Stenogramă plen

2. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 111/1996 privind desfășurarea în siguranță, reglementarea, autorizarea și controlul activităților nucleare, republicată;

3. Propunerea legislativă privind modificarea art. 138 alin. (6) al Legii nr. 169/2010 privind procedura insolvenței;

4. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 112/1995 privind reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului;

5. Propunerea legislativă privind completarea art. 9 din Legea nr. 112/1995 privind reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului, Legea caselor naționalizate;

6. Propunerea legislativă privind modificarea art. 5 alineatul (4) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora, pronunțate în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989;

7. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 1 din Legea nr. 192 din 14.10.2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 695 din 18.10.2010, privind trecerea unor drumuri forestiere din domeniul public al statului și din administrarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva în domeniul public al unor unități administrativ-teritoriale și în administrarea consiliilor locale ale acestora;

8. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială;

9. Propunerea legislativă privind introducerea votului prin corespondență pentru cetățenii români aflați în străinătate;

10. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali;

11. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali;

12. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 3 din 22 februarie 2000, privind organizarea și desfășurarea referendumului, cu modificările și completările ulterioare;

13. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 7 alin. (9) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții;

14. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar;

## **Domnul Orest Onofrei:**

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aici suntem foarte mulți inițiatori. Vă solicităm să aprobăm procedura de urgență, pentru că este un subiect la zi, foarte acut și cred că merită să fie dezbătut în procedură de urgență.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule președinte Rotaru, microfonul 4, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Înainte de a da un vot pe această inițiativă legislativă, aș dori să avem răspunsul Guvernului în legătură cu angajamentul că vom avea o propunere legislativă în acest sens. Deci numai după ce avem un astfel de răspuns putem să luăm o decizie în cunoștință de cauză. Sigur, problema este importantă, necesară și foarte, foarte acută.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Domnul președinte Rotaru reliefează spiritul și sensul discuțiilor noastre cu privire la acest subiect.

Din câte înțeleg, inițiatorii, într-un fel, se subrogă Guvernului în sensul respectiv, dar, evident, nevoia ca și Guvernul să confirme că această inițiativă legislativă reflectă sensul discuțiilor din Senat ar fi foarte, foarte utilă.

Nu avem un reprezentant al Guvernului pe zona de sănătate specializat. Avem asigurări din partea inițiatorilor că aceste discuții ar fi avut loc.

Cu acestea, sunt obligat să

## Am o rugăminte către staff.

Declarația domnului președinte Vasile Nedelcu pe tema Zilei Europei se află la mine în original. Vă rog să o preluați, să o prelucrați și să devină document oficial al Senatului, publicat în Monitorul Oficial al României, și pentru informarea partenerilor externi interesați.

La punctul 4 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2011 privind stabilirea unor măsuri organizatorice la nivelul aparatului de lucru al Guvernului și al unor ministere, precum și pentru stabilirea unor măsuri financiar-bugetare.

Domnule Ștefan Gáti, secretar general adjunct al Guvernului, vă rog, aveți cuvântul de la microfonul 8. ## **Domnul Gáti Ștefan** _– secretar general adjunct la Secretariatul General al Guvernului României_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Stimate doamne și stimați domni senatori,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2011 are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri organizatorice la nivelul aparatului de lucru al Guvernului și al unor ministere, precum și stabilirea unor măsuri financiar-bugetare, în sensul ca ACIS, Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale, direcție generală în structura Ministerului Finanțelor Publice, să fie organizată ca departament fără personalitate juridică în cadrul aparatului de lucru al Guvernului, în subordinea prim-ministrului, și să fie finanțată de la bugetul de stat, prin Secretariatul General al Guvernului.

Totodată, se prevede transferarea unui post de secretar de stat din structura aparatului de lucru al Guvernului, împreună cu finanțarea aferentă, în structura Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.

De asemenea, se mai prevede și posibilitatea alocării din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, până la sfârșitul anului 2011, pe bază de hotărâri ale Guvernului, a unor sume și pentru plata arieratelor. Această măsură este de natură să reducă blocajul financiar cu care se confruntă operatorii economici din cauza neachitării obligațiilor de plată de către instituțiile publice beneficiare ale unor servicii sau lucrări, în vederea relansării economice a acestora și a eliminării arieratelor unităților administrativ-teritoriale.

Mulțumesc, domnule secretar general. Domnule senator Belacurencu, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În ședința Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului din 12 aprilie anul curent, membrii comisiei au dezbătut și analizat proiectul de lege și au hotărât, cu 5 voturi pentru și 4 voturi împotrivă, un raport de admitere.

Proiectul de lege are caracter de lege ordinară, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Rog toți colegii să voteze.

Cu 38 de voturi pentru, 36 de voturi împotrivă, nicio abținere, raportul comisiei și proiectul de lege au fost adoptate.

La punctul 5 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici.

Din partea Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, domnul președinte Szakal Andras.

Microfonul 9.

## **Domnul Szakal Andras Zsolt** _– președintele Agenției Naționale a Funcționarilor Publici_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici este unul foarte amplu, dar cele mai importante aspecte vizează, în primul rând, descentralizarea concursurilor. După adoptarea acestei legi și publicarea în Monitorul Oficial al României, toate concursurile se vor desfășura la instituțiile care scot la concurs aceste posturi. De asemenea, se va reduce vechimea pentru ocuparea funcțiilor publice de execuție și conducere. Pentru funcțiile publice de execuție se reduce vechimea de la 9 la 7 ani și de la 5 la 3 ani pentru gradul superior, respectiv principal, iar pentru funcțiile de conducere, de la 5 la 3 ani.

Evaluarea funcționarilor publici: se creează posibilitatea ca funcționarii publici, în funcție de obiectivele care sunt trasate, să fie evaluați pe tot parcursul anului.

De asemenea, dorim o reașezare a structurii funcției publice, astfel încât să existe o armonie între ceea ce înseamnă funcții publice de asistent debutant, consilier principal și consilier superior și, nu în ultimul rând, desființarea funcției publice de inspector guvernamental.

Mulțumesc.

Plenul se va pronunța.

Domnul senator Belacurencu.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Intervenții, dezbateri pe fond?

Nu sunt.

Este vorba de vot.

Suntem în fața unui raport de admitere fără amendamente.

Proiectul de lege are caracter de lege ordinară.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În ședința sa din 5 aprilie anul curent, comisia a dezbătut proiectul de lege și a hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport de admitere, cu amendamente respinse.

Proiectul de lege are caracter de lege organică, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Sunt intervenții?

Domnul senator Mustățea, urmat de domnul senator Daea.

Microfonul 2, domnule senator.

O singură întrebare am să-i pun domnului secretar de stat. În situația desființării posturilor de inspector guvernamental, prefecții și subprefecții care au fost mobilizați din funcțiile respective pe funcția de inspector se întorc pe funcțiile de prefect și de subprefect?

Mulțumesc.

Mulțumesc pentru întrebare. Domnul președinte Daea, microfonul obișnuit.

se întâmplă altceva, urmează cariera oricărui alt funcționar public care este în corpul de rezervă.

Vizavi de rațiunea privind reducerea vechimii pentru funcțiile de conducere, chiar este bună această întrebare. Au fost numeroase discuții la nivelul structurilor asociative, la nivelul sindicatelor și s-a ajuns la această concluzie, de a reduce vechimea, pentru că astfel creăm posibilitatea tinerilor să intre mai devreme în funcții publice de conducere. Din punctul nostru de vedere, am redus și vechimea pentru cele de execuție, unde, de asemenea, am considerat că 9 ani sau 7 ani este foarte mult și, paralel cu acest lucru, am redus și pentru funcțiile publice de conducere.

Repet, a fost o decizie luată la nivelul discuțiilor atunci când acest proiect de lege a fost în transparență decizională.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Daea.

Mulțumesc, domnule președinte al Senatului. Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

În liniștea deplină a Senatului, pun și eu o întrebare reprezentantului Guvernului: care a fost rațiunea, care este argumentul tehnic, care este filozofia ce a stat la baza deciziei de a reduce vechimea pentru cei ce doresc – atenție, doresc! – să fie în funcții de conducere? Pentru că decidentul, în speță legiuitorul, a stabilit un prag mai mic argumentând ce?

Mi se pare, dar cred că nu numai mie, că folosim un alt instrument, nu de depolitizare a funcției publice, ci dimpotrivă. Nu avem în eșantionul de concurenți vechimea necesară?

E temerea unui om care a străbătut cu mintea de multe ori interpretarea legii într-o zonă în care Guvernul a vrut să conducă pe un canal greșit acțiunea de reorganizare.

Repet întrebarea: rațiunea, conceptul, filozofia unei asemenea decizii.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții? Nu.

Domnule secretar de stat, un comentariu și răspunsul la cele două întrebări formulate.

Microfonul 9.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Vizavi de întrebarea cu inspectorii guvernamentali, cei care sunt actualmente inspectori guvernamentali nu își vor pierde, așa cum am spus și la dezbaterea din comisii, calitatea de înalți funcționari publici. Vor intra în corpul de rezervă al înalților funcționari publici, își păstrează această calitate și, ori de câte ori este nevoie de un înalt funcționar public, ei sunt preluați din acest corp de rezervă. De fapt, nu

Mulțumesc, domnule președinte al Senatului.

Sigur, înțeleg îngrijorarea și modul corect de prezentare vizavi de această decizie în corpul legii. Pentru mine însă este un mare semn de întrebare faptul că noi ne-am propus, în România, să reducem aparatul de stat, care este mobilat, cum bine se știe, de funcționari publici. Un alt element care stă la baza raționalizării sistemului este elementul de reducere a vechimii, pentru îmbunătățirea calității aparatului. Sigur, nu de puține ori, cei ce sunt astăzi în sală, și nu numai, au afirmat public că în acest corp al funcționarului public trebuie să intervenim pentru îmbunătățirea calității. Or, n-am înțeles și nu voi înțelege niciodată că reducerea vechimii este un criteriu al sporirii calității și al îmbunătățirii activității, în general. Dacă pe parcursul decizional – adică perioada de plămădire a actului normativ – au fost păreri pro și contra, iată că și în Senatul României pot fi asemenea păreri, iar votul de astăzi ar putea valida una dintre părerile care ar conduce, mai degrabă, la îmbunătățirea activității, și nu la reducerea acesteia. Cred că aceasta este o greșeală în actul legislativ, greșeală care dă posibilitatea, repet, să nu ne despărțim de meteahna cunoscută, anume aceea de a politiza aparatul birocratic.

Eu cred că Senatul, astăzi, trebuie să fie atent la decizia pe care o va lua prin vot, pentru că votul va da conduita necesară pentru acțiunea guvernamentală.

## Mulțumesc.

Aș dori să rog liderii de grup sau viceliderii să anunțe colegii că ne apropiem de momentul votului pe legile organice, de la ora 17.00. Și această lege are caracter organic și aș dori, până când reușim să dezbatem aceste texte, să fim pregătiți pentru votul pe legile organice.

Domnul senator Ion Vasile.

Microfonul 2, domnule senator, vă rog.

## Domnule președinte,

Am, de asemenea, o întrebare, mai exact o precizare. Domnul secretar de stat a vorbit despre un corp de rezervă. Aș vrea să știu care este temeiul legal al definiției acestui corp de rezervă, pentru că, din câte înțelegem noi, nu mai există acest corp de rezervă și, în condițiile acestea, practic, foștii înalți funcționari publici nu vor mai avea niciun fel de statut după adoptarea acestei legi.

Domnule secretar de stat, microfonul 9.

## **Domnul Szakal Andras Zsolt:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Corpul de rezervă al funcționarilor publici este stipulat și în acest moment în Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici. Există corp de rezervă și, ca o informare, astăzi sunt circa 2.000 de funcționari publici chiar în corpul de rezervă. Deci este stipulat de Legea nr. 188/1999.

Înalții funcționari publici.

Nu mai sunt alte intervenții.

Vom da votul final peste cinci minute.

Mergem la punctul următor, care este un proiect de lege cu caracter de lege ordinară, pentru a putea să respectăm programul stabilit de plenul Senatului cu privire la votul pe legi organice, de la ora 17.00.

Reținem, votul final pentru punctul 5, peste câteva minute.

La punctul 6 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 29/2011 privind reglementarea acordării eșalonărilor la plată.

Din partea Guvernului participă la lucrări președintele Comisiei Naționale de Prognoză, domnul Ion Ghizdeanu. Domnule președinte, aveți cuvântul, microfonul 8.

## **Domnul Ion Ghizdeanu** _– președintele Comisiei Naționale de Prognoză_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare eșalonarea obligațiilor fiscale administrate de Agenția Națională de Administrare Fiscală pe perioade diferite și în funcție de dorința contribuabililor, până la cinci ani, dar, în același timp, beneficiarii sunt obligați să constituie anumite garanții pentru a asigura recuperarea integrală de către stat. Ca urmare, aceste înlesniri nu pot fi considerate drept ajutor de stat. Ele au fost, de fapt, acceptate și în discuțiile cu Fondul Monetar Internațional.

Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, susține și vă roagă să aprobați acest proiect de lege. Vă mulțumesc foarte mult.

Și eu vă mulțumesc, domnule președinte. Domnul președinte Ovidiu Marian, microfonul 7.

## Mulțumesc.

Potrivit obiectului de reglementare al ordonanței de urgență, plata obligațiilor fiscale administrate de Agenția Națională de Administrare Fiscală poate fi eșalonată pe o perioadă de până la cinci ani pentru toți contribuabilii persoane fizice sau persoane juridice de drept public sau privat, indiferent de modul de organizare.

Beneficiarii sunt obligați să constituie garanții pentru a asigura recuperarea integrală de către stat a debitelor restante, astfel încât aceste înlesniri nu pot fi considerate ajutor de stat.

Comisia a decis să adopte un raport favorabil la acest proiect de lege.

Mulțumesc. Intervenții? Vă rog, domnule președinte Daea. Microfonul 4.

Urmează domnul senator Ion Vasile.

Mulțumesc, domnule președinte al Senatului. Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Sigur, sorgintea acestui act normativ este izvorul realității și, fiind așa, aș dori să-mi spună reprezentantul Guvernului cam cum stăm la această dată – în termeni absoluți – și, dacă poate Domnia Sa, având în vedere faptul că este coordonatorul unei instituții importante în România – Comisia Națională de Prognoză –, cam ce prognoză dă unui asemenea act normativ.

Care sunt chingile realității și care sunt unghiurile viitorului?

Aștept răspunsul.

Domnul senator Ion Vasile, microfonul 2, urmat de domnul senator Țuțuianu.

## Domnule președinte,

Eu pot să înțeleg rațiunea acestui demers. Situația multor agenți economici este dificilă, chiar și persoane fizice, și probabil că există un mod de a gestiona acest fenomen în România. S-a mai întâmplat și cu alte ocazii, dar am o întrebare pentru că, așa, din câte știu eu, fiscul nu prea a fost în stare să viziteze tot ce înseamnă agent economic în România, iar maniera în care au fost controlați unii și verificați alții a fost una mai mult aleatorie decât una foarte exactă și corectă.

Întrebarea mea este: cei care și-au plătit aceste datorii în ce situație se găsesc în momentul de față?

Sunt cei care au ajutat bugetul de stat atunci când era o nevoie foarte, foarte mare?

S-a ajuns la soluția că deja bugetul s-a îndestulat și putem acorda acum pe nu știu câți ani aceste datorii? Sunt lucruri care creează niște discriminări în ceea ce înseamnă agenții economici și eu cred că, într-o economie de piață și într-o competiție reală, acest lucru contează.

Deci aș vrea această precizare: ce se întâmplă cu cei care și-au plătit datoriile? Că oamenii aceștia au fost cum scria legea și cum era regula... Da?!

Mulțumesc. Am notat această întrebare. Domnule senator Țuțuianu, microfonul central. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Avem în discuție un act normativ deosebit de important și aș începe cu ceea ce a susținut reprezentantul Ministerului Finanțelor Publice.

În urmă cu vreo trei luni de zile, am venit în fața dumneavoastră cu o propunere de eșalonare a obligațiilor fiscale, care însemna o readucere la zi a ceea ce a însemnat un act normativ promovat de Guvernul Năstase în anul 2002.

Atunci ați combătut solicitarea mea, cu motivația că stricăm acordul cu Fondul Monetar Internațional și ne-ați spus că nu e loc de nicio eșalonare și că propunerea noastră legislativă nu este susținută sub nicio formă de către Guvern.

Astăzi ați venit cu un proiect de act normativ – din păcate, acest proiect de act normativ nu a trecut pe la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru că ar fi suferit corecții serioase –, și eu, astăzi, vreau doar să vă arăt câteva lucruri care fac inaplicabil actul normativ și ne arată și ușurința cu care este tratată această problemă.

Art. 4 din actul normativ alin. (1) lit. b) vorbește despre condițiile cumulative pe care trebuie să le îndeplinească societatea comercială, vorbește despre lipsa temporară de disponibilități bănești și să aibă capacitate financiară de plată pe perioada de eșalonare.

Eu vreau să vă atrag atenția că această definiție – „lipsa temporară de disponibilități bănești” – este, de fapt, definiția insolvenței.

Insolvență, conform Legii nr. 85/2006, este atunci când debitorul nu are sau nu dispune de resursele financiare necesare plății creanțelor certe, lichide și exigibile și, practic, suprapunem noțiunea de insolvență cu această definiție, pe care dumneavoastră o dați, iar consecința va fi că o societate comercială aflată într-o asemenea situație, în loc să ceară deschiderea procedurii de insolvență, așa cum obligă Legea nr. 85/2006, va proceda la o solicitare de eșalonare.

La art. 4 lit. f) lucrurile stau și mai grav. Se spune așa: „să nu se fi stabilit răspunderea în temeiul art. 138 din Legea nr. 85/2006”.

În primul rând, nu prea ne-am lămurit cui să nu i se fi stabilit răspunderea.

Domnule președinte Ovidiu Marian, microfonul central. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Mărturisesc că am ascultat cu foarte mare atenție cele spuse de domnul senator Țuțuianu. Am și subliniat în actul normativ problemele pe care le-a ridicat dânsul, dar nu sunt probleme reale. Chiar nu am înțeles care este inconvenientul, care sunt motivele pentru care nu s-ar vota acest proiect de lege. Este un proiect de lege care vine – și spun aceasta încă o dată, poate că dânsul nu a citit proiectul de lege – să-i scoată din dificultate pe acei agenți economici care au probleme de numerar, care au probleme cu fluxul lichidităților.

Am urmărit tot ceea ce a spus dânsul și nu am găsit nicio motivație pentru care cineva din această sală ar trebui să nu voteze acest proiect de lege.

Ar fi fost mai corect să se fi spus: „Nu vrem să-i ajutăm pe acei agenți economici care au acum probleme financiare, nu vrem să-i ajutăm. Noi, cei care suntem în partea dreaptă a sălii, nu vrem acest lucru”, dar sigur că asta ar fi contravenit principiilor politice ale unui partid de stânga.

De aceea, poate că dânsul, dacă mai revine la microfon, ne explică mult mai clar și mult mai logic dorința de a nu vota acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Țuțuianu, microfonul central. Vă rog.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

## Acum, nu știu care e problema...

Ori eu nu am explicat logic, ori dumneavoastră aveți puterea de înțelegere limitată, pentru că...

Puteți să aplaudați... M-am săturat de discursul populist prin care spuneți că dumneavoastră îi salvați pe unii după ce i-ați omorât.

M-am săturat de discursul care spune că PDL-ul și cu alții salvează, de exemplu, românii de PDL, că ei desființează spitale...

Deci întâi i-ați omorât pe agenții economici, și veniți acum și încercați să ne dați și lecții.

Mă văd nevoit să citesc articolul din proiectul de lege pentru că, altfel, se poate înțelege altceva.

Este vorba de art. 4 lit. f), și acolo se spune foarte clar: „să nu i se fi stabilit răspunderea în temeiul art. 138 din Legea nr. 85/2006, cu modificările și completările ulterioare, și/sau răspunderea solidară potrivit prevederilor art. 27 și 28 din Codul de procedură fiscală”. Prin excepție, dacă actele prin care s-a stabilit răspunderea sunt definitive în sistemul căilor administrative și judiciare de atac, iar suma pentru care a fost atrasă răspunderea a fost achitată, condiția se consideră îndeplinită.

Ce este neclar în acest articol?

Vă spuneam că este doar un pretext și o motivație în a nu vota un proiect de lege care vine în sprijinul agenților economici care sunt în dificultate. Aceasta este tot.

Domnule senator Țuțuianu, vă rog.

## Domnule coleg,

Vă rog să vă uitați, că spune acolo: „condiții pe care trebuie să le îndeplinească contribuabilul”, iar răspunderea membrilor organelor de conducere, conform art. 138, este altceva. Contribuabilul este persoana fizică sau juridică care datorează taxe, impozite la stat, iar cei care răspund, conform art. 138, sunt directorii, administratorii și cenzorii. Este cu totul altceva.

Nu are nicio legătură contribuabilul cu art. 138 și v-am mai spus că, dacă am ajuns să aplicăm art. 138, înseamnă că societatea a fost radiată din Registrul Comerțului și vă mai spun că textul art. 4 este prost făcut, nu are nicio legătură cu știința dreptului, la modul elementar.

## Stimate coleg,

Am spus clar: art. 138 din Legea nr. 85/2006 prevede condițiile în care o persoană poate fi trasă la răspundere civilă pentru aducerea societății în stare de faliment. Și dacă mergem pe o logică elementară, pentru o societate adusă în stare de faliment s-a închis procedura și se atrage răspunderea civilă a persoanelor care au gestionat respectiva societate.

Ca atare, vă întreb: poți să dai eșalonări unei societăți comerciale radiată din Registrul Comerțului pentru care s-a stabilit răspunderea civilă a membrilor organelor de conducere?

Acum poate ați înțeles despre ce este vorba.

Al doilea lucru pe care l-am spus: v-am întrebat care sunt criteriile pentru care un agent sau altul beneficiază de un an, de doi, de trei, până la cinci, pentru că nu aveți niciun criteriu și spuneți că organul fiscal va decide câte eșalonări dă, pe câți ani, câte rate.

Acum este logic sau e mai clar pentru dumneavoastră?

Vă rog, domnule președinte, să răspundeți. Microfonul central.

Domnul senator Ion Vasile, urmat de domnul senator Günthner Tiberiu.

Microfonul 2, domnule senator.

## Domnule președinte,

Trebuie să recunosc faptul că în chestiuni din acestea juridice extrem de complicate nu am abilitate. Am pus o întrebare foarte simplă aici, și unul dintre colegi a și încercat să mă lămurească de faptul că, dacă ești de stânga, trebuie să susții întreprinderile să iasă din impas, pentru că știu eu cine are de suferit? Pe de altă parte, dacă ești de dreapta, trebuie să-i susții pe ceilalți, care sunt proprietari, pentru că trebuie să iasă din impas.

Întreb așa: pe cei care plătesc și au plătit până acum cine îi susține? Pentru că aici este o întrebare și trebuie să ne-o punem.

Cred că – știu eu? –, strategic, la nivel național, au tot fost întreprinderi din acestea comuniste, cu mii de angajați, care au rămas pe mâna unora și a altora și care nu au fost în stare nici de management, nici de bună purtare. Din contră, le-au făcut și trăiesc bine mersi, și sfidează toată lumea. În schimb, cineva trebuie să le reeșaloneze datoriile, că, vezi Doamne, nu știu ce locuri de muncă păstoresc ei acolo.

Deci ajunge cu chestiunea aceasta! Să mi se răspundă foarte clar, pentru că de la cei foarte mulți din țara aceasta, agenții economici mărunți care plătesc, vine, de fapt, grosul acestui buget. Și atunci, aceștia sunt cei care, de fapt, în momentul de față, sunt și apăsați, pentru că e mai ușor să-l iei pe unul care are două miliarde de lei datorii și să-l execuți, decât pe unul care are – eu știu? – 50 de miliarde de lei sau o sută de miliarde de lei datorii.

Vreau și eu un răspuns cât se poate de clar.

Domnul președinte Ghizdeanu va răspunde la sfârșit, după ce epuizăm intervențiile și, eventual, alte întrebări. Microfonul 1.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Eu fac parte dintre cei care susțin această măsură, această posibilitate a reeșalonării obligațiilor pentru firmele aflate în dificultate, și întreg Grupul parlamentar al UDMR susține această inițiativă legislativă. De ce să nu recunoaștem? Toate guvernele au luat asemenea măsuri, însă această ordonanță de urgență a Guvernului are ceva original, ceva ce până acum nu s-a aplicat. Toate celelalte inițiative legislative de acest gen rezolvau obligațiile pe care le aveau firmele până la data intrării în vigoare a respectivei ordonanțe de urgență a Guvernului.

Acum, această ordonanță de urgență a Guvernului deschide posibilitatea și pentru obligațiile viitoare, prin aceasta creând o posibilitate pentru speculații, pentru firme care-și pot organiza politica de achitare a obligațiilor și în funcție de aceste eșalonări.

De aceea cred că poate ar fi bine-venit ca această posibilitate să fie inclusă în legea care prevede penalități de întârziere și, în eventualitatea în care pot obține eșalonări în viitor, firmele să nu fie obligate să plătească aceste penalizări.

Mi se pare o chestiune absolut nouă, pe care o aduce acest proiect de lege, întrucât se referă și la obligațiile viitoare. Până acum nu au fost asemenea inițiative legislative.

Mulțumesc.

Alte comentarii, intervenții, dezbateri, clarificări? Nu sunt.

Domnule președinte Ghizdeanu, vă rog să răspundeți la întrebarea domnului senator Ion Vasile și la întrebările celorlalți.

Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă-mi îngăduiți, aș vrea să răspund la prima întrebare, mai ales că a fost și o provocare legată de impactul macroeconomic al unei asemenea măsuri excepționale.

Întrebarea a fost pusă de domnul senator Daea și aș începe cu răspunsul la această primă întrebare.

Sigur.

Până în acest moment, aproape 400 de contribuabili au făcut cerere și urmează să beneficieze de eșalonarea la plată. În acest context, aș vrea să menționez faptul că în Ordonanța de urgență a Guvernului este vorba atât de persoane juridice, cât și de persoane fizice, iar articolul 4 lit. f) se referă la persoane fizice, pentru că și un contribuabil, și un director, dacă au o anumită restanță – știți că, în ultimul timp, chiar la plata CAS-ului au apărut restanțe pe patru, cinci ani, din cauza schimbării cadrului legislativ –, pot beneficia de eșalonări.

Ca evoluție viitoare, dacă numărul acesta s-ar dubla măcar în acest an, dar noi credem că este mai mult, ar putea să ducă până la circa 4, 5, 6 milioane de lei, 10 milioane de lei, putem vorbi de un impact pe creșterea economică din acest punct de vedere.

Referitor, într-adevăr, la mecanism, aș vrea să evidențiez încă o dată că mecanismul are suplimentar, pe de o parte, cererea contribuabilului, iar pe de altă parte o garanție. Garanția este foarte importantă și evident că termenul depinde de această garanție. În viitor pot să utilizeze acest mecanism și întreprinderile care, la acest moment, sunt fără dificultăți, dar care în anul viitor pot avea dificultăți. Este aplicabil, dar tot pentru datoriile trecute, și pentru a putea beneficia trebuie să constituie garanții. Garanțiile sunt până la 40%, în funcție de termenul de aplicare.

Evident că pot fi unele societăți care au achitat și care nu doresc și nu vor avea în viitor dificultăți, dar și pentru aceste societăți au fost acordate, în această perioadă, anumite facilități legate de cota unică, de profitul reinvestit. Întotdeauna, dacă dificultățile sunt obiective și nu de management, credem că și ele pot fi sprijinite.

Totdeauna, la astfel de măsuri, apare și întrebarea celor care sunt foarte buni platnici. Este corect, dar și firmele respective au anumite avantaje.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnule senator Ion Vasile, microfonul 2.

Sunt total nemulțumit. E ca și cum s-ar ridica din umeri pentru cei care și-au plătit corect datoriile în România și, probabil, concluzia firească este că greva fiscală, stimați colegi, este singura măsură pentru a face reeșalonări la plată, în condiții, într-adevăr, speciale.

Deci invitați toți agenții economici să nu plătească. Când aud de la dumneavoastră că nu s-a plătit de cinci ani CAS-ul la nu știu ce firme... Acest lucru este penal, domnule secretar de stat. Nu trebuie să treacă cinci ani.

Înțeleg că este o prevedere care spune că nu poate depăși, nu știu cât, o lună sau două luni. Dumneavoastră vorbiți de altceva.

Încheiem aici dezbaterea...

Ba nu, domnul senator Dumitru Oprea.

Vă cer scuze, nu v-am remarcat suficient de rapid.

Vă rog. Microfonul 2.

Cred că este o neînțelegere în legătură cu cei cinci ani, pentru că este vorba de eșalonarea la plată a obligațiilor fiscale, restante pentru o perioadă de cinci ani. Dacă ai noștri colegi ar fi zăbovit un pic asupra proiectului de lege, ar fi văzut că sunt niște măsuri draconice, pentru că dau numai continuarea a ceea ce s-a spus în legătură cu garanțiile. „Trebuie constituite garanții, precum și achitarea obligațiilor fiscale curente, a ratelor eșalonate și a dobânzilor datorate pe perioada eșalonării la plată”. Adică nu-i așa de ușor, plus o mulțime de alte condiții. Nu are sens să citesc acum proiectul de lege.

Cred că este normală o astfel de măsură în orice țară care vrea să redreseze, să revigoreze economia. Dacă unora nu le convine acest lucru, nu cred că se află în sala aceasta.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Punctul 5 din ordinea de zi, da?

Numai puțin, să verific, pentru a nu fi...

Eu văd aici amendamente respinse, care nu au fost susținute în plen de către inițiatori. Asta figurează, cel puțin în...

De acord, da?

Deci, în condițiile în care nu au fost susținute amendamentele respinse, suntem în fața unui raport curat, fără modificări, fără amendamente, da?

Deci un singur vot pe raportul comisiei și pe proiectul de lege.

La punctul 7 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind activitatea de emitere de monedă electronică.

Este un subiect pe care și Guvernul ni l-a semnalat ca prioritate europeană. Este vorba despre transpunerea unei directive.

Îl invit pe domnul președinte Ghizdeanu să ne prezinte elementele de susținere a acestui proiect de lege. Vă rog. Microfonul 8.

Domnul senator Ion Vasile.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă cer scuze că intervin, dar aș vrea să mai fac o precizare. Aceasta ține de constituționalitatea acestei reglementări, pentru că, în opinia mea, această discriminare creată între agenți economici este o chestiune care este anticonstituțională.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Încheiem aici dezbaterea noastră.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Revenim la punctul 5 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici.

Intrăm deja în zona legilor organice.

Vă rog să ne pronunțăm cu privire la raportul de admitere cu amendamente admise...

Raportul este fără amendamente, da?

Avem, practic, un vot unic pe raport și pe proiectul de lege.

## **Domnul Gheorghe David**

**:**

Stați puțin! Este un amendament admis.

Proiectul de lege transpune în legislația națională prevederile Directivei nr. 2009/110/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 septembrie 2009 privind accesul la activitatea, desfășurarea și supravegherea prudențială a instituțiilor emitente de monedă electronică.

Obiectul de reglementare al proiectului de lege îl reprezintă modificarea cadrului legislativ cu privire la activitatea de emitere de monedă electronică, în principal la înființarea și stabilirea cadrului de activitate pentru instituțiile emitente de monedă electronică, care, în acest caz, nu mai intră în categoria instituțiilor de credit. Evident că instituțiile își pot desfășura și ele activitatea.

De asemenea, sunt introduse prevederi legate de verificarea tuturor sesizărilor pentru persoane fizice, atât de către Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, cât și de Garda Financiară, se trec condițiile de autorizare de către Banca Națională a României a instituțiilor emitente de monedă electronică.

Ca urmare, Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, susține acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnul președinte Ovidiu Marian.

Mulțumesc, domnule președinte.

Pentru operativitate, cu permisiunea dumneavoastră, voi spune doar atât: comisia a adoptat un raport de admitere cu amendamente pentru acest proiect de lege.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Sunt intervenții?

Nu sunt.

La punctul 8 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2011 privind transmiterea unui imobil din domeniul privat al statului și din administrarea Regiei Autonome „Monitorul Oficial” în proprietatea acesteia.

Din partea Monitorului Oficial al României participă la dezbateri domnul director general Mircea Marinescu. Vă rog, domnule director general. Microfonul 10.

## **Domnul Mircea Marinescu** _– directorul general al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Regia Autonomă „Monitorul Oficial”, pentru a-și respecta obiectul principal de activitate și a păstra în condiții tehnice optime și de siguranță hârtia necesară tipăririi Monitorului Oficial, a promovat și a obținut de la Guvernul României Hotărârea Guvernului nr. 467/2008, prin care se făcea un schimb de imobile între Regia Autonomă „Monitorul Oficial” și Ministerul Administrației și Internelor.

În actul normativ amintit mai sus, bunul aparținând regiei, cel din strada Intrarea Străulești nr. 38, sector 1, s-a considerat în mod greșit a fi în administrarea regiei, și nu în proprietate, așa cum era normal și cum prevedeau Hotărârea Guvernului din 1991 privind înființarea Regiei Autonome „Monitorul Oficial” și Legea nr. 15/1990.

Eroarea de drept asupra regimului juridic s-a datorat erorii materiale intervenită prin înscrierea în cartea funciară a dreptului de administrare, în loc de drept de proprietate.

Prin prezenta ordonanță de urgență s-a obținut clarificarea situației reale de drept a bunurilor din patrimoniul regiei, considerându-se că bunul care a fost dat la schimb trebuie primit tot în proprietate, ca și bunul care a fost dat la schimb Ministerului Administrației și Internelor.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule președinte Toni Greblă, microfonul 7.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Starea care a provocat emiterea ordonanței de urgență a fost cea expusă de către domnul director general al Regiei

Autonome „Monitorul Oficial”. Trebuie pusă de acord hotărârea Guvernului privind transmiterea bunului absolut necesar funcționării Regiei Autonome „Monitorul Oficial” cu situația juridică a imobilelor care au fost schimbate, astfel încât, și cu avizul favorabil al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și al Comisiei pentru privatizare și administrarea activelor statului, cu avizul Consiliului Legislativ, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, cu unanimitate de voturi, vă propune spre dezbatere și adoptare un raport de admitere a proiectului de lege.

Proiectul de lege are caracter de lege organică, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc. Intervenții? Dezbateri pe fond?

Nu sunt.

Proiectul de lege are caracter de lege organică.

Vom da un singur vot, pe raportul comisiei și pe proiectul de lege.

Vom relua votul asupra acestui text.

Rugămintea este să nu uităm ce am stabilit acum o săptămână, poate reușim să ieșim din această situație, printr-o interpretare, poate, mai proaspătă a prevederilor deciziei Curții Constituționale cu privire la acest subiect.

La punctul 9 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 677/2001 privind protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, cu modificările și completările ulterioare.

Inițiatorii doresc să susțină inițiativa legislativă? Nu.

Domnule vicepreședinte Florin Negoiță, vă rog, microfonul 10.

**Domnul Florin Negoiță** _– vicepreședinte al Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal_ **:**

## Domnule președinte,

## Domnilor senatori,

Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal a dat un aviz negativ la comisiile de specialitate, își menține acest aviz negativ, deoarece propunerea de modificare a Legii nr. 677/2001 vine în contradicție cu Convenția Europeană nr. 108/1981 și cu Directiva Europeană 95/46/CE.

Deci menținem un aviz negativ.

Mulțumesc. Domnul președinte Greblă.

Acest argument, că vine în contradicție cu directiva europeană, uneori mă face să mă simt, așa, ca și când hotărârile partidului nostru ar fi fost în contradicție cu directivele Partidului Comunist al Uniunii Sovietice.

Nu vine și nici nu o justificăm, dar când nu ne convine un anume lucru invocăm prevederile directivelor Uniunii Europene, fără să fim riguroși și să indicăm cărui act normativ european, cărui articol îi contravine ceea ce am adoptat noi acum.

În realitate, pentru asociații și fundații era un coșmar. De fiecare dată când primeau un nou membru, trebuia să comunice Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal un exemplar al încheierii irevocabile de admitere a înscrierii în Registrul asociațiilor și fundațiilor. Noi am simplificat și am zis că este suficient ca la înființare să fie înaintată o copie legalizată a certificatului de înscriere în Registrul asociațiilor și fundațiilor, și când au nevoie de date atunci le iau de la asociație și de la fundație.

Ar însemna ca asociațiile și fundațiile, care pot să aibă primiri și ieșiri din rândul asociaților, toată ziua să stea să facă aceste corespondențe cu Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

Drept urmare, vă propunem, stimați colegi, și cu avizul favorabil de la Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și de la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, un raport de admitere cu amendamente.

Propunerea legislativă are caracter de lege organică, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Mulțumesc. Intervenții? Dezbateri? Domnule președinte Daea, vă rog. Microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte al Senatului. Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Am ascultat pledoaria domnului coleg Toni Greblă, în ipostaza Domniei Sale de președinte de comisie și inițiator. Am ascultat cu atenție și intervenția reprezentantului Guvernului, care rămâne inflexibil, pe o poziție rigidă și care poate fi tranșată prin vot. Eu cred că nu marcăm începutul unei noi acțiuni parlamentare, ba, dimpotrivă, suntem consecvenți în activitatea noastră când Guvernul, de multe ori, a rămas în poziția de a nu fi de acord, atât în comisii, cât și în plen.

Tranșând prin vot, dăm posibilitatea Guvernului să reflecteze și să înțeleagă că în Senatul României votul este cel care dictează trecerea pragului de lege adoptată sau nu. Astăzi avem posibilitatea să ne valorificăm votul și să

adoptăm inițiativa legislativă, cu argumentele aduse de inițiator și susținute și de domnul lider Rădulescu, care acum se informează atent și ia aminte pe o acțiune bine...

Mulțumesc. Mai sunt alte intervenții? Da.

Domnul lider Rădulescu, recent menționat, invocat și invitat să ia cuvântul.

Microfonul 2.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

În lege, acum, se specifică că este necesară prezentarea unui exemplar al încheierii irevocabile de admitere a înscrierii în Registrul asociațiilor și așa mai departe...

Membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, aproape toți, spun că acest lucru este imposibil și că trebuie să se comunice o copie legalizată a certificatului de înscriere, care și mie, ca necunoscător, îmi pare totuși mai ușor de prezentat.

Guvernul, care are punctul de vedere de la autoritatea de profil, zice că promovarea acestei propuneri legislative „este de natură a înlătura o garanție adecvată pentru ocrotirea și protejarea drepturilor și libertăților fundamentale” și că o să poată fi atacată pe motiv de neconstituționalitate, în raport cu art. 26 din Constituție.

Aș vrea să ni se fundamenteze de către autoritatea respectivă, care cu aceasta se ocupă, deci se pricepe, cam cu ce ar putea fi atacată pe motiv de neconstituționalitate în cazul în care un anumit document prevăzut în legea actuală este înlocuit cu un alt document, așa cum zice comisia formată din specialiști a Senatului, ca să pricepem și noi și să vedem ce zice autoritatea care se pricepe la acest lucru.

Domnule vicepreședinte, microfonul 10.

## Domnule președinte,

## Domnilor senatori,

Vă cer scuze pentru poziția ingrată în care sunt.

Sigur că, în conformitate cu prevederile Legii nr. 102/2005, autoritatea, ca instituție autonomă și independentă, nu exprimă punctul de vedere al Guvernului.

În al doilea rând, asociațiile și fundațiile prelucrează date personale cu un risc ridicat, referitor la starea de sănătate, referitor la minori sau etnii. Acestea trebuie supuse unui control din partea autorității.

În al treilea rând, se creează o discriminare între sectorul public și sectorul privat.

Sigur că eu, ca jurist, poate am un alt punct de vedere. Eu aici exprim punctul de vedere al doamnei președinte, ca reprezentant al instituției Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

Dar nu vă obligă nimeni să aveți un punct de vedere, domnule vicepreședinte. Doamna președinte nu reprezintă Guvernul.

Domnule lider Mihăilescu, vă rog, microfonul 3.

Am înțeles, domnule președinte, poziția domnului vicepreședinte, dar vă reamintesc că acum vreo două săptămâni am mai avut un asemenea moment, în care responsabilul acestei celebre instituții a spus că nu are niciun punct de vedere.

Ca să nu lungim vorba, cât mă pricep eu – dar eu am probleme pe altă parte –, este absolut corectă inițiativa legislativă și noi o susținem. Cu tot respectul pentru colegii noștri, nu facem nicio greșeală dacă adoptăm prin votul nostru asemenea chestiune.

Noi vom vota pentru.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Mulțumesc pentru această precizare.

Nu mai sunt alte intervenții.

Propunerea legislativă are caracter de lege organică.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Punctul 10 – Propunerea legislativă privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului și din administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” – Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr Brașov în domeniul public al municipiului Brașov și în administrarea Consiliului Local al Municipiului Brașov, județul Brașov.

Inițiatorii doresc să susțină textul?

Nu.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Adrian Rădulescu.

Nu?!

Microfonul 8.

Doamna secretar de stat Irina Alexe, subrogare totală. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Voi susține eu punctul de vedere al Guvernului, având în vedere că vizează atât Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cât și autoritățile administrației publice locale.

Guvernul susține adoptarea propunerii legislative, formulând mai multe amendamente, care au fost avute în vedere în raportul comisiei, fapt pentru care suntem de acord cu adoptarea inițiativei legislative în forma propusă de comisie.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul președinte Toni Greblă.

Propunerea legislativă vizează aprobarea trecerii în domeniul public al municipiului Brașov a unui teren al Academiei de Științe Agricole și Silvice.

Membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, ca urmare a avizelor primite, a susținerii Guvernului, a acordului Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”, având în vedere că Senatul este primă Cameră sesizată, iar legea face parte din categoria legilor organice, vă supun spre dezbatere și adoptare un raport, cu amendamentele care fac parte integrantă din prezentul raport.

Propunerea legislativă are caracter de lege organică, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

Raportul este de admitere cu amendamente.

## Mulțumesc.

Raport comun – Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Doamna senator Lia Olguța Vasilescu. Microfonul 4, vă rog, doamnă senator.

## Stimați colegi,

În urmă cu câteva luni de zile s-au exprimat, de la toate grupurile parlamentare, mai multe opinii vizavi de terenurile care se tot iau de la Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și știu că toți convenisem, la vremea respectivă, faptul că nu ar mai trebui să cedăm din terenurile academiei, chiar dacă este vorba de proiecte importante. Asta pentru că Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” a mai rămas cu aproximativ 25% din terenurile pe care le avea în urmă cu câțiva ani.

Sigur, este o propunere legislativă care are semnatari, practic, toți parlamentarii de Brașov, dar cred că ar trebui o dată să începem să stopăm aceste lucruri, pentru că trebuie să ne gândim dacă vrem să mai facem sau nu cercetare în România.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc, doamnă senator.

Nu mai sunt alte intervenții.

Listă pentru liderii de grup, vă rog.

La punctul 11 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 287/2009.

Inițiatorii doresc să susțină textul?

Domnule senator Greblă, microfonul 7, vă rog.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Pentru a și scurta dezbaterile, precizez că la momentul depunerii propunerea legislativă era utilă. Între timp a fost adoptat proiectul noului Cod civil, care a preluat definiția darului manual din această inițiativă, astfel încât, practic, nu mai susținem această propunere legislativă, dar, formal, ea trebuie respinsă cu această motivare.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Domnul Gabriel Tănăsescu, secretar general al Ministerului Justiției, microfonul 9.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum a spus domnul președinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului, cu ocazia dezbaterilor parlamentare la proiectul de lege pentru punerea în aplicare a Codului civil a fost preluat acest text, astfel încât inițiativa legislativă nu mai are obiect în momentul de față.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Și punctul de vedere al comisiei este același, da? Înțeleg că este în același sens.

La punctul 12 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 16/2011 privind unele măsuri temporare pentru continuarea activității Consiliului Superior al Magistraturii. Un subiect care ne frământă de ceva vreme.

Dacă domnul secretar general Tănăsescu dorește să susțină proiectul de lege, microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte.

Potrivit Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, la art. 3 se prevede că Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri – 9 judecători, 5 procurori, doi reprezentanți ai societății civile, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, ministrul justiției și procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Potrivit art. 27 din același text de lege, Consiliul Superior al Magistraturii își desfășoară în mod legal lucrările în plen în prezența a cel puțin 15 membri.

În momentul de față, plenul Consiliului Superior al Magistraturii este alcătuit din 14 membri. Așa fiind, a fost nevoie de o ordonanță de urgență care să precizeze că lucrările plenului Consiliului Superior al Magistraturii se desfășoară în prezența majorității membrilor acestuia.

Vreau să mai precizez că acest articol unic are un caracter temporar, el va subzista până la alegerea celorlalți membri ai societății civile în Consiliul Superior al Magistraturii.

Vă mulțumesc.

Domnul președinte Toni Greblă.

Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, finalmente, a adoptat un raport de admitere a proiectului de lege, dar, practic, îmi fac o datorie din a vă transmite punctul de vedere al CSM, cu rugămintea de a fi de acord cu examinarea acestui proiect de lege săptămâna viitoare. Ei doresc niște clarificări, acum sunt în plină problemă de organizare, iar în ședința viitoare să mergem la pachet cu acest proiect.

Eu consider că acest proiect de lege poate fi adoptat, nu intru în amănunte, dar văzând modul cum s-a votat la celelalte legi, având în vedere că suntem și Cameră decizională pe acest proiect, eu vă sugerez, vă fac propunerea să fie amânat pentru săptămâna viitoare.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Am să invit câțiva colegi și colege să ia cuvântul. Între timp, rog liderii grupurilor parlamentare, eventual, discret și operativ, să se consulte și, dacă această formulă este o formulă acceptabilă, să evităm, atunci, o discuție DUPĂ PAUZĂ

prelungită în contradictoriu și să încercăm să rezolvăm problema pe fond.

Evident că plenul poate să decidă reluarea dezbaterii acestui text săptămâna viitoare, când veți considera că este un moment prielnic pentru rezolvarea de fond a acestei probleme, ca să fiu puțin mai explicit, mai puțin ermetic. Este vorba de completarea componenței CSM, lucru care ar putea să acopere și acest artificiu pe care Guvernul a încercat să-l facă cu privire la acest cvorum redus.

O secundă, pentru a vedea dacă se poate găsi o formulă care să încurajeze deblocarea pe fond a acestei probleme săptămâna viitoare.

Între timp, dați-mi voie, cu multă plăcere și prietenie, să-i spun și să-i spunem colegului Mircea Cinteză „La mulți ani!”. Este ziua colegului nostru.

La mulți ani, tot ce vă doriți, sănătate și putere de muncă, domnule senator!

Credeați că v-am uitat.

Domnule lider Hașotti, microfonul 2, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

## Stimați colegi,

Am căzut de acord cu domnul senator Cristian Rădulescu, liderul Grupului parlamentar al PDL, să invoc art. 97 alin. (1) din Regulamentul Senatului și să vă cerem, domnule președinte, să suspendați lucrările Senatului astăzi, pentru că, sigur, cu tot respectul față de reprezentanții Guvernului, art. 97 alin. (1) spune că „Guvernul este reprezentat în mod obligatoriu de un membru al său sau de un secretar de stat”.

Așa încât, domnule președinte, vă solicit, împreună cu liderul Grupului parlamentar al PDL, să suspendați lucrările astăzi.

Domnul lider Rădulescu cred că va respinge această invitație politică pe care i-ați făcut-o. Microfonul 2.

Din ce a spus domnul senator Hașotti, sigur, trebuie reținută prima chestiune. Este bine ca Guvernul să respecte ce scrie în Regulamentul Senatului.

Eu cer o pauză de consultări de 7 minute.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Trecem la ultimul punct înscris pe ordinea de zi, cel dedicat întrebărilor, interpelărilor și răspunsurilor Guvernului la aceste întrebări și interpelări ale senatorilor României.

Am să încep seria întrebărilor invitându-l pe domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PDL, să adreseze de la microfonul Senatului întrebarea.

Vă rog, domnule senator Dumitru Oprea.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată doamnei ministru Elena Gabriela Udrea, Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului.

Obiectul și motivarea întrebării: Situația proiectelor din cadrul Programului Operațional Regional (POR) la nivelul municipiului Iași.

## Doamnă ministru,

În Iași, ca în multe alte orașe ale țării, există discuții privind modul de alocare a fondurilor în cadrul Programului de Dezvoltare Regională. Municipiul Iași este unul dintre orașele încadrate în categoria „poli urbani de creștere”, pentru care a fost alocată suma de aproximativ 112 milioane de euro. Se știe că prin astfel de proiecte municipalitățile pot să asigure dezvoltarea urbană, plecând de la infrastructură și până la crearea structurilor de sprijinire a afacerilor și antreprenoriatului.

Autoritățile locale ieșene dau vina pe alții pentru modul de alocare a fondurilor și pentru lipsa veniturilor necesare acoperirii contribuției proprii pentru proiectele din POR.

Pe aceste considerente, vă rugăm să ne răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care sunt proiectele depuse de Primăria Iași în cadrul POR, precum și valoarea totală a fiecărui proiect, defalcată pe contribuția din bugetul programului și cofinanțarea din partea municipalității?;

2. În ce stadiu se află fiecare proiect depus (avizare, pregătire proiect avizat, evaluare și selecție, etapă de contractare, implementare etc.)?;

3. Ce sume au fost decontate până acum pentru fiecare proiect contractat?

Aștept răspunsul în scris.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Pauză de consultări de 6 minute și 30 de secunde, urmată de întrebări și interpelări radiodifuzate.

Vom relua acest subiect săptămâna viitoare.

Vă mulțumesc.

O seară plăcută, o după-amiază plăcută tuturor!

## Mulțumesc domnului senator Oprea.

Îl invit la microfon pe domnul senator Viorel Arcaș, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, vicelider al acestui grup parlamentar, rugându-l pe domnul senator Emilian Frâncu să se pregătească.

Domnul senator Viorel Arcaș, reprezentând Mediașul și Sibiul în Parlament, în Senatul României.

PAUZĂ

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, doamnei ministru Elena Gabriela Udrea.

Obiectul întrebării: După ureche promovăm, după ureche încasăm.

Doamnă ministru,

Buletinul recent al Institutului Național de Statistică arată faptul că, în primul trimestru al acestui an, numărul vizitatorilor străini a scăzut cu 3,2% față de aceeași perioadă a anului trecut, iar în 2010 numărul înnoptărilor rezidenților a fost de 12,4 milioane, în timp ce al nerezidenților a fost de doar 2,7 milioane. Aceasta în condițiile în care, potrivit raportului de activitate pe anul 2010 al ministerului pe care îl conduceți: „în 2010 s-a creat un brand de turism extrem de solid și o identitate de brand de talie mondială”.

Pentru a avea schema completă, la aceste informații trebuie să mai adăugăm două, și anume faptul că, în ultimii doi ani, în promovarea României s-au investit peste 20 de milioane de euro și că, în 2010, în Bulgaria numărul înnoptărilor rezidenților a fost de trei ori mai mic decât în România (4,5 milioane), iar al înnoptărilor nerezidenților de cinci ori mai mare decât în România (10,4 milioane).

Pe scurt, doamnă ministru, aceasta înseamnă că mult trâmbițata dumneavoastră campanie „România – The Land of Choice” este un eșec răsunător.

Prin urmare, vă întreb:

– care au fost mijloacele media străine (print, radio, video, online) utilizate pentru a promova România în cursul anului trecut?;

– care a fost perioada de derulare a campaniilor de promovare pe fiecare mijloc media în parte?;

– care a fost costul campaniei de promovare pe fiecare mijloc media în parte?;

– care a fost audiența obținută de campania de promovare pe fiecare mijloc media în parte? Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc domnului senator Viorel Arcaș.

Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PNL, pe domnul senator Emilian Valentin Frâncu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întâmplător sau nu, prima întrebare este adresată tot doamnei ministru Elena Gabriela Udrea și are ca obiect: Modernizarea stațiunii Ocnele Mari.

Doamnă ministru,

Deschiderea sezonului estival este o foarte bună ocazie de a evidenția importanța turismului pentru economia românească, precum și implicarea Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului în dezvoltarea și promovarea obiectivelor și atracțiilor cu caracter recreativ.

Deja, cele două contracte privind extinderea infrastructurii turistice de agrement a stațiunii Călimănești-Căciulata și reabilitarea și modernizarea DJ 648, semnate recent și finanțate din fonduri europene, semnalează intenția de a

transforma județul Vâlcea într-o destinație aflată în topul preferințelor românilor, și nu numai.

Cu toate acestea, mai sunt încă numeroase atracții care nu sunt valorificate la potențial maxim, fiind neglijate de foarte mult timp. Un exemplu îl constituie stațiunea Ocnele Mari, unde nu s-au mai făcut investiții semnificative în domeniul hotelier, balnear sau economic de cel puțin 20 de ani, aceasta depinzând în continuare de cele două ștranduri construite în anii ’70 și concesionate unei firme care nu le-a adus aproape deloc îmbunătățiri. A apărut, din fericire, o punere spectaculoasă în valoare a salinei de lângă localitate, dar cu o floare nu se face primăvară.

Având în vedere gradul sporit de interes pe care, cel puțin la nivel național, îl vor genera proiectele demarate sau finalizate deja în județul Vâlcea, vă rog să-mi comunicați:

1. dacă și cum intenționează Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului să continue investițiile în județ și dacă se au în vedere posibile investiții în zona stațiunii Ocnele Mari;

2. dacă se preconizează desemnarea județului Vâlcea ca zonă principală de destinație turistică, introdusă în ofertele și traseele prioritare pentru turismul internațional de excelență. Solicit răspuns verbal și în scris. Vă mulțumesc.

Pot să citesc și cea de-a doua întrebare?

Vă rog, domnule senator.

A doua întrebare este mult mai scurtă.

Întrebarea este adresată domnului ministru Daniel Petru Funeriu.

Obiectul și conținutul întrebării: Școala cu clasele I–VIII

- nr. 4 din Râmnicu-Vâlcea rămâne fără personalitate juridică. Domnule ministru,

Inspectoratul Școlar Județean Vâlcea a propus, pentru anul școlar 2011–2012, retragerea personalității juridice a Școlii cu clasele I–VIII nr. 4 din Râmnicu-Vâlcea și preluarea sa ca structură în cadrul Seminarului Teologic Liceal „Sfântul Nicolae”.

Această școală este una de tradiție, care și-a construit în zeci de ani un foarte bun renume prin rezultatele obținute, iar dascălii de aici fac cinste corpului profesoral vâlcean.

Deoarece Școala cu clasele I–VIII nr. 4 din Râmnicu-Vâlcea beneficiază de un număr de minimum 300 de elevi, mai precis 823 – numărul de 300 era o condiție obligatorie pentru a avea personalitate juridică –, vă rog, domnule ministru, să-mi precizați ce criterii au stat totuși la baza deciziei Inspectoratului Școlar Județean Vâlcea.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit, în continuare, la microfonul Senatului pe domnul senator Alexandru Cordoș, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebare mea este adresată domnului Valeriu Tabără, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Obiectul întrebării: Cadastrarea terenurilor agricole Stimate domnule ministru,

După cum este cunoscut, România deține una dintre cele mai mari suprafețe agricole din Uniunea Europeană, 14,72 milioane de hectare, din care 9,4 milioane hectare – suprafață arabilă.

În prezent, 3 milioane de hectare de teren arabil sunt nelucrate, iar aproximativ 500.000 de hectare au fost vândute străinilor, care, în cea mai mare parte, l-au lăsat în paragină.

Potrivit datelor furnizate de Federația AGROSTAR, circa 70–75% din suprafața agricolă rămâne necadastrată.

Printr-un comunicat recent, Federația AGROSTAR cere Guvernului să adopte o strategie coerentă în domeniu și să rezolve urgent problema cadastrării terenurilor agricole.

De altfel, deficiențele constatate în sistemul de gestionare a suprafețelor agricole reprezintă principala cauză a corecțiilor financiare pe care Comisia Europeană le aplică României în domeniu.

Față de cele de mai sus, vin și vă întreb, domnule ministru:

– ce măsuri intenționează să adopte Guvernul României și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru corectarea deficiențelor constatate de Comisia Europeană în cadastrarea terenului agricol al țării?;

– cum vă propuneți să rezolvați situația terenurilor agricole aflate în paragină sau nelucrate, în condițiile în care, la nivel mondial, în prezent, se constată un deficit accentuat al producției agricole, precum și o preocupare sporită a guvernelor privind problematica siguranței alimentare?

Aștept cu interes răspunsul dumneavoastră, deoarece intenționez să înaintez un proiect de lege pe această temă. Solicit răspuns în scris. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Alexandru Pereș, vicepreședinte al Senatului, reprezentând Grupul parlamentar al PDL și județul Alba în Senatul României. Vă rog, domnule vicepreședinte.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului ministru Gheorghe Ialomițianu, Ministerul Finanțelor Publice.

Domnule ministru,

Proiectul de lege pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni CEC – SA în vederea achiziționării de autoturisme, înregistrat la Camera Deputaților cu numărul Pl-x 643/2 noiembrie 2010, se află pe agenda de lucru a Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Doresc să adaug faptul că reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice care au participat la ședințele Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au solicitat în mod repetat amânarea prezentării unui punct de vedere.

În calitate de coinițiator al acestui proiect de lege, care a fost adoptat de Senat în data de 26 octombrie 2010, vă rog, domnule ministru, să aveți amabilitatea de a-mi comunica care este motivația întârzierii deciziei ministerului pe care îl conduceți și ce obiecții majore invocați pentru a nu da „undă verde” acestui proiect de lege așteptat cu nerăbdare de păgubiții Dacia, care au transferat banii de la CEC la Banca Română de Dezvoltare.

Solicit răspuns în scris și oral. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Sorin Constantin Lazăr, reprezentând Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat și județul Iași.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimat auditoriu,

Prima întrebare de astăzi o adresez Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, doamnei ministru Anca Boagiu.

Obiectul întrebării: Șoselele de centură – o măsură importantă pentru salvarea zonelor urbane și creșterea gradului de sănătate a cetățenilor, în speță șoseaua de centură a orașului Târgu Frumos.

Doamnă ministru Anca Boagiu,

În urma discuțiilor purtate cu cetățenii din orașul Târgu Frumos, am fost informat despre o problemă extrem de importantă pe care, de altfel, o cunoșteam, care privește întreaga comunitate, și anume devierea traficului greu care tranzitează orașul chiar prin centrul acestuia.

Cetățenii din colegiu își exprimă nemulțumirea în ceea ce privește realizarea unei promisiuni mai vechi a clasei politice, și anume crearea unei centuri ocolitoare a orașului Târgu Frumos.

După cum bine se știe, drumul european 583 trece prin mijlocul orașului, iar tot traficul greu care tranzitează orașul duce la un grad ridicat de poluare care, în perioada de vară, ajunge la cote alarmante.

Pe artera principală a orașului sunt amplasate trei școli și un liceu cu un număr mare de elevi, fapt care, de-a lungul anilor, a dus la evenimente nedorite prin producerea unor accidente grave.

Autoritățile publice locale au luat măsurile ce se impun pentru fluidizarea traficului, dar, din păcate, acestea nu rezolvă problema cea mai importantă, și anume gradul crescut de poluare, alături de riscul crescut în ceea ce privește producerea de accidente.

La începutul anului 2011, ministerul pe care îl conduceți a anunțat cu mare pompă demararea unui program ambițios de dezvoltare a infrastructurii rutiere și crearea a tot mai multe rute ocolitoare, care să diminueze traficul prin orașele țării.

Față de această situație, vă solicit, doamnă ministru, să ne informați dacă există sursă de finanțare pentru demararea și realizarea unei șosele de centură a orașului Târgu Frumos. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Dacă mai aveți încă o întrebare, vă rog să o adresați.

Mulțumesc.

Cea de-a doua întrebare, care este adresată domnului ministru Valeriu Tabără, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Obiectul întrebării: Patrimoniul direcțiilor pentru agricultură județene – o mare afacere imobiliară în defavoarea statului.

Stimate domnule ministru Valeriu Tabără,

În condițiile în care agricultura românească, în ultimii 20 de ani, s-a dispersat pierzând toate atuurile pentru a deveni un sector important al economiei naționale, aceasta a fost, putem spune, jefuită de importante obiective pe care le avea în patrimoniu.

Direcțiile agricole județene aveau în inventarul lor mijloace fixe (terenuri și clădiri) care, rând pe rând, au intrat pe mâna oportuniștilor care au transformat sectorul imobiliar într-o mare afacere.

Cazul pe care-l supun atenției dumneavoastră are ca obiect situația suprafeței de 7.200 metri pătrați de teren situat în orașul Târgu Frumos, județul Iași, și care, conform actelor oficiale, a aparținut Direcției pentru Agricultură și Industrie Alimentară din anul 1985, când a fost preluat de la fosta ICAPPA Iași.

După anul 1990, când Ministerul Agriculturii și-a reorganizat activitatea, acest teren a fost predat, în baza unui protocol, Unității Fitosanitare – Centrul Târgu Frumos, pentru a-și desfășura activitatea în domeniul protecției plantelor. Pe acest teren erau amplasate o clădire de birouri și o magazie din lemn, care asigurau necesarul pentru desfășurarea acestei activități.

În anul 2010, după anunțarea marii restructurări a Guvernului României în sectorul bugetar, s-a luat măsura desființării Unității Fitosanitare din Târgu Frumos, ocazie cu care s-a aflat că acest teren a fost retrocedat, cu încălcarea prevederilor legilor fondului funciar, unei persoane fizice, pe nume Florea Aurel, fără ca aceasta să aibă vreun drept asupra terenului.

Comisia Locală de Fond Funciar a orașului Târgu Frumos, încălcând prevederile legale, a pus în posesie sus-numitul cetățean, care, printr-un mandat dat secretarului consiliului local al orașului, a vândut terenul unui important om de afaceri din oraș.

Mulțumesc, domnule senator.

O invit, în continuare, la microfon pe doamna senator Doina Silistru, din partea Grupului parlamentar al PSD, reprezentând județul Vaslui în Camera superioară a Parlamentului.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului Cseke Attila Zoltán, ministrul sănătății.

Domnule ministru,

Anual, în România, aproximativ 9.000 de persoane internate în spitale cu diferite afecțiuni au plecat acasă cu alte afecțiuni, dobândite în timpul spitalizării, sau chiar au decedat. Rata în scădere a infecțiilor nosocomiale nu este concludentă și o susțin chiar specialiștii în sănătate publică, care afirmă că spitalele nu raportează decât o parte dintre infecțiile intraspitalicești înregistrate.

Măsurile de închidere a spitalelor și de reducere a numărului de paturi în cele care au rămas au dus la o aglomerare și chiar supraaglomerare a unităților spitalicești. Specialiștii afirmă că, în aceste condiții, se va înregistra o explozie a infecțiilor nosocomiale.

În acest context, vă întreb, domnule ministru, ce măsuri a luat sau intenționează să ia ministerul pe care-l conduceți în vederea diminuării factorilor de risc care amenință sănătatea sau chiar viața pacienților în timpul spitalizării, pentru ca în România să nu se mai înregistreze cazuri ca cel al Ameliei Antoniu sau, și mai trist, ca cel al lui Toni Tecuceanu.

Solicit răspuns în scris. Mulțumesc.

## Mulțumesc doamnei senator Silistru.

Dați-mi voie să vă informez că au fost depuse în scris întrebări adresate Guvernului României de către următorii senatori: Gheorghe David și Dorel Jurcan, din partea Grupului parlamentar al PDL; Adrian Țuțuianu, Marius Sorin Ovidiu Bota, Florin Constantinescu, Laurențiu Florian Coca, Elena Mitrea și Gheorghe Pop, din partea Grupului parlamentar al PSD; Dan Voiculescu, din partea Grupului parlamentar al PNL, și Sorin Serioja Chivu, din partea Grupului parlamentar al senatorilor independenți.

Trecem la interpelări.

Domnul senator Dorel Jurcan, reprezentând Grupul parlamentar al PDL, va deschide seria interpelărilor adresate Guvernului României. Se pregătește doamna senator Doina Silistru, din partea Grupului parlamentar al PSD.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Borbély László, ministrul mediului și pădurilor, și are ca obiect: Respectarea normelor Codului silvic.

În cadrul audiențelor desfășurate la cabinetul parlamentar, mi-a fost sesizată o problemă pe care o supun astăzi atenției dumneavoastră. După anul 2000, entuziasmul retrocedărilor către vechii proprietari a condus la începerea unui nou val de exploatare a masei lemnoase. Exploatările s-au făcut frecvent, cu mare grabă, fără a se mai respecta normele Codului silvic. De asemenea, nu s-au mai respectat normele prevăzute prin amenajamentele silvice, vârsta optimă de exploatare, metodele de extragere a arborilor, evacuarea materialului lemnos nefolositor, reîmpădurirea, îngrijirea plantațiilor, controlul stării fitosanitare.

_Ips typhographus_ este cea mai vătămătoare insectă pentru molid. Se înmulțește în masă, mai ales când găsește condiții prielnice de dezvoltare, și anume: material lemnos rămas după exploatare, fie depreciat, fie nescos la timp, abandonat, doborât de furtună, și poate ataca și arborii sănătoși.

S-a constatat că focarele principale de infestare sunt cele de pe marginea fostelor exploatări forestiere, de unde s-au extins, prin roirea insectelor, favorizate și de vânt, spre pădurile sănătoase.

Principala cauză a acestui atac devastator o constituie dezinteresul proprietarilor de pădure de a menține o bună stare fitosanitară și indiferența celor ce gospodăresc aceste păduri.

Există un puternic atac al insectei _Ips typhographus_ asupra pădurilor de rășinoase din Bazinul Lotrului, care a determinat în acest moment uscarea a peste 5.000 de hectare de pădure în ultimii trei ani de zile.

În concluzie, domnule ministru, vă rog să precizați punctul de vedere cu privire la situația prezentată mai sus și, cu autoritatea de care dispuneți, să găsiți cele mai bune soluții de rezolvare.

Menționez că doresc răspuns în scris. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Doamna senator Doina Silistru, din partea Grupului parlamentar al PSD, urmată de domnul senator Emilian Valentin Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului Emil Boc, prim-ministrul Guvernului României.

## Domnule prim-ministru,

Ploile de luna trecută au distrus șapte poduri și zeci de kilometri de drumuri județene și comunale. Pagubele materiale provocate de viitura care a afectat cinci comune din vestul județului Vaslui la mijlocul lunii aprilie au fost evaluate la peste 7,4 milioane de lei. Prefectura Vaslui a solicitat un ajutor financiar de la Guvern în valoare de 7,4 milioane de lei pentru refacerea sau construirea unor poduri afectate sau distruse de viitură, precum și pentru reabilitarea unor sectoare importante de drumuri județene și comunale.

Potrivit raportului de evaluare comunicat Ministerului Administrației și Internelor de către autoritățile vasluiene, viitura a afectat trei poduri și două drumuri în comuna Pungești, un pod în satul Doagele, comuna Dragomirești, mai mulți kilometri de drumuri comunale în Voinești, două poduri în comuna Ibănești și un pod în Chițoc, comuna Lipovăț.

Cea mai afectată comună de inundațiile de la mijlocul lunii aprilie a fost Pungești, unde apa s-a revărsat peste barajul de acumulare din comună, ceea ce a condus la ieșirea din matcă a râului Racova și inundarea a sute de hectare de teren, iar în comunele Ibănești și Dragomirești peste 1.500 de familii au rămas izolate aproximativ trei zile, după ce podurile de legătură au fost acoperite de apă.

În aceste condiții, vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați când va fi alocată suma solicitată de autoritățile locale din județul Vaslui pentru remedierea acestor probleme, deoarece autoritățile nu dispun de banii necesari în bugetul local.

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc.

Mulțumesc doamnei senator Doina Silistru.

Domnul senator Emilian Valentin Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL. Se pregătește domnul senator Trifon Belacurencu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului Ion Ariton, ministrul economiei, comerțului și mediului de afaceri, și se referă la faptul că activitatea CNCIR – SA contravine prevederilor Consiliului Concurenței.

## Domnule ministru,

Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune – SA, prescurtat CNCIR, societate comercială pe acțiuni, de interes strategic național, având drept acționar unic statul român, funcționează sub autoritatea Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, fiind înființată ca urmare a reorganizării prin divizare a Inspecției de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat – ISCIR.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2010 privind înființarea, organizarea și funcționarea CNCIR, precum și prin modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.340/2001 privind organizarea și funcționarea ISCIR se precizează că sediul social al CNCIR este în Str. Fluviului nr. 16, sectorul 1, iar sediul ISCIR este în str. Sfântul Elefterie nr. 47–49, sectorul 5.

În prezent, ISCIR și CNCIR funcționează în același sediu din str. Promoroacă nr. 9–11, ceea ce contravine prevederilor legislative, deși cele două sedii menționate mai sus sunt în acest moment libere, acest lucru aducând prejudicii imaginii ISCIR, ca autoritate, creând confuzii ce par premeditate.

Având în vedere faptul că în ședința comisiei de specialitate din Camera Deputaților din data de 29 martie 2011 s-a votat, cu acceptul reprezentantului Guvernului, un amendament la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 22/2010, privind prelungirea termenului de monopol la trei ani, deși, conform legii, termenul de monopol al CNCIR este de numai 10 luni de la data intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2010, iar în prezent sunt autorizate de către ISCIR aproximativ 1.500 de persoane juridice pentru verificări la instalații și echipamente, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați ce măsuri aveți în vedere pentru intrarea în legalitate a CNCIR.

Menționez că în punctul de vedere formulat de Consiliul Concurenței la analiza proiectului de ordonanță se precizează că: „CNCIR urmează să activeze numai în domeniul verificărilor tehnice în utilizare, efectuate periodic și după activitatea de reparare, pentru asigurarea condițiilor de funcționare în siguranță a instalațiilor, echipamentelor. CNCIR nu va intra așadar pe piața verificărilor tehnice efectuate în prezent de către persoane autorizate.”

Mulțumesc domnului senator Frâncu.

Domnul senator Trifon Belacurencu, din partea Grupului parlamentar al PSD, urmat de domnul senator Viorel Arcaș, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Borbély László, ministrul mediului și pădurilor.

Obiectul interpelării: Adăposturile pescărești din Delta Dunării.

## Stimate domnule ministru,

Adăposturile pescărești au fost construite de pescarii din Delta Dunării din cele mai vechi timpuri. Acestea au fost construite deoarece pescarii trebuiau să parcurgă distanțe mari până la locurile tradiționale de pescuit și erau realizate din materiale ușoare: lemn de salcie, stuf și papură.

Treptat însă, începând cu perioada de vârf a PARID-ului, anii ’30 ai secolului al XX-lea, s-a trecut la adăposturi sub formă de casă de locuit, realizate după tipicul de case din localitățile Deltei Dunării, însă la dimensiuni cu mult mai mici.

Acestea erau construcții fie din chirpici, fie din structuri din lemn de salcâm, căptușite cu stuf și tencuite primar cu lut, în amestec cu resturi vegetale. Construcțiile erau deja larg folosite, cu acordul Administrației PARID-ului, de către

crescătorii de animale cornute mari, mai cu seamă pe diferite grinduri ale Deltei Dunării.

Administrația PARID-ului, care aproba solicitările locuitorilor Deltei Dunării privind practicarea pescuitului comercial, stabilea și locurile în care erau permise construcțiile acestor adăposturi.

Nu se cunosc cazuri de conflict între interesele pescarilor pentru realizarea adăposturilor în zonele de pescuit de pe întinderea Deltei Dunării și Administrația PARID, aceasta manifestând, de fiecare dată, flexibilitate și înțelegere remarcabile.

Scopul acestor amenajări este de a adăposti scule și pescari în caz de vreme rea sau dacă doresc să rămână peste noapte.

După anii ’90, Administrația Rezervației Biosferei „Delta Dunării” a început o campanie de desființare a acestor adăposturi pescărești. Campania nu a fost încununată de succes și a întâmpinat ample proteste din partea pescarilor locali.

Locuitorii din Delta Dunării sunt săraci, iar aceste adăposturi reprezintă, dincolo de importanța lor tradițională, un factor direct pentru asigurarea sănătății muncii pescarilor.

Mulțumesc domnului senator Belacurencu.

Domnul senator și vicelider al Grupului parlamentar al PSD, domnul Viorel Arcaș, urmat de domnul senator Alexandru Cordoș, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului Valeriu Tabără, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Obiectul interpelării: De scumpă ce este, carnea devine contraindicată. Îngrașă!

Domnule ministru,

Știu că mulți dieteticieni recomandă un consum redus de carne și înlocuirea mititeilor românești cu varză de Bruxelles sau castraveți bulgărești. Dacă privim lucrurile din această perspectivă, nu putem decât să vă mulțumim că aveți grijă de circuitul nostru sanguin, de colesterol și de trigliceride – nu-i așa?! –, având în vedere că tocmai s-au anunțat noi scumpiri ale cărnii, iar dumneavoastră nu dați semne că aveți de gând să luați vreo măsură.

Ce te faci atunci când pentru buzunarul românului de rând, de la mămăligă la cârnați, de la pâine la cartofi, de la orez la lapte, totul este prea scump și fiecare cumpărătură devine un lux?! ## Domnule ministru,

Dacă tot nu gândiți nicio măsură de stopare a scumpirilor, poate reușiți să inventați vreo posibilitate de supraviețuire a românilor cu apa de la robinet și cu aerul din jur.

Date fiind scumpirile anunțate de patronatele din sectorul agricol, vă rog să-mi precizați:

– care este prognoza Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru următoarele șase luni cu privire la prețul alimentelor;

– ce măsuri aveți de gând să luați, astfel încât să încurajați producția internă și consumul produselor autohtone;

– ce măsuri aveți de gând să luați, pentru a sprijini producătorii români, astfel încât prețurile să nu se mai alinieze cu salariul european, ci cu cel național.

Aștept răspuns în scris. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnului senator Arcaș.

Domnul senator Alexandru Cordoș, Grupul parlamentar al PSD, reprezentând județul Cluj.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Interpelarea este adresată domnului Traian Constantin Igaș, ministrul administrației și internelor.

Obiectul interpelării: Restructurările de la Ministerul Administrației și Internelor.

Domnule ministru,

Recent, Senatul a respins proiectul de lege inițiat de Guvernul României care vizează reorganizarea Ministerului Administrației și Internelor. Proiectul prevede reducerea numărului de posturi cu aproape 10.000, în vederea încadrării în cheltuielile bugetare aprobate prin Legea bugetului de stat.

Criteriile prin care se vor efectua disponibilizările sunt aspru criticate și considerate drept ilegale de către sindicate, cele mai afectate categorii de personal fiind tocmai cele care lucrează operativ.

Conform listei disponibilizărilor, aflate deja în lucru la Ministerul Administrației și Internelor, se preconizează o reducere cu aproximativ 7,9% a efectivelor de jandarmi și cu 2,9% a efectivelor polițienești.

Față de cele menționate mai sus, vă rog să-mi comunicați, domnule ministru, următoarele:

– dacă aceste cifre vehiculate sunt reale sau nu;

– care este economia la bugetul de stat adusă prin reducerea efectivelor jandarmilor, în condițiile în care multe categorii de servicii sunt plătite de instituții, de exemplu de către bănci.

Se intenționează oare, în acest fel, reducerea mascată a efectivului de pază al jandarmeriei și introducerea anumitor firme de pază, care nu au competențele necesare în acest domeniu?

Nu credeți, domnule ministru, că aceste reduceri masive ale numărului de polițiști și jandarmi vor duce la accentuarea mediului infracțional aflat deja în creștere?

Nu cumva Guvernul își maschează, prin aceste amputări masive de personal, incapacitatea de a-și îndeplini o obligație elementară, și anume aceea de a identifica fondurile necesare la bugetul de stat, cu prețul periclitării grave a siguranței cetățeanului?

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc, domnule președinte.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Sorin Constantin Lazăr, din partea Grupului parlamentar al PSD, reprezentând județul Iași în Senatul României.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea de astăzi este adresată domnului Cătălin Predoiu, ministrul justiției.

Obiectul interpelării: Măsuri de reținere și arestare preventivă.

Reprezintă o revenire la intervenția din data de 18 aprilie 2011. Domnule ministru Cătălin Predoiu,

Prin răspunsul primit la intervenția mea din data de 18 aprilie 2011, consider că se încearcă o tergiversare și o exonerare de răspundere din partea ministerului în ceea ce privește arestul preventiv și implicațiile sale în actul de justiție.

Consider nedemn răspunsul dat de Ministerul Justiției, pe care dumneavoastră îl conduceți, în sensul explicării neputinței de a ajunge la un acord cu Ministerul Administrației și Internelor în ceea ce privește elaborarea ordinului comun, așa cum a fost stipulat în art. 81 alin. (5) din Legea nr. 275/2006.

Ultimul raport pe justiție prevedea expres reglementarea acestui domeniu foarte important care privește arestul preventiv și pentru care România a fost condamnată în mai multe dosare la CEDO.

Nu pot să înțeleg de ce, după 6 ani de la votarea unei legi de către Parlamentul României, ministere importante ale României nu elaborează și nu adoptă un regulament care să stabilească o dată pentru totdeauna condițiile în care cetățenii țării care au săvârșit fapte penale vor fi reținuți preventiv până la judecarea și pronunțarea unei sentințe penale.

Pasarea responsabilității de la un minister la altul mi se pare o atitudine neprofesionistă, care ridică semne de întrebare cu privire la măsurile pe care trebuia România să le îndeplinească pentru a nu mai primi rapoarte nefavorabile pe justiție.

În condițiile în care se pregătește un nou raport pe justiție și afaceri interne în anul 2011, se pune întrebarea cum veți răspunde dacă veți fi întrebat ce măsuri s-au luat pentru reglementarea arestului preventiv și funcționarea centrelor de reținere.

Motivul invocat în răspunsul dumneavoastră, și anume că în cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor nu funcționează niciun centru de arestare preventivă, nu duce la creșterea gradului de securitate a cetățenilor. Vă solicit, pe această cale, un răspuns cât mai clar și obiectiv, care să prezinte termenele în care vom avea acest regulament și condițiile sale de aplicare.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc domnului senator Sorin Constantin Lazăr. Dați-mi voie să vă informez că următorii colegi au depus în scris interpelări adresate Guvernului:

– Grupul parlamentar al PDL: domnul senator Gheorghe David;

– Grupul parlamentar al PSD: domnii senatori Adrian Țuțuianu, Gheorghe Marcu, Șerban Valeca, Florin Constantinescu, Gheorghe Pop și doamnele senator Elena Mitrea și Ecaterina Andronescu;

– Grupul parlamentar al PNL: domnii senatori Dan Voiculescu și Cornel Popa;

– Grupul parlamentar al senatorilor independenți, domnul senator Sorin Serioja Chivu.

În finalul ședinței noastre, dați-mi voie să vă informez că răspunsurile orale din partea Guvernului la întrebările adresate vor fi transmise în scris următorilor senatori:

– domnului senator Sorin Constantin Lazăr, Grupul parlamentar al PSD, din partea Ministerului Sănătății, referitor la întrebarea având ca obiect destinația sumelor colectate din taxa pe viciu;

– domnului senator Emilian Valentin Frâncu, Grupul parlamentar al PNL, din partea Ministerului Sănătății;

– domnului senator Paul Ichim, Grupul parlamentar al PNL, din partea Ministerului Sănătății.

La întrebările adresate de către domnii senatori Adrian Țuțuianu, Grupul parlamentar al PSD, și Marius Petre Nicoară, Grupul parlamentar al PNL, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii solicită amânare.

Guvernul va răspunde în scris interpelării adresate de domnul senator Sorin Constantin Lazăr, Grupul parlamentar al PSD, Ministerului Sănătății, interpelare având ca obiect introducerea plafoanelor valorice la medicamentele compensate.

De asemenea, domnul senator Sorin Constantin Lazăr va primi un răspuns din partea Ministerului Administrației și Internelor la interpelarea având ca obiect transparența hotărârilor de consiliu local – afișarea și publicarea acestora.

La interpelările domnilor senatori Marius Petre Nicoară, Grupul parlamentar al PNL, și Vasile Cosmin Nicula, Grupul parlamentar al PSD, Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri solicită amânare.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|590533]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 57/19.V.2011 conține 24 de pagini.**

Prețul: 7,20 lei