Stenogramă plen

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Stimate colege și stimați colegi,

De fiecare dată când un coleg de-al nostru are un moment important de sărbătorit, îmi face plăcere să-i spunem „La mulți ani!”.

La mulți ani, domnule senator Laurențiu Florian Coca!

De asemenea, deși nu l-am văzut încă în sală, îi spun „La mulți ani!” și domnului senator Paul Ichim, pentru ziua de naștere pe care a sărbătorit-o ieri.

La mulți ani colegului nostru și multă sănătate!

Stimați colegi,

Doresc să vă informez, pe scurt, despre câteva dintre deciziile Biroului permanent de astăzi de dimineață și să vă cer și acceptul pentru a efectua modificări în ordinea de zi, înainte de a o supune votului.

După cum observați, voi fi asistat în conducerea ședinței de colegii Orest Onofrei și Cornel Popa.

Suntem în cvorum de ședință.

Biroul permanent întrunit azi-dimineață vă propune următoarele mici modificări ale agendei noastre de astăzi.

Prima dintre ele este să începem cu ordinea de zi suplimentară, să încercăm să parcurgem proiectele de lege și ordonanțele de urgență care sunt importante și au termen de adoptare tacită.

Există, de asemenea, o propunere ca punctul 30 din ordinea de zi obișnuită, este din zona cercetării, să îl discutăm imediat după punctul 5 din ordinea de zi suplimentară.

De asemenea, vreau să vă informez că Biroul permanent a luat în dezbatere problema calendarului de avizare și întocmire a raportului pentru Legea unitară a pensiilor și vă propune ca termenul pentru raport să fie 26 noiembrie 2010 – a fost o decizie unanimă a Biroului permanent –, pe cale de consecință, punctul 2 din ordinea de zi suplimentară de astăzi nu mai are obiect.

Acestea sunt modificările pe care vi le propunem și, practic, cred că avem întrunite toate condițiile pentru a aproba ordinea de zi de astăzi.

În aceste condiții, după ce vom porni sistemul electronic de vot, vă

Cu privire la programul de lucru de astăzi, vă propunem următoarea formulă: să legiferăm într-o cadență – sper eu – cât mai accelerată, iar de la ora 12.30 să avem o sesiune de vot final pe legile organice care au termen de adoptare tacită, pentru a putea să ne încadrăm în termenele regulamentare și procedurale convenite.

Programul de lucru, până la ora 13.00, așa cum avem în programul obișnuit de zi de miercuri, chiar dacă astăzi este marți.

Dați-mi voie să vă mai supun atenției o modificare de program pentru mâine. După cum știți, Birourile permanente reunite au decis un calendar pentru prezentarea moțiunii de cenzură, care va avea loc mâine la ora 10.00. Aceasta, evident, are un impact asupra programului nostru de miercuri și vă supunem atenției un plen cu regim de vot final mâine la ora 12.00, pentru a putea să ne aplecăm asupra legislației care are termen de adoptare tacită.

De aceea, vă rog să aprobați și să acceptați această modificare: mâine la ora 10.00, plen reunit pentru prezentarea moțiunii de cenzură, iar la ora 11.00 ne reîntâlnim în plenul nostru, cu vot final pe legile care au termene scadente de la ora 12.00.

Vă rog să vă pronunțați prin vot cu privire la această modificare de program pentru mâine.

Cu 76 de voturi pentru, un vot împotrivă și două abțineri, modificarea a fost aprobată.

Vă vom informa în timp util cu privire la modificările pentru săptămâna viitoare, ținând cont de faptul că va exista și dezbaterea moțiunii, și, probabil, angajarea răspunderii Guvernului pe Legea educației naționale.

Este programul de săptămâna viitoare. Vom face mâine aceste anunțuri. Domnule senator Câmpanu,

Doriți să faceți un anunț sau să interveniți? Vă rog. Microfonul 3.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Pentru a elimina disputele iscate în Biroul permanent cu privire la distribuirea colegilor noștri din Grupul parlamentar al senatorilor independenți în comisii, vă rog să îmi permiteți să mai fac o dată anunțul în plen: domnul senator Nedelcu Vasile – Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, domnul senator Grosu Corneliu – Comisia pentru sănătate publică, domnul senator Măgureanu Cezar Mircea – Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții, domnul senator Chirvăsuță Laurențiu – Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului, domnul senator Chivu Sorin Serioja – Comisia pentru sănătate publică, domnul senator Cibu Constantin Sever – Comisia pentru egalitatea de șanse, domnul senator Iordănescu Anghel – Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, domnul senator Mărcuțianu Ovidius – Comisia pentru egalitatea de șanse și domnul senator Diaconescu Cristian – Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții.

Vreau să subliniez încă o dată, așa cum bine ați observat, că eu, senatorul Liviu Câmpanu, și domnul senator Petru Șerban Mihăilescu încă nu avem niciun loc în comisii. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Dacă nu mai sunt alte observații din partea liderilor de grup, vă

Vă mulțumesc și vreau să apreciez efortul liderilor de grup, în sensul în care toți senatorii au activitate în comisiile permanente ale Senatului.

Domnul lider Rădulescu, vă rog. Microfonul central.

Și Grupul parlamentar al PDL dorește să anunțe două modificări în comisii și vi le supune atenției.

Domnul senator Jurcan Dorel – Comisia economică, industrii și servicii și senatorul Cristian Rădulescu trece pe locul rămas liber la Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Aș dori, de asemenea, să vă informez că, la propunerea domnului vicepreședinte Filip și la intervenția altor colegi din

Biroul permanent, Biroul permanent încurajează președinții și membrii comisiilor permanente, cât și membrii Biroului permanent, să facă sugestii cu privire la audieri, deplasări în teritoriu și activități în afara activității noastre de legiferare în plen, astfel încât, în două săptămâni, să avem un calendar de astfel de activități până la sfârșitul acestei sesiuni parlamentare.

Biroul permanent a aprobat astăzi o întâlnire gen audiere, la ora 16.00, la „Salonul Alb”, și vreau să invit colegii care sunt interesați cu privire la arhitectura instituțională a problemei protecției consumatorilor în domeniul financiar. Vor fi prezenți reprezentanți ai Consiliului Concurenței, ai OPC-ului, ai Băncii Naționale a României și ai Asociației Naționale a Băncilor.

Cei interesați de un astfel de subiect sunt invitați la ora 16.00 la „Salonul Alb”.

Intrăm în ordinea de zi propriu-zisă.

Notă cu privire la aprobarea procedurii de urgență cu privire la unele inițiative legislative: Proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii publice...

Nu, acest punct a fost eliminat deja din ordinea de zi. Vă cer scuze.

La punctul 3 din ordinea de zi suplimentară este înscris Proiectul de lege privind ratificarea Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități, adoptată la New York de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 13 decembrie 2006, deschisă spre semnare la 30 martie 2007 și semnată de România la 26 septembrie 2007.

Din partea Guvernului, reprezentând Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, domnul secretar de stat Nicolae Ivășchescu, de la microfonul 8.

**Domnul Nicolae Ivășchescu** _– secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prezentul proiect de lege are ca obiect ratificarea Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități, adoptată la New York de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 13 decembrie 2006.

Mulțumesc și eu. Domnul senator Cordoș.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Avem un raport comun al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială și al Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități, adoptată la New York de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 13 decembrie 2006 și semnată de România la 26 septembrie 2007, intrată în vigoare la 3 mai 2008.

Convenția reprezintă o înțelegere internațională multilaterală încheiată la nivel de stat, care, prin obiectul său de reglementare, intră sub incidența art. 19 alin. (1) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele, urmând a fi supusă ratificării prin lege de către Parlament.

În ședința din 12 octombrie 2010, membrii celor două comisii au analizat acest proiect de lege și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind Cameră decizională.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Intervenții pe fond. Doamna senator Elena Mitrea. Microfonul 4, vă rog, doamna senator.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Cu observația că art. 2 al proiectului de lege adoptat tacit de Camera Deputaților prevede că: „În temeiul art. 33 din Constituție, Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap este desemnată în calitate de autoritate centrală de coordonare privind implementarea Convenției”. Știm că Autoritatea Națională pentru Protecția Persoanele cu Handicap nu mai există, ea a fost desființată și comasată cu Autoritatea pentru Protecția Copilului, desființată și aceasta astăzi, deci nu este în concordanță cu realitatea.

O altă observație este aceea că prin această convenție statele-părți se angajează la o serie de obligații pentru persoanele cu dizabilități, iar aici mă refer la art. 28 din Convenție – „Standarde de viață și protecție socială adecvate”, conform căruia statele-părți recunosc dreptul persoanelor cu dizabilități la un standard adecvat de viață pentru ele și familiile lor, inclusiv la alimentație, îmbrăcăminte, locuințe adecvate și la îmbunătățirea continuă a condițiilor de trai, și vor lua măsuri adecvate pentru a proteja și promova exercitarea acestui drept.

Vreau să știu dacă Guvernul este sigur că respectă cel puțin acest alineat al art. 28, având în vedere ordonanța de urgență aflată în pregătire, prin care vor fi noi tăieri chiar pentru persoanele cu dizabilități și asistenții sociali ai persoanelor cu dizabilități.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Da. Sunt întrebări legitime.

## Sunt și alte intervenții?

Dacă nu sunt, domnule secretar de stat, întrebarea doamnei senator Mitrea este justificată. Înțeleg că una este de natură instituțională – care este autoritatea națională corespondentă cu privire la acest subiect – și a doua, dacă înțeleg, întrebarea doamnei senator..., și fac un apel și către membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială și, poate, ai Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital de a vedea care sunt implicațiile, din punct de vedere instituțional și bugetar, în cele din urmă, și poate înainte de Legea bugetului să încercăm să clarificăm ce obligații decurg pentru statul român în urma aplicării acestei

convenții și a intențiilor Guvernului față de acest segment de populație cu dizabilități.

## Microfonul 8, vă rog.

A plecat?! Vă rog frumos, activați „sistemul GPS” din Parlamentul României și identificați membrul Guvernului care a dezertat de la locul de muncă astăzi și, dacă tot se fac restructurări și reduceri abrupte de personal, poate găsim un candidat care se oferă pentru un astfel de gest.

Întrerupem dezbaterea cu privire la acest text până când revine reprezentantul Guvernului.

Deci, până când vor învăța că prezența la Parlament a reprezentanților Guvernului nu este o formalitate și că sunt chemați aici pentru a sta la dispoziția senatorilor pentru orice întrebare care apare, respectivul domn secretar de stat va purta responsabilitatea acestui tip de atitudine.

Dați-mi voie să vă anunț că avem și o notă cu privire la adoptarea tacită, prin împlinirea termenului la data de 18 octombrie 2010, a următoarelor inițiative legislative:

1. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53/2010 privind eșalonarea plății indemnizațiilor prevăzute de Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004.

Mulțumesc, doamna ministru, și pentru energia pe care ați depus-o în promovarea acestui proiect.

Cine prezintă raportul comisiilor, domnul senator Calcan sau domnul senator Greblă?

Cine dorește primul?

Microfonul 6, Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Raportul este unul comun al Comisiei pentru privatizare și administrarea activelor statului și al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Prezentul proiect de lege a fost analizat și dezbătut în ședințele din 5 și 12 octombrie anul curent și, în unanimitate, membrii celor două comisii au hotărât să adopte un raport favorabil, cu amendamente.

La elaborarea raportului au fost avute în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități, Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții, Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, precum și al Comisiei economice, industrii și servicii.

Raportul a fost adoptat în unanimitate.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituție, precum și prevederilor Regulamentului Senatului, Senatul este primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Domnule președinte Greblă, dacă doriți să adăugați un comentariu.

Și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, alături de Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului, în unanimitate, a dat un raport favorabil pe

proiectul de lege, având în vedere, în principal, evoluția în ceea ce privește concepția asupra dreptului de proprietate.

Dreptul de proprietate și proprietatea sunt utile, ele sunt ocrotite sau garantate de Constituție în varianta în care aduc ceva bun acestei țări. S-a reglementat excesiv înainte exproprierea pentru cauză de utilitate publică. Astăzi, prin proiectul de lege pe care îl aveți spre dezbatere și adoptare, se prevede o procedură simplificată de expropriere, cu luarea tuturor garanțiilor necesare, pe de o parte, respectării dreptului de proprietate, iar, pe de altă parte, asigurării acoperirii juste și echitabile a terenului supus exproprierii în vederea realizării unor lucrări de interes național sau care privesc securitatea publică.

Drept urmare, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări vă recomandă, alături de Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului, stimați colegi, să adoptați acest proiect de lege, fiind vorba de o lege organică, iar Senatul primă Cameră sesizată.

Mulțumesc. Intervenții pe fond, domnul senator Daea. Microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte al Senatului. Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Este o secvență a activității noastre care trebuie marcată ca atare. Comisii importante au lucrat și au pus în pagina raportului amendamente pentru a îmbunătăți proiectul de act normativ.

Felicitări tuturor, însă vreau să fac un comentariu politic față de atitudinea corectă a unei colege, care, întâmplător sau nu, conduce un minister greu, și putem vedea, în același timp sau la momente diferite, două personalități ale Partidului Democrat Liberal: o doamnă care știe să respecte procedurile, care știe să respecte și Senatul – și ați observat modul în care s-a adresat –, și o altă domnișoară dincolo, în Camera Deputaților, care eludează orice principii și pune în antiteză, pe de o parte, prestigiul instituției și, pe de altă parte, dialogul instituțional.

Iată că se poate și, probabil, PDL va învăța din acest mod de prezentare în Senatul României și în Parlament a demersului juridic și a dialogului, pe care trebuie să-l respectăm cu toții atunci când nevoia ne îndeamnă, iar nevoile țării ne îndeamnă să fim atenți și lucrativi. Iată, astăzi, o secvență care merită apreciată și care ne determină, o dată în plus, să spunem: păcat că la Camera Deputaților se întâmplă ce se întâmplă!

Doamna senator, transmiteți din modul dumneavoastră de lucru și colegei de la Camera Deputaților și așa putem debloca Parlamentul României, pentru a lucra corect și într-un spirit constructiv.

Aprecierea va fi susținută și prin vot. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc pentru acest comentariu cu privire la textul legii.

Pe partea lucrativă aș fi puțin mai prudent, dar, în mod cert, fără niciun fel de ton de glumă, cred că este un bun exemplu că, atunci când sunt inițiative importante, Senatul are capacitatea de a genera o atmosferă constructivă și salut această atmosferă din Senatul României.

Mai sunt și alte intervenții cu privire la acest text? Dacă nu sunt,

Să votăm proiectul de lege, după aceea aplauze.

Vă rog să reluăm acest vot, pentru că sunt câțiva colegi, inclusiv de la prezidiu, care au crezut că s-a încheiat procesul de votare.

Reluăm votul final pe textul de lege.

O secundă, se va reseta sistemul de vot electronic. Încă nu.

Vă rog să nu votați până când nu vă anunț eu. Există o mică inerție...

Rog colegii să repornim sistemul de vot. O secundă de așteptare, vă rog.

Acum puteți vota.

Cu 87 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

Sunt convins că doamna ministru va folosi acest proiect de lege pentru urgentarea atât de necesarelor investiții în infrastructura acestei țări.

La punctul 5 din ordinea de zi suplimentară este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 76/2010 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii.

Din partea Guvernului, domnul vicepreședinte Corneliu Burada.

Microfonul 8.

Vă rog, domnule vicepreședinte.

## **Domnul Corneliu Burada** _– vicepreședintele Autorității_

## _Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Experiența acumulată în materia achizițiilor publice de către România după aderarea la Uniunea Europeană a impus permanent perfecționarea și flexibilizarea sistemului de achiziții publice, astfel încât fondurile publice alocate să fie cheltuite cu eficiență, iar impactul social și economic la nivel național sau local să corespundă nevoii sociale identificate.

În acest context, ținându-se seama de practica existentă, de semnalele primite din sistem, de prevederile Regulamentului Comisiei Europene nr. 1177/2009 de modificare a directivelor 2004/17/CE, 2004/18/CE și 2009/81/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a fost elaborată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 76/2010, care a adus o serie de modificări și completări Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii.

Modificările și completările pot fi grupate în: redefiniri sau definiri de termeni, modificarea domeniului de aplicare a legii, modificări și completări ale regulilor comune ale procedurilor de atribuire, de atribuire a contractelor, de soluționare a contestațiilor și, nu în ultimul rând, redimensionarea contravențiilor și sancțiunilor.

Atrag în mod deosebit atenția pragurile pentru publicitate, aduse la nivelul celor impuse de Regulamentul nr. 1177/2009 al Comisiei Europene, reducerea de la 50 la 20 a procentelor pentru lucrări suplimentare atribuite prin negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, fluidizarea procedurilor de soluționare a contestațiilor, semnarea contractului de achiziție publică după pronunțarea deciziei Consiliului Național pentru Soluționarea Contestațiilor, chiar dacă aceasta a fost atacată la Curtea de Apel, și reținerea unei cote-părți din garanția de participare contestatarilor cărora li s-au respins contestațiile.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Borza, vă rog să prezentați raportul comisiei.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Fără să repet argumentele reprezentantului Guvernului, vreau doar să adaug că suntem în fața unui proiect de lege din categoria legilor ordinare.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, 9 voturi din cei 9 senatori prezenți, întocmirea unui raport de admitere, cu un amendament.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Iarăși un text interesant și, cred eu, util. Intervenții pe fond?

Îl invit la microfonul central pe domnul senator Vosganian.

## Stimați colegi,

Împreună cu senatorii din Partidul Național Liberal am dezbătut acest proiect și am ajuns la concluzia că el poate fi susținut, însă ținem neapărat la acest amendament făcut de Comisia economică, industrii și servicii, pentru că el ponderează această escaladare din ultima vreme, și anume de a se mări limita valorică a contractelor de lucrări la care se aplică cererea de ofertă.

Sigur că ceea ce spune reprezentantul Guvernului este adevărat, cu cât aplici mai mult încredințarea directă, cu atât timpul se scurtează, aceasta însă nu înseamnă că trebuie să extindem plafonul oricât. Și așa, dacă l-ați întreba pe reprezentantul Guvernului, veți vedea că acest plafon a crescut întruna, eu cred că s-a dublat în ultimii ani, motiv pentru care noi credem că trebuie să stopăm puțin această escaladă și ținem foarte mult la acest amendament, de care este condiționat și votul nostru.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Radu Berceanu. Microfonul 2.

Cred că s-a strecurat o mică greșeală.

Nu este vorba de încredințare directă, e vorba de cerere de ofertă, ceea ce este cu totul și cu totul altă procedură, o procedură care este cât se poate de legală și de corectă, de deschisă.

În plus, în Uniunea Europeană plafoanele sunt mult mai mari. Pot să vă spun că regulamentul european prevede sume pentru lucrurile de această natură de până la 4.750.000 de euro.

Sigur că noi nu vrem să ajungem chiar acolo, dar sunt enorm de multe licitații care stau blocate.

Până la urmă, tot depuneri de oferte sunt în toate variantele, iar de o bună bucată de vreme, cel puțin pentru procedurile mai mari, nu mai stabilesc comisiile de licitație cine este câștigătorul. Stabilește, aproape întotdeauna, după niște criterii, după părerea mea, destul de greu de înțeles și de alții, justiția. Numai în justiție se decide, în ultima vreme, cine câștigă o licitație.

Așa că mai bine scurtăm partea aceasta, sunt ofertele respective, se stabilește un câștigător, după care în justiție se mai petrec celelalte etape, cum se întâmplă și acum.

Vă mulțumesc pentru această precizare. Dacă nu mai sunt alte intervenții, reprezentantul Guvernului dorește să comenteze. Microfonul 8.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Vreau să fac precizarea că încredințarea directă are plafonul de 15.000 de euro.

Cererea de ofertă este prima procedură transparentă din calupul de proceduri transparente. Invitarea printr-o cerere de ofertă se face prin transmiterea invitației prin Societatea pentru Excelență în Administrația Publică, alături de această invitație fiind postată și întreaga documentație. Deci este transparentă și oricine poate vedea chemarea respectivă la competiție.

Ne-am trezit de multe ori în situația în care aveam o cerere de ofertă care era la pragul limită de 750.000 de euro, 780.000 de euro sau 770.000 de euro, iar pentru 30.000 de euro trebuia să facă o altă procedură și mai întârzia cu 10, 12, 15 zile.

Aceasta a fost rațiunea pentru care, din sistem, ne-a venit această propunere, iar noi am transpus-o în actul normativ. Vă mulțumesc.

Eu sper că toate procedurile sunt transparente. Nu cred că sunt unele transparente, iar altele opace, dar este evident

că este un efort pentru a optimiza activitatea în această zonă care, într-adevăr, va duce la dilatarea termenelor și la o lipsă de coerență în sistem.

Domnul senator Vosganian. Microfonul 2.

Reprezentantul Guvernului să ne spună cum a urcat, în timp, acest plafon pentru cerere de ofertă, pentru că, potrivit informațiilor pe care le-am avut noi la comisie, acest plafon, practic, s-a dublat în doi-trei ani.

Nici argumentul că în Uniunea Europeană este altfel nu ține la noi, pentru că este puțin invers proporțional. Cu cât corupția e mai mare, plafonul trebuie să fie mai mic.

Vă mulțumesc. Domnule vicepreședinte, vă rog. Microfonul 8.

Permanent ne-am raportat la directiva europeană, care, practic, are plafonul până la 4.845.000 de euro, și am mai avut în vedere cursul euro, care, practic, permanent a urcat.

De asemenea, semnalele venite din sistem au spus: cum alte țări din Uniunea Europeană pot să aibă o cerere de ofertă pentru lucrări care sunt ceva mai elaborate, cu un plafon mai mare, iar noi mergem și fracționăm absolut totul?

Aceasta a fost rațiunea pentru care noi am mers de la 500.000 la 750.000 și acum la un milion de euro.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc.

În fața noastră se află un raport al comisiei, cu un amendament admis.

Este vorba de o lege ordinară.

Revenim la punctul 3 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind ratificarea Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități, adoptată la New York de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 13 decembrie 2006, deschisă spre semnare la 30 martie 2007 și semnată de România la 26 septembrie 2007.

GPS-ul a funcționat, fugitivul secretar de stat a revenit în plenul nostru.

Reiau discuția cu privire la ratificarea Convenției ONU cu privire la drepturile persoanelor cu dizabilități.

Eram la partea de dezbateri generale.

Întrebarea care a fost adresată domnului secretar de stat, lăsând gluma la o parte, a fost care este instituția corespondentă, autoritatea națională corespondentă cu privire la acest segment important de populație, în condițiile în care cele două autorități au fost, practic, desființate în urma reorganizării guvernamentale, și dacă există intenția Guvernului ca, printr-o ordonanță de urgență, să se afecteze în mod suplimentar drepturile acestor cetățeni români. Microfonul 8.

Vă mulțumesc, domnule președinte, și mă scuzați.

Toate atribuțiile Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap au fost transferate Direcției generale pentru protecția persoanelor cu handicap din cadrul ministerului și, totodată, se vor lua toate măsurile corespunzătoare, inclusiv legislative, pentru a se modifica legile, reglementările și practicile existente care constituie discriminare împotriva persoanelor cu handicap.

În privința drepturilor economice, sociale și culturale, România se angajează să acționeze cu toate resursele disponibile și în cadrul cooperării internaționale, dacă este cazul, pentru a asigura exercitarea deplină a acestor drepturi. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Alte intervenții? Doamna senator Minerva Boitan. Microfonul 2, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Eu am o nelămurire.

Convenția se referă la persoanele cu dizabilități, iar în legislația românească nu există definirea termenului „dizabilități”.

Eu cred că Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale ar trebui să facă o referire, să schimbe ceva în legislație.

Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap definește handicapul. Acum, știți că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap s-a schimbat puțin și va trebui lucrat la ea.

Deci în convenție se vorbește de dizabilitate, care are, de fapt, o dimensiune individuală, pe când handicapul are o dimensiune socială.

Cred că, înainte de a ratifica astfel de convenții, ar trebui cel puțin să avem cuprinsă în legislație și dizabilitatea. Chiar Organizația Mondială a Sănătății, începând cu nouăzeci și..., definește diferit dizabilitatea față de handicap, făcând referire la dimensiunea lor individuală și apoi socială.

Cred că ar trebui să se intervină foarte repede pe definiția dizabilității.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc, doamnă senator.

Cred că ar fi un subiect care ar justifica poate chiar o dezbatere publică în Senatul României cu privire la consecințele și aplicabilitatea acestei convenții și sunt convins că toți colegii interesați se vor apleca în continuare asupra acestui text.

Până atunci, vă propun să

Convenția a fost adoptată, proiectul de lege consfințind acest lucru.

Așa cum v-am sugerat și cum ați aprobat la începutul ședinței noastre, intercalăm în dezbaterea noastră punctul 30 din ordinea de zi obișnuită, nu cea suplimentară, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2010 pentru modificarea unor acte normative din domeniul cercetării.

Domnule secretar de stat Király, vă mulțumesc că ați putut veni operativ la dezbaterea acestui punct din ordinea de zi și am să vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului, de la microfonul 8.

## **Domnul Király Andrei Gheorghe** _– secretar de stat_

_în Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului_ **:**

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte. Stimate doamne și stimați domni senatori,

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2010 pentru modificarea unor acte normative din domeniul cercetării își propune să modifice prevederile legale privind finanțarea instituțiilor ale căror fonduri se asigură nu doar de la bugetul de stat, dar și din venituri proprii și din alte surse.

Academia de Științe Tehnice din România, Academia de Științe Medicale din România și Academia Oamenilor de Știință din România își păstrează statutul de instituții de interes public, iar sursa de finanțare va fi integral din venituri proprii.

Precizăm faptul că modificările propuse nu afectează salarizarea personalului, care se va face în același mod, în limita fondurilor disponibile, nefiind afectat dreptul la muncă.

Veniturile proprii realizate într-un an bugetar și neutilizate până la sfârșitul acestuia rămân la dispoziția instituției publice și se reportează pentru anul următor, cu aceeași destinație.

Domnule președinte,

Am o rugăminte față de dumneavoastră și față de plen. Discuțiile în comisii au fost purtate de președintele ANCS-ului, care nu poate fi prezent, însă este lângă mine doamna director Rolanda Predescu, care va răspunde la orice problemă ce va fi ridicată.

Fără îndoială, domnule secretar de stat, dacă vor fi astfel de discuții, orice opinie de specialitate va fi utilă, dar, între timp, domnul senator Hărdău ne va prezenta raportul comisiei.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2010 a fost analizat în comisia noastră și comisia a hotărât să adopte un raport de respingere, deoarece consideră că este necesară în continuare susținerea performanței, iar sumele necesare funcționării acestor academii sunt infime în raport cu bugetul educației, cercetării, tineretului și sportului.

De asemenea, am constatat o incoerență legislativă, pentru că am apreciat că nu este corect că a fost menținut bugetul Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”, în contrapondere cu celelalte trei, care au fost propuse spre desființare.

Comisia nu a găsit un răspuns limpede la acest lucru.

Avem avize favorabile de la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, avem un aviz negativ de la Comisia pentru sănătate publică. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Sunt intervenții, dezbateri pe fond?

Îi ofer cuvântul doamnei senator Ecaterina Andronescu, urmează doamna senator Doina Silistru.

Doamna senator Ecaterina Andronescu, aveți cuvântul. Microfonul 4, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Suntem în fața unei inițiative legislative pe care eu consider că Senatul României nu o poate accepta, întrucât vizează un domeniu de mare sensibilitate cum este cel al academiilor de ramură.

Vreau să menționez în fața dumneavoastră că există în toată lumea academii de ramură, că ele au menirea de a întări contribuțiile la creativitate prin cercetare științifică și, în același timp, reprezintă și foruri de consacrare.

Resursele care au fost acordate acestor academii de ramură nu sunt de natură să justifice această ordonanță, practic, de închidere a acestor instituții. Ar fi o situație fără precedent pentru România și, de aceea, în Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport am analizat, am luat în considerare toate aspectele și vă propunem respingerea acestei ordonanțe de urgență a Guvernului.

Vă mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc.

Doamna senator Doina Silistru, aveți cuvântul. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să spun pentru început că, pe lângă faptul că toate fondurile cercetării științifice au scăzut în fiecare an, acum venim și dăm în cap și celor care au pus umărul în toate domeniile științelor în țara aceasta, fără să le mai acordăm nicio recunoaștere, aproape simbolică, prin indemnizațiile pe care le au.

Aș vrea să-i pun totuși o întrebare domnului secretar de stat sau doamnei de la Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică, dacă știe la ce nivel se ridică veniturile proprii ale acestor academii, având în vedere faptul că în ultimii doi ani tuturor proiectelor de cercetare li s-au redus fondurile de la contractele inițiale, ajungând să se ia pe fiecare contract între 20% și 40% din valoarea lor. Vreau să ni se răspundă cum poate să se descurce cineva cu 20–40% din valoarea unui contract.

Deci acestea sunt, practic, veniturile proprii ale celor care sunt în academii.

Mulțumesc.

Doamna senator Olguța Vasilescu. Microfonul 4.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Deși din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC au vorbit deja două persoane, întrucât sunt și eu

printre inițiatorii proiectului de lege prin care a fost înființată Academia Oamenilor de Știință din România, am vrut totuși să am un punct de vedere.

În primul rând, aș vrea să felicit Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, pentru că înțeleg că au respins în unanimitate acest proiect de lege al Guvernului de a desființa academiile de ramură.

Vreau să le spun celor care nu știu că Academia de Științe Medicale s-a înființat în anul 1936. Academia Oamenilor de Știință din România s-a înființat în anul 1938. Instituțiile respective au fost desființate în perioada comunistă și iată că acum, după reînființarea lor, într-o perioadă democratică, vine un ministru să le desființeze din nou, deși – zic eu – în România nu ar trebui să desființăm în niciun caz școli, universități și academii de știință, ci, dimpotrivă, ar trebui să înființăm mult mai multe.

Și eu am fost supărată în ultima perioadă pe Academia Oamenilor de Știință din România, pentru că, la un moment dat, a conferit titlul de academician de onoare președintelui Traian Băsescu, titlu pe care eu îmi permit să spun că nu l-a meritat. Faptul că domnul ministru Funeriu vine acum și o desființează poate să fie tocmai din această cauză, nu are încredere foarte mare într-o academie în care printre membri se numără și președintele Traian Băsescu.

Voi vota deci raportul comisiei. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Nu mai sunt alte intervenții.

Doamna director general dorește, eventual, să mai intervină, de la microfonul 9?

Dacă considerați că aveți un comentariu suplimentar, vă rog.

## **Doamna Rolanda Predescu** _– director adjunct_

## _în Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog să-mi permiteți numai un scurt comentariu în continuarea celor deja spuse.

Cred că este un moment foarte bun pentru a ne uita foarte atent la bugetul cercetării, dacă ne permiteți această rugăminte foarte specială. Ceea ce a menționat doamna senator Silistru, cu reducerea finanțării proiectelor de cercetare, și ceea ce este acum în atenția dumneavoastră, această cerință de a reduce fondurile de funcționare ale academiilor de ramură, decurg, în primul rând, din reducerea bugetelor alocate acestui sector. Și atunci, rugămintea noastră ar fi ca la analiza și dezbaterea proiectului de buget poate ar fi bine să ne uităm cu mai multă atenție la bugetul cercetării.

Vă mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Sau poate ar fi bine să ne aplecăm asupra obligațiilor pe care le asumăm în cadrul Proiectului „Europa 2020”, unde cercetarea, dezvoltarea, inovarea ocupă un loc de vârf în această zonă.

## Stimați colegi,

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Avem în față un raport de respingere și supun acest raport votului și deciziei dumneavoastră.

Nu cred că este o problemă de victorie politică, cred că este pur și simplu un semnal cu privire la capacitatea României de a rămâne competitivă.

Listă pentru liderii grupurilor parlamentare.

Vă mulțumim pentru participare, doamnă director general și domnule secretar de stat.

Mă iertați,

La punctul 6 din ordinea de zi suplimentară – revenim în graficul inițial – este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea art. 1 al Legii nr. 221 din 2 iunie 2009 privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora, pronunțate în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989.

Este vorba despre inițiativa domnului senator Raymond Luca, pe care îl invit la microfonul 6 să-și prezinte inițiativa.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Această propunere legislativă vă propune eliminarea din cadrul art. 1 alin. (2) a lit. b), unde se menționează că, printre altele, constituie condamnări cu caracter politic condamnările pronunțate pentru faptele prevăzute în Legea nr. 80/1941.

Unul dintre motivele eliminării este acela că anul 1941 nu se înscrie în perioada menționată în lege, și anume 1945–1989, și, în al doilea rând, mai mult decât atât, aceste persoane care fac obiectul Legii nr. 80/1941 au fost implicate în rebeliunea legionară, ceea ce contrazice art. 7 al Legii nr. 221/2009, care stipulează că prevederile prezentei legi nu se aplică persoanei condamnate pentru infracțiuni împotriva umanității, pentru că a desfășurat o activitate de promovare a ideilor, concepțiilor sau doctrinelor rasiste și xenofobe.

Deci vă propun eliminarea de la art. 1 alin. (2) a lit. b). Mulțumesc.

## Mulțumesc mult.

Punctul de vedere al Guvernului.

Domnul secretar general Gabriel Tănăsescu, de la Ministerul Justiției.

Microfonul 10.

## **Domnul Gabriel Tănăsescu** _– secretar general_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul susține adoptarea acestei propuneri legislative pentru două considerente. În primul rând, obiectul Legii nr. 80/1941 reglementa situații juridice care nu se încadrau în perioada 1945–1989, iar al doilea considerent îl reprezintă, așa cum a spus și domnul senator, obiectul Legii nr. 80/1941, și anume condamnările persoanelor ce au fost angrenate în

rebeliunea legionară, ceea ce excedează scopului Legii nr. 221/2009.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Raportul comisiei. Domnul președinte Greblă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități și Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții au întocmit avize favorabile.

Raport favorabil, cu amendamente, care sunt de tehnică legislativă, ale Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Marele semn de întrebare cu privire la modul în care într-o lege adoptată în anul 2009, care viza perioada de reparații pentru niște măsuri din martie 1945 până în decembrie 1989, este cum a putut să fie strecurată și legea care a permis unei grupări extremiste să participe la o rebeliune în București și în toată țara, unde au murit sute de oameni. Iată că acum, prin această lege, s-a intenționat, evident, fără niciun fel de susținere – nici legală, nici morală –, introducerea acestei categorii de persoane într-o lege reparatorie.

Drept urmare, având în vedere că Senatul este prima Cameră sesizată, iar propunerea legislativă are caracter de lege organică, vă solicităm să fiți de acord cu raportul de admitere, împreună cu amendamentele care fac parte integrantă din propunerea legislativă.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc. Intervenții? Dezbateri pe fond? Nu sunt.

Am o rugăminte către liderii de grupuri parlamentare. Intrăm deja în dezbaterea propunerilor legislative care au termen de adoptare tacită astăzi, câteva dintre ele au caracter organic, de aceea v-aș ruga să dați un semnal către toți colegii și colegele pentru a fi prezenți în sala de ședințe a plenului Senatului pentru exercitarea votului.

Suntem în fața unei propuneri legislative cu caracter organic.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă

Aș dori să fie consemnat și votul domnului vicepreședinte Pereș și al domnului senator Onofrei, pentru că au avut niște dificultăți cu cartelele de vot.

Deci 78 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere.

La punctul 7 din ordinea de zi suplimentară este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii Codului de procedură civilă, cu toate modificările și completările ulterioare.

Domnul secretar general Tănăsescu. Punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Inițiativa legislativă vizează completarea Codului de procedură civilă cu un nou articol, respectiv art. 108[6] , al cărui cuprins reglementează două situații juridice.

Prima situație. În cazul anulării ca netimbrată a cererii introductive, partea căzută în pretenții va fi obligată la cheltuieli judiciare către stat.

A doua situație vizează că în cazul respingerii acțiunilor scutite de taxă de timbru partea căzută în pretenții va fi, de asemenea, obligată la cheltuieli judiciare către stat.

Din punctul de vedere al Guvernului, această inițiativă legislativă nu poate fi susținută, întrucât în ambele situații prezentate mai sus obligarea la cheltuieli judiciare către stat a părții căzute în pretenții apare ca nejustificată și necuantificabilă.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte Greblă, vă rog, raportul comisiei.

## Stimați colegi,

Ca urmare a avizului negativ al Consiliului Legislativ și al Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a întocmit un raport de respingere a propunerii legislative, cu mențiune că Senatul este prima Cameră sesizată, iar propunerea legislativă are caracter de lege organică.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Dacă nu sunt intervenții, vă

La punctul 8 din ordinea de zi suplimentară este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 514/28 noiembrie 2003 pentru organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic.

Inițiatorii doresc să susțină propunerea legislativă? Nu.

Domnul Gabriel Tănăsescu, secretarul general al Ministerului Justiției. Microfonul 10.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic, în sensul regândirii și organizării acestei profesii, respectiv, asimilarea statutului profesiei de consilier juridic cu cel al judecătorilor și

procurorilor, apoi subordonarea compartimentelor judiciare create prin lege Consiliului Superior al Magistraturii și Ministerului Justiției și, în sfârșit, o liberalizare a profesiei de consilier juridic în sensul de a se da posibilitatea acestora să desfășoare activități conforme celei de avocat, reglementate prin Legea nr. 51/1995.

Vreau să fac precizarea că o propunere legislativă cu un obiect de reglementare identic a fost respinsă în februarie 2010 de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională.

Cu privire la această inițiativă legislativă, nici de această dată Guvernul nu este de acord cu aceasta, întrucât, în ceea ce privește asimilarea statutului consilierilor juridici cu cel al judecătorilor și procurorilor, precizăm că, chiar dacă au aceleași studii, ca să intre în profesie judecătorii și procurorii trebuie să îndeplinească anumite condiții, respectiv, să fie admiși în magistratură și în formarea profesională specială. Apoi, în ceea ce privește posibilitatea consilierilor juridici de a acorda asistență și reprezentanță juridică, facem precizarea că aceste activități sunt de interes public și se pot acorda numai în condițiile Legii nr. 51/1995, care reglementează, organizează și exercitarea profesiei de avocat.

În sfârșit, nu suntem de acord cu înființarea de compartimente speciale în subordinea Consiliului Superior al Magistraturii și a Ministerului Justiției, întrucât, potrivit Legii nr. 215/2001 ce reglementează administrația publică locală, nu suntem de acord cu descentralizarea serviciilor publice. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul președinte Greblă.

## Stimați colegi,

Este un raport comun al Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități și al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Iată, suntem la al doilea aviz negativ consecutiv al Consiliului Legislativ, care, să recunoaștem, este o raritate în peisajul de reglementare din Senat.

Având în vedere cele susținute de reprezentantul Ministerului Justiției, fără să mai reiau argumentarea, dar și ca urmare a faptului că textul, așa cum a fost prevăzut, este inadmisibil, creând o confuzie gravă între activitatea magistraților, a procurorilor și a consilierilor juridici care lucrează în administrația publică, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări împreună cu Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități vă supun spre dezbatere și adoptare raportul comun de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Dacă nu sunt intervenții,

Vă sugerez să dezbatem propunerea legislativă de la punctul 14 din ordinea de zi suplimentară, Propunerea legislativă – Legea arhivelor, pentru că astăzi, 19 octombrie 2010, are termen de adoptare tacită.

Inițiatorii doresc să prezinte această propunere legislativă?

Legea arhivelor – nu știu cum aveți numerotat dumneavoastră, am sesizat o oarecare diferență – este înregistrată la Senat cu L399/2010, are termen de adoptare tacită astăzi.

Dacă inițiatorii nu doresc să prezinte în plenul Senatului inițiativa legislativă, o rog pe doamna Irina Alexe să prezinte punctul de vedere al Guvernului, de la microfonul 10.

**Doamna Irina Alexe** _– șeful Departamentului_

## _pentru relația cu Parlamentul din Ministerul Administrației și Internelor_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative pentru considerentele pe care le-a invocat în punctul de vedere transmis în scris și nu susține nici amendamentele formulate în raportul comun al celor două comisii, întrucât acestea introduc anumite prevederi care implică inclusiv majorări de cheltuieli bugetare.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnul președinte Greblă.

Stimați colegi,

Cele două comisii au adoptat un raport de admitere a propunerii legislative. Este vorba despre modificarea Legii arhivelor, propusă de un număr de senatori, astfel încât vă supunem spre dezbatere și adoptare raportul de admitere, împreună cu propunerea legislativă.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc. Dezbateri? Nu sunt.

Propunerea legislativă a fost respinsă de plenul Senatului României.

Vă cer scuze. Am avut și la punctul 12 din ordinea de zi suplimentară... Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2010 pentru aprobarea unor măsuri privind rambursarea datoriei publice guvernamentale (L455/2010).

Are termen de adoptare tacită tot astăzi, 19 octombrie 2010.

Am să-l invit pe domnul Ghizdeanu, președintele Comisiei Naționale de Prognoză, de la microfonul 8, să ne prezinte punctul de vedere al Guvernului.

Domnule președinte, vă rog.

## **Domnul Ion Ghizdeanu** _– președintele Comisiei Naționale de Prognoză_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Finanțelor Publice susține Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2010 pentru aprobarea unor măsuri pentru rambursarea datoriei publice guvernamentale.

Prin această ordonanță se reglementează modalitatea de plată în valută a ratelor de capital aferente împrumuturilor utilizate la finanțarea deficitului bugetului de stat și există toate elementele pentru această reglementare. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul președinte Ovidiu Marian.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal de rambursare la scadență a sumelor în valută aferente datoriei publice guvernamentale pentru împrumuturile active din valuta disponibilă în conturile Ministerului Finanțelor Publice, deschise la Banca Națională a României.

Comisia a hotărât, în unanimitate, adoptarea unui raport favorabil.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc. Intervenții, dezbateri pe fond? Nu sunt.

Având astăzi termen de adoptare tacită, vă rog să luați măsurile regulamentare necesare.

Vă rog să votăm transformarea acestui proiect de lege de aprobare a ordonanței într-un proiect de lege de respingere a ordonanței, pentru a putea parcurge toate etapele.

În consecință, proiectul de lege va fi transmis Camerei Deputaților pe procedura adoptării tacite.

Vă rog să revenim la ordinea de zi inițială și să parcurgem proiectele care au termen de adoptare tacită astăzi, 19 octombrie 2010.

La punctul 1 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.

- Inițiatorii doresc să susțină propunerea legislativă? Nu.

Domnul secretar general Gabriel Tănăsescu, microfonul 8. Este vorba de punctul 1 din ordinea de zi obișnuită, nu din ordinea de zi suplimentară. Am epuizat inițiativele legislative cu termen de aprobare tacită din ordinea de zi suplimentară. Revenim la ordinea de zi obișnuită. Primul punct, înregistrat la Senat cu nr. L403/2010, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. Guvernul, punctul de vedere. Microfonul 8.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul susține propunerea legislativă în forma rezultată din dezbaterile Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări. Sunt operate câteva modificări necesare cu privire la taxarea unor cereri în materie succesorală, când, adesea, se invocă nivelul excesiv al taxelor de timbru.

Proiectul de lege, astfel cum a fost amendat în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, garantează echilibrul dintre dreptul la un proces și accesul la justiție, dar și stimularea constatării raporturilor juridice civile pe cale nelitigioasă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Raportul comisiei, vă rog.

Am primit avize favorabile de la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și de la Consiliul Legislativ.

În cadrul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au fost adoptate câteva amendamente, care au fost, împreună cu propunerea legislativă, adoptate în unanimitate de membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Având în vedere că Senatul este primă Cameră sesizată și că ne aflăm în prezența unei legi cu caracter ordinar, vă propunem, stimați colegi, un raport de admitere a propunerii legislative, împreună cu amendamentele care fac parte integrantă din aceasta.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc și eu. Intervenții? Nu sunt.

Avem un raport cu amendamente admise.

Proiectul de lege are caracter de lege ordinară.

La punctul 2 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind accesul parlamentarilor la documentele privatizării.

Inițiatorul, doamna senator Lia Olguța Vasilescu, dorește să prezinte inițiativa?

De la microfonul 6.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu voi relua expunerea de motive. Cred că au citit-o deja toți senatorii, știu despre ce este vorba. Aș vrea să dau un răspuns mai mult la motivele de respingere a acestei inițiative legislative, cu care nu sunt de acord.

Se invocă în raportul comisiei, de respingere, că există o prevedere în Constituție prin care parlamentarii pot cere orice fel de informații Guvernului, iar Guvernul este obligat să răspundă. Este foarte adevărat că există o asemenea prevedere în Constituția României, dar, cel puțin în ceea ce privește privatizarea marilor societăți, nu s-a întâmplat niciodată acest lucru, ca Guvernul, indiferent care a fost el, să vină și să le prezinte parlamentarilor un raport privind privatizarea. De fiecare dată s-a invocat confidențialitatea, deși avem prevedere constituțională, după cum vedeți și dumneavoastră.

De asemenea, se mai prezintă un motiv de respingere, faptul că în anul 2005 a mai fost inițiată o propunere legislativă cu un conținut nu foarte diferit de acesta. Aceasta era prezentată de mine și a primit aviz negativ de la Guvernul respectiv. Vreau să vă spun că eram parlamentar în acea perioadă, am susținut inițiativa legislativă atunci. Am spus că voi relua inițiativa, pentru că a trecut, dar în ce formă! Dacă parlamentarii află cumva despre documentele unei privatizări, sunt obligați să mențină confidențialitatea. Deci, cu alte cuvinte, Guvernul nu venea să desecretizeze aceste contracte, dar, dacă totuși parlamentarii aflau dintr-o altă sursă, erau obligați să mențină confidențialitatea și să nu le prezinte public.

Știu că președintele Camerei Deputaților de la vremea respectivă, domnul Bogdan Olteanu, a fost foarte sarcastic din acest punct de vedere. Atunci când aflăm din alte surse, ne revine, practic, o obligație în plus nouă, parlamentarilor, să nu povestim niciodată despre aceste lucruri.

Eu nu cred că există cineva sau n-ar trebui să existe cineva în această țară, niciun guvern care să aibă interes să acopere nereguli și nu cred că este normal să aflăm după 50 de ani cum s-au privatizat marile societăți de stat.

De aceea, consider că această inițiativă legislativă ar trebui votată.

## Mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului, doamna vicepreședinte Ionela Bruchental-Pop.

Microfonul 9.

**Doamna Ionela Bruchental-Pop** _– vicepreședinte al Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnă senator,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Aș dori să fac câteva mențiuni cu privire la această propunere legislativă, precum și la cele menționate de doamna senator.

Doresc să precizez că, potrivit art. 5 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare, autoritățile și instituțiile publice au obligația să pună la dispoziția persoanelor interesate contractele de privatizare încheiate după intrarea în vigoare a legii, prin consultarea la sediul acestora – deci există această posibilitate –, cu excepția contractelor de privatizare care se încadrează în sfera de aplicare a dispozițiilor art. 12 alin. (1) din lege, ca, de exemplu, informațiile privind activitățile comerciale sau financiare, dacă publicitatea acestora aduce atingere dreptului de proprietate intelectuală ori industrială, precum și principiului concurenței loiale, potrivit legii.

Totodată, în dezvoltarea ideii privind concretizarea la nivelul AVAS a accesului liber la informațiile de interes public, prin Hotărârea nr. 27 a Colegiului director din data de 3 iulie 2007, s-a aprobat lista documentelor de interes public gestionate de AVAS atât în domeniul privatizării, cât și în domeniul monitorizării contractelor postprivatizare, listă care este afișată pe pagina de internet proprie.

În plus, prin adoptarea actelor normative care stabilesc cadrul juridic precum pentru privatizarea pentru neîndeplinirea anumitor obligații contractuale, precum și pentru executarea contractului de privatizare, de către Parlament, parlamentarilor le sunt aduse la cunoștință toate documentele privatizării.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Doamna vicepreședinte, care este, în esență, punctul de vedere?

Cu 36 de voturi pentru, 47 de voturi împotrivă, 3 abțineri, raportul de respingere nu a fost adoptat.

Cred că este un pas important pentru cât mai multă transparență în activitatea publică din România.

La punctul 3 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind procedura colectării debitelor. Inițiatorii doresc să prezinte? Nu.

Domnul vicepreședinte Calotă, punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 8, vă rog.

## **Domnul Samuel Calotă** _– vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În esență, punctul de vedere este că...

E negativ.

Guvernul nu susține această propunere legislativă.

Nu susține. Mulțumesc foarte mult. Domnul președinte Greblă.

Sigur, stimați colegi, mie mi-e greu acum să prezint un punct de vedere, dar sunt obligat să prezint raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, și fără a face referire la faptul că această propunere legislativă nu este susținută de Guvernul României și are o motivație care nu are nimic de-a face cu ceea ce s-a solicitat în propunerea legislativă. Nu suntem cetățeni și solicităm accesul la documente pe baza unei legi speciale, este Parlamentul României și există o altă legislație, care obligă toate autoritățile române să prezinte, la cererea Parlamentului, informațiile și documentațiile solicitate. Parlamentul poate să inițieze comisii de anchetă și așa mai departe.

Deci, după părerea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, având în vedere și avizele prezentate de comisiile avizatoare, și anume Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări vă propune un raport de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este primă Cameră sesizată.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc, domnule președinte. Sunt intervenții?

Dacă nu sunt,

Mulțumesc. Avem un raport comun.

Domnul președinte Marius Gerard Necula va prezenta raportul comun.

Mulțumesc, domnule președinte.

Majoritatea membrilor celor două comisii au susținut respingerea propunerii legislative în forma prezentată de inițiatori.

Precizez că ne aflăm în fața unui proiect de lege ordinară, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Intervenții? Vă rog, domnule senator Urban. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ați auzit punctul de vedere al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor și le mulțumesc pe această cale, pentru că, într-adevăr, ANPC, în acest moment, se pare că este singura instituție din România care înțelege de ce românii trebuie să fie protejați.

Este dezamăgitor faptul că punctul de vedere care a fost transmis la Guvern, Ministerului Justiției, nu s-a concretizat într-un punct de vedere scris, astfel încât, în momentul de față, eu nu înțeleg dacă Guvernul vrea sau nu vrea ca românii, în special cei care au datorii la bănci, cei care au datorii către operatorii de telefonie mobilă, către furnizorii de internet și așa mai departe și care nu-și vor plăti aceste datorii, să fie protejați sau nu, pentru că această lege a colectării debitelor este o lege care are, în 80% din structura ei, prevederi care îi protejează pe consumatorii care ajung să aibă calitatea de debitor. Nu este o lege dedicată companiilor din această industrie, ci, dimpotrivă, este o lege care îi apără pe români.

Este de prisos să spunem că, în acest moment, în Uniunea Europeană, România este ultima țară care nu are o lege care să reglementeze activitatea de colectare a debitelor, astfel încât, din păcate, o activitate care există în Europa de zeci de ani în România tinde să se transforme ușor, ușor într-o haiducie, dat fiind faptul că în această perioadă dificilă foarte mulți creditori, în special din zona bancară, preferă să-i transforme pe colectorii de debite pe care îi angajează în adevărați hăitași, care gonesc vânatul, care este reprezentat de românii care nu reușesc să-și mai plătească aceste datorii.

Să știți că este o legătură foarte mare între românii care așteaptă să vadă ce se va întâmpla în Camera Deputaților cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2010 – și care au calitatea de debitori sau restanțieri față de bănci – și această inițiativă legislativă, inițiativă legislativă căreia nu au avut ce să-i reproșeze pe fond, pentru că, în esență, vreau să vă spun că ea este o transpunere în realitatea românească a legii americane, care funcționează în Statele Unite de 125 de ani.

S-a spus că există diferențe de optică și de sistem între sistemul american și sistemul european sau sistemul românesc, însă mă surprinde faptul că majoritatea colegilor din cele două comisii au aruncat la coșul de gunoi o inițiativă legislativă fără să se aplece asupra ei, mai ales că erau formulate și niște amendamente care îmbunătățeau textul legii, amendamente aduse de un coleg senator.

## Vă mulțumesc.

Acesta este și sensul întâlnirii cu toate părțile interesate, după-amiază, la ora 16.00, și sunt convins că vom putea să avem o discuție interesantă cu privire la spiritul acestei legi și, eventual, la arhitectura generală.

Domnul senator Daea.

Microfonul 4.

După aceea, domnul senator Bîgiu.

Vă mulțumesc, domnule președinte al Senatului. Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Nu e prima dată, din nefericire, când Guvernul României nu-i respectă pe cei care sunt, într-un fel sau altul, în suferința momentului, generată de o neregulă în sistem. Nu este pentru prima dată când Guvernul nu ascultă de 19 senatori.

Uitați-vă aici, 19 senatori PDL nu reușesc să fie auziți de Guvern. Repunerea unei reguli găsește înțelegere, e adevărat, într-o structură a ministerului – mă refer acum la președintele Autorității –, care spune că ar merita o asemenea abordare juridică, dar nu avem răspunsul autorizat al Guvernului.

Iată un argument în plus să fim atenți la moțiunea de cenzură, inclusiv dumneavoastră, semnatarii acestui act normativ.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Bîgiu. Microfonul 2.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, am o serie de amendamente la această propunere legislativă, care ar fi lămurit multe aspecte din motivarea respingerii propunerii legislative, dar nu am putut să le susțin deoarece propunerea legislativă a fost respinsă.

Vreau să cer amânarea cu două săptămâni și retrimiterea la comisie, deoarece nu este normal să...

S-a încercat de câteva ori discutarea acestei propuneri, dar a fost amânată, așteptându-se punctul de vedere al Guvernului.

La art. 75 din Constituție se precizează: „Prima Cameră sesizată se pronunță în termen de 45 de zile. Pentru coduri și alte legi de complexitate deosebită termenul este de 60 de zile.”

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Din punct de vedere al dezbaterii acestei propuneri legislative, suntem în ziua de adoptare tacită, dar dacă plenul va considera, în schimb, că este vorba despre un text cu o complexitate deosebită, plenul este suveran și poate să decidă extinderea termenului de dezbatere de la 45 la 60 de zile. Cred că este o temă importantă, care afectează milioane de cetățeni care au contractat credite.

În condițiile în care nici punctul de vedere al Guvernului nu a fost clar exprimat și nici măcar nu a fost formulat în scris,

La punctul 4 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării. Inițiatorii nu sunt prezenți. Doamna vicepreședinte Bruchental. Microfonul 9.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrucât propunerea legislativă cuprinde prevederi care vizează în mod direct activitatea autorităților administrației publice locale, având în vedere și dispozițiile art. 8 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, considerăm că nu ar trebui să se adopte o decizie înainte de a se obține și punctele de vedere ale structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale.

Alături de celelalte argumente prezentate în punctul de vedere, Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule președinte Calcan, să prezentați raportul comisiei.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului a luat în dezbatere această inițiativă legislativă în ședința din 22 iunie anul curent, ședință la care a participat și domnul Alexandru Alexe, din partea Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie.

Doresc să menționez faptul că la întocmirea raportului s-au luat în considerare avizul negativ al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, avizul negativ al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții, precum și avizul negativ al Consiliului Economic și Social.

Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului a hotărât să adopte, cu unanimitate de voturi, un raport de respingere.

Prin obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Intervenții? Nu sunt.

Ultimele două texte pentru ziua de astăzi.

La punctul 5 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind reglementarea accesului autovehiculelor pe aeroporturi în zona de deservire a terminalelor de plecări. Este o inițiativă legislativă a unui coleg deputat.

Domnule secretar de stat Pistru, vă rog, punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 8.

**Domnul Eusebiu Manea Pistru-Popa** _– secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Accesul autovehiculelor în proximitatea terminalelor de pasageri este reglementat de legislația în domeniul securității aeronautice, care prevede că autovehiculele trebuie ținute la anumite distanțe față de un terminal, iar în zona din fața acestuia trebuie amplasate sisteme de barieră pentru a preveni eventualele incursiuni ilicite.

Din acest punct de vedere, accesul autovehiculelor în apropierea terminalelor de plecări se reglementează prin programele de securitate ale fiecărui aeroport, luându-se în considerare necesitatea prevenirii actelor de intervenție ilicită.

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii nu susține adoptarea propunerii legislative. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Borza.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Suntem în fața unei legi ordinare, Senatul este primă Cameră sesizată, iar raportul comisiei este unul de respingere.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Intervenții?

Nu sunt.

La punctul 6 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii.

Inițiatorul este prezent? Nu este prezent.

Vă rog, domnule vicepreședinte Burada. Microfonul 9.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative, în forma prezentată, întrucât ea nu vizează o modificare a legii privind atribuirea achizițiilor publice, ci vizează modul de derulare a contractelor de achiziție publică. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Vă rog, domnule președinte Borza.

18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 152/29.X.2010

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Având în vedere și avizul negativ al Consiliului Legislativ, Comisia economică, industrii și servicii a propus un raport de respingere.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc.

Dacă nu sunt intervenții,

La punctul 8 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 125/2005 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2004 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului contractual din unitățile sanitare publice din sectorul sanitar.

Termen de adoptare tacită, astăzi, 19 octombrie 2010. Inițiatorii nu sunt prezenți.

Domnule secretar de stat Cristian Irimie, vă rog. Microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu amendamente.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc. Sunt intervenții? Nu sunt.

La punctul 10 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea art. 15 și art. 16 din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere.

Inițiatorii nu sunt prezenți.

Doamna secretar de stat Irina Alexe, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 9.

## **Domnul Cristian Anton Irimie** _– secretar de stat_

_în Ministerul Sănătății_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Guvernul nu susține această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Cordoș, vă rog să prezentați pe scurt raportul comisiei.

Comisia a dezbătut propunerea legislativă și a adoptat un raport de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind primă Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Intervenții? Nu sunt.

Vă rog, votul dumneavoastră pe raportul de respingere.

La punctul 9 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea articolului 53 din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Vă rog, punctul de vedere al Guvernului.

Domnul secretar de stat Timiș, microfonul...

Nu este.

Este la comisia noastră de specialitate, trebuie să coboare.

Domnule senator Bokor, vă rog să prezentați raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține adoptarea, cu niște amendamente care au fost preluate în raportul comisiei.

Suntem de acord cu adoptarea în forma propusă de comisie.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a întocmit un raport favorabil, cu amendamente, da?

Da.

La punctul 11 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere.

Este aceeași speță.

Doamna secretar de stat Irina Alexe, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului.

## Mulțumesc.

Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative. Suntem de acord cu raportul de respingere propus de comisie.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Raportul comisiei este unul de respingere a propunerii legislative.

La punctul 12 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind transformarea cazărmilor și utilităților dezafectate ale Ministerului Apărării Naționale în elemente de infrastructură educațională.

Inițiatorii doresc să o susțină?

Doamna senator Vasilescu, aveți cuvântul. Microfonul 6.

Din păcate, sunt aceleași motive ca și data trecută, de respingere, și anume că a existat o inițiativă similară.

Da, a existat o inițiativă legislativă similară, a trecut în unanimitate, la Camera Deputaților, prin Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, a picat la două voturi în plen.

De fapt, care este problema? Avem un deficit extraordinar de mare de număr de locuri în grădinițe – peste 7.000 numai în București –, avem un deficit foarte mare de număr de locuri de cazare în căminele studențești. Au rămas, practic, pe aceeași infrastructură din 1990, când erau 125.000 de studenți, iar acum sunt 750.000 de studenți.

Din acest motiv, am considerat noi, inițiatorii, că am putea ca acele cazărmi care sunt dezafectate și de care oricum armata nu mai are nevoie să fie date către consiliile județene, unităților de învățământ care vor să le reabiliteze și să le transforme în infrastructură școlară.

Mulțumesc.

Mulțumesc mult. Interesantă propunere.

Domnule secretar de stat Ozunu, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Mihail Vasile-Ozunu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Apărării Naționale_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative din mai multe motive. Propunerea legislativă face referire la bunuri dezafectate fără a distinge asupra formei de proprietate a statului, publică sau privată, fără a preciza nicio sancțiune în cazul lipsei solicitării făcute de instituțiile de învățământ de preluare a anumitor imobile.

Pe de altă parte, majoritatea covârșitoare a imobilelor disponibile este în afara orașelor, pentru că prin cazărmi se înțeleg și poligoane, tancodromuri, noduri radiotehnice și așa mai departe. Acolo unde sunt în orașe, Ministerul Apărării Naționale are un program prin care cedează aceste cazărmi autorităților locale, în schimbul construirii de locuințe pentru tineri.

De asemenea, mai sunt și alte instituții care solicită aceste cazărmi, este vorba de Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Justiției și așa mai departe.

Am înțeles.

Un punct de vedere negativ al Guvernului. Domnule senator Gheorghe David, vă rog să prezentați raportul comisiei.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Din aceleași considerente și altele, comisia a întocmit, cu majoritate de voturi, raport de respingere. Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc. Sunt alte intervenții? Nu sunt.

Sunt convins că și la Camera Deputaților vor putea fi operate anumite modificări.

## Stimați colegi,

Mai sunt două inițiative legislative cu termen de adoptare tacită astăzi. Fac apel la dumneavoastră să putem să le parcurgem extrem de expeditiv.

La punctul 13 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 16/2003 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate și de panificație pentru elevii din clasele I–VIII din învățământul de stat și privat, precum și pentru copiii preșcolari din grădinițele de stat și private cu program normal de 4 ore, cu modificările și completările ulterioare.

Domnule secretar de stat Király, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului.

Nu a reușit să vină în timp util.

Domnule senator Gheorghe David, microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a dezbătut, a analizat această propunere legislativă și a întocmit un raport de respingere.

Vreau să fac precizarea că s-a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, dar s-a primit aviz negativ din partea Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Sunt comentarii, intervenții? Nu sunt.

La punctul 14 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru înființarea și organizarea Consiliului Național pentru Siguranță Rutieră.

Inițiatorii, deputați, nu sunt prezenți. Domnule secretar de stat Pistru, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține promovarea acestui act normativ, deoarece a fost înființată o astfel de instituție, ca organ consultativ al Guvernului, fără personalitate juridică.

Apreciem că demersul legislativ nu se justifică, domeniul vizat fiind deja reglementat.

Mulțumesc.

Domnule senator Gheorghe David, vă rog să prezentați raportul comisiei.

Comisia a întocmit raport de respingere, pentru considerentele enunțate și altele. Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Declar închisă ședința noastră de astăzi.

Mâine, la ora 10.00, plen reunit – lecturarea moțiunii de cenzură.

La ora 12.00, o oră de vot final pentru inițiativele legislative cu termen de adoptare tacită mâine, 20 octombrie 2010.

Vă mulțumesc.

O după-amiază cât mai plăcută!

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|519596]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 152/29.X.2010 conține 20 de pagini.**

Prețul: 4,00 lei