus.

™i vreau s„ spun c„ meritul ca propunerea sa s„ nu fi fost re˛inut„ de Consiliul Europei revine ∫i altor parlamentari rom‚ni care fac parte din delega˛ia noastr„ la Consiliul Europei. ™i a∫ vrea aici s„ men˛ionez — ∫i o s„ m„ ierta˛i pentru lipsa de modestie — activitatea parlamentarilor no∫tri, Ón primul r‚nd, Adrian Severin, doamna Rodica St„noiu, iar Adrian Severin a primit din partea conducerii partidului misiunea s„ r„m‚n„ ∫i la Consiliul Europei, de∫i este ∫i euroobservator la Parlamentul European.

Invit la microfon pe doamna senator Moisuc Viorica, din partea Grupului parlamentar Rom‚nia Mare. Se preg„te∫te domnul senator Ivan Cismaru.

Doamna senator, ave˛i cuv‚ntul.

## **Doamna Viorica Georgeta Pompilia Moisuc:**

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Titlul declara˛iei mele politice de ast„zi este îŒntoarcerea f„r„ de sf‚r∫it la visul Ungariei milenare“, din care vom vedea c„ ceea ce domnul ministru Geoan„ a expus aici nu este un caz izolat sau o Ónt‚mplare.

îFidelitatea fa˛„ de ˛ar„ este sacr„“ _—_ statueaz„ art. 54 din Constitu˛ia Rom‚niei. Ar trebui ca aceste cuvinte s„ fie Ónscrise Ón pa∫aportul fiec„rui cet„˛ean rom‚n, cu deosebire c‚nd este Ónvestit s„ reprezinte ˛ara ∫i interesele ei na˛ionale dincolo de hotare. Din p„cate ∫i mult prea des Ón ultimul timp, liderii U.D.M.R. îuit„“, mai ales c‚nd sunt trimi∫i Ón func˛ii Ónalte de r„spundere Ón Parlamentul Rom‚niei, Ón Guvern, Ón Parlamentul Europei, la Bruxelles sau Strasbourg, c„ acolo ei nu reprezint„ Budapesta ∫i nici Ungaria, ci Rom‚nia ∫i pe contribuabilii rom‚ni.

Ca istoric, afirm cu toat„ r„spunderea c„ fantoma îUngariei Mari“, care b‚ntuie min˛i Óntunecate la Budapesta ∫i aiurea, de la 1918 ∫i p‚n„ azi, zbaterea Ungariei pentru revenirea, Óntr-o form„ sau alta, la harta Europei Centrale de pe vremea Habsburgilor, instrumentele puse Ón slujba unor astfel de ˛eluri, a∫a cum este U.D.M.R.-ul cu Programul s„u cu tot, nu au alt rezultat dec‚t Ónveninarea spiritelor, cultivarea urii de ras„, c„utarea cu orice pre˛ a motivelor de scandal interetnic, destabilizarea intern„, crearea unor noi cazuri gen îT‚rgu-Mure∫“, toate cu iz cominternist sau nazist.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 4/16.II.2006 Dup„ ce a venit la putere, Hitler a f„cut din sloganul autodetermin„rii na˛ionale calul de b„taie al politicii sale revizioniste ∫i revan∫arde. Asem„narea cu ceea ce face revizionismul maghiar ast„zi merge p‚n„ la identitate.

Œn 1938, Hitler cerea îdreptate“ ∫i îdrepturi“ pentru germanii sude˛i, Ón timp ce minorit„˛ile din Germania erau trimise Ón lag„re de exterminare. Henlein, îfürer-ul“ sude˛ilor din Cehoslovacia, d„dea fuga la Berlin dup„ sprijin moral ∫i material, netezind drumul expansiunii germane.

Din 1918 ∫i p‚n„ azi, cercuri politice din Ungaria ∫i din afara ei cer acela∫i lucru pentru maghiarii tr„itori Óntre hotarele altor state. F„r„ culoare politic„, revizionismul ∫i revan∫ismul ungar au mers pe m‚na lui Béla Kun ∫i a lui Lenin pentru a-∫i atinge scopurile sale de extindere a hotarelor Ungariei pe seama statelor vecine, s-au aliat apoi cu Hitler ∫i Mussolini pentru ciop‚r˛irea Cehoslovaciei ∫i a Rom‚niei, au cochetat cu Stalin, ob˛in‚nd avortonul numit îRegiunea Autonom„ Maghiar„“ Ón limitele teritoriale pe care le vizeaz„ ast„zi a∫a-numita îRegiune Autonom„ a Secuilor“, Ón inima Rom‚niei.

Mul˛umesc foarte mult.

Invit la microfon pe domnul senator Ivan Cismaru, din partea Alian˛ei P.N.L.-P.D. Urmeaz„ domnul senator Ion Chelaru.

## **Domnul Ivan Cismaru:**

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œn luna decembrie 2005, pe 22 decembrie, mai bine zis, a fost lansat„ îpe pia˛„“ Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 196, publicat„ Ón Monitorul Oficial din 30 decembrie 2005, cadou important de s„rb„tori ∫i pentru sectorul de exploatare ∫i prelucrare a lemnului.

Aceast„ ordonan˛„ instituie noi taxe pentru cei descoperi˛i recent c„ ar contribui la poluarea mediului Ón Rom‚nia, ca ∫i c‚nd operatorii Ón domeniul exploat„rii ∫i prelucr„rii lemnului ar fi du∫manii na˛iunii.

A∫a cum s-a verificat Ón timp, totdeauna se love∫te Ón calul care trage. Tot a∫a se love∫te Ón industria care Ónc„ mai func˛ioneaz„ ∫i care asigur„ aproximativ 12% din exportul Rom‚niei. Probabil c„ dac„ se va aplica aceast„ ordonan˛„ procentul de export va deveni mult mai mic.

Ar trebui s„ v„ amintesc c‚teva lucruri importante, ∫i anume c„, dup„ 1989, industria lemnului a fost prima care a trecut la privatizare ∫i care a dat bani buni la bugetul Rom‚niei. Dup„ 1989, industria lemnului a fost prima care s-a acomodat la economia de pia˛„ ∫i a reu∫it s„ realizeze cea mai bun„ dezvoltare orizontal„ ∫i specializarea operatorilor, se poate spune chiar ∫i o bun„ diviziune profesional„ a muncii, ∫i nu a cerut nici un ajutor de la stat.

Dup„ 1989, industria lemnului a realizat o rapid„ retehnologizare, men˛in‚ndu-se ca agent important pe pia˛a mondial„ a produselor din lemn ∫i nu a cerut nici un ajutor de la statul rom‚n.

Dup„ 1989, industria lemnului a avut foarte pu˛ine disponibiliz„ri, acestea men˛in‚ndu-se de fapt aproximativ Ón limitele naturale. Actualmente, industria de prelucrare a lemnului are peste 120.000 de angaja˛i numai Ón zona de produc˛ie. Dac„ lu„m Ón calcul zona exploat„rilor ∫i

prelucr„rilor primare a produc˛iei de produse din lemn ∫i a comer˛ului cu lemn ∫i produse din aceast„ industrie, adic„ lemnul, aceasta asigur„ Ón Rom‚nia peste 400.000 locuri de munc„.

Industria de prelucrare a lemnului are pus„ la punct o re˛ea de ∫colarizare de la nivelul ∫colilor profesionale p‚n„ la nivelul facult„˛ilor de silvicultur„ ∫i industria lemnului. Industria lemnului este un sistem economic dezvoltat pe lemn ca materie prim„.

V„ mul˛umesc.

Invit la microfon pe domnul senator Ion Chelaru din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. Urmeaz„ domnul senator Mihai Ungheanu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnul senator, v„ rog.

## **Domnul Ion Chelaru:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Declara˛ia politic„ de ast„zi noi am intitulat-o din ciclul îCe faci cu dosarul meu?“ sau îIndependen˛a — politica intern„ a justi˛iei“.

Independen˛a judec„torului este unul dintre principiile fundamentale ale justi˛iei. Acest principiu semnific„ faptul c„ judec„torul solu˛ioneaz„ cazurile judec„˛ii ∫i pronun˛„

hot„r‚rea liber de orice imixtiune, indiferent dac„ aceast„ interven˛ie ar veni din interiorul sau din exteriorul sistemului jurisdic˛ional.

Potrivit prevederilor art. 133 din Constitu˛ie, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independen˛ei justi˛iei, dar aceasta, s-ar p„rea, nu este suficient„.

Independen˛a magistraturii nu poate fi asigurat„ dec‚t Ón condi˛iile Ón care to˛i cei implica˛i sunt antrena˛i s„ sus˛in„ direct institu˛iile libere ale democra˛iei.

De la tribuna acestui Ónalt for, dar ∫i prin media am solicitat, Ón numele Partidului Social Democrat, respectarea acestui principiu fundamental.

O mai fac o dat„ ∫i pornesc de la realit„˛ile palpabile ale zilei de ast„zi.

Acestea ne arat„ c„ Ón pofida a∫tept„rilor, date nou„, tuturor, prin instaurarea statului de drept, Ón pofida unor reglement„ri normative imperative, corecte ∫i clare privind func˛ionarea sistemului judiciar, imixtiunile politicului Ón activitatea justi˛iei nu numai c„ nu au Óncetat, dar, mai mult, ele sunt f„cute cu dezinvoltur„ ∫i chiar la vedere, asemeni unor drepturi.

™i, p‚n„ Ón prezent, se pare, nimeni nu a p„˛it nimic, nimeni nu a fost tras la r„spundere, de∫i unii demnitari de cel mai Ónalt rang au recunoscut public, chiar non∫alant, a∫ spune, asemenea ingerin˛e.

™i, ca s„ fiu mai concret, vin cu cel mai recent exemplu, at‚t de mult discutat ∫i at‚t de mult disputat.

Œn ziua de 24 ianuarie 2006, site-ul Ministerului Justi˛iei g„zduia un comunicat al Biroului de pres„ al c„rui con˛inut, sobru ∫i lapidar, ne f„cea cunoscut c„ ministrul fusese invitat Ón luna iunie 2005 îla o Ónt‚lnire cu primul-ministru, f„r„ s„ i se precizez motivul Óntrevederii ∫i nici cine mai particip„“.

V„ mul˛umesc.

Invit la microfon pe domnul senator Mihai Ungheanu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare ∫i se preg„te∫te domnul senator Markó Béla.

## **Domnul Mihai Ungheanu:**

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Am s„ vorbesc Ón declara˛ia mea politic„ de ni∫te lucruri anapoda, ni∫te absurdit„˛i care Óns„ ˛in foarte mult de politic.

Am primit o invita˛ie pentru Pite∫ti — Arge∫, din partea unei Ini˛iative Na˛ionale pentru Transparen˛„ Parlamentar„ prin care sunt convoca˛i Óntr-o sal„ a Consiliului jude˛ean to˛i parlamentarii din jude˛ de c„tre o asocia˛ie care se ocup„ de stabilirea unor rela˛ii Óntre parlamentari.

Se sus˛ine, Óntre altele, c„ este nevoie s„ vin„ un factor din afar„ s„-i fac„ pe parlamentari s„ se Óntruneasc„.

Œn realitate, lucrurile stau altfel.

Este vorba despre Ónc„ una dintre acele asocia˛ii finan˛ate din afar„, Ón cazul nostru declarat de Ambasada SUA ∫i Ambasada Republicii Federale Germania Ón Rom‚nia.

Ce fac ele? Vor s„ str‚ng„ parlamentarii, vor s„-i supun„ unei monitoriz„ri concentrice a acestei asocia˛ii, a presei, a societ„˛ii civile, vor s„ le fac„ un program de lucru, vor s„ fac„ un raport la trei luni ∫i vor, Ón consecin˛„, s„-i monitorizeze, conform acestui program.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 4/16.II.2006 Œntrebarea mea este dac„ mai exist„ Parlament al Rom‚niei.

Eu ∫tiu c„ parlamentarii ˛in de partide, c„ ˛in de alegeri, c„ ˛in de grupuri parlamentare, de Camerele Parlamentului, Senatul ∫i Camera Deputa˛ilor. Aici se fac programele, aici se lucreaz„ pentru ca parlamentarii s„ fac„ fa˛„ situa˛iei din jude˛e ∫i din Parlament.

Ce caut„ asemenea forma˛ii Ón jude˛ele Rom‚niei? Cine le aprob„?

Ce face Ministerul de Externe cu asemenea voiajori care sunt finan˛a˛i ∫i au grij„, spun din experien˛„, s„ consume mai mult de dou„ treimi din bani Ón folos propriu, raport‚nd ac˛iuni f„r„ nici o eficien˛„, ba mai mult dec‚t at‚t, ac˛iuni care nu duc la nimic bun?

Nu ∫tiu ca o ambasad„ a Rom‚niei, Ón SUA sau Ón Germania sau Ón alt„ parte, s„ se ocupe cu asemenea implement„ri de ac˛iuni.

E vorba de o dublare a institu˛iilor democra˛iei ∫i ale statului de c„tre voiajori pl„ti˛i, coordona˛i, care Óncurc„ lucrurile, Ón cel mai bun caz. Œn realitate este vorba de o subminare a autorit„˛ii mecanismului democratic existent.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Invit la microfon pe domnul senator Markó Béla din partea U.D.M.R. Se preg„te∫te domnul senator Vasilescu Gavril„.

Domnule senator, ave˛i cuv‚ntul.

**Domnul Markó Béla** _– ministru de stat pentru coordonarea activit„˛ilor din domeniile culturii, Ónv„˛„m‚ntului ∫i integr„rii europene_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Domnul senator Frunda György lipse∫te ast„zi din motive obiective. Dar n-am venit s„-i iau ap„rarea pentru c„, Ón mod normal, colegul nostru, ∫eful delega˛iei Rom‚niei Ón Consiliul Europei, nu ar avea nevoie de ap„rare fiindc„ este unul dintre cei mai bine preg„ti˛i, cei mai profesionali ∫i cei mai concilian˛i politicieni din U.D.M.R. ∫i, probabil, ∫i din Parlamentul Rom‚niei, Ómpreun„ cu al˛ii, bineÓn˛eles.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 4/16.II.2006 Domnul senator Frunda György a militat pentru conciliere, a militat pentru dialog ∫i atunci c‚nd dialogul Óntre minoritate ∫i majoritate, Óntre rom‚ni ∫i maghiari, a avut mult mai pu˛ini adep˛i dec‚t ast„zi, deja, de la Ónceputul anilor ’90.

™i sunt convins c„ aceast„ politic„ a domnului senator, a U.D.M.R., Ón general, Ómpreun„ cu dumneavoastr„ sau, dintre dumneavoastr„, cu cei care au fost de acord cu acest dialog, a adus rezultate importante. ™i, de aceea, cred c„ nu avem dreptul — dac„-mi permite˛i aceast„ expresie — s„ contest„m rezultatele acestui dialog ∫i s„ contest„m ceea ce am dob‚ndit Ómpreun„ Ón ace∫ti ani.

Domnul senator Frunda György a reu∫it s„-∫i dob‚ndeasc„ un prestigiu, inclusiv Ón Consiliul Europei, ∫i astfel, dup„ convingerea mea sincer„, ar trebui s„-l l„ud„m c„ a reu∫it s„ elaboreze un document Óntr-o problem„ Óntr-adev„r extrem de delicat„ — conceptul de na˛iune — document care a fost votat de majoritatea membrilor Consiliului Europei.

Da, conceputul de na˛iune este o problem„ delicat„ Ón Europa de ast„zi ∫i de aceea este bine venit„ orice analiz„ pertinent„ Ón aceast„ problem„, ∫i eu sunt de acord, Ómpreun„ cu colegii mei din U.D.M.R., cu analiza domnului senator Frunda György, analiz„ prin care Domnia sa Óncearc„ s„ elimine confuzia dintre stat ∫i na˛iune ∫i, Óntr-adev„r, contest„ ideea de stat na˛ional, a∫a cum U.D.M.R., timp de 15 ani, de mai multe ori, a contestat aceast„ defini˛ie ∫i a propus eliminarea acestei defini˛ii.

V„ mul˛umesc.

Parc„ uit„m c„ avem ∫i o Constitu˛ie…

Invit la microfon pe domnul senator Vasilescu Gavril„, din partea Partidului Conservator. Urmeaz„ domnul senator Apostol Neculai.

## **Domnul Gavril„ Vasilescu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Eu personal am fost extraordinar de surprins atunci c‚nd, Ón mass-media, am ascultat despre situa˛ia care s-a creat ca ini˛iativ„ a unui parlamentar rom‚n la Uniunea European„. Ar fi trebuit s„ se fac„ Óntr-un alt mod, Ón a∫a fel Ónc‚t s„ ∫tim despre acest lucru.

Pu˛in mai devreme, antevorbitorul, domnul senator Markó Béla, vorbea despre dialog. Ce fel de dialog a avut loc dac„ o propunere legislativ„ a unui senator rom‚n, dar nu spun numai a unui senator rom‚n, ci a pre∫edintelui unei delega˛ii rom‚ne este Ón defavoarea Constitu˛iei, ca s„ nu spun Ómpotriva Constitu˛iei? Acest lucru ar fi trebuit s„ fie rezultatul unui dialog — ∫i invit la dialog pe oricine care reprezint„ statul rom‚n — ∫i Ón Senatul Rom‚niei s„ putem discuta despre o anumit„ pozi˛ie, nu Ón calitatea de senator, ci Ón calitatea de reprezentant al statului rom‚n. Sunt foarte surprins.

Nu uita˛i c„ domnul Frunda este ∫i pre∫edintele Comisiei pentru drepturile omului, culte ∫i minorit„˛i, deci ceva Ón plus Ón leg„tur„ cu aceast„ problem„, ∫i o atribu˛ie, ∫i o sarcin„ Ón plus.

Eu r„m‚n surprins, cunosc‚ndu-l extraordinar de bine, cunosc‚nd profesionalismul domnului senator, pentru faptul c„ nu am discutat, faptul c„ noi, Ón Senatul Rom‚niei, nu am cunoscut o asemenea problem„. De fapt, d‚nsul a plecat ∫i ca urmare a votului pe care noi i l-am dat Ón calitate de pre∫edinte al delega˛iei rom‚ne la Parlamentul European. Eu sper c„ vom clarifica totu∫i acest lucru vizavi de pozi˛ia pe care domnul senator a avut-o ∫i Ómi pare r„u c„ nu este aici.

Œn ceea ce prive∫te pe colegii mei de la U.D.M.R., eu vreau s„-i asigur de prietenia pe care le-o port ∫i pe care am stabilit-o Ón comisii sau ori de c‚te ori ne-am Ónt‚lnit.

S-a discutat foarte mult despre o anumit„ minoritate. Nu am absolut nimic cu nici un fel de minoritate, indiferent de unde este. Pentru mine lucrul cel mai important este c„ este cet„˛ean al Rom‚niei. Dar, atunci c‚nd avem responsabilit„˛i, v-a∫ ruga foarte mult... pentru c„ ∫i noi, la r‚ndul nostru, avem responsabilit„˛ile pe care cei care ne-au ales ∫i ne-au trimis Ón Senatul Rom‚niei ni le-au transmis ∫i fa˛„ de ei trebuie s„ r„spundem. Iar cei pe care-i trimitem Ón afara ˛„rii ca s„ ne reprezinte, trebuie ∫i ei s„ r„spund„ Ón fa˛a celor care le-au dat mandatul respectiv!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 4/16.II.2006

Mul˛umesc foarte mult.

Are cuv‚ntul domnul senator Apostol Neculai, independent, ∫i urmeaz„ la microfon domnul senator Mircea Mereu˛„.

## **Domnul Neculai Apostol:**

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„ îParlamentul — garantul sistemului democratic Ón Rom‚nia“.

Œn ultimii 16 ani, s-a consacrat Ón con∫tiin˛a opiniei publice din Rom‚nia o neÓncredere major„ Ón politicieni, Parlamentul fiind perceput drept o fa˛ad„ pentru interese oculte, un domeniu care a crescut Ón importan˛„ doar pentru puterea acumul„rii de averi prin mijloace obscure.

Desigur, ideea c„ Óntre ale∫i ∫i aleg„tori se afl„ o pr„pastie nu este specific rom‚neasc„. O serie de sondaje interna˛ionale relev„ un fapt alarmant: democra˛ia nu inspir„ respect Ón lume, Parlamentul este institu˛ia cea mai lipsit„ de credibilitate pe tot globul, mai bine de jum„tate din popula˛ie nu are Óncredere Ón legislativele ˛„rilor lor ∫i doar Ón jur de o treime din omenire mai crede Ón cei afla˛i la putere, care ∫i guverneaz„ Ón numele poporului.

™i totu∫i marele om politic britanic Winston Churchill recuno∫tea resemnat faptul c„ democra˛ia este cea mai rea form„ de guvernare cu excep˛ia tuturor celorlalte.

Cam toate sondajele de opinie rom‚ne∫ti claseaz„ Parlamentul pe o pozi˛ie extrem de jenant„ Ón topul Óncrederii politice, ceea ce denot„ o percep˛ie peiorativ„ a forului legislativ suprem ∫i a democra˛iei Ón general, percep˛ie indus„ — din nefericire, uneori, deliberat — de o parte din clasa politic„ ∫i de unele excese ale celorlalte puteri ale statului.

## Dragi colegi,

Parlamentul este, prin defini˛ie, un for de dezbatere politic„ ∫i al schimbului de opinii pe marginea unor proiecte de lege viz‚nd o inten˛ie onest„. Trebuie ca aceste acte normative s„ fie c‚t mai corecte ∫i oportune Ón raport cu interesul public al tuturor cet„˛enilor, cu rezerva de a fi perfectibile ∫i ajustabile Ón timp. Aceste dezbateri Ón comisiile de specialitate sau Ón plen, purtate uneori poate prea strident, justific„, de fapt, mandatul reprezentativ ∫i activitatea legislativ„ de ansamblu. Nu este Óns„ corect ca reprezentan˛ii Executivului, care au preferat dintotdeauna s„ opereze prioritar cu ordonan˛e de urgen˛„ mai mult sau mai pu˛in justificate, s„ transfere propria responsabilitate a gestion„rii ˛„rii ∫i poate proasta sa percep˛ie public„ asupra Parlamentului, fie ∫i pentru c„, Ón calitate de mini∫tri, au fost audia˛i ∫i au depus jur„m‚ntul Ón fa˛a acestui for suprem.

V„ mul˛umesc.

Invit la microfon pe domnul senator Mircea Mereu˛„, din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. Urmeaz„ domnul senator Adrian P„unescu, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat. Domnule senator Mircea Mereu˛„, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Mircea Gheorghe Mereu˛„:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œn primul r‚nd, vreau s„ v„ spun îLa mul˛i ani!“ pentru anul 2006, s„ ave˛i un an lini∫tit Ón care s„ medita˛i mai profund asupra ac˛iunilor politice pe care le preg„ti˛i dumneavoastr„.

Am urm„rit cu interes, zilele trecute, Consiliul Na˛ional al Partidului Social Democrat ∫i, pentru prima dat„, am sim˛it c„ m„ aflu prins undeva Ón mrejele trecutului. Mai precis, Óntre discursurile fasci∫tilor italieni ∫i Óndemnurile tov„r„∫e∫ti ale liderilor bol∫evici. Cuvinte de genul îdu∫manii no∫tri de dreapta“, îdictatur„ portocalie“, îciocoii Alian˛ei“, îfeudali“, îsunt slabi, sunt Ónvr„jbi˛i ∫i rom‚nii ∫tiu bine c„ sunt nepricepu˛i“ aduc aminte de vremurile pe care le consideram demult apuse pentru un partid care se consider„ democratic ∫i european.

Discursul domnului Miron Tudor Mitrea, care cheam„ la revolu˛ie Ómpotriva du∫manilor de dreapta, aminte∫te de Gheorghiu-Dej cu a lui lupt„ Ómpotriva burghezilor ∫i chiaburilor, Ón timp ce domnul Mircea Dan Geoan„, printr-un speech care parc„ reproduce tipul de discurs specific lui Molotov ∫i VÓ∫inski, ne-a ar„tat o mostr„ de îfin„“ diploma˛ie.

Constat c„ liderii P.S.D. uit„ c„ ei s-au aflat la guvernare timp de aproape 10 ani postdecembri∫ti, prin sistemul de p‚rghii ∫i rela˛ii economico-institu˛ionale care au condus din umbr„ Rom‚nia, chiar ∫i atunci c‚nd la guvernare fosta Conven˛ie Democrat„ Óncerca o reform„ a societ„˛ii rom‚ne∫ti pe ansamblu timp de 4 ani.

Criticile pe care Óncearc„ s„ le aduc„ principalul partid de opozi˛ie din Rom‚nia actualului Guvern se apropie, prin form„ ∫i fond, de discursurile populiste ∫i demagogice ale partidelor comuniste ∫i ultrana˛ionaliste, ∫i nicidecum de constructivismul politic, solidaritatea social„ ∫i spiritul inovativ de competitivitate practicate de partidele social-democrate din Uniunea European„.

Conferin˛a Consiliului Na˛ional al P.S.D. a abordat o tem„ prezentat„ Ón mesajele liderilor s„i prin care se

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 4/16.II.2006 Óncearc„ s„ se speculeze bunul-sim˛ ∫i naivitatea unei categorii sociale de care ∫i-au b„tut joc pesedi∫tii atunci c‚nd guvernau: ˛„ranii.

## V„ mul˛umesc.

Invit la microfon pe domnul senator Adrian P„unescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Dac„ va mai r„m‚ne timp, ar urma ultima luare de cuv‚nt, domnul senator Ion Florescu.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Plecasem de la locul meu cu g‚ndul de a da toat„ ad‚ncimea cuvenit„ momentului revederii la aceste declara˛ii politice, care sunt, Ón fond, fi∫a noastr„ de con∫tiin˛„. C‚nd va dori cineva Ón viitor s„ ne analizeze con∫tiin˛a se va uita ∫i la aceste declara˛ii politice.

Ca s„ constat, pe parcurs, c„ domnul coleg — Mereu˛„, mi se pare — care m-a premers a sim˛it nevoia

s„ Ónjure P.S.D. Eu nu sunt un entuziast al acelei ∫edin˛e de consiliu. Am p„rerile mele, observa˛iile mele, dar dintr-o minim„ demnitate a apartenen˛ei, p‚n„ Ón ultima clip„ Ón care via˛a mea va cotiza Ón aceast„ direc˛ie, vreau s„ protestez Ómpotriva fabula˛iilor demente pe care le-am auzit aici, cu bol∫evism, cu fascism. Nu sunt chestiuni normale Óntre noi, mai ales c„ termenii nu sunt preciza˛i. Poate dumneavoastr„ Ón˛elege˛i ceva pozitiv prin unul sau altul dintre ace∫ti termeni, dar nu v„ pute˛i Óng„dui s„ vorbi˛i despre un partid cu care partidul dumneavoastr„ este coleg — permite˛i-mi s„ precizez, îcoleg mai mic“ — Ón felul acesta. Bate˛i dumneavoastr„ pe um„r elefantul ∫i Ói spune˛i: îTrop„im, trop„im, fascistule!“

Este trist ∫i se deturneaz„, din nou, ceea ce ar trebui s„ fie preocuparea noastr„ principal„ ∫i la care v„d c„ nu reu∫im s„ ne Óntoarcem ∫i s„ ne facem datoria fa˛„ de ea, ∫i anume preocuparea fa˛„ de via˛a ∫i de dezvoltarea Rom‚niei.

Politica a devenit Ón Rom‚nia un scop Ón sine. Clasa politic„ se hr„ne∫te cu politic„, na∫te politic„, viseaz„ politic„, discut„ politic„, dar politica nu este, Ón toat„ schema de valori a lumii, dec‚t un mod de a pune Ón activitate celelalte domenii. Acolo unde este nevoie de un impuls, politica se cuvine s„-l dea. Acolo unde este nevoie de o c„utare atent„ a resurselor, politica se cuvine s„ fac„ gestul respectiv, ∫i nu, toat„ ziua bun„ ziua, acest schimb de otr„vuri.

M„ feresc, poate observa˛i c„ spun cuvinte grele, de∫i sunt revoltat c„, din nou, o lu„m de la cap„t ∫i c„ sunt ∫i eu pe punctul s„ cad prad„ acestui n„rav de a protesta c„ politica ˛ine loc de realitate ∫i de a m„ comporta totu∫i ca un rob al politicii. De aceea, nu voi insista. Voi spune doar c„ este trist, c„ e regretabil c„ nu se respect„ datele problemei ∫i nu se respect„ regula jocului.

Pe banii ˛„rii respective!

## **Domnul Adrian P„unescu:**

Este adev„rat, pe banii ˛„rii respective, dar — aici trebuie precizat — ∫i minoritatea maghiar„ contribuie la ace∫ti bani, f„r„ Óns„, dup„ p„rerea mea, a fi de acord aceast„ minoritate cu asemenea atacuri la adresa integrit„˛ii, la adresa constitu˛ionalit„˛ii ∫i la adresa lini∫tii noastre. Este o nou„ provocare care nu poate r„m‚ne, dup„ p„rerea mea, neluat„ Ón seam„, nesanc˛ionat„ ∫i nepedepsit„. Oric‚t de de∫tept ar fi, s„-∫i foloseasc„ inteligen˛a pentru a ap„ra ceea ce este al nostru, ceea ce este comun. Dumnealui nu a fost delegatul unei secte, ∫i aici cred c„ Parlamentul trebuie s„-∫i ispr„veasc„ odat„ teoriile dincolo de realitate ∫i s„ intre Ón realitate ∫i s„ stabileasc„ faptul c„ un delegat rom‚n are un anumit mandat care se Ónscrie Ón cadrul constitu˛ional rom‚n. _(Discu˛ii ∫i vocifer„ri Ón sal„.) (Domnul senator Szabó Károly Ferenc vorbe∫te din sal„.)_

Pofti˛i? M„ bucur, nu ∫tiam c„, ∫i c‚nd Ón˛elege, domnul Szabó Károly Ferenc, aceea∫i voce…

Voiam, doamnelor ∫i domnilor, s„ v„ spun c„ deodat„ cu noi tr„ie∫te un clasic al literaturii rom‚ne, al publicisticii rom‚ne∫ti ∫i al bunului-sim˛, c„ruia Ómi permit s„-i aduc omagiul meu de aici, de la aceast„ tribun„. Am lucrat o vreme Ómpreun„ ca pre∫edin˛i ai Comisiilor de cultur„ din Camera Deputa˛ilor ∫i Senat, este un om absolut minunat, un om care nu seam„n„ cu tipul de om care p„rea s„ fie la mod„ Ón acei ani, 1992—1996, ∫i anume nu e un om r„u, nu e un om compus numai din revendic„ri ∫i din repro∫uri la adresa celorlal˛i, ci este un om care, prin cultur„ ∫i prin educa˛ia sa, Ón toate cele trei provincii rom‚ne∫ti, a Ónv„˛at s„ fie un bun european. Este vorba de academicianul Gabriel fiepelea c„ruia, la 90 de ani, Ói transmit g‚ndurile noastre cele mai bune.

Plec„ciune, maestre fiepelea!

Œn aceste zile, s-a stins din via˛„ un mare c‚nt„re˛ rom‚n, domnul Ludovic Spiess. ™i spun Ónc„ îdomnul“, de parc„ ar urma s„ apar„ pe u∫„ ∫i s„ ne spun„ c‚te ceva despre felul Ón care au trecut primii ani la noul Minister al Culturii de dup„ 1989.

Din p„cate, marele c‚nt„re˛ nu a avut parte de lini∫tea necesar„ la aceast„ v‚rst„ de 66—67 ani, ∫i probabil c„ oamenii care au compus, la dispozi˛ia doamnei Mona Musc„, ministru al culturii Ón acel moment, Comisia de anchet„ Ómpotriva lui Ludovic Spiess nu sunt prea ferici˛i s„ ∫tie c„ au contribuit, m„car deviat, dac„ nu direct, la gr„birea mor˛ii acestui mare c‚nt„re˛ care ∫i la Oper„, ca ∫i Ón toate locurile unde a muncit ∫i-a f„cut datoria dup„ felul Ón care era format„ con∫tiin˛a lui.

Iar dac„ mai sunt performeri doritori s„ mai omoare intelectuali prin gloan˛e invizibile, de natur„ moral„, spurc‚ndu-i Ón public, le atrag aten˛ia c„ ∫i directorul Teatrului Na˛ional, marele scriitor care este Dinu S„raru, este Ón via˛„ ∫i Ó∫i pot Óndrepta aten˛ia c„tre el, ca s„ nu Ól lase singur pe Ludovic Spiess dincolo de via˛„. M„car nu ∫ov„i˛i, domnilor, dac„ tot ave˛i Ón plan s„-i lustra˛i pe to˛i!

Nu a∫ insista cu gesturi exterioare, dar a∫ spune c„ atunci c‚nd ne vom ridica Ón picioare ∫i vom pleca din acest Senat, m„car o secund„, fiecare va r„m‚ne nemi∫cat, Ónainte de a face pasul de plecare, Ón amintirea ∫i spre gloria lui Ludovic Spiess.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc.

## Stima˛i colegi,

Œncheiem aceast„ parte a declara˛iilor politice.

Ave˛i ordinea de zi, stima˛i colegi, m„ refer la celelalte puncte de pe ordinea de zi.

V„ consult dac„ ave˛i obiec˛ii. Nu sunt. Am s„

V„ mul˛umesc foarte mult.

Programul de lucru Ól cunoa∫te˛i, vom Óncheia cu Óntreb„ri, interpel„ri care vor Óncepe la ora 18,00, sunt radiodifuzate de la ora 18,10, practic, p‚n„ la ora 19,30, dar radiodifuzate p‚n„ la ora 19,10.

Dac„ sunt obiec˛ii legate de program? Nu.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Voi supune votului dumneavoastr„ programul. V„ rog s„ vota˛i, stima˛i colegi. V„ rog s„ vota˛i programul de lucru.

Cu 71 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i nici o ab˛inere, s-a aprobat programul de lucru.

Dup„ cum observa˛i, lucr„rile sunt conduse de subsemnatul, ajutat de cei doi secretari, domnul Vasilescu Gavril„ ∫i domnul secretar Antonie Iorgovan.

Da, domnul senator Mihai Ungheanu, v„ ascult„m. Microfonul nr. 2.

La probleme organizatorice, trebuie s„ comunic„m Ón plen cine ia locul regretatului senator Bindea, la Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

V„ rog, v„ ascult„m.

Œn locul fostului senator Bindea, va intra la Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri domnul senator Valentin Dinescu — o schimbare —, iar la Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital...

Numai o secund„. Deci, vicelider de grup...

Nu este vicelider de grup.

A, la Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri — Valentin Dinescu, Ón locul...

Valentin Dinescu, am re˛inut.

A doua schimbare — la Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital, Ón locul domnului senator Carol Dina, care se retrage, intr„ domnul senator Gheorghe Funar.

Gheorghe Funar — Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital.

™i, punctul 3, dac„ putem s„ acceler„m, la Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, validarea domnului Ioan Corodan, care va trebui s„ ia locul, Ón Senat, fostului senator Bindea.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

A re˛inut domnul senator Eckstein, este aici, va face raportul de validare.

Domnul senator Solcanu Ion, v„ rog.

Nu veneam la microfon dec‚t s„ v„ spun c„ m-am Óntors Ón sal„ — unu, iar doi...

Un mare succes, s„ ∫ti˛i, s-a v„zut la vot.

## Mul˛umesc.

Grupul social-democrat sus˛ine pentru func˛ia de vicepre∫edinte al Comisiei pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ pe domnul senator Ion R„doi, Ón locul domnului senator Dan Mircea Popescu, ales chestor Ón Biroul permanent al Senatului.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## V„ mul˛umesc foarte mult.

Domnul senator R„doi Ion este Ón Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„, este propunerea pentru comisie, nu supunem la vot, se va vota Ón cadrul comisiei.

V„ rog, dac„ mai sunt probleme de organizare, mut„ri? Dac„ nu, joia viitoare. V„ mul˛umesc foarte mult.

Stima˛i colegi,

Trecem la punctul urm„tor. Ni se propune ∫i suntem obliga˛i, conform regulamentului, s„ aprob„m procedura de urgen˛„ pentru dezbaterea ∫i adoptarea urm„toarelor ini˛iative legislative:

— proiectul de Lege privind ratificarea Actelor adoptate de Congresul Uniunii Po∫tale Universale, la Bucure∫ti, la 5 noiembrie 2004 — prioritate pentru integrare;

— proiectul de Lege privind rambursarea ratelor de capital pentru cota parte din creditul acordat de Guvernul SUA Ón baza programului CCC — Legea public„ nr. 480/1992, precum ∫i admiterea dob‚nzii ∫i a altor costuri externe aferente acestei cote p„r˛i.

Iat„ dou„ proiecte de acte normative. De asemenea, sunt trei propuneri legislative:

— propunerea legislativ„ privind unele reguli de protec˛ie privind evacuarea persoanelor din imobilele restituite Ón natur„ fo∫tilor proprietari;

— propunerea legislativ„ pentru completarea Legii nr. 571/2003 — Codul fiscal, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.

— propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii concuren˛ei nr. 21/1996, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.

Dac„ sunt obiec˛ii? Nu sunt.

De asemenea, v„ mai informez c„ la dou„ ini˛iative legislative s-a mers pe aprobare tacit„. Am fost prima Camer„ sesizat„. S-a trimis la Camera Deputa˛ilor. Este vorba de propunerea legislativ„ pentru modificarea, completarea Anexei la Legea nr. 115/1996 cu privire la declararea ∫i controlul averilor demnitarilor ∫i propunerea legislativ„ privind regimul juridic al bunurilor imobile ∫i mobile preluate Ón mod abuziv de stat sau alte persoane juridice.

Stima˛i colegi,

Trecem la programul de legiferare.

Proiect de Lege privind organizarea ∫i func˛ionarea Agen˛iei Na˛ionale pentru Ocuparea For˛ei de Munc„.

Rog Comisia pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului, Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„, v„ a∫tept„m la tribun„. Domnul pre∫edinte C‚rlan...

Dau cuv‚ntul domnului secretar de stat Silviu Bian... Da, e aici. Microfonul 10, v„ rog.

V„ rog, foarte pe scurt. Ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Silviu Bian** — _secretar de stat la Agen˛ia Na˛ional„ pentru Ocuparea For˛ei de Munc„_ _**:**_

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Proiectul de act normativ are ca obiect de reglementare organizarea ∫i func˛ionarea Agen˛iei Na˛ionale pentru Ocuparea For˛ei de Munc„, organ de specialitate al administra˛iei publice centrale cu personalitate juridic„ Ón coordonarea Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei, care asigur„ coordonarea, Óndrumarea ∫i controlul activit„˛ii unit„˛ilor din subordine, Ón scopul aplic„rii unitare a legisla˛iei Ón domeniul specific de activitate ∫i a realiz„rii atribu˛iilor ce le revin acestora, potrivit legii, fiind propus„ spre abrogare Legea nr. 145/1998, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare. Prin acest proiect de act normativ se stabilesc obiectivele principale ale Agen˛iei Na˛ionale pentru Ocuparea For˛ei de Munc„, atribu˛iile, patrimoniul, conducerea fiind asigurat„ de c„tre consiliul de administra˛ie, pre∫edinte ∫i directorul general executiv, precum ∫i unit„˛ile din subordine. Fa˛„ de cele prezentate mai sus, Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei propune plenului Senatului aprobarea acestui proiect de lege. Mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult.

Raportul comun al celor dou„ comisii: Comisia pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului ∫i Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ va fi prezentat de domnul pre∫edinte Aron. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Cele dou„ comisii au analizat proiectul de lege ∫i au hot„r‚t s„ adopte un raport de admitere cu amendamentele admise cuprinse Ón anexa nr. 1 ∫i amendamentele respinse cuprinse Ón anexa nr. 2. V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 4/16.II.2006

Mul˛umesc foarte mult. Stima˛i colegi, dezbateri generale.

V„ rog, dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt? Doamna senator Verginia Vedina∫.

Microfonul 2, v„ rog.

V„ mul˛umesc. Domnule pre∫edinte, Dragi colegi,

Œn numele meu ∫i al Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare v„ solicit retrimiterea acestui proiect de lege la cele dou„ comisii sesizate pentru raport comun, pentru mai multe considerente, dintre care voi selecta c‚teva: un prim argument vizeaz„, domnilor colegi, statutul juridic al acestei autorit„˛i publice despre care v„ supun aten˛iei faptul c„ el este un statut juridic nedefinit ∫i Ón afara cadrului constitu˛ional ∫i acest lucru este sus˛inut de faptul c„ prin art. 1 alin. (1), Agen˛ia Na˛ional„ pentru Ocuparea For˛ei de Munc„ este calificat„ ca o institu˛ie public„ autonom„, pentru ca prin alin. (2) s„ se prevad„ c„ ea func˛ioneaz„ sub autoritatea Ministerului Muncii.

Domnule pre∫edinte ∫i dragi colegi,

Agen˛ia Na˛ional„, a∫a cum este ea proiectat„, reprezint„ un organ central de specialitate al administra˛iei publice. Potrivit art. 116 alin. (2) din Constitu˛ie un organ central de specialitate se poate Ónfiin˛a Ón subordinea Guvernului, Ón subordinea unui minister sau ca autoritate public„ autonom„. Ea sau el nu poate s„ fie ∫i autoritate autonom„, cum este declarat„ prin alin. (1), ∫i sub autoritatea unui minister, ceea ce induce Ón mod indubitabil ideea unei subordon„ri, cum se afirm„ Ón alin. (2).

Proiectul de lege mai are ∫i alte caren˛e care sunt cuprinse inclusiv Ón avizul Consiliului Legislativ. V-a∫ enun˛a faptul c„ el nu con˛ine nici o prevedere cu privire la structura organizatoric„, num„rul de posturi, modul de salarizare ∫i nici m„car o norm„ de trimitere la o hot„r‚re de guvern prin care s„ se reglementeze aceste lucruri ∫i alte c‚teva caren˛e care se reg„sesc Ón avizul Consiliului Legislativ, ∫i nu re˛in aten˛ia colegilor cu privire la ele.

Consider c„ acestea sunt argumente foarte temeinice care s„ sus˛in„, s„ justifice retrimiterea spre reexaminare a acestui proiect de lege la cele dou„ comisii de specialitate pentru a nu aproba ni∫te îstru˛o-c„mile“, ni∫te autorit„˛i publice care sunt Ón afara cadrului constitu˛ional ∫i, pentru aceste considerente, Ón baza art. 105 din Regulamentul Senatului, v„ rog s„ aproba˛i aceast„ cerere.

V„ mul˛umesc respectuos pentru aten˛ie.

Mul˛umesc foarte mult.

Dac„ mai sunt Ónscrieri la dezbateri generale? Nu mai sunt.

Domnul secretar de stat Silviu Bian, microfonul 10... A, dori˛i s„ lua˛i cuv‚ntul? Nu pute˛i s„ fi˛i, domnule senator P„curaru, ∫i afar„ ∫i Ón sal„ Ón acela∫i timp. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 2.

Nu eram afar„... Nu m-a˛i v„zut dumneavoastr„... Domnule pre∫edinte,

Sigur c„ problematica agen˛iei nu este nou„. Din 1998, dac„ nu m„ Ón∫el, de la Legea nr. 145/1998 avem reglementat cadrul de organizare ∫i de func˛ionare al acestei institu˛ii publice, al acestei autorit„˛i at‚t de importante, Ón ceea ce prive∫te ocuparea, ∫omajul, dialogul social ∫i tot pachetul de atribu˛ii pe care legea Ól confer„. Sigur c„ ea este o institu˛ie autonom„, pentru c„ legea o define∫te ca atare. Ministerul are o coordonare metodologic„ general„ pe toate problemele de munc„ ∫i de asisten˛„ social„, deci, nu este o coordonare Ón sens tehnic al cuv‚ntului, Ón sensul subordon„rii propriu-zise. Ea e o coordonare la nivel de minister, a∫a cum toate celelalte ministere au acest rol, pe palierele ∫i pe segmentele lor de activitate.

Rug„mintea mea sau rug„mintea pe care a∫ fi adresat-o domnului secretar de stat ar fi mai degrab„ s„ spun„ ce aduce nou proiectul de act normativ, ca s„ Ón˛eleag„ to˛i colegii, s„ sus˛in„ cu toat„ Óncrederea acest proiect de lege, Ón raport cu reglement„rile anterioare. Sigur c„ unul din lucruri este faptul c„ aduce la zi sau actualizeaz„ toate modific„rile pe care Legea nr. 145/1998 le-a suferit Ón timp.

Solicit colegilor mei s„ voteze favorabil acest proiect de lege.

V„ mul˛umesc.

Dac„ mai sunt lu„ri de cuv‚nt? Domnul secretar de stat... Deci, avem de clarificat, Ón primul r‚nd, aceast„ problem„ legat„ de autonomia acestei Agen˛ii Na˛ionale ∫i, pe de alt„ parte, cum se coreleaz„ cu func˛ionarea ei sub autoritatea Ministerului Muncii.

V„ rog, microfonul 10.

Mul˛umesc.

A∫ vrea, prima dat„, s„ r„spund doamnei senator Verginia Vedina∫.

La art. 4 exist„ o prevedere care spune c„ structura organizatoric„ ∫i num„rul maxim de posturi se stabilesc prin statutul propriu al agen˛iei. Desigur c„ elementul de noutate Ón aceast„ lege este faptul c„ Agen˛ia Na˛ional„ pentru Ocuparea For˛ei de Munc„, care este o institu˛ie tripartit„, r„m‚ne doar Ón coordonarea Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei, deci, c‚∫tig„ o independen˛„, ∫i faptul c„ Ón cadrul structurii acestei institu˛ii apar o gr„mad„ de elemente noi, cum ar fi centrele regionale de formare profesional„, centrul propriu de formare profesional„, al agen˛iei, ∫i un alt element de noutate este c„ ordonator de credit va fi pre∫edintele Agen˛iei Na˛ionale pentru Ocuparea For˛ei de Munc„. Am enumerat aici c‚teva dintre aspectele cele mai importante care cred eu c„ sunt destul de relevante privind nout„˛ile Ón ceea ce prive∫te modificarea acestei legi. Mul˛umesc.

Domnule secretar de stat, probabil c„ n-am fost suficient de clar. Aici am pus o Óntrebare... Am Ón˛eles. Sunte˛i ordonator principal de credit, regie autonom„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 4/16.II.2006 independent„, persoan„ juridic„, dar, dac„ face˛i parte din structura Guvernului ∫i sunte˛i sub autoritatea Ministerului Muncii, atunci, dumneavoastr„ nu pute˛i, prin statut propriu, s„ stabili˛i num„rul maxim de posturi, pentru c„ Guvernul are un num„r de posturi pe care l-am aprobat prin buget. Deci nu statutul propriu hot„r„∫te, Guvernul trebuie s„ Óncadreze num„rul de posturi pe care noi l-am fixat pentru tot ce Ónseamn„ Cancelarie, Ministerul Muncii... Avem pentru fiecare num„r de posturi. Deci nu poate singur„ Agen˛ia... Eu stabilesc c‚t vreau eu... personalul, structura, num„rul de posturi.

V-am dat numai un exemplu, apropo de Óntrebarea doamnei senator Vedina∫ Virginia. M„ rog, acesta a fost r„spunsul dumneavoastr„...

Imediat, doamna senator. Poate ne l„mure∫te comisia. Domnul pre∫edinte Aron, v„ rog.

## V„ mul˛umesc.

Comisia a dezb„tut toate amendamentele care i-au fost prezentate. Amendamentul pe care-l ridic„ doamna senator Vedina∫ nu a fost depus la comisie. Nu am primit nici un amendament nici admis, nici respins pe tema aceasta ∫i noi ne sus˛inem Ón continuare raportul, cu amendamentele admise, ∫i rug„m colegii s„ voteze acest proiect de lege.

## Domnule pre∫edinte,

Nimeni n-a respins acest proiect de lege. Singura problem„ este c„ avem preten˛ia, fiind Senatul Rom‚niei, s„ scoatem o lege bun„. Ideea e s„ venim Ón Ónt‚mpinare...

Nu arunca˛i imediat peste bord o treab„ de genul acesta: îVota˛i, ca s„ vot„m!“ Deci obliga˛ia noastr„ de senatori este s„ scoatem legi de calitate care s„ se Óncadreze Ón prevederile Constitu˛iei ∫i ale celorlalte legi.

Dumneavoastr„ sunte˛i pre∫edintele Comisiei pentru munc„. V-am pus o Óntrebare. Repet, toat„ lumea e de acord cu o astfel de agen˛ie. Problema este de corelare. Poate s„ stabileasc„ prin statut num„rul de posturi, c‚nd face parte din structura Guvernului ∫i num„rul de posturi e stabilit pentru fiecare Ón buget? Ca s„ v„ dau un exemplu, numai Guvernul poate s„ fac„ a∫a ceva; Guvernul ∫tie care e num„rul total: Cancelaria, at‚t, Ministerul Muncii, at‚t... Ministrul muncii vine ∫i spune: îTai de la mine 50 de posturi ∫i mai dau la agen˛ia asta“. Dar se Óncadreaz„ pe total num„r de posturi. Dar nu poate prin statut propriu s„ stabileasc„ el num„rul de posturi, mai ales c„ e ordonator principal de credite. Da, domnule...

## Dac„-mi permite˛i...

La art. 54 alin. (2) avem la îDispozi˛ii tranzitorii“ foarte clar enun˛at: îAgen˛ia Na˛ional„ va elabora statutul propriu ∫i-l va supune spre aprobare Guvernului, Ón termenul prev„zut la alin. (1), adic„ Ón 60 de zile de la publicarea Ón îMonitorul Oficial“. Deci Agen˛ia va elabora un statut care va fi supus aprob„rii Guvernului.

Doamna senator Vedina∫.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

™i eu vreau s„ reiterez ideea c„ noi nu avem nimic Ómpotriva adopt„rii acestei reglement„ri, pe fondul Ómbun„t„˛irilor pe care ea le aduce. Nu putem Óns„ accepta s„ ias„ o lege care s„ fie contrar„ Constitu˛iei, din perspectiva statutului autorit„˛ii pe care o reglementeaz„. Se face o confuzie Óntre statutul unei autorit„˛i publice, unei persoane juridice, statut care vizeaz„ modul intern de organizare, func˛ionare, buc„t„ria intern„, ∫i aspecte care privesc structura organizatoric„, num„rul de posturi etc., care nu sunt de atributul statutului. Aceste lucruri, Ón opinia noastr„, se pot aproba ∫i se pot reglementa, fie prin lege, fie printr-o hot„r‚re cu asemenea obiect de reglementare a Guvernului.

Pentru aceste considerente, v„ rog Ón continuare s„ supune˛i aprob„rii cererea noastr„ de trimitere spre reexaminare la cele dou„ comisii ∫i ne vom aduce toat„ contribu˛ia pentru ca reglementarea care iese s„ fie una cu adev„rat constitu˛ional„.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Eu cred c„ discu˛iile care au fost v-au l„murit. Dumneavoastr„ decide˛i, stima˛i colegi. Deci

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnilor colegi,

Mie mi se pare o lege foarte bun„. Are lucruri foarte importante Ón ea. Ea vine s„ normalizeze o serie de situa˛ii legate de prevenirea ∫omajului, de cre∫terea de locuri de ocupare a for˛ei de munc„, de asigurare a egalit„˛ii de ∫anse, de protec˛ia persoanelor. Dar, din p„cate, aceast„ lege are doi st„p‚ni. Deci la art. 1, insist, Agen˛ia Na˛ional„, c‚ndva de Ocupare a For˛elor de Munc„, denumit„ Ón continuare Agen˛ie Na˛ional„, este institu˛ie public„ autonom„ cu personalitate juridic„. Iar la alin. (2) Agen˛ia Na˛ional„ func˛ioneaz„ sub autoritatea Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei. Deci nu se poate.

Noi suntem pentru aceast„ lege, o ∫i sus˛inem, dar rug„m foarte mult ca ea s„ fie Ónapoiat„ celor dou„ comisii, ca s„ ia Ón discu˛ie ∫i, de fapt, s„ regleze acest art. 1 care este anapoda ∫i, o repet, are doi st„p‚ni. V„ mul˛umesc foarte mult.

Mul˛umesc foarte mult. Deci supun la vot propunerea de retrimitere la comisii pentru clarificarea celor dou„ aspecte.

V„ rog s„ vota˛i, stima˛i colegi! Repet, nu este dec‚t o dorin˛„ de a face legi bune.

- V„ rog s„ vota˛i!

- 56 voturi pentru, 14 voturi Ómpotriv„, nici o ab˛inere. S-a aprobat retrimiterea la comisie.

Rug„minte, stima˛i colegi! Domnul Aron, domnul C‚rlan, rapid, Ón prima ∫edin˛„, chema˛i Guvernul, clarific„m ∫i aducem corecturile legate de formulare, astfel Ónc‚t s„ nu avem nici un fel de probleme. V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 4/16.II.2006 Trecem la proiectul de Lege privind azilul Ón Rom‚nia. Invit Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri. Domnul Eckstein, v„ rog.

Rog pe domnul secretar Mircea Alexandru… Este aici? Doamna Ionescu, microfonul nr. 9, v„ rog.

## **Doamna Georgeta Elisabeta Ionescu** — _secretar de stat_

_Ón Departamentul_ — _pentru Rela˛ia_ — _cu Parlamentul_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œn procesul de aliniere a legisla˛iei rom‚ne cu prevederile legisla˛iei europene era necesar„ modificarea ∫i a legisla˛iei privind azilul, aceasta mai ales av‚nd Ón vedere faptul c„ ∫i legisla˛ia european„ a suportat Ón ultimii doi ani modific„ri de form„ ∫i de fond. Pentru Óndeplinirea angajamentelor asumate Ón vederea integr„rii era necesar„ transpunerea a o serie de acte comunitare, cum sunt cele 4 directive pe care le reg„si˛i ∫i Ón expunerea de motive. De asemenea, tot Ón vederea Óndeplinirii obliga˛iilor de stat membru, pe care Rom‚nia le va avea Óncep‚nd cu data ader„rii la Uniunea European„, proiectul de lege urm„re∫te crearea unui cadru legal care s„ stabileasc„ rela˛iile de cooperare institu˛ional„, care s„ permit„ implementarea a o serie de acte comunitare care nu necesit„ transpunerea, fiind, Ón fapt, redactate ca regulamente ale Consiliului.

Printre elementele de noutate pe care proiectul le aduce Ón domeniul azilului sunt vizate urm„toarele aspecte: reunificarea familiei, clauze de excludere de la acordarea unei forme de protec˛ie, procedur„ de azil Ón etapa administrativ„, procedur„ de solu˛ionare a cererii de acordare a accesului la o nou„ procedur„ de azil, procedura la frontier„ ∫i cea accelerat„, precum ∫i procedura de azil Ón etapa judec„toreasc„ ∫i o serie de alte reglement„ri.

## V„ mul˛umesc foarte mult.

Invit pe domnul pre∫edinte Eckstein Kovács s„ ne prezinte raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

Mul˛umesc.

Pe acest proiect de lege s-au primit avize favorabile de la Comisiile pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ ∫i pentru egalitate de ∫anse. La dezbateri au participat reprezentan˛ii Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor ∫i ai Oficiului Na˛ional pentru Refugia˛i.

Raportul este de admitere, cu amendamente, care au fost agreate de c„tre reprezentan˛ii Guvernului. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Camer„ sesizat„.

V„ mul˛umesc foarte mult. Dezbateri generale. Dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt?

Œn˛eleg c„ nu sunt interven˛ii. V„ consult dac„ ave˛i observa˛ii la cele 8 amendamente, propuse de comisie ∫i acceptate de Guvern.

Nu sunt interven˛ii.

Voi supune votului dumneavoastr„ raportul cu cele 8 amendamente admise.

- V„ rog s„ vota˛i, stima˛i colegi.

- 80 voturi pentru, un vot Ómpotriv„, dou„ ab˛ineri. V„ mul˛umesc.

Voi supune acum votului dumneavoastr„ proiectul de lege, Ón care vom opera cele 8 amendamente.

- V„ rog s„ vota˛i.

- 73 voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„, o ab˛inere. A fost aprobat.

- V„ mul˛umesc.

Trecem la proiectul de Lege privind pensiile facultative.

Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ ∫i Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital. Domnul Aron, domnul Vosganian? Pute˛i s„ lua˛i ∫i calculatorul. Nici o problem„.

Dau cuv‚ntul domnului secretar de stat… Cine sus˛ine, domnul József Köto˝?

Domnul ™eitan, scuza˛i-m„. Ave˛i microfonul nr. 8.

**Domnul Mihai Constantin ™eitan** _— secretar de stat Ón Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei_ **:**

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

V„ supunem aten˛iei un proiect de lege referitor la introducerea pensiilor facultative administrate privat, care spre deosebire de sistemul care fusese votat anul trecut, referitor la pensiile ocupa˛ionale, Óncearc„ s„ extind„ aplicabilitatea acestui sistem ∫i la alte categorii de persoane care fac venituri, nu numai la cele care, Ómpreun„ cu sindicatele ∫i patronatul, accept„ o astfel de contribuire.

Œncerc„m s„ acord„m acestui sistem Óncadrarea Ón capitolul libera circula˛ie a capitalului, pe care l-am agreat ∫i care este semnat cu Uniunea European„. Redefinim clasele ∫i plafoanele de investire, tocmai Ón vederea elimin„rii unor astfel de bariere, formul„m prevederi care s„ transpun„ principiile Directivei Parlamentului European nr. 2003/41 privind activitatea ∫i supravegherea institu˛iilor pentru furnizarea de pensii de aceast„ natur„, urm‚nd ca Ón final s„ introducem ideea de egalitate de tratament, pe care o impune legisla˛ia european„ referitoare la cei care beneficiaz„ de o astfel de pensie facultativ„, Ón ideea c„, av‚nd b„rba˛i, c‚t ∫i femei care particip„ op˛ional la un astfel de sistem, s„ poat„ s„ ob˛in„ acest drept de pensie la 60 ani.

Mul˛umesc foarte mult. V„ rog, domnul pre∫edinte Vosganian.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 4/16.II.2006

## Domnule pre∫edinte,

Œn urma examin„rii proiectului de lege ∫i a argumenta˛iei prezentate de Executiv, cele dou„ comisii, avizate, Ón fond, au hot„r‚t cu majoritate de voturi adoptarea unui raport de admitere, f„r„ amendamente, pe care-l supunem spre dezbatere. Exist„ un amendament respins, propus de Comisia economic„, industrii ∫i servicii.

Œn consecin˛„, v„ propunem adoptarea proiectului de lege Ón forma Ón care a fost Ónaintat el de ini˛iator, cu observa˛iile prezentate.

Mul˛umesc foarte mult.

Dezbateri generale, v„ rog.

Dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt? Œn˛eleg c„ nu sunt.

V„ consult dac„ se mai sus˛ine amendamentul respins. Nu se mai sus˛ine.

Stima˛i colegi, pe cale de consecin˛„, avem un raport favorabil. Voi supune votului dumneavoastr„ at‚t raportul, c‚t ∫i proiectul de lege...

Dori˛i s„ lua˛i cuv‚ntul? Pe procedur„, v„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

A∫ vrea ca, Óncep‚nd din aceast„ sesiune, s„ Óncerc„m s„ respect„m o cutum„, pe care noi, Parlamentul, Senatul, am aprobat-o Ón plen, respectiv ca legile organice, votul pe raport ∫i pe proiect s„ se fac„ joia. Doar Ón cazuri excep˛ionale, Ón cazul aprob„rii tacite p‚n„ joi, s„ d„m un vot luni. Deci v-a∫ ruga s„ se ˛in„ cont de aceast„ solicitare.

Mul˛umesc.

Stimate coleg, nu am nimic Ómpotriv„. Aceasta este o cutum„ pe care am aprobat-o pentru sesiunea pe care am parcurs-o. S-ar putea s„ ave˛i surpriza ca joi s„ nu ave˛i num„rul de senatori pe care Ói ave˛i ast„zi. Suntem circa 90. M-a˛i Ón˛eles? Dar, v„ repet, nu am nimic Ómpotriv„.

Deci vot final pe raport ∫i lege, deci un singur vot Ól vom da joi! Este o problem„ pe care am discutat-o, este adev„rat, Ón Biroul permanent trecut. Nu am discutat-o Ón Biroul permanent, dar dac„ un coleg de la putere cere o treab„ de genul acesta, eu cred c„ este un lucru bun. Deci votul Ól vom da joi.

Deci, stima˛i colegi, nu au existat obiec˛ii, nu au existat lu„ri de cuv‚nt. Eu, pe r„spunderea mea, supun la vot raportul ∫i proiectul de lege.

V„ rog s„ vota˛i, stima˛i colegi!

Iat„ c„ a avut dreptate! Deci, pe spinarea mea, Ómi cer scuze, merit s„ fiu sanc˛ionat. Vot„m joia. Relu„m votul joi, pe raport final ∫i proiect de lege.

Lista, v„ rog, pentru liderii de grup.

Trecem la proiectul de Lege privind modificarea alin. (2) art. 93 din Legea Ónv„˛„m‚ntului nr. 84/1995, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.

Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt. Mul˛umesc foarte mult, domnul Cismaru.

Din partea Ministerului Educa˛iei ∫i Culturii, domnul secretar József Köto˝, da?

Microfonul nr. 9. V„ ascult„m.

## **Domnul Köto˝ József** _— secretar de stat Ón Ministerul Educa˛iei ∫i Culturii_ **:**

Œntruc‚t Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii are Ón vedere realizarea Ón c‚teva luni a unui pachet legislativ privind Ónv„˛„m‚ntul superior, Ón care s„ se reg„seasc„ reglement„rile privind func˛iile de conducere ∫i cele referitoare la pensionarea personalului didactic, propunem, ∫i v„ rug„m s„ accepta˛i, raportul de respingere a proiectului de Lege privind modificarea alin. (2) al art. 93 din Legea Ónv„˛„m‚ntului.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului vicepre∫edinte Cismaru. V„ rog!

## Domnule pre∫edinte,

Comisia a constatat c„ actuala propunere vine cu ambiguit„˛i. Noi consider„m c„, a∫a cum a fost formulat„, las„ de Ón˛eles ca toate func˛iile didactice, indiferent de structura organizatoric„, s„ fie blocate dup„ dou„ legislaturi, ceea ce Ónseamn„ c„ inclusiv ∫efii de catedr„ ar trebui s„ se supun„ acestui lucru, catedra fiind de fapt un nivel mai mult metodic, dec‚t un nivel managerial.

De aceea comisia propune respingerea, av‚nd Ón vedere ∫i faptul c„ la Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii se preconizeaz„ modific„ri substan˛iale Ón aceast„ Lege a Ónv„˛„m‚ntului.

Stima˛i colegi, acum v„ rog cu mare aten˛ie s„ ascult„m pe ini˛iator, doamna deputat Lia Olgu˛a Vasilescu.

Microfonul nr. 8.

## **Doamna Lia Olgu˛a Vasilescu** _— deputat_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn primul r‚nd, a∫ vrea s„ remarc faptul c„ a fost un viciu de procedur„, adic„ nici unul dintre ini˛iatori nu a fost invitat Ón cadrul Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt, de∫i suntem comisia omoloag„ de la Camera Deputa˛ilor. Practic, dintre to˛i ini˛iatorii, care apar˛in mai multor partide — P.R.M., P.S.D., P.C., P.N.L., P.D. —, nici unul nu a fost invitat ca s„ ne putem sus˛ine acest proiect de lege.

A doua chestiune pe care vreau s„ o aduc Ón discu˛ie este aceea c„ la noi a trecut prin procedur„ tacit„, ∫i asta pentru c„ Ón acea perioad„ dezb„team bugetul Camerei Deputa˛ilor. Dar aici ar fi o alt„ chestiune, pentru c„ noi reu∫isem s„ facem un raport foarte bun. Legea a fost foarte mult Ómbun„t„˛it„. Evident c„ acest raport, trec‚nd prin procedur„ tacit„, nu a ajuns ∫i la comisia de la Senat ca s„ poat„ s„ vad„ despre ce este vorba.

A treia chestiune. Aici ar fi o remarc„ la adresa domnului secretar de stat. Noi am discutat acest proiect de lege cu fostul ministru Miclea — atunci a fost redactat, Ón perioada c‚nd Domnia sa era ministru — am

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 4/16.II.2006 reu∫it s„ ajungem la un compromis, Domnia sa a fost de acord p‚n„ la urm„ cu varianta care ie∫ise din comisie. ™i nici nu mi se pare o chestiune normal„ s„ ni se spun„ de c„tre reprezentantul Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii c„ Domniile lor fac acolo un proiect de lege ∫i c„ p‚n„ atunci noi, deputa˛ii sau senatorii… Ce s„ Ón˛eleg? Nu avem dreptul s„ mai ini˛iem proiecte de lege pe aceast„ tem„?

V„ mul˛umesc foarte mult.

Deci rug„mintea ar fi s„ se Óntoarc„ la Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt ca s„ putem veni ∫i noi, ini˛iatorii, s„ ne exprim„m punctul de vedere.

V„ mul˛umesc.

Œntreb comisia dac„ ini˛iatorii au fost convoca˛i la dezbateri.

## Domnule pre∫edinte,

Aceste acte au fost dezb„tute Ón perioada vacan˛ei parlamentare Ón s„pt„m‚na Ón care noi am venit. Invita˛ia s-a f„cut at‚t c„tre comisie, c‚t ∫i c„tre Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii. Reprezentan˛ii Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii au fost prezen˛i. Dumnealor nu au fost prezen˛i, a∫a c„ nu pot s„ v„ dau un r„spuns exact.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Stima˛i colegi,

V„ rog s„ m„ urm„ri˛i pu˛in. Suntem Ón fa˛a unui proiect de lege, ini˛iativ„ legislativ„… Pu˛ine ini˛iative legislative care sunt semnate de reprezentan˛i din tot spectrul politic — P.R.M., P.S.D., P.C., P.N.L., P.D.! Asta pe de o parte.

Pe de alt„ parte, colegii au dreptate: ini˛iatorii trebuie convoca˛i. Avem aceast„ problem„ c„ raportul s-a f„cut Ón vacan˛a parlamentar„, deci este, pe undeva, Óndrept„˛it„.

Sunt obligat s„

## **Domnul Aurel Ardelean**

**:**

Domnule pre∫edinte...

Œn˛eleg c„ noi suntem cea de a doua Camer„. Prima Camer„ sesizat„ este Camera Deputa˛ilor. Deci este... Da, domnule senator, v„ rog. Domnul Ardelean. Microfonul nr. 1.

Nu se justific„ trimiterea la comisie, din mai multe puncte de vedere. Zilele trecute ne-am Óntrunit la Sinaia, sub conducerea ministrului, un grup de rectori ∫i exper˛i de la minister, ∫i am Ónceput dezbaterea proiectului viitoarei Legi a Ónv„˛„m‚ntului superior.

Vreau s„ justific de ce nu mai poate fi trimis„ sub aceast„ form„ la comisie. Œn noul proiect, care este Ón faz„ Ónaintat„, noi am c„zut la un punct de vedere comun asupra lui. Urmeaz„ ca vineri s„-l supunem aprob„rii Consiliului Na˛ional al Rectorilor ∫i, Ón zilele urm„toare, unei dezbateri publice Ón universit„˛i ∫i academii. Nu mai corespunde con˛inutul legii sub forma actual„ cu ceea ce se preconizeaz„ Ón noua Lege a Ónv„˛„m‚ntului superior care este o lege european„.

Func˛ia de rector nu mai este de 4 ani, ca s„ putem face trimitere la alegerea rectorilor, ci va fi de 6 ani. Dispare func˛ia de decan. Nu mai exist„ func˛ia de ∫ef de catedr„. Ea este cuprins„ Ón departament. Deci sunt o serie de modific„ri fa˛„ de con˛inutul actual al legii ∫i de aceea nu se justific„ trimiterea acestei legi pentru a o rediscuta la Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt.

Sunt de acord cu ceea ce a spus ∫i Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii, ∫i Comisia de Ónv„˛„m‚nt: s„ sus˛inem respingerea acestui proiect ∫i, eventual, dac„ ini˛iatorii doresc s„ realizeze o nou„ ini˛iativ„, ea trebuie g‚ndit„ Ón spiritul noilor aspecte care sunt cuprinse Ón noua Lege a Ónv„˛„m‚ntului superior.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Stimate coleg, noi suntem aici Ón Senatul Rom‚niei. Este un lucru excep˛ional c„ s-au Ónt‚lnit min˛ile luminate pentru o nou„ lege, dar suntem Ón fa˛a unei proceduri pe care trebuie s„ o respect„m.

Este vorba de o ini˛iativ„ legislativ„: bun„, proast„, cu lipsuri, are ce spune˛i dumneavoastr„ c„ nu mai corespunde... Dar spune˛i prin prisma viitorului proiect de lege care va veni Ón Parlament. Dar obliga˛ia, atunci c‚nd se dezbate un proiect de lege Ón comisii, este s„ invi˛i ini˛iatorii. Ini˛iatorul este Guvernul, poate fi un senator, deputat..., deci cine are drept de ini˛iativ„ legislativ„.

Ini˛iatorul ∫i-a ob˛inut avize de la Consiliul Legislativ, de la Guvern ∫i a∫a mai departe. Deci indiferent ce dori˛i dumneavoastr„ s„ ne spune˛i acum ca nout„˛i, nu po˛i s„ iei o decizie, s„ spui: îResping ∫i tratez cu indiferen˛„ ini˛iatorul!“ Ini˛iatorul este obligat s„ vin„ s„ se apere. Dumneata Ói demonstrezi exact ce ne-ai spus aici ∫i atunci ini˛iatorul spune: îDa, ai dreptate, sunt de acord cu a∫a ceva“.

Suntem Ón situa˛ia Ón care ini˛iatorul, cel care a f„cut proiectul de lege, nu a fost chemat la comisie, nu c„ nu a putut s„ vin„; noi am f„cut acest raport Ón vacan˛a parlamentar„ ∫i nu a fost posibilitatea de a fi chemat. Dar asta nu Ónseamn„ c„ putem s„-l arunc„m imediat peste bord, c„ s-au Ón˛eles 4 academicieni cu 5 rectori, cu ministerul ∫i trat„m cu ignoran˛„ ini˛iativa legislativ„. Nu avem voie. Eu sunt obligat s„ ap„r procedura ∫i respectarea regulamentului Ón Senat.

Deci nu este nimic... ™i care este problema dac„ resping ∫i se vine joi? V„ Ónt‚lni˛i mar˛i, miercuri, vin ∫i ini˛iatorii, le demonstra˛i c„ noua lege le rezolv„ inclusiv problema pe care d‚n∫ii o solicit„ ∫i totul este O.K. Dar nu avem cum s„ Ónc„lc„m o procedur„, dup„ ce s-a Ónc„lcat o dat„ c„ nu a fost chemat ini˛iatorul s„-∫i sus˛in„ proiectul de lege Ón comisie.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 4/16.II.2006 ## **Domnul Aurel Ardelean**

**:**

Au fost invita˛i.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Rog juri∫tii s„-mi spun„ dac„ gre∫esc. Dac„ gre∫esc... Dar cre„m un lucru periculos.

V„ rog, dumneavoastr„ decide˛i. A˛i ascultat argumentele de-o parte ∫i de alta.

Ce vot„m?

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Imediat, numai o secund„. Repet. îDa“, sunte˛i de acord s„ se retrimit„ la comisie, s„ se discute cu ini˛iatorii, s„ se l„mureasc„ ∫i joi s„ vin„ inclusiv cu raport de... Œnt‚i retrimiterea la comisie. Nu sunte˛i de acord,

™i ce dac„? V„ rog s„ vota˛i. Nu te-am urm„rit!

V„ rog s„ vota˛i retrimiterea la comisie, dac„ sunte˛i de acord; dac„ nu, nu.

Cu 57 voturi Ómpotriv„, 17 pentru ∫i 5 ab˛ineri, nu a˛i fost de acord cu formula asta.

Supun votului dumneavoastr„ raportul de respingere. Aten˛ie, legea are caracter organic. Vot‚nd îDa“, sunte˛i de acord cu respingerea; vot‚nd îNu“, sunte˛i Ómpotriv„.

V„ rog s„ vota˛i raportul de respingere, inclusiv c„derea legii. V„ rog s„ vota˛i.

Cu 74 voturi pentru, 7 Ómpotriv„ ∫i nici o ab˛inere, proiect de lege a fost respins.

S-a aprobat respingerea.

Trecem la proiect de Lege privind modificarea alin. 3 al art. 72, alin. 1 ∫i 2 ale art. 129 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.

V„ rog. Domnul secretar de stat József Köt o˝, v„ ascult„m.

Va fi ultimul proiect de lege. Ne cerem scuze fa˛„ de ceilal˛i mini∫tri. Ne vom revedea joi.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul nr. 9.

## V„ mul˛umesc.

Stima˛i domni senatori,

Ideea de baz„ pe care vreau s„ o spun este exact aceea∫i ca la discu˛ia anterioar„. Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii are Ón vedere realizarea Ón c‚teva luni a unui pachet legislativ privind Ónv„˛„m‚ntul superior, Ón care s„ se reg„seasc„ reglement„rile privind func˛iile de conducere ∫i cele referitoare la pensionarea personalului didactic.

Œn consecin˛„, rug„m Óng„duin˛a dumneavoastr„ s„ accepta˛i raportul de respingere al Senatului la alin. 3 al

art. 72, alin. 1 ∫i alin. 2 al art. 129 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.

## V„ mul˛umesc.

Domnul vicepre∫edinte Cismaru ne prezint„ raportul Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt.

Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,

Raportul este de respingere. Av‚nd Ón vedere c„ propunerea f„cut„ prin aceast„ ini˛iativ„ are Ón vedere ca la v‚rsta de 65 de ani… — a∫ face trimitere la discursul domnului P„unescu de ast„zi — mi se pare cam devreme ca pe ace∫ti oameni care au trudit o via˛„ ∫i care Ónc„ sunt Ón putere, Ónc„ au valoare, s„-i putem da de-o parte, mai ales c„ este vorba de un sistem care se pare c„ are doar ie∫iri ∫i nu prea are intr„ri Ón aceast„ perioad„.

Din punctul nostru de vedere, consider„m c„ actuala Lege a Ónv„˛„m‚ntului este mult mai bun„ dec‚t aceast„ propunere care a venit ∫i, av‚nd Ón vedere tot ceea ce se g‚nde∫te la nivelul Ministerului Educa˛iei ∫i unde trebuie s„ facem modific„ri substan˛iale ∫i departaj„ri Óntre ceea ce Ónseamn„ Ónv„˛„m‚ntul de stat ∫i Ónv„˛„m‚ntul particular, consider„m c„ este justificat raportul de respingere. Legea este organic„.

## V„ mul˛umesc.

V„ rog s„ ascult„m ∫i un reprezentant al ini˛iatorilor, care sunt din partea P.R.M., P.C., P.N.L., P.D.

Doamna deputat Olgu˛a Vasilescu. Microfonul nr. 8.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Ar fi necesar„ Ón primul r‚nd o precizare, ∫i anume c„ ini˛iatorii nu au fost invita˛i la Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt. Pot s„ v„ spun acest lucru av‚nd Ón vedere c„ sunt pre∫edintele Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt al Camerei Deputa˛ilor ∫i ∫tiu foarte bine ce documente vin la mine la cabinet. Dac„ a∫ fi v„zut c„ au fost invita˛i ini˛iatorii, v„ asigur c„ eu a∫ fi fost prima persoan„ care a∫ fi luat leg„tura cu ei ca s„ venim Ón Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt de la Senat.

A doua chestiune. Œntr-adev„r, este par˛ial adev„rat ceea ce a spus colegul nostru de la Senat, dar sunt anumite modific„ri. Nu ne referim la to˛i profesorii universitari care au dep„∫it v‚rsta de 65 de ani. Sunt persoane Óntre cadrele universitare c„rora li se aprob„ prelungirea. Este vorba despre conduc„torii de doctorate ∫i de cei care lucreaz„ Ón cercetarea ∫tiin˛ific„.

Mai mult dec‚t at‚t, a∫a cum am spus ∫i la proiectul de lege pe care tocmai l-a˛i respins, au fost f„cute foarte multe Ómbun„t„˛iri la Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt a Camerei Deputa˛ilor, dar, din p„cate, raportul nu s-a transmis ∫i la Senat, pentru c„ a trecut prin procedur„ tacit„.

Este clar c„ nu mai are nici un rost s„ fie votat acest proiect de lege, pentru c„ era ombilical legat de cel„lalt.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 4/16.II.2006 Unul modifica Legea Ónv„˛„m‚ntului, cel„lalt Statutul personalului didactic. Dar a∫ dori s„ le mul˛umesc tuturor colegilor senatori care au votat proiectul nostru de lege. V„ mul˛umesc.

Domnul senator Eckstein, dezbateri generale, ∫i dac„ mai dore∫te cineva din sal„. V„ rog.

Am Ón˛eles c„ ne gr„bim, domnule pre∫edinte, a∫a c„ numai 3 vorbe: îCine nu are b„tr‚ni s„-∫i cumpere!“ Noi avem oameni de valoare ∫i vrem s„-i punem la o parte dup„ Ómplinirea unei anumite v‚rste.

Eu am terminat dreptul la Cluj ∫i poate c„ numele lui Matei Basarab sau al profesorului Hanga sau al profesorului Dr„gan sunt cunoscute mai multora din sal„. Ace∫ti eminen˛i profesori au lucrat ∫i dup„ v‚rsta de 65 de ani ∫i au f„cut numai bine Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc.

Ca atare, pledez pentru raportul de respingere.

Domnul senator Alexandru Athanasiu.

Imediat... Nu doi de la P.R.M. Unul se poate. Imediat v„ dau cuv‚ntul, domnule senator.

V„ rog, domnule senator Athanasiu.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## Domnule pre∫edinte,

## Distin∫i colegi senatori,

Vreau s„ aduc Ón discu˛ia dumneavoastr„ un alt aspect. Evident c„ cele dou„ solu˛ii de modificare a dou„ legi legate Óntre ele — Legea de organizare a Ónv„˛„m‚ntului ∫i Statutul personalului didactic… Odat„ ce noi ne-am pronun˛at cu privire la aceea∫i chestiune, dar reglementat„ Ón Legea Ónv„˛„m‚ntului, pe cale de consecin˛„, votul nostru nu poate fi dec‚t, a∫a cum chiar unul dintre ini˛iatori a men˛ionat aici, tot de respingere. Dar vreau s„ v„ atrag aten˛ia asupra c‚torva aspecte grave, Ón primul r‚nd Ón leg„tur„ cu metodologia de legiferare din Rom‚nia.

Acum c‚teva minute vedeam o lege a pensiilor facultative, de∫i un sistem de pensii ocupa˛ionale a fost aprobat de acelea∫i Camere legiuitoare ale Rom‚niei foarte de cur‚nd. Aceast„ practic„ de a face legi care le Ónlocuiesc pe altele dup„ nici 6 luni, dup„ nici un an este o practic„ p„gubitoare, cum tot p„gubitor ∫i, p‚n„ la urm„, un element d„un„tor imaginii Parlamentului este acest mod de a ini˛ia proiecte care c‚rp„cesc legile: schimb„m un alineat, un articol, o virgul„ ∫i un punct. Este neserios, derizoriu ∫i p‚n„ la urm„ nu genereaz„ o legisla˛ie coerent„, stabil„, pentru care s„-∫i asume responsabilitatea cei care guverneaz„ Ón baza acelei legi.

Un al treilea aspect. Acest proiect de lege con˛ine c‚teva gre∫eli fundamentale. ™i o s„ vi le semnalez foarte rapid.

Se vorbe∫te de profesor titular, se vorbe∫te de profesor universitar ∫i conferen˛iar cu doctorat. Dragi colegi, potrivit statutului, Legii nr. 128/1997, cu modific„rile ulterioare, nu po˛i s„ ajungi conferen˛iar sau profesor f„r„ doctorat. A spune: îProfesorii universitari ∫i

conferen˛iarii cu titlu ∫tiin˛ific de doctor pot r„m‚ne Ón activitate, dac„ doresc, p‚n„ la v‚rsta de 65 de ani“... Ne punem Óntrebarea fireasc„: dar la c‚t se pensioneaz„ acei profesori ∫i conferen˛iari care nu au doctorat, dar care nu pot avea acest titlu, at‚ta vreme c‚t legisla˛ia rom‚neasc„ stabile∫te clar v‚rstele de pensionare pentru profesori ∫i conferen˛iari? ™i repet, ace∫tia trebuie s„ aib„ titlu de doctor, pentru c„ altfel nu pot s„ r„m‚n„ Ón aceast„ func˛iune, mai ales c„ Ón baza statutului a fost o norm„ tranzitorie ca Ón 5 ani s„-∫i ia doctoratul cei care ocupau anumite func˛ii didactice f„r„ s„ fi Óndeplinit condi˛ia de doctorat.

Mul˛umim foarte mult, domnule senator.

Vreau s„ v„ aten˛ionez c„ mai avem 30 de secunde ∫i intr„m Ón transmisie radio.

Deci, domnul senator Nicolae Iorga, microfonul nr. 2, foarte pe scurt.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Ce repede uit„ lumea! P„i, mon∫er Athanasiu, pe vremea c‚nd dumneavoastr„ era˛i ministru s-a limitat la dou„ num„rul de mandate pentru rectori. Asta e una. Eu nu spun altceva. Nu spun nici c„, dup„ actuala lege, Ónainta∫ul meu Ón ale numelui, Nicolae Iorga, era tras pe linie moart„.

Eu am, domnule pre∫edinte, o problem„ de procedur„. At‚ta timp c‚t la punctul 5, la proiectul de Lege privind pensiile facultative, dumneavoastr„, dup„ ce a˛i purces la vot ∫i pe urm„ a˛i dat Ónapoi, c„ n-a trecut, fiind lege organic„, p„i, dac„ pentru legile organice se d„ votul final joia, atunci d„m joi pentru toate. Nu pentru una care trece, da — sau e a nu ∫tiu cui — ∫i pentru altele nu!

Cum ceasurile sunt Ónaintate, v„ rog s„ am‚na˛i voturile ∫i la punctele 6 ∫i 7 pentru joi, cum este normal. Asta pentru egalitate de ∫anse, c„ tot sunt acolo.

## Stima˛i colegi,

Am f„cut dezbaterile, raportul este de respingere, legea este organic„, joi d„m votul final pe raportul de respingere ∫i pe respingerea proiectului de lege.

Trecem la ultimul punct din ordinea de zi: Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri.

Stima˛i colegi, v„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile.

Œl invit pe domnul senator Adrian P„unescu, Grupul parlamentar social-democrat.

Domnule senator, ave˛i dou„ Óntreb„ri adresate primului-ministru ∫i o interpelare. V„ rog s„ le sus˛ine˛i pe toate 3, cu operativitate.

Ave˛i cuv‚ntul.

Cele dou„ Óntreb„ri pe care am obliga˛ia s„ le pun Executivului, adres‚ndu-m„ direct primului-ministru C„lin Popescu-T„riceanu, sunt:

Prim„ria Ora∫ului Petrila semnaleaz„ situa˛ia creat„ Ón urma transmiterii din patrimoniul Companiei Na˛ionale a Huilei — S.A. Petro∫ani Ón domeniul public al ora∫ului Petrila ∫i Ón administrarea consiliului local al aceluia∫i ora∫ a c„minului de nefamili∫ti situat Ón strada Mihail Sadoveanu nr. 2.

Cum pot fi pornite lucr„rile de reabilitare a c„minului de nefamili∫ti din strada Mihail Sadoveanu nr. 2, av‚nd Ón vedere faptul c„ obiectivul men˛ionat a fost inclus Ón Programul A.N.L. — îLocuin˛e pentru tineret“ ∫i c„, din cauza neÓnceperii finan˛„rii investi˛iilor, cl„direa este devastat„? Care este situa˛ia de fapt pentru c„ldura Petrilei ∫i a V„ii Jiului?

O a doua Óntrebare, cu aceea∫i adres„, premierul C„lin Popescu-T„riceanu.

Av‚nd Ón vedere numeroasele pl‚ngeri legate de modul Ón care mai-marii jude˛ului Hunedoara au Ómp„r˛it banii jude˛ului, v„ Óntreb, domnule prim-ministru, care este situa˛ia bugetului Consiliului Jude˛ean Hunedoara.

Œn primul r‚nd, v„ semnalez faptul c„ primarii a dou„ ora∫e cu mari probleme Ón jude˛, Brad ∫i Lupeni, Cazacu Florin ∫i, respectiv, Cornel Rezmeri˛„, ambii primari P.S.D., au primit un buget subdimensionat, care nu asigur„ nici m„car plata ajutoarelor sociale ∫i a subven˛iilor pentru energia termic„. Este de men˛ionat c„ alte ora∫e din jude˛, cu aproximativ acelea∫i necesit„˛i, dar cu primari apar˛in‚nd arcului guvernamental — Petro∫ani ∫i Vulcan — au primit sume mult mai mari din bugetul jude˛ului. De asemenea, este de men˛ionat ∫i exemplul primarului din Petrila, Ilie P„ducel, care, dup„ migrarea de la P.S.D. la P.D., a primit 4 miliarde lei Ón plus din bugetul jude˛ului.

Ceea ce vreau eu s„ spun este c„...

V„ rog s„ sintetiza˛i, domnule senator. Tot grupul are 9 minute la dispozi˛ie pentru tot.

## Da, domnule pre∫edinte.

Ceea ce vreau s„ spun este c„ eu nu-mi retrag pledoaria pentru Petrila numai pentru c„ a plecat primarul la P.D. Trebuie, totu∫i, dreptate la nivel de v‚rf.

De ani de zile, o parte din intelectualitatea rom‚n„, domnule pre∫edinte, Óncearc„ s„ determine Guvernul s„ recupereze inestimabila mo∫tenire l„sat„ de un bun rom‚n, Emanoil Gojdu, dar la un moment dat, iat„, ne trezim, cum am mai spus Ón acest Senat, c„ un Guvern f„r„ curaj ∫i lipsit de responsabilitatea trecutului cedeaz„ Ón mod la∫ ceea ce au adunat genera˛ii de rom‚ni pentru rom‚ni.

Domnule prim-ministru, v„ Óntreb clar: care este Ón acest moment, dup„ Ónt‚lnirea celor dou„ guverne la Bucure∫ti, dup„ monstruoasa dumneavoastr„ Ón˛elegere cu Guvernul de la Budapesta, situa˛ia mo∫tenirii Gojdu ∫i care este stadiul negocierilor cu partea maghiar„ privind recuperarea patrimoniului ce ni se cuvine de drept? Aici este vorba de miliarde de dolari. Cer primului-ministru s„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 4/16.II.2006 vin„ Ón Senatul Rom‚niei ∫i s„ spun„ clar adev„rul. Ne-am s„turat de minciuni!

™i, Ón fine, ultima problem„. La Biroul meu senatorial din Deva primesc numeroase memorii legate de situa˛ia dezastruoas„ a drumurilor comunale existente Ón localit„˛ile Gurasada, Bl„jeni, Luncoiu de Jos, S„la∫u de Sus etc.

Primarii acestor localit„˛i solicit„ sprijin Ón vederea aloc„rii de sume de bani din fondurile prev„zute ∫i anun˛ate de domnul prim-ministru T„riceanu, fonduri dedicate special lucr„rilor de pietruire a drumurilor comunale. Cum Ón˛elege Guvernul s„ sprijine aceste localit„˛i Ón vederea reabilit„rii drumurilor comunale?

Sunt probleme pe care cred c„ Guvernul nu le mai poate am‚na.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Grupul P.S.D. mai are 3 minute pentru Óntreb„ri ∫i interpel„ri.

Invit la microfon pe domnul senator Mihai Ungheanu, din partea Grupului P.R.M. Grupul dispune de 5 minute pentru Óntreb„ri ∫i interpel„ri.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

Œntrebarea este adresat„ Ministerului Justi˛iei, doamnei ministru Monica Macovei.

Obiectul Óntreb„rii: doamna ministru, ce trebuie s„ fac„ un cet„˛ean rom‚n fost, c„ruia i s-a retras Ón mod abuziv cet„˛enia rom‚n„ Ónainte de 1989, pentru a rec„p„ta cet„˛enia rom‚n„?

Este vorba de scriitorul ∫i regizorul Tudor Eliad, ast„zi cet„˛ean francez, care a f„cut cerere de redob‚ndire a cet„˛eniei pe 30.08.2004, nr. 3.526, f„r„ nici o urmare. Primele demersuri privitoare la ob˛inerea acestei cet„˛enii le-am f„cut Ón 2005 de la acest pupitru, f„r„ nici un rezultat. Ad„ug„m c„ Tudor Eliad este un distins scriitor de limb„ francez„ ∫i limb„ rom‚n„, cu activitate onorant„ pentru cele dou„ culturi. Anex„m ∫i procura prin care senatorul Mihai Ungheanu este Ómputernicit, conform legii, s„-l reprezinte pe Tudor Eliad Ón fa˛a Ministerului Justi˛iei.

Œntrebare: ce explic„ Ónt‚rzierea aprob„rii ∫i ce trebuie s„ fac„ fostul cet„˛ean rom‚n Tudor Eliad pentru a-∫i rec„p„ta cet„˛enia rom‚n„?

Adaug c„ una dintre marile injusti˛ii ale acestei ore se face cu aceste cereri de redob‚ndire a cet„˛eniei.

Mul˛umesc.

Invit la microfon pe domnul senator Ion Chelaru, Grupul P.S.D., cu rug„mintea s„ pune˛i o singur„ Óntrebare, pentru a avea posibilitatea ∫i ceilal˛i colegi de la P.S.D. Ave˛i, Ón total, 4 minute.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul. Dac„ sintetiza˛i, vor lua cuv‚ntul to˛i.

Prima Óntrebare este adresat„ ministrului administra˛iei ∫i internelor, domnului Vasile Blaga, ∫i se refer„ la m„surile ce ar trebui s„ le ia pentru emiterea de ordonan˛e nelegale de c„tre prefectul jude˛ului Neam˛, ∫i aici fac referire la Ordinul prefectului nr. 549/2005. Œn motivarea Óntreb„rii pe care o trimit direct ministrului am expus situa˛ia de fapt.

A doua Óntrebare este adresat„ domnului ministru Eugen Nicol„escu, ministrul s„n„t„˛ii, ∫i se refer„ la incompeten˛a doamnei doctor Drago∫ Delia Monica, medic la Dispensarul uman din comuna V„leni, jude˛ul Neam˛. ™i doresc s„ atrag aten˛ia cu privire la faptul c„ ministrul este responsabil de modul Ón care institu˛iile sanitare ale statului Ó∫i Óndeplinesc obliga˛ia de a servi cet„˛enii care nu sunt cu nimic vinova˛i de faptul c„ acesta, deci domnul ministru, a ajuns la conducerea ministerului.

Domnule ministru, care sunt m„surile pe care le-a˛i luat sau pe care le ve˛i lua pentru a remedia aceast„ situa˛ie?

V„ mul˛umesc. Am formulat am‚ndou„ Óntreb„rile.

## V„ mul˛umesc.

A˛i consumat un minut. Mai ave˛i 3 minute. Invit la microfon pe domnul senator Ilie Petrescu, din partea Grupului P.R.M.

Ave˛i, de asemenea, dou„ Óntreb„ri. V„ aten˛ionez c„ mai ave˛i 4 minute pentru tot grupul, Óntreb„ri ∫i interpel„ri.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am dou„ Óntreb„ri, una pentru agricultur„, una pentru Ministerul Construc˛iilor ∫i Turismului.

Prima Óntrebare.

V„ solicit, domnule ministru, s„ m„ informa˛i asupra blocurilor de locuin˛e construite prin A.N.L. ∫i s„lilor de sport din jude˛ul Gorj, c‚te sunt Ón derulare ∫i c‚te sunt finalizate, Óncep‚nd cu anul 2004, de c‚nd sunte˛i la guvernare.

A doua Óntrebare.

V„ solicit, domnule ministru, s„ m„ informa˛i c‚te programe pe SAPARD sunt aprobate Ón jude˛ul Gorj, c‚te sunt Ón derulare pe infrastructur„ ∫i alimentare cu ap„.

Senator de Gorj al Partidului Rom‚nia Mare, Ilie Petrescu.

## V„ mul˛umesc.

Invit la microfon pe doamna senator Doina Silistru, care are, de asemenea, o Óntrebare de pus.

Am o Óntrebare ∫i o interpelare, domnule pre∫edinte.

Numai Óntreb„ri acum.

Domnule pre∫edinte,

Am s„ pun direct Óntreb„rile, f„r„ introducere.

Am ∫i o interpelare. Pot s„ o pun acum?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 4/16.II.2006

Numai o Óntrebare, cred c„ am fost destul de clar.

P„i, domnule pre∫edinte, Ómi cer scuze, dar domnul senator P„unescu a pus dou„ Óntreb„ri ∫i o interpelare.

Domnul senator P„unescu are un caz special, este foarte bolnav, observa˛i c„ a ∫i plecat ∫i a cerut o excep˛ie.

Vre˛i ∫i dumneavoastr„ o excep˛ie? V-o dau.

Da.

Bine, v„ rog s„ ˛ine˛i ∫i interpelarea.

Mul˛umesc.

Interpelarea este adresat„ domnului ministru Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarit„˛ii sociale ∫i familiei.

Solicit domnului ministru s„-mi pun„ la dispozi˛ie situa˛ia statistic„ a ∫omerilor la nivel na˛ional, realizat„ pe criterii de sex ∫i categorii de v‚rst„.

Œntrebarea este adresat„ domnului ministru al agriculturii Gheorghe Flutur.

Œn data de 21.11.2005 a fost depus ∫i Ónregistrat cu nr. 6.581 la cabinetul dumneavoastr„ un memoriu al Prim„riei Coste∫ti, redactat Ón numele a 200 de ˛„rani. V„ Óntreb, domnule ministru, Ón numele celor 200 de ˛„rani, de ce nu li s-a r„spuns la demersul lor nici dup„ 70 de zile, ∫tiut fiind faptul c„ Legea nr. 544/2001 prevede ca peti˛iile s„ fie rezolvate Ón maximum 30 de zile de la Ónregistrarea lor, ∫i Ón c‚t timp preconiza˛i s„ le r„spunde˛i.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult.

Invit la microfon pe domnul senator Dan Claudiu T„n„sescu.

V„ rog s„ pune˛i o singur„ Óntrebare, dac„ dori˛i s„ ia ∫i ceilal˛i cuv‚ntul. Cum dori˛i!

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Prima Óntrebare este adresat„ domnului prim-ministru C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.

Dup„ rapoartele dumneavoastr„ prezentate Ón plenul Camerelor reunite ale Parlamentului Rom‚niei Ón ziua de 20 decembrie 2005 ∫i dup„ dezbaterile furtunoase care au avut loc, v„ solicit s„-mi comunica˛i lista cu primele o sut„ de proiecte de lege pe care le-a preg„tit Guvernul pentru anul 2006, Ón vederea ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„.

A doua Óntrebare este adresat„ doamnei ministru Monica Macovei.

Doamna ministru, v„ facem cunoscut c„ Ministerul Public, respectiv Parchetul de pe l‚ng„ Curtea de Apel,

cu toate c„ a fost solicitat de c„tre domnul general Marin Lungu, cu adresa nr. 712 din 5 septembrie 2005, a refuzat s„ sesizeze Ministerul Finan˛elor Publice pentru valorificarea cotei de 5/8 din imobilul din strada Costache Negri nr. 12, din sectorul 5, Bucure∫ti, Ón urma succesiunii vacante. Refuzul a fost consemnat Ón adresa nr. 2.377 din 2005.

V„ solicit, doamna ministru, s„-mi comunica˛i care sunt motivele ∫i, mai ales, care este temeiul legal al refuzului procurorului general al Parchetului de pe l‚ng„ Curtea de Apel Bucure∫ti.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Invit pe domnul senator Ion Florescu, din partea Grupului P.S.D.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea mea este adresat„ domnului ministru Gheorghe Dobre.

Con˛inutul Óntreb„rii. Œn anii anteriori s-a realizat Ón cea mai mare parte reabilitarea drumului cu indicativul DN 67, r„m‚n‚nd nereabilitat„ por˛iunea dintre km 62 ∫i km 84, de fapt cea mai deteriorat„ ∫i cu trafic intens ∫i diversificat.

V„ rog, domnule ministru, ca Ón cursul anului 2006 s„ fie prins„ Ón reabilit„ri drumuri ∫i aceast„ por˛iune de drum, at‚t de dorit„ de c„tre cet„˛enii Gorjului. Rog de asemenea s„ fiu informat asupra cazului.

Doresc r„spuns scris ∫i oral.

Mul˛umesc frumos.

Mai am una.

V„ rog.

Tot referitor la reabilit„ri drumuri, adresat„ aceluia∫i domn ministru.

Drumul european E79 se afl„ Óntr-un amplu program de reabilitare. Œn cadrul acestui traseu european este cuprins ∫i DN 66, care traverseaz„ Gorjul de la nord la sud.

V„ rog, domnule ministru, s„ fiu informat Ón leg„tur„ cu acest drum, ∫i anume care sunt por˛iunile de drum Ón interiorul Gorjului prinse Ón planul pe 2006 ∫i care este valoarea lucr„rilor planificate Ón anul viitor ∫i urm„torii, p‚n„ la finalizare.

Mul˛umesc frumos.

Mul˛umesc foarte mult.

Invit la microfon pe domnul Gheorghe Funar. De asemenea, dou„ Óntreb„ri.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Onorat Senat,

O interpelare este adresat„ domnului C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu, primul-ministru.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 4/16.II.2006 Pornind de la principiul transparen˛ei, Ónscris Ón Programul de guvernare, v„ solicit s„-mi comunica˛i ce sume s-au Óncasat din privatiz„ri Ón anul 2005 pe fiecare contract Ón parte.

Urmeaz„ o Óntrebare adresat„ tot domnului prim-ministru.

Dup„ cele 7 valuri de inunda˛ii catastrofale din anul 2005, v„ solicit s„-mi comunica˛i ce demersuri a˛i f„cut la Uniunea European„ ∫i de ce fonduri a beneficiat Rom‚nia din partea Uniunii Europene pentru refacerea caselor distruse de inunda˛ii ∫i a infrastructurii.

Ultima Óntrebare este adresat„ ministrului s„n„t„˛ii, domnul Eugen Nicol„escu.

V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i pentru fiecare spital Ón parte unde au avut loc Ónlocuiri, numele ∫i prenumele directorului numit ∫i numele ∫i prenumele membrilor consiliilor de administra˛ie, precum ∫i apartenen˛a lor politic„.

V„ mul˛umesc.

Solicit r„spunsul scris ∫i oral.

Mul˛umesc. Invit la microfon pe domnul senator Ilie S‚rbu. Microfonul nr. 4.

Œntrebarea mea este adresat„ domnului Vasile Blaga, ministrul administra˛iei ∫i internelor.

Clubul b„n„˛ean de turism Timi∫oara s-a adresat institu˛iei dumneavoastr„ prin dou„ scrisori, prima expediat„ Ón data de 27.07.2005, cea de-a doua Ón data de 8.11.2005. Nici p‚n„ la aceast„ dat„ nu s-a primit un r„spuns oficial.

V„ rog s„ dispune˛i, domnule ministru, formularea unui r„spuns c„tre Clubul b„n„˛ean de turism. Solicit r„spuns scris ∫i oral.

Mul˛umesc foarte mult. Invit la microfon pe domnul senator Ilie Petrescu. Ave˛i dou„ Óntreb„ri de pus. V„ rog.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea este adresat„ Ministerului Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor, doamnei ministru Sulfina Barbu.

Œn urma deplas„rilor avute Ón localit„˛ile din jude˛ul Gorj, am constatat c„ un num„r mare de sate sunt supuse alunec„rilor de teren. V„ solicit, doamna ministru, s„ m„ informa˛i care sunt localit„˛ile aflate Ón asemenea situa˛ie ∫i ce m„suri ve˛i lua Ón aceste localit„˛i pentru ca s„ nu fie distruse gospod„riile localnicilor.

Senator de Gorj al Partidului Rom‚nia Mare, Ilie Petrescu.

Cu respectul cuvenit, v„ adresez urm„toarea Óntrebare. Care sunt sumele absorbite din Programul SAPARD Ón anul 2005, pe fiecare m„sur„ Ón parte, comparativ cu Acordul multianual de finan˛are?

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult.

Invit pe domnul Claudiu T„n„sescu. Are o interpelare care este adresat„ domnului prim-ministru.

Interpelarea este adresat„ domnului prim-ministru C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.

Con˛inutul interpel„rii este urm„torul. Av‚nd Ón vedere relat„rile din pres„ privitoare la Óncheierea unor contracte de privatizare Ón acest an ∫i Ón anii preceden˛i, contracte care au clauze secrete sau confiden˛iale, v„ rog s„-mi comunica˛i temeiul legal care a permis semnatarilor rom‚ni s„ includ„ Ón contracte clauzele secrete sau clauzele confiden˛iale.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului senator Sever ™ter, din partea Grupului social-democrat, pentru o interpelare adresat„ ministrului transporturilor.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea este adresat„ domnului ministru Gheorghe Dobre.

Œn ultima perioad„ de timp am constatat mari disfunc˛ionalit„˛i Ón respectarea orarului curselor TAROM, curse interne, materializate Ón plecarea avioanelor cu mare Ónt‚rziere de pe aeroporturile de decolare, Ón special din Bucure∫ti.

Acest lucru este cauzat de num„rul redus al personalului care asigur„ echipajele pentru avioane, pilo˛i, mecanici, stewardese, c‚t ∫i de nemul˛umirile existente Ón r‚ndul acestui personal, care acuz„ actuala conducere TAROM, Ón frunte cu directorul Gabriel Dumitrescu, c„ tolereaz„ o organigram„ exagerat de mare, circa 2.000 persoane, din care peste 400 contabili, Ón condi˛iile Ón care opereaz„ 16 aeronave care sunt deservite de circa 100 persoane.

Œn aceste condi˛ii nu se permite nici o salarizare corespunz„toare ∫i nici reÓnnoirea parcului de avioane.

V„ rog, mai pe scurt, domnule senator. Sintetiza˛i, v„ rog!

Mul˛umesc foarte mult.

Invit la microfon pe domnul senator Petre Daea, din partea Grupului social-democrat.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Œntrebarea mea este adresat„ domnului ministru Gheorghe Flutur.

Domnule ministru,

Personalul operant de pe avioane apreciaz„ necesar„ reducerea drastic„ a organigramei ∫i schimbarea actualei conduceri.

Fa˛„ de aceasta, rog s„ dispune˛i o analiz„ de profunzime, urmat„ de m„suri care s„ asigure remedierea acestei disfunc˛ionalit„˛i, m„suri care s„-mi fie comunicate Ón scris.

Mul˛umesc frumos.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 4/16.II.2006

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc foarte mult.

Mai era o interpelare a domnului Ilie Petrescu, nu?

## **Domnul Ilie Petrescu**

**:**

Poftim?

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

A˛i sus˛inut ∫i interpelarea?

## **Domnul Ilie Petrescu**

**:**

Da.

Este Ón ordine atunci.

Œl invit pe domnul senator Ion Florescu s„ adreseze interpelarea. V„ rog, domnule senator.

Microfonul nr. 4, domnule pre∫edinte, v„ rog!

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Interpelarea mea se adreseaz„ domnului ministru Sebastian Vl„descu, ministrul finan˛elor publice.

Œn anul 2002 au Ónceput lucr„rile pentru construc˛ia unui sediu administrativ Ón care s„ func˛ioneze toate institu˛iile ce ˛in de Ministerul Muncii ∫i Solidarit„˛ii Sociale, respectiv Casa Jude˛ean„ de Pensii, Direc˛ia Muncii ∫i Solidarit„˛ii Sociale, A.J.O.F.M.-ul ∫i Inspectoratul Teritorial de Munc„.

Valoarea total„ a imobilului, p‚n„ la PIF, este de circa 100 miliarde lei vechi. P‚n„ la aceast„ dat„ sunt cheltui˛i aproximativ 12 miliarde lei vechi, iar lucr„rile sunt Óntrerupte. Pentru o edificare mai complet„, v„ anexez o not„ privind situa˛ia construc˛iei.

V„ solicit, domnule ministru, s„-mi face˛i cunoscut„ pozi˛ia ministerului pe care Ól conduce˛i Ón leg„tur„ cu aceast„ stare de lucruri.

Cu deosebit„ considera˛ie, senatorul Ion Florescu, senator P.S.D. de Gorj.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult. Œl invit pe domnul senator Ion Moraru pentru a adresa o Óntrebare ∫i o interpelare.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Œntrebarea este adresat„ domnului ministru Gheorghe Barbu.

Potrivit art. 30 din Codul muncii, Óncadrarea salaria˛ilor la institu˛iile ∫i autorit„˛ile publice ∫i la alte unit„˛i bugetare se face numai prin concurs sau examen, iar condi˛iile de organizare ∫i modul de desf„∫urare al concursului se stabilesc prin regulament, aprobat prin hot„r‚re a Guvernului.

V„ rug„m s„ ne comunica˛i stadiul elabor„rii proiectului de hot„r‚re a Guvernului pentru aplicarea art. 30 din Codul muncii.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

Interpelarea este adresat„ domnului ministru Vasile Blaga.

Prin pachetul legilor propriet„˛ii, Legea cadastrului ∫i a publicit„˛ii imobiliare nr. 7/1996 a fost modificat„ ∫i s-a l„sat la dispozi˛ia ∫efului Agen˛iei Na˛ionale de Cadastru ∫i Publicitate Imobiliar„ aprobarea func˛ion„rii birourilor de carte funciar„.

V„ rug„m s„ ne comunica˛i care este stadiul de elaborare a ordinului directorului general al Agen˛iei Na˛ionale de Cadastru ∫i Publicitate Imobiliar„ pentru aprobarea modului de organizare ∫i func˛ionare a num„rului ∫i a arond„rii birourilor teritoriale de cadastru ∫i publicitate imobiliar„, pe unit„˛i administrativ-teritoriale. Solicit r„spunsul scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul˛umesc foarte mult. Stima˛i colegi, trecem la r„spunsuri. V„ propun s„ Óncepem.

V„ rog, scuza˛i-m„, ave˛i cuv‚ntul, domnule Ion Talpe∫, pe lista suplimentar„, V„ rog s„ prezenta˛i interpelarea.

Apoi, domnul senator Apostol, v„ rog.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi. Interpelarea este adresat„ domnului C„lin Popescu-T„riceanu, prim-ministrul Rom‚niei.

Stimate domn,

Dup„ cum probabil ∫ti˛i, Rom‚nia se afl„ Ón acest moment Óntr-o situa˛ie cel pu˛in jenant„ Ón ceea ce prive∫te reglementarea statutului minorit„˛ilor.

Jenant, Ón primul r‚nd, pentru c„, prin c„ile pe care le-a ales Guvernul dumneavoastr„ pentru a trata aceast„ problem„, risc„ s„ nu aib„ nici un punct de vedere consistent, referitor la modul Ón care va ajunge s„ aib„ legiferat„ aceast„ problem„.

Dat„ fiind aceast„ situa˛ie, se impun urm„toarele Óntreb„ri:

1. Care au fost Ón˛elegerile pe care le-a˛i avut cu alia˛ii dumneavoastr„ la guvernare, U.D.M.R., privind statutul minorit„˛ilor?

2. Cum a fost posibil s„ se creeze percep˛ia c„ U.D.M.R. a g„sit o alt„ cale de a impune toate revendic„rile ini˛iale, elud‚nd Parlamentul Rom‚niei?

3. Care este motivul pentru care nu a˛i ini˛iat Ón Rom‚nia o dezbatere public„ referitoare la aceast„ problem„, Ón care s„ v„ spune˛i inclusiv dumneavoastr„ punctul de vedere Ón aceast„ privin˛„?

4. Care au fost demersurile f„cute de Ministerul Integr„rii Europene ∫i de europarlamentarii din partidele membre ale coali˛iei pe care o conduce˛i pentru ca Rom‚nia s„ nu se vad„ pus„ Ón aceast„ situa˛ie?

5. Care sunt m„surile luate de Guvernul pe care Ól conduce˛i pentru a contracara campania negativ„ prealabil„ demersului U.D.M.R. la Consiliul Europei prin care, prin diverse mijloace, se afirm„ c„ Ón Rom‚nia sunt Ónc„lcate drepturile minorit„˛ilor na˛ionale? M„ refer Ón special la filmul intitulat ironic îFabricat Ón Rom‚nia“,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 4/16.II.2006 regizat ∫i produs de Zsofia Vitezy Ón anul 2004, Ón comunele Pustiana ∫i Cleja din jude˛ul Bac„u?

O alt„ problem„ la fel de grav„ asupra c„ruia v„ solicit respectuos explica˛ii este cea legat„ de Funda˛ia îEmanoil Gojdu“.

Trec direct la Óntreb„ri.

1. Care este motivul pentru care a˛i acceptat ∫i aprobat desconsiderarea testamentului ini˛ial ∫i a˛i permis Ónfiin˛area Funda˛iei Publice Rom‚no-Ungare îGojdu“?

2. Care este motivul pentru care a˛i permis includerea Ón consiliul director al funda˛iilor a reprezentan˛ilor na˛ionalit„˛ilor maghiare din Rom‚nia?

3. Care este motivul pentru care a˛i renun˛at la patrimoniul imobiliar al funda˛iei?

4. Care este motivul pentru care a˛i renun˛at Ón favoarea statului ungar la depozite bancare pe care funda˛ia le de˛inea?

5. Care este motivul pentru care, Ón toate aceste decizii, nu a fost consultat„ Biserica Ortodox„ Rom‚n„, Ón condi˛iile Ón care Ón 1996 Funda˛ia îGojdu“ a fost reÓnfiin˛at„ la Sibiu?

6. Care este motivul pentru care, Óntr-o problem„ care privea exclusiv rom‚nii ortodoc∫i din fostul Regat Ungar, a fost implicat U.D.M.R., at‚t Ón discu˛ii preliminare, c‚t ∫i Ón conducerea noii funda˛ii? Œnc„ o dat„ face˛i partenerilor maghiari din coali˛ia pe care o conduce˛i o serie de concesii, de neexplicat popula˛iei rom‚ne.

7. Cunoa∫te˛i vreun caz similar Ón care funda˛ii maghiare s„ beneficieze de participarea rom‚n„?

Mul˛umesc foarte mult.

Vede˛i ce Ónseamn„ s„ fii independent? S-a r„zbunat pe noi.

Domnul senator Apostol Nicolae, ave˛i cuv‚ntul, v„ rog.

Interpelarea este adresat„ domnului Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarit„˛ii sociale ∫i familiei.

Interpelarea se refer„ la formarea profesional„ realizat„ Ón baza unui contract de ucenicie la locul de munc„, adoptat prin Legea nr. 279/5.10.2005 privind

ucenicia la locul de munc„, act normativ care a fost publicat Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea I, nr. 907/11.10.2005.

Angajatorii, persoane juridice ∫i persoane fizice interesate Ón scopul asigur„rii form„rii profesionale a ucenicilor, nu pot s„ procedeze la desf„∫urarea acestei activit„˛i, deoarece nu exist„ cadrul legal pentru autorizarea acestora din lipsa normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 279/2005.

Termenul fiind deja dep„∫it, propun elaborarea ∫i aprobarea, prin publicarea Ón îMonitorul Oficial“, Partea I, a unei hot„r‚ri a Guvernului Rom‚niei care s„ reglementeze aspectele semnalate. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Trecem la r„spunsuri.

Œnainte de asta, rog pe domnul secretar de stat Vasile Lupu, de la Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, ca cele dou„ r„spunsuri c„tre Mircea Mereu˛„, Partidul Na˛ional Liberal, ∫i Aurel Ardelean, P.R.M., s„ le transmite˛i Ón scris domnilor senatori. Altceva nu mai ave˛i, v„ mul˛umim pentru prezen˛„.

De asemenea, domnule secretar de stat Ioan Onisei, tot c„tre domnul Aurel Ardelean, v„ rog s„-i prezenta˛i r„spunsul Ón scris, legat de publica˛iile Ón limba maghiar„ care au ap„rut Ón 2005, nefiind prezent.

Domnul Ion Chelaru mai este aici?

Nu.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Nu mai este.

Domnul secretar de stat József Köt o˝, Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii, c„tre domnul senator Ioan Chelaru, P.S.D., prezenta˛i r„spunsul Ón scris, nefiind prezent. A˛i re˛inut, da?

## **Domnul Köto˝ József**

**:**

Da.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Doamna Katalin Kibedi, secretar de stat Ón Ministerul Justi˛iei, de asemenea, r„spuns scris c„tre domnul senator Petru Stan de la P.R.M., legat de îÓnregistrarea U.D.M.R. ca persoan„ juridic„“.

Domnul senator Nicolae Iorga este prezent.

Tot domnul József Köt o˝, v„ rog, r„spuns scris domnului Ilie S‚rbu, P.S.D., legat de îconflictul de la Inspectoratul Jude˛ean Timi∫“, da?

## **Domnul Köto˝ József**

**:**

Da.

Œn˛eleg c„ altfel nu ave˛i dec‚t la o Óntrebare de r„spuns domnului senator Gheorghe Funar.

S-au dat r„spunsuri scrise din partea Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului c„tre Alexandru Mor˛un, P.N.L.,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 4/16.II.2006 referitoare la îsitua˛ia de la ROMAG Drobeta-Turnu Severin“, Ion V„rg„u, senator P.S.D., cu îsitua˛ia societ„˛ii «Feral» — Tulcea“, Ion Florescu, P.S.D. îconstruc˛ia unui grup energetic, Rovinari“, tot Ion Florescu, P.S.D., îBiserica Ortodox„ din Bumbe∫ti — Jiu“, Ilie Petrescu, îlucr„ri la Biserica Ortodox„ Bumbe∫ti — Jiu“.

V-a∫ ruga, domnule Ervin Zoltán Székely, s„ da˛i r„spuns scris domnului senator Vasile Ioan D„nu˛ Ungureanu.

V„ rog s„ trecem la r„spunsuri.

S„ Óncepem cu doamnele.

Doamna secretar de stat Doina Dasc„lu, secretar de stat Ón Ministerul Finan˛elor Publice, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul nr. 8, v„ rog.

Ave˛i de r„spuns domnului senator Ilie Petrescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, îunit„˛i economice cu cele mai mari datorii“, dup„ care continu„m.

**Doamna Elena Doina Dasc„lu** — _secretar de stat Ón Ministerul Finan˛elor Publice_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Œntrebarea se referea la prezentarea unei situa˛ii a unit„˛ilor economice cu cele mai mari datorii la stat ∫i la autorit„˛ile locale. Noi am f„cut o situa˛ie con˛in‚nd primele 100 de astfel de societ„˛i.

Cred c„ nu e relevant s„ le citesc, dac„ se poate s„ le furnizez.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

De acord, domnule senator Ilie Petrescu? Nu are rost s„ citim 100 de Óntreb„ri, c„ pierdem timpul p‚n„ la 19,30.

## **Domnul Ilie Petrescu**

**:**

Da, domnule pre∫edinte.

Vede˛i-le ∫i, dac„ ave˛i ceva de Óntrebat, pe urm„... Asta a˛i solicitat.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, microfonul nr. 2.

Rug„mintea c„tre doamna ministru este s„-mi dea un r„spuns referitor la unit„˛ile cu datorii la stat, cele cu problemele cele mai mari din jude˛.

Nu ∫tiu Ón care jude˛.

Œn jude˛ul Gorj.

Noi nu le avem repartizate pe jude˛e, cel pu˛in nu am f„cut repartizarea pe criteriul acesta, le-am f„cut Ón ordinea m„rimii debitelor, dar v„ putem furniza ∫i astfel de informa˛ii.

V„ rog s„-mi trimite˛i aceast„ situa˛ie.

Sigur, vom re˛ine. Mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult.

Domnul senator Nicolae Iorga, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, are o Óntrebare la dumneavoastr„ legat de îinvesti˛ia «Rompetrol» Ón Fran˛a“ ∫i a doua legat de îplata datoriilor «Rompetrol»“.

Da, sunt dou„ Óntreb„ri.

Ambele se refer„ de fapt la obliga˛iile îRompetrol“ fa˛„ de buget, pentru c„ cea legat„ de investi˛iile ter˛e este o afirma˛ie sau un comentariu colateral.

Œn eviden˛ele Ministerului Finan˛elor exist„ dou„ societ„˛i îRompetrol“; una din ele are datorii fa˛„ de buget, cealalt„ nu are. O s„ v„ prezint situa˛ia concret„ a celor dou„ societ„˛i.

Cu privire la Societatea îRompetrol“ — S.A., preciz„m c„ la 1.01.2005, la Ónceputul anului 2005, aceasta nu Ónregistra obliga˛ii restante la bugetul de stat. Œn cursul anului 2005, deci Ón intervalul 1.01—20.12.2005, societatea a constituit la bugetul de stat obliga˛ii Ón sum„ de 25.883 mii lei RON ∫i a achitat suma de 29.717 mii lei RON, deci mai mult dec‚t obliga˛ia constituit„, iar Ón eviden˛ele noastre aceast„ societate nu figureaz„ cu obliga˛ii.

Œn ce prive∫te cealalt„ societate comercial„, îRompetrol Rafinare“ — S.A., la aceasta situa˛ia se prezint„ cu totul altfel. Societatea a Ónregistrat la 1.01.2005 obliga˛ii fa˛„ de bugetul de stat Ón sum„ de 49.108 mii lei RON, stabilite Ón urma unei inspec˛ii fiscale. Din obliga˛iile datorate la bugetul de stat ale societ„˛ii, nu s-au f„cut Óncas„ri Ón cursul anului 2005, Óntruc‚t pentru suma Ón cauz„ Societatea Comercial„ îRompetrol Rafinare“ — S.A. a depus contesta˛ii, iar, prin Decizia nr. 15/2004, Direc˛ia general„ de solu˛ionare a contesta˛iilor a dispus suspendarea solu˛ion„rii cauzei ∫i a execut„rii silite p‚n„ la solu˛ionarea pe latur„ penal„ a procesului-verbal, concomitent cu instituirea unor m„suri asiguratorii.

Men˛ion„m c„ Ón cursul anului 2005 societatea nu a fost publicat„ pe site-ul Ministerului Finan˛elor Publice, Óntruc‚t, Ón baza art. 4 alin. 2 din Legea nr. 161/2003 privind unele m„suri pentru asigurarea transparen˛ei Ón exercitarea demnit„˛ilor publice, a func˛iilor publice ∫i Ón mediul de afaceri, prevenirea ∫i sanc˛ionarea corup˛iei, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, se prevede c„ obliga˛iile bugetare stabilite prin titluri de crean˛e Ómpotriva c„rora contribuabilul a exercitat c„ile de atac prev„zute de lege nu sunt f„cute publice p‚n„ la solu˛ionarea c„ilor de atac.

Œn cursul anului 2005, au fost constituite obliga˛ii la bugetul de stat Ón sum„ de 1.998.190 mii lei RON, obliga˛ii care au fost achitate Ón totalitate.

Domnule senator Iorga, v„ rog, dac„ sunte˛i mul˛umit de r„spuns?

Deci nu avem o astfel de pierdere Ónregistrat„ c„tre buget, pentru c„ obliga˛iile bugetare fa˛„ de contribuabili sunt operate Ón lei, ∫i nu Ón dolari, ca s„ putem Ónregistra eventuale diferen˛e favorabile sau nefavorabile. V„ mul˛umesc.

## De acord, da?

V„ mul˛umesc foarte mult. Deci domnul senator Claudiu T„n„sescu este mul˛umit de r„spuns.

Mai ave˛i de dat un r„spuns domnului senator Viorel Dumitrescu, dar, v„ rog, o singur„ cifr„: rezerva valutar„ a Rom‚niei.

## Da, din p„cate.

Referitor la aceast„ interpelare transmis„ Ministerului Finan˛elor Publice, v„ comunic„m c„ administrarea rezervelor valutare este de competen˛a B„ncii Na˛ionale a Rom‚niei.

Din raport„rile B„ncii Na˛ionale reiese faptul c„ rezerva valutar„ a crescut, Ón valoare absolut„, de la 10.838,5 milioane euro, nivel Ónregistrat la sf‚r∫itul anului 2004, la 16.732,6 milioane euro, nivel comunicat pentru sf‚r∫itul lunii noiembrie 2005.

Sunt mul˛umit par˛ial de r„spuns, domnule pre∫edinte. A∫tept s„ primesc r„spunsul ∫i Ón scris.

Œmi spunea ∫i doamna secretar de stat de la justi˛ie c„ Ónc„ din decembrie mi s-ar fi comunicat. Eu nu am primit Ónc„ a∫a ceva, deci a∫tept un r„spuns ∫i Ón scris. ™i m„ bucur din tot sufletul c„ nu exist„ dec‚t dou„ îRompetrol“, deocamdat„. Bine c„ nu este ∫i îRompetrol“ — Comserv sau a∫a ceva.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Domnul senator Claudiu T„n„sescu, Grupul parlamentar Rom‚nia Mare, privind Óncasarea la buget a datoriei îRompetrol“.

Œn general, acela∫i r„spuns — dac„ este nevoie, Ól mai repet —, deci cu acelea∫i date.

Œntrebarea suna a∫a: îCe sum„, Ón lei, s-a Óncasat la bugetul statului Ón acest an din datoria fiscal„ a «Rompetrol»?“

Nici o sum„, datorit„ situa˛iei juridice pe care v-am transmis-o. Œn schimb, s-au Óncasat obliga˛iile fiscale curente, Ónregistrate Ón cursul anului 2005.

™i: îCare este pierderea Ónregistrat„ Ón anul 2005, ca urmare a reevalu„rii leului fa˛„ de dolar?“

Aici nu am Ón˛eles conjunc˛ia cu Óntrebarea, pentru c„, practic, obliga˛iile fiscale sunt Ónregistrate ∫i eviden˛iate Ón lei. Iar dac„ Óntrebarea se refer„ la alt„ spe˛„, care este influen˛a asupra bugetului, sigur c„, probabil, ea trebuie formulat„ altfel.

Deci rotund. Este suficient...

Aceast„ cre∫tere...

Doamna secretar de stat, este suficient, nu mai intra˛i Ón detalii.

Domnule pre∫edinte, mi-e greu s„ spun c„ toat„ diferen˛a...

Deci 17 miliarde euro — rezerva valutar„. V„ rog.

Da, aceast„ diferen˛„ se datoreaz„ mai multor factori ∫i nu putem determina c‚t anume din aceast„ diferen˛„ se datoreaz„ acestui...

Doamna secretar de stat, v„ rog, limita˛i-v„ la o simpl„ informare!

Da, mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Domnul senator Dumitrescu. Microfonul nr. 2.

V„ mul˛umesc, cu rug„mintea s„ ave˛i amabilitatea s„-mi da˛i r„spunsul ∫i Ón scris.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 4/16.II.2006

Este Ón ordine.

Eu am terminat. V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Mai avem o doamn„, rapid, care ne a∫teapt„, doamna secretar de stat Katalin Kibedi.

Ave˛i de dat un r„spuns domnului senator Nicolae Iorga: situa˛ia imobilelor din Bucure∫ti, Bulevardul Aviatorilor nr. 5.

V„ ascult„m. V„ rog, microfonul nr. 10.

## **Doamna Kibedi Katalin Barbara** — _secretar de stat Ón_

## _Ministerul Justi˛iei_ :

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am r„spuns ∫i Ón scris domnului senator ∫i i-am transmis c„ interpelarea dumnealui a fost transmis„ Parchetului de pe l‚ng„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie. Œn condi˛iile Ón care se va confirma c„ sunt indicii de comitere a unor infrac˛iuni, va fi de competen˛a acestei institu˛ii.

Da, domnule senator?

Sunt mul˛umit de r„spuns, domnule pre∫edinte. Dea Domnul ca Parchetul General s„-∫i fac„ datoria ∫i domnul Ilie Boto∫ s„ intre c‚t mai repede Ón atribu˛iuni.

Bine. Mul˛umesc ∫i eu.

Domnul secretar de stat Ervin Zoltán Székely, Ministerul S„n„t„˛ii. Microfonul nr. 10, v„ rog.

Deci ave˛i de dat un r„spuns domnului senator Otilian Neagoe.

Mai este domnul senator aici? Nu mai este.

Atunci v„ rog s„-i transmite˛i r„spunsul Ón scris, ca s„ Óncheiem.

Domnul senator Gheorghe Funar v-a pus o Óntrebare: îDestabilizarea activit„˛ii la Institutul Inimii Cluj-Napoca“. V„ ascult„m.

## **Domnul Székely Ervin Zoltán** — _secretar de stat Ón_

## _Ministerul S„n„t„˛ii_ **:**

Referitor la Óntrebarea domnului senator, v„ comunic„m urm„toarele: la data de 9 decembrie 2005 s-a desf„∫urat un control al Comisiei centrale de analiz„ ∫i evaluare, Ón scopul prevenirii Ónregistr„rii de noi datorii ∫i pentru plata datoriilor acumulate de unit„˛ile sanitare p‚n„ la 31 mai 2005, referitoare la consiliul de administra˛ie al Institutului Inimii din Cluj-Napoca. V„ transmitem o serie de constat„ri din raportul de control.

Œn anii 2004 ∫i 2005, consiliul de administra˛ie s-a Óntrunit Ón 8 ∫edin˛e care reprezint„ 36% din num„rul minim al ∫edin˛elor legale prev„zute de art. 25 alin. 8 din Legea spitalelor nr. 270/2003. Nu au fost respectate dispozi˛iile legale care prev„d Óntrunirea lunar„ a consiliului de administra˛ie al spitalului. Nu exist„

procese-verbale ale Ónt‚lnirilor comitetului director. Œn nota explicativ„, directorul general declar„ c„ modul de lucru al comitetului director a fost realizat ca o conlucrare permanent„, cu inform„ri ∫i decizii colegiale zilnice.

Exist„ contract de administrare pentru directorul general, dar nu ∫i anexa cu indicatorii de performan˛„ ai managementului...

Domnule secretar de stat, o s„-i da˛i Ón scris. Domnule senator Funar, o s„ primi˛i Ón scris toate detaliile. Mai dori˛i altceva?

BineÓn˛eles. R„spunsul nu m„ mul˛ume∫te.

Probabil c„ domnul secretar de stat Székely a aflat c„ acest ordin al ministrului s„n„t„˛ii a fost ilegal, instan˛a de judecat„ a confirmat acest lucru, c„ este ilegal, ∫i este necesar s„ ∫tim — poate ne anun˛„ acum domnul secretar de stat — c‚nd directorul Institutului Inimii din Cluj-Napoca, reputatul profesor C„p‚lneanu, va fi repus pe postul pe care s-a validat, unde a f„cut adev„rate minuni ∫i a f„cut mult bine la zeci de mii de bolnavi de c‚nd s-a Ónfiin˛at acest institut.

Deci Óntrebarea este c‚nd va fi reÓnsc„unat doctorul C„p‚lneanu, pentru c„ tot ceea ce ne-a˛i prezentat, domnule secretar de stat, a fost infirmat prin hot„r‚re judec„toreasc„.

Domnule secretar de stat, v„ rog. Microfonul nr. 10.

Evident c„ Ministerul S„n„t„˛ii va respecta hot„r‚rea judec„toreasc„ dup„ epuizarea c„ilor de atac Ón cauz„.

Am re˛inut. Domnule secretar de stat Ervin Zoltán Székely, restul v„ rog s„ transmite˛i Ón scris. Nu mai avem alte probleme. V„ mul˛umim foarte mult.

Domnul secretar de stat Mihai ™eitan. Ave˛i un r„spuns c„tre domnul senator Ion Florescu de la P.S.D.: construirea unui nou sediu administrativ la T‚rgu-Jiu. V„ rog. Microfonul nr. 10.

## **Domnul Mihai Constantin ™eitan:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Mul˛umesc, domnule senator, pentru Óntrebare, pentru interpelare.

Vreau s„ v„ spun c„... Eu am f„cut ∫i un r„spuns Ón scris. Nu ∫tiu dac„ l-a˛i primit.

## **Domnul Ion Florescu**

**:**

Da.

N-a∫ vrea s„-l mai citesc Ónc„ o dat„. A∫ vrea doar s„ insist asupra unui lucru, ∫i anume asupra faptului c„, Ón mod special, Ón jude˛ul Gorj avem o problem„ serioas„ cu spa˛iile alocate activit„˛ilor Ón domeniul pensiilor ∫i Ón domeniul asisten˛ei sociale, pentru c„, Ón ceea ce prive∫te Agen˛ia de Ocupare, c‚t ∫i I.T.M.-ul, ele ∫i-au rezolvat Óntre timp problema spa˛iului.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 4/16.II.2006 A Ónceput acea construc˛ie Ón baza datoriilor f„cute cu regia, Ónainte s„ se sparg„. Dup„ ce s-a spart regia ∫i dup„ ce a ap„rut A.N.A.F., care a preluat partea de contribu˛ie ∫i de datorii, acea lucrare n-a mai fost continuat„, r„m‚n‚nd Ón faza de proiect ∫i funda˛ii.

Noi facem toate demersurile acum, Ón leg„tur„ cu A.N.A.F.-ul, s„ g„sim o solu˛ie legal„ ca s„ continu„m aceast„ lucrare, cu at‚t mai mult cu c‚t firmele care s-au format din regie totalizeaz„ Ómpreun„ datorii de peste 7.000 miliarde. Suntem foarte hot„r‚˛i s„ ob˛inem acest transfer, aceast„ execu˛ie a lucr„rilor, mai ales c„ Ón zon„ este o lips„ acut„ de astfel de construc˛ii ∫i aceasta este Ón detrimentul a zeci de mii de pensionari care sunt acolo ∫i a nu mai pu˛in de zeci de mii de asista˛i social.

V„ mul˛umesc frumos.

™i eu mul˛umesc foarte mult.

Domnul senator Ion Florescu, dac„ dori˛i s„ comenta˛i? Microfonul nr. 4.

Da, domnule pre∫edinte. Mul˛umesc frumos.

Mul˛umesc ∫i domnului secretar de stat pentru r„spuns. Pe mine m„ satisface, dar rog insistent s„ nu se abandoneze aceast„ construc˛ie, pentru c„ sunt circa 12-15 miliarde lei vechi Óngropa˛i acolo Ón betoane armate. E adev„rat c„ sunt, Ón bun„ parte, problemele ce ˛in de sedii, Óns„ nu sunt corespunz„toare. Este un imobil foarte bine amplasat, trebuie finalizat. Pentru celelalte imobile se poate g„si o solu˛ie de rezolvare.

™i, Ón plus, fa˛„ de toate acestea, este ∫i o ran„, practic, Ón inima municipiului T‚rgu-Jiu.

Deci v„ rog Ónc„ o dat„ insistent ca cele 3 ministere implicate ulterior… Porniser„ dou„, Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei ∫i Ministerul Industriei ∫i Comer˛ului, acum, ca urmare a modific„rilor structurale din Guvern, a ap„rut ∫i A.N.A.F., respectiv Ministerul Finan˛elor Publice.

Mul˛umesc Ónc„ o dat„ mult de tot ∫i am toat„ speran˛a c„ se va g„si o solu˛ie favorabil„ finaliz„rii acestui imobil.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult.

Domnul secretar de stat Septimiu Buza∫u, v„ rog s„ transmite˛i Ón scris r„spunsul domnului Otilian Neagoe de la P.S.D., legat de traficul pe zona Ploie∫ti—Bra∫ov Ón perioada s„rb„torilor de iarn„.

Ultimul r„spuns, domnul secretar de stat József Köto˝, Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii, la Óntrebarea domnului senator Gheorghe Funar: indemniza˛iile membrilor Colegiului Academic Universitar îBabe∫-Bolyai“ Cluj-Napoca.

V„ rog, microfonul nr. 8.

Stimate domnule pre∫edinte,

Onorat„ asisten˛„,

Domnule senator,

Permite˛i-mi ca, Ón introducere, s„ precizez faptul c„ colegiul academic nu este identic cu consiliul academic. Colegiul Academic de la Universitatea îBabe∫-Bolyai“, la care v„ referi˛i, reprezint„ un ansamblu de cl„diri cuprinz‚nd s„li de conferin˛„, s„li de curs ∫i laboratoare. Consiliul academic a fost Ónfiin˛at prin Carta universit„˛ii, Ón conformitate cu prevederile art. 67 din Legea nr. 128/1998, iar r„spunsul concret la Óntrebarea dumneavoastr„ este: pentru activitatea prestat„, nici pre∫edintele ∫i nici membrii acestuia nu primesc nici o indemniza˛ie.

V„ mul˛umesc frumos pentru aten˛ie.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc foarte mult, domnule secretar de stat.

- Domnule senator Funar, mul˛umit de r„spuns? Da. E

- Ón ordine.

- Am epuizat programul de Óntreb„ri, interpel„ri ∫i

- r„spunsuri.

- Œncheiem aici ∫edin˛a noastr„. V„ mul˛umesc.

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti; C.U.I. 427282; Atribut fiscal R, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

&JUYDGY|123137]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 4/16.II.2006 con˛ine 32 de pagini.**

Pre˛ul: 6,72 lei noi/67.200 lei vechi