Stenogramă plen

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

## Doamnelor și domnilor deputați,

O să vă rog să luați loc pentru a începe sesiunea... ședința de astăzi a Camerei.

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și anunț că din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 181. Sunt absenți 149, dintre care 67 participă la alte acțiuni parlamentare.

În conformitate cu Regulamentul Camerei, vă informez că au fost distribuite deputaților următoarele documente:

- ordinea de zi pentru ședințele în plen pentru zilele de

- luni, 31 octombrie, și miercuri, 2 noiembrie;

- programul de lucru pentru perioada 31 octombrie –

- 5 noiembrie;

- lista rapoartelor depuse în perioada 24–31 octombrie 2011

- de comisiile permanente sesizate în fond;

– o informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente;

– lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale;

- sumarul privind conținutul fiecărui Monitor Oficial

- al României, Partea I.

Intrăm în ordinea de zi.

Cu privire la ordinea de zi, avem scrisoarea Președintelui României și o să-mi permiteți să dau citire acesteia.

- „Doamnă președinte al Camerei Deputaților,

Domnule președinte al Senatului,

Revin cu această scrisoare asupra unei rugăminți adresate dumneavoastră în data de 20 octombrie 2011, de a acorda o atenție deosebită în adoptarea de către Parlament cât mai urgent posibil a următoarelor proiecte de acte normative:

1. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară;

2. Proiectul Legii asistenței sociale.

Pe lângă cele două proiecte de acte normative, vă adresez rugămintea de a avea în vedere și urgentarea adoptării următoarelor acte normative:

1. Proiectul de lege pentru punerea în aplicare a Codului penal pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții penale;

2. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2011 pentru reglementarea unor măsuri necesare intrării în vigoare a Legii nr. 287/2008 privind Codul civil;

3. Proiectul de lege privind statutul personalului de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea;

4. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Codului penal și a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal;

## Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

## Doamnă președinte,

Noi suntem, într-adevăr, emoționați, aș putea spune, că ne-ați adus la cunoștință o corespondență pe care domnul președinte o poartă cu dumneavoastră. Nu știu care este legătura însă a prezentării acestui lucru în fața plenului, pentru că în afară de art. 88, care prevede relația președinte–Parlament, în care președintele se poate adresa cu mesaje Parlamentului, și asta o face în mod direct, la cererea dumnealui și în perioada solicitată, la data pe care Parlamentul o stabilește, în rest nu există niciun fel de articol de Constituție care să stabilească această urgentare sau solicitare prezidențială de a adopta anumite acte normative în anumite termene.

Totuși, dacă dumneavoastră ați deschis acest subiect, care, repet, nu privește plenul Parlamentului, plenul acestei Camere, în cazul nostru, și al celeilalte, în cazul în care președintele are o corespondență și cu domnul Geoană, înțeleg, problema este că o serie din aceste legi, aduceți-i la cunoștință președintelui, sunt oprite nu de Parlament, ci de intervenția unor ministere, de exemplu Ministerul Justiției.

Alte legi, cum ar fi Legea nr. 303/2004 și Legea nr. 304/2004 – bineînțeles proiectele de modificare a acestor legi –, sunt legi care au fost respinse de Senat. În ce măsură sau cum întrevede președintele urgentarea adoptării acestor legi deja respinse?

Deci sunt niște explicații pe care vă rog să aveți bunăvoința să ni le dați, începând cu aceea că ne-ați prezentat această scrisoare a președintelui, care, repet, nu are, din punct de vedere constituțional, niciun suport sau indicați dumneavoastră, poate eu nu-l disting, care este suportul constituțional al acestei scrisori citite în fața plenului. Vă mulțumesc.

Domnul deputat Calimente.

## Doamnă președinte,

## Stimați colegi,

Așa cum spunea și colegul Duvăz, nici eu nu înțeleg această scrisoare a președintelui care este adresată Camerei și Senatului, pentru că în Constituția României, după cum știți, probabil, și dumneavoastră, se spune foarte clar că organul suprem reprezentativ al poporului român este Parlamentul, singurul în măsură să inițieze legi.

De altfel, până la urmă, înțeleg că nici nu este vorba de inițiativă legislativă, pentru că președintele, tot conform Constituției, nu are drept de inițiativă.

Vreau să vă anunț că legea care face referire la alegerea judecătorilor pentru Curtea Supremă înțeleg că a fost respinsă la Senat. Or, știe toată lumea că o lege respinsă într-o sesiune nu mai poate fi reintrodusă în aceeași sesiune, probabil în sesiunea care va începe în februarie poate fi reintrodusă, iar la capitolul cu referire la atribuțiile președintelui, acolo lucrurile spun foarte clar care sunt acestea, și atribuțiile președintelui sunt în domeniul politicii externe – și ele sunt enumerate –, atribuții în domeniul apărării – și sunt enumerate –, măsurile excepționale – nu este cazul –, iar la alte atribuții se spune foarte clar: „Președintele conferă decorații și titluri de onoare, acordă gradele de mareșal, de general și de amiral; numește în funcții publice în condițiile prevăzute de lege și acordă grațierea individuală.”

Deci cred că scrisoarea respectivă, așa, dintr-un exces de zel ne-a fost trimisă, pentru că, din punct de vedere constituțional, ea nu reprezintă nimic atât pentru Cameră, cât și pentru Senat.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnule Toader, vă rog.

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Scrisoarea Președintelui României este ca o modalitate de a susține ca Parlamentul să aibă o activitate corespunzătoare.

Sigur că problemele cele mai delicate sunt la Senat, dar asta nu înseamnă că dacă această lege, în special a asistenței sociale, va veni în Parlament... sper să aibă un traseu foarte rapid.

Acesta este motivul pentru care președintele s-a adresat printr-o scrisoare.

A fost dezbătut în Biroul permanent, am avut multe discuții pe această temă, și dacă ne formalizăm neapărat la nivelul a ce trebuie să facă președintele hai să ne facem noi, în primul rând, treaba, să nu mai fie situații în care și bugetul de stat, chiar și o situație cu totul delicată, la alegerea judecătorilor de la Înalta Curte, să rămână blocate din interese politice.

Acesta este motivul pentru care noi îl acceptăm și ne apucăm de treabă, și terminăm în comisii ce avem de făcut.

Vă rog, domnule Duvăz.

## **Domnul Bodgan Nicolae Niculescu-Duvăz:**

Vă mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Intervenția mea s-a încercat să fie puțin luată mai în glumă, pentru că faptele sunt mai serioase decât par. Din păcate, ele sunt mult mai serioase când colegul meu, domnul Mircea Toader, liderul Grupului PDL, spune că președintele se adresează Parlamentului pentru ca acesta să-și facă datoria.

## Stimate coleg,

Dacă am ajuns într-o țară în care președintele se adresează Parlamentului spunându-i, indicându-i și cum să-și facă datoria și când...

## **Domnul Mircea Nicu Toader**

**:**

N-am spus asta!

Ba da, acest lucru ați spus, „să ne facem treaba...” și așa mai departe.

Deci din cauza asta se adresează...

Luăm stenograma, dacă vreți, și găsim cuvântul exact, cheie.

Cred că e mai mult decât că ați spus să ne facem datoria, că nu ne facem datoria... În momentul acela, să știți că ne aflăm în Republica Socialistă dinainte de ’89. Acolo nu avea nevoie președintele să se adreseze Marii Adunări Naționale să-și facă datoria, pentru că ea și-o făcea, într-adevăr, într-o zi sau două pe an, și vota tot ce-i trecea prin cap președintelui.

Acest lucru eu îl resping de la această tribună.

Vreau să aduc aminte tuturor colegilor, indiferent că fac parte din majoritate sau din opoziție, că aici ne aflăm aleși în forul suprem, unica instituție legiuitoare a statului român și singura – subliniez –, singura reprezentativă, ca să ne fie clar.

Deci, din punctul acesta de vedere, președintele nu are absolut nimic de spus. Dar s-ar putea ca dânsul să aibă niște nemulțumiri. Să poftească în fața Parlamentului, să se adreseze Parlamentului cu aceste rugăminți, care, subliniam la început, nu sunt adresate Parlamentului, ci președinților celor două Camere, și eu am întrebat-o pe doamna președinte de ce ne-a citit nouă, ne-a făcut părtași la un dialog oarecum particular, să zic așa, între dânsa și domnul președinte.

Mulțumesc.

Era domnul deputat Iordache. Vă rog.

## Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Pentru corecta informare a colegilor, pentru că foarte multe dintre cele enumerate de dumneavoastră vizează domeniul juridic, vreau să vă informez, stimați colegi, că dacă modificarea Legilor nr. 303 și nr. 304 a fost respinsă definitiv de către Senat, în aceste condiții nu avem decât să reglementăm o procedură care să spună că o lege respinsă de o Cameră trebuie votată până trece prin formula pe care o propune Guvernul. Dacă această lege a fost respinsă definitiv de către Senat, Parlamentul ce vină are că a respins o lege?!

Mai departe, se face referire la Legea pentru punerea în aplicare a Codului penal.

Vreau să vă informez, stimați colegi, că ministerul, într-o singură zi, săptămâna trecută, ne-a trimis 94 de pagini de modificare a Codului penal. În aceste condiții, ce vină are Parlamentul că, după șase luni de dezbatere, ministerul se gândește să modifice o lege?

La Codul civil, stimați colegi, la fel, ministerul, pe ultima sută de metri, vine cu modificări.

Deci domnul președinte Traian Băsescu, prin această scrisoare pe care v-o trimite dumneavoastră, doamnă președinte, nu face decât să acopere o neputință a Guvernului, respectiv a Ministerului Justiției, pentru că aceste legi la care face referire domnul președinte, practic, sunt legi în dezbatere, dar care sunt blocate în Parlament din cauza incompetenței Guvernului și, respectiv, a Ministerului Justiției.

Pentru că, dacă Ministerul Justiției venea în Parlament, respectiv în Comisia juridică, cu aceste modificări și le puteam discuta, fără nicio îndoială veneau și intrau în plen. Dar dacă aceste legi, repet, stau, și Parlamentul, din punctul meu de vedere, este acuzat greșit pentru o lipsă de competență și pentru o lipsă totală de interes din partea Ministerului Justiției.

Mulțumesc.

Vă rog, domnule Calimente, și după aceea domnul Daniel Buda, președintele Comisiei juridice.

Vă rog.

## Doamnă președinte,

Cred că știm cu toții că unul dintre principalele elemente ale democrației sau poate chiar principalul element al democrației este separarea puterilor în stat. Or, știm foarte bine că președintele este o părticică a puterii executive.

Nu înțeleg de ce, dacă acest lucru elementar îl știe toată lumea, președintele are un asemenea tip de manifestări și nu este prima dată când interferează cu Legislativul.

În al doilea rând, Domnia Sa s-a exprimat, acum o zi-două, pe unul dintre canalele de televiziune, a spus că una dintre Camere, și anume Senatul, împreună cu președintele acelei instituții, cu președintele Senatului, s-au descalificat, că, practic, Domnia Sa nu mai are niciun fel de încredere în Senat.

Cred că aceeași părere o are și despre Camera Deputaților, pentru că, în general, de câte ori Domnia Sa se exprimă despre Legislativ, are cuvinte nu foarte măgulitoare și aduce acuze acestor instituții.

Iar în al treilea rând – și asta i-o spun domnului Toader –, dacă chiar spuneți că lucrurile trebuiau grăbite și puse la punct prin această intervenție, nu înțeleg de ce, așa cum scrie legea, pe data de 15 octombrie n-ați depus proiectul de buget pe acest an. Atunci, la ce ne grăbim, dacă nici măcar nu respectați termenele pe care le cer procedurile legislative?!

De altfel, ne-am obișnuit să nu mai respectați niciunul dintre termene, niciuna dintre cutume, niciuna dintre legi sau regulamente care funcționează în această țară.

Domnule președinte Buda, vă rog.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

## Doamnelor și domnilor colegi,

Îmi pare foarte rău că trebuie să iau cuvântul, n-aș fi vrut să fac acest lucru, însă date fiind afirmațiile făcute aici, mă văd nevoit să am câteva intervenții, în primul rând din punct de vedere procedural.

Legat de ceea ce a făcut doamna președinte Roberta Anastase, mi se pare absolut corect ca Parlamentul României să fie informat despre o astfel de corespondență cu cea mai înaltă autoritate în stat.

Pe de altă parte, stimați colegi, iertați-mă că vă spun acest lucru, dar totuși să nu uităm că Președintele României este responsabil de ceea ce se întâmplă în această țară, împreună cu noi, cu toți cei din această sală și cu cei din această parte a sălii...

Domnule coleg, v-aș ruga să aveți îngăduința să-mi dați voie să continui ceea ce am de spus...

Vă rog să nu intrați în dialog cu sala.

## Vorbiți din scaun...

Semne de iresponsabilitate dați dumneavoastră, că vorbiți din sală, dar este altceva.

Prin urmare, uitați că România se află sub acel Mecanism de Cooperare și Verificare în care aceste obligații pe care ni le-am asumat pe justiție trebuie să fie îndeplinite.

Și, stimați colegi, eu vă spun ce simt eu, ca parlamentar de la PDL. Nu vi s-a adresat dumneavoastră această scrisoare, celor de la opoziție, nici la PSD, nici la PNL, și ne-a spus și nouă acest lucru, iar faptul că, într-adevăr, de la Ministerul Justiției au venit foarte multe amendamente, pe 94 de pagini – nu-s 94 de pagini, sunt 95 de pagini, domnule coleg, așa este –, este o dovadă a faptului că acest Guvern și acest minister lucrează și sunt preocupate de ceea ce înseamnă acuratețea actului normativ până când el iese din Parlament.

Noi n-am sacrificat formele... noi n-am sacrificat fondul în defavoarea formelor.

Este foarte important ca toți să ne simțim responsabili de ceea ce facem în acest Parlament, astfel încât să dăm, până la urmă, în spațiul public niște legi care să fie foarte bune, pentru că legile nu le dăm nici pentru PSD, nici pentru PNL, nici pentru PDL, aceste legi aparțin întregii societăți românești.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Doamna deputat Aura Vasile.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Din câte îmi aduc eu aminte, Președintele României depune jurământul în fața Parlamentului.

Deci Parlamentul este forul suprem, cel care stabilește regulile democrației într-un stat de drept.

În condițiile în care Parlamentul este tras de urechi, cred eu că nu este corect sau nu este democratic sau, mai bine spus, se încalcă flagrant Constituția, așa cum alți colegi au demonstrat de la acest microfon.

Ceea ce au spus colegii mei de la Partidul Democrat Liberal, că această scrisoare, în momentul în care a fost prezentată plenului Camerei, se adresa numai unei jumătăți de sală..., atunci, nu vă supărați, trebuia să trimită scrisoarea în Modrogan, și nu la Parlamentul României.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Mulțumesc.

O să fac precizările solicitate.

##

În primul rând, scrisoarea a intrat în Biroul permanent al Camerei.

Biroul permanent a decis informarea plenului, un lucru absolut firesc și democratic, care intră, până la urmă, în obligațiile de înștiințare a plenului cu privire la diversele comunicări cu instituții ale statului.

În al doilea rând, adresarea președintelui, deloc ireverențioasă la adresa Parlamentului, mi-aș permite să spun, este în felul următor: „Revin cu această scrisoare asupra unei rugăminți adresate Parlamentului”, deci nici pe departe nu vorbim de o încălcare, să spunem, a puterilor statului și a independenței acestora.

Nu în ultimul rând, cadrul constituțional, art. 148 alin. (4), precizează următoarele lucruri: „Parlamentul, Președintele României, Guvernul și autoritatea judecătorească garantează ducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării și din prevederile alin. (2).” Se referă la cadrul legislativ european.

Vedeți dumneavoastră, toate legile invocate de președinte în acest document sunt legi care țin de existența noastră, de funcționarea noastră în Uniunea Europeană, de Mecanismul de Cooperare și Verificare. Sunt lucruri asupra cărora președintele doar a dorit să atragă atenția și noi așa am evaluat și în Biroul permanent acest lucru.

De altfel, în mod uzual, când una dintre aceste puteri menționate în Constituție și care lucrează, cooperează în ideea interesului național și a asumării unor obiective și, evident, ducerii la îndeplinire a acestora, e firesc să sesizeze și disfuncționalitățile, anumite lucruri care nu sunt îndeplinite la timp, lucruri care, până la urmă, pot fi corijate prin, repet încă o dată, cooperarea între puterile statului.

Acesta este sensul și, dacă vreți, așa a fost și interpretarea dată.

Sigur, putem să ținem și discursuri politice pe acest lucru

și sunt convinsă că este o bună oportunitate, nu-i așa?

Vă mulțumesc mult.

Domnul deputat Călin Popescu-Tăriceanu. Nu, era domnul...

## Doamnă președinte,

Stimați colegi,

În Constituție, raporturile instituționale ale Parlamentului sunt, în principal, definite cu Guvernul.

În ceea ce înseamnă procesul legislativ, avem de-a face, într-adevăr, în plan instituțional, noi, ca Parlament, cu Guvernul. Putem să primim proiecte de lege, Guvernul are inițiativă legislativă, putem să purtăm corespondență și cred că în legătură cu proiectele menționate ar fi fost normal să avem o scrisoare sau poate chiar – nu cer prea mult – prezența prim-ministrului în Parlament – de altfel, extrem, extrem de rară –, în care ar fi putut să prezinte aceste solicitări, pentru că în fața Comisiei Europene responsabil de îndeplinirea angajamentelor din Mecanismul de Cooperare și Verificare nu este președintele, ci este Guvernul României, și, sigur, având nevoie de sprijinul Parlamentului. De sprijinul Parlamentului!

Nu vreau să credeți că ținem discursuri politice. Dumneavoastră ați venit la această tribună și ați vorbit politic.

Eu am să vă dau un mic exemplu, dacă vreți, _a contrario_ , cum ar fi ca noi să ne amestecăm în numirea directorilor serviciilor de informații, care este treaba președintelui, da? Ce-ar fi să facem noi numirile și să le voteze președintele, dacă tot se poate amesteca președintele să ne trimită scrisori, să ne solicite să accelerăm anumite dezbateri pe anumite proiecte...

Deci ceea ce vreau eu să vă propun, stimați colegi, în concluzie, parafrazându-l pe celebrul personaj al lui Caragiale, este să scriem pe această scrisoare: „Greșit andrisantul” și să i-o trimitem domnului președinte înapoi. Și domnul președinte, poate, pune mâna pe telefon, îl sună pe domnul Boc, prim-ministrul, și se ocupă domnul Boc mai departe. Și când vine domnul Boc cu această solicitare scrisă sau în persoană, atunci stăm de vorbă.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule Mircea Dușa.

## Doamnă președinte, Stimați colegi,

Avem probleme foarte importante pe ordinea de zi a Parlamentului. Dumneavoastră ne-ați trimis din Biroul permanent o scrisoare care n-are nicio relevanță și nicio importanță pentru Parlamentul României și pentru a încheia această dezbatere, pentru că, uitați, așteaptă proiecte de lege, așteaptă bugetul, așteaptă inițiative legislative, eu vă propun să supuneți votului Camerei retrimiterea scrisorii președintelui, nefiind obiectul Parlamentului și nefiind atribuția președintelui să legifereze în Parlament. Deocamdată Parlamentul legiferează, nu președintele.

Propunerea concretă este aceasta, să supuneți votului retrimiterea la Președinție a acestei scrisori.

Domnule Dușa, sunt convinsă că dumneavoastră aveți o idee, așa, simpatică, dar știți foarte bine că noi vorbim despre o informare a plenului, nu se supune nimic la vot. Haideți să fim serioși!

Bun, dacă intervențiile politice, declarațiile s-au încheiat, vă propun să trecem la următorul punct de pe ordinea de zi, Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 43/2008 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților.

Sunt două modificări care aparțin Grupului parlamentar al UDMR, este vorba de doamna deputat Pető Mária, aparținând Grupului parlamentar al UDMR, care este desemnată în calitate de membru al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării în locul domnului deputat Pálfi Mózes Zóltan, regretatul nostru coleg, și domnul deputat Edler András György, aparținând Grupului parlamentar al UDMR, trece de la Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic la Comisia pentru buget, finanțe și bănci, în calitate de membru.

Dacă sunt observații?

Nu sunt.

Atunci, rămâne la vot final.

Proiectul de hotărâre privind bugetul Camerei Deputaților pe anul 2012.

Am să îl invit pe chestorul Camerei Deputaților pentru a da citire raportului cu privire la acest buget.

Vă rog.

Doamnă președinte, Stimați colegi,

Supun atenției principalii indicatori ai bugetului Camerei Deputaților propus pentru anul 2012.

Bugetul Camerei Deputaților pentru anul 2012 a fost întocmit pe baza propunerilor compartimentelor de

specialitate din structura serviciilor și a consultării cu reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice, fiind dimensionat la suma totală de 216.581 mii lei, din care 215.481 mii lei la Capitolul 51.01, cheltuieli pentru „Autorități publice și acțiuni externe” și 1.100 mii lei la Capitolul 68.01„Asigurări și asistență socială”.

La Capitolul 51.01 – 214.027 mii lei sunt pentru activitatea proprie a Camerei Deputaților și 1.454 mii lei reprezintă cheltuieli pentru Institutul Român pentru Drepturile Omului.

Volumul total al creditelor bugetare proiectate pentru anul 2012 se prezintă astfel: cheltuieli de personal în sumă de 140.094 mii lei, cheltuieli pentru bunuri și servicii în sumă de 54.205 mii lei. La „Alte transferuri” s-a prevăzut suma de 50 de mii de lei pentru plata contribuțiilor și cotizațiilor Camerei Deputaților la organismele internaționale.

Cheltuieli pentru active nefinanciare în sumă de 21.132 de mii lei, din care 12.316 mii lei la obiectivele de investiții Palatul Parlamentului și definitivarea și amenajarea parcajului subteran de pe platforma Palatului Parlamentului, 2.416 mii lei pentru alte cheltuieli de investiții, precum și 6.400 mii lei pentru reparații capitale, aferente activelor fixe.

La asistența socială a fost prevăzută suma de 1.100 mii lei pentru cheltuielile aferente în indemnizația acordată persoanelor care, în anul 2012, vor înceta activitatea în condițiile art. 73 alin. (1) din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar.

La activitățile finanțate din venituri proprii pentru anul 2012 se propune, la total resurse, suma de 15.000 mii lei, iar la cheltuieli suma de 11.500 mii lei.

## Stimați colegi,

Aș atrage atenția, și acest lucru pentru a se reține și în stenogramă, asupra unui amendament, ca urmare a solicitării doamnei președinte, iar Biroul permanent fiind de acord ca, având în vedere restricțiile bugetare, suma alocată la dispoziția președintelui care se utilizează, conform legii, pentru ajutoare, recompense, stimulente, contribuția la acțiuni umanitare și burse să fie de 115 mii lei, atât cât este în anul 2011, față de prevederea de 200 mii lei, din proiectul de buget al Camerei Deputaților pentru anul 2012.

Mulțumesc. Dacă sunt observații? Comisia, vă rog.

Raport asupra Proiectului de hotărâre privind bugetul Camerei Deputaților pe anul 2012.

Cu Adresa 1099/Biroul permanent, din 24 octombrie 2012, secretarul general al Camerei Deputaților a transmis spre examinare și avizare în fond Comisiei pentru buget, finanțe și bănci Proiectul de hotărâre privind bugetul Camerei Deputaților pe anul 2012, aprobat de Biroul permanent al Camerei Deputaților în ședința din 24 octombrie 2011.

În urma examinării Proiectului de hotărâre privind bugetul Camerei Deputaților pe anul 2012, în ședința din 25 octombrie 2011, comisia, cu majoritate de voturi, 17 pentru și 3 abțineri, a hotărât ca proiectul de hotărâre să fie supus spre dezbatere și adoptare plenului în forma prezentată și vă informez, din partea comisiei, că suntem de acord cu amendamentul propus de domnul chestor.

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții în cadrul dezbaterilor generale? Dacă nu sunt, atunci rămâne la votul final.

Avem o solicitare a inițiatorului de retragere a Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative. Este vorba despre domnul deputat Tudor Ciuhodaru.

Dacă sunt observații în partea dumneavoastră? Nu.

Rămâne la votul final. Aceste proceduri... Vă rog, domnule deputat Márton Árpád.

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am venit la acest microfon pentru că atât materialul scris, cât și cele spuse de dumneavoastră pentru mine nu sunt clare.

Adică suntem în fața unui proiect de lege retras ca atare, despre care nu discutăm sau despre un proiect de lege care se consideră a fi adoptat tacit, pentru că, la punctul 5 avem o trimitere, ni se spune explicit că inițiatorul în termenul de adoptare tacită și-a retras proiectul de lege, pe de o parte.

Pe de altă parte, avem o trimitere la punctul 15, iar la punctul 15 scrie clar: „se consideră adoptat”. Deci în care dintre cele două ipostaze suntem? Merge la Senat proiectul de lege ca proiect adoptat tacit sau nu se mai duce nicăieri, pentru că a fost retras?

Ar trebui să fie explicitată această situație pentru a cunoaște și noi care este situația și, în nici un caz – nici în primul, nici în al doilea caz – nu mai avem ce vota la votul final. Deci nici dacă și-a retras nu putem să votăm, să acceptăm retragerea, și nici dacă a fost adoptat tacit – ce mai votăm, că ne-ați anunțat dumneavoastră tocmai adineauri...

## Mulțumesc pentru precizări.

Am vorbit cu Secretariatul tehnic, care îmi precizează faptul că această solicitare de retragere este făcută anterior datei expirării termenului, deci înțeleg de la experții juriști că suntem în varianta retragerii, și nu în varianta adoptării tacite.

Domnul Calimente.

Doamnă președinte, cred că este un fapt inedit.

Eu de când sunt în Parlament n-am mai văzut o asemenea procedură prin care un coleg care își retrage un proiect de lege solicită votul plenului, pentru că, de câte ori cineva a renunțat la un proiect de lege, a dorit să nu-l mai susțină sau să și-l retragă, l-a retras încă din faza de la comisii, iar în cazul pe care îl și descrieți dumneavoastră, că a făcut-o înainte ca termenul să expire, cu atât mai mult, iar dacă termenul este expirat și el merge în mod tacit adoptat la Senat, are dreptul acolo, în discuțiile din comisia de la Senat, să-și retragă proiectul de lege. Pentru că, în plen, să-i dăm noi unui coleg un vot, pentru că vrea să-și retragă un proiect de lege, eu asemenea procedură de când sunt în acest Parlament n-am mai văzut!

Deci noi suntem primă Cameră și e la noi, nu la Senat, neintrând în dezbatere, procedura spune că se poate retrage până la momentul începerii dezbaterilor. Până atunci există această opțiune, informând plenul, e corect ceea ce spunea domnul Márton Árpád, doar cu înștiințarea plenului, și nu cu vot.

Vă rog.

Doamnă președinte, nu... pentru a trece mai departe, trebuie lămurit ceea ce colegii noștri deputați v-au solicitat. Deci dumneavoastră trebuie să spuneți în acest moment dacă poziția... cele două poziții au trecut tacit sau dacă le vom dezbate.

Vreau să vă spun că în momentul în care colegul Ciuhodaru și-a retras proiectul de lege trebuia să constate Biroul permanent și să-l scoată din ordinea de zi.

În momentul... Nu s-a pomenit niciodată să se vină în fața plenului Camerei cu o asemenea situație, în condițiile în care pe o poziție să fie judecate două proiecte de lege.

Deci ceea ce colegul nostru Árpád a solicitat trebuie să lămurim acum.

Am făcut aceste precizări, doamnă Aura Vasile. Probabil că nu ați fost dumneavoastră atentă.

Domnul Márton Árpád a înțeles foarte bine, deci cererea de retragere a semnăturii s-a făcut înainte de a expira termenul constituțional pentru dezbatere. Fiind în această situație, anunțarea încă înainte de dezbatere presupune retragerea proiectului și, prin urmare, nedezbaterea lui. Și, atunci, în mod firesc, așa cum ați punctat și dumneavoastră, presupune scoaterea de pe ordinea de zi a punctului 15.

Trecem la următorul punct, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate și de panificație pentru elevii din clasele I–VIII din învățământul de stat și privat, precum și pentru copiii preșcolari din grădinițele de stat și private cu program normal, de 4 ore. Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul? Nu.

Președintele comisiei, vă rog să prezentați raportul. Raportul este unul de respingere.

Notă asupra Propunerii legislative privind modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2002.

Comisia propune plenului Camerei Deputaților respingerea propunerii legislative din următoarele considerente: soluțiile legislative propuse nu se pot aplica deoarece nu toate unitățile școlare au personalitate juridică și, în consecință, nu se pot constitui în autorități contractante, conform Ordonanței Guvernului nr. 34/2006, procedura organizării de licitații electronice propusă în actul derulării unui asemenea program.

În prezent, la nivelul județelor funcționează comisii a căror componență se regăsește în reprezentanții Direcției de sănătate, Direcției Generale a Finanțelor Publice, precum și ai oficiilor pentru protecția consumatorilor, iar soluția legislativă propusă transferă responsabilitățile care decurg din aplicarea acestui program doar în sarcina consiliilor de administrație ale unităților de învățământ.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, conform art. 76 din Constituție.

La dezbatere, în ședință, a participat și reprezentantul Ministerului Administrației și Internelor.

Senatul a respins propunerea legislativă în ședința din 14 iunie 2011.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Vă mulțumesc mult.

Dacă în cadrul dezbaterilor generale sunt intervenții? Nu sunt.

Atunci, urmează votul final.

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul? Nu.

Raportul comisiei?

Este, de asemenea, raport de respingere. Domnule președinte Dobre, vă rog.

În conformitate cu prevederile art. 95 din regulament, Comisia pentru muncă și protecție socială a fost sesizată cu dezbaterea pe fond a Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 1 al Legii nr. 44/1994 cu o nouă literă, h), în vederea dobândirii calității de veteran de război și de către copiii de trupă înaintea împlinirii vârstei de 14 ani, precum și modificarea art. 10, în sensul includerii în calculul vechimii în

muncă sau în serviciu a perioadei în care participantul la război a deținut calitatea de copil de trupă.

Comisia propune plenului respingerea inițiativei legislative, întrucât adoptarea acesteia ar determina influențe financiare suplimentare.

De asemenea, nu este reglementată modalitatea de dovedire a calității de copil de trupă, respectiv de dovedire a perioadei în care aceștia au însoțit unitățile militare.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt.

Atunci, intrăm în următorul punct pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 209/2008 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Dacă inițiatorii doresc să ia cuvântul? Nu.

Raportul comisiei, domnule președinte, vă rog.

În conformitate cu prevederile art. 95, Comisia pentru muncă și protecție socială a fost sesizată pe fond în procedură obișnuită asupra Propunerii legislative pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 209/2008 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Propunerea are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 19/2000 în vederea asigurării drepturilor de pensie pentru persoanele care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în condiții speciale.

Comisia propune plenului Camerei Deputaților respingerea inițiativei legislative, întrucât la 1 ianuarie 2011 a intrat în vigoare Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, lege prin care a fosta abrogată Legea nr. 19/2000. Ca urmare, inițiativa legislativă a rămas fără obiect.

Propunerea face parte din categoria legilor organice. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Dacă sunt intervenții în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt.

Urmează Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii.

Dacă sunt intervenții din partea inițiatorilor? Nu.

Atunci, urmează raportul comisiei...

În conformitate cu prevederile art. 95 din regulament, Comisia pentru muncă și protecție socială a fost sesizată cu dezbaterea pe fond a Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci asupra proiectului, al Comisiei pentru egalitate de șanse, precum și avizele negative ale Consiliului Economic și Social, ale Comisiei juridice, de disciplină și imunități și punctul de vedere negativ al Guvernului.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, în sensul majorării cuantumului alocației de stat pentru copiii în vârstă de peste doi ani, respectiv 3 ani în cazul copiilor cu handicap, de la 42 de lei, cât este în prezent, la 150 de lei.

Comisia propune plenului Camerei respingerea inițiativei, din cauza faptului că nu poate fi susținută financiar.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, conform art. 73 alin. (3) din Constituție. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dacă sunt intervenții în cadrul dezbaterilor generale? Doamna Aura Vasile.

Vă rog.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Este știut că în România a scăzut natalitatea și scade în continuare. Mă adresam colegilor din Comisia pentru muncă și protecție socială săptămână trecută amintindu-le de acel raport al ONU în care și România era cuprinsă în grupul celor 7 țări care, mergând în acest ritm, vor dispărea ca nație, ca stat, în condițiile în care acest capitol pentru viitorul nației va persista.

În acest moment se simte absența politicilor de armonizare a vieții de familie și vieții profesionale, lipsa creșelor, a căminelor pentru copii și, în general, lipsa a tot ce ține de social, mai ales în situația copiilor cu handicap, pentru a putea să-și trăiască viața și să desfășoare o viață socială normală, așa cum vedem și noi că se întâmplă în țările Uniunii Europene, și nu numai.

La noi în țară, a avea un handicap apare ca o condamnare, în condițiile în care, așa cum a fost relevat de raportul Comisiei pentru muncă, pentru un copil cu handicap în vârstă de peste trei ani, respectiv doi ani în cazul copiilor sănătoși, se acordă doar 42 de lei lunar în prezent.

Nu-mi aduc aminte, în acest moment, care este rația pentru un delincvent, rația de hrană și de întreținere pentru un pușcăriaș care a violat sau care a ucis, pentru un tâlhar care a tâlhărit și care, teoretic, a adus prejudicii familiilor, cetățenilor, dar și statului.

Cred eu, doamnă președinte, că ar trebui să solicităm, și solicit în numele grupului meu, retrimiterea la comisie, pentru a putea să așteptăm, dacă va ajunge și la această comisie Proiectul de lege privind asistența socială, să vedem dacă în acest proiect de lege este coroborat și vor aduce condiții mai bune acestor copii, copii care, se cunoaște, au nevoie de o îngrijire medicală specială, copii care au nevoie de o supraveghere deosebită, iar copiii aceștia, stimați colegi, sunt copiii noștri, sunt copiii societății noastre, ei nu au nicio vină, iar noi trebuie să ne aplecăm cu toată responsabilitatea pentru a le da șansa la viață.

Domnul președinte Dobre și apoi domnul Toader.

## Doamnă președinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

Acum aproape 3 ani, prim-ministrul Guvernului de atunci, care este și astăzi, de la acest microfon, de la această tribună, se angaja, în numele Guvernului, că în decurs de 4 ani alocația de stat pentru copii va crește de la 42 de lei la 200 de lei.

Au trecut 3 ani. Au trecut 3 ani în care, de fapt, acești 42 de lei nu mai reprezintă decât mult mai puțin, din cauza inflației, din cauza necazurilor care s-au abătut asupra românilor. În ultimii 3 ani au fost cel puțin 3 proiecte de lege care propuneau diferite majorări și nu la valoarea de 200 de lei, ci niște majorări treptate, astfel ca, într-un orizont de timp, să ajungem la o alocație civilizată.

Deci, în momentul de față, gândiți-vă cât reprezintă 42 de lei, mai puțin de 10 euro, pentru un copil în România mileniului III. Este inadmisibil să nu facem nimic timp de 3 ani, altfel însă să ne ducem peste tot și să clamăm câtă grijă avem, în diverse seminarii și dezbateri. Este inadmisibil!

După cum ați văzut, și domnul Franks, astăzi, era foarte atent cu ceea ce se întâmpla cu copiii lui în America și era normal. Orice părinte se gândește, poate și părinții PD-ului s-or gândi și ei că 42 de lei, în momentul de față, pentru un copil de peste 2 ani înseamnă foarte puțin, aproape de nimic. Vă mulțumesc.

Domnule Toader, vă rog.

## Doamnă președinte,

## Stimați colegi,

Motivația principală a fost lipsa de resurse financiare. Sigur că de câte ori discutăm despre o posibilitate de a împărți bugetul mic pe care îl avem și mai ales în condițiile în care în Europa această furtună financiară, până la urmă, și că dorim, și că nu dorim, ne afectează...

Și vreau să răspund și colegei mele referitor la modul în care a făcut o comparație între ce primesc anumiți infractori și cât primește un copil, n-am auzit-o să spună cât primește un câine care nu trebuie să fie eutanasiat, să nu lase la nivelul administrației, și tot Partidul Social Democrat a votat tocmai ca să facem cheltuieli aberante pentru menținerea acestor haite de câini.

Drept la replică, înțeleg, doamna Aura Vasile și după aceea doamna deputat Câmpeanu.

## Doamnă președinte,

## Stimați colegi,

Făceam aici referire la modul în care țări din Uniunea Europeană: Franța, Italia, Germania, Belgia, Austria și așa mai departe au grijă de această categorie de cetățeni din țara lor.

Făceați referire, domnule deputat, la ce mare situație și mare criză există în aceste țări, vezi Doamne, și pe plan mondial.

Domnule deputat, acolo dacă este criză și dacă și acolo sunt nepricepuți ca cei care împart banii în acest Guvern care funcționează credeți că s-ar adopta așa ceva? Este ușor să treci de la deținut la câine.

Nu sunt, poate, de acord nici cu ceea ce se întâmplă cu ei, în condițiile în care atunci când am solicitat retrimiterea la comisie a proiectului de lege legat de câinii comunitari am spus că trebuie să vedem, este grav și că acești câini mușcă și produc ceea ce produc – cetățenilor pagube fizice –, dar nu sunt de acord nici cu ceea ce dumneavoastră susțineți unilateral.

Cred eu, domnule deputat Toader, că dacă în Parlamentul României între grupurile parlamentare s-ar purta un dialog, un dialog, nu negociere, cred eu că s-ar găsi soluții.

Dumneavoastră conduceți unilateral, vă vine de la Guvern de-a gata, înghițiți fără apă și veniți să ne spuneți nouă că aceste lucruri se întâmplă din cauza lipsei financiare și în alte țări. Nu, domnule deputat, în Franța, în Italia, în Austria, în Germania, această categorie de copii este protejată. Dumneavoastră îi condamnați la moarte.

Doamna Câmpeanu, că pe urmă o să-i dau cuvântul pentru drept la replică domnului Toader și așa vom continua, și n-aș vrea să rămâneți fără să vă dau cuvântul.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

## Doamnelor și domnilor colegi,

Nu am vrut să iau cuvântul pentru că știu că este în zadar, orice vi s-ar spune, faceți ce vi s-a dictat. Vreau doar să vă spun așa: în aprilie, anul acesta de grație, 2011, s-au născut în România cei mai puțini copii, luând în comparație, din anul 1930 până astăzi. Dacă acest lucru nu vă spune nimic, ce se întâmplă cu soarta acestei țări, atunci cred că, într-adevăr, orice vi s-ar spune, nimic nu vă atinge.

Toate măsurile care s-au luat sunt împotriva copiilor, plecând de la toate alocațiile care au scăzut, de la toate ajutoarele sociale, de la toate salariile și indemnizațiile. Nu ați

făcut nimic, dar absolut nimic, pentru protecția copiilor. Chiar nu vă îngrijorează soarta acestei țări?

Vă reamintesc: în anul de grație 2011, în luna aprilie s-au născut cei mai puțini copii de când se urmărește statistic, din 1930.

Poate vă treziți.

Vă mulțumesc.

Domnul Toader.

Drept la replică.

Pe scurt, un drept la replică.

Doamnă Aura Vasile, dumneavoastră vi-l dau.

N-am negociat, ci ne-am consultat și ne-am consultat cu formele asociative, dintre care trei sunt conduse de reprezentanții dumneavoastră. Foarte rău, e adevărat. O să vedeți, când vom supune la vot, zecile de mii de semnături adunate, iar decizia pe care o luăm referitor la acești câini aparține administrațiilor locale. În rest, ceea ce ne determină, doamnă deputat, este rațiunea și nimic altceva. Rațiunea ne obligă să ne gândim. Iar numărul de copii e mult mai mare, că n-ați luat în considerare copiii născuți de românii din străinătate.

Drept la replică, doamna Aura Vasile. Domnule Toader, vă rog să fiți atent.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Domnule deputat Toader, poate n-ați fost atent despre ce proiect de lege se discută. Discutam despre copiii cu handicap din România, vorbeam despre cei care au nevoie de ajutorul statului pentru a duce o viață normală. Dumneavoastră vorbeați de câini. Poate ați uitat și n-ați citit ca lumea care e proiectul de lege, în condițiile în care eu vorbesc despre copii cu necazuri și dumneavoastră veniți să-mi povestiți despre câini, în condițiile în care o să-mi aduceți semnături. Să fiți sănătos cu ele!

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Dacă nu mai sunt alte intervenții, atunci vă propun să mergem mai departe, la Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 118/2010 privind...

A! Scuze! Retrimiterea la comisie. Vă rog frumos să pregătiți cartelele de vot.

Supun la vot propunerea făcută de doamna Aura Vasile, de retrimitere la comisie a acestei propuneri.

Votul este deschis.

Trecem la următoarea propunere: Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar. Propunerea comisiilor, de respingere a inițiativei legislative, nu a întrunit numărul necesar de voturi și, ca urmare, s-a hotărât dezbaterea pe articole într-o ședință ulterioară.

Camera Deputaților, potrivit regulamentului, trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau propunerii legislative numai atunci când în raportul comisiei sesizate în fond există amendamente admise sau respinse.

Întrucât în raportul comisiilor sesizate în fond nu există amendamente, inițiativa legislativă trece la votul final.

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii Codului de procedură civilă, cu toate modificările și completările ulterioare.

Se află în aceeași situație ca și precedenta. În raportul comisiei sesizate în fond nu există amendamente, deci inițiativa legislativă trece la votul final.

Propunerea legislativă pentru abrogarea alin. (2[1] ) al art. 94 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

Raportul comisiei sesizate în fond nu conține amendamente și, la fel ca și la celelalte două inițiative, această inițiativă merge către votul final.

Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 49/2010 privind unele măsuri în domeniul muncii și asigurărilor sociale.

De asemenea, această propunere nu a întrunit numărul necesar de voturi, raportul de respingere nu a întrunit numărul necesar de voturi și, ca urmare, s-a hotărât dezbaterea pe articole.

De asemenea, în raportul comisiei sesizate în fond nu există amendamente, iar inițiativa legislativă trece la votul final.

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 109/1997 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social.

Propunerea comisiei, de respingere a inițiativei, nu a întrunit numărul necesar de voturi la votul final din 14 septembrie 2011. În raportul comisiei sesizate în fond nu există amendamente și, prin urmare, inițiativa trece la votul final.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată cu dezbaterea în fond cu Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 339/2006.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a avizat favorabil acest proiect de lege.

Obiectul de reglementare se referă la modificarea art. 17 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, cu modificările și completările ulterioare, în sensul ca din cadrul autorității teritoriale de ordine publică, organism cu rol consultativ, să facă parte și un reprezentant al Jandarmeriei Române, precum și șeful poliției locale.

În urma dezbaterilor, în data de 14 septembrie 2011, membrii comisiei, cu unanimitate de voturi, au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților respingerea prezentei propuneri legislative.

Autoritatea teritorială prevăzută în Legea poliției are un rol bine definit, și celelalte componente, adică Jandarmeria și Poliția locală sunt informate în legătură cu activitățile desfășurate în cadrul acestei autorități.

Vă mulțumesc.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul a respins propunerea legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

De asemenea, Comisia pentru muncă și protecție socială a luat în dezbatere această inițiativă și a dat un aviz negativ. Guvernul României nu susține adoptarea inițiativei legislative.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii voluntariatului, în sensul clarificării situațiilor în care activitatea de voluntariat necesită încheierea obligatorie a unui contract scris.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât să supună spre dezbatere și adoptare raportul de respingere a propunerii legislative.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt.

Atunci, urmează votul final.

Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 218/2002.

Dacă din partea inițiatorilor sunt intervenții? Nu.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul președinte Canacheu, președintele Comisiei pentru apărare, pentru a prezenta raportul.

Vă rog.

Mulțumesc.

Bună seara, stimați colegi!

Proiectul de lege de modificare a Legii nr. 218 a fost supus dezbaterii comisiei noastre.

Guvernul ne-a transmis punctul de vedere prin care nu susține adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc și eu.

Dacă sunt intervenții în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt.

Nefiind amendamente, urmează votul final.

Propunerea legislativă de modificare și completare a Ordonanței de urgență nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, aprobată prin Legea nr. 290/2005, cu modificările ulterioare.

Dacă sunt intervenții din partea inițiatorilor? Nu.

Raportul comisiei.

Domnule președinte Gherasim, vă rog.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 18 din Ordonanța de urgență nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul și reședința cetățenilor, în sensul că în cazul în care intervine una dintre situațiile prevăzute de art. 18 și titularul actului de identitate a solicitat în termen legal eliberarea unei noi cărți de identitate, acestuia să nu i se rețină actul de identitate încă valabil decât în momentul în care se înmânează noul act de identitate.

De asemenea, în cazul solicitării preschimbării actului de identitate deja expirat, se propune a se face o fotocopie care să fie ștampilată și validată.

La dezbatere a fost prezent și reprezentantul Ministerului de Interne.

Fac mențiunea că acest proiect de act normativ nu a întrunit nici votul Senatului și a fost respins, cu unanimitate de voturi, de către plenul Comisiei pentru administrație.

De asemenea, Ministerul de Interne are o prevedere din care rezultă că până la eliberarea unui nou act de identitate cel pe care îl deține cetățeanul este valabil. Ca urmare, nu mai este necesară eliberarea unei fotocopii care oricum nu poate fi valabilă odată ce a expirat. În raport cu obiectul și conținutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Deci, propunere de respingere.

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt.

Atunci, rămâne la votul final.

Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 303 din 3 decembrie 2008 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum și pentru modificarea Legii nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia.

Dacă din partea inițiatorilor e cineva care dorește să ia cuvântul?

Nu.

Din partea Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă?

Deci nu este niciun membru al Comisiei pentru cultură care poate să prezinte raportul?

Vă rog, domnule deputat Socaciu. Vă rog.

## **Domnul Victor Socaciu:**

Mulțumesc, doamnă președinte.

Raport asupra Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 303 din 3 decembrie 2008 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia.

## **Domnul Vasile Popeangă**

**:**

Sunteți secretar?

Nu sunt secretar, sunt doar vicepreședinte.

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a fost sesizată în fond cu această propunere legislativă, spre avizare fiind transmisă Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a avizat negativ propunerea legislativă, iar Comisia juridică, de disciplină și imunități a dat un aviz favorabil.

Membrii Comisiei pentru cultură au analizat inițiativa legislativă ținând cont de avizul favorabil al Consiliului Legislativ, precum și de punctul de vedere al Guvernului, care nu susține însă adoptarea propunerii legislative.

Această propunere legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat în ședința din 24 noiembrie 2010.

În urma dezbaterii, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune respingerea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 303 din 3 decembrie 2008 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt.

Atunci, urmează votul final.

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul? Nu.

Atunci, îl invit pe domnul deputat Victor Socaciu să prezinte raportul.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a fost sesizată în fond cu această propunere legislativă, spre avizare fiind transmisă Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, care a avizat favorabil inițiativa legislativă, precum și Comisiei juridice, de disciplină și imunități, care a transmis un aviz negativ însă.

Membrii Comisiei pentru cultură au analizat propunerea legislativă ținând cont de avizul negativ al Consiliului Legislativ, precum și de punctul de vedere al Guvernului, transmis, care nu susține adoptarea acesteia.

Inițiativa legislativă a fost respinsă de Senat în ședința din 22 iunie 2011, în calitate de primă Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții în cadrul dezbaterilor generale? Vă rog, doamnă Aura Vasile.

## **Doamna Aurelia Vasile:**

Mulțumesc, doamnă președinte.

Cu toate că acest proiect de lege este al domnului deputat Mihail Boldea, care atunci când a scris acest proiect era membru al Partidului Democrat Liberal, noi, Grupul PSD, vom susține acest proiect de lege, pentru că ceea ce Domnia Sa spune în expunerea de motive și ceea ce propune ca modificare a legii este în concordanță cu ceea ce se întâmplă astăzi și trebuie oprit. Domnia Sa spune că în zece ani de aplicare a prevederilor Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public au apărut numeroase semnale din partea societății românești și a unor persoane fizice cu privire la scurgerea de informații confidențiale existente în momentul aplicării prevederilor invocate în legea de mai sus.

Dânsul spune că, în teorie, accesul la informațiile cuprinse în dosarele aflate pe rol în instanțele de judecată este limitat, consultarea acestora fiind permisă, în acest stadiu, numai avocatului sau părților și numai pe baza unei identificări prealabile, a unei preocupări valabile în acest sens, ar trebui să fie practica.

Dumneavoastră știți că înainte de a ști inculpatul sau cel care, să spunem, este sesizat sau ar trebui să fie sesizat, este cunoscut de presă și de toți ceilalți.

De aceea, doamnă președinte, cred eu că comisia de fond s-a grăbit respingând acest proiect de lege, și grupul meu parlamentar propune retrimiterea la comisie pentru a fi analizate încă o dată art. 12 și art. 21 din acest proiect al Legii nr. 544/2001. Cele două articole la care se solicită modificarea nu fac decât să facă aplicabilă Legea nr. 544, în condițiile în care informațiile de interes public să fie informații de interes public, iar cele care sunt în condițiile unor dosare să fie la îndemâna avocaților, pentru că așa cum trăim astăzi... întâi te arată cu degetul și pe urmă trebuie tu să-ți demonstrezi vinovăția sau nevinovăția. Asta în condițiile în care, în orice stat normal, persoanei care este acuzată trebuie să i se demonstreze, nu persoana acuzată să se dezvinovățească.

Deci propun retrimiterea la comisie, doamnă președinte, și solicităm ca reprezentanții noștri în comisia de fond să se aplece cu mai multă responsabilitate pe articolele 12 și 21.

## Bună seara, stimați colegi!

Este ora 18.00. Începem ședința consacrată răspunsurilor orale la întrebări și vreau să întreb, pentru început, dacă domnul deputat Dușa Mircea, din partea PSD, este în sală. Nefiind în sală, îl rog pe domnul secretar de stat Eusebiu Pistru, din partea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, să-i trimită răspunsul în scris la întrebarea depusă.

De asemenea, pe domnul secretar de stat Karoly Borbély să trimită răspunsul domnului deputat Dușa Mircea la interpelarea, la întrebarea legată de condițiile economice pentru ca pensiile și salariile bugetarilor să fie indexate.

Trecem acum la lista deputaților înscriși pentru a prezenta interpelări pe scurt:

- domnul deputat Mircea Gheorghe Drăghici are o

- interpelare depusă în scris;

- domnul deputat Petru Călian, o interpelare depusă în

- scris;

- domnul deputat Lucian Nicolae Bode, o interpelare

- depusă în scris;

- domnul deputat Aurel Vlădoiu, patru interpelări. Aveți cuvântul, domnule deputat.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

## Vă mulțumesc.

Am să supun la vot propunerea făcută de doamna Aura Vasile, iată, cu susținerea domnului Mircea Toader.

Votul este deschis.

## **Doamna Aurelia Vasile**

**:**

Două săptămâni.

## Două săptămâni.

## Sigur, sigur.

De la ora 18.00 va avea loc primirea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului.

## Domnule președinte,

Prezint, pe scurt, două interpelări. Una pentru domnul ministru László Borbély, prin care solicit stoparea tăierilor ilegale de pădure din nordul județului Vâlcea, respectiv din Munții Lotrului, acolo avem o obște, și Banca Gilortului nu înțelege că nu este proprietară pe aceste suprafețe de pădure și taie în mod ilegal peste 500 hectare de pădure, punând în pericol echilibrul ecologic din zona de nord a județului, și, respectiv, colmatarea lacului de acumulare de la Vidra și, de asemenea, afectează în mod, zic eu, defectuos bogăția acestei zone din Munții Lotrului, cu frumusețea și aurul verde cu care este înzestrată.

Rog să se facă o anchetă și să primesc răspuns pentru această interpelare.

A doua este legată de asigurarea urgentă a fondurilor pentru finanțarea lucrărilor de dezvoltare a infrastructurii rurale. În județul Vâlcea sunt 72 de proiecte pe Programul dezvoltarea infrastructurii și a unor baze sportive din mediul rural, finanțate prin Ordonanța nr. 7/2006. Dintre acestea, 30 sunt proiecte care se derulează pe subprogramul dezvoltarea infrastructurii și 42 sunt pe subprogramul baze sportive.

Vreau să vă spun că dintre aceste proiecte peste jumătate sunt lucrări executate, și constructorul nu a primit banii pentru ce s-a executat. Sunt date primăriile în judecată și urmează să fie pus sechestru pe bunurile primăriilor pentru aceste lucrări.

Rog, intervenție urgentă pentru a debloca și a finanța aceste lucrări.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule deputat. Continuu:

- domnul deputat Ioan Cindrea are o interpelare depusă

- în scris;

- doamna deputat Sonia Maria Drăghici are o interpelare

- depusă în scris;

- domnul deputat Marian Neacșu are două interpelări

- depuse în scris;

- domnul deputat Eugen Bejinariu are patru interpelări

- depuse în scris;

- domnul deputat Ion Călin are două interpelări depuse în

- scris;

- domnul deputat Marian Ghiveciu are o interpelare

- depusă în scris;

- doamna deputat Diana Tușa are o interpelare depusă în

- scris;

- domnul deputat Vasile Popeangă are o interpelare

- depusă în scris;

- domnul deputat Mirel Taloș are două interpelări depuse

- în scris;

- domnul deputat Daniel Chițoiu are o interpelare depusă

- în scris;

- doamna deputat Adriana Săftoiu are o interpelare

- depusă în scris;

- domnul deputat Mircia Giurgiu are 10 interpelări depuse

- în scris;

- domnul deputat Florin Tătaru are două interpelări

- depuse în scris;

- domnul deputat Gabriel Gospodaru are o interpelare

- depusă în scris.

- Cu aceasta, încheiem aici ședința consacrată deputaților

- înscriși pentru a prezenta interpelări pe scurt.

- Vă doresc o seară plăcută!

## _Ședința s-a încheiat la ora 18.07._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|591219]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 125/10.XI.2011 conține 16 pagini.**

Prețul: 4,80 lei