Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·30 martie 2010
Camera Deputaților · MO 46/2010 · 2010-03-30
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de hotărâre pentru modificarea Hotărârii Parlamentului nr. 12/2008 privind înființarea Centrului de Excelență NATO în domeniul HUMINT & CI (NATO CoE HUMINT & CI), pe teritoriul României
Aprobarea unor modificări în componența nominală a Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei
Aprobarea unor modificări în componența nominală a Comisiei pentru afaceri europene
· procedural · respins
· Dezbatere proiect de lege
· other
· other
· Dezbatere proiect de lege
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de hotărâre pentru modificarea Hotărârii Parlamentului României nr. 16/2009 privind constituirea Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară Euro- Mediteraneană
· Dezbatere proiect de lege
· other
· other
· other
· other
· Dezbatere proiect de lege
· other
· other
· other
· Dezbatere proiect de lege
· Informare · informare
140 de discursuri
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Doamnelor și domnilor deputați și senatori,
Declar deschisă ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului.
În momentul intervenției domnului Dominique StraussKhan și-au înregistrat prezența 408 deputați și senatori, fiind absenți 62. Împreună cu colegii care ne asistă în buna derulare a acestei ședințe de plen reunit, suntem acum în cvorum de lucru și rog toți colegii și colegele să-și ocupe locurile pentru a putea să începem lucrările noastre de astăzi.
Vă rog să vă ocupați locurile în sală pentru a putea să vă supun atenției și votului ordinea de zi și să intrăm pe partea de dezbatere și vot pe o agendă destul de consistentă.
Mulțumesc.
Stimați colegi, stimate colege,
Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului au adoptat ieri proiectul ordinii de zi și programul de lucru pentru această ședință comună în forma care v-a fost distribuită tuturor.
Dacă sunt comentarii din partea grupurilor parlamentare cu privire la ordinea de zi pe care o aveți în fața dumneavoastră și care v-a fost distribuită?
Nu sunt comentarii.
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
, deci Parlamentului României, solicitarea aprobării de către Parlament a modificării denumirii Centrului de Excelență NATO în domeniul Humint & CI, înființat pe teritoriul statului român, în Centrul de excelență NATO în domeniul Humint.
Proiectul de hotărâre v-a fost distribuit.
Vă supun atenției, intervenției eventual, cu privire la acest subiect de colaborare cu NATO.
Nu cred că sunt dificultăți deosebite.
Dacă în legătură cu titlul proiectului de hotărâre sunt obiecții?
La articolul unic al acestui proiect pe care îl aveți în mape, dacă sunt obiecțiuni sau observații sau contribuții? Nu.
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
mesc. Voturi împotrivă? Abțineri?
În unanimitate, aceste propuneri au fost aprobate de plenul reunit.
Punctul 4 pe ordinea de zi – modificări în componența nominală a unor delegații parlamentare. Doamna Aura Vasile, vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte.
O să anunț că am găsit un ceas, o să-l dau la secretariat...
Vedeți să nu curgă drepturi speciale de tragere...
Domnule președinte,
Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat și al Partidului Conservator retrage din această hotărâre poziția 24, lucrurile rămânând așa cum sunt în acest moment.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Mulțumesc, doamna deputat.
Dați ceasul aici pentru a putea să fim siguri că este pe mâini bune.
Vom verifica imediat și rog staful să verifice dacă nu cumva aparține oaspetelui nostru de acum câteva minute.
Nu este pe ordinea de zi acest subiect.
Dacă sunt din partea altor grupuri parlamentare intervenții la acest punct, punctul 4, de pe ordinea de zi?
Doamna Aura Vasile, cred că suntem la punctul 4 unde avem componența nominală a unor delegații ale Parlamentului la Adunarea Parlamentară EuroMediteraneană, respectiv la UEO. Este punctul 4. Punctul 5 este cel pe care l-ați invocat.
Deci am rugămintea să reveniți cu propunerea dumneavoastră când ajungem la acel punct de pe ordinea de zi. Avem două proiecte de hotărâre în fața noastră.
Dacă nu există observații sau comentarii cu privire la aceste două, dau citire primului proiect de hotărâre: „Proiect de hotărâre pentru modificarea Hotărârii Parlamentului României nr. 16/2009 privind constituirea Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară EuroMediteraneană.
Articol unic. Se modifică decizia noastră anterioară, după cum urmează: domnul senator Puiu Hașotti, aparținând Grupului parlamentar al PNL, îl înlocuiește, ca membru al delegației, pe domnul Liviu Câmpanu, senator independent.” Această hotărâre a fost adoptată în ședința noastră de astăzi.
Vă rog să vă pronunțați cu privire la acest proiect de hotărâre.
Cine este pentru?
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
e susține.
## Domnule președinte,
Punctul 24 al prezentei hotărâri are trei poziții. Noi ne referim la pozițiile 1 și 2 care aparțin grupului nostru parlamentar. Ultima aparține Grupului PNL și rămâne așa cum este.
Noi retragem propunerea de înlocuire pentru funcția de vicepreședinte al Grupului de prietenie pentru Costa Rica, rămânând domnul Ion Damian, așa cum a fost desemnat de către grupul nostru parlamentar la începutul legislaturii.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Deci este practic vorba de primele două observații, pentru că ele se completează reciproc. Nu sunt de fapt modificări. Dacă alte grupuri parlamentare sau alți parlamentari au modificări de ultim minut similare cu cele anunțate de doamna deputat Aura Vasile? Nu.
Vă
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Grupul parlamentar al PNL mai are o modificare: pe domnul Ioan Timiș, care nu mai este membru al grupului, v-aș ruga să-l scoateți din toate grupurile de prietenie, din propunerile pentru grupurile de prietenie, dânsul nemaifiind membru al Grupului parlamentar al PNL.
Mulțumesc.
Dacă aveți cumva o propunere puțin mai precisă pentru a nu fi puși în situația să nu știm de unde să operăm.
Deci, dacă puteți să reveniți la microfon și să ne spuneți... luați în față textul din mapă și menționați-ne, pentru stenogramă, nu atât de mult...da, pentru a putea să fim în bună ordine și să avem o chestiune încheiată.
Da.
Una dintre ele este la Adunarea Națională a Franței.
Poziția?
Nu am poziția.
A, nu aveți poziția.
## **Domnul Horea Dorin Uioreanu:**
Dar urmează staful să găsească.
Și mai este la Grupul de prietenie, dar nu-mi dau seama unde este, abia acum am primit materialele.
Poziția 34.
Vă rog, dacă puteți să continuați precizările.
Poziția 34, am găsit.
Domnul Toader, pe procedură, doreați să interveniți la acest punct.
Domnule președinte, Doamna președinte,
Nu e normal ceea ce se întâmplă: îl scoatem pe domnul Timiș că nu mai e la Partidul Național Liberal. Orice deputat trebuie să fie într-un grup parlamentar de prietenie și va rămâne. Dacă vor o modificare, ne întâlnim liderii de grup și hotărâm unde se vor modifica. Nu putem face direct la microfon, îl scoatem dintr-o parte și-l dăm în alta fără acordul dânsului.
Mulțumesc. Tot pe procedură. O reacție.
## **Domnul Horea Dorin Uioreanu:**
Da.
Domnul Toader are dreptate. Deci noi, având în vedere că dânsul nu mai este membru al grupului, îi rugăm pe domnii de la PDL să-l primească în grupul de prietenie cu Traian Băsescu.
Mulțumesc.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Mulțumesc.
Deci avem pentru stenogramă propunerile punctelor de modificat unde domnul deputat solicită modificarea componenței respectivelor grupuri de prietenie.
Vă supun la vot propunerea de modificare avansată de doamna deputat Aura Vasile pentru punctul 24, vicepreședinte la UEO, cred.
Cine este pentru? Abțineri? Două abțineri. Voturi împotrivă?
Această modificare a fost aprobată cu două abțineri. Propunerea avansată de Grupul PNL de modificare a articolelor...
Vă rog să mă ajutați, domnule senator David, 24... 34...
Domnule Uioreanu, vă rog.
Dacă se doresc propuneri de înlocuire, îl propunem pe domnul Eugen Nicolăescu la Adunarea Franceză. Mulțumesc.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Deci aș vrea puțină atenție din partea tuturor. Avem, în acest moment, două propuneri concrete făcute de Grupul PNL. O primă propunere de înlocuire, la punctul 34 din lista delegațiilor permanente, în Grupul de prietenie parlamentară cu Adunarea Națională a Republicii Franceze, și ni se propune înlocuirea domnului deputat Ioan Timiș cu domnul deputat Eugen Nicolăescu.
Cine este în favoarea acestei modificări?
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
rlalți să vadă.
Voturi împotrivă?
Vă rog să mă ajutați cu numărarea acestor voturi, domnule senator David.
37 voturi împotrivă.
Abțineri? 3 abțineri.
Cu majoritate de voturi, proiectul de hotărâre a fost aprobat și va fi dus la îndeplinire.
Punctul 8 din ordinea de zi – Raportul de activitate al Societății Române de Radiodifuziune și contul de execuție bugetară pe 2008.
Am rugămintea către liderii de grupuri să comunice la prezidiu colegii sau colegele care doresc să intervină la punctele care urmează, când va începe dezbaterea, ca să aveți timp suficient, dacă nu cumva v-ați consultat, să ne comunicați, ca să putem să optimizăm dezbaterea noastră de astăzi.
Avem din partea grupurilor parlamentare ale PNL și PSD+PC propuneri cu colegi care doresc să intervină.
Întâi, vă propun să ascultăm și să fim informați cu privire la prezentarea raportului din partea comisiei. Doamna deputat Raluca Turcan, vă rog să prezentați, de la microfonul central, raportul anual.
## Mulțumesc.
Voi prezenta raportul comisiilor reunite privind Raportul de activitate și contul de execuție bugetară ale Societății Române de Radiodifuziune pe anul 2008.
În raportul comisiilor reunite, noi menționăm că s-au respectat toate prevederile și procedurile parlamentare privind dezbaterea și aprobarea acestui raport în comisiile reunite. Sunt convinsă că și doamna președinte a Societății Române de Radiodifuziune va prezenta raportul, deci nu vom intra noi în detaliu.
Au fost luări de cuvânt, s-a apreciat per ansamblu activitatea Societății Române de Radiodifuziune și am considerat, în cadrul comisiilor reunite, că s-a reușit la Societatea Română de Radiodifuziune păstrarea unei audiențe semnificative, fără un rabat de la calitatea emisiunilor realizate.
În consecință, Comisiile reunite pentru cultură din Camera Deputaților și Senat au hotărât să propună plenului Parlamentului aprobarea Raportului de activitate și a contului de execuție bugetară ale Societății Române de Radiodifuziune pe anul 2008, cu unanimitate.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
## Mulțumesc.
Dacă doamna președinte director general Maria Țoghină dorește să prezinte Raportul anual al Societății Române de Radiodifuziune pe 2008 și contul de execuție bugetară.
Vă rog, aveți cuvântul, doamnă președinte, de la microfonul central.
**Doamna Maria Țoghină** _– președinte director general al Societății Române de Radiodifuziune_ **:**
Mulțumesc. Doamnă președinte, Domnule președinte,
Excelențele Voastre,
Doamnelor și domnilor parlamentari,
Consiliul de administrație al Societății Române de Radiodifuziune încheie, prin prezentul raport de activitate, cel de-al patrulea an al mandatului încredințat de Parlamentul României în anul 2005, în același spirit dedicat bunului mers al instituției și gestionării cu eficiență a banului public.
Permiteți-mi să punctez, pe scurt, principalele realizări ale mandatului:
– plasarea Societății Române de Radiodifuziune în topul instituțiilor media din România și recunoașterea sa ca serviciu public de anvergură europeană;
– recâștigarea credibilității și menținerea statutului de lider de audiență, conform sondajelor independente de audiență;
– eficientizarea activității și reducerea numărului de angajați cu peste 10 procente;
– asigurarea viabilității tehnice a instituției;
- optimizarea structurii organizatorice și a cadrului
- organizatoric;
– relansarea activității de comunicare și de marketing;
– adoptarea identității și a strategiei generale a Societății Române de Radiodifuziune.
Faptul că, în condiții de criză economică globală, Societatea Română de Radiodifuziune a reușit în fiecare an să înregistreze profit cred că reprezintă pentru
dumneavoastră o evaluare corectă a dimensiunii devotamentului și dedicației pe care Consiliul de administrație și profesioniștii Societății Române de Radiodifuziune au înțeles să le pună în slujba și la dispoziția acestui serviciu public reprezentat de Societatea Română de Radiodifuziune.
Mulțumesc foarte mult, doamnă președinte.
Declar deschise dezbaterile cu privire la raportul care v-a fost prezentat de președinta SRR și de președinta Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă din Camera Deputaților.
S-a înscris la cuvânt, în acest moment, din partea Grupului parlamentar al PSD+PC, domnul deputat Victor Socaciu, pe care îl invit la microfon pentru a prezenta punctul de vedere al grupului parlamentar pe care îl reprezintă.
Mulțumesc, domnule președinte. Doamnă președinte,
Stimați colegi,
Suntem în fața unui ciclu, a unui mandat încheiat, și putem spune, analizând din toate punctele de vedere, și financiar, și editorial, că putem vorbi despre un mandat de succes al Consiliului de administrație, pe care, cu patru ani în urmă, l-am învestit în această aulă.
Putem vorbi de un exercițiu financiar pozitiv, de la an la an, deși e în perioadă de criză. Putem vorbi de șapte canale ale Societății Române de Radiodifuziune, la care se adaugă încă două, mai noi, să spunem așa: este vorba de canalul România – București, care este din ce în ce mai accesat, și de canalul dedicat strict minorităților naționale, care este în curs de a deveni o realitate permanentă, deci cu program cu foc continuu.
Putem vorbi despre faptul că, din punctul de vedere al audiențelor, Societatea Română de Radiodifuziune conduce detașat în acest top, în același timp satisfăcând și ceea ce noi denumim misiunea sa publică, îndeplinindu-și cu succes și acest mandat, care este de fapt esențial.
În aceste condiții, putem propune un lucru care este de bun-simț, nu însă înainte de a spune două lucruri, care, cel puțin pentru Grupul parlamentar al PSD+PC, sunt totuși importante. Au fost anumite excese în campanie și în precampanie, dar aceste excese, care au privit mai degrabă o susținere subliminală, poate, a puterii respective, la vremea respectivă, nu au fost însă de natură să dezechilibreze ceea ce Consiliul de administrație a promovat în tot mandatul său, și anume echilibrul politic și, mai ales, refuzul de a politiza programele radioului și, de fapt, întreaga prestație a profesioniștilor care compun Radiodifuziunea Română.
Și, atunci, mă întorc și vă spun că, din acest punct de vedere, s-ar impune, iată, poate pentru prima dată în istoria nouă a Radiodifuziunii Române, o continuitate la cârma acestei instituții, pentru că în următoarea perioadă partidele vor trebui să-și redefinească membrii pe care să-i trimită în Consiliul de administrație al SRR, considerăm că la vârf putem vorbi, și susținem acest lucru, de o continuitate, întrucât putem vorbi de un mandat îndeplinit la toate capitolele.
Mulțumesc foarte mult domnului deputat Socaciu.
Din partea Grupului parlamentar al PNL, îl invit la microfon pe domnul deputat Mirel Taloș.
Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.
## Mulțumesc.
După cum a informat și doamna președinte, raportul de activitate al Radioului a fost votat în unanimitate în comisiile reunite. Acest lucru este, după părerea noastră, o dovadă suplimentară a profesionalismului cu care a fost condus Radioul și este o recunoaștere și la nivel politic a acestui lucru. Din acest motiv, nu considerăm că este oportun ca la numirea noii conduceri să revenim la criterii politice. Dimpotrivă, este momentul să dovedim că putem face depolitizare, și avem cum s-o facem, dând prilejul unui om de radio, și din radio, să conducă, în continuare, Radioul.
Din acest punct de vedere, ni se pare nepotrivită și inoportună intervenția unuia dintre liderii politici ai Coaliției, care a considerat că posibilitatea ca partidul Domniei Sale să preia Radioul nu este rea. Nouă ni se pare o idee rea.
Avem cu acest prilej ocazia să depolitizăm Radioul, iar votul pe care l-am dat în unanimitate, pozitiv, în comisie, este o bună bază pentru continuitate la conducerea Radioului.
Mulțumesc.
Dacă din partea altor grupuri parlamentare se dorește o intervenție?
Doamna Turcan, din partea Grupului parlamentar al PDL, aveți cuvântul, vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnă președinte,
Dragi colegi,
Am dorit doar o scurtă intervenție la acest subiect, pentru că, practic, poziția parlamentarilor PDL cu privire la raportul de activitate se regăsește în raportul Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă. Dar intenția mea de a mă afla aici se datorează faptului că am dorit și dorim să vă arătăm că acolo unde lucrurile funcționează bine, noi nu vrem să schimbăm sau să respingem doar de dragul schimbării.
Atunci când punctam problemele cu care se confruntă TVR-ul, cealaltă instituție foarte importantă pentru comunicarea și pentru democratizarea vieții oricărei țări democratice, am fost acuzați că avem nu știu ce interes ascuns de a politiza TVR-ul. Am fost acuzați că suntem nemulțumiți, ca partid, de politica TVR-ului.
Noi vrem să vă spunem, vrem să vă arătăm, prin votul pe care-l vom da la acest raport, că acolo unde lucrurile au funcționat în avantaj față de cetățenii României, cetățenii plătitori de taxă radio-tv, acolo unde misiunea și rolul Radioului au fost respectate, noi nu avem nicio reținere, cu toate că doamna Maria Țoghină, pe actuala lege, a fost propusă de Partidul Național Liberal. Nu avem nicio reținere să demonstrăm că votăm pentru că lucrurile au mers bine.
La Radio s-a reușit păstrarea unui echilibru, a unei balanțe care să pună, pe de o parte, interesul cetățenilor, iar pe cealaltă parte, interesul acestei instituții. Nu vrem s-o politizăm. Vrem doar ca ea să funcționeze și să-și îndeplinească menirea.
Ca urmare, parlamentarii din Partidul Democrat Liberal vor vota pentru acest raport de activitate.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
## Mulțumesc doamnei deputat.
Dacă nu mai sunt alte intervenții din partea grupurilor parlamentare, vă supun atenției și votului Raportul anual de activitate al Societății Române de Radiodifuziune pe anul 2008 și al contului de execuție bugetară aferent.
Vă rog să vă concentrați asupra votului.
Cine este pentru aprobarea acestor documente, acestor rapoarte, deci a acestui raport și a contului de execuție bugetară?
Mulțumesc.
Cine este împotrivă?
Abțineri?
O abținere.
Și o mână ridicată de domnul Prigoană, dar cred că nu în acest sens.
Cu o abținere și restul voturilor în favoare, fără voturi împotrivă, Raportul de activitate al SRR pe 2008 și contul de execuție bugetară au fost aprobate.
Este un proiect de hotărâre, care este consecința votului dumneavoastră de acum câteva secunde.
La punctul 9 pe ordinea de zi, Proiectul de hotărâre privind prelungirea mandatului președintelui și al celorlalți membri ai Consiliului de administrație al SRR până în 15 aprilie.
Vă supun la vot această prelungire de mandat până la 15 aprilie.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Hotărârea a fost modificată și aprobată în integralitatea sa. Ne întoarcem la punctul 10 de pe ordinea de zi.
Doamna Țoghină, după ce am epuizat dezbaterea, dacă doriți să spuneți un cuvânt de final nu avem nimic împotrivă.
Vă rog, aveți cuvântul.
Este un gest de curtoazie și cred că îl vom înțelege ca atare. Au fost aprecieri, practic, unanime, pentru activitatea dumneavoastră.
## Doamnă președinte, Domnule președinte,
Doamnelor și domnilor parlamentari,
Aș dori, în numele Societății Române de Radiodifuziune, să vă mulțumesc pentru votul pe care l-ați acordat astăzi. Prin votul dumneavoastră confirmați ceea ce peste 6 milioane de români spun despre Radio România: credibilitate, încredere, corectitudine, eficiență.
Și pentru că această promisiune o făceam în fața dumneavoastră în urmă cu 5 ani de zile, vreau să vă spun că Radio România își propune ca și în viitor să demonstreze că știe să-și respecte obligațiile pe care și le asumă în calitate de serviciu public.
Personal, pentru că în urmă cu 5 ani de zile, în calitate de jurnalist intram în această sală și ieșeam în calitate de președinte director general al Radio România, doresc să vă mulțumesc pentru încrederea și șansa acordate.
Vă mulțumesc încă o dată.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Vă mulțumim și noi pentru declarația dumneavoastră. În continuare, punctul 10 de pe ordinea de zi, un subiect care a născut vii controverse și la plenul nostru reunit precedent.
Dau cuvântul pentru prezentarea Raportului de activitate al Societății Române de Televiziune și contului de execuție bugetară pe 2008 domnului președinte director general Alexandru Sassu, pe care îl invit la microfonul central pentru a prezenta raportul SRTV pe 2008.
Doamna Turcan, doriți să prezentați dumneavoastră raportul?
În desfășurătorul nostru, ordinea era cea pe care am anunțat-o eu.
Dacă și domnul Sassu este de acord cu această formulă? Da, domnul Sassu este de acord.
O rog pe doamna președinte a Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, doamna Turcan, să prezinte punctul de vedere al Comisiilor de cultură din cele două Camere.
Mulțumesc, foarte mult.
Mă gândeam că dacă la Radio am prezentat întâi raportul Comisiilor pentru cultură și la TVR să procedăm la fel.
Nu voi reține foarte mult atenția dumneavoastră, pentru că sunt convinsă că domnul președinte director general Sassu are lucruri importante să ne anunțe cu privire la raportul de activitate pe anul 2008.
Toate dezbaterile din comisiile reunite s-au derulat cu respectarea procedurilor parlamentare.
În cadrul dezbaterilor, opiniile au fost mai mult critice și aș spune în totalitate critice, întrucât aceste dezbateri s-au desfășurat în absența domnului președinte director general Sassu, dar și, din păcate, în absența oricărui membru al Consiliului de administrație din TVR, lucru care, bineînțeles, a iritat membrii comisiei, pentru că este un lucru care ține de raportul între aceste două instituții, Parlament – TVR, acest raport, raportul de activitate anual, să fie susținut măcar de un reprezentant al Consiliului de administrație.
Raportul comisiilor este foarte complex, dar v-am prezentat o sinteză. Și, din păcate, anunțul de a nu putea participa la dezbateri a fost făcut cu 10 minute înainte de începerea ședinței comisiilor reunite.
Au fost luări de poziție din partea mai multor parlamentari, senatori și deputați, și, după încheierea dezbaterilor, comisiile reunite au procedat la votarea raportului de activitate pe anul 2008 al Societății Române de Televiziune, rezultatul fiind următorul: 15 voturi împotrivă, o abținere, niciun vot pentru.
În urma exprimării votului majoritar negativ, Comisiile pentru cultură ale celor două Camere au hotărât să propună plenului respingerea Raportului de activitate și a contului de execuție bugetară ale Societății Române de Televiziune pe anul 2008.
Pe procedură, domnul Socaciu.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Spre corecta informare, vreau să spun doar un lucru, care cred eu că este important, și anume: doamna președinte Raluca Turcan a spus că nu au fost atitudini critice.
Au fost atitudini critice și ar fi putut să fie mult mai multe dacă grupurile din opoziție, respectiv Grupul parlamentar al PSD+PC și Grupul parlamentar al PNL, nu ar fi părăsit, pur și simplu, lucrările comisiei, întrucât ele nu se desfășurau în conformitate cu cerințele celor două grupuri.
În acest fel, nu putem vorbi doar de atitudini critice, ci putem vorbi de faptul că opoziția nu a luat parte la dezbateri în cadrul comisiilor.
Mulțumesc.
Dacă doamna Turcan dorește să completeze, pentru acuratețea informării plenului reunit?
Un scurt drept la replică.
Dragul meu coleg, domnule deputat Victor Socaciu, încă mai știu ce spun. N-am spus că nu au fost opinii critice, am spus că opiniile exprimate în cadrul dezbaterilor au fost, în marea lor majoritate, critice. Asta am spus.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Bun, cu această importantă precizare, îl invit pe domnul președinte director general Sassu să prezinte raportul și elementele pe care le consideră necesare pentru informarea plenului reunit.
Vă rog, domnule președinte, aveți cuvântul. ## **Domnul Alexandru Sassu** _– președinte director general al Societății Române de Televiziune_ **:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
## Doamnelor și domnilor parlamentari,
Am să încep cu o precizare, apropo de neprezentarea la comisie. Din păcate, în ziua aceea eram la spital și am anunțat acest lucru. Nu știu de ce a ajuns cu 10 minute înainte, pentru că, întâmplător, nici nu trecusem în ziua aceea prin televiziune, deci nu aveam cum să semnez atunci. Era semnată cu o zi înainte hârtia respectivă. Îmi pare rău! Credeam că acest lucru l-am lămurit cu doamna președinte. Este în regulă. Sper ca, prin ceea ce se discută astăzi, să putem lămuri cele câteva lucruri care s-au ridicat în discuție, de-a lungul timpului, atât în comisie, cât și în ultima perioadă în plen.
Aș începe prin a spune un lucru pe care cred că este bine să-l știe toată lumea. Sursele de finanțare ale Televiziunii sunt trei: pe de o parte, este o parte de la bugetul de stat, care este destinată, în mod expres, prin buget, dezvoltării plății rețelelor și releelor și TVR Internațional, o parte din taxă și o parte din venituri proprii, aici intrând și publicitatea. Nu există niciun fel de bani care să vină de la cabliști. TVR, canalele TVR se difuzează, prin lege, în mod gratuit.
Pentru că există această confuzie și pentru că, la un moment dat, s-a spus și de la microfon acest lucru, vă spun încă o dată: nu există altă sursă de finanțare și nu există niciun ban de la cabliști.
Am să revin la problemele economice, în primul rând.
În 2007, când acest Consiliu de administrație a preluat conducerea TVR-ului, la jumătatea anului exista un deficit deja de 10 milioane, aproximativ 10 milioane de euro, cu perspective ca, până la sfârșitul anului, să se ajungă undeva la 18, poate și mai mult, de milioane de euro.
Nu există – și dacă vă uitați în raport și Comisiile pentru buget cred că au făcut acest lucru – nicio problemă legată de bani dispăruți sau neexistenți. Este vorba de un deficit, așa cum are și bugetul de stat, așa cum există bugete de stat în toată lumea aceasta. Repet, am preluat conducerea acestei instituții care avea în momentul acela o perspectivă de 18 milioane de euro deficit. Ceea ce am reușit să facem în 2008, în primul an bugetar pe care l-am proiectat împreună cu Consiliul de administrație și executat până la capăt, a fost să stopăm acest declin. În loc să ajungem la sume mai mari de 18–20 de milioane, le-am dus undeva în zona 10, 11 milioane, 12 milioane de euro. Deci nu există o problemă de acest tip privind dispariția unor bani sau alte lucruri de genul acesta.
condiție pentru a discuta raportul. Oricare dintre membrii Consiliului de administrație ar fi fost normal să vină în fața comisiilor reunite și să susțină acest raport. Nu s-a întâmplat acest lucru! A fost cea mai elocventă și cea mai neplăcută probă de sfidare, de lipsă de considerație pe care Consiliul de administrație al Societății Române de Televiziune a făcut-o publică față de Parlamentul României. Este un început de analiză pe care trebuie să-l luăm așa cum a fost, fără niciun fel de partizanat.
Legat de partizanat, vreau să vă spun și vă spun...
A fost coleg cu dumneavoastră!
Domnule deputat, mă bucur nespus că v-ați regăsit locul în rândul partidului din care ați făcut parte! Vă rog frumos, aveți bunăvoința să vă păstrați până la capăt...
Vă rog să încercați să nu intrați în dialog cu sala și sala să nu-l întrerupă pe vorbitor.
Mulțumesc domnului președinte director general Sassu. Intrăm în partea de dezbateri asupra raportului SRTV pe 2008 și a raportului în execuție financiară.
Din partea Grupului PDL, îl invit la microfon pe domnul senator Radu F. Alexandru, din partea Grupului PSD+PC, se pregătește domnul deputat Bogdan Niculescu-Duvăz.
Domnule senator Radu F. Alexandru. Îl invit...
Voci din partea PNL
#49811Nu mai vine!
Vine, vine!
## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**
Mulțumesc, domnule președinte. Doamnă președinte, Stimați colegi,
Iertați-mă, nu vreau să ridic tonul, să dau senzația că țip. Stimați colegi, Distinși invitați,
Sunt într-o situație, mărturisesc, ingrată, pentru că trebuie să vorbesc despre un fost coleg de partid, despre un prieten, despre un om care de aproape patru ani de zile este în fruntea instituției care este Societatea Română de Televiziune
Dacă vreți să mă lăsați să vorbesc, v-aș fi recunoscător. Dacă vreți să începem un dialog cu sala mi se pare că este total neproductiv.
Aș vrea să spun câteva lucruri care ar fi bine să se știe și să se știe exact cum a fost. Aș începe cu precizarea pe care a făcut-o domnul deputat Socaciu, legată de ședința de raport.
## Stimați colegi,
Este pentru prima dată, de când se discută raportul Societății Române de Televiziune, când acest raport nu a fost susținut de Consiliul de administrație al societății. Se poate, și nu pun sub semnul întrebării nicio clipă, se poate foarte bine ca starea de sănătate a domnului președinte director general la acea dată să-l fi împiedicat, să-l fi pus în dificultate să vină în fața comisiei. Prezența Domniei Sale nu era o
Vreau să vă spun, stimați colegi, legat de partizanat, vreau să vă spun, fac o afirmație privindu-vă în ochi pe fiecare dintre dumneavoastră, fac o afirmație cu mâna pe inima: sunt la al treilea mandat în Comisia pentru cultură, artă, mass-media. Întotdeauna, spre cinstea lor, membrii acestei comisii au servit o singură instituție care se numește cultura românească, care se numește patrimoniul cultural și valorile culturale. Niciodată, în dezbateri și în deciziile care s-au luat în interiorul Comisiei de cultură, nu a primat obediența sau subordonarea intereselor unui partid sau altuia și întotdeauna am încercat analiza cea mai obiectivă. În cazul de față, dacă suntem în situația de a vă propune spre vot un raport de respingere, această decizie nu are nicio coloratură politică, ci are, prin excelență, în vedere felul în care a funcționat această instituție.
Vreau să vă spun, am în față o sumă de cifre care invocă deficitul financiar al instituției. Nu le aduc în discuție! Nu aceasta mi se pare principala carență a Societății Române de Televiziune. Este lucrul pe care l-a aplaudat și l-a apreciat toată lumea când s-a vorbit de Societatea Română de Radiodifuziune, obiectivitate și echidistanță. Acesta este lucrul cel mai grav și lucrul de care toți din comisia de la Senat și comisia de la Camera Deputaților l-am reproșat actualului Consiliu de administrație și, în primul rând, președintelui director general, care trebuie să-și asume felul în care a funcționat instituția.
## Mulțumesc și eu.
Din partea Grupului Alianței PSD+PC, domnul deputat Bogdan Niculescu-Duvăz. Și extrem de cunoscutul și bunul nostru coleg, domnul senator Țopescu, se pregătește din partea Grupului PNL.
Doamnă președinte, Domnule președinte, Stimați colegi,
Dezbatem astăzi, din păcate, din nou, o temă abordată fals. De fapt, este o discuție strictă, făcută în planul puterii și al opoziției, pe care puterea vrea să forțeze obținerea unei conduceri a Televiziunii Române, care să-i fie obedientă și servilă.
Aș încerca să vă atrag atenția, poate să vă sensibilizez, spunându-vă că, în mod constant, în Anglia, în Marea Britanie, președintele și Consiliul de administrație este condus la BBC, la postul public, întotdeauna de o propunere a opoziției. Acest lucru este făcut din cauza unui exercițiu îndelung democratic. Ce spunea domnul președinte Sassu aici era absolut corect. Depolitizarea este o chestiune de mentalitate și, din păcate, noi încă persistăm și astăzi, partidele din arcul guvernamental, partidele care susțin Guvernul, în a avea la dispoziție Televiziunea Română.
Sigur că s-a făcut aici paralela între Radio, pentru care și noi am avut toate aprecierile pozitive și al cărui raport a fost pozitiv, prezentat și votat și de noi, și Televiziunea Română. Numai că Televiziunea, în ultimii ani, cu o densitate imensă de televiziuni și de campanii electorale, a fost o cu totul altă miză.
Nu întâmplător se forțează această discutare a unui raport și mai ales respingerea acestui raport într-o comisie care s-a întrunit doar cu membrii partidelor de guvernământ, în refuzul cu obstinație de a discuta cu seriozitate fondul problemei.
Dacă ar fi fost să discutăm fondul problemei, ar fi trebuit să vedem în ce context se află televiziunea în piață, ce a intervenit în modificarea veniturilor sale, lucru pe care a încercat domnul președinte să ni-l descrie aici – din păcate, nu prea ne-a atras adeseori atenția această discuție –, și nu disputa care a fost aici invocată între membrii din conducerea unui departament, care fuseseră deja atașați politic, unii chiar în mod manifest.
În fond, ar fi meritat să facem o discuție despre televiziune atunci, însă, în momentul în care ne-am hotărî, măcar o dată să avem și noi o legislatură întreagă sau, mai bine zis, un mandat întreg al unui Consiliu de administrație care să și funcționeze, că vă informez, stimați prieteni, cu toate evoluțiile care au fost în România, Televiziunea Română nu a avut parte, din momentul constituirii, prin lege, a Consiliului de administrație, de un mandat întreg al vreunui Consiliu de administrație.
Mulțumesc domnului deputat Bogdan Niculescu-Duvăz. Îl invit la microfon pe domnul senator Cristian Țopescu. Vă rog, domnule senator.
## **Domnul Cristian George Țopescu:**
Mulțumesc, domnule președinte.
Stimați parlamentari, care sunteți și telespectatori, fac un respectuos apel la trezirea la realitate.
În nicio țară normală, decentă, parte din Uniunea Europeană, nu vezi la televizor toate grozăviile pe care le vezi la noi. Un singur post de televiziune a evitat, constant, prostul-gust și vulgaritatea. Poate de aceea nu stă relativ bine în clasamentele de audiență.
La alte posturi sunt emisiuni care au un număr mare de telespectatori fiindcă promovează exprimarea trivială și violența verbală. Este deprimant să observi câți oameni sunt interesați de „gunoaiele” din viața altora. O să spuneți, probabil, că gustul este în funcție de educația fiecăruia, pe care nu o comentez.
Lupta pentru Televiziunea Română este aprigă pentru că această instituție este principalul vehicul electoral. O probabilă majoritate din această aulă dorește schimbarea conducerii Televiziunii Române. În astfel de situații se spune: „Schimbarea șefilor, bucuria nebunilor!”. Unul dintre nebunii din Televiziunea Română este cel care vă vorbește, dar care nu s-a bucurat niciodată de schimbarea șefilor. Am lucrat câteva decenii în Televiziunea Română și am convingerea că ea nu va scăpa vreodată de influență politică. Din 1990 până acum, Televiziunea Română a fost permanent sub presiune politică – aceasta nu mai este de mult o noutate – și a mai discuta astăzi despre politizare cred că este depășit și inutil.
Intenția doamnei deputat Raluca Turcan de a promova o lege care să ducă la depolitizarea conducerii Televiziunii Române este foarte lăudabilă, dar, după părerea mea, imposibil de realizat.
Cât timp Consiliul de administrație al Televiziunii Române va fi format pe baza unui algoritm politic, actuala tendință de deprofesionalizare a instituției va continua, fiindcă majoritatea membrilor Consiliului de administrație sunt străini de televiziune, știu doar că trebuie să voteze în funcție de interesul de partid și nu uită să pretindă indemnizația de ședință, care nu e deloc neglijabilă.
Să ne închipuim ce s-ar întâmpla dacă ar dispărea indemnizația de ședință. Câți vor mai fi cei care vor dori să facă parte din Consiliul de administrație al Televiziunii Române?
Vă mulțumesc foarte mult. Pe procedură?
Vă rog.
Rugămintea este să nu folosim această modalitate pentru a interveni discuția politică.
Vă rog.
Da, domnule președinte. O să fiu foarte scurt.
Deci, în calitate de cetățean, cred că trebuie să observ trei lucruri. Toți cetățenii acestei țări sunt obligați să plătească taxă radio-tv, chiar dacă nu au un televizor în casă.
Televiziunea Română este televiziunea care are cea mai bună infrastructură din toată țara.
Domnule deputat, pe procedură, dacă aveți vreo intervenție...
Pe procedură, dacă aveți o intervenție.
Păi, pe procedură, domnule președinte.
Nu este pe procedură. Este...
Cota de audiență a Televiziunii Române este cea mai scăzută, astfel încât...
Domnule deputat...
Televiziunea Română se transformă în televiziune publică secretă.
Domnule deputat, dacă nu invocați procedura, vă tai acest microfon...
Pe procedură!
Este necolegial față de colegii care s-au pregătit să ia cuvântul.
Dați-mi voie să închei...
Pe procedură.
...procedura.
Deci, în calitate de deputat, îmi revin două obligații: sau eliminăm Legea care stipulează taxa radio-tv...
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Domnule deputat, sunt ultimele dumneavoastră cuvinte, vă mulțumesc foarte mult.
Îmi cer scuze față de colegii care s-au pregătit să intervină pe fondul acestei dezbateri.
În continuare, din partea Grupului parlamentar al UDMR, îl invit pe domnul deputat Márton Árpád să ne prezinte punctul de vedere al acestui grup parlamentar.
Vă rog.
Stimată doamnă președinte, Stimate domn președinte,
Doamnelor și domnilor senatori și deputați,
Permiteți-mi ca, înainte de a trece direct la dezbaterea acestui raport, să spun câteva cuvinte... Se leagă și de activitatea Societății de Radiodifuziune. Această societate, într-adevăr, are o activitate echilibrată, a avut aproape întotdeauna, are specialiști foarte buni și reușește, într-adevăr, să stârnească mai puține controverse decât postul de televiziune.
Totodată, trebuie să spun, doamnă președinte, cu regret, că ați mai păcătuit și astăzi, și dumneavoastră.
Radiodifuziunea publică este ascultată și de non-români, pentru că are, slavă Domnului, și emisiuni în limba maghiară, germană, sârbă și ucraineană, turcă, și sunt ascultate aceste emisiuni și de către minoritari, având o părere bună sau mai puțin bună despre anumite emisiuni.
Totodată, trebuie să spun că, spre deosebire de Radiodifuziune, Televiziunea, cum am mai spus, ridică foarte multe controverse, mai tot timpul Consiliul de administrație la schimbarea unei puteri este demis, spunându-se că sunt probleme financiare. Și actualul președinte a venit pe același val și alți președinți, la fel.
Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, întotdeauna – și aici am fost în unanimitate –, a încercat să găsească soluții pentru finanțarea postului de televiziune.
Despre activitatea actualului Consiliu de administrație și a președintelui director general pot să spun și lucruri bune, și lucruri mai puțin bune. Cel puțin mie mi-a plăcut modul în care s-a apropiat și a încercat să facă, într-adevăr, niște posturi teritoriale, care să aibă o frecvență. S-a gândit la un canal, noi zicem că ar fi trebuit să aibă aceste posturi teritoriale 24 de ore separat de cel național, a încercat să înțeleagă doleanțele minorităților naționale legate de emisiunile lor, chiar dacă nu a reușit întocmai. Totodată, a promis – și poate a și încercat – să pună frâu acelui mod de a face televiziune de prost-gust. Din păcate, nu a reușit întocmai, și n-a reușit să reformeze nici emisiunea de știri, care, așa cum am mai spus-o de „n” ori de la acest microfon, a rămas în continuare cel mai anost program de știri dintre toate televiziunile existente, cel mai lung, cel mai anost și, din păcate, mai păcătuiește și în acel mod, despre care dumneavoastră ați vorbit cum că n-ar... prostul-gust. Deci, dacă a păcătuit domnul președinte director general, a fost tocmai că nu a reușit să se impună în sensul în care să reușească să elimine din acest post aceste elemente deranjante, cel puțin pentru mine.
Vă mulțumesc, domnule deputat.
A fost anunțat numele domnului deputat Socaciu. Pentru un scurt drept la replică, îl invit la microfon.
## **Domnul Victor Socaciu:**
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Vreau să punctez un lucru, pentru că s-a vorbit mai devreme de faptul că niciun mandat nu s-a încheiat. Nu este adevărat. Vreau să vă amintesc că în 2002, când funcționa la cârma României Guvernul Năstase, domnul Hadji-Culea, liberalul Hadji-Culea, regizorul Hadji-Culea, care era în al doilea an de mandat, a primit încuviințarea Parlamentului și a puterii pentru a-și termina mandatul. Prima busculadă s-a produs pe mandatul următorului președinte PSD, Valentin Nicolau, care, la trei ani de mandat, nici măcar la trei ani, a fost demis de Parlament, în urma respingerii raportului. A urmat, dacă vă amintiți bine, un mandat catastrofal al altui regizor, Tudor Giurgiu, care singur aproape că și-a dat demisia, din cauza catastrofalei, cum spuneam, catastrofalului mandat, ducând în faliment, de fapt, Televiziunea Română, pe care a preluat-o atunci echipa domnului președinte Alexandru Sassu și care a reușit să o aducă cel puțin la un nivel de funcționare normală la această oră.
Aș vrea să nu ne mai aventurăm noi, cei care suntem mai ales în Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, să facem aprecieri vizavi de cifre, de finanțe și așa mai departe, pentru că aici s-a pronunțat foarte bine și se pronunță, în general, Curtea de Conturi sau auditul despre care a vorbit domnul președinte Sassu.
Aș mai spune ceva, pentru că vorbim de politizare. Un an și jumătate am făcut parte din actualul Consiliu de administrație al Televiziunii Române și-mi aduc foarte bine aminte că tocmai Președintele României, care a criticat în nenumărate rânduri Televiziunea Română de politizare, prin intermediul consilierilor Domniei Sale, dorea să participe sau să aibă pur și simplu o explicație față de poporul român. De câte ori a solicitat să intre pe post la Televiziunea Română, martor îmi este tot personalul Televiziunii Române, și mai ales Consiliul de administrație, din care au făcut parte și membrii opoziției de atunci și ai puterii, i s-a dat voie foarte bine, când a dorit, la ora pe care a dorit-o. Deci niciodată Televiziunea Română nu a pus o barieră președintelui Băsescu, atunci când a vrut să transmită mesajele Domniei Sale către populație.
Totuși, vă spun cum a ajuns această doamnă în fruntea Departamentului de știri. Odată instalat domnul președinte Băsescu la Cotroceni, una dintre consilierele Domniei Sale a sunat la Valentin Nicolau, care era președinte în exercițiu atunci, la Televiziunea Română, întrucât dorea să aibă o discuție cu acesta domnul Președinte.
Și i-a spus..., i-a spus următorul lucru...
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Domnule deputat, dacă doriți să concentrați intervenția dumneavoastră.
## **Domnul Victor Socaciu:**
Da, bine, o să concentrez.
Deci depolitizarea ar trebui să înceapă cu doamna Rodica Culcer. Asta voiam să vă spun, da.
Vă mulțumesc, vă mulțumesc.
Nu vedem pe lista noastră de vorbitori reprezentanți din partea grupurilor parlamentare. Această listă o consider în acest moment închisă. Și, cu aceasta, încheiem dezbaterea.
Dacă domnul Toader dorește să...
A, fără probleme, dacă grupurile doresc să mai desemneze pe cineva să ia cuvântul, nu îngrădim acest drept. Eu am informat cu privire la lista pe care ne-ați comunicat-o din partea dumneavoastră.
Vă rog, doamnă deputat.
Domnule președinte,
Doamnelor și domnilor deputați,
Nu vreau să vă spun decât două vorbe. Am tot auzit astăzi vorbindu-se de depolitizare. Și, dacă ne gândim în trecut, ne aducem aminte că și PSD, și PNL au avut la conducerea Televiziunii Române de fiecare dată câte un reprezentant. PDL își dorește un singur lucru: de-po-li-ti-zare. Aveți de gând să facem împreună această depolitizare sau veniți aici să spuneți povești de adormit?
Vă mulțumesc.
Domnul deputat Bejinariu. Vă rog.
Sigur, aș fi de acord cu colega noastră de la PDL, dar să nu uităm un lucru: că PDL a politizat și Circul. Și, atunci, nu știu de ce mai vorbim de Televiziune! Nu v-am pronunțat numele!
Legat de raportul doamnei președinte sau doamnei deputat Turcan, cred că ar trebui spus acolo că, totuși, cea mai bună televiziune și cea mai importantă televiziune a fost pe Etno-Tv.
Vă salut, domnule Prigoană! Poate dă dumnealui un drept la replică. Vă mulțumesc.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
## Vă mulțumesc.
Nu au fost pronunțate nume.
În încheierea dezbaterilor noastre, înainte de a proceda la vot pe raport, îl invit, pentru un comentariu, pe domnul președinte director general Sassu, pentru a putea să aibă un ultim comentariu, înainte de a merge pe zona votului cu privire la raport.
Domnule președinte director general, vă rog.
## **Domnul Alexandru Sassu:**
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Aș vrea să spun două lucruri vizavi de niște afirmații făcute aici.
Unu. Faptul că la conducerea Departamentului de știri ar fi fost ținută ilegal o persoană. Nu! Din păcate, ilegal era să organizez un concurs, pentru că eram în proces. Televiziunea Română era în proces pentru organizarea unui concurs anterior pe acea poziție – procesul s-a terminat acum o săptămână și Televiziunea a câștigat –, deci era ilegal să organizez un concurs, atâta vreme cât doamna Culcer dăduse în judecată Televiziunea Română. Acum, că a pierdut, se poate organiza, într-adevăr, concursul.
Doi. Atâta vreme cât jurnalul de actualități, Telejurnalul, a crescut într-un an de zile de la două puncte de rating la 7 puncte de rating, cred că trebuie să mulțumim profesioniștilor de acolo și celei care îi conduce. Așa că nu m-aș hazarda să spun că este o neprofesionistă atâta vreme cât nu o cunoașteți. Este un om care a condus foarte bine în această perioadă.
Și, în ultimul rând, pentru că domnul senator mi-a cerut să-mi asum răspunderea pentru acești trei ani, neîmpliniți, în care am condus Televiziunea publică, împreună cu Consiliul de administrație, vă spun: da, îmi asum răspunderea. Îmi asum răspunderea că nu am dat pe nimeni afară dintre profesioniștii din Televiziune, așa cum mi s-a cerut de nenumărate ori și așa cum ați cerut de nenumărate ori, și-mi asum răspunderea pentru că am adus din nou cultura pe programele televiziunii și pentru că am adus din nou publicul telespectator la televiziune.
Și mulțumesc colegilor mei cu care am lucrat trei ani în Televiziune pentru modul în care am colaborat. Vă mulțumesc.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Și noi vă mulțumim, domnule președinte director general. Dezbaterile fiind finalizate asupra raportului de activitate al SRTV și contului de execuție bugetară pe anul 2008, rog toți colegii deputați și senatori să-și ocupe locurile în sală, pentru că
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Abțineri? Trei abțineri.
Cu majoritate de voturi, propunerea de respingere a fost aprobată.
Doresc să vă reamintesc...
O secundă, domnule deputat! Doresc să vă reamintesc faptul că, potrivit art. 46 alin. (7) din Legea nr. 41/1994, în cazul respingerii raportului de activitate și a contului de execuție bugetară, situație în care ne aflăm după votul exercitat astăzi, Consiliul de administrație este demis de drept.
În aceste condiții, vă supun atenției o modalitate de a asigura funcționarea acestei instituții până la numirea unui nou consiliu de administrație, pentru că astăzi, această decizie, din momentul în care eu și doamna președinte o cosemnăm, ea produce efecte imediate începând de astăzi.
De aceea, dacă pentru această problemă există intervenții sau sugestii?
Domnul Iordache și-a exprimat dorința.
Deci este o chestiune de natură juridică, în acest moment.
E o observație pe care v-o supun atenției dumneavoastră, domnule președinte, stimați colegi, doamnă președinte. Eu aș propune că este obligatoriu ca Parlamentul să adopte astăzi o hotărâre de prelungire a mandatului Consiliului de administrație până la numirea unui nou consiliu de administrație, și spun asta pentru că, dacă vă uitați în acest moment în lege, interimatul este asigurat de președinte, care este și director executiv, dar președintele nu poate suplini activitatea Consiliului de administrație. Și până...
Dacă mă ascultați puțin...
Până în data de 15 aprilie este obligatoriu, din partea Televiziunii Române, să fie prezentat un raport de activitate plus un bilanț financiar-contabil către Parlament și acesta poate fi aprobat de Consiliul de administrație și vizat de președinte. În lipsa unui consiliu de administrație, nu are cine să aprobe un raport de activitate.
De aceea, până când va fi votat de către Parlament un nou consiliu de administrație, eu vă propun această modalitate de a adopta această hotărâre de prelungire a mandatului Consiliului de administrație până la numirea unui nou consiliu de administrație.
Mulțumesc.
## Mulțumesc.
Doamna Turcan, doreați să interveniți pe acest subiect?
După cum bine cunoașteți, Televiziunea Română funcționează în baza Legii nr. 41 și există cadru legislativ pentru această situație, deci nu mai este nevoie de intervenția Parlamentului. Pe legea de funcționare a Societății Române de Televiziune, președintele director general asigură interimatul în perioada de 15 zile în care trebuie făcute diligențele pentru numirea noilor consilii de administrație.
Mulțumesc.
Domnule Duvăz, dacă doriți să mai interveniți.
## Vă mulțumesc, domnule președinte.
O chestiune de procedură. În primul rând că nu s-a înțeles. Legea, într-adevăr – doamna președinte Turcan trebuia să fie mult mai completă în expunere –, are prevederea că acest raport este aprobat de Consiliul de administrație. În lipsa Consiliului de administrație nu vom avea raport în termenul legal.
Dar mai există o problemă, domnule președinte. Numirea acestui Consiliu de administrație s-a făcut cu vot calificat. Adică cu jumătate plus unu din numărul total al senatorilor și deputaților. Demiterea lui prin respingerea raportului nu cred că din motive de simetrie poate fi făcut altfel decât cu un vot calificat, pentru că noi nu putem adopta o instanță cu un anumit fel de vot și apoi să o demitem cu alt tip de vot.
În condițiile acestea, cred că ar trebui să ne acordați o pauză de consultări sau să consultăm, pe chestiunea aceasta, Comisia juridică.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Domnul Toader, liderul Grupului PDL din Cameră.
Îmi pare rău să-i spun domnului deputat Duvăz că nu este vorba despre așa ceva, nu este vorba de revocarea vreunei persoane, este vorba de un raport care are, la rândul lui, un raport al comisiei, deci n-are nicio legătură cu revocarea unei persoane. Că are ca consecință demiterea, este cu totul altceva. Avem un raport al unei comisii, ca orice raport, și se supune votului cu majoritatea celor prezenți în Camerele reunite. Deci nu e cazul să spunem că persoana Popescu, Ionescu sau Vasilescu este revocată. Este cu totul altceva față de atunci când sunt aleși. Atunci da, când este ales noul consiliu de administrație, acela este prin vot secret.
Mulțumesc. Domnul deputat Árpád.
Aș dori să degajăm o soluție.
Imediat după aceea domnul Duvăz.
Domnul Márton Árpád și domnul Duvăz, imediat, un drept la replică.
Aș dori să ascultăm opiniile grupurilor parlamentare și după aceea să ne îndreptăm către o concluzie.
Doamnelor și domnilor,
După cum știți, eu trebuie să spun, din capul locului, că nu sunt de acord cu această soluție, justețea soluției, dar avem o soluție a Curții Constituționale, care, pe o temă de imunitate parlamentară, a luat decizia că în conformitate cu prevederile constituționale toate hotărârile oricărei Camere din Parlament trebuie să fie luate cu majoritatea celor prezenți. Există o astfel de decizie. În primul rând.
În al doilea rând, legea are o prevedere. Bună-rea, e de discutat, dar legea prevede respingerea raportului și n-are nicio prevedere privind modul, adică numărul de voturi de care este nevoie pentru aceasta și într-adevăr, așa cum a spus și doamna Turcan, avem o prevedere de interimat.
Evident, din păcate, că s-a ajuns... v-am mai spus că tocmai acum avem această decizie și nu mai repede. În iunie 2009 putea să fie votat acest raport. Acum ar trebui să discutăm, într-adevăr, pe raportul pentru 2009, dar, în cel mai rău caz, pentru că cred, pentru problemele financiare și celelalte deja s-au făcut demersurile, așa cum și în cazul unui guvern demisionar, dacă are niște probleme pur administrative acestea pot fi surmontate, și așa cum un proiect de buget poate fi arătat de noul guvern Parlamentului, tot așa acest raport poate fi, pe baza materialelor existente, definitivat și elaborat cu cel mult două săptămâni întârziere și depus Parlamentului de noul consiliu de administrație.
## Mulțumesc.
Domnul Duvăz, vă rog, un drept la replică.
## Domnule președinte,
Știu de dispoziția invocată de Decizia Curții Constituționale, știm tot atât de bine în ce condiții a fost această decizie, dar e a Curții și n-o mai comentăm. Numai că aceasta n-a judecat, în momentul în care s-a pronunțat, că orice hotărâre, situația în care efectul unei asemenea hotărâri conduce la demiterea unor persoane dintr-un consiliu de administrație.
Cred că și domnul Toader, cu experiența dumnealui și, cu siguranță, și domnul Árpád, sigur, într-o situație oarecum ingrată, pentru că fac parte din partidele care susțin Guvernul, știu foarte bine că principiul simetriei la numire și demitere este un principiu de drept și este un principiu pe care se bazează întotdeauna un sistem democratic.
În cazul despre care vorbim, hotărârea noastră adoptată, cum spuneți dumneavoastră, cu o jumătate din cei prezenți, nu putea să și demită ceea ce a fost numit cu jumătate din membrii celor două Camere reunite.
Aceasta a fost, de fapt, ceea ce eu am vrut să vă atrag atenția. Și, în consecință, dacă vă amintiți, în evenimentul relatat, apropo de hotărâri, a trebuit atunci, pentru a obține voturile necesare instalării consiliului de administrație, să repetăm votul de mai multe ori.
Dumneavoastră nu cred – vorbesc de cei cu experiență, pe care i-am și nominalizat, cu riscul că vor cere drept la replică – că sunteți în situația să contraziceți acest principiu, ceea ce Camerele reunite au avut putere să facă cu o majoritate calificată, nu pot să demonteze în lipsa acestei majorități.
Vă mulțumesc.
## Mulțumesc.
Suntem în fața următoarei situații: domnul deputat Iordache a venit cu o propunere pe care a motivat-o, pentru că lucrurile sunt, cred eu, destul de clare. Legea nr. 41/1994 spune clar că, în momentul respingerii raportului, automat consiliul de administrație este demis.
Din punct de vedere al situației interimare, până la numirea de către plen, cu majoritate calificată, într-adevăr, a unui consiliu de administrație, domnul Iordache susține – și aici înclin să-i dau dreptate – că plenul va decide, în mod evident, că, în perioada interimară, actualul consiliu de administrație are obligația legală de a se descărca nu față de viitorul consiliu de administrație, ci față de instituțiile statului, printr-un raport financiar-contabil de descărcare, pe care-l poate face exclusiv actualul consiliu de administrație.
În sensul acesta cred că domnul Iordache a venit cu această sugestie, de a veni cu o hotărâre care să permită, evident, până la numirea unui nou consiliu de către Parlament, să le permitem să se achite de obligațiile față de instituțiile statului român, și nu față de Parlamentul României. Aceasta înțeleg și din declarația domnului Sassu că este speța invocată. Domnul Sassu în sine nu are nevoie de o astfel de prelungire, pentru că Domnia Sa de drept asigură interimatul, ca președinte director general, până la numirea unui nou consiliu și a unui nou președinte director general, după ce Parlamentul se va fi pronunțat, dar aici este un element de hiatus pe care domnul Iordache ni l-a sesizat și
pe care vreau să-l supun atenției și, eventual, votului plenului pentru a putea să vedem dacă avem o poziție.
Poate domnul Sassu vine cu ceva precizări suplimentare, de natură strict legală și financiar-contabilă, pentru a putea să luăm o decizie în cunoștință de cauză.
Vă rog, domnule Sassu.
Aș vrea să fiu foarte clar. Aici nu e o problemă care ține de poziția de execuție, ci este o problemă care ține de raportul cu instituțiile statului.
Orice societate – și în Legea nr. 41 scrie acest lucru – trebuie să-și depună bilanțul, în Legea nr. 41 spune: până la 15 aprilie, cel târziu. Acest bilanț nu s-a depus pentru că votarea lui, adoptarea lui este atributul exclusiv al Consiliului de administrație. Directorul general nu poate și nu are acest atribut. Deci este o chestiune care ține de relația cu instituțiile statului, și nu de conducerea executivă. Mai precis, este nevoie de o ședință ca acest bilanț să fie adoptat. Asta este ceea ce voiam să spun. Este o instituție care va fi în culpă față de Trezorerie, că Televiziunea și Radioul depun la Trezoreria Statului.
Mulțumesc.
Mulțumesc.
Doamna deputat Turcan, vă rog.
Aș dori doar să explic un pic lucrurile, pentru a fi limpede că nu există nicio miză de a prelungi sau a nu prelungi actualul mandat cu 15 zile. Există text legislativ. Domnul președinte Mircea Geoană a citit un articol din lege. Mai există încă două articole în care se spune că președintele director general asigură interimatul, după care numirile trebuie să se facă în 15 zile lucrătoare, lucru care e bine să fie reținut.
Deci practic există cadrul legislativ pentru ca instituția să-și continue activitatea gestionată de domnul Sassu, așa cum se află el în poziția, încă, de președinte director general, timp în care se fac demersurile pentru numirile consiliilor de administrație.
În același timp, voiam doar să mai spun un lucru. Poftim?
Da, mi-aș fi dorit, asta voiam să mai spun.
Mi-aș fi dorit ca domnul Sassu să nu vină aici cu pretextul de a se prelungi mandatul consiliului de administrație că nu a depus bilanțul pe 2009. Știți că există un termen legal, până pe 15 aprilie aceste bilanțuri trebuie trimise la Parlament. Radioul a făcut lucrul acesta, TVR-ul nu a făcut lucrul acesta, cu toate că știa situația în care se află, și anume că urmează să fie supusă unui vot al plenului.
Deci, ca atare, nu cred că se întâmplă absolut nimic dacă în termen de 15 zile instituția rămâne gestionată de domnul Sassu, după care documentele trebuie să fie pregătite pentru încheierea anului financiar și vor fi depuse la Parlament.
## Mulțumesc.
O ultimă intervenție din partea domnului Duvăz, după aceea vă voi propune spre vot ceea ce domnul Iordache a sugerat.
Stimați colegi din majoritatea parlamentară și guvernamentală,
Doamnă președinte de comisie,
Vă asumați faptul că un bilanț nedepus poate să atragă penalități în consecință și că aceste cheltuieli vor fi cheltuielile Televiziunii române, pentru că îi refuzați dreptul de a-și depune bilanțul.
Faptul că urma o discuție nu însemna, decât pentru dumneavoastră, și automat demiterea consiliului de administrație.
Consiliul de administrație nu fusese demis până astăzi, acum 20 de minute, la votul dumneavoastră.
În consecință, până la data de 15 aprilie avea tot timpul să îl și depună.
Despre aceasta e vorba și, în ultimă instanță, aici chiar nu mai este nicio miză, pentru că celelalte termene curg, inclusiv numirea noului consiliu de administrație.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
## Mulțumesc foarte mult.
Argumentele au fost prezentate, inclusiv cele de natură juridică, contabilă sau legală.
Rog și colegii din Grupul UDMR și PDL din colț să vă îndreptați atenția și prezența către locurile dumneavoastră, pentru că am să vă
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
## Stimați colegi,
Aplauzele după, vă mulțumesc.
Vă anunțăm cu această ocazie că vom sesiza Curtea Constituțională în legătură cu votul de astăzi. Vă mulțumesc.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
## Mulțumesc.
Este un anunț pe care domnul deputat l-a făcut. Vă
Vot · Respins
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Abțineri?
Fără abțineri.
Deci propunerea a fost respinsă.
Cu aceasta încheiem dezbaterea cu privire la Raportul SRTV...
O abținere, mă iertați, pentru stenogramă.
Punctul 11 pe ordinea de zi: Raportul de activitate al Consiliului Național al Audiovizualului pe 2008.
O invit pe doamna deputat Turcan.
Sper că veți putea continua cu aceeași combativitate și prezentarea Raportului CNA pe 2008.
Doamnă președinte, vă rog.
## Bineînțeles!
Reiau și în cazul Consiliului Național al Audiovizualului faptul că acest raport a fost dezbătut cu respectarea procedurilor parlamentare și, după încheierea dezbaterilor, comisiile reunite au hotărât să propună plenului Parlamentului aprobarea Raportului de activitate al Consiliului Național al Audiovizualului pe anul 2008, cu majoritatea voturilor parlamentarilor prezenți în sală în momentul votului, înregistrându-se și o abținere.
## Mulțumesc.
Îl invit pe domnul președinte Răsvan Popescu, președintele CNA.
Domnule președinte, dacă doriți să prezentați raportul de activitate al CNA pe anul 2008. Vă rog.
## **Domnul Răsvan Popescu** _– președintele Consiliului Național al Audiovizualului_ **:**
## Doamnă președinte,
## Domnule președinte,
## Doamnelor și domnilor parlamentari,
Anul 2008 este un an de referință în audiovizualul românesc pentru două realizări esențiale. În primul rând, introducerea în legislația internă a noii directive a serviciilor media audiovizuale. În numai un an, România a fost prima țară din Uniunea Europeană care a reușit acest lucru. Aveam la dispoziție doi ani, am făcut-o într-un singur an, lucru care este astăzi în sprijinul televiziunilor și radiourilor care traversează criza pe care o cunoaștem cu toții.
În același timp, la nivelul anului 2008 a demarat procesul de trecere de la televiziunea analogică terestră la cea digitală prin stabilirea cadrului juridic necesar și suntem în măsură, în acest an, să trecem la partea practică, urmează alocarea primelor două multiplexuri digitale și, sigur, la capătul acestui proces, o ofertă mult mai mare pentru public și de o calitate a recepției mult mai bună.
Sunt și alte repere la nivelul anului 2008. Am continuat să dezvoltăm peisajul audiovizual, acordând prin concurs 41 de licențe audiovizuale de radio, 37 de licențe audiovizuale de televiziune prin satelit și 74 de licențe audiovizuale pentru televiziunile prin cablu.
De asemenea, am derulat un program în parteneriat cu Academia Română, cu Institutul de Lingvistică, un program destinat îmbunătățirii calității limbii române vorbite la posturile de radio și televiziune. Am încheiat, în același timp, și un protocol cu Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, concretizat în tipărirea unei lucrări realizate pe baza celor mai frecvente greșeli de limbă de la televizor, lucrare în sprijinul profesorilor de limba română și care se folosește în școli.
Pentru încălcarea normelor din domeniul audiovizual, CNA a aplicat, în 2008, 659 de sancțiuni, dintre care 139 de amenzi, în cuantum de 750 de mii de lei, și 517 somații publice. Așa cum știți, banii alimentează bugetul de stat.
## Și eu vă mulțumesc, domnule președinte.
Dacă pe acest subiect sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare?
Până în acest moment nu am înregistrat astfel de solicitări.
Dacă nu, luăm act de prezentarea și dezbaterea acestui raport.
Vă informez că acest raport pentru CNA nu se supune votului plenului Camerelor reunite ale Parlamentului României.
Punctul 12 pe ordinea de zi: Raportul de activitate pe anul 2008 al Agenției Naționale de Presă AGERPRES.
Bineînțeles aceeași procedură, dacă doamna Turcan dorește să spună câteva cuvinte cu privire la opinia comisiilor pentru cultură cu privire la AGERPRES.
Comisiile reunite propun aprobarea Raportului de activitate pe anul 2008 al AGERPRES.
## Mulțumesc.
Dacă domnul președinte Ioan Roșca, directorul general al AGERPRES... o scurtă intervenție, vă rog, pentru a putea să avem și punctul de vedere al instituției dumneavoastră.
**Domnul Ioan Roșca** _– directorul general al Agenției Naționale de Presă AGERPRES_ **:**
## Domnule președinte,
Doamnelor și domnilor senatori și deputați,
Aș vrea să vă informez că producția editorială a AGERPRES s-a situat și se situează în afara oricăror influențe de ordin politic sau economic. Fluxurile de informații sunt bazate exclusiv pe informații de primă sursă, verificabile, astfel încât să ofere o imagine clară, completă și echidistantă a evenimentelor de orice natură din țară și străinătate.
Menținerea cu consecvență a unei ținute jurnalistice adecvate statutului AGERPRES de instituție de interes național a făcut diferența față de fenomenul tabloidizării presei și generalizării tentației de a obține audiență cu orice preț.
Vă informez că AGERPRES, care a împlinit anul trecut 120 de ani de existență, este o instituție competitivă, cu un brand solid, cu o voce credibilă pentru mass-media din țară și străinătate și pentru formatorii de opinie din România. Mulțumesc.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Mulțumesc foarte mult, domnule director general Roșca. Dacă sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare pentru dezbaterea acestui raport? Nu am fost până acum sesizați cu astfel de solicitări.
Dacă nu, rog toți colegii și colegele să-și ia locul în sală. Dacă voi constata că nu suntem în cvorum de ședință nu voi ezita să fac cunoscut acest lucru.
Vă rog să vă ocupați locurile în sală și vă propun spre vot Raportul comun al Comisiilor pentru cultură privind Raportul de activitate al AGERPRES pe anul 2008 potrivit art. 13 alin. (3) din Legea nr. 19/2003, cu modificările ulterioare.
Cine este pentru acest raport?
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
## Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,
## Stimați colegi,
Comisia specială pentru analiza crizei intervenite în funcționarea justiției și-a stabilit următoarele obiective: analiza situației grave din justiție, care a condus la blocarea funcționării acesteia și la radicalizarea factorilor cu responsabilitate în acest domeniu; identificarea cauzelor care au provocat situația din justiție, precum și măsurile care se impun pentru rezolvarea acesteia; analiza legislației din domeniul justiției pentru identificarea eventualelor inadvertențe, omisiuni, imperfecțiuni; examinarea și analizarea statutului judecătorilor și procurorilor; elaborarea unui pact național pentru justiție.
În urma consultărilor și examinării tuturor documentelor puse la dispoziție, membrii comisiei au hotărât cu unanimitate de voturi să supună plenului celor două Camere adoptarea raportului asupra crizei intervenite în funcționarea justiției.
Comisia comună specială pentru analizarea crizei intervenite în funcționarea justiției propune plenului Camerei Deputaților și Senatului adoptarea pactului puterilor privind justiția, prevăzut în anexa nr. 1.
Principiile speciale ale pactului prevăd respectarea statutului judecătorilor, independența justiției, precum și principiile care stau la baza elaborării și adoptării bugetului puterii judecătorești, care trebuie să fie identice cu cele ale celorlalte puteri ale statului.
Pe baza analizei evoluției sistemului și a procesului bugetar, aveți o serie de anexe care vă stau la dispoziție.
În urma dezbaterilor în comisie, domnule președinte, propunem plenului reunit al celor două Camere și prezenta hotărâre: „Se aprobă raportul Comisiei comune speciale pentru analizarea crizei intervenite în funcționarea justiției.”, și la art. 2: „Raportul asupra crizei intervenite în funcționarea justiției se transmit Guvernului României și Consiliului Superior al Magistraturii”.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Mulțumesc și eu, domnule deputat, și celor care au contribuit la redactarea acestui raport.
Dacă din partea grupurilor parlamentare există intervenții cu privire la raport sau la proiectul de hotărâre?
Constat că nu există astfel de intervenții.
În aceste condiții, vă supun atenției și votului proiectul de hotărâre în ansamblul său, inclusiv titlul acestui raport cu anexele și concluziile prezentate de către președintele Comisiei speciale, domnul deputat Iordache.
Cine este pentru aprobarea acestei hotărâri?
Vot · Respins
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Abțineri?
O abținere.
Proiectul de hotărâre a fost respins.
Rog colegii să verifice cvorumul de ședință și îi rog pe cei care au ieșit pentru o scurtă pauză să revină în sala de plen.
Mai sunt 4 puncte pe ordinea de zi.
În acest moment suntem într-o situație evidentă de lipsă de cvorum și rog liderii grupurilor să facă un apel către colegi pentru a reveni în sală.
Pe procedură, domnul Zgonea.
Domnule președinte, Stimați colegi, Domnilor colegi,
Nu avem cvorumul de ședință, domnule președinte. Obligatoriu, conform Regulamentului comun al Camerei Deputaților și Senatului, sigur, și pentru dumneavoastră și, sigur, și pentru ceilalți colegi, stați liniștiți, numărăm bine amândoi colegii.
Aveți 155 de deputați și senatori în sală, sub cvorumul de ședință.
Mă scuzați, aveți 155...
Sunt două variante, fie procedăm la un apel nominal pentru a putea să remobilizăm prezența în sală...
Dacă liderii de grupuri nu solicită o astfel de abordare îl rog pe domnul Hașotti, liderul grupului PNL din Senat, să intervină.
## Mulțumesc.
## Domnule președinte,
Nu sunt două posibilități. Este una singură. Până în momentul de față, niciun lider de grup nu a cerut apelul nominal.
Da, dumneavoastră, în calitate de președinte de ședință, mai ales că prezidiul nu este complet, pe regulament trebuie să suspendați ședința, fără a mai avea altă discuție.
Domnule Hașotti, președintele de ședință decide cu privire la suspendarea ședinței, dar dintr-o dorință de colegialitate și pentru că liderii de grupuri sunt întotdeauna cei care pot să asigure o bună funcționare a unei ședințe de plen, inclusiv plen reunit, cred că o minimă consultare cu aceștia...
Domnule Toader.
Sigur că o parte dintre colegi sunt pe hol, uitați-vă cum încep să vină, iar referitor la ce a fost înainte... ( _Vociferări.)_ Păi, uitați-vă în partea stângă. Deci dacă e cazul, faceți apel nominal.
Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna Aura Vasile.
Vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte.
În numele Grupului parlamentar al PSD+PC solicit timp de consultare pentru că și colegii mei sunt sus la grup, pentru a vedea cum vom da votul în continuare pe ziua de astăzi, ținând cont că va fi și un vot secret.
Deci cerem jumătate de oră timp de consultații. ( _Vociferări.)_
Deci votul dinainte, vreau să fie clar, nu a fost conform cu regulamentul, deci considerăm că nu a fost dat. Nu a întrunit numărul de voturi necesar, deci solicit timp de consultare. Colegii mei mă așteaptă la grupul parlamentar.
Mulțumesc.
Domnul Toader și după aceea domnul Árpád Márton.
Desigur că timpul de consultări poate să-l ceară orice lider de grup. Ne întrebăm cine ne adună după aceea, probabil că doamna Aura Vasile vrea să nu mai continuăm ședința. E problema dânsei și a colegilor dânsei.
Eu vă spun alt lucru referitor la vot. Votul nu se confundă cu cvorumul. Puteai să fii în sală să nu votezi, ce s-a votat aia e numărătoarea. Restul este vorba de cvorum al tuturor deputaților care au semnat la intrarea în plen.
Nu, nu, să nu intrăm în interpretări diferite. Domnule Árpád Márton?
Nu mai doriți?
Solicitarea liderului sau viceliderului Grupului PSD+PC... o pauză de consultări de 15 minute.
Ne revedem peste 15 minute fix, pentru a putea să vedem dacă suntem în cvorum de ședință și putem continua.
PAUZĂ *
* * DUPĂ PAUZĂ
Între temele rămase, prelungirea termenului pentru dezbaterea Codurilor de procedură civilă și penală reprezintă o adevărată prioritate. Vă rog să vă întruniți pentru a putea să rezolvați cât mai repede acest subiect.
Dacă doamna Aura Vasile ar dori să ne informeze cu privire la rezultatul consultărilor cu liderii de grupuri și cu alte elemente de interes.
Mulțumesc, domnule președinte.
Liderii de grup împreună cu cei care au participat la această întâlnire au hotărât suspendarea activității plenurilor reunite din ședința zilei de astăzi, urmând a fi reluate în cursul lunii aprilie, la o dată când va fi stabilită de Birourile reunite ale celor două Camere, când va fi reportată ordinea de zi.
Mulțumesc.
Este o propunere pe care liderii de grupuri au făcut-o. Dați-mi voie să informez plenul reunit cu privire la dreptul de exercitare de către deputați și senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale privind Legea responsabilității fiscal-bugetare, aprobată de Camera
Deputaților după dezbatere și votul de astăzi, votul final de astăzi, ceea ce înseamnă că, din punct de vedere al procedurilor de publicitate, această lege este supusă dreptului de sesizare din partea senatorilor și deputaților.
În condițiile date și ținând cont de faptul că și cvorumul de ședință nu este întrunit, vă propun să suspendăm ședința noastră de plen reunit. Sugestia pe care o vom face, împreună cu doamna președinte Anastase viitorului Birou permanent reunit, este să reluăm partea care nu a fost epuizată astăzi pe 12 aprilie, dată când îl vom avea ca oaspete în Parlamentul României pe președintele Parlamentului European, domnul Buzek.
Am să rog, de asemenea, echipele noastre tehnice să identifice ce alte eventuale teme de plen reunit am putea identifica pentru a avea o agendă cât mai consistentă.
În aceste condiții, declar închisă ședința de plen reunit de astăzi și vă mulțumesc pentru participare și atenție.
## _Ședința s-a încheiat la ora 16.50._
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR
#108204„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.
&JUYDGY|438736]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 46/9.IV.2010 conține 20 de pagini.**
Prețul: 4,00 lei
În final, doresc să vă mulțumesc, atât în nume personal, cât și în numele colegilor mei de la Radio România, pentru încrederea și susținerea acordate de-a lungul acestor ani. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Vă amintesc că în conformitate cu legea există o auditare făcută de un audit independent, care a închis anul 2008, ca și anul 2009, de altminteri, fără niciun fel de problemă în această direcție.
Toate acestea s-au întâmplat într-un peisaj în care sursele de finanțare ale TVR au scăzut permanent. Din 2005 încoace, fără să existe o înlocuire sau o compensare, așa cum ar fi fost normal, Televiziunea publică a fost supusă prin intermediul diverselor legislații la tot felul de scăderi de fonduri.
Obligativitatea plății TVA a apărut în Codul fiscal, 15% la CNC, a apărut în Legea CNC-ului, impozitul forfetar care a închis 150.000 aproximativ sau 180.000 de plătitori de taxe și așa mai departe au fost legi care au făcut ca obligațiile de plată sau sursele de finanțare să fie diminuate fără să se adauge nimic. Cu toate acestea, repet, Consiliul de
administrație a ținut în această perioadă în aceeași zonă deficitul bugetar, ceea ce cred că este un succes.
S-a vorbit de faptul că Televiziunea publică este o gaură neagră, un cheltuitor de bani publici. Am să vă dau numai cifrele din 2008 sau 2009, când am luat de la bugetul de stat aproximativ 180 de milioane de lei și am dat către bugetul de stat sau către alte organisme de același tip, aproximativ 160 de milioane de lei, în același timp societatea funcționând în parametrii în care era necesar. Dacă vreți și aveți întrebări putem discuta mai concret.
Al doilea lucru pe care l-am auzit de nenumărate ori și căruia cred că trebuie să-i dau răspuns este înființarea a două canale de televiziune în această perioadă, și, sigur, pandant cu aceasta, faptul că nu am dat oameni afară. Sunt două lucruri legate într-un fel, dar pentru a răspunde la ele ar trebui să vă amintesc că în această perioadă – mai ales în ultimii doi ani de zile de când criza economică are un efect foarte puternic în economia românească, și nu numai – există în peisajul media românesc o încercare a posturilor private de a se adapta și de a rămâne pe piață. În fața falimentului – unele dintre ele ajung deja acolo – sau a perspectivelor financiare foarte proaste, televiziunile private, și nu numai, întreaga presă au probleme și încearcă să se adapteze. În condițiile acestea, nivelul calitativ a scăzut destul de mult și este un lucru cu care vă confruntați cu toții.
Anul trecut, la începutul anului, am avut o întâlnire cu toată presa centrală și am scris două scrisori către Parlament în vederea încercării stabilirii unor acțiuni comune în această direcție. Nici până astăzi nu s-a primit niciun răspuns din partea nimănui.
Din păcate, criza s-a adâncit, anul trecut, de exemplu, scăderea pieței publicitare a fost undeva la 40 și ceva la sută, anul acesta continuă să scadă, probabil cu încă 10-15% față de anul trecut. În aceste condiții, cred, și Consiliul de administrație a crezut că este datoria unei instituții publice de media să ofere o alternativă pe piața media, care să dea și altceva decât nu neapărat subcultură sau lucruri de genul acesta. În aceste condiții, am înființat un post de televiziune, TVR Info, care vine și aduce informație, vine și transmite ședințe de Parlament și așa mai departe. Cred că era necesar un astfel de post și îl susțin în continuare, indiferent de ceea ce se spune. Cum, de asemenea, cred că TVR3, un post de televiziune național care se ocupă de problemele regionale ale țării, atâta vreme cât se vorbește de descentralizare și atâta vreme cât se vorbește despre vot uninominal, era absolut necesar. Faptul că la ora actuală, după un an și un pic, există deja în casele a 73, 74 sau chiar 80% din populația țării este un verdict pentru existența acestui post de televiziune.
În final, aș vrea să vorbesc de audiență. Există o părere pe piață, întreținută poate și de mass-media, poate și de cei care nu se uită la TVR, că audiențele canalelor acestei societăți au scăzut. Greșit! În acest moment, televiziunea publică a revenit la poziția a treia, ar trebui, dacă ar putea să funcționeze în continuare, în mod normal, ar putea să crească și mai mult. Jurnalele televiziunii publice au ajuns să-și tripleze în ultimul an și ceva audiența, iar programele TVR, nu numai în opinia mea, sunt de calitate. Cred că, în aceste condiții, mai ales că în acești doi ani și jumătate, trei au existat 10 luni de campanii pentru diferite alegeri și diferite referendumuri, cred că performanța creșterii audienței este de laudă, și nu este de condamnat, sigur, în condițiile în care cei care votează, dumneavoastră, vreți sau nu să înțelegeți aceste lucruri și să le luați în considerare. Ultimul punct, pentru că s-a vorbit și mai devreme, și acum, despre depolitizare, s-a vorbit despre partizanat, s-a vorbit despre partizanat, mai ales în ultima campanie, cea prezidențială. Am să vă spun numai că raportul OSCE, raport independent, spune în mod explicit că singura televiziune care a făcut campanie conform criteriilor europene și care a făcut o campanie neutră este SRTV. Deci dincolo de ceea ce încercați să spuneți dumneavoastră, domnilor foști colegi, acest lucru este scris în raportul OSCE. Vreți, citiți-l și luați-l în considerare. Nu vreți, votați cum credeți. Însă eu pot să vă spun doar un lucru: că depolitizarea nu înseamnă nici schimbare de lege, nici o schimbare de oameni, de consilii de administrație, ci înseamnă o schimbare de mentalitate și în primul rând la nivelul celor care sunt la putere, pentru că atâta vreme cât vor considera că televiziunea este un instrument în aplicarea puterii, ea nu va fi depolitizată, atâta timp cât primul-ministru vrea o emisiune săptămânală pe televiziune, ea va fi o televiziune guvernamentală, a și nu depolitizată. Nu credeți? Iată hârtia. Hârtia primului-ministru, care îmi cere ca în fiecare miercuri, la oră de maximă audiență, să fie pe postul TVR. Aceasta este depolitizarea?!
Vă mulțumesc.
În final, domnul președinte director general ne-a prezentat o scrisoare prin care premierul Boc cere Societății Române de Televiziune o emisiune în care să se adreseze cetățenilor României. Nu poate fi sub nicio formă interpretată ca o încercare de politizare, nu poate fi interpretată sub nicio formă ca o încercare de imixtiune în politica editorială a societății. O asemenea imixtiune i-ar da dreptul primministrului să se adreseze, să informeze țara cu situația într-o perioadă atât de dificilă și ar fi fost absolut normală și la libertatea președintelui director general și a Consiliului de administrație ca fiecare declarație făcută de premier să fie urmată de o dezbatere cu profesioniști, cu analiști economici, într-adevăr în sensul și în spiritul deplinei și obiectivei informări a țării.
Vreau să vă spun: situația din televiziune este gravă, dincolo de cifrele pe care le avem la dispoziție. Am fost în situația în care a trebuit „să arbitrăm” un conflict îndelung între redacția, între sindicatele, între profesioniștii din Departamentul de actualități și conducerea televiziunii.
Am invitat ambele părți, am atras atenția domnului director general. Se încalcă toate normele, toate legile, legate de mandatul de interimar acordat unei persoane care a dovedit nu odată lipsă de profesionalism, lipsă de coerență, lipsă de respect față de colaboratori. Președintele Comisiei pentru cultură de la Senat, domnul senator Sergiu Nicolaescu, i-a adresat repetate scrisori domnului președinte director general, rugându-l să reintre în normalitate, să organizeze acel concurs care să dea, într-adevăr, condiții de funcționare legale și normale Departamentului de actualități. Toate aceste demersuri au rămas fără niciun ecou.
Deci, dacă astăzi întâmplarea fericită face să discutăm despre situația din televiziune, după ce cu o clipă înainte am discutat situația din Societatea Română de Radiodifuziune, unde toată lumea, atât la audierile de la comisie, cât și astăzi, n-am avut decât cuvinte de apreciere pentru un om care nu are nicio legătură, nu a fost propus și nu a fost susținut de actualele partide de guvernământ, dacă astăzi suntem în situația de a vă propune spre vot un raport de respingere, vă rog să aveți deplina convingere că nu este vorba de un act prin care Coaliția încearcă să „pună mâna” pe televiziune, ci încearcă, din contră, să pună punct unei funcționări incorecte, ilegale și anormale a postului național de televiziune.
Vă mulțumesc foarte mult.
Așa dorim noi să depolitizăm televiziunile. Cum bate vântul puterii din altă parte, cum ne grăbim să-i găsim defecte și vini, să facem, arătând cu degetul, abstracție de eventualele lucruri bune care s-au petrecut. Și spun eventuale, pentru că, după părerea mea, în această perioadă de doi ani și jumătate, nu de patru, deci cam jumătate de mandat, Televiziunea Română a făcut pași semnificativi în a prezenta programe de altă categorie și de altă calitate culturală decât o fac televiziunile comerciale, în goană după profit, cu orice preț și la orice nivel de expresie a emisiunilor distractive sau mai puțin distractive.
Așa că, stimați prieteni, discursurile în sala aceasta, astăzi, vor fi, cu siguranță, un mod de a cosmetiza ceea ce este, din păcate, evident: puterea vrea să-și adjudece și președinția Televiziunii Române, ca toate celelalte în care, în special după alegerile prezidențiale, a încercat să-și consolideze în toate secțiunile vieții sociale și administrative ale țării.
Această intenție nu trebuie să încercăm să o dovedim. Există replica celebră a Președintelui țării, într-un fel, patronul acestei guvernări, care a spus în mod expres: „Nu mai calc în Televiziunea publică atâta timp cât la conducere se află domnul Alexandru Sassu”. Nici nu trebuia un impuls mai mare și mai evident. Putea să nu fie făcut nici aceasta, pentru că cei care îi săreau în sprijin au și făcut-o deja.
Raportul de respingere a fost o formalitate, iar respingerea în sine, un act pur politic.
Dumneavoastră veți vota, cu siguranță, probabil, tot la comandă politică și iată-ne, din nou, trecând pe lângă ocazia să lăsăm un consiliu măcar să-și petreacă întregul mandat, să discutăm la termen și între timp să fi discutat cu seriozitate cum Televiziunea Română și Radioul Național, instituțiile de media publice, să fie întotdeauna paznic pe lângă guverne și puteri, și nu aservite lor.
Vă mulțumesc.
Pentru că sunteți telespectatori, închei, cu tot respectul, atrăgându-vă atenția că, încercând să culpabilizați, să discreditați, să descalificați Televiziunea Română, nu veți schimba lumea, nu veți modifica percepția asupra realității, vă veți procura doar plăcerea de a supraveghea realitatea.
Și, cu permisiunea dumneavoastră, un sfat de părinte către cei care sunteți părinți: nu vă lăsați copiii singuri la televizor, uitându-se pe unele posturi, fiindcă își găsi părinți adoptivi, artificiali, care le vor satisface aparent toate mofturile, săpându-vă autoritatea și uitând să-i educe. Îndemnați-i, mai bine, să citească o oră pe zi, ceea ce înseamnă cam o carte pe săptămână sau 52 de cărți pe an. Cunoștințele pe care le vor dobândi le vor conferi o poziție avantajoasă în societate.
Vă mulțumesc.
În ceea ce privește modul în care este vizionat de public, sunt de acord că nu trebuie să fie un mod care să devină prioritar, adică să mergem pe sistemul posturilor comerciale. Nu, într-adevăr, trebuie să aibă foarte multe atribuții de prezentare a emisiunilor culturale, de educare, și poate acestea nu reprezintă o apetență pentru public. Tocmai din această cauză trebuie să fie finanțată activitatea acestei societăți și m-ar fi interesat foarte mult să văd ce raport ar fi primit societatea în iunie 2009, când putea să primească votul asupra acestui raport, pentru că raportul a fost depus, comisiile puteau să se întrunească și să primească un raport.
Și vă mai pun o întrebare: dacă în 2008, așa cum bine s-a prezentat, exista un deficit oarecare al societății, care s-a știut când s-a făcut bugetul pe anul 2009, votat în anul 2009 de către o altă coaliție guvernamentală, acestui post i s-au propus cu 25% mai puțin decât pentru anul 2008, care nu i-a fost de ajuns, iar acest capitol, deși s-a propus să fie modificat de Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, n-a fost acceptat de plenul Camerei Deputaților, având 74% PDL–PSD. De ce, domnilor din PSD, doamnelor din PSD, ați votat împotriva acestui amendament de a acorda niște sume pentru anul 2009, ca Televiziunea
publică să nu se regăsească într-o situație ingrată la următorul raport.
Deci cred că în întrebare găsiți și răspunsul. Dumneavoastră știți ce înțelegere ați avut pe vremea respectivă.
Trebuie să spun un lucru: dacă dorim să evităm situații ingrate, în care postul public de televiziune să nu poată să aibă bani, trebuie să ne gândim la sfârșitul fiecărui an cum să-i dăm, atât Radiodifuziunii, cât și Televiziunii publice, banii necesari pentru o activitate normală.
Vă mulțumesc.
În același timp, dacă vorbim de politizare, ar trebui să vorbim de faptul că departamentul cel mai important în această direcție este Departamentul de știri. Cine a condus acest departament de știri? Vreți să vă spun? Sau nu e nevoie?
CNA a desfășurat singur sau în parteneriat campanii destinate protecției minorilor sau educării publicului: „Nu-ți lăsa copilul educat de televizor”, „Campania pentru un stil de viață sănătos”, „Ridică mâna împotriva bătăii copiilor” și așa mai departe.
Am dezvoltat politici de parteneriat cu Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, cu Asociația Jurnaliștilor din România, Consiliul Român pentru Publicitate și Asociația Internațională pentru Publicitate. Toate acestea ne ajută în munca noastră de zi cu zi.
Pentru a stopa fenomenul pirateriei de programe audiovizuale, CNA a intensificat controalele la societățile de cablu, aplicând amenzi în valoare totală de 225 de mii de lei și 105 somații publice.
Tot în 2008, CNA a monitorizat cele două campanii electorale și a stabilit sancțiuni acolo unde au existat abateri de la cadrul legal.
De asemenea, pentru a evalua impactul programelor audiovizuale asupra minorilor, am realizat un studiu privind gradul de violență în programele audiovizualului românesc, care a fost realizat de Centrul de studii media și noi tehnologii de comunicare, studiu care a stat la baza măsurilor CNA de sancționare a violenței pe posturile de televiziune și radio. Vă mulțumesc.