Stenogramă plen

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Bună ziua, stimate colege și stimați colegi!

Vă rog să vă ocupați locurile în sală pentru a putea să trecem la deschiderea ședinței plenului Senatului României de astăzi, 20 iunie 2011.

La conducerea ședinței noastre voi fi asistat de către apreciații noștri colegi, domnii senatori Gheorghe David și Adrian Țuțuianu, secretari ai Senatului.

Până în acest moment, un număr de 86 de senatori și-au înregistrat prezența, fiind astfel în cvorum regulamentar pentru a intra în dezbaterea noastră de astăzi.

Rog și stafful parlamentar, și colegii cu teme punctuale să încerce să respecte solemnitatea plenului Senatului României.

Vă rog să vă ocupați locurile în sală.

Ordinea de zi de astăzi.

## Stimați colegi,

Biroul permanent vă propune o ordine de zi care să ne permită, începând cu ora 17.00 – momentul în care, în mod obișnuit, avem voturi finale și voturi pe legi organice –, să parcurgem și câteva subiecte importante pentru organizarea justiției, pentru funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii.

Salut prezența domnului ministru Cătălin Predoiu în plenul nostru.

Biroul permanent a făcut această invitație și apreciez faptul că domnul ministru, cu promptitudine, a răspuns invitației Senatului României.

Cu aceste modificări, vă

Domnul lider Hașotti, microfonul 2.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Înainte de toate, vreau să-l salut și eu pe domnul ministru și să remarc, alături de dumneavoastră, că domnul ministru Cătălin Predoiu, spre deosebire de alți membri ai Cabinetului, vine în plenul Senatului să susțină punctul de vedere al Guvernului. Ar fi bine ca Domnia Sa să fie un exemplu pentru ceilalți membri ai Cabinetului.

În urma unei consultări cu liderii grupurilor parlamentare, am convenit să vă propunem ca la primul punct al ordinii de zi să figureze Proiectul de lege privind desființarea unor instanțe judecătorești și a parchetelor de pe lângă acestea și, după aceea, eventual, să discutăm celelalte puncte din ordinea de zi. Sigur, ne vom pronunța prin vot, în măsura în care grupurile parlamentare vor fi sau nu vor fi de acord cu discutarea completării Consiliului Superior al Magistraturii. Dar, în orice caz, în urma consultării liderilor de grup, vă propun să profităm și de prezența domnului ministru Cătălin Predoiu și să discutăm la primul punct al ordinii de zi proiectul de lege care a venit de la Guvern și care a trecut de Camera Deputaților, noi fiind Cameră decizională. Este vorba despre proiectul de lege privind reorganizarea judiciară.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

În proiectul de ordine de zi, pe care îl avem în fața noastră, la punctul 9 este înscris Proiectul de lege privind desființarea unor instanțe judecătorești și a parchetelor de pe lângă acestea – acest proiect de lege a fost invocat de către domnul lider Hașotti – urmat, la punctul 10, de alegerea ultimului membru în CSM din partea societății civile.

Înțeleg că propunerea este ca, în condițiile în care suntem destul de aproape de ora 17.00, după punctele 1, 2 și 3, care sunt, mai degrabă, de natură procedurală, nu sunt chestiuni de legiferare, la propunerea liderului Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Puiu Hașotti, distinsul nostru coleg, punctele 9 și 10 să ocupe locurile 4 și 5, în termeni concreți. Acest lucru ar permite și apropierea de ora 17.00, ora noastră obișnuită pentru voturi finale și pentru legi organice.

Este convenabil, domnule senator Hașotti, acest tip de propunere?

Deci propunerea agregată și agreată de liderii de grup este ca la punctul 4 să discutăm proiectul de lege înscris la punctul 9, Proiectul de lege privind desființarea unor instanțe judecătorești și a parchetelor de pe lângă acestea, profitând și de prezența domnului ministru aici, urmând să reintrăm în ordinea de zi obișnuită și, practic, la punctul 10 să revenim la alegerea unui reprezentant al societății civile în Consiliul Superior al Magistraturii.

- Este corectă interpretarea mea privind înțelegerea

- liderilor?

- Da.

Cu aceste observații, vă

Vă supun atenției și votului programul de lucru, cel obișnuit pentru o zi de luni.

-

Dați-mi voie să vă informez cu privire la dreptul senatorilor

- de sesizare a Curții Constituționale pentru următoarea lege:

– Lege privind modificarea și completarea Legii nr. 35/1990 privind Statutul personalului aeronautic din aviația militară a României.

Acest anunț permite declanșarea procedurii.

Aș dori, de asemenea, la programul de lucru, să vă informez că, după activitatea susținută de săptămâna trecută, din plenul nostru, programul de lucru al săptămânii va fi cel obișnuit:

- mâine, marți, 21 iunie anul curent, activitate în comisiile

- permanente;

- miercuri, 22 iunie anul curent, lucrări în plen;

- joi, 23 iunie anul curent, activitate în comisiile

- permanente.

Aș dori să precizez rămânerea în programul obișnuit de lucru al săptămânii.

La punctul 1 din ordinea de zi este înscrisă informarea plenului Senatului cu privire la respectarea principiilor prevăzute de Protocolul (nr. 2) anexat Tratatului de la Lisabona pentru:

– Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind exportul și importul de produse chimice periculoase (reformarea Regulamentului (CE) nr. 689/2008) – COM (2011) 245 final.

Direcția pentru afaceri europene – și mulțumesc și colegilor din Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului – a constatat și vă propune să luăm notă de faptul că această propunere de regulament îndeplinește criteriile de subsidiaritate și proporționalitate cu care parlamentele naționale sunt învestite spre verificare. Ca atare, plenul Senatului a fost informat cu privire la îndeplinirea acestor condiții.

Punctul 2 din ordinea de zi, solicitarea Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională de a întocmi un raport comun cu Comisia economică, industrii și servicii la Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 111/1996 privind desfășurarea în siguranță, reglementarea, autorizarea și controlul activităților nucleare, republicată.

Conform regulamentului, această solicitare legitimă a fost aprobată de Biroul permanent, dar trebuie să aibă votul plenului Senatului.

La punctul 9 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind desființarea unor instanțe judecătorești și a parchetelor de pe lângă acestea.

Pentru prezentarea punctului de vedere al Guvernului, îl invit pe domnul ministru al justiției Cătălin Predoiu la microfonul Senatului României.

Domnule ministru, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege pe care îl aveți astăzi spre adoptare vizează două categorii de instanțe și parchete, unele care nu funcționează deloc, altele care funcționează, dar au un volum redus de activitate.

Dacă în ceea ce privește prima listă de instanțe și parchete lucrurile sunt mult mai simple, practic, decizia dumneavoastră va pune în acord realitatea cu prevederile normative, în ceea ce privește instanțele și parchetele cu volum redus de activitate situația este ceva mai complexă.

De aceea îmi permit, în doar câteva minute, să vă supun atenției argumentele care au motivat propunerea Guvernului.

Aceste instanțe și unități de parchete nu cumulează, practic, toate condițiile necesare pentru buna funcționare a justiției, pentru înfăptuirea unui act de justiție eficient.

Una dintre condițiile necesare, _sine qua non,_ pentru un act de justiție european este o schemă de personal adecvată procedurilor și complexității cazurilor pe care instanțele,

respectiv parchetele le au în procesare. Foarte multe dintre aceste instanțe au schemele de personal descompletate sau, pur și simplu, insuficiente, de la bun început, gândite subdimensionat. Nu mai este posibil, practic, astăzi să faci un act de justiție cu doi, trei judecători, câți sunt în schema de funcționare a unora dintre aceste instanțe, parte dintre ele descompletate, dacă ne gândim la perioadele de vacanță, perioadele de concedii de natalitate și așa mai departe.

De asemenea, aș vrea să supun atenției faptul că, în multe dintre aceste instanțe, volumul de muncă este sub media națională, ceea ce înseamnă că de la înființarea lor s-a produs o eroare, în sensul că nu era nevoie de o astfel de instanță care nu și-a demonstrat în timp utilitatea. Faptul că instanța respectivă nu are volum de activitate este proba acestui argument.

În fine, aș vrea să mai adaug faptul că ceea ce se urmărește prin această reorganizare este gruparea personalului astfel degajat către instanțe mai mari. Aceasta este și tendința în plan european, de a constitui instanțe și unități de parchet mai puternice, cu scheme de personal complexe, instanțe care să poată, de altfel, aplica noile coduri care urmează să fie implementate.

Mulțumesc și eu, domnule ministru. Domnule președinte Greblă, microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Și eu aș vrea să-i mulțumesc pentru două lucruri domnului ministru Predoiu.

Spre deosebire de domnul lider Hașotti, cred că ceilalți miniștri nu-i vor urma exemplul, deoarece, dacă i-ar urma exemplul, ar trebui ca – primul lucru – să demisioneze din PDL, ceea ce cred că nu s-ar întâmpla. Lăsând gluma la o parte și trecând la raportul asupra unui proiect de lege deosebit de important, aș vrea să remarc, împreună cu colegii mei de la comisie, poziția flexibilă a domnului ministru Predoiu care, spre deosebire de colegul de la sănătate, nu a avut o poziție care să nu permită niciun fel de negociere și a înțeles că nu pot fi desființate acum în țară 24 de instanțe judecătorești, și am mers în consens pe desființarea a opt instanțe și parchete care, practic, nu au avut până acum activitate.

Pentru celelalte instanțe, criteriul volumului de activitate este un criteriu foarte imprecis.

Pentru că a avut 650 de cauze de rezolvat într-un an, o instanță era considerată ineficientă, dar instanțele care rămâneau aveau 710 cauze rezolvate, deci criteriul era foarte apropiat.

Noi, la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări – aidoma cum s-a întâmplat și la Camera Deputaților –, cred că am găsit soluții mai flexibile și în ceea ce privește aceste instanțe.

Nu numai volumul de activitate a fost luat în considerare, ci au fost luate în considerare și distanța, precum și căile de comunicație, auto sau feroviare, dintre ultima comună unde instanța sau parchetul se desființa și localitatea instanței care urma să preia atributele acestei instanțe desființate, astfel încât am avut în vedere interesul cetățenilor, și acolo unde distanța a fost mai mare de 60-70 de kilometri evident că am lăsat instanțele și parchetul să funcționeze.

Având în vedere și faptul că personalul instanțelor și parchetelor propuse pentru desființare se transferă la instanțele și parchetele care preiau competența instanțelor și parchetelor desființate, competența de repartizare revenind Consiliului Superior al Magistraturii, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, având în vedere și avizele primite de la celelalte comisii, cu unanimitate de voturi, vă supune spre dezbatere și adoptare raportul de admitere a proiectului de lege, împreună cu amendamentele care fac parte din raport.

Mulțumesc, domnule președinte. Intervenții? Domnul senator Ioan Chelaru, microfonul 3.

Mulțumesc tare mult.

Profit și de prezența domnului ministru, astăzi, în Senat și vreau să spun câteva lucruri.

Știți foarte bine că toți încercăm, cu puterile, eforturile și competența noastră, să contribuim la procesul atât de frumos numit „modernizarea României”.

Nu poate lipsi din procesul de modernizare a României procesul de modernizare a justiției. Suntem sub atenta supraveghere a Comisiei Europene și sub acest aspect.

Acest lucru nu înseamnă, în opinia mea și în opinia noastră, că trebuie să încălcăm și principiile de drept și trebuie să încălcăm și o chestiune care este fundamentală și la care cu toții, fie că lucrăm sau nu lucrăm în justiție, fie că am lucrat sau nu am lucrat în justiție, trebuie să punem umărul, apropiind actul de justiție de cetățean. Pentru că,

până la urmă, tot ce facem sub aspect administrativ în justiție urmărește o justiție de calitate, dar o justiție nu pentru justiție, că nu este artă pentru artă, o justiție făcută în favoarea cetățeanului, un serviciu public care trebuie să deservească cetățenii în mod egal și independent, cetățenii acestei țări.

De aceea, la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a fost o analiză – spun eu – obiectivă, severă și exigentă a inițiativei legislative cu care s-a venit în Parlament.

Chiar dacă domnul ministru a susținut inițiativa legislativă așa cum a venit din partea Guvernului, eu cred că ceea ce a încercat să facă și a făcut, până la urmă, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a fost să respecte acest principiu al apropierii actului de justiție de cetățean, și de aceea nu am fost de acord cu desființarea anumitor instanțe, judecătorii în principal.

Țin însă să subliniez – și spuneam că profit de prezența domnului ministru – să gândim extrem de serios, deși suntem la începutul unui uriaș efort de implementare a tuturor codurilor aprobate de către noi, să analizăm și să reanalizăm competențele materiale pe care le-am dat instanțelor de judecată, începând de la judecătorii, tribunale, curte de apel și ce va mai fi la Înalta Curte de Casație și Justiție.

De aceea, cred că ministerului și echipelor de acolo, care s-au concentrat pe coduri și pe implementarea acestora, nu trebuie să le lipsească din atenție acest aspect.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Mircea Diaconu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Despre organizarea judecătorească vreau să vorbesc o secundă. Am citat sau citez din speech-ul domnului ministru: „act de justiție european”.

Iată, am și eu un proces și m-am dus la Curtea de Apel, în Palatul de Justiție deci. Cu trei minute înainte de a fi chemat la bară, grefiera m-a întrebat dacă am timbru judiciar și i-am răspuns: „N-am!”.

Mi-a zis să aduc repede un timbru judiciar, pentru că nu se primește cauza, deci, practic, tot procesul cădea. Am zis:

- „– Mă duc imediat, dar unde îl găsesc?”

- „– Căutați-l!”

Am ieșit pe culoare, m-am dus kilometri prin Palatul de Justiție și am ajuns, în sfârșit, la o poștă care ar fi trebuit să aibă timbru judiciar.

Doamna de acolo mi-a spus:

- „– Nu există timbru judiciar pe nicăieri de câteva luni.” „– Unde, doamnă?”

- „– Nicăieri, în tot Bucureștiul, nu există timbru judiciar!” „– Dar cât costă, am întrebat?”

- „– 0,15 bani.”

- „– Bun! Atunci eu ce fac? Pierd cauza, am zis.”

- „– Căutați la avocați!”

Ceea ce înseamnă că am ieșit pe culoar și orice robă care trecea pe lângă mine o opream și ceream, dacă se poate, un timbru judiciar. A șaptea robă s-a căutat în străfundurile sale și a scos, în fine, un timbru judiciar în valoare de 0,15 bani. Mi l-a dat, i-am dat un leu, pentru că 0,15 bani nu există, și în clipa asta mă gândesc că am încălcat amândoi legea. El mi-a vândut la suprapreț, iar eu, în orice caz, sunt complice la acest act murdar, săvârșit chiar în Palatul de Justiție.

Totuși, despre organizarea judecătorească și despre actul de justiție european vorbim. Vă mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții înainte ca domnul ministru să aibă ocazia să comenteze aceste intervenții?

Nu mai sunt.

Domnule ministru Predoiu, poate reveniți la microfonul central pentru o mai bună vizibilitate.

Sunt aspecte care țin de organizarea Curții de Apel. Este foarte adevărat ce spuneți dumneavoastră, sunt fenomene care și pe noi ne preocupă, modul în care curțile de apel administrează spațiile care le-au fost date în administrare.

De asemenea, cred că sunt chestiuni care ar trebui să stea în atenția Consiliului Superior al Magistraturii, din anumite puncte de vedere.

Ceea ce noi putem face este să intervenim legislativ. Acestea sunt pârghiile care sunt la dispoziția Ministerului Justiției: bugetul și intervenția legislativă.

Bugetele – vă informez –, din anul 2000 și până în prezent, au fost pe un trend crescător, iar în ceea ce privește intervenția legislativă suntem deja criticați că producem prea multe legi.

În speță, v-aș recomanda să adresați un memoriu și președintelui Curții de Apel. Dacă o veți face și către Ministerul Justiției, vă asigur că îl vom supune atenției Consiliului Superior al Magistraturii.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții?

Suntem deja la ora 17.00, ora la care, în mod obișnuit, acordăm voturi finale și vot pe legile organice.

Am să

Mulțumim, domnule ministru, pentru prezența și participarea la lucrările plenului.

La punctul 4 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Convenției europene, revizuită, în materia adopției de copii, adoptată la Strasbourg la 27 noiembrie 2008 și semnată de România la Strasbourg la 4 martie 2009.

De fapt, suntem în faza votului final cu privire la acest proiect de lege.

Suntem după o dezbatere extrem de densă și de interesantă, în mai multe ședințe de plen.

Senatul este Cameră decizională, proiectul de lege având caracter de lege ordinară.

Supun atenției și votului dumneavoastră...

Supun atenției și votului dumneavoastră raportul comisiei...

A, este Convenția, iertați-mă... Atunci, trebuie să intrăm în procedura de dezbatere, vă cer scuze. A fost o mică confuzie din partea noastră.

Domnul Bogdan Panait, microfonul 9, reprezentând Guvernul României.

Vă rog, punctul de vedere al Guvernului.

**Domnul Bogdan Adrian Panait** _– secretar de stat în cadrul Oficiului Român pentru Adopții_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba de Convenția revizuită de la Strasbourg. Convenția a fost adoptată, până în prezent, de către trei state din Europa. Această Convenție dorește, practic, să uniformizeze, într-un fel, politicile sociale, politicile privind copilul din țările membre – și vă dau doar câteva lucruri pe care le introduce: solicitarea consimțământului tatălui biologic al copilului, inclusiv în situația copiilor născuți din afara căsătoriei, obligativitatea consimțământului copilului la adopție, echilibrarea relației dintre dreptul copilului de a-și cunoaște identitatea și dreptul părinților biologici de a-și păstra anonimatul, vârsta minimă a adoptatorului poate fi stabilită între 18 și 30 de ani, recomandându-se ca diferența de vârstă dintre adoptator și adoptat să fie de 16 ani.

Sunt câteva lucruri pe care le-am prins și noi în legislația noastră și, de aceea, vă rog să-l supuneți adoptării așa cum este propus proiectul de lege de către Guvern. Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul președinte Greblă.

Este vorba de Convenția europeană în materia adopțiilor de copii, revizuită, semnată de România la Strasbourg în 2009. Camera Deputaților a adoptat un raport favorabil și a ratificat Convenția.

În ceea ce privește Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, v-a propus spre dezbatere și adoptare un raport de admitere cu amendamente. Amendamentele sunt constituite printr-o rezervă la proiectul de lege pentru ratificarea Convenției europene, art. 2 din proiectul de lege, în legătură cu neaplicarea art. 7 alin. (1) lit. a) punctul i) din convenție, care face referire la posibilitatea de adopție a unui copil de către două persoane care au încheiat un parteneriat.

După cum se știe, legislația actuală a României – și sper să nu existe modificări în viitorul apropiat – nu reglementează instituția parteneriatului înregistrat, fie între două persoane de sex opus sau de același sex, fie ele cetățeni români sau cetățeni străini, chiar dacă acest parteneriat este înregistrat în străinătate. Nu recunoaște, de asemenea, nici căsătoria între persoane de același sex.

Drept urmare, rezervele noastre au fost vizavi de aceste posibilități, singura modalitate în legislația română de consfințire în fața statului a unei legături între două persoane fiind cea rezultată numai din căsătoria dintre un bărbat și o femeie. Drept urmare, domnule președinte și stimați colegi, vă supunem spre dezbatere acest text, cu rezerva propusă de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este Cameră decizională.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc și eu, domnule președinte. Sunt intervenții?

Nu sunt.

Procedăm acum la vot, așa cum am încercat să facem mai devreme.

La punctul 5 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă – Legea timbrului cultural.

Inițiatorii doresc să susțină propunerea legislativă? Domnul senator Radu F. Alexandru.

Microfonul 6 pentru domnul senator Radu F. Alexandru.

## Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Supunem atenției dumneavoastră Legea timbrului cultural, o lege de maximă importanță pentru tot ce înseamnă uniunile de creație din România. Și când spun uniune de creație, mă refer la tot ce înseamnă creator în domeniul culturii.

În urmă cu două săptămâni a avut loc decernarea premiilor Uniunii Scriitorilor din România. Decernarea a fost făcută de președintele Uniunii Scriitorilor din România, Nicolae Manolescu ambasadorul la UNESCO, care a venit special pentru acest eveniment. A spus un lucru pe care mă simt dator să vi-l aduc la cunoștință și dumneavoastră: venitul mediu anual pentru un membru al Uniunii Scriitorilor din România este mai mic decât venitul unei femei de serviciu.

Este o realitate pe care vă rog să n-o ignorați nicio clipă, este o realitate de la care am pornit în momentul în care am înaintat această inițiativă legislativă, de comun acord și lucrând pe fiecare articol cu președinții uniunilor de creație, respectiv cu ANUC-ul.

Este o inițiativă legislativă pe care o supunem atenției dumneavoastră și avem satisfacția că este semnată și susținută de reprezentanții tuturor partidelor parlamentare, atât din Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă de la Senat, cât și din Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă de la Camera Deputaților.

Este o inițiativă legislativă care nu afectează cu un leu măcar bugetul de stat, este o inițiativă legislativă care încearcă să reglementeze, să îmbunătățească sistemul de colectare a timbrului cultural pentru uniunile de creație, respectiv: timbrul literar, timbrul cinematografic, timbrul teatral, timbrul muzical și, deloc în ultimul rând, timbrul pentru arhitectură.

La discuțiile îndelungi care au avut loc atât în cadrul Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, cât și în cadrul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital...

Și nu în paranteză, ci cu o mențiune cu totul specială, țin să mulțumesc membrilor Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și domnului președinte al comisiei pentru disponibilitatea și pentru înțelegerea pe care le-au arătat în tot timpul acestor întâlniri, al acestor discuții.

## Mulțumesc.

Ceilalți inițiatori sunt domnii senatori Crăciun Avram și Markó Béla.

Domnule ministru Iliescu, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 8, vă rog.

## **Domnul Valentin Adrian Iliescu** – _șeful_

_Departamentului pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Mă simt obligat, de la tribuna Senatului, să nuanțez poziția pe care Guvernul v-o prezintă pe această propunere legislativă și să evidențiez și lucrurile foarte bune care s-au întâmplat la Comisiile reunite pentru cultură și, respectiv, buget-finanțe, într-un fel susținând întru totul ceea ce spunea inițiatorul, domnul senator Radu F. Alexandru.

În primul rând că Guvernul a venit cu un punct de vedere după ce această propunere legislativă s-a discutat în comisie, că punctul de vedere pe care Guvernul l-a formulat a fost nefavorabil în forma prezentată și că, deși punctul de vedere a sosit după ce s-a discutat în comisie, tocmai prin prezența reprezentanților Guvernului la comisie, multe dintre observațiile pe care Guvernul le-a formulat colegii senatori le-au preluat și le-au introdus ca amendamente de foarte bună-credință în text.

Și o să mă refer la una dintre criticile pentru care, în mod sigur, Guvernul s-a pronunțat inițial împotriva acestei inițiative, aceea că erau extinse o serie de cheltuieli ce puteau fi decontate de către uniunile de creatori din sumele încasate din timbrul cultural. Mă refer la cheltuielile cu deplasările, la plata unor drepturi salariale, la analize medicale în clinici de specialitate, la bilete de tratament.

Guvernul a considerat că aceste cheltuieli nu corespund scopului instituirii timbrului cultural, respectiv cel de susținere a culturii naționale.

Repet, Guvernul susține și consideră că este un lucru absolut necesar, pe fondul inadvertențelor de până acum identificate în actuala lege care reglementa acest domeniu, și că motivul principal pentru care inițiatorii au venit cu această inițiativă legislativă, respectiv necesitatea creșterii gradului de colectare a sumelor reprezentând timbrul cultural, are un obiectiv efectiv legitim, respectiv susținerea culturii naționale. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Domnule președinte Sergiu Nicolaescu, vă rog să prezentați raportul comisiei. Microfonul 7, vă rog.

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Propunerea legislativă înlocuiește Legea nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii și de divertisment.

Propunerea legislativă a primit aviz favorabil, cu observații și propuneri, din partea Consiliului Legislativ. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări ne-a transmis un aviz negativ.

În același timp, în urma dezbaterilor din ședința comună din 7 iunie 2011, cele două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi – 11 voturi pentru, niciun vot împotrivă și 7 abțineri –, să adopte raport de admitere cu amendamente.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

## Dezbateri generale.

Domnul senator Günthner Tiberiu, microfonul 1.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Această inițiativă legislativă, ca orice inițiativă legislativă care vine să sprijine creatorii de cultură, este o inițiativă generoasă. În principiu, este bine-venită.

Sigur, vine să sprijine nu în mod direct creatorii de cultură, pentru că cei care creează aceste acte de cultură au și dreptul de autor, prin care-și încasează sumele în mod direct, iar prin aceste timbre culturale uniunile sunt, practic, cele care-și suplimentează bugetele.

Totuși, această lege în vigoare – practic, legea pe care o înlocuim acum, Legea timbrului cultural, în vigoare din 1994 – s-a aplicat cu foarte mare dificultate.

Eu personal lucrez în domeniul arhitecturii de 25 de ani și încă nu s-a solicitat niciunui investitor să plătească sau nu am cunoștință să fi plătit vreun timbru cultural. Cred că de aici provine dificultatea de aplicare a acestei legi, din diversitatea mare de acte culturale pe care vrem s-o acoperim sub aceeași pălărie.

Una este să pui un timbru cultural pe o carte, alta este să pui pe o pictură, pe o sculptură sau pe un spectacol și altceva este să pui un timbru cultural pe o clădire.

De aceea, eu personal cred că ar fi mult mai eficient ca fiecare domeniu cultural să-și aibă propriul regim de aplicare a acestor timbre sau de organizare a funcționării proprii și a bugetelor proprii. Cred că ar fi o chestiune mult mai eficientă. Mulțumesc frumos.

Domnul președinte Vosganian.

## Mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc și pentru intervenția Guvernului, și pentru avizul favorabil al celor două comisii care au întocmit raportul de fond.

Doresc să spun că Partidul Național Liberal, prin grupul nostru din Senat, va susține această inițiativă legislativă. Ea, cum spuneam, nu introduce vreo taxă în plus, nu mărește nicio taxă, ci doar îmbunătățește o administrare care, altminteri, așa cum era până acum, introducea în derizoriu această măsură. De fapt, noi nu inventăm nimic, nu facem decât să ne reîntoarcem la legislația interbelică și să o aplicăm pe aceea.

În legătură cu observația colegului nostru, într-adevăr, vă asigur că nu o să vedeți timbre pe clădiri. Timbrul arhitectural se percepe automat în momentul în care se emite o autorizație de construcție ce are nevoie și de un proiect de arhitectură. Nu se includ aici investițiile publice, nu se includ investițiile pentru apărare.

Un singur lucru vreau să vă spun în final. Pentru a vedea totuși cât de precară este situația culturii din România, timbrul cultural, în măsura în care s-ar colecta în proporție de 100%, nu ar depăși, pe întreaga țară și pe toate artele incluse în cele șapte legendare și în Alianța Națională a Uniunilor de Creatori, suma de 5 milioane de euro pe an. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Nu mai sunt alte intervenții.

Felicitări inițiatorilor!

Sper să folosească culturii românești.

Următoarele trei puncte din ordinea de zi sunt din

## domeniul agriculturii.

Înțeleg că reprezentantul Guvernului este încă blocat la Camera Deputaților. Vă propun să mergem mai departe și să revenim, eventual, atunci când reprezentantul Guvernului se va afla în plenul Senatului.

Deci, practic, vorbim despre punctele 6, 7 și 8, punctul 9 fiind deja dezbătut și votat de către plenul Senatului României.

Mergem direct la punctul 10 din ordinea de zi – alegerea unui reprezentant al societății civile în Consiliul Superior al Magistraturii.

Domnul lider Hașotti dorește să intervină pe procedură. Microfonul 2.

Vă mulțumesc. Domnule președinte, Stimați colegi,

Știți bine că acum două sau trei săptămâni Consiliul Superior al Magistraturii s-a completat. Sau i s-a adăugat încă o persoană. Sunt, trebuie să mărturisesc, o persoană relativ neutră în această chestiune. Spun neutră pentru că, din păcate, influența politică se manifestă câtă vreme noi, partidele politice, facem propuneri pentru CSM, dar aceasta este altă chestiune.

## Stimați colegi,

Există o serie de suspiciuni la nivelul unor grupuri parlamentare în legătură cu anumite contestații care au avut loc sau nu au avut loc la Curtea Constituțională. Departe de mine gândul de a nu dori să rezolvăm această chestiune și vă spun în mod clar că Grupul parlamentar al PNL este în favoarea rezolvării urgente a situației de la Consiliul Superior al Magistraturii, dar cred că o consultare rapidă la nivelul liderilor grupurilor parlamentare ar fi utilă acum, pentru a discuta la modul cât se poate de colegial dacă există sau nu există astfel de contestații, dacă există sau nu există intenția de a se contesta la Curtea Constituțională, dacă există sau nu există încă în termen posibilitatea de contestare la Curtea Constituțională, să fie un agreement colegial, corect, între toate grupurile parlamentare, în legătură cu această chestiune. Motiv pentru care, repet, solicit o pauză de consultări la nivelul liderilor grupurilor parlamentare, pentru a stabili foarte clar ce a fost și ce urmează să fie de aici încolo în legătură cu Consiliul Superior al Magistraturii.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Din păcate, este adevărat, nu am ajuns la un consens pe acest subiect important.

Eu și Grupul parlamentar al PSD considerăm că este necesar ca grupurile parlamentare să ajungă totuși la un consens pe acest subiect. De aceea, domnule președinte, în numele Grupului parlamentar al PSD, vă solicit încă o pauză de consultări, pentru că trebuie să stăm la masă și să ne consultăm cu toate grupurile parlamentare. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Încă o pauză de 5 minute pentru consultări, vă rog. PAUZĂ

Mulțumesc.

Aș ruga să facem această pauză de consultări cât mai operativă cu putință și vă rog ca în maximum 10 minute să ne reîntâlnim și să reluăm lucrările plenului Senatului.

PAUZĂ

## DUPĂ PAUZĂ

Reluăm și îl rog pe domnul senator Hașotti să ne informeze cu privire la rezultatul consultărilor propuse de dumnealui.

Microfonul 2.

Vă mulțumesc. Domnule președinte, Stimați colegi,

A fost o discuție la nivelul liderilor pe niște chestiuni procedurale. S-a convenit în legătură cu anumite contestații, care nu au fost și nu vor fi, însă nu a fost o înțelegere sub toate aspectele, în sensul abordării acestui vot la un anumit moment.

Deci la nivelul liderilor grupurilor parlamentare nu a fost o înțelegere deplină. Atât vă pot spune.

Mulțumesc.

Domnule vicelider Alexandru Cordoș, microfonul 3.

## DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Și această a doua pauză s-a consumat fără rezultat. Constatăm cu toții absența cvorumului de ședință.

Reluăm miercuri, cu o propunere pe care o fac colegilor senatori, ca miercuri, la ora 12.00, să ne rezervăm finalul de ședință pentru voturile finale, inclusiv rezolvarea problemei privind CSM.

Întrebările și interpelările pregătite au fost deja depuse în scris.

Vă mulțumesc tuturor.

Încheiem ședința din lipsă de cvorum.

Pentru stenogramă, domnul senator Oprea, nu ne putem opune.

## Mulțumesc.

De fapt, colegii noștri nu că nu au picat de acord la consultații, cât timp au plecat acasă de acum o jumătate de oră. Trebuie consemnat în stenogramă.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Iar domnul senator Oprea este aici până la ultima respirație de...

... aer politic.

Vă mulțumesc.

O seară plăcută!

Ne revedem miercuri, continuând partea de legiferare, iar la ora 12.00, vot final.

Vă mulțumesc.

## _Ședința s-a încheiat la ora 18.00._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|590786]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 82/30.VI.2011 conține 8 pagini.**

Prețul: 2,40 lei