Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·25 mai 2006
Senatul · MO 79/2006 · 2006-05-25
Declara˛ii politice prezentate de doamnele ∫i domnii senatori: — Aron Ioan Popa (P.N.L.-P.D.) — despre productivitatea I.M.M.-urilor rom‚ne∫ti Ón primul trimestru al anului 2006, comparativ cu perioada similar„ din 2005;
Aprobarea programului de lucru ∫i a ordinii de zi 12
Adoptarea proiectului Legii pentru ratificarea Contractului de finan˛are dintre Rom‚nia ∫i Banca European„ de Investi˛ii ∫i Compania Na˛ional„ de C„i Ferate îC.F.R.“ — S.A. privind finan˛area Proiectului de reabilitare a liniei de cale ferat„ Curtici—Simeria, semnat la Bucure∫ti la 22 decembrie 2005 ∫i la Luxemburg la 27 decembrie 2005 12–13
Adoptarea proiectului Legii pentru ratificarea Contractului de finan˛are dintre Rom‚nia ∫i Banca European„ de Investi˛ii privind Proiectul de reconstruc˛ie a drumurilor afectate de inunda˛ii, semnat la Bucure∫ti la 22 decembrie 2005 ∫i la Luxemburg la 27 decembrie 2005 13
· other · adoptat
· other
· other
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· other
· other
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
156 de discursuri
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
V„ rog s„-mi permite˛i s„ declar deschis„ ∫edin˛a de ast„zi, 15 mai 2006, a Senatului, ∫edin˛a fiind condus„ de subsemnatul, Ón calitate de vicepre∫edinte al Senatului, asistat de domnii senatori Gheorghe Funar ∫i Puskás Valentin Zoltán, secretari ai Senatului.
De la lucr„rile Senatului absenteaz„ motivat un num„r de 22 de colegi: 6 sunt membri ai Guvernului, 12 colegi sunt observatori la Parlamentul European, 2 colegi sunt Ón delega˛ie ∫i un coleg este Ónvoit.
Cvorumul de ∫edin˛„ este de 69 de parlamentari.
Programul de lucru: lucr„ri Ón plen p‚n„ la ora 19,30, cu ordinea de zi pe care o cunoa∫te˛i, cea standard pentru zilele de luni, respectiv declara˛ii politice, dezbaterea proiectelor de lege, Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri din partea reprezentan˛ilor Executivului.
Stima˛i colegi,
Œnainte de a intra Ón primul punct, respectiv prezentarea declara˛iilor politice de c„tre colegii senatori, v„ rog s„-mi permite˛i s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ c„ la secretarul general al Senatului au fost depuse mai multe legi, av‚nd posibilitatea, Ón situa˛ia Ón care aprecia˛i c„ acestea con˛in anumite prevederi neconstitu˛ionale, s„ sesiza˛i Curtea Constitu˛ional„, Ón conformitate cu prevederile Legii nr. 47/1992.
Cele cinci legi depuse la secretarul general al Senatului sunt urm„toarele:
— Lege pentru ratificarea Acordului dintre Rom‚nia ∫i Republica Turcia privind asisten˛a judiciar„ Ón materie civil„, semnat la Ankara la 28 septembrie 2005;
— Lege privind aprobarea Acordului de garan˛ie dintre Rom‚nia ∫i Banca European„ pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare, semnat la Bucure∫ti la 22 iulie 2005, aferent Acordului de Ómprumut dintre Societatea Comercial„ îCompania de Ap„ Some∫“ — S.A. ∫i Banca European„ pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare pentru finan˛area obiectivului de investi˛ii îReabilitarea sistemului de alimentare cu ap„ Ón localit„˛i urbane din Bazinul
hidrografic Some∫—Tisa“, inclus Ón programul îDezvoltarea infrastructurii Ón ora∫ele mici ∫i mijlocii (SAMTID), faza I“;
— Lege pentru ratificarea Memorandumului de Ón˛elegere privind facilitarea transportului rutier de m„rfuri Ón regiunea Organiza˛iei Cooper„rii Economice a M„rii Negre (O.C.E.M.N.), adoptat la Kiev la 6 martie 2002, semnat de Guvernul Rom‚niei la Istanbul la 8 noiembrie 2005;
— Lege pentru ratificarea Acordului de Ómprumut dintre Rom‚nia ∫i Banca European„ pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare pentru finan˛area Proiectului de construc˛ie a variantei de ocolire a municipiului Constan˛a, semnat la Bucure∫ti la data de 7 decembrie 2005;
— Lege privind ratificarea Acordului de Ómprumut dintre Rom‚nia ∫i Banca European„ pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare pentru finan˛area Proiectului de modernizare a re˛elei energetice feroviare, semnat la Bucure∫ti la 19 decembrie 2005.
Œn situa˛ia Ón care aprecia˛i c„ aceste acte normative con˛in prevederi neconstitu˛ionale, ave˛i posibilitatea s„ sesiza˛i Curtea Constitu˛ional„.
La declara˛ii politice s-au Ónscris mai mul˛i colegi senatori.
V„ rog s„-mi permite˛i s„ invit la tribuna Senatului, din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D., pe domnul senator Aron Ioan Popa.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
## **Domnul Aron Ioan Popa:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se refer„ la un raport al Institutului Na˛ional de Statistic„, Ón care este prezentat„ productivitatea I.M.M.-urilor rom‚ne∫ti Ón primul trimestru al anului 2006, comparativ cu perioada similar„ din 2005.
Nu inten˛ionez s„ fac publicitate acestui comunicat, ci o scurt„ analiz„ pentru cei interesa˛i sau pentru cei care critic„ evolu˛ia actualei guvern„ri dup„ aproape un an ∫i cinci luni de mandat.
Astfel, se observ„ c„ cifra total„ a afacerilor I.M.M.-urilor cu activitate principal„ ∫i secundar„ Ón profil industrial a Ónregistrat, Ón perioada 1 ianuarie—31 martie
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/25.V.2006 2006, comparativ cu trimestrul corespunz„tor din 2005, o cre∫tere de 6%, fa˛„ de doar 0,6% Ón 2005.
De asemenea, productivitatea muncii Ón aceea∫i ramur„ economic„ a marcat o cre∫tere de 8,4%, comparativ cu Ónceputul anului 2005.
Œn sectorul construc˛ii, valoarea lucr„rilor s-a majorat cu 21% comparativ cu anul 2005. De exemplu, Ón luna martie 2006 volumul lucr„rilor Ón construc˛ie a crescut cu 21,6%, comparativ cu martie 2005 sau martie 2004.
Volumul cifrei de afaceri a Óntreprinderilor care au activat Ón domeniul comer˛ului cu am„nuntul s-a situat cu aproximativ 25% peste nivelul din 2005, Ónregistr‚ndu-se cre∫teri mari la v‚nz„rile cu am„nuntul pentru b„uturi, m„rfuri alimentare ∫i tutun.
De asemenea, volumul cifrei de afaceri a I.M.M.-urilor Ón domeniul comer˛ului cu ridicata ∫i cu am„nuntul, Ón domeniul Óntre˛ineri ∫i repara˛ii la autovehicule a fost cu 5% mai mare dec‚t Ón perioada 1 ianuarie—31 martie 2005.
## Stima˛i colegi,
Indicatorii procentuali identifica˛i mai sus eviden˛iaz„ efectele cotei unice de impozitare de 16%, mult criticat„ de opozi˛ie, la nivelul activit„˛ilor I.M.M.-urilor rom‚ne∫ti ∫i, pe l‚ng„ toate acestea, acuzele care se aduc la adresa Guvernului T„riceanu privind reformele sale economico-financiare. Efectele acestui mod de guvernare Óncep s„ fie vizibile, treptat-treptat, Ón mediul de afaceri rom‚nesc, ulterior ele fiind resim˛ite ∫i Ón r‚ndul opiniei publice, prin cre∫terea num„rului de locuri de munc„ Ón viitorul apropiat.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Œl invit la tribun„ pe domnul senator Angel TÓlv„r, Grupul parlamentar al P.S.D.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
## **Domnul Angel TÓlv„r:**
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
La data de 3 aprilie 2006, de la aceast„ tribun„, am f„cut o declara˛ie politic„ av‚nd ca subiect violen˛a Ón ∫coli. Ea venea dup„ ce, at‚t din discu˛iile purtate cu cet„˛enii, dar ∫i din relat„rile presei, am considerat c„ este un subiect care merit„ s„ fie expus Ón fa˛a dumneavoastr„ ∫i a opiniei publice, cu at‚t mai mult cu c‚t fenomenul nu d„dea ∫i nu d„ semne c„ ar sc„dea Ón intensitate sau ca num„r de cazuri, dimpotriv„.
Cred c„ toat„ lumea este de acord cu acest lucru, iar faptul c„, de cur‚nd, un proiect legislativ av‚nd ca obiect tratarea sistemic„ a fenomenului violen˛ei Ón ∫coli a fost retrimis la comisie pentru o mai atent„ abordare, de∫i avea avizul negativ al Guvernului, denot„ at‚t preocuparea, dar ∫i buna inten˛ie a senatorilor de la toate partidele politice vizavi de un subiect important pentru p„rin˛i, elevi ∫i Óntreaga societate.
Œn declara˛ia pe care am prezentat-o d„deam exemple din toat„ ˛ara, Ómi exprimam Óngrijorarea fa˛„ de fenomenul violen˛ei, iar Ón final solicitam Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii ∫i Ministerului Administra˛iei ∫i
Internelor s„ trateze cu mai mult„ responsabilitate fenomenul violen˛ei. At‚t ∫i nimic la mult.
## Stima˛i colegi,
Am primit, dou„ s„pt„m‚ni mai t‚rziu, un r„spuns la declara˛ia mea de la domnul ministru H„rd„u. R„spunsul nu con˛ine nimic legat de situa˛iile men˛ionate ∫i nici de eventuale m„suri pe care ministerul le-a luat, le ia sau le va lua. Nici nu m„ a∫teptam s„ primesc solu˛ii sau proiecte, ˛in‚nd seama de maniera rigid„ ∫i ˛‚fnoas„ Ón care comunic„ domnul ministru. Am primit Ón schimb, Óntr-un stil mali˛ios, demn de o cauz„ mai bun„, un atac demagogic adresat senatorilor, care m„ face s„ cred c„ domnul ministru nu se afl„ Ón conflict numai cu violen˛a Ón ∫coli sau, conform declara˛iilor de ast„zi ap„rute Óntr-un cotidian central, cu primul-ministru ∫i cu Guvernul, Ón general, ci ∫i cu parlamentarii din Senat, pe care Ói dojene∫te, Ói pune la col˛ ∫i Ói trage la r„spundere.
Pentru a v„ face singuri o p„rere fa˛„ de cum vede domnul ministru rezolvarea problemei violen˛ei Ón ∫coli, am s„ dau citire r„spunsului pe care l-am primit. Citez:
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Œl invit la tribun„ pe reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, domnul senator Claudiu T„n„sescu.
Pofti˛i, ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
## **Domnul Dan Claudiu T„n„sescu:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Stima˛i colegi,
Declara˛ia mea politic„ a∫ intitula-o îApa nu-i ca focul“.
Este o cugetare pe care a∫ atribui-o celor de la putere, pentru a le Ómbog„˛i galeria de panseuri de tipul îIarna nu-i ca vara...“ ∫i invers, ori îS„ tr„i˛i bine..., dar p„zi˛i, c„ vine apa!“, ultima fiind o perl„ deosebit de rar„ a distinsei doamne ministru Sulfina Barbu, persoan„ care gospod„re∫te apele ∫i ne ˛ine curat mediul Ón care respir„m.
Œmi amintesc de vorbele mamei, care spunea c„ apa este mai rea dec‚t focul.
Eu nu Ón˛elegeam la vremea aceea de ce, at‚ta vreme c‚t apa o beam cu pl„cere, atunci c‚nd m„ zg‚nd„rea setea ori atunci c‚nd, vara, sc„ld‚ndu-m„, m„ r„coream Ón apele r‚ului din marginea satului sau atunci c‚nd auzeam ˛„ranii c„ a∫teptau ploaia roditoare s„ cad„ peste p„m‚nturile avide de apa ce avea s„ hr„neasc„ semin˛ele aruncate din pumnii lor Ónfierb‚nta˛i. Dar m„ Óntreb: oare ce-i mai bun dec‚t o baie cu ap„ cald„, dup„ o zi de munc„ istovitoare? A∫adar, de ce spunea mama a∫a ceva despre apa? De ce credea ea c„ apa e mai rea dec‚t focul?
Ce-i drept, acest foc, acest miraj trimis prima oar„ pe p„m‚nt din ceruri, ne ajut„ s„ ne prepar„m hrana, s„ ne Ónc„lzim m„dularele Ón timpul iernilor, s„ model„m sub flac„ra lui metalele, s„ schimb„m via˛a ascuns„ a substan˛elor chimice ∫i a∫a mai departe. El ucide, distruge totul Ón calea lui atunci c‚nd e dezl„n˛uit, Ónso˛e∫te r„zboaiele ∫i destule nenorociri.
Dar iat„ c„ acum, la aceast„ v‚rst„, am ajuns s„ Ón˛eleg spusele mamei care zicea mai mereu c„ apa e mai rea dec‚t focul, pentru c„ inunda˛iile de anul trecut ∫i de anul acesta, mai ales cele produse de umflarea marelui fluviu european, au adus suferin˛e grele multor oameni. Este destul s„ mergi pe malul st‚ng al acestei ape, care-∫i adun„ apele din mai multe ˛„ri, ∫i vezi ce se Ónt‚mpl„. Nenorocire, spunem noi, mare nenorocire!
Oameni str„muta˛i, animale moarte, gospod„rii pr„date de furia lichidului m‚los ∫i neÓnduplecat, care ne-a obligat s„ ne distrugem digurile de protec˛ie ∫i s„ ne inund„m de bun„voie satele ∫i c‚mpiile m„noase Ón Óncercarea de a ostoi r„utatea apelor.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Invit la tribun„ pe domnul senator Constantin Dumitru, Grupul parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
## **Domnul Constantin Dumitru:**
## Stima˛i colegi,
Œn urm„ cu o lun„, pre∫edintele Grupului parlamentar mixt Rom‚nia—Uniunea European„ din Parlamentul European, Guido Podesta, declara Óntre altele c„ progresul f„cut de Rom‚nia Ón drumul ei spre integrarea european„ ar fi chiar mai mare dec‚t cel al unor state care au aderat la Uniunea European„ deja Ón mai 2004.
Acela∫i parlamentar ad„uga c„ ˛ara noastr„ trebuie s„-∫i p„streze atitudinea pozitiv„ fa˛„ de obiectivele propuse ∫i c„, de fapt, mai exist„ ∫i alte state care nu au ∫tiut mul˛i ani s„ foloseasc„ banii europeni, Óntre care ∫i Italia.
Dup„ cum ∫ti˛i cu to˛ii, raportul Comisiei Europene privind aderarea Rom‚niei ∫i Bulgariei, ce va fi prezentat m‚ine, este a∫teptat cu interes ∫i emo˛ie nu numai de ˛ara noastr„, c‚t ∫i de oficialii de la Bruxelles.
Pe de alt„ parte, de c‚teva zile afl„m, prin diverse canale, c„ ar exista ∫i varianta unei am‚n„ri a datei ader„rii, o schi˛„ a raportului de monitorizare fiind Ón posesia Agen˛iei Reuters. De∫i concluziile nu au fost Ónc„ redactate, aceast„ schi˛„ de raport nu ar con˛ine precizarea vreunei date la care cele dou„ ˛„ri candidate ar urma s„ adere la Uniunea European„.
Potrivit acelora∫i surse, Rom‚niei i s-au acordat patru stegule˛e ro∫ii, unul pentru finan˛e ∫i trei pentru agricultur„.
Pe de alt„ parte, un sondaj de opinie realizat de Agen˛ia Reuters, la care au participat peste 40 anali∫ti din institu˛ii academice ∫i financiare europene, arat„ c„ Rom‚nia ∫i Bulgaria au mari ∫anse de aderare la Uniunea European„ Ón 2007.
Œn aceea∫i ordine de idei, unii responsabili europeni, Óntre care Jonathan Scheele, ∫eful delega˛iei Comisiei Europene Ón Rom‚nia, apreciaz„ c„ raportul va fi preponderent pozitiv comparativ cu cel din 2005, cu recomandarea solu˛ion„rii unor probleme r„mase nerezolvate.
## Stima˛i colegi,
Dup„ cum ∫tim cu to˛ii, semnalele pe care Rom‚nia trebuie s„ le trimit„ la Bruxelles sunt legate de voin˛a politic„, de continuarea reformelor ∫i, implicit, de Ónl„turarea blocajelor care le-ar putea Ónt‚rzia.
Aderarea la Uniunea European„ Ónseamn„ pentru Rom‚nia intrarea Óntr-un model de civiliza˛ie, Óntr-un sistem de tehnici care vor gr„bi modernizarea ˛„rii noastre, iar raportul ce va fi prezentat m‚ine reprezint„ un test pe care cu to˛ii ne dorim s„-l trecem.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Invit la tribun„ pe doamna senator Doina Silistru, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. Ave˛i cuv‚ntul, doamna senator.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Fiind o familist„ convins„, nu am putut trece peste evenimentul care se s„rb„tore∫te ast„zi Ón toat„ lumea ∫i, implicit, Ón ˛ara noastr„, motiv pentru care am intitulat declara˛ia mea politic„ de ast„zi îZiua Interna˛ional„ a Familiei“.
Trebuie s„ ne reamintim c„ pe data de 20 septembrie 1993 Adunarea General„ a Organiza˛iei Na˛iunilor Unite a adoptat o rezolu˛ie prin care ziua de 15 mai a fost declarat„ Ziua Interna˛ional„ a Familiilor. Un an mai t‚rziu, Guvernul Rom‚niei a decis marcarea acestui eveniment interna˛ional prin s„rb„torirea pe 15 mai a Zilei Familiei din Rom‚nia.
Aceast„ zi reprezint„ sau ar trebui s„ reprezinte o ocazie pentru sensibilizarea tuturor rom‚nilor cu privire la problemele cu care se confrunt„ familia Ón societatea
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/25.V.2006 prezent„, precum ∫i pentru a promova ini˛iative care vin Ón sprijinul familiei.
Ca senator ales de cet„˛enii unei circumscrip˛ii electorale ∫i membru al Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat ∫i pentru c„ social-democra˛ia reprezint„ grija fa˛„ de oameni ∫i, implicit, fa˛„ de familie, m„ simt obligat„ s„ subliniez o parte dintre principiile pe care ar trebui s„ se bazeze politica familial„:
– principiul solidarit„˛ii, care reprezint„ fundamentul valoric care st„ la baza ac˛iunilor de prevenire ∫i combatere a violen˛ei Ón familie;
– principiul deplas„rii accentului de la tratare la prevenire, fiind ∫tiut faptul c„ prevenirea violen˛ei este o abordare mult mai pu˛in costisitoare ∫i mult mai eficient„ dec‚t tratarea efectelor acesteia;
– principiul parteneriatului, cu referire at‚t la parteneriatele public-privat, precum ∫i la implicarea societ„˛ii civile Ón sectorul protec˛iei ∫i asisten˛ei sociale;
– principiul responsabiliz„rii, responsabilizarea actorilor sociali fiind principala arm„ Ón activitatea de prevenire a fenomenelor cu impact negativ asupra familiei;
– principiul demnit„˛ii umane, prin care fiec„rei persoane Ói este garantat„ dezvoltarea liber„ a personalit„˛ii;
V„ mul˛umesc, doamna senator.
Invit la tribun„ pe domnul senator Mihai Ungheanu, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
## **Domnul Mihai Ungheanu:**
## Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,
Printre ini˛iativele legislative mai pu˛in chibzuite care au trecut prin Senat se afl„ ∫i Legea lustra˛iei. Motiva˛iile ei sunt superficiale, ca ∫i ini˛iativele ∫i amendamentele
care au completat-o. Odat„ votat„ la Senat, legea a intrat Ón m‚inile presei care i-a prezentat pe lustrabili, ceea ce a dat de g‚ndit p‚n„ ∫i institu˛iilor ∫i sabotan˛ilor Ón leg„tur„ cu aceast„ aventur„ legislativ„.
Presa a eviden˛iat faptul c„ este de ajuns s„ fi predat o disciplin„ la Academia î™tefan Gheorghiu“ pentru a ˛i se retrage drepturile publice pe zece ani de zile. Altfel zis, ceea ce predai ca profesor sau conferen˛iar la o facultate de stat devine, conform acestei legi, un act de vinov„˛ie politic„ pentru c„ s-a predat sub o alt„ cupol„. E vorba Óns„ de specialit„˛i bine precizate, care nu au culoare politic„. A∫a se face c„ un coleg de-al nostru din Senat, remarcabil„ persoan„ Ón profesiunea ∫i specialitatea lui, poate fi sanc˛ionat pentru c„ ∫i-a desf„∫urat munca didactic„ ∫i sub acoperi∫ul acestei academii.
Œn prima form„, aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ nu avea aceste prevederi. Ele au fost ad„ugate prin amendament, evident, cu bun„ inten˛ie, dar f„r„ s„ se anticipeze rezultatul.
Dac„ s-ar fi procedat Ón cuno∫tin˛„ de cauz„, pe linia de g‚ndire care acuz„ Academia î™tefan Gheorghiu“ se cuvenea lustrat„ Óns„ o alt„ institu˛ie universitar„, cu adev„rat incriminabil„ prin rolul ei percutant ∫i somativ, cu mult Ónaintea colaboratorilor de la Academia î™tefan Gheorghiu“: se cuvenea avute Ón vedere catedrele de socialism ∫tiin˛ific cu oamenii lor. Aceste catedre de socialism ∫tiin˛ific au constituit biciul de foc al comuniz„rii, fiind un laborator de solu˛ii pentru regimul dictatorial, ∫i el a fost sus˛inut de adev„ra˛i comisari ∫i politruci de serviciu.
Joaca de-a condamnarea comunismului produce astfel de feste! Un t‚n„r profesionist, care nu a fost un membru al castei de propagandi∫ti cu drepturi de verdict politic, poate fi lovit de aceast„ neghioab„ lege, pe c‚nd vechii ∫i vesti˛ii cerberi ai regimului care elaborau teoria, tactica, strategiile, justific„rile, indic‚nd vinov„˛iile ∫i ˛intele, ar r„m‚ne neatin∫i.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Invit la tribun„ reprezentantul Grupului parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D., domnul senator Paul P„curaru.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Œn mod normal, ast„zi, 15 mai, Ón ajunul Ónt‚lnirii Colegiului Comisarilor pentru prezentarea Raportului de ˛ar„ la Bruxelles, declara˛ia mea politic„ ar trebui s„ marcheze Ómbun„t„˛irile rapide ob˛inute de Rom‚nia. ™i cred c„ tot o obliga˛ie moral„ a∫ avea-o s„ mul˛umesc Ón aceast„ declara˛ie tuturor celor care au f„cut posibile aceste progrese, Ón a∫a fel Ónc‚t Rom‚nia s„-∫i ating„ acest at‚t de importat obiectiv politic.
Probabil c„ Ón zilele urm„toare vom vorbi despre importan˛a cu adev„rat deosebit„, istoric„ a momentului, a evenimentului ∫i despre efectele pe termen mediu ∫i lung de care Rom‚nia va avea parte Ón toate domeniile vie˛ii sociale.
Cu toate acestea, Ón pofida unui moment at‚t de apropiat ∫i at‚t de importat pentru Rom‚nia, o simpl„ lectur„, fie ea ∫i Ón diagonal„, a titlurilor de pres„, arat„ c„ Ón Rom‚nia tr„im Óntr-o alt„ realitate, Ón care titlurile cele mai frecvente sunt cele de criz„, de instabilitate, de mo˛iune, de c„dere a Guvernului, de remaniere, de restructurare ∫i a∫a mai departe.
Iat„ deci c„, pe de-o parte, avem un semnal mai mult dec‚t pozitiv pentru Rom‚nia ∫i va trebui s„ d„m curs acestui semnal, iar, pe de alt„ parte, Ón via˛a intern„ se pare c„ suntem pe o cu totul ∫i cu totul alt„ lungime de und„. Motiv care m-a f„cut s„ schimb declara˛ia mea politic„ de la îRaportul de ˛ar„“ la îRiscul de ˛ar„“, pentru c„ se pare c„, Óntr-adev„r, suntem Ón m„sur„ s„ ne cre„m siguri un risc atunci c‚nd el nu mai exist„ ∫i acest risc, sigur, poate s„ derive din conduita noastr„ politic„ ∫i din atitudinile noastre politice, din deciziile pe care le vom lua Ón perioada imediat urm„toare.
Œn termeni economici, riscul de ˛ar„ exprim„ probabilitatea pierderilor financiare pe care le are, ∫tiu eu, un agent economic, un sistem financiar, o banc„, un stat, Ón condi˛iile Ón care Ómprumuturile acordate pe o anumit„ pia˛„ se degradeaz„ datorit„ unor evolu˛ii negative pe pia˛a gazd„.
Sunt riscuri datorate datoriei externe foarte mari Ón ˛„rile cu un deficit comercial cronic al balan˛ei de pl„˛i, sunt riscuri legate de recesiunea economic„, riscuri legate de devalorizarea monedei na˛ionale accelerat„, riscuri legate de infla˛ie, riscuri legate de schimb„ri bru∫te de politic„ economic„ ∫i a∫a mai departe, care au obligat pe to˛i cei care se ocup„ de pie˛ele financiare s„ introduc„ Ón lexiconul economic at‚t defini˛iile, c‚t ∫i metodologiile de evaluare a ceea ce se nume∫te riscul de ˛ar„.
Mul˛umesc, domnule senator.
Invit la tribun„ pe doamna senator Verginia Vedina∫, Grupul parlamentar P.R.M.
Ave˛i cuv‚ntul, doamna senator.
## **Doamna Verginia Vedina∫:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Distin∫i colegi,
Declara˛ia politic„ pe care o fac Ón fa˛a dumneavoastr„ mi-a fost inspirat„ de o declara˛ie pe care domnul prim-ministru a f„cut-o ast„zi Ón mass-media ∫i prin care Ó∫i Óng„duia s„ ne trag„ zdrav„n de ureche pe noi, Parlamentul, cu prec„dere Senatul, pentru c„ tr„im Óntr-o stare de relaxare continu„, pentru c„ nu vot„m legi ∫i alte polite˛uri de acest fel.
V„ m„rturisesc c„ o asemenea declara˛ie venea dup„ ce, cu pu˛in timp Ónainte, le vorbisem studen˛ilor mei despre statutul Parlamentului, al Guvernului, despre faptul c„ Guvernul r„spunde politic Ón fa˛a Parlamentului, ∫i nu invers, despre modul Ón care Parlamentul, teoretic, controleaz„ activitatea Guvernului ∫i alte principii constitu˛ionale, care sunt, din p„cate, din ce Ón ce mai grosolan Ónc„lcate Ón practic„.
Este evident c„ o asemenea declara˛ie nu poate dec‚t s„ te revolte, Ón contextul Ón care fiecare dintre noi cunoa∫tem faptul c„, Ón comisiile pe care le avem, Ón plenul Senatului, ne str„duim s„ facem legi bune, ne str„duim de multe ori s„ corect„m abera˛iile, veritabilele abera˛ii din punct de vedere al principiilor statului de drept, care ne sunt transmise de la Guvern ∫i ne str„duim, Ón concluzie, s„ facem Ón a∫a fel Ónc‚t Parlamentul s„ fie ∫i s„ reprezinte ceea ce spune Constitu˛ia c„ este: organul reprezentativ suprem al poporului rom‚n.
Vede˛i dumneavoastr„, o asemenea declara˛ie nu este Ónt‚mpl„toare. S„ nu uit„m c„, nu cu prea mult timp Ón urm„, domnul pre∫edinte ne califica Óntr-un mod care cred c„ Ón orice stat de drept ar fi atras o sanc˛iune
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/25.V.2006 drastic„ pentru pre∫edinte, anume: o î∫andrama intrat„ Ón moarte clinic„“, dac„ am reprodus bine afirma˛iile Domniei sale.
Astfel de lucruri Ón primul r‚nd ne determin„ s„ lu„m atitudine ca parlamentari. M„ determin„, Ón al doilea r‚nd, s„ iau atitudine ca om, care, prin ceea ce face ca profesionist, se ocup„ ∫i se str„duie∫te s„ fac„ Ón a∫a fel Ónc‚t principiile statului de drept s„ fie Ón toat„ semnifica˛ia lor Ón˛elese ∫i aplicate, dar, Ón acela∫i timp, m„ provoac„ s„ atrag aten˛ia c„ Parlamentul este autoritatea de baz„ a oric„rei democra˛ii, c„ Parlamentul este calificat prin Constitu˛ie ca organul suprem reprezentativ al poporului rom‚n ∫i c„ orice blamare, orice expresie plin„ efectiv de invective care este adresat„ acestei autorit„˛i publice afecteaz„ nu numai demnitatea Parlamentului, ci ∫i demnitatea poporului al c„rui organ reprezentativ este Parlamentul.
Mul˛umesc, doamna senator.
Invit la tribun„ pe domnul senator Adrian P„unescu, Grupul parlamentar al P.S.D.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
## **Domnul Adrian P„unescu:**
## Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,
N-a∫ putea s„ m„ adresez dumneavoastr„ f„r„ s„ spun c‚teva vorbe despre o problem„ care agit„ spiritele Ón Rom‚nia de azi, ∫i anume starea de s„n„tate a pre∫edintelui B„sescu.
De la Ónceput vreau s„ afirm c„ nu fac parte dintre fundamentali∫tii care cred c„ pre∫edintele unei ˛„ri n-are voie s„ se trateze de bolile care Ól Óncearc„ dec‚t Ón ˛ara lui. Mi se pare c„ ar fi o judecat„ sumar„ ∫i c„ ne-ar predispune la grave erori, mai ales c„ fiecare dintre noi, Ón starea de boal„ a unui moment, Óncearc„ cele mai bune solu˛ii pentru a se salva.
A∫adar, Ói urez pre∫edintelui B„sescu s„n„tate ∫i fac urm„toarele preciz„ri care ˛in de morala public„.
S„ nu cumva s„ se Ón˛eleag„ din op˛iunea pre∫edintelui pentru un spital universitar din Viena c„ Ón Rom‚nia nu exist„ medici — dup„ p„rerea mea, excep˛ionali — capabili s„ fac„ o asemenea opera˛ie. S„ nu cumva s„ nu se Ón˛eleag„ Ón ce hal de dotare este sistemul medical rom‚nesc, dac„ exist„ at‚t de pu˛in„ Óncredere Ón fapte, Ón articula˛ii, Ón segmente ale acestui sistem pus Ón condi˛ia de a asista, de a ajuta ∫i de a determina o anumit„ stare de s„n„tate.
Cred c„ — am scris asta ∫i Ón editorialul meu din revista mea îFlac„ra“ —, cred c„ drept, cinstit ∫i moral ar fi din partea pre∫edintelui ca, odat„ Óntors Ón ˛ar„, repet, s„n„tos, s„ fac„ toate gesturile care depind de Domnia sa ∫i s„ determine toate gesturile care depind de celelalte puteri ale statului pentru un alt fapt, ∫i anume crearea la Bucure∫ti a unei medicine de elit„. Noi avem bani pu˛ini ∫i ei trebuie Ómp„r˛i˛i pentru toate domeniile, cum se spune, de activitate.
Cred Óns„ c„ prioritatea priorit„˛ilor o constituie medicina ∫i, Óntre felurile de medicin„, medicina de elit„. Mi se adreseaz„ cel pu˛in 2-3 p„rin˛i sau copii lunar s„-i ajut s„ ajung„ la o autoritate care s„ le permit„ s„ se opereze Ón str„in„tate. Str„in„tatea Ónseamn„ ∫i Coreea,
unde sunt asigurate condi˛ii de recuperare a s„n„t„˛ii mai bune ca Ón Rom‚nia.
™i banii care trebuie pentru aceste opera˛ii nu sunt pu˛ini. Sunt Óntre 30, pentru un lucru u∫or, p‚n„ la 80, 120, 200 mii de euro.
Cum?
Bine, Ómi cer iertare dac„...
V-am deranjat? Sunte˛i cumva economist?
## **Domnul Constantin Dumitru**
**:**
Care-i diferen˛a?
Nu, nu m-a˛i Ón˛eles bine.
V„ rog s„ nu dialoga˛i cu colegii din sal„. Rog pe domnul senator Dumitru...
## **Domnul Adrian P„unescu:**
Eu n-a∫ dialoga dac„ nu m-ar provoca! D‚nsul crede c„ am jignit contabilii. Nu! Eu am spus altceva, c„ nu...
Nu mai bomb„ni˛i at‚ta, coan„ soacr„! V„ rog! M„ bomb„ni˛i ∫i n-ave˛i dreptul acesta!
P„i, nu-l ave˛i deloc!
V„ rog, stima˛i colegi, dac„ ave˛i probleme de ridicat, s-o face˛i de la microfon.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/25.V.2006
## **Domnul Adrian P„unescu:**
Sunt tentat s„ observ c„ ave˛i dificult„˛i Ón a v„ exprima…, nu se aude bine.
A∫adar n-am spus nici un cuv‚nt r„u despre contabili. Am spus c„ un contabil nu poate g‚ndi ca un medic Ón probleme de medicin„ ∫i, invers, un medic nu va putea g‚ndi ca un contabil Ón probleme de cifre. Dar uite c„ se Ónt‚mpl„ ∫i lucruri din acestea: un contabil nu poate g‚ndi ca un parlamentar, vorbe∫te singur.
Eu am vrut s„ spun ceva serios, ∫i grav, ∫i urgent. ™i anume c„ limitele sistemului trebuie Ónfr‚nte, pentru c„ este Ón interesul nostru al tuturor s„ existe acest climat normal Ón s„n„tatea public„. S„ nu ne trezim c„ ne revolt„ un fapt negativ atunci c‚nd suntem pe patul de opera˛ie ∫i s„ facem, cu calm, la timp Óndrept„rile de rigoare.
™i, Óntr-o ˛ar„ Ón care sunt at‚˛ia medici excep˛ionali, este absurd, este aberant, este ca Ón bancurile cu Z„roni s„ ai ministru al s„n„t„˛ii un contabil sau un economist, mai ales c‚nd medicina nu e f„cut„ la noi Ón a∫a fel Ónc‚t s„ exprime o mare rezolvare economic„.
A∫ vrea, domnilor, s„ v„ reamintesc faptul c„ se Ómplinesc 500 de zile de guvernare a Alian˛ei D.A. ™i poate c„ ar fi interesant s„ parcurgem pe fug„ c‚teva dintre promisiunile din Programul Alian˛ei D.A. ∫i s„ observ„m, cu con∫tiin˛a noastr„ de serviciu, dac„ nu cu con∫tiin˛a noastr„ de s„rb„toare, dac„ s-au rezolvat sau nu aceste f„g„duin˛e.
Majorarea salariului bugetarilor cu 60%; pensie medie de 110 euro; pensii indexate trimestrial Ónc‚t cre∫terea pre˛urilor s„ fie 100% acoperit„; pensiile agricultorilor s„ aib„ o putere crescut„ de cump„rare prin acordarea de index„ri ∫i major„ri ca Ón sistemul public de pensii; cre∫terea veniturilor salariale Ón spitale cu 50%; acoperirea cu 100% a costului medicamentelor din Fondul asigur„rilor sociale; decontarea cheltuielilor de transport p‚n„ la cea mai apropiat„ unitate sanitar„ pentru pacien˛ii din localit„˛ile f„r„ asisten˛„ medical„; asigurarea consultului medical general, a medicamentelor de baz„ ∫i a celor pentru pacien˛ii cronici din zonele slab cotate medical prin dezvoltarea unui sistem de caravane medicale; preluarea urgen˛elor vitale din zonele cu acces limitat la facilit„˛ile medicale, prin dezvoltarea unui sistem na˛ional de asisten˛„ de urgen˛„, care va cuprinde 8 spitale de urgen˛„ zonale cu dot„ri de Ónalt„ performan˛„: 200 de ambulan˛e, 8 elicoptere — iat„, exist„ ∫i Ón program o asemenea f„g„duin˛„ —; Ónfiin˛area Oficiului pentru Protec˛ia Pacien˛ilor pentru ca drepturile ∫i interesele acestora s„ fie corect ap„rate; asigurarea transparen˛ei Ón utilizarea fondurilor pentru medicamentele compensate ∫i gratuite Ón ambulatoriu, conform principiului îbanii urmeaz„ pacientul“; locuin˛e sociale pentru persoanele defavorizate, condi˛ii decente pentru v‚rstnici.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Mul˛umesc, domnule senator. Stimate colege ∫i stima˛i colegi,
To˛i cei 9 colegi senatori Ónscri∫i pentru declara˛iile politice au avut posibilitatea, Ón spa˛iul rezervat, s„ ∫i le prezinte Ón plenul Senatului.
V-a∫ ruga, stimate colege ∫i stima˛i colegi, Ónainte de a Óncepe procesul legislativ, s„ ne pronun˛„m asupra programului de lucru ∫i asupra ordinii de zi a Senatului pentru ziua de ast„zi.
Œn leg„tur„ cu programul de lucru, v„ consult dac„ ave˛i observa˛ii.
Avem practic lucr„ri Ón plenul Senatului p‚n„ la ora 19,30. Dac„ nu sunt observa˛ii, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot.
Rog colegii senatori s„ voteze. V„ rog s„ vota˛i. Invit colegii senatori Ón sal„.
Œi rog pe cei doi secretari s„ verifice prezen˛a.
Cu pu˛ine minute Ónainte de a intra Ón acest al doilea punct Ónscris Ón ordinea de zi eram 73 de colegi Ón sal„.
Invit colegii senatori Ón sal„. Stimate colege ∫i stima˛i colegi, v„ invit Ón sal„!
Colegul Marius Marinescu v„d c„ Ó∫i face datoria. Mul˛umesc. 64, 66…
Doamnelor ∫i domnilor senatori, v„ invit Ón sal„!
Oricum, noi eram Ón sal„ 65 ∫i au votat doar 57. Deja suntem 70.
Deci rug„mintea este pentru to˛i colegii parlamentari prezen˛i Ón sal„ s„ voteze!
V„ rog, stimate colege ∫i stima˛i colegi, s„ ne pronun˛„m asupra programului de lucru.
V„ rog s„ vota˛i.
Suntem 71 de senatori Ón sal„, 72 acum, cu domnul senator Eckstein.
Din sal„
#65875S„ facem apelul!
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Stimate colege ∫i stima˛i colegi, dac„ facem apelul, pierdem de fiecare dat„ o jum„tate de or„, timp Ón care rezolv„m c‚teva proiecte de lege.
## **Domnul Puskás Valentin Zoltán**
**:**
Domnule pre∫edinte, dar suntem Ón cvorum!
Stimate colege ∫i stima˛i colegi, suntem Ón cvorum. Suntem 72 de senatori Ón sal„.
Din sal„
#66373Dar s-a votat...
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Nu s-a votat, pentru c„ au votat 67 de colegi.
Din sal„
#66550Atunci de unde ∫ti˛i c„ sunt 72 de senatori Ón sal„?
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
P„i, sunt Ón sal„, c„ Ói v„d eu, dar nu pot s„-i Ónregistrez odat„ ca fiind prezen˛i. Dup„ aceea bineÓn˛eles c„ pot vota, dar trebuie, pentru Ónceput, s„-i Ónregistr„m.
V„ rog, stimate colege ∫i stima˛i colegi, haide˛i s„ vot„m odat„!
Repun la vot programul de lucru al Senatului. V„ rog s„ vota˛i.
Vom scoate o list„, iar colegii care nu sunt prezen˛i Ón sal„ Ói vom trece absen˛i, chiar dac„ sunt prezen˛i.
Vede˛i?
Deci programul de lucru este aprobat de plenul Senatului cu 70 de voturi pentru ∫i o ab˛inere.
V„ consult dac„ Ón leg„tur„ cu ordinea de zi ave˛i observa˛ii.
Dac„ nu sunt observa˛ii, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra ordinii de zi.
Rog colegii senatori s„ voteze.
V„ rog s„ vota˛i, stimate colege ∫i stima˛i colegi. V„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile ∫i s„ vota˛i.
Ordinea de zi este aprobat„ de plenul Senatului cu 58 de voturi pentru, un vot contra ∫i o ab˛inere.
La punctul 2 Ón ordinea de zi avem Ónscris proiectul de Lege pentru ratificarea Contractului de finan˛are dintre Rom‚nia ∫i Banca European„ de Investi˛ii ∫i Compania Na˛ional„ de C„i Ferate îC.F.R.“ — S.A. privind finan˛area Proiectului de reabilitare a liniei de cale ferat„ Curtici—Simeria, semnat la Bucure∫ti la 22 decembrie 2005 ∫i la Luxemburg la 27 decembrie 2005.
Comisia sesizat„ Ón fond: Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital.
Reprezentantul Executivului este prezent, da?
V„ rog s„ expune˛i punctul de vedere al Guvernului. Ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 10.
**Domnul Septimiu Buza∫u** — _secretar de stat Ón Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului_ **:**
## V„ mul˛umesc.
Guvernul Rom‚niei a ob˛inut sprijinul B„ncii Europene de Investi˛ii pentru finan˛area acestui proiect, reabilitarea c„ii ferate Curtici—Simeria, care este pe Coridorul IV paneuropean.
Proiectul propus are urm„toarele obiective esen˛iale: reabilitarea tronsonului de cale ferat„ dubl„ electrificat„, cu o lungime de 185 de kilometri, ∫i servicii de consultan˛„ pentru elaborarea proiectului tehnic ∫i a documenta˛iei de licita˛ie pentru lucr„ri.
Banca European„ de Investi˛ii particip„ cu un Ómprumut Ón valoare de 300.000.000 de euro, restul fiind contribu˛ia Guvernului Rom‚niei. Mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/25.V.2006
V„ mul˛umesc ∫i eu.
Œl invit pe domnul senator Viorel ™tefan s„ prezinte raportul comisiei.
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Pe baza avizelor favorabile primite din partea Comisiei pentru politic„ extern„ ∫i din partea Comisiei economice, Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital a Óntocmit un raport de admitere, f„r„ amendamente, supun‚nd spre dezbatere ∫i adoptare plenului raportul nostru, Ómpreun„ cu proiectul de lege. V„ mul˛umesc.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
## Mul˛umesc.
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale. Nu sunt interven˛ii.
V„ rog s„-mi permite˛i s„ precizez caracterul legii de lege ordinar„ ∫i faptul c„ Senatul se va pronun˛a Ón calitate de Camer„ decizional„.
Vot · approved
Declara˛ii politice prezentate de doamnele ∫i domnii senatori: — Aron Ioan Popa (P.N.L.-P.D.) — despre productivitatea I.M.M.-urilor rom‚ne∫ti Ón primul trimestru al anului 2006, comparativ cu perioada similar„ din 2005;
La punctul 3 Ón ordinea de zi avem Ónscris proiectul de Lege pentru ratificarea Contractului de finan˛are dintre Rom‚nia ∫i Banca European„ de Investi˛ii privind Proiectul de reconstruc˛ie a drumurilor afectate de inunda˛ii, semnat la Bucure∫ti la 22 decembrie 2005 ∫i la Luxemburg la 27 decembrie 2005.
Comisia sesizat„ Ón fond: Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital.
V„ rog, punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 10.
## Mul˛umesc.
Pentru finan˛area proiectului de eliminare a efectelor inunda˛iilor ∫i de m„suri de prevenire a unor eventuale viitoare inunda˛ii s-a semnat Contractul de finan˛are dintre Rom‚nia ∫i Banca European„ de Investi˛ii, Ón valoare de 300.000.000 euro.
Costul total al proiectului este de 401.000.000 euro, diferen˛a fiind contribu˛ie de la bugetul de stat.
Realizarea efectiv„ a lucr„rilor se va face Ón anii 2006—2009.
V„ mul˛umesc.
favorabile, primite de la cele dou„ comisii sesizate pentru aviz, respectiv Comisia economic„, industrii ∫i servicii ∫i Comisia pentru politic„ extern„.
Œn consecin˛„, supunem spre dezbatere ∫i adoptare plenului Senatului raportul de admitere Ómpreun„ cu proiectul de lege.
V„ mul˛umesc.
## Mul˛umesc.
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i sau s„ formula˛i Óntreb„ri. Nu sunt interven˛ii.
Da˛i-mi voie atunci s„ precizez caracterul legii de lege ordinar„ ∫i faptul c„ Senatul va adopta acest proiect de lege Ón calitate de Camer„ decizional„.
Nefiind formulate amendamente, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i printr-un singur vot at‚t asupra raportului, c‚t ∫i a legii Ón ansamblu.
V„ rog s„ vota˛i.
Cu 54 de voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„ ∫i nici o ab˛inere, deci Ón unanimitate, raportul Comisiei pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital ∫i proiectul de lege au fost adoptate de plenul Senatului.
La punctul 4 din ordinea de zi avem Ónscris„ propunerea legislativ„ pentru completarea Codului vamal al Rom‚niei.
Ini˛iator, domnul senator Marius Marinescu. Ave˛i cuv‚ntul. Microfonul nr. 2.
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Cer retrimiterea la comisie a ini˛iativei mele, fiindc„ m-am pus de acord cu reprezentantul Guvernului. D‚n∫ii vor veni cu tabelul comparativ din statele apar˛in‚nd Uniunii Europene, iar eu voi veni cu ni∫te Ómbun„t„˛iri la aceast„ ini˛iativ„ legislativ„.
Œn acest caz, doresc retrimiterea la comisie. V„ mul˛umesc anticipat.
Termenul de adoptare tacit„, potrivit Constitu˛iei, ar fi pe 27 iunie 2006.
Rog, punctul de vedere al Guvernului Ón leg„tur„ cu aceast„ solicitare.
Microfonul nr. 9.
## **Domnul C„t„lin Doic„** — _secretar de stat Ón Ministerul Finan˛elor Publice_ **:**
De acord, domnule pre∫edinte, cu solicitarea domnului senator Marinescu, Óntruc‚t, Óntr-adev„r, proiectul de lege poate fi discutat dac„ este Ómbun„t„˛it.
Mul˛umesc. Punctul de vedere al comisiei.
Mul˛umesc.
Œl invit pe domnul pre∫edinte ™tefan Viorel s„ prezinte raportul comisiei.
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,
™i de aceast„ dat„ comisia noastr„ a Óntocmit un raport favorabil, pe baza avizelor, de asemenea,
Av‚nd Ón vedere termenul de adoptare, 27 iunie 2006, credem c„ o reexaminare este bine venit„.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
## Mul˛umesc.
Consult colegii din grupurile parlamentare dac„ doresc s„ se pronun˛e Ón leg„tur„ cu aceast„ solicitare.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/25.V.2006 Dac„ nu sunt interven˛ii,
Vot · approved
Declara˛ii politice prezentate de doamnele ∫i domnii senatori: — Aron Ioan Popa (P.N.L.-P.D.) — despre productivitatea I.M.M.-urilor rom‚ne∫ti Ón primul trimestru al anului 2006, comparativ cu perioada similar„ din 2005;
La punctul 5 din ordinea de zi avem Ónscris„ propunerea legislativ„ privind completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.
Ini˛iatori, doi colegi deputa˛i: Radu C„t„lin Dr„gu∫ ∫i Lauren˛iu Mironescu.
Dac„ sunt prezen˛i, Ói invit la tribuna Senatului. V„ rog, punctul de vedere al Guvernului. Microfonul nr. 9.
C„t„lin Doic„
#74585## Domnule pre∫edinte,
Av‚nd Ón vedere propunerea legislativ„, precum ∫i raportul Óntocmit de c„tre comisia de specialitate din Senat ∫i faptul c„ Guvernul Rom‚niei nu sus˛ine proiectul de act normativ, v„ rug„m s„ fi˛i de acord cu raportul de respingere al comisiei.
Mul˛umesc.
Œl invit pe domnul pre∫edinte ™tefan Viorel s„ prezinte raportul Comisiei pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital, comisie sesizat„ Ón fond.
## Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,
Comisia noastr„ a examinat, Ón prezen˛a ini˛iatorilor, propunerea legislativ„. De asemenea, au participat reprezentan˛i ai Ministerului Finan˛elor Publice, ∫i concluzia s-a materializat Óntr-un raport de respingere, av‚nd Ón vedere c„ politica bugetar„ din ultimii ani — ∫i care este bine s„ nu sufere astfel de modific„ri, cum propun ini˛iatorii — presupune repartizarea surselor pentru astfel de programe prin bugetul na˛ional, ∫i nu direct la momentul Óncas„rii resurselor bugetare, ∫i re˛inerea la ordonatorii de credite.
Deci propunerea intr„ Ón coliziune direct„ cu politica bugetar„ a actualului Guvern ∫i chiar a fostului Guvern. De aceea, noi am adoptat un raport de respingere, pe care Ól supunem spre dezbatere ∫i adoptare plenului. V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc. Œntreb„ri sau dezbateri generale?
V„ rog, domnul senator Gheorghe Funar, Grupul parlamentar al P.R.M.
Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
A∫ vrea s„ men˛ionez c„ Grupul senatorial al P.R.M. sus˛ine aceast„ propunere legislativ„.
Ea vizeaz„ modificarea Codului fiscal de la 1 ianuarie anul viitor ∫i este binevenit„ propunerea legislativ„ ce porne∫te de la starea de fapt a infrastructurii rutiere de transport, care, dup„ 500 de zile de guvernare portocalie, este necorespunz„toare.
Ini˛iatorii, doi deputa˛i din partea Partidului Democrat, prezint„ adev„rul ∫i a∫tept„m ca prin votul dumneavoastr„ s„ se fac„ dreptate.
57% din drumurile na˛ionale se afl„ Óntr-o stare proast„, sus˛in ini˛iatorii; 70% din drumurile jude˛ene sunt Óntr-o stare proast„; 89% din drumurile comunale sunt Óntr-o stare proast„.
Ini˛iatorii nu propun altceva dec‚t ca, din acciza pentru uleiurile minerale, 65% din sumele care se vor Óncasa Óncep‚nd de anul viitor s„ fie destinate pentru reabilitarea ∫i modernizarea drumurilor de interes na˛ional ∫i 35% pentru reabilitarea ∫i modernizarea drumurilor de interes jude˛ean ∫i local.
Aceast„ propunere legislativ„ este avizat„ favorabil ∫i de Consiliul Legislativ, iar Guvernul, care ar trebui s„ guverneze ∫i s„ administreze ˛ara, inclusiv drumurile, este Ómpotriva acestei propuneri legislative, consider‚nd — doamnelor ∫i domnilor senatori, m„ ierta˛i c„ Óncerc s„ v„ capacitez aten˛ia — c„ se Óncalc„ dou„ principii: principiul universalit„˛ii ∫i principiul unit„˛ii. Ce leg„tur„ au astea cu starea proast„ a drumurilor? Numai cei de la guvernare, care dau Ón gropi, pot da un r„spuns.
Deci grupul nostru parlamentar sus˛ine aceast„ propunere legislativ„ ∫i dorim s„ contribuim la Ómbun„t„˛irea st„rii drumurilor Ón Rom‚nia. M‚ine, poim‚ine vom intra Ón Uniunea European„, iar drumurile noastre arat„ jalnic.
Mul˛umesc.
V„ mul˛umesc. Alte interven˛ii?
V„ rog, domnul senator ™tefan Viorel.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Dup„ interven˛ia colegului nostru, reprezentant al Grupului parlamentar al P.R.M., m„ simt obligat s„ fac o precizare.
Sigur, ∫i noi ∫tim care este starea drumurilor, ∫i noi ∫tim c„ trebuie aloca˛i bani cu aceast„ destina˛ie. Dar trebuie s„ facem urm„toarea precizare: 75% din sumele Óncasate din accizele pe uleiuri minerale reprezint„ o sum„ total insuficient„ pentru a rezolva aceast„ problem„.
De aceea, aceast„ ini˛iativ„ poate fi citit„ ∫i astfel: dac„ noi o adopt„m, Ónseamn„ c„ limit„m suma care este necesar„ pentru a rezolva problema la nivel de 75% din Óncas„rile din accizele pentru uleiuri minerale, ∫i problema va r„m‚ne nerezolvat„.
De aceea, apreciem c„ este bine ca banii s„ intre la bugetul de stat, ∫i nu la bugetul Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului, s„ reprezinte doar o component„ pe baza c„reia se finan˛eaz„ programul de drumuri, fie na˛ionale, fie jude˛ene, iar Ón completarea acestei componente s„ vin„ fonduri externe, s„ vin„ aloca˛ii bugetare constituite din alte surse.
Adopt‚nd aceast„ ini˛iativ„ Ónseamn„ s„ limit„m suma doar la 75% din accize, ceea ce ar fi total insuficient ∫i problema drumurilor Ón Rom‚nia ar fi Ón continuare nerezolvat„.
V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/25.V.2006
Mul˛umesc. Alte interven˛ii?
Reprezentantul Guvernului, dac„ dore∫te s„ intervin„ Ón final?
Microfonul nr. 9.
C„t„lin Doic„
#79528Nu, domnule pre∫edinte, mul˛umim. Ne-am expus punctul de vedere.
Mul˛umesc.
Stima˛i colegi,
Raportul Óntocmit de Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital este raport de respingere.
Legea are caracter de lege ordinar„, iar Senatul se va pronun˛a asupra propunerii legislative Ón calitate de prim„ Camer„ sesizat„.
Nu au fost formulate amendamente, motiv pentru care v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i printr-un sigur vot at‚t asupra raportului, c‚t ∫i asupra legii Ón ansamblu.
V„ rog s„ vota˛i.
Rog colegii senatori s„ voteze.
Cu 43 de voturi pentru, 15 voturi Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri, raportul Óntocmit de Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital a fost adoptat.
Pe cale de consecin˛„, propunerea legislativ„ este respins„ de plenul Senatului.
La punctul 6 din ordinea de zi avem Ónscris„ propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.
Ini˛iatori, un grup de senatori P.S.D.: Radu Cristian Georgescu, Aurel Gabriel Simionescu, Adriana f c„u ∫i Angel TÓlv„r.
V„ rog, domnule senator.
Comisia sesizat„ Ón fond: Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital. Ave˛i cuv‚ntul.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Propunerea legislativ„ vizeaz„ o Óncurajare a utiliz„rii Internetului Ón locuin˛e prin introducerea unei reduceri personale.
Pe parcursul procesului legislativ al procedurii a intervenit o disfunc˛ie Óntre noi, cei care am ini˛iat, ∫i Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital care a Óntocmit raportul, disfunc˛ie care s-a dus undeva Ón zona h‚rtiilor care trebuia s„ anun˛e prezen˛a noastr„ la comisie. De la comisie au plecat, la noi nu au ajuns.
De aceea, am discutat ∫i cu membrii comisiei, iar propunerea este, av‚nd Ón vedere ∫i faptul c„ noi consider„m deosebit de important„ aceast„ propunere legislativ„, s„ o retrimitem la comisie pentru a o putea discuta ∫i s„ g„sim cea mai bun„ variant„ pentru a o putea promova.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc. Alte interven˛ii?
Punctul de vedere Ón leg„tur„ cu aceast„ solicitare, domnule pre∫edinte.
Da, domnule pre∫edinte. Termenul de adoptare permite una sau chiar mai multe reexamin„ri pe aceast„ tem„ ∫i...
Sigur, termenul de adoptare tacit„ este 1 septembrie 2006.
...confirm faptul c„ a fost o disfunc˛iune Ón leg„tur„ cu convocarea ini˛iatorilor la ∫edin˛a comisiei noastre, fapt pentru care comisia s-a pronun˛at Ón lipsa d‚n∫ilor, f„r„ ca d‚n∫ii s„ aib„ vreo vin„.
Deci suntem de acord s„ fie reexaminat„ la comisie.
Mul˛umesc. Reprezentantul Guvernului. Microfonul nr. 9.
C„t„lin Doic„
#82403De acord, domnule pre∫edinte.
Mul˛umesc.
## Stima˛i colegi,
Termenul de adoptare tacit„ ar fi tocmai pe 2 septembrie 2006. Din partea ini˛iatorilor exist„ aceast„ sus˛inere de retrimitere la comisie pentru dezbaterea propunerii legislative Ón prezen˛a acestora.
V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot Ón leg„tur„ cu aceast„ solicitare de retrimitere la comisie pentru dezbatere Ón prezen˛a ini˛iatorilor.
V„ rog s„ vota˛i.
Cu 57 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, solicitarea a fost aprobat„ de plenul Senatului.
La punctul 7 din ordinea de zi avem Ónscris„ propunerea legislativ„ pentru completarea Codului de procedur„ fiscal„ al Rom‚niei.
Ini˛iator, domnul senator Marius Marinescu. Ave˛i cuv‚ntul.
Microfonul nr. 2, v„ rog. Ave˛i cuv‚ntul.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,
Doresc s„ vin cu o anumit„ Ómbun„t„˛ire la aceast„ ini˛iativ„ legislativ„. Am discutat cu Guvernul ∫i va veni cu un tabel comparativ din practica statelor din Uniunea European„. Deci v„ rog s„ fi˛i de acord s„ retrimitem la comisie aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, av‚nd Ón vedere c„ termenul de adoptare tacit„ este Ón septembrie.
V„ mul˛umesc.
Da, 1 septembrie 2006. Reprezentantul Executivului. Microfonul nr. 9
C„t„lin Doic„
#83769De acord, domnule pre∫edinte, nu exist„ motive s„ nu...
16 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/25.V.2006
Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital. Microfonul nr. 7.
De acord cu reexaminarea la comisie. V„ mul˛umesc.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
V„ consult dac„ dori˛i s„ v„ pronun˛a˛i Ón numele grupurilor parlamentare.
Dac„ nu sunt interven˛ii,
Vot · approved
Declara˛ii politice prezentate de doamnele ∫i domnii senatori: — Aron Ioan Popa (P.N.L.-P.D.) — despre productivitatea I.M.M.-urilor rom‚ne∫ti Ón primul trimestru al anului 2006, comparativ cu perioada similar„ din 2005;
La punctul 8 din ordinea de zi avem Ónscris„ propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 97/2005 pentru acordarea de compensa˛ii cet„˛enilor rom‚ni care n-au beneficiat de prevederile Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensa˛ii cet„˛enilor rom‚ni pentru bunurile trecute Ón proprietatea statului bulgar Ón urma aplic„rii Tratatului dintre Rom‚nia ∫i Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940.
Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital, sesizat„ Ón fond.
Ini˛iatori, un grup de senatori P.N.L.-P.D.: Dan Gabriel Popa, Puiu Ha∫otti, Alexandru Pere∫, David Gheorghe, Nicolae Petru Io˛cu.
Ini˛iatorii, v„ rog, dac„ dori˛i s„ prezenta˛i ini˛iativa legislativ„, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul nr. 9.
Ini˛iativa noastr„ legislativ„ inten˛ioneaz„ s„ modifice ∫i s„ completeze Legea nr. 97/2005.
Am considerat necesar„ aceast„ ini˛iativ„, pentru c„, de∫i au trecut ∫apte ani de la data intr„rii Ón vigoare a Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensa˛ii cet„˛enilor rom‚ni pentru bunurile trecute Ón proprietatea statului bulgar Ón urma aplic„rii Tratatului dintre Rom‚nia ∫i Bulgaria, s-a observat c„ o bun„ parte a cet„˛enilor n-a putut beneficia p‚n„ Ón prezent de desp„gubiri din cauza unor imperfec˛iuni din legea de baz„.
A∫ vrea s„ specific faptul c„ aceast„ propunere legislativ„ nu are influen˛e financiare, pentru c„ solu˛ionarea cazurilor de acest fel n-ar implica nici eforturi diplomatice, Bulgaria achit‚nd Ónc„ din 1942 contravaloarea desp„gubirilor ce au revenit Ón urma negocierilor bilaterale.
Guvernul a sus˛inut, cu unele observa˛ii, acest proiect legislativ. Observa˛iile Guvernului au fost cuprinse ca amendamente la proiectul ini˛ial.
V„ mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc.
Punctul de vedere al comisiei.
Lu‚nd Ón considerare ∫i avizele favorabile primite din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i din partea Comisiei pentru drepturile omului,
culte ∫i minorit„˛i, comisia noastr„ a adoptat un raport de admitere, cu amendamentele prezentate Ón anex„, care-∫i au izvorul Ón observa˛iile f„cute de Guvern.
Ca urmare, v„ rug„m s„ supune˛i plenului spre dezbatere ∫i adoptare raportul de admitere, cu amendamentele prezentate Ón anexa la raport.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc. Punctul de vedere al Guvernului.
**Domnul Remus Virgil Baciu** — _vicepre∫edinte al Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Restituirea Propriet„˛ilor_ **:**
## V„ mul˛umesc.
Guvernul sus˛ine ini˛iativa legislativ„, mai ales acum c‚nd observa˛iile Guvernului au fost Ónsu∫ite prin amendamentele adoptate de comisie.
V„ mul˛umesc.
## Da. V„ mul˛umesc.
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale.
Domnul senator Gheorghe Funar.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Am o singur„ Óntrebare pentru reprezentantul Guvernului. De unde putem avea certitudinea c„ acest termen de prelungire cu 18 luni este termenul Ón care se pot rezolva toate solicit„rile, Ón condi˛iile Ón care Ón 500 de zile n-a˛i reu∫it s„ rezolva˛i aceast„ problem„? Ce garan˛ie ne da˛i c„ Ón 18 luni se rezolv„ problema care nu a fost solu˛ionat„ Ón 7 ani?
Mul˛umesc.
V„ mul˛umesc. Alte interven˛ii?
Dac„ nu sunt alte interven˛ii, v„ rog s„ oferi˛i r„spuns domnului senator Funar.
## Da.
A∫ face Ón primul r‚nd o precizare. Nu este vorba despre un nou termen de 18 luni, este vorba de un termen de 6 luni, deci a fost m„rit termenul acordat prin Legea nr. 97/2005, pe de o parte. Pe de alt„ parte, termenul nu este acordat administra˛iei pentru a solu˛iona cererile respective, ci este acordat beneficiarilor legii pentru a se putea adresa prefecturii, Ón m„sura Ón care nu au luat la cuno∫tin˛„ de aceast„ lege sau de modific„rile ei ∫i pentru a introduce cereri noi.
Œn sf‚r∫it, a∫ preciza faptul c„ de la Ónceputul anului 2005 p‚n„ Ón prezent au fost solu˛ionate de c„tre Autoritatea Na˛ional„ pentru Restituirea Propriet„˛ilor un num„r de aproape 4.000..., e vorba de 3.900 p‚n„ la 4.000 de cereri de desp„gubiri, Ón condi˛iile Ón care Ón 6 ani, e vorba de perioada 1998—2004 la sf‚r∫it, au fost solu˛ionate 1.400 de dosare. De asemenea, a∫ mai preciza c„ Ón aceea∫i perioad„ de timp, ianuarie 2005 p‚n„ Ón prezent, au fost acordate desp„gubiri unui num„r
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/25.V.2006 de peste 9.000 de beneficiari ai dosarelor care am precizat c„ au fost solu˛ionate.
V„ mul˛umesc.
## Da. V„ mul˛umesc.
Sunt dou„ chestiuni absolut diferite Ón leg„tur„ cu dezbaterile la aceast„ lege: una este textul de lege, alta este r„spunsul oferit de dumneavoastr„ Ón leg„tur„ cu situa˛ia care vizeaz„ aplicarea Legii nr. 9/1998. Pentru c„, Ón realitate, stima˛i colegi, v„ rog s„ observa˛i c„ noua propunere legislativ„ ini˛iat„ de colegii no∫tri vizeaz„ acele situa˛ii Ón care cet„˛enii nu au formulat cereri Ón termen. Ei de fapt sunt repu∫i Ón termen, cre‚ndu-se astfel posibilitatea pentru cei Óndrept„˛i˛i ca Óntr-un termen de 18 luni s„-∫i depun„ actele necesare ∫i s„-∫i rezolve situa˛iile Ón care se g„sesc.
Dac„ nu mai sunt alte interven˛ii...
Dori˛i s„ interveni˛i?
V„ rog, domnul senator David. Ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 2.
Da.
## Domnule pre∫edinte,
Tocmai acest lucru am vrut ∫i eu s„-l spun. Cu ceea ce am venit noi, pentru a clarifica ∫i a rezolva unele probleme care n-au putut fi Óncadrate Ón acea perioad„, se datoreaz„… De exemplu, la mine, chiar din audien˛ele pe care le-am avut la Timi∫oara cu mai mul˛i cet„˛eni, pentru c„ nu s-au putut Óncadra Ón acel termen. ™i nu s-a cerut altceva dec‚t s„ li se acorde posibilitatea aceasta dup„ ce ∫i-au f„cut rost de documente, c„ nu au avut dosarele complete atunci, s„ poat„ s„ le depun„ ∫i, dac„ vor fi Óndrept„˛i˛i, desigur c„ vor putea s„ primeasc„ acele desp„gubiri. Este tot ceea ce prevede aceast„ propunere.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc. Domnul senator Dinescu, v„ rog. Ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 1.
Da. Mul˛umesc. Alte interven˛ii? V„ rog, domnul senator Ungureanu. Microfonul 3, da? Ave˛i cuv‚ntul.
## Domnule pre∫edinte,
## Onora˛i colegi,
Lu„rile de pozi˛ie m-au determinat s„ intervin asupra unei situa˛ii de echilibru ∫i de tratament a celor care, rom‚ni fiind, au plecat din Bucovina, din Basarabia ∫i din f nutul Her˛a. Dac„ ast„zi am f„cut pentru rom‚nii din Bulgaria acest gest, vreau s„ re˛inem aten˛ia Senatului c„ va intra pe rolul nostru, dup„ ce au fost aprobate la Camera Deputa˛ilor, ∫i exist„ ∫i alte ini˛iative, pentru c„ am studiat aceast„ problem„ —, vor veni Ón fa˛a noastr„ m„suri de a rezolva gesturi reparatorii ∫i pentru cet„˛enii rom‚ni din aceste zone.
De aceea, mul˛umesc Senatului ∫i, Ón numele grupului, m„ exprim c„ voi sus˛ine ∫i vom vota aceast„ ini˛iativ„, dar avem o datorie pe mai departe ∫i rog Guvernul s„ se g‚ndeasc„ s„ rezolve aceast„ problem„.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 8.
## V„ mul˛umesc.
A∫ dori s„-i r„spund domnului senator ∫i s„-i spun c„ se afl„ Ón faza de promulgare la pre∫edintele Rom‚niei un proiect de lege, tot o ini˛iativ„ legislativ„, privind acordarea unui nou termen ∫i celor care urmeaz„ a primi desp„gubiri pe Legea nr. 290/2003 ∫i, de asemenea, acea ini˛iativ„ cuprinde ∫i m„suri de accelerare a procedurii Ón cazurile respective.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Valentin Dinescu:**
## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œn principiu, noi sus˛inem aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, mai ales c„, a∫a cum bine s-a spus aici, sunt situa˛ii reale Ón care oamenii din diverse motive nu au putut s„-∫i depun„ documenta˛iile la timp.
Apare Óns„ o chestiune paradoxal„ pentru cei care — asta o spun a∫a, ca s„ sensibilizez Guvernul s„ g„seasc„ o solu˛ie — au depus documenta˛ia ∫i care sunt din anii 2000, 2001, cu toate avizele favorabile, pu∫i Ón situa˛ia de a intra Ón posesia acestor drepturi care li se cuvin ∫i Ón care nu intr„. La toate insisten˛ele, ∫i v„ rog s„ m„ crede˛i c„ am f„cut ∫i insisten˛e personale pentru c‚˛iva oameni care au venit Ón audien˛„, ni s-a r„spuns c„ situa˛ia este extrem de dificil„ ∫i c„ va mai trebui s„ treac„ ceva timp. Poate g„sim, concomitent cu prelungirea acestor termene, ∫i modalitatea ca efectiv oamenii care beneficiaz„ Ón mod just de aceste compensa˛ii s„ le ∫i primeasc„.
V„ mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc.
De acord cu dumneavoastr„, dar exist„ o deosebire fundamental„ Óntre Legea nr. 9/1998 ∫i Legea nr. 290/2003. Una este pus„ Ón executare, iar prin aceast„ ini˛iativ„ se dore∫te repunerea Ón termen a persoanelor care au pierdut termenul, pe c‚nd Legea nr. 290/2003 nu este Ónc„ aplicat„.
Dar s„ ne pronun˛„m pe aceast„ lege cu care suntem sesiza˛i.
Sunte˛i de acord cu amendamentele, da, domnul senator? De acord cu amendamentele.
V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra raportului, cu amendamente, Óntocmit de Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital. Precizez c„ ∫i reprezentan˛ii ini˛iatorului ∫i Guvernul sunt de acord cu aceste amendamente.
V„ rog s„ vota˛i.
Raportul cu amendamente a fost adoptat de plenul Senatului, Ón unanimitate, cu 62 de voturi.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/25.V.2006 Cu precizarea caracterului legii de lege ordinar„ ∫i a faptului c„ Senatul se pronun˛„ Ón calitate de prim„ Camer„ sesizat„,
Vot · approved
Declara˛ii politice prezentate de doamnele ∫i domnii senatori: — Aron Ioan Popa (P.N.L.-P.D.) — despre productivitatea I.M.M.-urilor rom‚ne∫ti Ón primul trimestru al anului 2006, comparativ cu perioada similar„ din 2005;
La punctul 9 din ordinea de zi avem Ónscris proiectul de Lege pentru modificarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 109/2000 privind sta˛iunile balneare, climatice ∫i balneoclimaterice ∫i asisten˛a medical„ balnear„ ∫i de recuperare.
Comisia sesizat„ Ón fond: Comisia pentru s„n„tate public„.
Guvernul este prezent, da? Rog, punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 10.
## **Domnul Székely Ervin Zoltán** — _secretar de stat Ón Ministerul S„n„t„˛ii_ **:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 109/2000 privind sta˛iunile balneare, climatice ∫i balneoclimaterice ∫i asisten˛a medical„ balnear„ ∫i de recuperare, pentru punerea de acord a termenelor necesare eliber„rii autoriza˛iilor de func˛ionare ∫i, respectiv, a termenelor necesare actualiz„rii autoriza˛iilor de func˛ionare pentru sta˛iunile balneare, climaterice ∫i balneoclimaterice ∫i asisten˛a medical„ balnear„ ∫i de recuperare, Ón sensul stabilirii duratei de 5 ani Óntre eliberarea autoriza˛iilor de func˛ionare ∫i actualizarea acestor documente.
Totodat„, se propune eliminarea din text a referirilor la standardele na˛ionale care nu se Óncadreaz„ Ón prevederile art. 6 din Ordonan˛a Guvernului nr. 39/1998 privind activitatea de standardizare na˛ional„ Ón Rom‚nia ∫i care pot deveni obligatorii Ón cazul Ón care considerente de ordin public, de protec˛ie a vie˛ii, a s„n„t„˛ii ∫i a securit„˛ii persoanelor fizice, a mediului Ónconjur„tor ∫i de ap„rare a intereselor consumatorilor, fac necesar„ o astfel de m„sur„.
Consider„m c„ prin aceste modific„ri actul normativ poate s„ fie aplicat mult mai facil ∫i devine mai eficient, motiv pentru care solicit„m s„ adopta˛i acest proiect de lege.
V„ mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc.
Œl invit pe domnul senator Constantin G„ucan, secretarul comisiei, s„ prezinte raportul.
## Domnule pre∫edinte,
Œn urma dezbaterilor care au avut loc Ón ∫edin˛a din 19 aprilie, membrii comisiei au hot„r‚t, Ón unanimitate, s„ adopte un raport de admitere, f„r„ amendamente.
Men˛ion„m caracterul legii de lege ordinar„, Senatul fiind prima Camer„ sesizat„.
## Da. Mul˛umesc.
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale. Nu sunt interven˛ii.
V„ rog s„ observa˛i c„ nu au fost formulate amendamente, motiv pentru care se impune ca printr-un singur vot s„ ne pronun˛„m at‚t asupra raportului favorabil, c‚t ∫i asupra legii Ón ansamblu.
V„ rog s„ vota˛i.
Rog colegii senatori s„ voteze.
Cu 59 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„, 3 ab˛ineri, plenul Senatului adopt„ at‚t raportul Óntocmit de Comisia pentru s„n„tate public„, c‚t ∫i proiectul de Lege pentru modificarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 109/2000.
La punctul 10 din ordinea de zi avem proiectul de Lege pentru completarea anexei nr. 1 la Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 115/2004 privind salarizarea ∫i alte drepturi ale personalului contractual din unit„˛ile sanitare publice din sectorul sanitar.
De asemenea, a fost sesizat„ Ón fond Comisia pentru s„n„tate public„.
Rog, punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 10.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Directiva nr. 43/1997 EUROATOM cu privire la protec˛ia persoanelor Ómpotriva radia˛iilor ionizante, Ón leg„tur„ cu expunerea medical„, impune necesitatea introducerii ∫i a utiliz„rii func˛iei de fizician medical Ón unit„˛ile sanitare publice din sectorul sanitar, care s„ asigure, Ón principal, dezvoltarea ∫i utilizarea suportului ∫tiin˛ific, tehnic ∫i administrativ pentru tehnologia medical„ nou„.
Pentru a putea utiliza func˛ia de fizician medical Ón unit„˛ile sanitare publice din sectorul sanitar este necesar a se completa anexa nr. 1 la Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 115/2004 privind salarizarea ∫i alte drepturi ale personalului contractual din unit„˛ile sanitare publice din sectorul sanitar, aprobat„ cu modific„ri ∫i complet„ri prin Legea nr. 125/2005, prin introducerea func˛iei de fizician medical, precum ∫i a modului de salarizare a acestuia, motiv pentru care solicit„m s„ aproba˛i acest proiect de lege.
Mul˛umesc.
Œl invit pe domnul senator G„ucan Constantin s„ prezinte raportul comisiei.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œn urma dezbaterilor care au avut loc Ón data de 3.05.2006, la fel, membrii comisiei au hot„r‚t s„ adopte raport de admitere, f„r„ amendamente.
De asemenea, din nou v„ informez c„ este o lege cu caracter ordinar, Senatul fiind prima Camer„ sesizat„.
## Mul˛umesc.
V„ consult dac„ dori˛i s„ formula˛i Óntreb„ri sau s„ lua˛i cuv‚ntul la dezbateri generale. Nu sunt interven˛ii.
Nu au fost formulate amendamente Ón fa˛a comisiei, motiv pentru care, printr-un singur vot, v„ rog s„ ne pronun˛„m at‚t asupra raportului, c‚t ∫i a legii.
V„ rog s„ vota˛i.
Cu 57 voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri, at‚t raportul Comisiei pentru s„n„tate public„, c‚t ∫i proiectul de lege Ón ansamblu au fost adoptate de plenul Senatului.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/25.V.2006 La punctul 11 de pe ordinea de zi avem Ónscris„ propunerea legislativ„ pentru prorogarea termenului prev„zut la art. 67 alin. (2) pentru sezonul de iriga˛ii al anului 2006 ∫i modificarea art. 84 alin. (1) din Legea Ómbun„t„˛irilor funciare nr. 138/2004, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.
Domnul pre∫edinte Pascu Corneliu, am Ón˛eles c„ exist„ o solicitare.
V„ rog, domnule senator.
## **Domnul Corneliu Pascu:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Aceast„ solicitare a∫ vrea s„ o fac eu, Óntruc‚t ini˛iatorii nu sunt prezen˛i. Dar am avut discu˛ie cu ei. De asemenea, am avut discu˛ie ∫i cu reprezentan˛ii Guvernului.
™i solicit„m retrimiterea la comisie, cel pu˛in pentru dou„ lucruri, ∫i anume, Ón primul r‚nd, pentru corelarea prevederilor ini˛iativei cu prevederile altor articole din Legea nr. 138/2004 ∫i, Ón al doilea r‚nd, exist„ Ón procedur„ legislativ„ o ini˛iativ„ cu obiect de reglementare asem„n„tor ∫i am dori s„ o clarific„m c‚t timp exist„, Ón a∫a fel Ónc‚t aceast„ propunere s„ corespund„ acestor cerin˛e noi care au ap„rut.
V„ mul˛umesc.
Domnul pre∫edinte al Comisiei pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului...
- S„ ajungem p‚n„ acolo! Mai vedem, poate d„m
- sprijinul.
Rog, punctul de vedere al comisiei. Ini˛iatorii nu sunt prezen˛i.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Ini˛iatorii au fost prezen˛i la dezbaterile Ón comisie, al„turi de reprezentantul Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, reprezentantul Guvernului.
Comisia a dezb„tut propunerea legislativ„, a adoptat raport favorabil pentru admiterea propunerii legislative. Raportul este Ónso˛it de 8 amendamente admise Ón anex„. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.
Prin urmare, dac„ nu vor fi dezbateri pe amendamente, urmeaz„ ca votul s„ se dea Óntr-o zi de joi, conform cu regula stabilit„ de plen.
Da. Mul˛umesc. Punctul de vedere al Guvernului.
Mul˛umesc.
Punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Vasile Lupu. Microfonul 10.
**Domnul Vasile Lupu** — _secretar de stat Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori, Suntem de acord cu retrimiterea la comisie.
Punctul de vedere al comisiei. Microfonul 7.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Suntem de acord ∫i o ∫i program„m Ón procedur„ de urgen˛„ pentru m‚ine.
Nu este nici o grab„. Dec‚t pentru agricultur„... Termenul de adoptare tacit„ este la 7 zile dup„ vacan˛a parlamentar„, deci Ón cursul lunii septembrie, dar este bine s„ o rezolv„m acum, pentru c„ sunt destule probleme Ón domeniu.
Dac„ nu sunt alte interven˛ii, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra solicit„rii venite din partea colegului de retrimitere la comisie.
V„ rog s„ vota˛i.
Cu 53 voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i nici o ab˛inere, solicitarea a fost aprobat„ de plenul Senatului.
La punctul 12 de pe ordinea de zi avem Ónscris„ propunerea legislativ„ privind reÓnfiin˛area comunei Criv„˛, jude˛ul C„l„ra∫i.
Nu ∫tiu dac„ sunt prezen˛i cei doi ini˛iatori. Nu sunt prezen˛i.
**Domnul Alexandru Mircea** — _secretar de stat Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Dup„ cum a˛i observat, Guvernul spune c„ nu sus˛ine adoptarea acestei ini˛iative legislative Ón forma prezentat„. Fac precizarea c„ acest punct de vedere a fost formulat Ón 14.02.2006, atunci c‚nd s-a primit solicitarea.
Mai men˛ionez faptul c„ Ón punctul 2 din punctul de vedere al Guvernului se face urm„torul lucru: se semnaleaz„ absen˛a din documenta˛ia anexat„ Ón sus˛inerea propunerii legislative a unor documente care vizeaz„ Ónf„ptuirea referendumului Ón ora∫ul Bude∫ti, cel care r„m‚ne prin desprinderea comunei Aprozi, ∫i, de asemenea, mai men˛ionez faptul c„ se semnala faptul c„ nu rezult„ Óndeplinirea de c„tre ora∫ul Bude∫ti, nu sunt documente din care s„ rezulte c„, dup„ desprinderea satului component Criv„˛, pentru ora∫ul Bude∫ti se mai p„streaz„ principalii indicatori minimali.
Fac precizarea c„, Ónc„ de la Camera Deputa˛ilor, au fost prezentate aceste documente, au fost prezentate Ón comisie, s-a discutat. Bude∫tiul r„m‚ne cu 9.800 de locuitori, deci are popula˛ie aproape dublu dec‚t indicatorul minim necesar. Prin urmare, au fost corectate, au fost prezentate acele documente pentru care Guvernul nu a sus˛inut ini˛ial punctul de vedere.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Mul˛umesc. ™i cu amendamentele sunte˛i de acord? La dezbateri generale sau Óntreb„ri...
Domnul senator Dinescu.
Este de acord, a spus domnul secretar de stat. Nu este nevoie. Œn dosar exist„ hot„r‚rea Consiliului Local al Ora∫ului Bude∫ti.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/25.V.2006
Domnule pre∫edinte, v„ adresez, respectuos, rug„mintea, av‚nd Ón vedere c„ nu avem nici un ini˛iator Ón sal„ ∫i totu∫i Senatul vrea s„ aib„ un punct de vedere avizat, de a v„ pronun˛a Ón leg„tur„ cu oportunitatea acestei legi.
V„ mul˛umesc.
P„i, v„ d„m r„spuns, stimate coleg, chiar dac„ nu sunt ini˛iatorii.
V„ rog, domnul senator Constantin Dumitru.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,
Eu consider c„ trebuie s„ adopt„m acest proiect de lege. Prin aceast„ adoptare, nu facem nimic altceva dec‚t s„ facem o mare dreptate locuitorilor din Criv„˛, care Ón 1988, prin Ónfiin˛area ora∫ului Bude∫ti, a fost alipit for˛at acestei localit„˛i pentru c„ nu avea num„rul de locuitori la data respectiv„.
A∫ vrea s„ v„ informez c„ aceast„ localitate este desp„r˛it„ de Bude∫ti, de localitatea Ón care exist„ prim„ria, de r‚ul Arge∫, care a desfiin˛at efectiv un pod de leg„tur„ Óntre Bude∫ti ∫i Criv„˛, iar locuitorii din aceast„ localitate Criv„˛ sunt pu∫i Ón situa˛ia de a parcurge peste 20 de kilometri prin jude˛ul Giurgiu sau chiar C„l„ra∫i, prin comuna Radovanu, pentru a ajunge la prim„rie pentru o banal„ adeverin˛„ sau mai ∫tiu eu ce alt„ chestiune implic„ o prim„rie.
Œndepline∫te toate condi˛iile de a deveni comun„. A fost ∫i este o localitate cu oameni foarte gospodari ∫i consider c„ se face un mare act de dreptate prin adoptarea acestei propuneri.
V„ mul˛umesc.
Da. Mul˛umesc. Dac„ mai sunt ∫i alte interven˛ii? Domnul senator Dan Claudiu T„n„sescu.
## **Domnul Dan Claudiu T„n„sescu:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,
Sus˛in ceea ce a spus colegul nostru, senatorul Dumitru, ∫i spun asta pentru c„ v„d, din ceea ce ni s-a prezentat, c„ totul este Ón regul„.
Œn afar„ de aceasta..., Óntr-adev„r, cunosc ∫i eu localit„˛ile acestea. Ca s„ ajungi la prim„ria din Bude∫ti trebuie s„ consumi dou„ p‚ini p‚n„ acolo, ∫i chiar pe ciugulite.
Œn alt„ ordine de idei, ar trebui separate aceste dou„ localit„˛i, pentru c„ cei care sunt Ón discu˛ie sunt mai agricultori dec‚t ceilal˛i ∫i chiar sunt mai pu˛in b„tu˛i de soare, sunt mai blonzi, ∫i atunci s„-i l„s„m a∫a, pu˛in separa˛i. Nu v„d de ce nu am mar∫a la aceast„ idee de a le crea oamenilor condi˛ia s„ se conduc„ singuri, s„-∫i vad„ de gospod„ria localit„˛ii lor, care de fapt a fost separat„ p‚n„ Ón 1987 sau 1988, dac„ nu m„ Ón∫el.
A∫a c„ eu v„ rog s„ vota˛i îpentru“. Noi, Partidul Rom‚nia Mare, sus˛inem aceast„ idee ∫i cred c„ ∫i dumneavoastr„ nu ave˛i nimic Ómpotriv„. Sper ca cei de la Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor s„ nu se supere prea tare, dar, ∫i dac„ se sup„r„, nu-i nimic, noi mai venim cu o vorb„ bun„ ∫i a∫a mai departe.
V„ mul˛umesc foarte mult.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„** _**:**_
Mul˛umesc.
Dac„ mai sunt alte interven˛ii?
Dac„ nu mai sunt alte interven˛ii, din partea Grupului parlamentar al P.S.D., o s„ v„ rog s„-mi permite˛i s„ spun ∫i eu c‚teva cuvinte.
Mul˛umesc, stima˛i colegi.
Sunt convins c„, de∫i nu am discutat Ón grup, colegii din Grupul parlamentar al P.S.D. vor sus˛ine acest proiect de lege, de∫i nici eu, nici colegul meu, liberalul, nu figur„m printre ini˛iatori, exist‚nd o curs„, a∫a, contra cronometru, Ón declan∫area acestei proceduri legislative. Important nu este cine este ini˛iatorul, important este dac„ exist„ un substrat serios Ón declararea drept comun„ a unei localit„˛i sau ora∫.
A∫a cum spunea colegul liberal, Ón urm„ cu peste 25 de ani, prin Ónfiin˛area unui ora∫, comuna a fost desfiin˛at„ practic, devenind un sat Ón cadrul ora∫ului. Sigur c„ sunt probleme multiple Ón B„r„gan, Ón general, ∫i Ón localit„˛ile din B„r„gan, dar v„ rog s„ observa˛i c„ din documenta˛ia ata∫at„ rezult„ c„ acest sat poate deveni comun„, av‚nd Ón vedere respectarea prevederilor legale, Óncep‚nd cu num„rul de locuitori, continu‚nd cu celelalte utilit„˛i absolut necesare Óntr-un sediu de comun„. De asemenea, ora∫ul de unde se desparte aceast„ comun„ r„m‚ne cu un num„r suficient de locuitori pentru a-∫i p„stra calitatea pe care o are.
De aceea, nu Ón˛eleg punctul de vedere al Guvernului, care era negativ. Œn momentul Ón care se spune c„ aceast„ comun„ nu ar avea gar„… Este adev„rat c„ Ón jude˛ul C„l„ra∫i dintre cele 54 de localit„˛i numai 15 au gar„ ∫i deci restul ar trebui desfiin˛ate, ceea ce nu ∫tiu dac„ ar fi foarte bine, ∫i c„ toate localit„˛ile din Lunca Dun„rii nu au cale ferat„, nu au pod, iar deplasarea din aceast„ localitate p‚n„ la sediul ora∫ului Bude∫ti, de∫i este mic„, de numai 14 kilometri, nu e Ón linie direct„. Atunci c‚nd apele Arge∫ului cresc Ónseamn„ peste 40 de kilometri, pentru c„ deplasarea trebuie s„ se fac„ prin Olteni˛a, motiv pentru care oamenii extrem de greu reu∫esc s„-∫i rezolve necazurile de zi cu zi.
De aceea, rug„mintea c„tre dumneavoastr„, stima˛i colegi, este s„ vota˛i aceast„ propunere legislativ„ venit„ din partea colegilor deputa˛i ai Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“.
Mul˛umesc.
Dac„ dori˛i s„ v„ pronun˛a˛i Ón leg„tur„ cu amendamentele? Dac„ nu, ele sunt agreate. V„ rog, domnul senator Gavril„ Vasilescu.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Eu nu Ón leg„tur„ cu amendamentele, ci Ón leg„tur„, pu˛in, cu proiectul de lege ∫i cu modalitatea Ón care noi, senatorii dintr-o anumit„ circumscrip˛ie, proced„m. Cred c„ a∫a ar fi corect, ca, ori de c‚te ori apare c‚te un proiect de lege Ón leg„tur„ cu Ómp„r˛irea administrativ-teritorial„ a unei localit„˛i dintr-o circumscrip˛ie electoral„, to˛i parlamentarii circumscrip˛iei s„ se pun„ de acord asupra acestei probleme. Mai devreme sau mai t‚rziu apare ∫i la Camer„, apare ∫i la Senat acest lucru, ∫i a∫a este frumos, ∫i a∫a cred c„ este elegant s„ proced„m.
Œn leg„tur„ cu zona respectiv„, o cunosc ∫i eu. O cunosc chiar foarte bine, ∫tiu c„ sunt ni∫te probleme ∫i ∫tiu c„ aceast„ localitate ∫i oamenii de acolo dintotdeauna ∫i-au dorit s„ fie a∫a, deci v„ Ón˛eleg foarte bine pentru aceast„ problem„. ™tiu c„ este foarte greu
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/25.V.2006 s„ reÓnfiin˛„m localit„˛i, dar, dup„ p„rerea mea, personal, asta face parte din categoria unora dintre cele care chiar c„ trebuie Ónfiin˛ate. Vorbesc cunosc‚nd ∫i fiind Ón cuno∫tin˛„ de cauz„.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Declar Ónchise dezbaterile generale.
Votul final Ón ∫edin˛a de joi, Óntruc‚t este vorba de o lege organic„.
V„ mul˛umesc, stima˛i colegi.
V„ propun o pauz„ p‚n„ la ora 18,00, nefiind prezen˛i Ón acest moment reprezentan˛ii Executivului pentru a putea trece la ultimul punct Ónscris Ón ordinea de zi.
## PAUZ√
## DUP√ PAUZ√
Stima˛i colegi, v„ invit Ón sal„.
V„ propun s„ intr„m Ón ultimul punct Ónscris pe ordinea de zi, Óntreb„ri ∫i interpel„ri, ∫i sper„m ca reprezentan˛ii Executivului s„ onoreze cu prezen˛a aceast„ parte a dezbaterilor parlamentare.
Invit la tribun„ pe domnul senator Paul P„curaru. Are de formulat dou„ Óntreb„ri ∫i o interpelare. Reprezentantul Alian˛ei D.A.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Am dou„ Óntreb„ri.
Prima adresat„ doamnei Monica Macovei, ministrul justi˛iei.
Salarizarea magistra˛ilor reprezint„ o component„ esen˛ial„ Ón lupta anticorup˛ie. Av‚nd Ón vedere acest lucru, v„ rog, doamna ministru, s„ ne comunica˛i care sunt drepturile de natur„ salarial„ ce compun indemniza˛ia magistra˛ilor.
V„ rog s„ preciza˛i care sunt actele normative care stabilesc sporurile ∫i alte drepturi de natur„ salarial„ care se adaug„ indemniza˛iei de Óncadrare, stabilite Ón raport cu nivelul instan˛elor sau parchetelor, cu func˛ia de˛inut„ ∫i cu vechimea Ón magistratur„.
Care este nivelul indemniza˛iei magistra˛ilor Ón raport cu nivelul instan˛elor sau parchetelor, cu func˛ia de˛inut„ ∫i cu vechimea Ón magistratur„ Ón prezent ∫i ce nivel va avea aceasta Óncep‚nd cu data de 1 ianuarie 2007?
Solicit r„spuns scris ∫i electronic.
A doua Óntrebare este adresat„ pre∫edintelui Institutului Na˛ional de Statistic„, domnului profesor universitar doctor Virgil Voineagu, ∫i vizeaz„ o evaluare a indicatorilor statistici sau a corectitudinii cu care Ón Rom‚nia se Ónregistreaz„ indicatorii statistici, av‚nd Ón vedere faptul c„ numeroase publica˛ii de specialitate subliniaz„ c„ avem grave deform„ri pe care statistica le induce, fie din ra˛iuni de ordin metodologic, fie de ordin practic, fie din lips„ de operatori ∫i a∫a mai departe.
Œntrebarea mea vizeaz„ ce Óntreprinde Ón momentul de fa˛„ Institutul Na˛ional de Statistic„ pentru ca acurate˛ea
datelor pe care le prezint„ statistica s„ fie c‚t mai, hai s„ le numesc a∫a, euroconforme sau Ón conformitate cu normele statistice europene.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Invit la tribun„ pe domnul senator Constantin Dumitru, Alian˛a D.A.
Ave˛i cuv‚ntul.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntrebarea o adresez domnului ministru Sebastian Vl„descu, ministrul finan˛elor publice.
Œnc„ din timpul regimului comunist, cooperativele de credit, care sunt uniuni ale ˛„ranilor, f„ceau toate pl„˛ile legate de produsele agricole livrate statului din gospod„riile personale. La ora actual„, acestea func˛ioneaz„ Ón baza Legii bancare, ele nefiind agreate pentru efectuarea pl„˛ilor de c„tre Agen˛ia de Pl„˛i ∫i Interven˛ii Ón Agricultur„ A.P.I.A.
V„ rog, domnule ministru, s„ ne comunica˛i motivele pentru care aceste pl„˛i c„tre fermieri nu se fac ∫i prin cooperativele de credit.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc. Doamna senator Verginia ™erb„nescu nu este prezent„.
Domnul senator Claudiu T„n„sescu.
V„ rog s„ prezenta˛i at‚t Óntreb„rile, c‚t ∫i interpelarea.
Pot s„ prezint ∫i interpelarea? V„ mul˛umesc foarte mult.
Prima Óntrebare este adresat„ domnului ministru al ap„r„rii na˛ionale, Teodor Atanasiu.
Obiectul este urm„torul.
Dup„ cum ∫ti˛i, Ón Irak, cu asisten˛„ str„in„, s-a instaurat, sub protec˛ia armelor, un guvern democratic. ™i Ónainte, ∫i dup„ data respectiv„, Ón Irak au murit ∫i mor mul˛i dintre militarii str„ini care asigur„ exportul de securitate Ón aceast„ ˛ar„, Óntre care ∫i militari rom‚ni.
V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i care este programul de retragere a armatei rom‚ne din Irak ∫i cheltuielile totale care s-au efectuat p‚n„ la 30 aprilie anul curent de c„tre statul rom‚n cu trupele rom‚ne∫ti aflate Ón Irak.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
O a doua Óntrebare, foarte scurt„, este adresat„ Ministerului Finan˛elor Publice, respectiv domnului ministru Sebastian Teodor Gheorghe Vl„descu.
Domnule ministru,
V„ solicit s„-mi comunica˛i ce sume s-au acordat din bugetul statului rom‚n Ón anii 2004 ∫i 2005 ∫i ce prevederi bugetare exist„ Ón acest an pentru Funda˛ia privat„ îSapientia“, cu sediul Ón Cluj-Napoca.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
O interpelare, ∫i ultima interven˛ie, adresat„ primului-ministru C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/25.V.2006 Dup„ cum cunoa∫te˛i, senatorii P.R.M. au sus˛inut un amendament la proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2006, care viza Óncasarea la buget a peste 3 miliarde euro prin supraaccizarea diferen˛ei pre˛ului ˛i˛eiului pe plan mondial ∫i a pre˛ului de extrac˛ie al ˛i˛eiului rom‚nesc. Atunci parlamentarii puterii au respins acest amendament.
Œn ultimele zile, at‚t presa central„, c‚t ∫i mai mul˛i membri ai Guvernului au ajuns la concluzia c„ statul rom‚n pierde mai multe miliarde euro din afacerea îPetrom-OMV“.
V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i de ce refuza˛i s„ ac˛iona˛i pentru modificarea Codului fiscal, Ón sensul supraacciz„rii pentru ˛i˛eiul rom‚nesc a diferen˛ei dintre pre˛ul pe pia˛a mondial„, cu care este Ónregistrat la rafinare, ∫i pre˛ul de extrac˛ie Ón ˛ara noastr„.
V„ mul˛umesc.
Œl invit la tribun„ pe domnul senator Adrian P„unescu pentru a prezenta cele dou„ Óntreb„ri, precum ∫i interpelarea.
Ave˛i cuv‚ntul.
## **Domnul Adrian P„unescu:**
Sunt neconsolat s„ observ c„ Guvernul nostru a Óncetat din via˛„.
Dumnezeu s„-l ierte! Mare triste˛e!
Unicul supravie˛uitor m„ prive∫te de parc„ a∫ fi spus ceva Ómpotriva firii. C‚nd un Guvern nu respect„ minima obliga˛ie fa˛„ de Parlament, aceea de a fi prezent acolo unde i se pun Óntreb„ri, acolo unde i se transmit interpel„ri, ce pot eu crede, cu mintea pr„p„stiosului de pe urm„, dec‚t c„ i s-a Ónt‚mplat ceva.
A c„zut Ónaintea unei mo˛iuni de cenzur„, ceea ce noi nu dorim deocamdat„, dar e, Ón orice caz, mare triste˛e c„ nu putem fi Ómpreun„ cu Guvernul nostru, din c‚nd Ón c‚nd, la un dialog, a∫a cum au norocul parlamentarii altor ˛„ri.
V„ reamintesc scenele senza˛ionale din Parlamentul Angliei, din cele dou„ Camere ale Parlamentului de la Londra. Ce dialoguri, ce participare str‚ns„, deschis„, ce interes comun de a pune problemele ∫i de a le rezolva! Noi aici parc„ ne ascundem unii de al˛ii ∫i este p„cat ∫i a∫ vrea s„ transmite˛i condolean˛e bunului-sim˛, care pentru ziua de mar˛i, 15 mai, a Óncetat din via˛„.
Prima interpelare este adresat„ Prim„riei Municipiului Brad… Nu. Ea este adresat„ primului-ministru ∫i vine din partea Prim„riei Municipiului Brad, care a f„cut Ón ultima perioad„ numeroase demersuri pentru trecerea Ón administrarea autorit„˛ii locale Brad a Muzeului Aurului, muzeu care se afl„ Ón acest moment Ón administrarea Companiei Na˛ionale îMinivest“ Deva, demersuri care au r„mas constant f„r„ ecou, de∫i trendul momentului p„rea a fi tocmai descentralizarea.
Care este, domnule prim-ministru, Ón acest moment, situa˛ia Muzeului Aurului din Brad? De ce nu poate fi el trecut Ón administrarea comunit„˛ii locale c„reia Ói apar˛ine de drept ∫i de fapt?
Solicit r„spuns oral, aceasta neÓnsemn‚nd c„ nu este nevoie ∫i de un r„spuns scris. E valabil ceea ce am spus pentru toate cele pe care le-am adunat aici.
Tot din municipiul Brad primim informa˛ia c„ bugetul local nu poate sus˛ine asigurarea producerii ∫i distribuirii c„tre popula˛ie a energiei termice, av‚nd un deficit de 3 milioane RON la acest capitol de cheltuieli.
Prim„ria Municipiului Brad a solicitat Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor acordarea unei subven˛ii pentru acoperirea acestui deficit Ónc„ din 17 iunie 2005, solicitare care a fost Ónsu∫it„ de Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor ∫i trimis„ la Ministerul Finan˛elor, unde s-a blocat.
E drept c„ vine vara. A mai venit una. Totu∫i, grija fa˛„ de un mare municipiu al Apusenilor ar trebui s„ ne Ónso˛easc„.
V„ rog, domnule prim-ministru, s„ face˛i demersurile necesare subven˛iei pentru energia termic„, ∫tiut fiind c„ bugetul local nu poate sus˛ine sub nici o form„ acest serviciu public p‚n„ la finalizarea lucr„rilor de modernizare a centralei termice.
V„ mul˛umesc.
Invit la microfon pe doamna senator Doina Silistru.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Interpelarea mea este adresat„ doamnei Sulfina Barbu, ministrul mediului ∫i gospod„ririi apelor.
Unul dintre capitolele sensibile ∫i cu probleme Ón ceea ce prive∫te integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„ Ól reprezint„ mediul. Una dintre condi˛iile esen˛iale pe care o are de Óndeplinit Rom‚nia Ón acest sens este neutralizarea stocurilor de de∫euri, substan˛e chimice mai mult sau mai pu˛in periculoase.
La nivelul jude˛ului Vaslui exist„, Ón diferite loca˛ii, o cantitate de 636.874 kilograme de slamuri fero-cianice rezultate de la deferizarea vinurilor, precum ∫i alte tipuri de slamuri — galvanice, petroliere, cromice ∫i altele —, Ón cantitate de aproximativ 400.000 kilograme.
V-a∫ ruga, doamna ministru, s„-mi preciza˛i solu˛ia pe care o ave˛i Ón vedere pentru neutralizarea unor astfel de de∫euri ∫i Ón c‚t timp o ve˛i pune Ón aplicare, av‚nd Ón vedere speran˛a tuturor de a deveni membri ai Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007.
Mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Mul˛umesc.
Œl invit la tribun„ pe domnul senator Viorel Dumitrescu.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntrebarea este adresat„ domnului prim-ministru C„lin Constantin Popescu-T„riceanu.
Respect‚nd principiul transparen˛ei, v„ rog s„-mi comunica˛i lista institu˛iilor subordonate Secretariatului General al Guvernului ∫i Cancelariei Primului-Ministru.
De asemenea, pentru fiecare dintre aceste institu˛ii, v„ rog s„-mi comunica˛i, cu referire la sf‚r∫itul lunii aprilie anul curent, num„rul de angaja˛i ∫i totalul drepturilor b„ne∫ti, la nivel brut ∫i net, ob˛inute de ace∫tia.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
A doua Óntrebare este adresat„ ministrului s„n„t„˛ii, domnul Gheorghe Eugen Nicol„escu.
Domnule ministru,
A˛i declarat public Ón ziua de 10 mai anul curent c„ a˛i reu∫it s„ pune˛i un diagnostic foarte clar: îSistemul sanitar este foarte bolnav“.
V„ rog, domnule ministru, s„-mi comunica˛i de c‚nd s-a Ómboln„vit sistemul sanitar rom‚nesc, cine l-a Ómboln„vit, de ce boli sufer„ ∫i ce tratamente ave˛i pentru Óns„n„to∫irea lui.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Mul˛umesc.
Œl invit la tribun„ pe domnul senator Gheorghe Funar. V„ rog s„ prezenta˛i at‚t Óntreb„rile, c‚t ∫i interpel„rile.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Prima Óntrebare este adresat„ ministrului educa˛iei ∫i cercet„rii, domnului profesor universitar doctor Mihail H„rd„u.
Dup„ cum probabil a˛i aflat, a devenit o practic„ inadmisibil„ Ón destul de multe universit„˛i de stat ca profesorii ale∫i Ón func˛ii de conducere s„ nu mai predea Ón fa˛a studen˛ilor, iar cursurile s„ fie ˛inute, Ón locul lor, de c„tre ∫efi de lucr„ri, lectori sau asisten˛i. Pentru salariu semneaz„ Óns„ profesorii.
V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i, pentru anul universitar 2005—2006, institu˛iile de Ónv„˛„m‚nt superior de stat Ón care rectorii, prorectorii, decanii, prodecanii sau ∫efii de catedr„ nu au ˛inut cursurile Ónscrise Ón statele de func˛ii.
V„ solicit ca acolo unde prin corpul dumneavostr„ de control a˛i aflat adev„rul s„-mi comunica˛i datele de identificare a cadrelor didactice aflate Ón func˛ii de conducere care nu au ˛inut efectiv orele din norma didactic„. Pentru aflarea Óntregului adev„r, v„ propun s„ solicita˛i sprijinul presei centrale ∫i locale.
Cea de-a doua Óntrebare este adresat„ ministrului s„n„t„˛ii, domnul Gheorghe Eugen Nicol„escu.
Dup„ cum cunoa∫te˛i, zilele trecute medicina rom‚neasc„, inclusiv Ministerul S„n„t„˛ii, s-a confruntat cu neÓncredere din partea pre∫edintelui Rom‚niei.
V„ solicit s„-mi comunica˛i, domnule ministru, ce recomanda˛i demnitarilor rom‚ni, inclusiv senatorilor, deputa˛ilor ∫i membrilor Guvernului, c‚nd se Ómboln„vesc: s„ apeleze la medicii rom‚ni sau la clinici private din str„in„tate pentru opera˛ii ∫i tratamente care au fost realizate cu succes nu numai Ón spitalele ∫i clinicile universitare, ci ∫i Ón spitalele jude˛ene ∫i or„∫ene∫ti din Rom‚nia?
Interpelarea, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, este adresat„ ministrului mediului ∫i gospod„ririi apelor, doamnei ministru Sulfina Barbu.
Dup„ ce Ón ziua de 4 mai anul curent a˛i fost certat„ la Bruxelles, Ón cadrul audierii din Parlamentul European, pentru Proiectul îRo∫ia Montan„“ ∫i dup„ ce mai mul˛i europarlamentari au cerut imediat suspendarea acestui proiect, v„ solicit s„-mi comunica˛i care sunt argumentele dumneavoastr„ pentru sus˛inerea proiectului ∫i a intereselor Societ„˛ii îGold Corporation Ro∫ia Montan„“, Ón dauna statului rom‚n, cu consecin˛e foarte grave, un adev„rat dezastru asupra popula˛iei ∫i a mediului din Mun˛ii Apuseni.
Mul˛umesc. Domnul senator R„zvan Theodorescu. Ave˛i cuv‚ntul.
24 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/25.V.2006
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Interpelarea mea se adreseaz„ domnului Vasile Blaga, ministrul administra˛iei ∫i internelor, ∫i domnului Adrian Iorgulescu, ministrul culturii ∫i cultelor.
Œntr-un ziar central, este vorba de îZiua“ din 6 mai, ∫i Óntr-o emisiune recent„ a TVR Cultural, factori responsabili ai municipiului Bucure∫ti ∫i ai Ordinului Arhitec˛ilor au vorbit despre proiectul unei reamenaj„ri a Pie˛ei Revolu˛iei, public‚ndu-se ∫i o imagine a unei machete Ón acest sens.
f n‚nd seama de importan˛a urbanistic„, de valoarea artistic„ ∫i de simbolica acestui spa˛iu bucure∫tean, pe de o parte, de vecin„t„˛ile arhitectonice de mare valoare — Biserica Kretzulescu, fostul Palat Regal, Ateneul Rom‚n, Biblioteca Central„ Universitar„ —, pe de alt„ parte, ∫i de solu˛ia aleas„ Ón acest caz, a∫a cum o propune macheta, pe care Ón stadiul actual m„ ab˛in a o comenta, a∫ dori s„ fiu informat exact ∫i c‚t mai detaliat Ón leg„tur„ cu stadiul Ón care se afl„ acum discu˛iile ∫i demersurile privind aceast„ chestiune.
Solicit r„spuns scris.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Œl invit la tribun„ pe domnul senator Aurel Gabriel Simionescu, Grupul parlamentar P.S.D.
Ave˛i cuv‚ntul.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Interpelarea mea se adreseaz„ at‚t domnului ministru Gheorghe Barbu, c‚t ∫i domnului ministru Eugen Nicol„escu.
V„ aduc la cuno∫tin˛„ o situa˛ie cu totul deosebit„ care exist„ Ón jude˛ul Br„ila — ∫i, spun eu, nu numai — legat„ de Compartimentul de boli profesionale ∫i Cabinetul de medicina muncii, Ón care lucreaz„ 20 de persoane ∫i care, cu excep˛ia a 67% din salariul pe luna ianuarie, primit Ón aprilie, de∫i suntem la mijlocul lunii mai, nu ∫i-au primit drepturile salariale cuvenite ca urmare a activit„˛ii depuse.
De∫i s-au adresat tuturor factorilor de decizie, datorit„ faptului c„ exist„ Ón continuare o serie de neÓn˛elegeri legate de normele metodologice care ar fi trebuit s„ Ónso˛easc„ Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 171/2005, nici p‚n„ acum situa˛ia nu este l„murit„, persoanele respective ajung‚nd practic la limita suportabilit„˛ii.
Faptul c„ nici p‚n„ acum nu s-a ajuns la o Ón˛elegere privind modalit„˛ile de acordare a pl„˛ilor ∫i a decont„rilor Óntre bugetul de stat, bugetul asigur„rilor sociale ∫i bugetul Fondului na˛ional unic de asigur„ri de s„n„tate nu poate fi o justificare pentru neplata serviciilor prestate de cei ce lucreaz„ Ón Compartimentul de boli profesionale ∫i Cabinetul de medicina muncii din jude˛ul Br„ila.
Av‚nd Ón vedere aceast„ situa˛ie deosebit de grav„, v„ rug„m s„ dispune˛i, la nivelul dumneavoastr„ de competen˛„, m„surile necesare pentru ca, p‚n„ Ón momentul reglement„rii modului de plat„ din Fondul sistemului de asigur„ri pentru accidente de munc„ ∫i boli profesionale, salaria˛ii Compartimentului de boli profesionale ∫i ai Cabinetului de medicina muncii din jude˛ul Br„ila s„ poat„ s„ aib„ statutul corespunz„tor
profesiunii ∫i utilit„˛ii muncii lor, s„-∫i recupereze sumele aferente activit„˛ii depuse p‚n„ acum ∫i s„ aib„ Ón continuare asigurate fondurile necesare pl„˛ii salariilor, Ón conformitate cu prevederile legale Ón vigoare.
- Solicit r„spuns oral ∫i scris.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Domnul senator Ilie Petrescu, senator P.R.M. de Gorj. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Am dou„ Óntreb„ri ∫i o interpelare.
Prima Óntrebare este adresat„ Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului, domnului ministru Gheorghe Dobre.
Domnule ministru,
V„ solicit s„ m„ informa˛i cum poate primi localitatea Ione∫ti, din jude˛ul Gorj, fonduri pentru construirea unei s„li de sport. V„ rog s„-mi transmite˛i modelul de program pentru aceast„ construc˛ie.
- V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Senator P.R.M. de Gorj Ilie Petrescu.
A doua Óntrebare este adresat„ Ministerului Economiei
- ∫i Comer˛ului, domnului ministru Ioan Codru˛ ™ere∫.
V„ solicit, domnule ministru, s„ m„ informa˛i Ón leg„tur„ cu situa˛ia exact„ de la Complexul Energetic Turceni, jude˛ul Gorj, cu privire la firmele care distribuie energia electric„.
Foarte multe cotidiane au relatat despre a∫a-zisa mafie energetic„ din acest complex.
V„ solicit s„-mi r„spunde˛i la urm„toarele:
1. Numele fiec„rei firme de distribu˛ie ∫i la ce valoare
este distribuit„ Ón sistem energia electric„.
2. La ce valoare produce Termocentrala din Turceni
megawattul?
- V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Senator P.R.M. de Gorj Ilie Petrescu.
Interpelarea este adresat„ Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, domnului ministru Vasile Blaga.
Domnule ministru,
Dup„ cum cunoa∫te˛i, anul acesta a fost un an foarte negru pentru jude˛ul Gorj din punct de vedere al dezastrelor naturale — inunda˛ii, alunec„ri teren —, care au distrus gospod„rii ∫i au l„sat pe drumuri ∫i f„r„ agoniseala de o via˛„ foarte mul˛i oameni.
Doresc s„ v„ sesizez o situa˛ie deosebit„ din satul Seciu, jude˛ul Gorj, unde, din cauza alunec„rilor de teren, 288 de case au fost pur ∫i simplu scufundate, iar 544 de oameni au r„mas pe drumuri.
V„ solicit s„ m„ informa˛i Ón mod concret, pentru aceast„ comunitate, ce m„suri a˛i luat p‚n„ Ón prezent, ce m„suri s-au luat cu privire la utilitatea public„ ∫i unde va fi amplasat„ viitoarea vatr„ a satului.
Mul˛umesc.
Œl invit la tribun„ pe domnul senator Nicolae Iorga, Grupul parlamentar al P.R.M.
V„ mul˛umesc.
Invit la tribun„ pe domnul senator Angel TÓlv„r. O Óntrebare ∫i o interpelare.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Am o interpelare ∫i dou„ Óntreb„ri.
Interpelarea ∫i o Óntrebare sunt adresate domnului prim-ministru C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.
Domnule prim-ministru,
Œn conformitate cu principiul transparen˛ei Ónscris Ón Programul dumneavoastr„ de guvernare pe perioada 2005—2008, v„ solicit s„-mi comunica˛i ce studii de specialitate, respectiv ce facultate au absolvit consilierii dumneavoastr„, mini∫trii de stat ∫i mini∫trii din cabinetul pe care Ól conduce˛i.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
™i o a doua Óntrebare, pentru c„ tot s-a f„cut o ∫edin˛„ de Guvern, Ón premier„ absolut„, Óntre Guvernul rom‚n ∫i cel maghiar. Œl rog pe domnul prim-ministru s„-mi comunice Ón leg„tur„ cu Guvernul Ungariei urm„toarele date: num„rul mini∫trilor de stat, num„rul mini∫trilor, secretarii de stat, subsecretarii de stat ∫i angaja˛ii de la Cabinetul Primului-Ministru, mini∫trilor de stat, mini∫trilor, secretarilor de stat ∫i subsecretarilor de stat.
A∫tept r„spuns Ón scris ∫i oral.
™i o Óntrebare pentru domnul ministru al finan˛elor publice Sebastian Teodor Gheorghe Vl„descu.
Av‚nd Ón vedere principiile Ónscrise Ón Programul dumneavoastr„ de guvernare, v„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i, pentru perioada 1 ianuarie 2005—30 aprilie 2006, care dintre studiourile centrale sau locale de televiziune, precum ∫i posturile de radio centrale ∫i locale ∫i care dintre publica˛iile centrale sau locale au fost scutite de plata datoriilor la bugetul de stat ∫i Ón baza c„ror acte normative.
V„ garantez c„ de˛in acte Ón acest sens.
™i a∫ vrea s„ fac ∫i eu o completare, domnule pre∫edinte, dac„-mi permite˛i, vizavi de cele spuse de distinsul nostru coleg, senatorul Adrian P„unescu. Nu m„ mir„ lipsa domnilor mini∫tri, at‚ta timp c‚t la secretariatul general al Senatului a venit ast„zi o scrisoare din partea pre∫edintelui director general, zice el, al Televiziunii Rom‚ne, pe care Ómi permit s-o transform Óntr-o declara˛ie politic„ lunea viitoare. Este demn„ de îUrzica“, eu ∫tiu, de îC‚rcota∫i“. Œn orice caz, de o cauz„ mai bun„…, Ón care Domnia sa afirm„, nici mai mult, nici mai pu˛in, c„ Televiziunea Rom‚n„ este, vezi, Doamne, o institu˛ie independent„ ∫i ea nu r„spunde dec‚t Ón fa˛a comisiilor de specialitate ale Senatului Rom‚niei. Cu alte cuvinte, noi, senatorii, s„-i mai l„s„m Ón pace cu Óntreb„rile ∫i interpel„rile astea pe care le facem.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Œntrebarea este adresat„ domnului Eugen Nicol„escu, ministrul s„n„t„˛ii.
Date fiind numeroasele piedici pe care conducerea Spitalului Jude˛ean de Urgen˛„ îSf‚ntul Pantelimon“ le-a pus presei vizavi de accesul la informa˛iile de interes public ∫i ˛in‚nd seama de dorin˛a cet„˛enilor de a ∫ti cum sunt cheltui˛i banii publici, m„ v„d nevoit s„ intervin ∫i s„ v„ solicit, domnule ministru, s„-mi r„spunde˛i la urm„toarele Óntreb„ri.
Care sunt contractele de achizi˛ii publice Óncheiate de Spitalul Jude˛ean de Urgen˛„ îSf‚ntul Pantelimon“, Óncep‚nd cu data de 1 ianuarie 2005 ∫i p‚n„ Ón prezent, ∫i care este situa˛ia detaliat„ a tuturor produselor achizi˛ionate de c„tre Spitalul Jude˛ean de Urgen˛„ îSf‚ntul Pantelimon“ Ón perioada 1 ianuarie 2005 ∫i p‚n„ Ón prezent. M„ refer la sortiment, cantitate, pre˛ de achizi˛ie, furnizor, modalitatea de achizi˛ie.
Solicit r„spuns scris.
Interpelarea este adresat„ domnului Adrian Iorgulescu, ministrul culturii ∫i cultelor.
Mausoleul Eroilor de la M„r„∫e∫ti se afl„ Óntr-o stare de degradare avansat„, ajung‚ndu-se Ón situa˛ia ca Ón cazul unor precipita˛ii mai Ónsemnate cantitativ s„ se infiltreze ap„ Ón interior.
Av‚nd Ón vedere aspectele prezentate mai sus ∫i ˛in‚nd cont de importan˛a deosebit„ pe care o are acest monument, v„ Óntreb care este suma pe care o ve˛i aloca Ón acest an pentru efectuarea unor lucr„ri strict necesare de consolidare a acestui edificiu.
Solicit r„spuns scris.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
V„ mul˛umesc.
Invit la tribun„ pe domnul senator Ion Toma, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntrebarea este adresat„ domnului Eugen Nicol„escu, ministrul s„n„t„˛ii.
P‚n„ Ón prezent, activitatea serviciului jude˛ean de ambulan˛„ era reglementat„ de Ordinul ministrului s„n„t„˛ii nr. 270/11 din martie 2004 privind asisten˛a medical„ de urgen˛„ prespitaliceasc„.
Potrivit acestui ordin, serviciile publice de ambulan˛„ asigur„ asisten˛a medical„ de urgen˛„ ∫i serviciile de transport sanitar.
Conform titlului IV — îSistem na˛ional de asisten˛„ medical„ de urgen˛„ ∫i de prim ajutor calificat“ din pachetul de legi privind reforma s„n„t„˛ii, serviciile publice de ambulan˛„ asigur„ transport medical asistat ∫i transport sanitar neasistat.
At‚ta timp c‚t vorbim de reforma sanitar„, aceast„ schimbare a terminologiei nu este un pas Ón plus Ón
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/25.V.2006 Óncercarea de a aduce o ambulan˛„ mai aproape de omul bolnav.
V„ Óntreb, domnule ministru, crede˛i c„ aceast„ schimbare pur semantic„, o schimbare doar a termenilor, ∫i nu o schimbare de substan˛„, va duce la reducerea timpilor de r„spuns la solicit„rile pacien˛ilor?
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Domnul senator Viorel Arca∫.
Interpelarea este adresat„ Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntrebarea este adresat„ domnului ministru Vasile Blaga, Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor.
Domnule ministru, prin cump„rarea de c„tre chiria∫i a imobilelor Ón care locuiesc, ca efect al aplic„rii Legii nr. 112/1995, ace∫tia au devenit proprietari ∫i pe terenul pe care este construit imobilul.
Prin aplicarea art. 35 din Legea nr. 18/1990, proprietatea asupra terenului s-a extins la 250 m[2] , restul de teren aferent gospod„riei fiind Ónchiriat de la consiliul local, proprietar fiind statul rom‚n.
Œn municipiul Media∫, care este situat Óntr-o depresiune Ónconjurat„ de dealuri, cea mai mare parte dintre terenurile mai sus men˛ionate sunt situate pe versan˛i, f„r„ acces la utilit„˛i sau drumuri. Œn multe cazuri, sunt terenuri Ón pant„, f„r„ a putea fi destinate pentru construc˛ii, parcele sub 400 m[2] , deci sunt improprii pentru construc˛ii.
Œn aceea∫i situa˛ie se reg„sesc ∫i unele imobile care au fost cump„rate de actualii proprietari Ónainte de anul 1989 ∫i care au beneficiat numai de circa 250 m[2] stabili˛i prin lege, restul fiind proprietatea statului rom‚n.
Pentru a ob˛ine aceste terenuri, se acrediteaz„ ideea c„ acestea pot trece Ón proprietatea fireasc„ a proprietarilor actuali numai dup„ o evaluare f„cut„ de exper˛i, pe cheltuiala proprietarilor, ∫i apoi terenurile s„ fie scoase la licita˛ie.
Deoarece aceste terenuri sunt practic terenuri care nu se preteaz„ pentru construc˛ii, fiind f„r„ acces la drumuri ∫i utilit„˛i, v„ Óntreb, domnule ministru: nu considera˛i c„ este necesar„ promovarea unui act normativ care s„ permit„ proprietarilor cump„rarea acestor suprafe˛e de teren la pre˛uri stabilite Ón func˛ie de rangul localit„˛ii, de zona de amplasare, ∫i nu de v‚nzarea prin licita˛ie?
Solicit r„spuns scris.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc. Domnul senator Petru Stan.
Interpelarea este adresat„ primului-ministru.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Interpelarea mea este adresat„ primului-ministru, domnului C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.
## Domnule prim-ministru,
La 15 decembrie 2005 s-au pierdut 266 milioane de euro date de Uniunea European„ din cauza faptului c„ a fost dep„∫it termenul limit„ de depunere a proiectelor.
Dac„ la 30 iunie 2006 nu vor fi depuse proiectele pentru finan˛are nerambursabil„ prin Programele PHARE 2004 ∫i 2005, Ón valoare de 800 milioane de euro, se vor pierde ∫i aceste fonduri.
Ce m„suri ve˛i Óntreprinde pentru ca Rom‚nia s„ nu rateze ∫i aceast„ oportunitate?
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc.
Invit la tribun„ pe domnul senator Ioan Corodan.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Am dou„ Óntreb„ri.
Una este adresat„ Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei, domnului ministru Gheorghe Barbu.
V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i, cu referire la luna aprilie a anului curent, care au fost pensiile achitate:
1. fo∫tilor pre∫edin˛i ∫i vicepre∫edin˛i de la Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie, de la Curtea de Apel, tribunale ∫i judec„torii;
2. judec„torilor de la Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie, de la Curtea de Apel, tribunale, judec„torii;
· procedural · adoptat
58 de discursuri
V„ mul˛umesc.
Domnul senator Paul P„curaru, c„ruia Ói cer scuze, dar eu am precizat de la Ónceput s„ fie prezentate at‚t Óntreb„rile, c‚t ∫i interpel„rile.
Da. Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Nu am auzit. Eu ∫i ∫tiam c„ le ave˛i separat ca puncte de abordare.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/25.V.2006 Interpelarea mea este adresat„ doamnei Mariana Basuc, Inspec˛ia General„ de Stat a Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei.
Av‚nd Ón vedere impactul negativ al fenomenului prest„rii de activit„˛i pe pia˛a neagr„ a muncii asupra economiei rom‚ne∫ti, precum ∫i atribu˛iile institu˛iei pe care o conduce˛i, v„ rog, doamna inspector general, s„-mi comunica˛i urm„toarele.
Ce strategie are Inspec˛ia Muncii cu privire la sc„derea muncii la negru pentru anul 2006 ∫i Ón perspectiv„?
Ce impact au controalele efectuate de c„tre inspectorii de munc„ asupra reducerii fenomenului muncii la negru?
Care sunt cele mai frecvente m„suri dispuse de c„tre inspectorii de munc„, ca urmare a controalelor efectuate angajatorilor care utilizau munca la negru?
Care este valoarea total„ a amenzilor acordate de inspectorii de munc„ angajatorilor care utilizau munca la negru Ón anul 2005 ∫i la Ónceputul anului 2006, p‚n„ Ón prezent?
Care este structura demografic„ a persoanelor care muncesc la negru: femei, minori, repartizare pe sexe, domeniile de activitate Ón care munca la negru este utilizat„ mai des, repartizarea pe jude˛e, a∫a cum rezult„ din datele centralizate ale Inspec˛iei Muncii?
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i electronic.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
V„ rog s„ lua˛i act Ón stenograma ∫edin˛ei de ast„zi c„ domnul senator Valentin Dinescu a formulat dou„ Óntreb„ri, una adresat„ doamnei ministru Monica Luisa Macovei ∫i care vizeaz„ hot„r‚rile judec„tore∫ti irevocabile care nu au fost puse Ón aplicare ∫i cea de-a doua se adreseaz„ ministrului Teodor Atanasiu, Ón leg„tur„ cu ordinele date Ón leg„tur„ cu Ónstr„inarea unor cl„diri ∫i terenuri apar˛in‚nd Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale.
De asemenea, domnul senator Mihail Lupoi a prezentat Ón scris o Óntrebare adresat„ domnului ministru Vasile Blaga, ministrul administra˛iei ∫i internelor, Ón leg„tur„ cu necesitatea republic„rii Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 195/2002 privind circula˛ia pe drumurile publice.
V„ mul˛umesc, stima˛i colegi.
V„ rog s„-mi permite˛i s„ v„ Ón∫tiin˛ez c„ domnul secretar de stat Vasile Lupu a prezentat r„spunsul Ón scris c„tre colegii Petre Daea ∫i Ioan V„rg„u.
Este prezent domnul secretar de stat Septimiu Buza∫u.
Microfonul 10.
V„ rog s„ preciza˛i c„rora dintre colegi dori˛i s„ le oferi˛i r„spuns. Sunt prezen˛i Ón sal„ domnii senatori Nicolae Iorga, Otilian Neagoe, Ilie Petrescu ∫i Petru Stan. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
Domnului senator Ilie Petrescu.
Œn ceea ce prive∫te realizarea unei s„li de sport Ón municipiul Motru, Prim„ria Motru urmeaz„ s„ completeze documenta˛ia transmis„ Ón vederea cuprinderii acestei s„li de sport Ón programul de investi˛ii pe anul 2006, respectiv un studiu geotehnic, un extras de carte funciar„, num„rul de elevi arondat s„lii de sport ∫i fotografierea amplasamentului.
Œn cadrul programului de construc˛ii de locuin˛e pentru tineri destinate Ónchirierii, Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului, prin intermediul Agen˛iei Na˛ionale pentru Locuin˛e, are Ón curs de execu˛ie Ón municipiul Motru 34 de apartamente Ón Aleea Tismanei nr. 17, care se vor finaliza p‚n„ la sf‚r∫itul anului 2006, iar referitor la blocul M8, situat Ón Bulevardul G„rii nr. 6, au fost aviza˛i indicatorii tehnico-economici Ón cadrul C.T.E.-ului ministerului, urm‚nd a fi analizat„ posibilitatea includerii acestui obiectiv Ón programul de finan˛are, Ón limita bugetului de stat aprobat cu aceast„ destina˛ie. V„ mul˛umesc.
Da˛i-mi voie s„-l Óntreb pe domnul senator dac„ este mul˛umit de r„spuns. Microfonul nr. 1, v„ rog.
A∫ vrea s„ Ón˛eleg limita. Poate s„ fie 2008, poate s„ fie 2009, 2012. Eu am Ón˛eles c„ programul C.T.E.-ului poate s„ stabileasc„ fondul c‚nd Ól are la dispozi˛ie, dar c‚nd exist„ aceast„ chestiune.
Œn rest sunt mul˛umit, dar s„ spune˛i exact. Œncepem Ón 2007, Óncepem Ón 2008 m„car? Cel pu˛in s„ ∫tim ce facem cu tinerii, c„ avem peste 2.000 de cereri la Motru.
Da. Mul˛umesc. Ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 10.
Dac„ Ómi permite˛i, o scurt„ precizare.
Œncerc„m analizarea includerii Ón bugetul pe 2006, deci discut„m de 2006 acum. Dac„ nu, atunci r„m‚ne pentru 2007.
Microfonul 1, v„ rog.
Acum am s„ informez autoritatea local„ din municipiul Motru c„ Ón 2006, prin interven˛ia dumneavoastr„, Ón calitate de ministru, vom avea construc˛ia de bloc M8. V„ mul˛umesc.
Eu a∫ spune s„ nu fi˛i totu∫i chiar at‚t de optimist.
Da, domnul pre∫edinte a Ón˛eles nuan˛a r„spunsului. Deci Óncerc„m introducerea Ón bugetul pe 2006, dac„ nu, r„m‚ne pentru 2007.
V-a∫ ruga s„ nu fi˛i nici dumneavoastr„ at‚t de optimist, c„ eu am Ón˛eles foarte bine. Eu Ón general sunt Ónv„˛at s„ fiu mai pu˛in optimist atunci c‚nd primesc r„spunsuri c„ lucrurile se rezolv„ imediat.
Ave˛i cuv‚ntul.
V„ rog s„ prezenta˛i ∫i celelalte r„spunsuri.
Domnului senator Petru Stan.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/25.V.2006
Este prezent.
Era vorba despre programul de reabilitare ∫i modernizare a drumurilor jude˛ene.
Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului coordoneaz„ ∫i finan˛eaz„ Programul de pietruire, reabilitare ∫i asfaltare a drumurilor de interes local clasificate, aprobat prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 577/1977.
Œn anul 2006, finan˛area lucr„rilor pentru aceste drumuri este asigurat„ Ón limita sumei anuale defalcate din T.V.A., repartizat„ direct consiliilor jude˛ene pentru drumurile jude˛ene ∫i comunale, conform anexei nr. 7 a Legii bugetului de stat pe 2006.
Lista lucr„rilor programate poate fi ob˛inut„ de la consiliile jude˛ene.
Œl plus, Ón baza memorandumului aprobat Ón ∫edin˛a Guvernului din 26 ianuarie 2006, s-a stabilit aprobarea contract„rii de c„tre Ministerul Finan˛elor Publice a unor Ómprumuturi externe pentru perioada 2006—2009 pentru finan˛area unor investi˛ii prioritare Ón infrastructura rural„ ∫i din aceast„ sum„ vor fi finan˛ate ∫i lucr„ri pe drumurile jude˛ene Ón momentul Ón care aceast„ sum„ va deveni opera˛ional„.
Mul˛umesc.
Œl consult pe domnul senator dac„ este mul˛umit de r„spuns.
Ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 1.
Nu prea sunt mul˛umit de r„spuns, Óntruc‚t, Ón realitate, nu se vede aproape nimic. Toate drumurile sunt praf, indiferent Ón ce jude˛ mergem, toate drumurile jude˛ene sunt nepracticabile, nu se poate circula.
Probabil c„ Ón viitor se vor face, dar calitatea lucr„rilor este foarte proast„. ™tiu drumuri f„cute ast„ toamn„ ∫i acum sunt praf absolut toate ∫i practic nu coordoneaz„ nimeni aceste lucr„ri din punct de vedere tehnic.
V„ mul˛umesc.
Dac„-mi permite˛i o scrut„ precizare. Drumurile locale, respectiv cele jude˛ene ∫i comunale sunt Ón administrarea autorit„˛ilor locale, jude˛ene ∫i comunale. Acest program, care este un program na˛ional, vine cu un aport suplimentar fa˛„ de finan˛area local„ ∫i bineÓn˛eles c„ abordeaz„ doar o parte dintre drumurile jude˛ene ∫i comunale, iar responsabilitatea pentru calitatea lucr„rilor executate este a autorit„˛ilor locale care gestioneaz„ aceste contracte.
Mul˛umesc.
Domnului senator Marian Iorga.
D‚nsul se intereseaz„ de drumul na˛ional 13, Ón comuna M„ieru∫, din jude˛ul Bra∫ov.
Lucr„rile de consolidare pe drumul na˛ional 13 au Ónceput Ón noiembrie 2005, au fost sistate Ón decembrie 2005 datorit„ condi˛iilor meteo nefavorabile, respectiv Ón perioada de iarn„, ∫i s-au reluat la sf‚r∫itul lunii martie 2006, Ón vederea finaliz„rii.
Tot la sf‚r∫itul lunii mai 2006 vor fi ridicate restric˛iile de circula˛ie pe drumul na˛ional 13, pe sec˛iunea Bra∫ov–M„ieru∫.
Œn vederea asigur„rii platformei de lucru, pentru c„ se execut„ coloane forate pentru consolidarea drumului prin proiectul tehnic, a fost necesar„ devierea circula˛iei pe varianta local„ din comuna M„ieru∫, pe care s-a executat Ón acest scop un covor asfaltic de 4 cm. Mul˛umesc.
Mul˛umesc. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator. Microfonul 1, v„ rog.
V„ mul˛umesc foarte mult, domnule ministru. S„ dea Dumnezeu s„ fie a∫a!
Ar fi foarte bine dac„ la sf‚r∫itul lunii mai s-ar definitiva aceast„ lucrare.
Eu Óns„ sunt nedumerit, pentru c„, a∫a cum ∫i dumneavoastr„ ∫ti˛i, la fel de bine cel pu˛in ca mine, e o lucrare nou„ ∫i m-a∫ bucura ∫i mai mult dac„ aceast„ regie, sau ce-o fi aceea, a drumurilor na˛ionale, c‚nd face o lucrare — pentru c„ nu este un cap„t de ˛ar„ acolo, este un fel de ocolitoare care a t„iat-o prin dreptul comunei —, ar fi mai de calitate ∫i ar fi ∫i mai bine dac„ Ón contractele respective firmele care execut„ asemenea lucr„ri s„ mai ∫i r„spund„, Óntr-un timp foarte scurt. Repet, lucrarea este relativ nou„, ca s„ spun a∫a. Nu are cinci ani vreau s„ spun.
V„ mul˛umesc.
Oricum, sunt mul˛umit de r„spunsul dumneavoastr„ ∫i ar fi foarte bine dac„ ∫oseaua ar fi redat„ circula˛iei la sf‚r∫itul lunii mai.
Mul˛umesc, domnule senator. Mai ave˛i vreun r„spuns?
Da. Mul˛umesc. Mai am un r„spuns pentru domnul senator Otilian Neagoe.
Este prezent.
Ave˛i cuv‚ntul, v„ rog.
Este un r„spuns mult, mult mai amplu, pentru c„ domnul senator ne Óntreab„ ce proiecte de infrastructur„ vor fi finan˛ate Ón anul 2006 Ón jude˛ul Bra∫ov ∫i care sunt fondurile alocate. O s„ Óncerc s„-l comprim c‚t mai mult, ca s„ fie mul˛umit de r„spuns. Oricum Ól voi oferi ∫i Ón scris, pentru c„ exist„ mai multe programe ∫i mai multe surse de finan˛are.
Œn primul r‚nd, realizarea variantei de ocolire a municipiului Bra∫ov, care este Ón cadrul proiectului finan˛at de B.I.R.D. ∫i cofinan˛at de Guvernul Rom‚niei, pentru care Ón prezent se desf„∫oar„ licita˛ia pentru atribuirea contractului de consultan˛„.
Pe urm„, un proiect de reabilitare a drumurilor na˛ionale Ón etapa a V-a, finan˛at de B.E.I., finan˛at de
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/25.V.2006 Guvernul Rom‚niei, Ón care este inclus„ reabilitarea sectoarelor de drum DN 1 Bra∫ov–Vestem.
Mai multe programe PHARE. Unul este pentru identificarea punctelor negre situate Ón jude˛ul Bra∫ov, respectiv Ón localit„˛ile Predeal, Beclean, ™ercaia, Ghimbav, Timi∫ul de Sus. Œn prezent are loc licita˛ia pentru selectarea consultantului.
Un proiect PHARE pentru construirea de platforme de inspec˛ie rutiere Ón vederea asigur„rii unei monitoriz„ri efective a traficului ∫i pe teritoriul jude˛ului Bra∫ov. Aceste zone se reg„sesc pe: DN 13, la km 16 Bra∫ov— Feldioara, DN 13, la km 102, DN 15, la km 27, ∫i a∫a mai departe.
Apoi ni∫te proiecte I.S.P.A., respectiv trei proiecte prin care se realizeaz„ preg„tirea reabilit„rii c„ii ferate Bra∫ov—Sighi∫oara, Predeal—Bra∫ov ∫i C‚mpina—Predeal.
Se adaug„ la aceasta ∫i lucr„rile pentru refacerea infrastructurii Ón urma calamit„˛ilor. Sunt lucr„ri finan˛ate din Ómprumuturile externe: B.D.C.E., B.E.I. ∫i B.I.R.D. Ele sunt detaliate. Sunt Ón jude˛ul Bra∫ov, mai multe drumuri na˛ionale ∫i mai multe pozi˛ii kilometrice, care toate se reg„sesc Ón r„spunsul scris.
V„ mul˛umesc.
V„ rog s„ Ónm‚na˛i r„spunsul Ón scris domnului senator.
Ave˛i cuv‚ntul, v„ rog.
Œn Óntrebare solicitam s„-mi spune˛i ∫i ce fonduri vor fi alocate pentru acest an pentru proiectele de infrastructur„ din jude˛ul Bra∫ov.
De asemenea, din r„spuns nu rezult„ nimic Ón leg„tur„ cu finalizarea lucr„rilor la drumul na˛ional 1E, pe por˛iunea R‚∫nov—Poiana Bra∫ov, care s-a f„cut Ón 2004 ∫i are numai un singur strat de asfalt. Este Óntr-un grad destul de avansat de degradare, au trecut dou„ ierni peste el ∫i nu se Ónt‚mpl„ nimic. ™i, de asemenea, drumul Moeciu de Sus—Moeciu de Jos, care este Ón aceea∫i situa˛ie, tot a∫a, cu un singur strat de asfalt pe o por˛iune de 9 kilometri.
™i, desigur, ne interesa foarte mult ∫i autostrada. Ce se Ónt‚mpl„... anul trecut por˛iunea Bra∫ov—Ghimbav?
Dac„-mi permite˛i, c‚teva complet„ri.
Am insistat pe programele cu finan˛are extern„ ∫i am enumerat finan˛atorii: Banca European„ de Investi˛ii, Banca Interna˛ional„ de Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare ∫i a∫a mai departe. Le reg„si˛i aici.
Œn leg„tur„ cu autostrada, dup„ cum ∫ti˛i, a ap„rut Hot„r‚rea de Guvern pentru finan˛area proiectelor prioritare, Ón care este inclus„ ∫i autostrada Bucure∫ti—Bra∫ov, pentru care licita˛ia se va lansa la Ónceputul semestrului II Ón acest an.
™i continu„ dup„ cum ∫ti˛i, proiectul autostr„zii Bra∫ov—Bor∫. Etapele de realizare a acestui proiect pentru jude˛ul Bra∫ov sunt Ón a doua parte a proiectului, care are ca termen de recep˛ie de finalitate anul 2013.
De asemenea, nu sunt men˛ionate aici, pentru c„ este o list„ extraordinar de lung„, toate proiectele de Óntre˛inere permanent„, periodic„ ∫i proiectele de investi˛ii care sunt finan˛ate din bugetul Administra˛iei Na˛ionale a Drumurilor, respectiv Compania Na˛ional„ de Autostr„zi ∫i
Drumuri Na˛ionale din Rom‚nia, care vizeaz„ practic toate drumurile na˛ionale cu lucr„ri de Óntre˛inere curent„, covoare, tratamente ∫i lucr„ri de repara˛ii capitale ∫i investi˛ii.
Mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Mai ave˛i alte r„spunsuri de oferit?
Nu. Mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc dumneavoastr„.
V„ rog s„ Ónm‚na˛i domnului senator r„spunsul.
O invit la tribun„ pe doamna secretar de stat Paloma Petrescu. Ave˛i cuv‚ntul.
V„ rog s„ preciza˛i c„rui coleg senator dori˛i s„ oferi˛i r„spuns.
**Doamna Cecilia Paloma Rodica Petrescu —** _secretar de stat Ón Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii_ **:**
Domnului senator Aurel Gabriel Simionescu.
Da, este prezent.
Ave˛i cuv‚ntul, v„ rog.
Domnului senator Aurel Gabriel Simionescu:
Este vorba Ón solicitarea dumneavoastr„ despre clarific„ri legate de ∫coala cu 24 de s„li de clas„ ∫i sal„ de festivit„˛i C„l„ra∫i nr. 4, din municipiul Br„ila, ∫i ∫coala cu 16 s„li de clas„ ∫i sal„ de gimnastic„ din ora∫ul Ianca.
Aceste dou„ obiective de investi˛ii au Ónceput Ón anul 1996. P‚n„ Ón anul 1998, obiectivele au fost finan˛ate din bugetul statului, dar, din lista de investi˛ii a Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii, Óncep‚nd cu anul 1999, finan˛area unit„˛ilor de Ónv„˛„m‚nt preuniversitar a trecut la consiliile locale.
Œntruc‚t finan˛area de c„tre consiliul local nu s-a realizat p‚n„ Ón acest moment, Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii a inclus cele dou„ obiective Ón lista de investi˛ii cu finan˛are Ón anul 2006 din bugetul Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii, iar lista de investi˛ii a fost aprobat„ Ón ∫edin˛a de Guvern din data de 10 mai, urm‚nd ca fiecare dintre cele dou„ obiective s„ beneficieze de o finan˛are de aproximativ 8 miliarde lei.
Sigur c„ finan˛area va Óncepe imediat ce hot„r‚rea de Guvern va ap„rea publicat„ Ón îMonitorul Oficial“. Banii exist„, doar c„ trebuia clarificat„ aceast„ formul„ de finan˛are, Óntruc‚t, legal, Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii nu are acest drept.
Œn concluzie, facem toate demersurile pentru a finaliza obiectivele.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc. V„ rog, domnule senator.
30 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/25.V.2006
Mul˛umesc doamnei ministru. Sunt mul˛umit de r„spuns. Mai aveam o singur„ precizare.
Pe site-ul ministerului este e∫alonat„ executarea celor dou„ ∫coli pe doi ani, respectiv pe trei ani. ™i Óntrebarea era, av‚nd Ón vedere stadiul de execu˛ie, dac„ nu cumva putem comprima pu˛in acest lucru. ™i, sincer, doamna ministru, Óntrebarea mea a fost legat„ de faptul c„ au ap„rut diverse anun˛uri Ón leg„tur„ cu existen˛a sau inexisten˛a banilor, inclusiv o interven˛ie a domnului ministru H„rd„u.
™i atunci fiecare, sigur, prive∫te Óntr-un anumit mod acest lucru, iar, repet, dac„ o s„ ave˛i bun„voin˛a s„ veni˛i la Br„ila ∫i s„ vede˛i, ∫colile sunt deja Óntr-un stadiu avansat de construc˛ie ∫i ar fi p„cat s„ nu le termin„m.
Da. Noi ne-am luat o marj„ de siguran˛„, ca s„ fiu sincer„, atunci c‚nd am programat pentru doi-trei ani finalizarea acestor obiective, Óntruc‚t nu ∫tiam exact data la care vom primi banii, dar banii exist„ deja, ei au fost aloca˛i Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii, bani care au fost repartiza˛i deja prin aceast„ hot„r‚re de Guvern, au fost aloca˛i ministerului la rectificare.
Deci era foarte necesar„ aceast„ procedur„ de finan˛are din partea ministerului a unit„˛ilor de Ónv„˛„m‚nt.
Sigur, ∫i noi sper„m ca cele 8 miliarde s„ fie suficiente ∫i s„ se Óncheie lucr„rile Ón 2006. Vom monitoriza ∫i sper„m ca lucrurile s„ se Ónt‚mple a∫a. V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Domnul secretar de stat Ni˛ulescu Virgil, v„ rog.
## **Domnul Virgil ™tefan Ni˛ulescu** — _secretar de stat Ón_
_Ministerul Culturii ∫i Cultelor_ **:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor,
R„spunsul meu este adresat domnului senator Gheorghe Funar, cu privire la Óntrebarea pe care domnul senator a adresat-o privind realizarea garajului subteran din Strada Mo˛ilor.
Proiectul la care v„ referi˛i, Planul urbanistic de detaliu privind amplasarea unui parcaj multietajat Ón Strada Mo˛ilor nr. 37, Ón vecin„tatea Bibliotecii Universitare îLucian Blaga“, a fost avizat de Ministerul Culturii ∫i Cultelor, Ón urma analiz„rii sale Ón dou„ ∫edin˛e ale Sec˛iunii de urbanism ∫i zone protejate a Comisiei Na˛ionale a Monumentelor Istorice.
Avizarea s-a f„cut la sec˛iunea de urbanism ∫i zone protejate a Comisiei Na˛ionale a Monumentelor Istorice, chiar la propunerea Comisiei regionale VI a Comisiei Na˛ionale a Monumentelor Istorice, Óntruc‚t regulamentul prevede c„ interven˛iile privind monumente, ansambluri sau cele care sunt monumente istorice de grup„
valoric„ A se analizeaz„ Ón sec˛iunile de specialitate ale Comisiei Na˛ionale.
Œn consecin˛„, at‚t domnul profesor doctor Vasile Mitrea, c‚t ∫i domnul conferen˛iar doctor Virgil Pop, pre∫edintele, respectiv secretarul Comisiei regionale VI a Comisiei Na˛ionale a Monumentelor Istorice, au fost consulta˛i Ón prealabil. De altfel domnul Mitrea face parte ∫i din Sec˛iunea de urbanism ∫i zone protejate a Comisiei Na˛ionale a Monumentelor Istorice.
De asemenea, at‚t directorul general al Direc˛iei Generale a Patrimoniului Cultural Na˛ional, c‚t ∫i inspectorul de zon„ al Serviciului monumente istorice s-au deplasat la fa˛a locului pentru a se familiariza cu amplasamentul.
Consider„m c„ propunerea reprezint„ o solu˛ie posibil„ pentru rezolvarea problemei de trafic ∫i a parcajelor din zona istoric„, inclusiv pentru persoanele care frecventeaz„ biblioteca. Consider„m, de asemenea, c„ propunerea de fa˛„ reprezint„ un pas Ónainte spre rezolvarea problemelor de trafic Ón centrul istoric.
Diferite alte aspecte legate de modul Ón care se vor rezolva vecin„t„˛ile construc˛iei cu cele dou„ monumente istorice Ón care sunt g„zduite Biblioteca Universitar„ îLucian Blaga“ ∫i, respectiv, Prim„ria Municipiului Cluj-Napoca vor fi avute Ón vedere la avizarea fazei urm„toare de proiectare, proiect autorizare construc˛ii. V„ mul˛umesc.
## Mul˛umesc.
Œl consult pe domnul senator dac„ este mul˛umit de r„spuns.
Mul˛umit. Foarte bine.
Mai ave˛i alt r„spuns? Nu. S„ fi˛i s„n„tos! Domnul secretar de stat Ervin Zoltán Székely. Microfonul nr. 10.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Referitor la Óntrebarea domnului senator Gheorghe Funar privind utilizarea pe pia˛„ a unor produse alimentare ce con˛in substan˛e cancerigene, cu referire la aditivii alimentari, v„ comunic„m urm„toarele.
Conform Ordinului nr. 438/295/2002 al ministrului s„n„t„˛ii ∫i familiei ∫i al ministrului agriculturii, alimenta˛iei ∫i p„durilor pentru aprobarea Normelor privind aditivii alimentari destina˛i utiliz„rii Ón produsele alimentare pentru consum uman, glutamatul de sodiu E621, anexa nr. 12, se poate folosi _cuantum satis,_ iar aspartamul E951, conform aceluia∫i ordin, se utilizeaz„ Ón cantitatea maxim„ precizat„ Ón anexa nr. 8. Astfel:
— glutamatul monosodic este permis Ón produsele alimentare Ón general, cu excep˛ia urm„toarelor produse: produse alimentare neprelucrate, miere, uleiuri ∫i gr„simi de origine animal„ sau vegetal„ neemulsionate, unt, lapte ∫i sm‚nt‚n„ sub forma integral„, degresat„, semidegresat„, pasteurizat„ ∫i sterizate, produse pe baz„ de lapte fermentat cu microorganisme vii nearomatizate, ap„ mineral„ ∫i ap„ de izvor, cafea, exclusiv cafea instant aromatizat„ ∫i extracte de cafea, ceai din frunze nearomatizate, zaharuri, paste uscate exclusiv f„r„ gluten, ∫i/sau paste destinate unui regim hipoprotidic, zer natural nearomatizat, exclusiv zer sterilizat, alimente pentru sugari ∫i copii de v‚rst„ mic„, inclusiv alimente pentru sugari ∫i copii de v‚rst„ mic„ cu s„n„tate precar„;
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/25.V.2006 — aspartamul este permis Ón urm„toarele produse alimentare, Ón limitele maxime admise conform ordinului: b„uturi nealcoolice, deserturi ∫i produse similare, produse de cofet„rie, gum„ de mestecat f„r„ adaos de zah„r; alte produse ca: cidru ∫i rachiul de bere, bere nealcoolic„ sau cu o concentra˛ie de alcool exprimat„ Ón volum de p‚n„ la 1,2%, bere de mas„, bere cu aciditate minim„ de 30 miliechivalen˛i, bere brun„ de tip îoud bruin“, bere cu valoare energetic„ redus„, b„uturi const‚nd Ón amestec de bere, cidruri, rachiu de bere, b„uturi spirtoase sau vin ∫i b„uturi nealcoolice, b„uturi spirtoase cu o concentra˛ie de alcool Ón func˛ie de volum de p‚n„ la 15%, fructe conservate cu valoare energetic„ redus„ sau f„r„ adaos de zah„r, gemuri, jeleuri ∫i marmelade cu valoare energetic„ redus„, preparate din fructe ∫i legume cu valoare energetic„ redus„, conserve de fructe ∫i legume dulci-acri∫oare, conserve ∫i semiconserve dulci-acri∫oare, pe∫te ∫i marinate de pe∫te, supe cu valoare energetic„ redus„, sosuri, mu∫tar, produse fine de brut„rie destinate unei alimenta˛ii speciale, preparate complete de regim pentru controlul greut„˛ii destinate Ónlocuirii dozei alimentare zilnice totale sau a unei mese individuale, preparate complete ∫i aporturi nutri˛ionale destinate utiliz„rii sub supraveghere medical„, suplimente alimentare.
Da. Mul˛umesc.
Dac„ dori˛i s„ comenta˛i, domnule secretar de stat?
Nu.
V„ mul˛umesc pentru r„spunsurile oferite.
Am Ón˛eles c„ domnul secretar de stat C„t„lin Doic„ a oferit r„spunsul domnului senator Ioan Corodan. S„ se precizeze Ón stenogram„.
Domnule secretar de stat, ave˛i r„spunsul la dumneavoastr„ s„-l oferi˛i ∫i domnului senator Neagoe? Da.
V„ rog, domnule senator. A˛i primit r„spunsul?
Da, domnule pre∫edinte, am primit r„spunsul.
Sunt mul˛umit Ón mare parte de r„spunsul pe care l-am primit. A∫ dori ca Ón r„spunsul scris oficial care o s„ mi se trimit„ s„ fie specificat„ indemniza˛ia lunar„ pentru pre∫edintele consiliului de administra˛ie C.E.C., plus indemniza˛ia pentru func˛ia de consilier al pre∫edintelui executiv al societ„˛ii bancare supuse privatiz„rii.
C„t„lin Doic„
#169987Mi-am notat, domnule pre∫edinte.
™i, de asemenea, men˛ionez c„ am Ónaintat ∫i r„spunsul la interpelarea domnului senator Nicolae Iorga. Era pe ordinea de zi.
Da. Mul˛umesc.
C„t„lin Doic„
#170228Mul˛umesc, domnule secretar de stat.
Œl consult pe domnul senator Gheorghe Funar dac„ este mul˛umit de r„spuns.
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i colegi,
Sunt par˛ial mul˛umit de r„spunsul amplu care a fost prezentat p‚n„ acum.
Am Ón˛eles din expunerea domnului ministru Nicol„escu f„cut„ la Cluj-Napoca joi, s„pt„m‚na trecut„, din afirma˛ia d‚nsului, c„ medicii sunt obosi˛i ∫i din cauza aceasta nu l-au operat pe pre∫edintele ˛„rii.
Dar nu Ón˛eleg de ce este obosit ministrul s„n„t„˛ii ∫i nu recurge la ceea ce i-am sugerat prin aceast„ Óntrebare, respectiv s„ apar„ la televiziune ∫i s„-i informeze pe rom‚ni, a∫a cum domnul secretar de stat a
Mul˛umesc foarte mult.
Œl invit pe domnul secretar de stat Székely s„ prezinte r„spunsul domnului senator Otilian Neagoe.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Referitor la Óntrebarea domnului senator Otilian Neagoe privind situa˛ia imobilului situat Ón Calea Bucure∫ti nr. 25-27, Ón care se afl„ sediul Direc˛iei pentru S„n„tate Public„ Bra∫ov, v„ comunic„m urm„toarele.
Imobilul situat Ón Calea Bucure∫ti nr. 25-27 a f„cut obiectul unei ac˛iuni de revendicare, formulate de Cocis Bila ∫i Cocis Zoltan, Ón contradictoriu cu Consiliul Local al Municipiului Bra∫ov, Direc˛ia pentru S„n„tate Public„ a Jude˛ului Bra∫ov, municipiul Bra∫ov, prin primar, ∫i Spitalul Jude˛ean Bra∫ov.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/25.V.2006 Ac˛iunea civil„ a urmat mai multe faze procesuale, instan˛a oblig‚nd, prin hot„r‚re judec„toreasc„ definitiv„ ∫i irevocabil„, p‚r‚˛ii s„ lase Ón deplin„ proprietate imobilul reclaman˛ilor.
Œn prezent, procesul se afl„ Ón faza execut„rii silite, Direc˛ia pentru S„n„tate Public„ a Jude˛ului Bra∫ov fiind obligat„ s„ evacueze imobilul.
Ministerul S„n„t„˛ii nu a fost parte Ón acest proces. De asemenea, Ministerul Finan˛elor Publice nu a fost parte Ón proces, de∫i Legea nr. 213/1998 privind proprietatea public„ ∫i regimul juridic al acesteia, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, prevede c„, Ón litigiile referitoare la dreptul de proprietate asupra bunului, statul este reprezentat de Ministerul Finan˛elor Publice.
Fa˛„ de faptul c„ Ministerul Finan˛elor Publice nu a fost parte Ón proces, ac˛iunea nefiind pronun˛at„ Ón contradictoriu cu actualul proprietar, Direc˛ia pentru S„n„tate Public„ Bra∫ov va trebui s„ anun˛e Ministerul Finan˛elor Publice asupra acestui fapt.
Œn ceea ce prive∫te mutarea sediului Direc˛iei pentru S„n„tate Public„ Bra∫ov Ón alt imobil, consider„m c„ D.S.P. Bra∫ov, Ómpreun„ cu autorit„˛ile administra˛iei publice locale, ar trebui s„ identifice imobilele Ón care D.S.P. ar putea s„ se mute Ón vederea continu„rii activit„˛ii, Ministerul S„n„t„˛ii neav‚nd Ón proprietate imobile Ón care s„ transfere aceast„ institu˛ie pentru a-∫i continua activitatea.
V„ mul˛umesc.
## Mul˛umesc.
Œl consult pe domnul senator dac„ este mul˛umit de r„spuns.
Direc˛ia pentru S„n„tate Public„ a f„cut cunoscut Ministerului Finan˛elor Publice aceast„ situa˛ie. De fapt, ∫i Ministerul S„n„t„˛ii cunoa∫te Ón detaliu situa˛ia de la Bra∫ov.
Problema este urm„toarea. Pe plan local sunt inten˛ii pentru asigurarea unui alt spa˛iu, dar Direc˛ia pentru S„n„tate Public„ este un serviciu deconcentrat al
Ministerului S„n„t„˛ii ∫i trebuie alocate fonduri pentru amenajarea noului sediu.
Proprietarii fac Ón fiecare zi demersuri pentru evacuarea sediului ∫i cred c„ nu este o not„ bun„ pentru Ministerul S„n„t„˛ii s„ aib„ o institu˛ie de acest nivel la Bra∫ov care, p‚n„ la urm„, va trebui s„ func˛ioneze pe trotuarul din fa˛a spitalului jude˛ean. Mul˛umesc.
Mul˛umesc.
## Domnule senator,
Ave˛i dreptate. Ministerul S„n„t„˛ii va face eforturi suplimentare, inclusiv materiale, pentru a rezolva aceast„ situa˛ie ∫i a asigura fondurile necesare Direc˛iei pentru S„n„tate Public„ Bra∫ov pentru a g„si un spa˛iu.
V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Stima˛i colegi,
Am epuizat at‚t seria Óntreb„rilor ∫i interpel„rilor, c‚t ∫i r„spunsurile.
Doresc s„ men˛ionez c„ mai am 3 r„spunsuri pentru domnii senatori care nu sunt prezen˛i.
Am transmis Ón scris aceste r„spunsuri.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
## Sigur.
V„ rog s„ le prezenta˛i reprezentantei dumneavoastr„ pentru a fi Ónaintate colegilor senatori ∫i a v„ desc„rca de aceast„ obliga˛ie legal„, Ón sensul de a oferi r„spunsuri la Óntreb„ri ∫i interpel„ri.
V„ mul˛umesc foarte mult.
Da˛i-mi voie s„ declar Ónchis„ ∫edin˛a Senatului de ast„zi.
Bun„ seara!
EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR
#175095Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti; C.U.I. 427282; Atribut fiscal R, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“
&JUYDGY|123885]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 79/25.V.2006 con˛ine 32 de pagini.**
Pre˛ul: 6,72 lei noi/67.200 lei vechi
Roadele m„surilor luate de actualul Executiv vor fi cuantificate Ón viitor prin eviden˛ierea public„ a rezultatelor unor politici ale c„ror efecte se materializeaz„ Óntr-o anumit„ perioad„ de timp, ∫i nu pe termen scurt, cum fals las„ s„ se Ón˛eleag„ unele voci populiste ale clasei politice rom‚ne∫ti.
V„ mul˛umesc.
## îDomnule senator,
Am luat cuno∫tin˛„, cu o stupoare dublat„ de indignare, de observa˛iile dumneavoastr„ Ón leg„tur„ cu fenomenul de violen˛„ Ón ∫coli, o declara˛ie politic„ pe care o calific drept demagogic„ ∫i lipsit„ de responsabilitate civic„, at‚ta vreme c‚t diatribele oratorice r„m‚n sterile lu„ri de cuv‚nt.
Amintesc domnului senator c„ sistemul de Ónv„˛„m‚nt — prioritate na˛ional„ — a trebuit s„ treac„ printr-o grev„ de trei s„pt„m‚ni pentru a primi din partea celor ce-l ap„r„ verbal un minim procent din P.I.B., mult sub media european„. A∫ fi apreciat mult la acea vreme o declara˛ie politic„ de sus˛inere.
Precizez c„ de la numirea mea Ón func˛ie nu am primit nici o scrisoare de sus˛inere efectiv„, financiar„, material„, logistic„ sau de alt„ natur„ destinat„ elevilor cu cerin˛e educa˛ionale speciale sau celor supradota˛i. A∫ fi r„spuns cu mult„ pl„cere unei astfel de oferte.
Nu pot s„ nu remarc lipsa de interes pentru construc˛ia de ∫coli, fapt ce ar permite func˛ionarea Ón mediul urban nu Ón dou„-trei schimburi, ci Óntr-unul, corelat cu reale activit„˛i educative sub supraveghere. A∫ aprecia mult o astfel de preocupare, materializat„ Óntr-o declara˛ie politic„ care s„ prevad„ alocarea din cifra de afaceri a mediului economic a unui fond pentru educa˛ie.
Subliniez ∫i faptul c„, dintr-o minim„ decen˛„, nu voi enumera nici cazurile de violen˛„ din cadrul Senatului, prezentate Ón media, vizualizate de c„tre elevi ∫i familiile lor, nu voi aminti nici numeroasele situa˛ii Ón care, convoca˛i fiind la Senat, ministrul educa˛iei sau secretarii de stat au a∫teptat Óndelung„ vreme dup„ ora planificat„ spre a r„spunde interpel„rilor sau, ∫i mai grav, au fost am‚na˛i pentru o dat„ ulterioar„, Óntruc‚t senatorii obosiser„ Óntre timp.
Consider c„ ∫i timpul nostru este la fel de pre˛ios, cu at‚t mai mult cu c‚t noi muncim ∫i vinerea, ∫i s‚mb„ta.
Sunt, de asemenea, convins c„ mai mult„ decen˛„ financiar„ Ón Senat ar fi permis plata salariilor pentru necesarii pedagogi ∫i psihologi din fiecare ∫coal„, a∫a cum se Ónt‚mpl„ Ón ˛„rile civilizate, Ón care, din prea mult„ grij„ a ale∫ilor, emigreaz„ floarea tineretului. O ini˛iativ„ constructiv„ de sus˛inere a tinerilor absolven˛i nu ar fi lipsit„ de sprijin electoral.
Atrag aten˛ia domnului senator asupra faptului c„ Ón sistemul nostru, Ón teritoriu sau la centru, prezen˛a la
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/25.V.2006 datorie este pentru elevi de 90%, iar pentru personalul didactic de 99%. A∫ vrea s„ pot conta pe acela∫i procent la num„rarea voturilor Ón Senat.
Nu ar fi lipsit„ de interes nici o vizit„ Ón ∫colile din satele unde nu exist„ ap„ curent„ sau Ón cele din cartierele urbane m„rgina∫e, acolo unde familiile de ∫omeri ale elevilor subzist„ din bursele speciale acordate de c„tre Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii. Un angajament politic Ón vederea elimin„rii acestor aspecte umilitoare ale societ„˛ii rom‚ne∫ti ar fi primit cu mult entuziasm.“
Œn final, domnul ministru Óncheie, spun‚nd: îApreciez preocuparea declarativ„ a domnului senator ∫i sunt deschis oric„ror solu˛ii constructive, pe care, Ón evident„ cuno∫tin˛„ de cauz„, domnul senator ni le poate propune, pentru a dep„∫i momentele nepl„cute prin care trece sistemul educativ.“
R„spunsul Domniei sale con˛ine ∫i un post-scriptum, Ón care m„ roag„ s„-i reamintesc suma donat„ de c„tre membrii Senatului Ón vara anului 2005 Ón contul solidarit„˛ii cu elevii din zonele inundate r„ma∫i f„r„ ad„post ∫i este specificat„ suma pe care au dat-o cei care lucreaz„ la minister.
Am Óncheiat citatul. Deci aceasta a fost scrisoarea domnului ministru al educa˛iei c„tre mine, Ón care f„cea referire la activitatea senatorilor.
Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,
Fiecare dintre colegii senatori poate judeca dac„ merit„ sau nu criticile adresate de un ministru care Ó∫i face mincinos primul-ministru ∫i Guvernul din care face parte. Fiecare dintre colegi poate hot„rÓ singur dac„ aceasta este maniera Ón care un membru al Guvernului se poate raporta la forul legislativ sau dac„ r„spunsul lui ironic are substan˛„.
Fiecare senator decide singur dac„ tonul ales de domnul ministru este cel potrivit. Eu personal nu fac altceva dec‚t s„ prezint Ón fa˛a dumneavoastr„ o situa˛ie care mi se pare cel pu˛in inestetic„, dac„ nu arogant„ ∫i dispre˛uitoare.
A∫ fi vrut s„-i cer domnului ministru s„ prezinte scuze colegilor parlamentari. N-am s-o fac, pentru c„ nu st„ Ón firea Domniei sale s„-∫i asume ceva negativ legat de domeniul pe care Ól conduce. Nu st„ Ón firea Domnie sale s„ aib„ o atitudine constructiv„. A da vina pe al˛ii reprezint„ o variant„ de comportament la Óndem‚na oricui nu are deprinderea implic„rii clare, profesioniste Ón rezolvarea unei situa˛ii concrete.
Œn schimb, stima˛i colegi, vreau eu s„ v„ rog s„ primi˛i scuzele mele, pentru c„, din cauza unei declara˛ii politice f„cute conform mandatului primit, v-am pus Ón situa˛ia de a primi repro∫uri, pe care, cu toate lucrurile care ne sunt repro∫abile, de data aceasta nu le merita˛i. V„ mul˛umesc foarte mult.
Cine e de vin„ c„ apa ne-a lovit cu at‚ta furie ∫i Ónc„p„˛‚nare, c„ ea nu vrea s„ se scurg„ mai departe Ón Marea Neagr„, c„ st„ pe plaiurile noastre ∫i tot cre∫te de parc„ ar dospi, spre disperarea celor lovi˛i de ea, care au r„mas cu ce au avut pe ei, p„r„sindu-∫i casele cu lacrimi Ón ochi, zdrobi˛i de pierderea agoniselii de o via˛„ ∫i astfel obliga˛i s„-∫i caute un alt loc sub soare?
E inutil s„ ar„t aici ce se vede pe la posturile de televiziune, dar poate ar fi bine s„ reamintesc bunului Guvern c„ nu a f„cut mai nimic, dup„ ce a fost avertizat cu aproape un an Ón urm„, c‚nd a primit semnul, poate divin, c„ vor veni peste noi alte nenorociri, Ón afara celor ce distruseser„ destule localit„˛i Ón anul 2005.
Guvernul a contemplat trecerea anotimpurilor ∫i a anului dinaintea acestuia Ón care tr„im ∫i s-a ocupat de cu totul altceva, adic„ de privatiz„ri de b„nci, de fabrici, de gaze ∫i de petrol, precum ∫i de lupte intestine, Ón abdomenul ajuns mare prin interven˛ia cu silicon a coali˛iei pus„ pe o guvernare falimentar„.
C‚nd spui c„ îIarna nu ne-a l„sat s„ repar„m digurile…“ ori îFugi˛i, c„ vine apa!“ Ónseamn„ c„ nu e∫ti preg„tit s„ conduci, s„ r„spunzi de ce ˛i s-a Óncredin˛at s„ faci, c„ e∫ti mul˛umit s„ stai Óntr-un fotoliu al puterii ∫i c„ toate nevoile poporului n„p„stuit nu te mi∫c„ nici un pic.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/25.V.2006 Mai Ónseamn„ c„ nu ∫tii nimic despre acele Ónt‚mpl„ri grave ∫i c„ de fapt confirmi faptul c„ Programul de guvernare tip„rit Óntre coperte portocalii este o minciun„, ba chiar o batjocur„.
Dar trebuie s„ spun c„ din acest Guvern, Guvernul T„riceanu, fac parte totu∫i doi mini∫tri, este vorba de domnul ministrul Vasile Blaga ∫i de domnul ministru Gheorghe Flutur, care, Óntr-adev„r, ∫i-au dovedit calit„˛i organizatorice ∫i, mai ales, os‚rdia de a face eforturi deosebite pentru a g„si acolo solu˛iile cele mai bune, Ón scopul de a ameliora c‚t de c‚t efectele produse de apele nest„p‚nite. Domniile lor Óns„ pot fi considera˛i acea floare singular„ care nu face prim„var„.
Spun asta fiindc„, Ón rest, din p„cate, at‚t primul-ministru, c‚t ∫i pre∫edintele patriei noastre Ómpodobit„ de ape s-au plimbat proteja˛i de cizme Ónalte ∫i ∫i-au dat cu p„rerea, de tipul îAm v„zut ape ∫i mai mari“ sau cam a∫a ceva. Nimeni nu spune c„ d‚n∫ii trebuia s„-∫i pun„ pieptul st„vilar Ón fa˛a urgiei. Dar, repet, ce au f„cut aproape un an de zile, timp Ón care puteau s„ se preocupe de consolidarea digurilor, de studierea ∫i p„strarea de rezerv„ a unor solu˛ii de deturnare a apelor? Nu au f„cut nimic, pentru c„ au fost ocupa˛i cu meciuri de fotbal, c‚rciumi, expozi˛ii ∫i cu tot felul de concursuri de unde nu au lipsit.
P„i, e bine? îNu e bine“, ar fi r„spuns marele actor de revist„ Constantin T„nase. Probabil c„ puterea a∫teapt„ retragerea apelor ∫i apoi se va bate cu c„r„mida Ón piept c„ a f„cut ∫i a dres, c„ a mai n„scut un amplu program de redresare.
Bine, bine, spunem noi, dar ce facem cu zecile de mii de sinistra˛i, ce facem cu satele distruse, cu culturile compromise, cu lipsa animalelor ce s-au dus pe apele uciga∫e?
R„spunsul este clar: nimic. Fiindc„ totul este o parad„ ∫i un circ de care puterea nu se poate lipsi, fiindc„, a∫a cum spuneam la Ónceput, apa e mai rea dec‚t focul, motiv care ne face s„ credem c„ ea, Ón rev„rsarea ei nemiloas„, poate lua nu numai averile oamenilor, dar ∫i actualul Guvern.
V„ mul˛umesc.
Totodat„, nu trebuie s„ uit„m c„ popula˛ia are mari a∫tept„ri de la noi, politicienii.
Œn acest spirit, consider c„ este momentul s„ demonstr„m oficialilor de la Bruxelles c„ Rom‚nia, Ón pofida celor c‚teva stegule˛e ro∫ii, poate intra cu demnitate Ón marea familie european„.
V„ mul˛umesc.
– principiul nondiscrimin„rii ∫i al egalit„˛ii de ∫anse, care se refer„ la respectarea ∫i promovarea drepturilor f„r„ discriminare;
– principiul protec˛iei victimei, care asigur„ eficientizarea m„surilor de tratament ∫i de reinser˛ie social„.
Consider c„ aceste principii ar trebui s„ stea la baza fiec„rei guvern„ri. De aceea, fac apel la to˛i colegii parlamentari ∫i mai ales c„tre actuala guvernare s„ analiz„m ∫i s„ trat„m Ón continuare cu mult„ seriozitate ∫i responsabilitate problemele reale ale familiilor din Rom‚nia ∫i s„ ne aducem aminte Ón permanen˛„, atunci c‚nd lu„m decizii importante, c„ suntem aici pentru c„ cet„˛enii, cu familiile lor, ne-au acordat votul pentru a le construi o via˛„ mai bun„.
V„ mul˛umesc.
™i pentru c„ sunt la aceast„ tribun„ Ón acest moment, a∫ vrea s„ marchez ∫i faptul c„ ast„zi este Ziua Medicului Veterinar ∫i a∫ dori s„ le urez un sincer îLa mul˛i ani!“ ∫i mult, mult succes Ón activitatea pe care o desf„∫oar„ ∫i Ón misiunea lor pe care o au, ∫i mai ales Ón aceste momente dificile cu care se confrunt„ Óntreaga ˛ar„. Le doresc succes ∫i s„ fie Ónving„tori Ón lupta cu gripa aviar„!
™i trebuie, vrem, nu vrem, s„ recunoa∫tem c„ acest virus nu are culoare politic„ ∫i c„ to˛i suntem afecta˛i de aceast„ boal„ care a afectat ∫i afecteaz„ zootehnia din Rom‚nia.
V„ mul˛umesc.
Ace∫ti cerberi ideologici deveneau, la nevoie, ∫i c‚ini de v‚n„toare ai regimului. Am s„ dau un exemplu.
Aceast„ ciudat„ disciplin„, socialismul ∫tiin˛ific, ca disciplin„ obligatorie, intra ∫i Ón examenul de licen˛„. Nimic mai ur‚t de c„tre studen˛i dec‚t aceast„ indigerabil„ materie care era exportat„ de la Moscova ∫i impus„ Ón Rom‚nia cu ajutorul Armatei Ro∫ii.
Cei care o predau constatau absen˛a studen˛ilor, refuzul lor de a asimila aceast„ disciplin„ ∫i treceau la amenin˛„ri cu excluderea din facultate. Am avut personal aceast„ experien˛„. Cunosc deci rolul constr‚ng„tor al acestor reprezentan˛i ai ideologiei poli˛iste.
De ce au fost uita˛i?
Mai mult dec‚t at‚t, unuia dintre ei primul pre∫edinte al Rom‚niei i-a f„cut dup„ 1989 cadou un Óntreg institut social, cu spa˛iu, cu bibliotec„, cu tipografie, cu angaja˛i, cu revist„. Este vorba despre Radu Florian, ale c„rui cursuri de socialism ∫tiin˛ific am fost obligat s„ le ascult sub amenin˛area cu excluderea din facultate.
Dup„ 1989, Ón revista pe care o p„storea, prin bun„voin˛a preziden˛ial„, fostul comisar ideologic Radu Florian cu ce crede˛i c„ se ocupa? Cu denun˛area lui Constantin Noica, filozoful trimis Ón deten˛ie politic„ Ón 1957, pe care Ól Ónvinov„˛ea Ón revista postdecembrist„, tip„rit„ pe bani publici, de a fi sus˛inut regimul comunist. ™i nu doar printr-un articol Ónt‚mpl„tor. Era vorba de mult
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/25.V.2006 mai multe articole, era vorba de o consecven˛„ ∫i de o campanie.
Deci vinova˛i de a fi sus˛inut regimul comunist adus cu Armata Ro∫ie de la Moscova nu erau îrevolu˛ionarii de profesie“, nu erau ideologii marxismului de ocupa˛ie, sus˛in„torii patetici ai socialismului ∫tiin˛ific, ci cei b„ga˛i la pu∫c„rie de regimul comunist. Revista, finan˛at„ de la buget, acuza ca vinovat de n„pasta comunist„ nu pe Radu Florian, conferen˛iar t„ios ∫i punitiv de socialism ∫tiin˛ific, ci pe Constantin Noica, trimis la pu∫c„rie tocmai pentru c„ fusese du∫man al regimului comunist.
Iat„ o r„sturnare de situa˛ie extraordinar„. ™i Constantin Noica a fost un astfel de du∫man, unul adev„rat, pedepsit cu ani mul˛i ∫i grei la temni˛„ politic„ condus„ de tor˛ionari.
Tor˛ionarii pu∫c„riilor erau Óns„ dubla˛i afar„ de tor˛ionarii ideologici Ón slujba socialismului ∫tiin˛ific, adic„ ai regimului comunist. O lege a anticomunismului care nu ˛ine seam„ de asemenea perverse r„suciri de roluri are toate condi˛iile s„ fie o lege nu numai proast„, ci ∫i nociv„, pentru c„ tor˛ionarii ideologici ai culturii rom‚ne ∫i ai societ„˛ii rom‚ne∫ti ∫i-au schimbat mereu hainele, precum cameleonii, ∫i au Ónvinov„˛it mereu pe al˛ii de propriile lor vini.
Œn ’60 au trecut de la esteticianul sovietic Jdanov la criticii literari francezi, ca ∫i c‚nd ar fi fost alte persoane. A∫a au f„cut ∫i mai t‚rziu c‚nd au l„udat literatura pe care o condamnaser„, acuz‚ndu-i ei, proletculti∫tii dogmaticii, pe al˛ii de proletcultism, adic„ pe victimele proletcultismului.
A∫a au f„cut ∫i dup„ 1989, c‚nd ei, c‚inii de paz„ ∫i politrucii dictaturii de idei, Ól acuzau de sus˛inere a comunismului pe fostul de˛inut politic, filozoful Constantin Noica. ™i asta Óntr-o revist„ pe bani publici, care s-ar fi cuvenit s„ fac„ analiza ∫i bilan˛ul dezastrului cultural ∫i social adus de ocupa˛ia sovietic„ ∫i de comunism.
Iat„ de unde se nasc confuziile!
Perversiunea de a-i prezenta pe cei care au fost criticii ∫i du∫manii comunismului drept partizani ai acestuia are, Óns„, ∫i un scop practic: de a-i salva pe adev„ra˛ii vinova˛i. Pentru c„ regimul comunist a avut oameni de opozi˛ie, de critic„ ∫i de rezisten˛„ la el acas„, Ónainte de apari˛ia recent„ a unor protestatari de ultim„ or„ cu merite anticomuniste relative.
## Domnule pre∫edinte,
Avem nevoie de o real„ istorie a comunismului ∫i a reac˛iilor de refuz al comunismului, ∫i nu de legi improvizate care Ónvinov„˛esc oameni tineri pentru vini practicate de profesorii de socialism ∫tiin˛ific ca Radu Florian ∫i cei ca el. Mistificarea istoriei a fost profesia acestor politruci, iar Ón acest moment se lucreaz„ din nou Ón acest sens, pentru transferarea propriilor culpe pe seama altei genera˛ii.
Uitarea comisarilor politici din catedrele de socialism ∫tiin˛ific, a preo˛ilor ∫i a cerberilor dictaturii regimului comunist Ón cadrul acestei Legi a lustra˛iei ne arat„ c„ alc„tuitorii au fost departe de a st„p‚ni subtilit„˛ile materiei ∫i ale disputelor din vremea regimului comunist din Rom‚nia, semnalate ∫i comb„tute de mult„ vreme.
Atragem aten˛ia asupra acestor chestiuni.
Se Ónt‚mpl„ toate aceste lucruri Ón Rom‚nia, Ón a∫a fel Ónc‚t noi s„ cre„m singuri un risc suplimentar? Opinia mea este c„ nu se Ónt‚mpl„ astfel de lucruri care s„ ne fac„ s„ ne cre∫tem singuri riscul de evaluare ∫i de apreciere.
Situa˛ia economic„ se Ómbun„t„˛e∫te. P.I.B.-ul, at‚t Ón valori absolute, c‚t ∫i relative, ca ∫i produsul intern brut pe locuitor sunt Ón cre∫tere Ón ultimii ani; au un procent de cre∫tere relativ important, 5-6%, nu chiar foarte u∫or de ob˛inut.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/25.V.2006 Investi˛iile str„ine la r‚ndul lor sunt Ón cre∫tere, pentru c„ pia˛a intern„ ofer„ din ce Ón ce mai mult„ credibilitate ∫i stabilitate.
Œncas„rile la buget le vedeam zilele trecute majorate, chiar dac„ s-a comentat at‚t de mult cota unic„.
Infla˛ia — am v„zut ultimul raport al B.N.R.-ului pe ultima lun„ — are cel mai sc„zut nivel al infla˛iei, cumulat de la Ónceputul anului p‚n„ Ón prezent, din 1990 p‚n„ ast„zi.
Indicatorii datoriei externe, care ne-ar putea Óngrijora, nici ei nu au o evolu˛ie care s„ creeze probleme.
Iat„ deci c„ nici unul dintre factorii care, Ón mod, s„ spunem, consacrat, ar trebui s„ creeze o presiune sau o tensiune intern„ nu se produc. ™i dac„ nu se produce nici unul dintre aceste elemente este o neÓn˛elegere pentru mine de ce Óncerc„m Ón zona politic„ s„ cre„m riscul de ˛ar„ prin introducerea de tensiuni Ón sistem, prin criz„ politic„, prin mo˛iune de cenzur„, prin iminenta analiz„ a c„derii Guvernului, a solu˛iilor care urmeaz„ ∫i a∫a mai departe. ™i termenul de risc de ˛ar„ include no˛iunea de risc politic, la care se pare c„ noi contribuim.
P„rerea mea este c„, revenind la momentul Bruxelles, momentul Bruxelles este cu adev„rat foarte importat ∫i la el ∫i-a adus aportul aceast„ at‚t de hulit„ clas„ politic„ pe care noi o reprezent„m. Totu∫i Ón dreptul ei va r„m‚ne acest mare merit, c„ ∫i-a adus aportul la aceast„ etap„ at‚t de important„ pe care a parcurs-o Rom‚nia. Cu bunele ∫i cu relele ei, aceast„ clas„ politic„ pe care o reprezent„m a realizat sau se pare c„ este foarte aproape de a realiza acest obiectiv.
Tocmai din acest motiv fac un apel s„ nu se d„r‚me ceea ce am construit vreme de 15 sau 16 ani. Pentru c„, sigur, mo˛iunea de cenzur„, schimbarea de Guvern ∫i a∫a mai departe fac parte dintr-un joc democratic, este firesc ∫i este de Ón˛eles, dar eu ∫tiu c„ p‚n„ Ón 1 ianuarie 2007 Rom‚nia este Óntr-un examen permanent.
Deci nu se Ónchide m‚ine nimic, ci p‚n„ Ón 1 ianuarie avem o serie Óntreag„ de stegule˛e, galbene, ro∫ii ∫i a∫a mai departe, de eliminat, avem o serie Óntreag„ de procese de continuat. Œns„ eu cred c„, Óntr-adev„r, exist„ riscul ca, dac„ noi, a∫a, Ón termeni populari, îne-am da Ón stamb„“ imediat dup„ raportul de m‚ine sau de poim‚ine, exist„ un risc...
Sigur, trenul ader„rii nu ar mai putea fi oprit, dar trenul finan˛„rii poate s„ fie oprit. Exist„ riscul ca trenul finan˛„rii sau programele de finan˛are pe care Uniunea European„ le acord„ Rom‚niei s„ fie stopate Ón situa˛ia Ón care Rom‚nia, s„ spunem, derapeaz„, din punctul de vedere al stabilit„˛ii politice ∫i al Óncrederii Ón capacitatea partidelor ∫i a politicienilor de a-∫i duce obiectivele ∫i angajamentele asumate p‚n„ la cap„t, pentru c„, p‚n„ la urm„, Ón riscul de ˛ar„ cam despre asta este vorba.
A∫adar, voi face un apel aici, at‚t Ón tab„ra puterii…, pentru c„, din p„cate, aici sunt subiecte tensionate care se discut„ ∫i care cred c„ ar trebui dezamorsate prin efortul fiec„ruia dintre noi. Este nefiresc s„ g‚ndim c„ un partid membru al coali˛iei ar trage pre∫ul primului-ministru ca s„ cad„ Guvernul. Este nefiresc s„ Ón˛elegi ce s-ar putea Ónt‚mpla Óntr-o astfel de situa˛ie.
Deci fac un apel at‚t pentru partidele din coali˛ie, c‚t ∫i pentru partidele din opozi˛ie.
Vedeam s„pt„m‚na trecut„ o discu˛ie Óntreag„ legat„ de protocolul dintre P.S.D. ∫i P.R.M., care avea, nici mai mult, nici mai pu˛in, ca obiectiv esen˛ial sus˛inerea mo˛iunii de cenzur„.
Mie mi se pare c„ opozi˛ia este firesc s„ colaboreze, este firesc s„ Óncheie protocoale, este acordul partidelor ∫i a∫a mai departe, dar nu pe un obiectiv care, cum s„ spun eu, pune sub semnul Óntreb„rii... Adic„ succesul mo˛iunii de cenzur„, alias instabilitate politic„, alias s„ ne cre„m singuri probleme ∫i a∫a mai departe.
Œn rezumat sau Ón final, declara˛ia mea politic„ are un singur rost: s„ fac un apel la Ón˛elepciune at‚t din partea partidelor din coali˛ie, c‚t ∫i din partea opozi˛iei, astfel Ónc‚t Rom‚nia s„ poat„ s„-∫i treac„ examenele cu bine ∫i s„ nu cre„m noi un tablou foarte Óngrijor„tor, mai ales acum, c‚nd Rom‚nia este Ón aten˛ia tuturor guvernelor, tuturor parlamentelor europene, Óntregii opinii publice europene ∫i a∫a mai departe.
Dac„ am avea o situa˛ie economic„ ∫i social„ at‚t de impecabil„ Ónc‚t f„r„ nici un fel de probleme ei s„ spun„ îVeni˛i, suntem Ómpreun„, fra˛i la bine ∫i la r„u!“, ar fi una, dar nu suntem Ón aceast„ situa˛ie. Suntem Ónc„ cu multe condi˛ionalit„˛i ∫i cu multe probleme Ónc„ de rezolvat.
Eu Ónchei f„c‚nd acest apel at‚t pentru partidul din coali˛ie, c‚t ∫i pentru cel din opozi˛ie s„ Ón˛eleag„ c„ ∫irul nostru de examene nu s-a terminat ∫i c„, m„car p‚n„ la 1 ianuarie, este obligatoriu nevoie s„ ne facem temele, s„ parcurgem etapele ∫i s„ continu„m procesele. V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Œntrebarea mea este: nu cumva ∫i Ón aceast„ privin˛„ noi facem o socoteal„ gre∫it„ ∫i, nedot‚nd pe medicii rom‚ni, medicii de elit„ rom‚ni, pe excep˛ionalii no∫tri medici, cu ceea ce le trebuie, le lu„m ∫i dreptul de a ob˛ine nu numai s„n„tatea ca profit, dar ∫i profitul ca s„n„tate financiar„? Eu cred c„ o astfel de judecat„ ar trebui s„-l conduc„ ∫i pe pre∫edinte, aflat Ón plin„ recuperare Ón aceste zile, la o concluzie Ón˛eleapt„, Ón care s„ conlucr„m ∫i s„ facem Ón a∫a fel Ónc‚t s„ preg„tim intrarea noastr„ Ón Europa de ast„zi ∫i de m‚ine, asigur‚ndu-le medicilor rom‚ni condi˛ii, medicilor rom‚ni de elit„ condi˛ii de a se exprima acas„. Pentru c„, dac„ nu facem a∫a, ne iluzion„m Ón zadar c„ medicii rom‚ni vor r„m‚ne acas„. Circula˛ia valorilor Ói va determina, Ón noua libertate de mi∫care c‚∫tigat„, s„ mearg„ ∫i s„ lucreze acolo unde Ói duce rangul lor profesional ∫i ∫tiin˛ific.
™i, ca s„ preÓnt‚mpin„m un exod nefericit ∫i pedepsitor dinspre Rom‚nia c„tre lumea civilizat„, eu cred c„ trebuie s„ construim degrab„ o medicin„ elitist„, care ne va aduce toate avantajele cu putin˛„, pentru c„ baza este omul, ∫i oameni de calitate avem destui, oameni, Ón acest domeniu at‚t de complicat — medici chirurgi, neurochirurgi —, excep˛ionali.
Pe de alt„ parte, ca o observa˛ie, a∫ spune ministrului s„n„t„˛ii c„, Ón asemenea momente, se vede limita m„surii care s-a luat cu Domnia sa. Nu poate un contabil s„ se comporte ca un medic. Un contabil se poate comporta ca un economist.
Alian˛a D.A. va urm„ri, Ón mod deosebit, construirea de noi c„mine ∫i modernizarea celor deja existente, astfel Ónc‚t cei v‚rstnici s„ aib„ asigurate condi˛ii de trai cu adev„rat decente, servicii medicale la domiciliu, dezvoltarea unui cadru institu˛ional care s„ permit„ implementarea serviciilor de Óngrijire la domiciliu, re˛ea de centre comunitare integrate cu unit„˛ile de asisten˛„ medical„ ∫i social„, locuin˛e sociale pentru persoanele defavorizate. Alian˛a D.A. va perfec˛iona cadrul legal necesar construirii de locuin˛e Ón sistemul creditelor ipotecare ∫i va m„ri num„rul de locuin˛e sociale pentru persoanele defavorizate.
Integrarea pe pia˛a muncii a sus˛in„torilor unici din familiile de ∫omeri; teren gratuit pentru familiile s„race
din mediul rural cu o suprafa˛„ de p‚n„ la 0,5 hectare; dublarea salariilor personalului din Ónv„˛„m‚nt; reconstruc˛ia sistemului de educa˛ie Ón mediul rural, reabilitarea ∫colilor din mediul rural; sus˛inerea programului de modernizare, pietruire sau asfaltare a drumurilor Ón sate; sus˛inerea Óndiguirilor ∫i a lucr„rilor de consolidare a malurilor Ón zonele cu probleme; sus˛inerea construc˛iei de poduri; Alian˛a D.A. va Ónfiin˛a tribunalul p„m‚ntului care va judeca drept cele 1,2 milioane de procese care sunt acum pe rol; Ónfiin˛area caselor de credit rural Ón fiecare comun„ pentru a r„spunde nevoilor fermelor ∫i gospod„riilor ˛„r„ne∫ti; suportarea de c„tre stat a cheltuielilor de intabulare a propriet„˛ilor; subven˛ionarea semin˛elor, sprijin direct pentru Ónfiin˛area culturilor ∫i, Ón fine, introducerea pre˛ului minim garantat Óntre produc„tor ∫i pia˛„, care s„ acopere cheltuielile de produc˛ie.
Iat„ ce f„g„duin˛e Ómbietoare! R„m‚ne s„ analizeze fiecare dintre noi — repet, m„ ab˛in s„ calific eu cum s-au realizat propriu-zis, Ón cele 500 de zile care au trecut, toate aceste f„g„duin˛e —, s„ analizeze fiecare dintre noi modul cum au mers Ón via˛„ toate acestea.
Avem o situa˛ie mai special„ tot Ón domeniul sanitar.
La Spitalul Jude˛ean Suceava s-a decis — v„ rog s„ fi˛i aten˛i, pentru c„ este o chestiune foarte rar„! — reducerea, pe o perioad„ determinat„, a programului de gard„ la toate sec˛iile. Ca urmare, bolnavii interna˛i vor fi l„sa˛i f„r„ supraveghere, iar cei care vin la spital Ón stare critic„ nu vor g„si personal competent.
La Maternitatea din Arad conducerea a luat decizia de a pl„ti par˛ial salariile pe ultimele dou„ luni, pentru a putea achita datoriile la utilit„˛i, evit‚ndu-se astfel Ónchiderea spitalului.
Conducerea Spitalului Clinic Jude˛ean de Urgen˛„ Mure∫, precum ∫i cea a Spitalului Jude˛ean Timi∫oara au refuzat s„ semneze contractele-cadru pe 2006 cu casele jude˛ene de asigur„ri de s„n„tate, Ón condi˛iile Ón care banii oferi˛i nu acoper„ dec‚t circa 80% din necesar.
Este, dup„ p„rerea mea, un semnal grav, pe care ar trebui s„-l auzim noi, Ón primul r‚nd, ∫i s„ ne zbatem pentru ca aceia Ón drept s„ primeasc„ de la bugetul de stat, de la bugetul general at‚t c‚t trebuie pentru o minim„ grij„ fa˛„ de popula˛ie. Chestiunea cu desfiin˛area g„rzilor este parte dintr-un mecanism aberant. Desfiin˛area g„rzilor nu va duce la desfiin˛area bolnavilor ∫i nici la rezolvarea situa˛iilor acute.
A∫ vrea s„ spun ultimele dou„ chestiuni.
E una dintre ele, oarecum extern„. Œn dorin˛a disperat„ de a dovedi c„ Insula ™erpilor este locuit„, fapt care ar Óndrept„˛i Ucraina s„ revendice ape teritoriale, autorit„˛ile ucrainene au inaugurat pe insul„ un hotel cu 5 camere. Ucrainenii au anun˛at c„ vor merge mai departe ∫i vor amenaja, anul acesta, 3 plaje pentru turi∫ti. Nu 3, ci 5, ∫tiu exact. Toate acestea pe cele 20 de hectare ale insulei.
Cred c„ nu trebuie s„ l„s„m ca lucrurile s„ avanseze ∫i s„ ne afl„m Ón imposibilitatea de a reac˛iona din cauza st„rii de fapt care s-ar crea.
™i ultima problem„, de aceast„ dat„ una frumoas„, curat„, divin„. Ieri s-au Ómplinit 25 de ani de la momentul c‚nd primul cosmonaut rom‚n, Dumitru Prunariu, s-a ridicat Ón Univers.
Noi to˛i, care ne-am bucurat de acel eveniment, am crezut c„ drumul Ón Univers ne va salva de o parte din noroiul de pe P„m‚nt. Din p„cate nu a fost a∫a ∫i se vede treaba c„ exist„ o logic„ dincolo de cea obi∫nuit„,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/25.V.2006 Ón a∫a fel Ónc‚t tot ceea ce Ónaint„m Ón cer pl„tim apoi Ón pe∫teri.
Oricum, se cuvine s„ spunem c„ Dumitru Prunariu este un concet„˛ean ∫i un compatriot al nostru ∫i c„ merit„ mai mult dec‚t retragerea din postul de ambasador la Moscova. Merit„, indiferent cum, o s„rb„torire ∫i sugerez autorit„˛ilor preziden˛iale ca, la Óns„n„to∫irea pre∫edintelui, s„ marcheze ace∫ti 25 de ani ai lui Dumitru Prunariu prin decorarea acestuia ∫i prin scoaterea Ón relief a faptului c„ rom‚nii sunt ∫i oameni cu voca˛ia cerului, nu numai oameni cu primejdia noroiului.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Aici m-a∫ Óntoarce, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, la o Óntrebare c„reia nu i s-a dat Ónc„ r„spuns. De altfel, constat c„ modalitatea asta func˛ioneaz„ Ónc„ ∫i nu este cea mai potrivit„ Ón rela˛iile dintre noi.
Restituirea Ón natur„ a tuturor imobilelor na˛ionalizate genereaz„ consecin˛e sociale dintre cele mai grave. Œn prezent, Ón Rom‚nia zeci de mii de persoane sunt la doar un pas de a r„m‚ne f„r„ acoperi∫ deasupra capului Ón urma avalan∫ei de dosare care vizeaz„ retrocedarea. Astfel, peste 20.000 de persoane vor r„m‚ne f„r„ case Ón urm„torii ani.
Insist. Care este, domnule prim-ministru, strategia Guvernului pe care Ól conduce˛i, astfel Ónc‚t s„ fie evitate dramele sociale ale celor care risc„ s„ r„m‚n„ f„r„ case?
Pe m„sur„ ce trece vremea, problemele Ón loc s„ se rezolve se multiplic„. Avem probleme noi cu casele d„r‚mate la surp„rile de teren, cu casele d„r‚mate la inunda˛ii. Punerea Ón oper„ a ideii dumneavoastr„ geniale de a restitui totul, Ón vreme ce Ón Ungaria vecin„ aproape c„ nu s-a restituit nimic ∫i s-a mers c„tre viitor, nu c„tre trecut — duce la asemenea conflicte, mut„ suferin˛a de pe o categorie pe alta a acestei popula˛ii.
Dar iat„ ∫i cele dou„ Óntreb„ri.
Inunda˛iile care au avut loc pe parcursul anului 2004 ∫i al anului 2005 ∫i lipsa unui dig de protec˛ie Ón zona localit„˛ii Aurel Vlaicu, care apar˛ine de ora∫ul Geoagiu, a avut ca efect pr„bu∫irea gr„dini˛ei din localitate. Œn acest context, Prim„ria Geoagiu a fost nevoit„ s„ emit„ autoriza˛ia de desfiin˛are a acestei gr„dini˛e.
V„ da˛i seama c‚t de trist, c‚t de orb devine un ora∫ c„ruia i se desfiin˛eaz„ gr„dini˛a?
Din cauza insuficien˛ei fondurilor, Prim„ria Geoagiu a solicitat sprijin material pentru construirea unei noi gr„dini˛e, sprijin care, din p„cate, Ónc„ nu a venit.
De asemenea, prim„ria a Óntocmit documenta˛ia necesar„ pentru construirea unui dig de protec˛ie Ón aceast„ zon„, pentru a se evita Ón viitor calamit„˛ile produse de inunda˛ie.
Cum poate Guvernul, prin institu˛iile abilitate, s„ ajute autorit„˛ile locale pentru reconstruc˛ia gr„dini˛ei din localitatea Aurel Vlaicu ∫i s„ deblocheze fondurile necesare construirii digului de protec˛ie?
Œn fine, o Óntrebare adresat„ tot premierului, din care voi face probabil o ini˛iativ„ legislativ„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/25.V.2006 Av‚nd Ón vedere compatibilit„˛ile de toate naturile ale Rom‚niei cu continentul, ce ar fi ca, printr-un gest curajos, ∫i, cred eu, necesar, ˛ara noastr„ s„ treac„ oficial la ora Europei Centrale?
Mul˛umesc.
Solicit r„spunsuri Ón scris ∫i oral.
- V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Senator P.R.M. de Gorj Ilie Petrescu.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte, cu deosebit„ stim„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/25.V.2006
Œl asigur pe domnul pre∫edinte director general c„, dac„ nu-mi d„ un r„spuns concret ∫i la obiect, pentru c„ s-a scuzat pentru ast„zi c„ are alte probleme ∫i un alt calendar, s„ treac„ prin Bra∫ov pu˛in mascat, pentru c„ lumea este absolut bulversat„ ∫i indignat„ de faptul c„ se treneaz„ organizarea Festivalului îCerbul de aur“ la Bra∫ov anul acesta.
V„ mul˛umesc.
Controlul pe pia˛„ al produselor alimentare comercializate con˛in‚nd ace∫ti aditivi este asigurat de Autoritatea Na˛ional„ Sanitar„ Veterinar„ ∫i Pentru Siguran˛a Alimentelor. De asemenea, Ón urma ultimelor cercet„ri realizate de E.F.S.A., s-a ajuns la concluzia c„ acest aditiv, aspartam, nu prezint„ un pericol pentru s„n„tatea popula˛iei.
Œn ceea ce prive∫te utilizarea substan˛elor cancerigene sau care produc alte boli grave Ón produsele comercializate pe pia˛a rom‚neasc„, nu avem cuno∫tin˛„ despre existen˛a acestora. Orice sesizare Ón acest sens este luat„ Ón considerare, produsele fiind controlate la nivelul produc˛iei, conform protocolului dintre Ministerul S„n„t„˛ii, A.N.S.V.S.A. ∫i A.N.P.C., de c„tre A.N.S.V.S.A., Ministerul S„n„t„˛ii, prin direc˛iile subordonate, av‚nd rol de supraveghere a produselor de pe pia˛„.
Œn cazul unor suspiciuni privind prezen˛a unor aditivi nepermi∫i prin prevederile legislative actuale sau a dep„∫irii limitelor maxime admise Ón anumite produse, se fac determin„ri, aplic‚ndu-se sanc˛iuni contraven˛ionale, cu retragerea produsului neconform de pe pia˛„.
V„ mul˛umesc.
f„cut-o acum, asupra produselor care con˛in ace∫ti aditivi ∫i asupra cercet„rilor f„cute pe plan european ∫i dincolo de ocean, Ón Statele Unite ∫i Canada, cu privire la faptul c„ o parte dintre ace∫tia sunt cancerigeni. Nu Ón˛eleg de ce nu vine Ón fa˛a rom‚nilor s„ le spun„: îFra˛i rom‚ni, acestea sunt produsele“ — a∫a cum a prezentat domnul secretar de stat — îacestea sunt cantit„˛ile care sunt admise prin Ordinul Ministerului San„t„˛ii din 2002, dar fi˛i aten˛i, pentru c„ s-a stabilit c„ sunt cancerigene urm„toarele ∫i feri˛i-v„ de aceste produse!“.
Eu a∫a Ón˛eleg c„ ar trebui s„ fac„ un ministru s„n„tos al s„n„t„˛ii.
Mul˛umesc.