Stenogramă plen

2. Proiectul de lege privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente și decizii ale Consiliului Uniunii Europene, precum și instrumente de drept internațional privat în domeniul obligațiilor de întreținere.

3. Proiectul de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar și a unor măsuri financiar-bugetare aplicabile până la 1 ianuarie 2014.

4. Proiectul de lege pentru completarea Codului penal și a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.

5. Proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 1/2011 a educației naționale.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori! Să aveți o săptămână bună!

Primul proiect de lege pentru care Guvernul vă solicită aprobarea dezbaterii în procedură de urgență este Proiectul de lege pentru corelarea unor reglementări privind facilitățile de călătorie, corespunzător noilor categorii de trenuri. Un program prioritar al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii este modificarea categoriilor de trenuri operate de CFR Călători. Având în vedere experiența europeană în implementarea legislației comunitare feroviare, este necesar ca actuala structură de trenuri personale, accelerate, rapide și _intercity_ să fie înlocuită cu o structură nouă, prin adoptarea terminologiei definite explicit pentru serviciile feroviare și utilizată în prezent în practica europeană.

De asemenea, este nevoie de modificarea variantelor tarifare de vânzare și implicit a softului de vânzare a legitimațiilor de călătorie.

Vă rog să fiți de acord cu aprobarea dezbaterii în procedură de urgență a proiectului de lege.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc, domnule ministru.

Mai sunt alte intervenții?

Nu.

Vă

- abținere, s-a aprobat dezbaterea în procedură normală. În continuare, domnule ministru.

Mulțumim, domnule ministru.

Cred că este destul de edificator motivul Guvernului cu privire la acest proiect de lege.

- Votul Senatului cu privire la dezbaterea în procedură de

- urgență a acestui proiect de lege.

-

- Domnule ministru, vă rog, susțineți proiectul de lege de la

- numărul curent 3?

Vă rog, microfonul 9.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba despre Proiectul de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar și a unor măsuri financiar-bugetare aplicabile până la 1 ianuarie 2014.

În anul 2011, cum bine știți, potrivit prevederilor Legii responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, Guvernul va elabora strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2012–2014, precum și proiectul de lege pentru care vă solicităm dezbaterea în procedură de urgență privind aprobarea unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar și a unor măsuri financiar-bugetare, aplicate până la 1 ianuarie 2014, care vor fi depuse, evident, la Parlament.

Dorim foarte mult să vă rugăm să aprobați cât mai rapid acest proiect de lege, pentru că el va sta la elaborarea bugetului, în primul rând pentru anul 2012, pe care noi sperăm să-l depunem în termen, în luna octombrie 2011. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cel de-al doilea proiect de lege pentru care vă solicit dezbaterea în procedură de urgență este Proiectul de lege privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente și decizii ale Consiliului Uniunii Europene, precum și instrumente de drept internațional privat în domeniul obligațiilor de întreținere.

Mulțumesc, domnule ministru.

Votul Senatului cu privire la dezbaterea în procedură de

urgență a acestui proiect de lege, solicitată de Guvern.

Vă rog, votul dumneavoastră.

- 37 de voturi pentru, 47 de voturi împotrivă și o abținere. Procedură obișnuită.

Al patrulea proiect de lege, modificarea Codului penal. Domnule ministru, vă rog, microfonul 9.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba despre Proiectul de lege pentru completarea Codului penal și a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, proiect de lege în care se propune preluarea în dreptul intern a confiscării extinse, măsură propusă de Consiliul Uniunii Europene ca instrument juridic al confiscării, în care desfășurarea de către o persoană, în mod constant, pe o anumită perioadă de timp, de activități cu caracter infracțional de o gravitate sporită, cumulată cu lipsa altor venituri licite, este considerată ca fiind un probatoriu suficient pentru a permite instanței să constate caracterul ilicit al veniturilor obținute pe perioada derulării activităților cu caracter infracțional.

Vă rugăm, în consecință, să fiți de acord cu dezbaterea proiectului de lege în procedură de urgență.

Mulțumesc, domnule ministru.

Votul dumneavoastră cu privire la această solicitare a Guvernului.

37 de voturi pentru, 52 de voturi împotrivă și o abținere.

Procedură obișnuită pentru acest proiect de lege.

Listă pentru liderii de grup.

Avem în continuare un număr de propuneri legislative...

Mă iertați!

La numărul curent 5 este Proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 1/2011 a educației naționale.

Este vorba despre un număr de inițiatori?

Nu se susține.

Mai sunt susținute alte propuneri?

Domnule senator Belacurencu, vă rog, microfonul 4.

## Domnule președinte,

Propunerea legislativă privind încheierea de contracte individuale pentru serviciile comunitare de utilități publice din condominii, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 175/16.07.2010 pentru modificarea Legii nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și Propunerea legislativă privind exercitarea profesiei de manager de condominii, de organizare și funcționare a Camerei Managerilor de Condominii din România sunt niște propuneri legislative la care am achiesat eu și câțiva colegi și care reglementează activitatea asociațiilor de proprietari, precum și o asigurare mai bună a serviciilor publice la nivelul comunităților locale. De aceea vă rog să supuneți la vot dezbaterea în procedură de urgență pentru promovarea acestor acte normative.

Deci numerele curente 11, 12, 13, 14, dacă înțeleg bine? Ca să putem să urmărim aceleași inițiative legislative.

Vă rog să precizați, de la microfonul 4, domnule senator.

12, 13 și 14.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Pentru Propunerea legislativă privind încheierea de contracte individuale pentru serviciile comunitare de utilități publice din condominii, votul dumneavoastră pentru dezbaterea în procedură de urgență.

Cu 54 de voturi pentru, 36 de voturi împotrivă și 3 abțineri, s-a aprobat dezbaterea în procedură de urgență a acestei propuneri legislative.

Vă rog, votul dumneavoastră pentru Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 175/2010 pentru modificarea Legii nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari.

Propunerea legislativă privind exercitarea profesiei de manager de condominii, de organizare și funcționare a Camerei Managerilor de Condominii din România.

Votul dumneavoastră, vă rog.

Cu 53 de voturi pentru, 40 de voturi împotrivă și două abțineri, s-a aprobat dezbaterea în procedură de urgență pentru această propunere legislativă.

Domnule senator, vă rog, microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să susțin dezbaterea în procedură de urgență a inițiativei legislative de la numărul curent 9. Este vorba despre Propunerea legislativă pentru completarea art. 28 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, care vine să corecteze o omisiune pe care, dacă doriți, cu toții am făcut-o atunci când, din motive pe care nu vreau să le amintesc acum, am dezbătut modificările la Codul muncii.

Vă rog pe dumneavoastră și pe colegi să acceptați dezbaterea în procedură de urgență a acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc domnului senator Mocanu pentru această prezentare.

Votul dumneavoastră asupra Propunerii legislative pentru completarea art. 28 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Cu 42 de voturi pentru, 50 de voturi împotrivă și o abținere, s-a aprobat dezbaterea în procedură obișnuită pentru această propunere legislativă.

Trecem la înființarea unei comisii de anchetă prezentată de domnul senator...

Mai aveți vreo propunere legislativă de susținut? Mă iertați.

Domnul senator Frâncu, microfonul 2.

## **Domnul Emilian Valentin Frâncu**

**:**

Nu am voie să fac o propunere?

De la microfonul 2, fără intervenții din partea liderului de grup.

Aș dori să susțin dezbaterea în procedură de urgență a inițiativei legislative de la numărul curent 16, Propunere legislativă privind managementul privat al întreprinderilor publice. Considerăm că este foarte util să se promoveze o astfel de măsură ca să eficientizăm, în sfârșit, și noi acele „găuri negre” ale economiei.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Este vorba despre numărul curent 16, Propunerea legislativă privind managementul privat al întreprinderilor publice.

Votul dumneavoastră privind dezbaterea în procedură de urgență a acestei propuneri legislative.

Cu 76 de voturi pentru, 18 voturi împotrivă și 4 abțineri, s-a aprobat dezbaterea în procedură de urgență, la solicitarea domnului senator Frâncu.

O propunere liberală!

Trecem la înființarea unei Comisii parlamentare de anchetă privind campania electorală și desfășurarea alegerilor din Colegiul nr. 6 Neamț.

Domnule vicepreședinte Chelaru, vă rog, microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întregul Parlament știe că pe 21 august 2011, în județul Neamț, în Colegiul electoral nr. 6 au fost alegeri. Ca urmare a

acestor alegeri, din păcate, am constatat că procedura de desfășurare a acestora aduce grave atingeri atât sistemului legislativ care reglementează alegerile, cât și modului de desfășurare în sine a alegerilor.

Mita electorală, turismul electoral, șantajul politic, subordonarea politică a instituțiilor statului, ingerințele nepermise ale autorităților în campania electorală a unui anume candidat, toate acestea și altele, pe care le-am expus în nota de fundamentare, reprezintă motive pentru care Grupurile parlamentare ale PSD și PNL solicită constituirea unei asemenea comisii de anchetă.

Am propus și un proiect de hotărâre privind înființarea acestei comisii, comisie formată din 15 membri, cu un regulament care urmează a fi adoptat de către comisia respectivă.

Supun atenției Senatului României și votului acestuia constituirea comisiei de anchetă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Intervenție din partea domnului senator Mocanu, de la microfonul central, senator al aceluiași județ des pomenit în ultima perioadă.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În niciun caz nu mi-am propus să intru în polemică cu domnul senator Chelaru, dar, stimați colegi, haideți, dacă vreți...

Vă rog să nu faceți comentarii, fiindcă eu nu am comentat în timpul cât dumneavoastră ați intervenit, da? Vă mulțumesc pentru înțelegere.

Vă rog să nu interferați cu sala.

## **Domnul Toader Mocanu:**

Întâi de toate, vreau să spun că motivele pe care le invoca domnul senator Chelaru nu se justifică, nu sunt temeinice. Așa pot spune și eu foarte clar că s-a întâmplat ceva la Maramureș și solicit înființarea unei comisii parlamentare de anchetă.

Vă rog! Vă rog! Este un drept incontestabil, nicio problemă, se poate cere așa ceva, dar dacă se dorește de către colegi de-ai noștri să-și piardă vremea, veți ajunge la ceea ce vă spun eu, și anume că aceste fapte nu s-au petrecut.

## **Din sală:**

Care fapte?

## **Domnul Toader Mocanu:**

Cele pe care le-a invocat domnul senator Chelaru. Da?

Este un drept categoric al nostru, al parlamentarilor, de a constitui comisii de anchetă. Se pot discuta cu foarte mare ușurință tot felul de astfel de elemente invocate oriunde în alegerile din România. Mai trebuie doar ceva: să fie și dovedite.

**Din sală**

**:**

Comisia va dovedi, comisia, nu dumneavoastră...

Vă mulțumesc. Vă mulțumesc.

Procedura o cunosc și eu, stimați colegi.

V-aș ruga să încetați cu vehemența dumneavoastră. Se va constitui sau nu, vom vota, după care o să vedem realitatea despre cum s-au derulat alegerile, dar eu vă spun că nu sunt motive.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc, stimați colegi.

Mulțumim, domnule senator.

Mai sunt alte intervenții?

Domnul senator Mihăilescu, liderul Grupului parlamentar al senatorilor independenți din Senat.

Microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am fost în Biroul permanent când s-a discutat constituirea acestei comisii, dar nu am luat cuvântul acolo, fiindcă nu a fost timp, însă vreau să vă spun câteva chestiuni sau mai bine zis două chestiuni.

Prima chestiune. Toate elementele constitutive ale expunerii domnului senator Chelaru nu fac obiectul activității Parlamentului.

A doua chestiune. Toate aceste probleme, la toate alegerile, au fost cercetate de către organele de poliție și organele de parchet în funcție de gravitate. Pentru cei care nu țin minte, din toate partidele – sau, cel puțin, mă rog, din toate partidele după informațiile mele – au fost oameni care au suferit rigorile legii pentru aceste abateri, mai mult sau mai puțin, dar sunt oameni care au făcut chiar câteva luni de închisoare.

Care sunt aceia?

Vi-i dau imediat, dacă vreți.

Nu, dar la mine e ca la voi, ora de expertiză contează.

Domnule senator...! Microfonul 3.

Domnule președinte... asta e!

Vă atrag atenția că noi nu putem să facem o asemenea comisie serioasă, pentru că nu am rezolvat prin regulament – și acum vorbesc ca membru al Comisiei pentru regulament – chestiuni mult mai serioase, cum ar fi: chemarea la Senat a procurorilor sau a altor cadre – ofițeri de poliție –, care să vină se ne explice ce au făcut cu plângerile care s-au făcut, potrivit legii, la momentul alegerilor. Și noi le aducem post-mortem.

Și ultima chestiune. Puteți să faceți această comisie, dar, din cauza inutilității ei, grupul nostru parlamentar nu va repartiza niciun membru.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc.

Haideți să nu anticipăm lucrurile!

Deocamdată suntem în fața unei propuneri de constituire. Ce se întâmplă... Lucrurile cred că sunt suficient de clare, grupurile parlamentare s-au exprimat, suntem în fața unei propuneri de constituire a unei comisii parlamentare de anchetă, cu acest subiect. După votul Senatului vom vedea care sunt pașii procedurali care urmează.

Vă rog, votul dumneavoastră cu privire la propunerea de constituire a acestei comisii parlamentare de anchetă.

Domnul Cristian Rădulescu.

**Din sală**

**:**

În timpul votului?

Nicio problemă! Domnul senator Rădulescu. Microfonul 2. Nicio problemă!

## **Domnul Cristian Rădulescu:**

## Stimați colegi,

Procedura corectă este așa: ați votat să se înscrie pe ordinea de zi, s-a înscris, s-au făcut dezbaterile, s-a considerat că este necesară. Luându-se notă de această chestiune, după aceea domnul președinte trebuie să anunțe că trebuie negociată. În primul rând, dumneavoastră ați propus – câte? – 15 persoane. Să se vadă care este structura pe grupurile parlamentare pe cele 15 persoane și să cerem nominalizarea pe locurile respective de la grupurile parlamentare

, nu după aceea. Pe locurile respective care să fie persoanele care să facă parte din comisie. Aceasta se trimite Biroului permanent și după aceea în plen se zice:

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc mult.

Biroul permanent a trecut prin această procedură. El a avut un punct de vedere. Plenul, ca întotdeauna când avem astfel de situații, este cel suveran. Ați invocat și s-a invocat acest lucru de fiecare dată. Deci, în acest moment, avem în față o decizie de constituire a comisiei. Dacă Senatul va fi de acord, Biroul permanent și liderii de grup vor proceda la completarea acestui algoritm sau nu, după cum a sugerat deja un lider de grup parlamentar.

Suntem absolut într-o situație firească. Biroul permanent deja s-a aplecat asupra acestui subiect. Acest lucru este apanajul plenului.

Ca urmare, reluăm votul cu privire la constituirea comisiei. După aceea, evident, în funcție de vot, vom stabili pașii procedurali succesivi.

Vă rog, votul dumneavoastră cu privire la constituirea acestei comisii.

## Listă!

Listă pentru liderii de grup și, evident, Biroul permanent va trebui să continue să pună în aplicare decizia plenului.

Trecem la punctul 2 din ordinea de zi inițială, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2011 privind ratificarea Memorandumului suplimentar de înțelegere (al patrulea addendum la Memorandumul de înțelegere) dintre Uniunea Europeană și România, semnat la Bruxelles la 8 aprilie 2011 și la București la 1 aprilie 2011, la Memorandumul de înțelegere dintre Comunitatea Europeană și România, semnat la București și la Bruxelles la 23 iunie 2009.

Este vorba despre un proiect de lege susținut de domnul secretar de stat Gheorghe Gherghina.

Microfonul 9.

## **Domnul Gheorghe Gherghina** _– secretar de stat_

_în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Este vorba despre al patrulea Memorandum suplimentar de înțelegere la Memorandumul semnat în 2009 cu Comisia Europeană. Este vorba despre Memorandumul suplimentar, cu ultimele detalii, pentru a reuși să tragem tranșa nr. 5. Tranșa nr. 5 a fost în valoare de 150 de milioane de euro. A fost ultima tranșă din memorandumul semnat în anul 2009.

Prin acest memorandum suplimentar, așa cum spuneam, s-au stabilit ultimele detalii, care au fost realizate. Tranșa a fost trasă și, de fapt, ordonanța și-a produs efectele.

Au fost îndeplinite toate condițiile prevăzute în acest memorandum suplimentar și vă rugăm să aprobați Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2011 în forma depusă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat Gherghina. Din partea Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, raportul comisiei.

Domnule senator Mocanu, vă rog, microfonul 7, pentru prezentarea raportului Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a analizat acest memorandum și, cu majoritate de voturi, a adoptat un raport de admitere fără amendamente.

Așa că vă supunem plenului acest raport adoptat, așa cum spuneam, cu 5 voturi pentru și o abținere. Vă mulțumesc.

Intervenții, dezbateri pe fond cu privire la acest proiect de lege? Domnule senator Ghișe, vă rog, microfonul 1.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Folosesc prilejul acestei dezbateri și acest vot pentru a semnala, o dată în plus, ceea ce spun de un an și ceva, și anume că atunci când s-a decis – știm de către cine s-a decis – să se realizeze un împrumut de 20 de miliarde de euro, împrumut din care, în mod subsecvent, face parte și această tranșă, s-a decis prin eludarea prevederilor legale.

Mai simplu spus, niște oameni care ocupă funcții la vârf în statul român au decis, fără aprobarea poporului român, prin referendum sau prin lege în Parlament, să ne împrumute cu o sumă de bani stabilită de ei, fără ca Parlamentul să fi dat un mandat în acest sens.

Acest lucru reprezintă, în opinia mea, un cumul de infracțiuni, și oricine parcurge prevederile Codului penal descoperă că este vorba de abuz în funcție, neglijență în serviciu, abuz contra intereselor persoanelor. Este ca și cum, în limbaj popular spus, Traian împrumută bani de la bancă în numele lui Gheorghe, Gheorghe plătește, Traian îi mănâncă și îi bea, fără ca Gheorghe să-i fi dat mandat lui Traian.

Spun acest lucru pentru că, din păcate, instituțiile abilitate – și în mod special Parchetul General de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție –, deși au fost semnalări publice repetate asupra situației, asupra stării de fapt, nu s-au autosesizat.

Dacă situația în care ne aflăm este posibilă, și anume aceea că se fac împrumuturi fără mandat de la titularii de drept, cetățenii României, respectiv fără lege adoptată în Parlament, ca să depășim situații grele de guvernare sau de criză, și dacă se poate împrumuta poporul român fără să fie chestionat prin referendum sau Parlament, atunci ar merita să facem un împrumut de 20 de mii de miliarde de euro, că am rezolva câteva generații de acum încolo și oricum nu trebuie să întrebăm cetățenii României, cei care plătesc, pentru că așa vor conducătorii de moment.

Noi suntem acum în situația de a valida ceea ce s-a și petrecut. Adică banii au fost trași, iar noi ne facem că suntem de acord cu ceea ce s-a făcut nelegal. Am ținut să subliniez acest aspect pentru că nici condițiile noului acord, semnat în urmă cu câteva luni, nu au fost făcute în condiția în care ar fi dat mandat Parlamentul, respectiv poporul, prin referendum.

Mulțumesc domnului senator. Domnul senator Marcu, microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte. Intervenția mea va fi foarte succintă.

Practic, proiectul de lege cuprinde un singur articol, dar la acest articol avem și o anexă, și mai multă importanță prezintă această anexă.

În primul rând, din punctul de vedere al social-democraților, nu suntem de acord să limităm masa salarială pentru anul 2012 la 39 de miliarde de lei, atât timp cât prin proiecția bugetară pe 2012 se vine cu o creștere a PIB-ului cu 3,5 procente. Atunci, corect și normal, ar trebui să mărim și această masă salarială. Pe de altă parte, la această anexă, la punctul 8, sunt prezentate două condiționări explicite. Prima se referă la modul de administrare a societăților comerciale cu capital majoritar de stat, iar a doua condiționare se referă la îmbunătățirea absorbției fondurilor europene.

Acum, o întrebare către domnul ministru Gherghina: cum explică Domnia Sa faptul că Uniunea Europeană vine și acordă României acest credit, de 5 miliarde de euro, și condiționează Guvernul României să absoarbă cât mai bine aceste fonduri europene?

În opinia mea, premierul nu este un elev silitor, respectând toate condiționările pretinse de către organismele internaționale, ci este un corigent. Rog să-mi explice încă o dată cum își explică această condiționare la cineva care dă un credit pentru România.

Vă mulțumesc mult.

Mulțumesc.

La sfârșit, domnul ministru Gherghina va răspunde întrebărilor colegilor noștri senatori.

Domnul senator Corlățean, microfonul 4. După aceea, domnul senator Șova.

Mulțumesc, domnule președinte. Și eu voi fi concis.

Pentru informarea colegilor, membrii Comisiei pentru politică externă, cu majoritate de voturi, au adoptat un aviz negativ, pentru considerente de fond și de formă.

Cele de fond, pentru a fi extrem de succint, se referă la un exemplu cel puțin de cinism, ca să nu spun mai mult. În anexa expunerii de motive, la capitolul privind chestiuni salariale, „Impactul social”, este o referire remarcabilă: nu există așa ceva.

Pot continua.

Sunt chestiuni pe care, din punct de vedere social, evident, noi, social-democrații, le-am criticat, chestiuni de formă. Este aceeași practică păguboasă a acestui Guvern de a ratifica acorduri internaționale prin ordonanță de urgență, cu atât mai mult – și aici vin în continuarea intervenției domnului senator Ghișe – cu cât are un impact financiar extrem de important pentru societatea românească.

Această procedură păguboasă pune Parlamentul în fața unui fapt împlinit și îl transformă încă o dată într-o anexă a Guvernului. Nu putem accepta o astfel de procedură. Ratificarea angajamentelor internaționale este de competența Parlamentului. Pentru acest motiv, noi am adoptat un aviz negativ și la nivelul Comisiei pentru politică externă.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Șova, microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

O singură remarcă vreau să fac.

Premierul Ungariei, Viktor Orbán, colegul de familie politică al Partidului Democrat Liberal, a introdus în țara vecină, Ungaria, o reglementare prin care se atrage răspunderea juridică penală pentru cei care au angajat țara în credite nejustificate. Deci astăzi, ca să-l completez pe domnul senator Ghișe, demersul nostru de a vota împotrivă are sens. După ce se va schimba puterea, vom analiza cum a ajuns România de la 10 miliarde la 30 de miliarde de euro datorie în 18 luni de zile.

cu atât de mulți parlamentari pe care îi aveți, în momentul de față se pune problema să validăm aceste promisiuni care au fost făcute. Atâta tot. Oricare ar fi procedat exact la fel.

Eu nu zic acum că dumneavoastră ați fi angajat credite mai mari, la dobânzi mai mari și așa mai departe. S-a mai văzut. În 1992–1996, când avea țara nevoie de foarte mulți bani, mai ales în 1995 și 1996, s-au angajat atunci credite, nu pe termen lung, pe termen scurt și foarte scurt, cu dobânzi absolut imposibile, dacă vă mai aduceți aminte, de 15%, 16%, 18%, iar acum este vorba de niște bani foarte ieftini, care nu puteau fi obținuți din altă parte.

Știu că trebuie să obiectați împotriva acestor chestiuni, dar nimeni n-ar fi putut să aibă o abordare mai bună a situației. Am înțeles din luările de cuvânt care este poziția dumneavoastră și, dată fiind importanța acestui moment și act normativ, cer o pauză de consultări.

Mulțumesc. Pauză de consultări de 10 minute.

PAUZĂ * * * DUPĂ PAUZĂ

Mulțumesc.

Domnul senator și lider al Grupului parlamentar al PDL, Cristian Rădulescu.

Microfonul central pentru domnul senator.

## **Domnul Cristian Rădulescu:**

## Stimați colegi,

Dezbatem atare probleme de foarte mult timp și întotdeauna am auzit cam aceleași argumente. De altfel, și din partea dumneavoastră, dar și din partea puterii.

Procedura o fi ea păguboasă, dar pentru cine?

Deci, după ce am reușit să angajăm această creditare, pe care puține state au reușit să o angajeze, și la dobânzi extrem de mici, banii fiind absolut necesari, este normal că instituțiile financiare internaționale, la fel cum ar fi fost oricare societate la care dumneavoastră sunteți acționari sau oricare dintre dumneavoastră, ca persoană fizică, doresc să nu rămână în pagubă și de aceea această condiționare între statul român și instituțiile internaționale este așa de strânsă și presupune așa de multe memorandumuri și așa mai departe.

După ce ne-am luat banii respectivi ca să ieșim din situația pe care nimeni n-ar fi putut s-o gestioneze mai bine, nici măcar dumneavoastră, cu priceperea pe care o aveți și

Rog colegii care au mai rămas în zona plenului să revină în sală, pentru a putea să constatăm existența sau inexistența cvorumului de ședință.

Vă rog să mai dați un mic semnal pe holurile adiacente, să verificăm dacă mai sunt colegi care, eventual, doresc să revină în sală. Suntem, în acest moment, în lipsă de cvorum. 52 de senatori sunt prezenți în sală în acest moment.

Domnul lider Rădulescu dorește să ne informeze cu privire la rezultatul pauzei de consultări pe care a solicitat-o?

Microfonul central pentru liderul Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Rădulescu.

Aceste negocieri au pus în evidență, mai pregnant ca de obicei, pozițiile consecvente ale celor două grupări de partide. Coaliția, în continuare, este dornică să voteze acest memorandum, acest act normativ, iar opoziția nu dorește deloc să-l voteze. Acesta este fondul.

Pe procedură, cred că a devenit evident că nu mai avem numărul necesar de senatori, drept care procedați în consecință.

Domnul lider Hașotti, urmat de domnul vicelider Țuțuianu.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Mulțumesc.

Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Și totuși am o mare, o extraordinară nedumerire. Păi, dacă puterea majoritară dorește să voteze, de ce pleacă din sală? Aici este o chestiune aritmetică.

Dacă sunteți mai mulți și sprijiniți Guvernul, și doriți și acordul cu FMI-ul și toate celelalte, trebuie să stați în sală, pentru că, altfel, singura concluzie la care putem ajunge este că dumneavoastră nu sprijiniți Guvernul. Este simplu.

Numai domnul senator Rădulescu îl sprijină, da!

Și noi.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Constatăm un sprijin insular din partea liderului Grupului parlamentar al PDL.

Domnule senator Țuțuianu, vă rog.

Domnule senator, microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și eu constat că s-au inversat lucrurile. Eu știam că, de când e lumea, opoziția este împotriva Guvernului și că majoritatea îl susține. Constat astăzi că se dorea ca opoziția să voteze ceea ce vrea Guvernul și, evident, nu vom vota niciodată ceea ce ține de Acordul cu Fondul Monetar Internațional, pentru că țara a fost împrumutată, cum s-a spus aici, cu sume imense de bani, fără ca cineva să fi întrebat acest popor român dacă dorește acest lucru. Acesta este un prim aspect.

Al doilea aspect: evident că majoritatea la Senat nu funcționează și că pauza de consultări a fost cerută doar pentru a se părăsi sala.

Al treilea lucru care trebuie să fie iarăși evident pentru opinia publică: noi am dorit astăzi – cei din opoziție – să avem o zi de lucru normală, pentru a contribui la creșterea prestigiului acestei instituții, numită Senat. Cei de la putere nu au dorit să avem o zi de lucru normală și au pus instituția în situația de a nu funcționa.

Acestea sunt lucrurile pe care am dorit să le spunem și rugămintea este să se consemneze că sunt prezenți în sală senatorii PSD și senatorii PNL – PC. Mulțumesc mult.

Mulțumesc.

Domnul senator Ghișe, care a avut o intervenție extrem de interesantă la începutul dezbaterii noastre.

## **Domnul Ioan Ghișe:**

Da, tocmai de aceea vreau să spun ceva. Domnule președinte și stimați colegi,

În scurta pauză, unii dintre colegii senatori de la Grupul parlamentar al PDL au venit și m-au apostrofat: „Bine, domnule, ce faci și dumneata? Strici relațiile internaționale și...”

Este bine că se poartă această discuție, pentru că o problemă de fond este următoarea: Constituția, la art. 137, precizează că banii publici se formează, gestionează, administrează și controlează numai prin lege. Avem Legea datoriei publice, avem Legea finanțelor publice. Or, noi suntem în situația în care, după ce în 6 și 8 martie 2009 președintele Băsescu s-a înțeles cu cei de la FMI, care din luna ianuarie „făceau presiuni asupra Ministerului Finanțelor Publice al României ca să facem un împrumut” – citez din agențiile naționale de presă –, aceștia au hotărât să facă un împrumut.

Legal și corect era ca Parlamentul să dea o lege privind limitele acestui împrumut, după ce Guvernul și, respectiv, un raport al Băncii Naționale a României ar fi arătat necesitatea și oportunitatea. Acest lucru nu s-a petrecut și, în baza unei scrisori de intenție din 24 aprilie 2009, oamenii noștri au purces la a lua bani, din care primele 5 miliarde de euro, mai precis 4,95 miliarde de euro – citez din președintele Băsescu –, „s-au dus în rezerva BNR”.

Deci ce este important de semnalat?

În acești doi ani, datoria publică a României s-a dublat. O mare parte din bani s-a dus la o rezervă valutară a țării care și așa era prea mare față de necesitățile momentului, iar poporul, cel care urmează să plătească, nu a fost consultat nici măcar prin Parlament.

Ca să se acopere formal de infracțiunea comisă – de fapt, este un cumul de infracțiuni –, în 21 septembrie 2009, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2009, au promovat un act normativ prin care cereau modificarea unui acord pe care România niciodată nu l-a aprobat prin lege.

Așadar, nu avem lege ca să ne împrumutăm, ci avem lege ca să modificăm un acord care nu a fost aprobat. Aceasta este problema de fond.

Când premierul a fost aici, în februarie anul trecut, l-am întrebat care este legea în baza căreia au făcut împrumutul. Ne-a mințit pe toți, întregul Senat și opinia publică, spunând că legea este în Parlament. Minciună! Nu există lege de aprobare a împrumutului celor 20 de miliarde de euro.

## Mulțumim, domnule senator.

Domnul senator Mircea Dinescu... Diaconu.

Iertați-mă, mă gândeam la un alt ilustru intelectual. Vă rog.

## **Domnul Mircea Diaconu:**

## Mulțumesc.

Pentru istoria parlamentarismului contemporan românesc, aș vrea să se consemneze că soluția tehnico-politică „prezent, nu votează” s-a transformat de astăzi în „absent, vrea să voteze”.

## Mulțumesc.

Domnule secretar de stat Gherghina, pentru că au fost multe comentarii și afirmații politice, dacă doriți, microfonul 9.

## Domnule președinte,

## Domnilor senatori,

Problema este următoarea: tehnic – nu vreau să discut politic –, dumneavoastră, Parlamentul, ne-ați aprobat în fiecare an un deficit bugetar. Ne-ați aprobat în anul 2009, pentru anul 2009, un deficit de 35 de miliarde de lei pe bugetul de stat. Pentru 2010 ne-ați aprobat 34 de miliarde de lei, și pentru 2011 ne-ați aprobat 28 de miliarde de lei pe bugetul de stat. În total, 98 de miliarde de lei.

Deci, prin lege, domnilor senatori, ne-ați aprobat acest deficit. Guvernul, Ministerul Finanțelor Publice trebuie să intervină, să finanțeze acest deficit. Deci deficitul aprobat prin Legea bugetului de stat se finanțează și, ca să poți să-l finanțezi, trebuie să te duci pe piețe. Ai varianta să te duci numai pe piețele bancare și să iei cu 6,79% dobândă, cu cât am luat astăzi, sau ai varianta să încerci să faci acorduri bilaterale – bineînțeles, cum am făcut și cu Uniunea Europeană –, să iei cu 3,1% dobândă.

Problema care se pune este următoarea: tehnic vorbind, când s-a aprobat acest deficit s-a știut de la început că va trebui să ieșim pe piețe să ne împrumutăm, să-l finanțăm.

În aceste condiții, dacă nu ne duceam să găsim undeva cu dobânzi mai mici, ne-ați fi acuzat că nu ne-am dus să căutăm dobânzi mai mici, cum au luat alte țări, și luam cu 6,7% dobânda sau cu cât luam.

În aceste condiții, noi ne-am dus...

E adevărat că a trebuit să îndeplinim și o serie de condiții ca să ne dea cu 3,1% dobânda și să nu o luăm cu 6..., cu cât am luat astăzi 1,2 miliarde de lei. Am luat de pe piața bancară, dar cu 6,79%.

Deci așa stau lucrurile.

Nu cred că...

Dumneavoastră trebuie să ne spuneți clar. Dacă nu aprobăm deficit pe buget, nu avem nevoie să ne împrumutăm. Eventual, avem nevoie să ne împrumutăm numai pentru rostogolirea deficitului de până acum, dar dacă ne aprobați bugetul cu deficit, automat, legea privind datoria publică spune că Guvernul răspunde să iasă pe piață și să finanțeze deficitul. Deci așa stau lucrurile.

Nu putem să ne ascundem, să spunem că dumneavoastră ne aprobați bugetul cu deficit, deci cheltuieli mai mari decât veniturile... Acest deficit este clar că trebuie să-l finanțăm și, de când ne-ați aprobat Legea bugetului, s-a știut că trebuie să ne ducem să ne împrumutăm pentru finanțarea acelui deficit, deci nu-mi mai trebuia altă lege să vin să spun. E adevărat, pentru condițiile concrete, care au fost discutate prin acordul bilateral, nu ne-a fost suficientă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică și a trebuit să venim să mai stabilim, în condițiile în care luăm cu dobânda de 3,1%, ce trebuie să mai facem în plus.

## Domnule ministru,

Ceea ce spun colegii mei, ceea ce spun domnul senator Ghișe și ceilalți colegi, nu este legat de costul împrumutului, ci de metoda prin care Guvernul face acest lucru. Eu nu știu o situație, cel puțin nu în spațiul democratic occidental, în care un pachet de măsuri de austeritate, de împrumut, de creșteri sau scăderi de taxe, să nu fi fost rezultatul unui vot în Parlamentul național. Despre asta este vorba: despre cine deține suveranitatea cu privire la acest subiect. Nu e o problemă de cuantum și nici măcar de cost.

Aveți dreptate, condițiile de la FMI și de la Comisia Europeană sunt mai avantajoase decât condițiile de piață. Nimeni nu comentează acest subiect, dar nu știu o situație, din Irlanda până în Grecia, din Portugalia până în Franța, din America până la Bonn, în care un pachet de austeritate sau de stimulare economică, în funcție de situație, să nu fi fost rezultatul unui vot explicit în Parlamentul național. Despre asta este vorba. Acesta este sensul conversației noastre, nu legat de deficit. Evident că, din punct de vedere al deficitului, lucrurile stau așa într-o anumită măsură, dar aici este vorba despre cine are competența de a angaja statul român în astfel de situații. Aici cred că este esența.

E o conversație despre democrație și partajul de suveranitate și de atribuțiuni între puterile statului. Nu este vorba nici de cuantum și nici de Comisia Europeană. Să nu se înțeleagă că este o chestiune împotriva Comisiei Europene, dimpotrivă este vorba de a stabili o regulă a jocului, pentru că o să vină și alte guverne și o să vină și alți președinți, și, în situația în care vom fi chemați să facem un lucru, continuăm pe această metodă? Este o cutumă? Este un precedent sau ne întoarcem la o chestiune democratică mult mai așezată?

Domnul lider Ilie Sârbu.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

## Domnule președinte,

Stimați colegi, câți ați mai rămas în sală, bineînțeles, Pe domnul Gherghina îl cunosc de mulți ani, am lucrat împreună și sigur că nu pun la îndoială profesionalismul dânsului, însă astăzi a comis aici, în fața noastră, o mică greșeală. Noi nu am votat deficitul, n-am fost niciodată de acord cu el și știți mai bine lucrul acesta. Cei care au votat, astăzi, în loc să vină să-l susțină, să vă susțină, au părăsit sala sau, cum spunea colegul nostru, vor să voteze prin absență.

Dincolo de asta, dincolo de câte lucruri s-au spus aici – toate sunt întemeiate: și vizavi de democrație, vizavi de faptul că nu se discută cu noi, vizavi de ceea ce se întâmplă, raportându-ne la ce spun chiar legile noastre, ale țării, nu mai vorbesc de relațiile cu Uniunea Europeană și alte foruri naționale –, aș vrea să aduc în atenție un fapt care e arhicunoscut și pe care îl cunoașteți și dumneavoastră foarte bine. Vorbim mereu despre deficit, vorbim de împrumuturi, de ceea ce am realizat, de ceea ce ni se mai poate da ca să putem să supraviețuim. Niciodată nu vrem să vorbim de risipa care se face în România, niciodată nu vrem să vorbim de telegondole, nu vrem să vorbim de bazine fără apă, de patinoare fără gheață, de autostrăzi care duc nicăieri și nu se mai termină. Astea sunt lucrurile care grevează grav, la ora actuală, bugetul țării, plimbările excesive și celelalte, case care se dau în dreapta, în stânga și nu se vrea să se facă ordine odată.

Deci nu puteți miza pe sprijinul nostru în aceste condiții, iar pentru că colegii noștri de la PDL – și nu numai de la PDL, și cei de la UNPR, și cei de la UDMR, de fapt, coaliția, toți cei de la putere –, în ultima perioadă de timp – și îmi amintesc încă înainte de vacanța parlamentară – au început să practice votul prin absență, eu nu pot decât să-i felicit. Poate e un lucru foarte bun pentru democrație și pentru viitorul acestei țări.

Mulțumesc. Stimați colegi... Domnul senator Mitrea.

Am să rog să mai păstrați ceva muniție și pentru continuarea conversației, pentru că o să revenim la acest subiect. Subiectul nu este evacuat, dimpotrivă el va reveni pe agenda noastră în următoarele zile.

Domnul senator Mitrea.

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

## Domnule președinte,

Să știți că eu salut, de fapt, faptul că putem discuta și lucruri serioase în Senat și nu suntem obligați doar să facem politică ușoară – cine iese, cât iese. Este important că putem discuta și asemenea subiecte, chiar dacă rămânem puțini la aceste discuții.

Sunt două aspecte pe care aș vrea să le ating. Îmi pare rău că astăzi este domnul Gherghina aici – pe care toți îl stimăm și îi înțelegem poziția mai specială –, și nu este ministrul de resort, pentru că mi-ar fi fost mai ușor să spun ceea ce spun acum.

Nu, nu e corectă poziția Ministerului Finanțelor Publice. Ministerul Finanțelor Publice are o Lege a bugetului care spune că se poate împrumuta, în sensul că își poate acoperi deficitul bugetar.

Toate problemele legate de aceste împrumuturi, domnule Gherghina, domnule ministru, oriunde ați fi dumneavoastră, cele financiare, sunt legate de Ministerul Finanțelor Publice și de aceea aveți obligația să intrați în sală la noi, dacă vă ocupați de lucrurile financiare, care sunt în curtea dumneavoastră. Aceste acorduri, care vă asigură dumneavoastră și nouă, românilor, niște dobânzi mai mici, au și alte costuri: restructurările, care înseamnă zeci de oameni

sau zeci de mii de oameni dați afară, faptul că suntem obligați să privatizăm anumite domenii ale economiei naționale, faptul că trebuie să aducem management privat la alte companii naționale... În spatele cuvintelor frumoase, cei care am fost la guvern știm că, de obicei, se ascund cu totul și cu totul alte interese. Toate aceste chestiuni sunt costuri ale României. Noi nu plătim numai 3,6% sau 3,5%. Ba, pot spune că, câteodată, ca să nu exagerez, se poate ca aceste costuri să fie pentru noi, românii, mult mai grave decât costurile financiare. Nu totdeauna. Eu fac parte dintre cei care, din principiu, nu sunt împotriva Fondului Monetar Internațional, și știți acest lucru, am lucrat cu ei, am terminat cu ei un acord pe care l-am considerat totdeauna foarte bun și pentru România, și pentru ei.

Nu vreau să intru acum în amănunte – este bun sau nu este bun acest acord – pentru că asta este altă discuție, dar acest acord nu a fost aprobat de noi. Nici măcar nu a fost în Parlament. Or, aceste condiții, multe dintre ele, le citim după ce au fost trecute prin ordonanță de urgență, în anexe care, de multe ori, sunt secrete pentru o perioadă de timp sau nu ajung la noi. Deci nu aveți dreptate. Este obligatoriu, că de aceea legiuitorul a hotărât ca aceste acorduri să intre în Parlament, ca ele să fie discutate aici.

Mulțumesc domnului senator. O intervenție de substanță. Domnul senator Chelaru, microfonul 3.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să spun că sunt un profitor. Profit de faptul că ne face onoarea să fie prezent aici domnul secretar de stat Gherghina și mai profit de împrejurarea că dumnealui ne-a spus că dorește cu noi o discuție tehnică, nu politică, dumnealui nefiind un om politic. Același lucru îl doresc și eu, și în fața Senatului, a celui prezent, vreau să-i citesc un text din Constituție și vreau să-l întreb cum îl aplică.

Art. 64 din Constituția României spune: „Resursele financiare ale Camerelor sunt prevăzute în bugetele aprobate de acestea”.

Și acum, discuția tehnică, domnule secretar de stat, la care ne-ați provocat dumneavoastră, de data aceasta de cealaltă parte a baricadei: Senatul, Cameră superioară a Parlamentului, conform acestui text, pe care pretindem toți că trebuie să-l respectăm, că suntem obligați, că este un fel de fetiș și pentru tehnic, și pentru politic în România, are o prevedere. An de an, de șapte ani de când sunt membru al Senatului, încălcați această prevedere, de cele mai multe ori absolut nejustificat, iar anul acesta puneți Camera superioară într-o situație imposibilă, ca în ultimele două luni ale acestei sesiuni să închidem Senatul și să vă lăsăm să conduceți de la Ministerul Finanțelor Publice.

Mulțumesc tare mult.

Domnule senator Daea, vă rog.

Dumneavoastră, astăzi, ați introdus în dezbatere, cu bună știință și cu seriozitatea care vă caracterizează, detaliile tehnice, dar pentru a ascunde un principiu consacrat în activitatea politică și administrativă, și anume acela că în momentul în care decizi trebuie să îți asumi și riscul deciziei respective. Dumneavoastră vi l-ați asumat stând, colegii dumneavoastră politici v-au părăsit. Au îndatorat țara și acum vă lasă pe dumneavoastră să dați explicații.

Este o dificultate majoră și înțelegem acest lucru. Înțeleg și prezența unor colegi de la Grupul parlamentar al PDL care simt răspunderea momentului și sunt încă în sală.

V-aș sugera, domnule președinte, să puneți pe masa de lucru în Biroul permanent rugămintea celor care stau în plenul Senatului pentru a dezbate probleme serioase ale țării, să îl aduceți în fața plenului sau în Biroul permanent pe ministrul finanțelor publice ca să dea explicațiile cuvenite în aceste domenii.

Probabil vom avea situația fericită ca și coaliția aflată la putere să rămână în sala dezbaterilor și nu numai în sala votului.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

O ultimă intervenție, mă asigură liderul Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Sârbu.

Domnul senator Corlățean.

Microfonul 2.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu pe chestiunile de fond, le-au abordat colegii mei înainte, ci în legătură cu o problemă de principiu, pe care o consider importantă, și aici i-aș atrage atenția secretarului de stat de la Ministerul Finanțelor Publice că, în timpul pledoariei sale înflăcărate, a uitat cine este și în fața cui se află.

Altfel spus, atunci când, prin tonul său și modul de adresare, ceartă sau își permite să certe Senatul României și membrii Parlamentului comite o gravă eroare și aș spune că este simptomatic pentru modul în care actualul Guvern tratează și desconsideră instituția Parlamentului.

Atrag atenția reprezentantului Guvernului ca pe viitor să aibă o cu totul altă conduită atât Domnia Sa, cât și colegii de guvernare.

Vă mulțumesc.

## Domnule președinte al Senatului,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Domnule secretar de stat, reprezentant al Ministerului Finanțelor Publice, om cu experiență, cu gânduri bune, astăzi ați fost părăsit, ați fost părăsit de cei care v-au îndemnat să faceți ceea ce ați făcut.

Și să mă explic, pentru că, de regulă, detaliile iau prizonieri principiile.

## Mulțumesc.

Dacă simt, să zic, sensul mai profund al dezbaterii noastre, dincolo de elementul politic evident, din ceea ce spuneau domnii senatori Mitrea, Daea și cred că și domnul lider Rădulescu recunoaște ca o nevoie..., am aprobat introducerea unor noi instrumente, aș spune eu ceva mai sofisticate, în relația dintre Senat și Guvern, „Ora Guvernului” – cu prezența prim-ministrului, un lucru acceptat și formalizat, și „Interpelarea ministerială” – cu invitarea unuia sau mai multor miniștri în fața Biroului permanent extins, în funcție de tematica respectivă.

Eu cred că această discuție – legată de fondul problemei, legată de provocările care ne așteaptă, legată de răspunsurile pe care le putem, eventual, avea – ar justifica o astfel de dezbatere, cu invitarea factorilor decidenți la nivel de Executiv, evident, într-un format care să fie agreat și de către grupurile parlamentare.

Dacă acest lucru este acceptabil, îmi voi permite ca la Biroul permanent să reiau această discuție și să venim cu o propunere în această direcție.

Dați-mi voie, înainte de a încheia ședința noastră, să vă informez și să informez și opinia publică că am adresat o scrisoare vicepreședintelui Joe Biden, care este și președintele pro forma al Senatului American, și liderului majorității din Senat, senatorul Harry Reid, cu ocazia

comemorării a 10 ani de la atentatele din 11 septembrie 2001, menționând atât sentimentele noastre de compasiune și de solidaritate cu poporul american, cât și evocând moartea celor patru cetățeni români care au pierit alături de ceilalți aproape 3.000 de oameni la World Trade Center acum 10 ani: Eugen Lazăr, Joshua Poptean, Alexandru Stan și Corina Stan.

Sper ca mesajul meu să reprezinte sentimentul general al Senatului României într-un moment important și delicat pentru națiunea americană și pentru democrațiile acestei planete.

Vă mulțumesc.

Încheiem ședința noastră.

Reluăm plenul miercuri.

Întrebările și interpelările sunt depuse la domnul secretar Gheorghe David, urmând a fi transmise Guvernului și celorlalte autorități publice vizate.

## _Ședința s-a încheiat la ora 17.50._