Stenogramă plen

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și anunț că din totalul celor 333 de deputați și-au înregistrat

prezența 247, sunt absenți 86, participă la alte acțiuni parlamentare 31.

La primul punct al ordinii de zi, în conformitate cu prevederile regulamentare, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaților următoarele documente:

- ordinea de zi pentru ședințele în plen în zilele de luni, 4,

- și marți, 5 aprilie 2011;

- programul de lucru pentru perioada 4–9 aprilie;

– informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente; – lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale;

– lista rapoartelor depuse în perioada 28 martie – 4 aprilie 2011 de comisiile permanente sesizate în fond;

– sumarul privind conținutul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I.

La punctele 2, 3 și 4 ale ordinii de zi avem:

– Informare din partea Președintelui României cu privire la aprobarea propunerilor prim-ministrului referitoare la participarea României cu 66 de jandarmi la misiunea NATO de pregătire a forțelor afgane de poliție, până la încheierea acesteia;

– Informare din partea Președintelui României cu privire la aprobarea propunerilor prim-ministrului referitoare la participarea României cu doi ofițeri de stat major și o fregată clasa T22R;

– Informare din partea Președintelui României cu privire la aprobarea propunerilor prim-ministrului referitoare la solicitarea părții americane de punere la dispoziție a unor facilități în vederea dislocării și operării pe aerodromuri din țara noastră a unor aeronave ale Forțelor Aeriene ale SUA, destinate realimentării în aer, utilizate în operația de impunere a Rezoluției Consiliului de Securitate ONU nr. 1973 din 2011 privind Libia.

Dați-mi voie să dau citire acestor informări.

Informare din partea Președintelui României cu privire la aprobarea propunerilor prim-ministrului referitoare la participarea României cu 66 de jandarmi la misiunea NATO de pregătire a forțelor afgane de poliție, până la încheierea acestora.

Alianța Nord-Atlantică a solicitat autorităților române să analizeze posibilitatea participării cu forțe la misiunea NATO de instruire a forțelor afgane de poliție NATO Training Mission în Afganistan/NTMA.

Această misiune a fost înființată de către Alianța NordAtlantică, odată cu reconsiderarea strategiei de implicare în Afganistan, în cadrul noii abordări cu privire la desfășurarea operațiilor de stabilizare în acest teatru de acțiune.

Misiunea NATO de pregătire a poliției afgane se desfășoară în cadrul operației ISAF (Forța Internațională de Asistență pentru Securitate) din Afganistan.

Participarea României la această misiune are un impact favorabil deosebit pentru întărirea poziției statului român în relațiile cu statele membre ale Alianței Nord-Atlantice implicate în reglementarea situației în zonă.

În temeiul prevederilor legale, am aprobat propunerile prim-ministrului Guvernului României referitoare la participarea României cu 66 de jandarmi la misiunea NATO de pregătire a forțelor afgane de poliție, până la încheierea acesteia.

Fondurile financiare necesare participării României la această misiune sunt asigurate de Statele Unite ale Americii, Ministerul Administrației și Internelor suportând cheltuielile referitoare la salariile din țară și asigurările de viață.

Cea de-a doua: Informare din partea Președintelui României cu privire la aprobarea propunerilor prim-ministrului referitoare la participarea României cu doi ofițeri de stat major și o fregată.

Ca urmare a rezoluțiilor Consiliului de Securitate al ONU nr. 1970 din 26 februarie 2011 și nr. 1973 din 17 martie 2011, precum și la solicitarea Alianței Nord-Atlantice, România va participa cu forțe și mijloace la misiunea de impunere a unui embargo asupra armelor (Arms Embargo) împotriva Libiei.

Participarea la această misiune reprezintă pentru țara noastră o confirmare a rolului său de furnizor de securitate, având totodată ca efecte benefice consolidarea profilului strategic al României ca membru responsabil al NATO și al Uniunii Europene.

Luăm act de informările din partea Președintelui României.

La punctul 5 al ordinii de zi avem solicitările Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport cu privire la încadrarea în categoria legilor de complexitate deosebită și, în consecință, prelungirea termenului constituțional de dezbatere și vot final de la 45 la 60 de zile a următoarelor inițiative legislative: Propunerea legislativă privind regimul manualelor școlare în învățământul preuniversitar, Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 1/2011 privind educația națională, Propunerea legislativă privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Național al Rectorilor din România, Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 1/2011 privind educația națională.

Dacă sunt observații?

Nu sunt.

Pe procedură, doamna Aura Vasile. Vă rog.

## Doamnă președinte,

Pe două probleme am să fac o singură intervenție. Prima. Vă rog să nu vă supărați, dar Biroul permanent nu v-a împuternicit să prezentați informarea din partea Președintelui României și nu înțeleg de ce un consilier prezidențial nu s-a prezentat astăzi în fața Camerei Deputaților pentru a prezenta plenului Camerei Deputaților aceste informări.

A doua problemă, doamnă președinte, legată de ordinea de zi. Am înțeles că se pune pe site-ul Camerei ordinea de zi a ședinței de plen ca noi, parlamentarii, să putem să ne facem lecțiile și să putem să parcurgem tot ceea ce este trecut pe ordinea de zi, ca atunci când avem intervenții să știm despre ce vorbim. Este adevărat că sunt foarte multe rapoarte pentru multe proiecte de lege, de adoptare sau de respingere, sau reexaminare, dar este foarte greu să poți să intervii pe fiecare dacă nu îl revezi.

Nu înțeleg de ce se mai afișează pe site-ul Camerei Deputaților ordinea de zi pentru parlamentari, dacă, de fiecare dată, luni, apar, și pe primele poziții, doamnă președinte, proiecte de lege care nu au fost pe ordinea de zi, pentru care, vă rog să ne credeți că nu avem timpul necesar să putem să solicităm rapoartele, proiectele de lege pentru a vota în cunoștință de cauză.

O să spuneți că este obligația noastră. Este obligația noastră, dar, în același timp, vă rog să credeți că nu poți să te pregătești cu sute și sute de proiecte pentru săptămâna care începe astăzi, în condițiile în care nici măcar nu le ai ca material în bancă, pentru a putea să vezi despre ce este vorba.

De aceea, doamnă președinte, astăzi o să parcurgem ordinea de zi care a fost aprobată de Biroul permanent, dar am rugămintea să țineți cont de rugămintea grupului meu, pentru că dorim să fim activi la dezbaterile proiectelor de lege, și nu să fim o mașină de vot care, teoretic, să ne uităm în dreapta și în stânga, să nu știm ce votăm, iar în momentul în care suntem întrebați de alegătorii noștri, de colegii noștri de partid sau de ziariști să ridicăm din umeri și să nu știm despre ce este vorba.

Deci vă rog, pe cât posibil, ca ceea ce se afișează pe site să rămână tabu pentru săptămâna de lucru care începe în fiecare luni.

## Vă mulțumesc.

Avem la următorul punct solicitarea Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic cu privire la încadrarea în categoria legilor de

complexitate deosebită și, în consecință, prelungirea termenului constituțional de dezbatere și vot final de la 45 la 60 de zile a Propunerii legislative privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor de creștere, îngrijire și educare a copiilor în vârstă de la 0 la 3 ani, precum și prelungirea cu 15 zile a termenului de depunere a raportului. Dacă sunt observații?

Nu sunt.

Dacă nu, trecem la Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 43/2008 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților.

Este vorba, în articolul unic, despre domnul deputat Mugurel Surupăceanu, aparținând Grupului parlamentar al PSD, care trece de la Comisia pentru politică externă la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, în calitate de membru.

Dacă dumneavoastră aveți observații?

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Atunci, rămâne pentru vot final.

În ceea ce privește punctele 5 și 6, anterioare celor două puncte, nefiind observații din partea dumneavoastră, atunci se consideră adoptate.

De fapt, este vorba despre solicitări de prelungire a termenului de depunere a rapoartelor.

Vă rog, domnule Eugen Nicolăescu, în acest proiect de hotărâre... cu privire la acest proiect de hotărâre? Vă rog.

Nu, doamnă deputat Roberta Anastase, președinte de ședință.

Vreau să fac un anunț din partea Grupului parlamentar al PNL.

Începând de astăzi, în cadrul Grupului parlamentar al PNL va reactiva domnul deputat Dan Bordeianu, căruia i-a încetat calitatea de deputat independent și s-a întors în PNL. Vă mulțumesc.

Domnule Eugen Nicolăescu, o luăm ca pe o știre. În schimb, trebuie să depună la Biroul permanent solicitarea și... da. Da.

Vă mulțumesc mult pentru această precizare.

Trebuie făcută și procedura depunerii actelor și pe urmă dânsul anunță plenul sau președintele de ședință.

Trecem la următorul punct pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind organizarea și funcționarea Departamentului pentru Lupta Antifraudă.

Procedură de urgență.

Dau cuvântul reprezentantului inițiatorului. Vă rog.

## **Domnul Claudiu Constantin Dumitrescu** _– șeful Departamentului pentru Lupta Antifraudă_ **:**

## Vă mulțumesc.

## Doamnă președinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

Vă prezint, pe scurt, motivele care au stat la baza promovării prezentului Proiect de lege privind organizarea și funcționarea Departamentului pentru Lupta Antifraudă, instituție națională care asigură legătura cu instituțiile europene implicate în protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene.

Problema bazei legale a departamentului a survenit în urma abrogării actului său de funcționare și a unei succesiuni de decizii ale Curții Constituționale din anul 2009 prin care actele subsecvente de organizare au fost declarate neconstituționale.

În actualul context legislativ, organizarea departamentului este insuficient reglementată, fapt ce generează o serie de disfuncționalități atât în sfera activităților de control al modului de accesare și utilizare a fondurilor comunitare, cât și în raporturile de colaborare cu instituții similare la nivelul statelor membre.

Lipsa unei baze legale solide care să permită acestui departament să asigure, în conformitate cu Tratatul de funcționare a Uniunii Europene, îndeplinirea obligațiilor privind protecția efectivă și echivalentă a intereselor financiare a fost semnalată ca element de îngrijorare în raportul de evaluare din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare al Comisiei Europene din anul 2010 cu privire la capacitatea autorităților române de a coopera cu Oficiul European de Luptă Antifraudă. Semnale similare au fost primite și la nivelul Consiliului Uniunii Europene care, în raportul întocmit de Grupul multidisciplinar privind crima organizată, a subliniat importanța adoptării unei legi care să consolideze rolul acestui departament.

## Vă mulțumesc și eu.

## Raportul comisiei juridice?

A, doamna președinte Sulfina Barbu. Este vorba despre un raport comun al Comisiei juridice, de disciplină și imunități și de administrație publică.

## Doamnă președinte,

## Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia de administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de lege privind organizarea și funcționarea Departamentului pentru Lupta Antifraudă, trimis cu adresa PL-x 71 din 2 martie 2011.

Potrivit prevederilor constituționale, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Așa cum a fost prezentat de Executiv, obiectul de reglementare îl reprezintă organizarea și funcționarea Departamentului pentru Lupta Antifraudă, DLAF, structură cu personalitate juridică în cadrul aparatului de lucru al Guvernului, în coordonarea prim-ministrului, finanțat de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.

Membrii Comisiei de administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic au examinat proiectul de lege în ședința din 22 martie 2011, iar membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au examinat această propunere în ședința din 29 martie 2011.

La dezbateri au fost prezenți, din totalul de 22 membri ai Comisiei juridice, de disciplină și imunități, 17 deputați, iar din totalul celor 30 de membri ai Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic au fost prezenți 30 de deputați.

Ca urmare a dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de lege privind organizarea și funcționarea Departamentului pentru Lupta Antifraudă în forma prezentată de Guvernul României.

Amendamentele respinse sunt cuprinse în anexa nr. 1. În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Așa cum preciza și doamna Sulfina Barbu, proiectul de lege a fost adoptat în unanimitate și nu are amendamente admise. Există, în schimb, o serie de amendamente respinse.

Dacă dorește cineva să susțină? Sunt 4 amendamente respinse.

Dacă dorește cineva să susțină vreunul dintre aceste amendamente?

Înainte de acest lucru, sunt intervenții în cadrul dezbaterilor generale.

Scuze!

Doamna Aura Vasile.

## **Doamna Aurelia Vasile:**

## Mulțumesc, doamnă președinte. Doamnă președinte,

Grupul parlamentar al PSD va vota acest proiect de lege, dar nu înainte de a face câteva comentarii.

Așa cum a fost cerut prin directive și prin alte solicitări, pentru a putea să avem un control corect și să anulăm posibilitățile fraudării fondurilor europene, atribuțiile acestui departament privind controlul proiectelor finanțate din fonduri europene, coordonarea tuturor instituțiilor naționale implicate în lupta antifraudă și cooperarea cu OLAF și cu structurile corespunzătoare din statele membre ale Uniunii Europene...

Dar, mă întreb, doamnă președinte, de ce facem noi acest departament? În condițiile în care România, din cele 31 de miliarde de euro pe care le are la dispoziție până la data de 31 decembrie a anului 2013, în acest moment, a reușit să tragă doar 3% din bani, și 8% să fie acoperiți cu proiecte, stau să mă întreb de ce trebuie să plătim, pentru că, oricum, fonduri europene în România nu sunt. Poate că era mai bine dacă realizam acest departament sau să-l lărgim și să controleze felul în care se cheltuiesc banii din bugetul României pe tot felul de proiecte și pe tot felul de... tocat bani.

Cred eu că grupul meu va iniția un proiect de lege, în condițiile în care să reluăm tot ceea ce OLAF-ul recomandă pentru acest departament care va fi sub directa coordonare a prim-ministrului, pentru a putea să avem un departament care să controleze cum cheltuiesc banii din bugetul României pe tot felul de proiecte.

În acest moment, aș putea să spun că acest departament va șoma, acest departament va consuma alți bani din bugetul statului privind salarii, dotări, echipament pus la dispoziție, mașini, bineînțeles că probabil acest departament va avea încă un serviciu care va asculta, cum era vorba aia, timpanul... Ochiul și timpanul?! Ce să controleze în condițiile în care România nu este în stare, sub acest Guvern, să atragă fondurile europene?

Da.

Mulțumesc, doamnă deputat.

Mă bucur să fiu martor la ultima parte a intervenției dumneavoastră extrem de interesantă.

Dacă la dezbateri generale...

Da.

Domnul deputat Tinel, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Vă rog, domnule deputat, faceți-i concurență doamnei Aura Vasile printr-un discurs cel puțin la fel de bine postat.

Da.

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Nu am să intru în polemică cu doamna Aura Vasile. Am să spun doar că necesitatea funcționării OLAF-lui, Departamentul de Luptă Antifraudă, ca o cerință a verificării modului cum se cheltuiesc banii europeni, este foarte importantă. Și, din acest punct de vedere, n-ar trebui să bagatelizăm, și nici să privim așa, cu foarte multă ușurință, înființarea și funcționarea, și modul cum va funcționa el de acum încolo.

E drept, nivelul de absorbție a fondurilor europene, în momentul de față, nu este cel pe care îl așteptam cu toții, dar asta nu înseamnă că cei care s-au cheltuit până acum, banii care s-au cheltuit până acum nu trebuie să se cheltuiască în concordanță cu ceea ce ne-am angajat noi în Tratatul de aderare la Uniunea Europeană.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal va susține acest proiect de lege.

Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult.

Partea finală a fost cea mai importantă.

Domnule secretar de stat, dacă aveți un... a fost doamna

Aura Vasile, adică într-o anumită problemă.

Dacă mai aveți...

Nu.

Nu mai sunt alte intervenții.

Domnul Mircea Toader nu dorește să intervină. Stimați colegi,

Intervențiile cu caracter general s-au finalizat.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Vă rog să urmăriți raportul. Avem numai amendamente respinse.

Dacă dorește cineva să își susțină amendamentele respinse care se regăsesc în raportul comisiei sesizate în fond?

Nu avem.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final.

Poziția 10 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 55/2006 privind siguranța feroviară.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul?

Domnul secretar de stat Eugen Pistru, secretar în cadrul Ministerului Transporturilor.

Domnule ministru, vă rog să exprimați punctul de vedere al inițiatorului.

**Domnul Eusebiu Manea Pistru-Popa** _– secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect modificarea și completarea Legii nr. 55/2006 privind siguranța feroviară, în vederea transpunerii în totalitate a prevederilor Directivei 2008/110 a Comisiei Europene, a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2004/49 a Comisiei Europene privind siguranța căilor ferate comunitare.

Proiectul de lege reglementează, în principal, următoarele: definirea deținătorilor și a entităților responsabile cu întreținerea vehiculelor feroviare, cu instituirea obligației de înscriere a acestor informații în Registrul Național al Vehiculelor, astfel cum se prevede la art. 33 din Directiva 2008/57 a Comisiei Europene, a Parlamentului European și a Consiliului privind interoperabilitatea sistemului feroviar în Comunitate (reformare).

Obligativitatea certificării entităților responsabile cu întreținerea și a sistemelor de întreținere a vehiculelor în domeniul feroviar.

Mulțumesc și eu, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnule vicepreședinte, aveți cuvântul.

Vă rog să prezentați poziția comisiei.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată spre dezbatere și avizare în fond cu Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 55/2006 privind siguranța feroviară.

Senatul a adoptat proiectul de lege în ședința din 26 mai 2010.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a avizat favorabil proiectul de lege.

De asemenea, Consiliul Legislativ, cu avizul nr. 232 din 15 martie 2010, a avizat favorabil acest proiect de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 55/2006 privind siguranța feroviară în vederea transpunerii în totalitate a prevederilor Directivei 2008/110 a Comisiei Europene, a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2008 de modificare a Directivei 2004/49 privind siguranța căilor ferate comunitare – Directiva privind siguranța feroviară.

Membrii Comisiei pentru industrii și servicii au examinat proiectul de lege în ședința din 23 martie 2011.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 55/2006 privind siguranța feroviară, cu amendamentele admise prevăzute în anexă.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Da.

Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Dacă din cadrul grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul la dezbateri generale?

Nu.

Atunci, stimați colegi, vă rog să fiți de acord să trecem la dezbaterea raportului comisiei sesizate în fond.

Vă rog să urmăriți raportul și, acolo unde simțiți nevoia, să interveniți. Vă rog să o faceți fără niciun fel de reținere.

Dacă la titlul legii există vreo intervenție?

Rog, de asemenea, secretarii de ședință să urmărească cu atenție dacă din sală cineva dorește să intervină.

Numerele curente 2, 3, 4.

Numerele curente 5, 6, 7, 8, 9, 10.

Poziția 11.

Pozițiile 12, 13, 14, 15, 16 și atât.

Am epuizat raportul comisiei sesizate în fond.

Cu voia dumneavoastră, proiectul de lege rămâne pentru votul final de mâine.

Poziția 11, Proiectul de lege privind ratificarea Scrisorii de intenție, semnată de autoritățile române la București la 9 septembrie 2010, aprobată prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internațional din 24 septembrie 2010, și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2009 privind ratificarea Aranjamentului stand-by dintre România și Fondul Monetar Internațional, convenit prin Scrisoarea de intenție transmisă de autoritățile române, semnată la București la 24 aprilie 2009, și prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internațional din 4 mai 2009, precum și a Scrisorii suplimentare de intenție, semnată de autoritățile române la data de 8 septembrie 2009 și aprobată prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internațional din 21 septembrie 2009.

Acest proiect de lege se dezbate în procedură de urgență. Vom trece de îndată la dezbaterea proiectului de lege. Din partea inițiatorilor dacă este cineva? Domnul secretar de stat Ion Ghizdeanu. Vă rog, domnule secretar de stat. Poziția inițiatorului.

## **Domnul Ion Ghizdeanu** _– președintele Comisiei Naționale de Prognoză_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Scrisorii de intenție, semnată de autoritățile române la București la 9 septembrie 2010, prin care se modifică și se completează Scrisoarea de intenție semnată la 16 iunie 2010, actualizată prin Scrisoarea suplimentară de intenție din 29 iunie 2010.

Mulțumesc foarte mult, domnule ministru.

Din partea comisiei sesizate în fond, distinsul președinte Viorel Ștefan.

Domnule președinte, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,

Cu adresa PL-x 77 din 7 martie 2011, Biroul permanent, conform art. 95 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, a sesizat pentru examinare și avizare în fond Comisia pentru buget, finanțe cu prezentul proiect de lege. Despre conținutul său a făcut vorbire inițiatorul. Fac precizarea că la întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ.

Potrivit art. 75 din Constituția României, republicată, și art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, proiectul de lege este de competența decizională a Senatului.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

La lucrările comisiei au participat 33 de deputați dintr-un total de 33 de membri ai comisiei.

La dezbaterea proiectului a participat, în conformitate cu prevederile art. 54 și 55 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, doamna Cucu Boni, director general adjunct în Ministerul Finanțelor Publice.

În urma dezbaterii în ședința din data de 22 martie 2011, cu majoritate de voturi, comisia propune plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de inițiator, fără amendamente.

Vă mulțumesc.

Numai puțin, domnule președinte! Suntem în procedură de urgență. V-aș ruga să supuneți atenției timpul alocat pentru dezbaterea raportului.

Cinci minute.

Da.

Mulțumesc foarte mult.

Supun timpul propus de domnul președinte votului dumneavoastră.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Mulțumesc.

84 de voturi, un vot împotrivă, zero abțineri.

Timpul propus de domnul președinte Viorel Ștefan a fost aprobat.

Dacă la dezbateri generale dorește cineva să ia cuvântul?

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Viorel Ștefan. Urmează domnul deputat Eugen Nicolăescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal. Domnule deputat, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor,

Iată, ne aflăm, la interval de două săptămâni, în situația de a ne pronunța pe un proiect de lege de ratificare a unei scrisori de intenție a Guvernului României și Băncii Naționale pe relația cu instituțiile financiare internaționale.

Sesizez că înregistrăm un progres. Dacă acum două săptămâni ne aflam în fața unei situații inedite, aceea de ratificare prin ordonanță, de această dată, Guvernul vine, într-adevăr, cu un proiect de lege. Dar rămâne deschisă întrebarea: cui folosește? Pentru că, iată, efectele angajamentului Guvernului României s-au produs mult

înainte ca noi să avem posibilitatea să ratificăm aceste angajamente prin aprobarea acestui proiect de lege.

De aceea, știu eu, ar trebui, cred eu, să ne consolăm doar cu o analiză, o luare la cunoștință _ex post_ , în legătură cu ce s-a angajat Guvernul, dar cred că este foarte interesant să constatăm astăzi care sunt și rezultatele acestui angajament, pentru că această scrisoare de intenție vizează niște angajamente pe un orizont de timp care a expirat la 31 decembrie 2010.

Ea, știm cu toții, s-a mai discutat public la acea vreme, vizează angajamente privind reducerea cu cel puțin 15 mii de salariați în sectorul public până la sfârșitul anului, vizează restricționarea cheltuielilor bugetare și eliminarea celui de-al 13-lea salariu și a primei de vacanță, obiectiv realizat și acesta; înghețarea în continuare a pensiilor, obiectiv realizat; eliminarea subvențiilor la încălzire și revizuirea sistemului de asistență socială, un proces în derulare; asigurarea unor investiții mai mari cofinanțate din fonduri europene, care să susțină creșterea economică, un obiectiv în legătură cu care nu s-a făcut nimic, dar nici nu vedem perspective de a se întâmpla ceva în următoarea perioadă, și alte angajamente care vizează, în principal, sistemul bancar și politica monetară, unde, din fericire pentru societatea românească, lucrurile merg oarecum pe linia normalității și acolo se încearcă o contracarare a derapajelor pe care le regăsim în politicile fiscal-bugetare.

Dar este foarte interesant și cred că este un moment potrivit astăzi să vorbim despre rezultatele care s-au obținut ca urmare a aplicării și atingerii acestor obiective la care s-a angajat Guvernul României la jumătatea anului trecut.

Vă mulțumesc și eu.

Vă atenționez pe cei care urmați să limitați timpul la maximum cinci minute.

Domnule deputat Eugen Nicolăescu, vă rog, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.

Domnule deputat Ioan Oltean, președinte de ședință, Stimați colegi,

N-am să fac atât de multe comentarii precum domnul Viorel Ștefan, dar dumnealui, în calitate de președinte de comisie, sigur că avea foarte multe elemente care cred că trebuiau spuse opiniei publice.

Sigur, voi începe prin a vă spune simplu că împotriva acordului cu Fondul Monetar Internațional, Grupul PNL este consecvent și va vota împotriva acestui proiect de lege.

Dar eu cred că trei lucruri din acest proiect de lege trebuie din nou spuse public, răspicat, de la acest microfon al Camerei Deputaților, astfel încât toată lumea să știe ce înseamnă acordul cu Fondul Monetar Internațional, pe care atât de mult îl iubește domnul președinte Băsescu și mai ales Guvernul României, condus de domnul președinte Băsescu.

Și am să dau trei exemple, ca să se știe, și poporul român să știe de unde i se trage, că, de fapt, în România guvernează Fondul Monetar Internațional.

Aprobarea de către Parlament a bugetului pe 2011 care să reflecte aceste angajamente și incluzând cota TVA de 24% este, și rețineți, doamnelor și domnilor, o condiționalitate structurată în contextul angajamentului stand-by. Nu mai avem ce comenta.

Al doilea exemplu: adoptarea de către Parlament a legislației privind introducerea mecanismului de coplată în sistemul sanitar. Cetățeni români care veți plăti coplată, o veți plăti pentru că Guvernul României a îngenuncheat în fața FMI și asta face, vă obligă pe dumneavoastră, cetățeni ai României, să plătiți pentru asistența medicală, cu toate că sunteți asigurați în sistemul sanitar românesc. Și al treilea exemplu. Pentru cetățenii României care au avut credite bancare, care s-au bucurat o vreme de Ordonanța nr. 50 și să vedeți ce scrie în acest acord: se va analiza Ordonanța nr. 50/2010 pentru a asigura transparența ratelor de dobândă practicate pentru contractele de credit de consum, pentru a se asigura respectarea legislației Uniunii Europene în special în ceea ce privește, rețineți iar, imposibilitatea aplicării retroactive a respectivului act normativ, cu toate că toată lumea a fost de acord că nu este o aplicare retroactivă și că este, de fapt, un lucru normal pe care ar trebuie să-l aplice sistemul bancar românesc.

Da.

Mulțumesc, domnule deputat.

Dacă mai sunt și alte intervenții?

Dacă nu mai sunt alte intervenții, stimați colegi, vă rog să observați că sunt îndeplinite prevederile art. 106 din regulament, care spun că „se trece la dezbaterea pe articole numai dacă sunt amendamente admise sau respinse în raportul comisiei sesizate în fond”.

Nefiind aceste amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final de mâine.

Proiectul de lege pentru aprobarea majorării capitalului deținut de România la Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre.

Urmează ca și acest proiect de lege să fie dezbătut în procedură de urgență.

Vă rog, din partea inițiatorului.

Domnule secretar de stat Ion Ghizdeanu,

Vă rog să vă faceți datoria și să exprimați poziția inițiatorului față de acest proiect de lege.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare majorarea capitalului deținut de România, în calitate de membru fondator la Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre, cu 145 de mii de acțiuni, în valoare totală de 145 de milioane DST, și modalitățile de plată a acestuia.

Cota de 10% din acest capital, respectiv 14,5 milioane, trebuie achitată în prima parte a anului 2011, iar cota de 20% se va achita în opt rate anuale succesive din 2011 până în 2018.

Mai este de menționat că cota de 10%, ce trebuie plătită urgent și de România, a fost plătită de aproape toate țările membre ale Băncii pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre, dintre marii acționari rămânând numai România și Ucraina care nu au efectuat plata până la această dată.

Față de cele de mai sus, Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, susține și vă roagă să aprobați și acest proiect de lege în forma transmisă de inițiator.

Vă mulțumesc.

Da.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnule vicepreședinte, vă rog să prezentați raportul Comisiei pentru buget.

Vă ascultăm cu atenție.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raportul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci asupra Proiectului de lege pentru aprobarea majorării capitalului deținut de România la Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre.

La întocmirea raportului, s-a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ, avizul Comisiei juridice, de disciplină și imunități și avizul Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare.

În luna mai 2008, Guvernul României a aprobat Memorandumul cu tema aprobarea majorării capitalului deținut de România la Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre, apreciind că este necesară participarea României la majorarea capitalului social și la redistribuirea acțiunilor nealocate prin achiziționarea unui număr mai mare de acțiuni în vederea egalării, dacă va fi posibil, a cotei deținute în prezent de mari acționari, Federația Rusă, Turcia, Republica Elenă, din următoarele considerente: creșterea prestigiului României atât la zona Mării Negre, cât și pe plan internațional prin întărirea poziției sale ca acționar într-o bancă regională de dezvoltare, cu rezultate deosebite, comparativ cu capitalul deținut și calitatea acționarilor; influența pozitivă asupra activității și recunoașterii băncii, având în vedere statutul României de membru al UE.

Conform prezentului act normativ, se aprobă majorarea capitalului deținut de România, în calitate de membru fondator la Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre, cu 145 de mii de acțiuni, în valoare totală de 145 milioane DST.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art. 76 din Constituția României, republicată.

La lucrările comisiei au participat 33 de deputați din totalul de 33 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi. Proiectul de lege, potrivit art. 75 alin. (1) și (3) din Constituția României, republicată, și art. 92 alin. (9) punctul (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, este de competența decizională a Camerei Deputaților.

În urma dezbaterii Proiectului de lege pentru aprobarea majorării capitalului deținut de România la Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre, în ședința din data de 22 martie 2011, comisia propune supunerea spre dezbaterea și adoptarea plenului Camerei Deputaților a proiectului de lege, cu amendamentele prezentate în anexă.

Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Vă rog să aveți în vedere că suntem în procedură de urgență, propuneți timpul afectat dezbaterii pe articole.

Propun cinci minute pentru dezbateri.

## **Domnul Ioan Oltean:**

Da.

Mulțumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

Domnule deputat, vă rog să exprimați poziția Grupului Partidului Social Democrat.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Am ascultat cu mare atenție expunerea de motive a reprezentantului Guvernului și desigur și raportul pe care ni l-a prezentat Comisia pentru buget, finanțe.

Vreau doar să vă atrag atenția asupra unor aspecte care țin de buna reprezentare a României în raport cu organismele internaționale.

În primul rând, semnalez că există grave neconcordanțe între conținuturile celor două acte care sunt prezentate aici în anexă și fac referire la anexele nr. 1 și nr. 2 și la scrisoarea președintelui Băncii de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre, neconcordanțe care au fost sesizate și în textul pe care l-a trimis sub formă de aviz Consiliul Legislativ.

În al doilea rând, vreau să supun atenției dumneavoastră un aspect care ține de problema de fond a dezvoltării și creșterii influenței, așa cum spune aici, a prestigiului României în zona Mării Negre, în raport cu ceea ce s-a făcut până acum în interiorul acestei entități, în interiorul Băncii de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre. Și vreau să-l întreb pe reprezentantul Guvernului, aici de față, dacă, din 1994 până astăzi, această instituție, această bancă a derulat vreun proiect în zona României, dacă a finanțat vreo acțiune care să includă România, pentru că noi risipim sute de milioane de drepturi speciale de tragere pe majorări de capital, de care nu spun că nu sunt bune, dar nu beneficiem de niciun fel de suport din partea acestei instituții bancare, nu beneficiem de niciun fel de ajutor și nu suntem incluși în niciun fel de proiect pe care această instituție ar trebui să deruleze.

Mai mult decât atât, din 2008 până astăzi, și desigur și de astăzi înainte, vreau să-l rog pe reprezentantul Guvernului să ne prezinte o listă a acestor proiecte, a acestor activități, a acestor acțiuni pe care dorește să le desfășoare Banca de Comerț și Dezvoltare din zona Mării Negre, care să includă România sau care să facă referire la România. Repet, finanțăm majorare de capital, de acord. Dar unde se duc banii? Și, mai ales, cum vedeți dumneavoastră creșterea prestigiului României în zona Mării Negre, în condițiile în care nu se desfășoară niciun fel de acțiune? Despre ce vorbim? Cum se poate să contracarăm influența sau chiar să

Vă mulțumesc, domnule deputat Surupăceanu. Domnule secretar de stat,

V-aș ruga, foarte pe scurt, dacă puteți să dați câteva date solicitate de către colegul nostru, la care a subscris și doamna Aura Vasile.

Mulțumesc, domnule președinte.

Prima, și vreau să spun că, într-adevăr, suntem de acord, și a fost o mică eroare a mea, mă scuz.

Suntem de acord cu amendamentul prezentat de comisie, deci cu raportul comisiei, cu amendamentul făcut.

Referitor la calitatea României, așa cum menționam, România se află printre principalii acționari. Practic, avem 14%, acum 13,5%, în urma legii 14%, față de 16% Rusia și Turcia. Deci suntem printre marii acționari, care sunt în număr de șase. Celelalte cinci țări au toate 9%.

Între proiecte și investiții, până acum, în România, participări ale băncii, ele totalizează, până în acest moment, ca fonduri intrate în România, 185 de milioane de dolari.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule secretar de stat. Dacă mai dorește cineva să intervină?

Pe procedură, doamna Aura Vasile, vicelider PSD.

Mulțumesc, domnule vicepreședinte al Camerei Deputaților și vicepreședinte al Partidului Democrat și Liberal.

Domnule președinte de ședință,

Colegul meu, domnul deputat Surupăceanu, a adresat întrebări punctuale, dar spun încă o dată „punctuale”, reprezentantului Guvernului. Dacă dorește să ne – îmi vine un termen neacademic, folosit de colegul meu, Marian –, să ne „mermelească”, nu-i niciun fel de problemă, ne „mermelește” suficient această expunere de motive.

Deci colegul meu a întrebat clar pe ce proiecte și de ce a beneficiat România de la înființarea băncii și până astăzi. Și a mai întrebat colegul meu cum este posibil ca reprezentanți ai Guvernului, funcționari, probabil, cei care au scris ceea ce avem la îndemână, să poată să așeze pe hârtie aceste bazaconii. Cum este posibil să scrii aici că – fiți atenți! – „contracararea influenței sau chiar a blocajelor datorate unora dintre marii acționari...”?

Deci noi ne batem cu Rusia, cu Turcia pe aceste proiecte?! Colegul meu a cerut niște răspunsuri.

Deci dorim, domnule președinte, ca reprezentantul Guvernului să răspundă punctual la ceea ce domnul deputat Surupăceanu a întrebat.

Mulțumesc, doamnă deputat.

Sunt absolut convins că domnul secretar de stat nu a vrut să „mermelească” pe nimeni și că Domnia Sa nu a vrut decât să dea informațiile pe care le deține.

Mai doriți ceva, domnule secretar de stat?

V-aș ruga foarte mult, pentru că