Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·13 iunie 2012
Senatul · MO 47/2012 · 2012-06-13
Declarații politice și intervenții ale senatorilor:
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată: – Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107/2011 pentru modificarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului – procedură de urgență; – Lege pentru ratificarea Deciziei Consiliului European 2011/199/UE din
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru 9
Doamna senator Sorina Luminița Plăcintă anunță demisia sa din Grupul parlamentar al PDL, începând cu data de 13 iunie 2012, urmând să activeze în cadrul Grupului parlamentar al PNL 9
· Declarații politice · adoptat
· procedural
· Dezbatere proiect de lege
· other
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· other
31 de discursuri
Bună ziua!
Declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 13 iunie 2012. Începem sesiunea de declarații politice.
Îl invit la microfon pe domnul senator Emilian Frâncu – Grupul parlamentar al PNL.
Mulțumesc, domnule președinte.
Declarația politică de astăzi am intitulat-o „România și revirimentul democrației”.
Am dorit ca această declarație să nu fie redactată sub forma unui bilanț tehnic al activității mele parlamentare, dar nici să nu fie marcată de nostalgia despărțirii de o etapă extrem de importantă a carierei mele politice. Cu toate acestea, trebuie să mărturisesc faptul că aici se încheie un stadiu închinat activității parlamentare, început în 2004, pentru a se redeschide, la fel de rodnic, sper eu, o etapă nouă în lupta mea pentru bunăstarea comunității. În Parlament, am ajuns până la demnitatea de vicepreședinte al Uniunii Interparlamentare. Acum, am fost ales primar al municipiului Râmnicu Vâlcea.
Așadar, am privilegiul să pot întoarce, ca primar, tot binele care mi-a fost oferit de orașul în care am crescut, unde m-am format ca profesionist, ca om, să pot folosi experiența
parlamentară pentru a modela în modul cel mai fericit viața oamenilor care mi-au fost întotdeauna aproape, alături de care am crescut, am visat și cărora sunt dator să le ofer o existență sigură, prosperă. Sunt dator să redau tărâmului binecuvântat al Râmnicului strălucirea de odinioară, strălucirea furată nu atât în anii comunismului, cât în câteva mandate administrate dezastruos de edili iresponsabili.
Am încrederea că părăsesc activitatea parlamentară într-un moment fericit de reviriment al domniei legii și de recăpătare a conștiinței civice, după o adevărată „noapte a democrației”, când Parlamentul devenise o prelungire inutilă a Guvernului, iar Guvernul o instituție slugarnic subordonată Cotroceniului.
Cred cu tărie în însemnătatea rolului fiecărui cetățean, al fiecărui român pentru determinarea viitorului politic al acestei țări, pentru configurarea unei societăți moderne care să se poată adapta cu suplețe contextului economic european și mondial. Cred în puterea societății civile de a preschimba mediul social și politic în conformitate cu nevoile cetățeanului. Cred în raporturi sociale și instituționale firești.
Parlamentul are nevoie, mai mult decât oricând, de unitate, de solidaritate, de coerență și luciditate, are nevoie să pună în valoare toate energiile creatoare ale acestei națiuni, nevalorificate destul până acum, părăsite la marginea istoriei din ignoranță sau cu bună știință. Instituție aflată la baza oricărei democrații, Parlamentul trebuie să îndrepte voința cu care a fost învestit către construirea binelui comun, dincolo de interesele mărunte, de binele personal al reprezentanților săi, aflați vremelnic în această demnitate. Numai prin solidaritate, unitate și seriozitate putem recâștiga încrederea cetățeanului. Am să închei cu spusele lui Nicolae Iorga, la fel de profetice și de valoroase atunci când au fost rostite, în anul 1940, pe cât sunt de autentice și de actuale azi: „Neam părăsit la răscrucea furtunilor care bat aici din veac în veac și vor bate întotdeauna în aceste locuri de ispititor belșug și de trecere a oștilor... Apți pentru cea mai înaltă civilizație și siliți de a trăi de la o bejenie la alta. Oricare alții s-ar fi risipit în lume (...). Noi am rămas. Cu sabia în mână de strajă la toate zările, iar, când s-a frânt, o clipă, ca să se lege din nou, tainic, oțelul, am întins brutalității arma subțire a inteligenței noastre. Și, iată, suntem tot acasă.”
Mulțumesc.
## **Domnul Vasile Blaga:**
Mulțumesc.
Îl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe David – Grupul parlamentar al PDL.
## **Domnul Gheorghe David:**
Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Am o declarație scurtă, pe care am intitulat-o „Unii bucuroși..., alții triști”.
Anul 2012 a început cu o serie de tensiuni sociale, pe fondul nemulțumirilor acumulate în special din cauza tăierilor de salarii și a altor drepturi pe care le aveau mai ales cei din sistemul bugetar.
Odată fixată data alegerilor locale, s-a pornit și campania electorală, oficial ori mai puțin oficial, în care toate forțele de pe eșichierul politic au încercat să demonstreze că sunt cei mai buni pentru a fi aleși la nivelul administrației județene ori locale.
Astfel, am asistat la o campanie electorală foarte agitată, uneori depășind „limitele sportivității”, însă dusă până la capăt de toată lumea, așa cum era prevăzut.
Ziua alegerilor, 10 iunie 2012, a fost să fie pentru unii bucurie, iar pentru alții tristețe. Ceea ce este important este că viața merge mai departe.
Și, în final, vreau doar să le amintesc tuturor – și celor care au câștigat, și celor care au pierdut –, așa cum este scris, și aceasta va trece.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Mai așteptăm și alți colegi care și-au anunțat intenția de a face declarații politice.
Îl invit la microfon pe domnul senator Constantin Lazăr – Grupul parlamentar al PSD.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o sugestiv „România s-a trezit”.
Stimați colegi,
## Doamnelor și domnilor,
În urma votului din 10 iunie 2012, pe fondul greșelilor făcute de PDL ani la rând, rezultatul alegerilor locale este
unul care reflectă clar sancțiunea românilor aplicată fostelor guverne referitoare la măsurile de austeritate.
Românii s-au trezit, au ieșit din starea de letargie și au luat poziție. Prin vot, au reflectat nemulțumirea lor față de tot ceea ce au îndurat în ultima perioadă. Au votat cu speranța și certitudinea că nu vor mai trăi cu frica în sân de acum înainte.
Chiar faptul că românii au ieșit la vot înseamnă mare lucru. Dacă până acum ne plângeam față de prezența cetățenilor la vot, acum trebuie să apreciem că au conștientizat dreptul, dar și obligația de a-și exercita votul.
Țin să mulțumesc și pe această cale tuturor susținătorilor USL-ului, cetățenilor Iașiului, celor din orașul Târgu Frumos și, nu în ultimul rând, cetățenilor comunei Strunga. Împreună vom îndeplini angajamentele electorale. Uniți, vom înfrânge greutățile cu care ne confruntăm. Criza socială și economică nu s-a sfârșit, dar cred că împreună vom depăși toate problemele.
Ceea ce s-a întâmplat la aceste alegeri locale reprezintă primul pas spre adevărata democrație. Echilibrul societății va exista în toamnă, moment în care ne vom pronunța pentru stabilitate politică și creștere economică.
Vă mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc.
Dacă domnul senator Dumitru Oprea – Grupul parlamentar al PDL – dorește să prezinte declarația politică? Vă rog să veniți la microfon.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Declarația are titlul „Într-o Europă cu două viteze, România – în marșarier?”.
Uniunea Europeană cere de la membrii săi seriozitate și angajamente ferme, unitate și coerență în adoptarea politicilor comune. Toate au loc în contextul dificultăților din Grecia, Spania sau Italia și al întrunirii Consiliului European, eveniment marcat de divergențele dintre unele state în privința unității fiscale. Astfel, Berlinul vede o Uniune „cu două viteze”, adică un grup de state din centrul zonei euro care să se îndrepte către o integrare mai amplă, cu toate beneficiile economico-financiare implicite, în timp ce alte state ar rămâne izolate, la marginea Uniunii Europene.
În acest sens, doamna Merkel a declarat cât se poate de explicit: „Avem nevoie de mai multă Europă, nu doar de o uniune monetară, ci și de o uniune fiscală. Cu alte cuvinte, mai multă politică bugetară comună. Și, înainte de toate, avem nevoie de o uniune politică (...).”
E o poziție cât se poate de clară, un mesaj limpede către toți membrii Uniunii, inclusiv pentru România, care, prin președintele Băsescu, a făcut constante eforturi pentru susținerea viziunii germane în chestiunile europene. Așadar, la Bruxelles și Berlin, se așteaptă o continuitate din partea Bucureștiului pe aceeași linie de consolidare a mecanismelor Uniunii Europene.
Marea noastră problemă este însă că USL a amânat foarte mult semnarea Tratatului fiscal, iar la Palatul Victoria astfel de lucruri sunt mai puțin importante decât orgoliile premierului român. Mai precis, domnul Ponta a reluat vechea sa ambiție de a diminua atribuțiile președintelui în această problemă diplomatică, odată cu cerința către Parlament a unui „mandat de principiu” pentru reprezentarea țării la Consiliul European din 28 iunie 2012.
Iată că preocuparea pentru promovarea intereselor României nu mai este un efort comun al clasei politice românești, ci devine o bătălie politică internă. Ce impresie fac răfuielile personale ale USL și ale premierului în fața partenerilor europeni? Ce mesaj oferă Guvernul României, când în Uniunea Europeană se cer în mod expres unitate și predictibilitate?
Mulțumesc și eu.
Îl invit la microfon pe domnul senator Florin Constantinescu – Grupul parlamentar al PSD.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Am intitulat declarația politică de astăzi „Date despre economia românească”.
Doamnelor și domnilor,
Stimați colegi,
În ultima perioadă, semnalele privind economia românească sunt bune. Trebuie să analizăm cu foarte mare atenție ce facem în continuare, ce strategie abordăm. Doresc să mă refer la două situații concrete care ne dovedesc faptul că economia se revigorează. Prima se referă la datele pe care Institutul Național de Statistică le oferă în legătură cu cifra exporturilor. Cea de-a doua se referă la producția industrială.
Companiile românești au făcut în luna aprilie exporturi de 3,5 miliarde de euro, în creștere cu 3,4% față de aceeași perioadă a anului trecut, conform estimărilor oficiale ale Institutului Național de Statistică. Livrările în străinătate făcute de firmele locale în aprilie au frânat însă cu 13% față de luna anterioară, atunci când valoarea exporturilor s-a ridicat la aproximativ 4 miliarde de euro.
Trebuie să spunem că majorarea exporturilor din aprilie a venit pe fondul creșterii vânzărilor mai mari pe care firmele românești le-au făcut pe piețele din afara Uniunii Europene. Astfel, exporturile în afara Uniunii Europene au crescut în aprilie cu 19%, la 1,1 miliarde de euro.
În același timp, exporturile către piețele din Uniunea Europeană au coborât cu 2,8%. Plusul la export din aprilie a venit după ce în luna precedentă exporturile s-au redus cu 2,2%, pe fondul scăderii comenzilor din vestul Europei. Importurile au scăzut în aprilie cu 0,2% la valori exprimate în euro, ajungând la aproximativ 4,4 miliarde de euro. Pe ansamblul primelor patru luni, s-a înregistrat o creștere a importurilor de 1,1%, la 17 miliarde de euro.
Exporturile se ridică la 14,5 miliarde de euro după primele patru luni ale anului, în ușoară creștere față de perioada similară anterioară. Mai precis, creșterea din aprilie a readus exporturile pe linia de plutire, în condițiile în care stocul de 10,9 miliarde de euro al exporturilor după primul trimestru era cu 100 de milioane de euro sub cel din perioada similară din 2011.
## **Domnul Vasile Blaga:**
Mulțumesc și eu.
Până mai vin colegii, vă citesc o notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.
În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:
– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107/2011 pentru modificarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului (procedură de urgență);
– Lege pentru ratificarea Deciziei Consiliului European 2011/199/UE din 25 martie 2011 de modificare a art. 136 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene cu privire la un mecanism de stabilitate pentru statele membre a căror monedă este euro (procedură de urgență).
Au mai depus declarații politice – ele vor face parte integrantă din stenograma ședinței de astăzi – următorii colegi:
– Ecaterina Andronescu, Gheorghe Pop, Gheorghe Saghian – Grupul parlamentar al PSD;
– Toader Mocanu – Grupul parlamentar al PDL;
– Cornel Popa – Grupul parlamentar al PNL;
– Sorin Serioja Chivu – Grupul parlamentar progresist.
V-aș ruga, liderii de grup, din birouri, dacă mă auziți, la ora 10.00 facem apelul.
Declarația politică se intitulează „Dreptul la un nivel de trai decent”.
Stimați colegi,
Declarația politică este intitulată „USL a demonstrat că se poate”.
Stimate colege,
Stimați colegi,
Am obținut duminică o victorie tranșantă, fără echivoc. Am asistat la un moment istoric, când Uniunea Social-Liberală a scos hoția și incompetența nu doar din București, dar și din localități și județe fiefuri PDL.
Românii au ieșit la vot într-un număr semnificativ mai mare decât în 2008 și au ales candidații unei forțe politice puternice, care va schimba țara în bine pe toate planurile. Fără a romanța, se poate spune că alegătorii au găsit în USL acei oameni care, în sfârșit, nu doar că au competența necesară, dar au și dorința de a le reprezenta interesele.
Oricum, dincolo de sancțiunile date unei politici arogante și incoerente, care, desigur, au fost exprimate în multe dintre voturi, am găsit la alegătorii cu care am discutat luna aceasta și acea încredere că lucrurile își pot găsi rezolvarea prin mijloacele democrației.
PDL a pierdut pentru că așa a meritat. Am fost martori la finalul dezastruos al unei guvernări dezastruoase. Criza politică a fost doar pentru cei mulți. În schimb, cei din PDL și-au făcut prostul obicei de a aduna averi imense, pe care le-au fluturat în văzul lumii ori de câte ori au avut ocazia. După ce au etalat o aroganță dusă până la extremism social și au guvernat haotic, alegătorii i-au trimis acasă. Și dacă nu au știut să asculte de vocea străzii, în fața electoratului, au doar două variante: să persiste în aroganță și să dispară ca partid politic sau să se reformeze din temelii și să mai rămână totuși pe eșichierul politic. Desigur, ei urmează să joace doar prin Divizia C, la un loc cu nașul Elodiei și mioarele lui Becali.
Dar să lăsăm trecutul să meargă liniștit spre cărțile de istorie contemporană și să ne ocupăm de prezent. Aș vrea să-i felicit pe toți cei care au luptat sub flamura USL și ne-au adus victoria. Voi fi părtinitor și voi începe cu sălăjenii mei. Felicitări, Tiberiu Marc, președintele Consiliului Județean Sălaj, felicitări, Radu Căpîlnașiu! Au luptat pentru normalitate și au ieșit învingători.
Și trebuie să spun: bravo, Olguța Vasilescu! Ai arătat că se poate și-ți meriți din plin victoria!
Declarația politică este intitulată „Sacrificiile costă voturi”. Domnule președinte, Stimați colegi,
Vă mărturisesc că asist cu dezamăgire la ceea ce se întâmplă în România. Electoratul cumpărat și influențat cu ușurință de către opoziție ne-a demonstrat încă o dată că am plătit un preț mare pentru sacrificiile pe care am fost nevoiți să le facem cu scopul de a asigura prezentul și viitorul românilor.
Cu toate acestea, am convingerea că românii vor înțelege cât de curând importanța luării deciziilor corecte pentru stabilitatea economică a țării, într-un context de instabilitate la nivel european. România nu a ajuns în situația Greciei sau a Spaniei din cauza eforturilor făcute de noi toți în ultimii ani, eforturi pe care, oricât de mult le criticați, stimați colegi din USL, știți că au fost necesare. Ne-am sacrificat oamenii pentru a le fi bine românilor, pentru a nu adânci criza. Nu am promis lucruri ireale, am evitat să facem promisiuni nefondate la alegeri, așa cum au făcut cei care ne-au învins în multe zone ale țării, și ne-am îndreptat discursurile către transparență și corectitudine. Din păcate însă, nu a fost suficient, iar prezența scăzută la vot ne-a arătat saturația oamenilor după o perioadă incredibil de grea. Nu consider, stimați colegi, că PDL a pierdut alegerile în fața unei alianțe insipide, nici măcar că am pierdut în fața actualei puteri, ci am convingerea că am dus o luptă îndelungată și dreaptă pentru binele românilor. Mai mult, mă bucură faptul că am pregătit un teren bun pentru dezvoltarea României de acum încolo. Însă vă spun de pe acum că veți greși crunt, iar dacă nu veți renunța la promisiunile populiste nefondate, veți duce țara aceasta într-un colaps devastator.
Nu vreau nici să disculp partidul pentru rezultatele nefavorabile obținute la nivel național, dar dezechilibrul de forțe a fost evident. Astfel, dacă facem un simplu calcul matematic, procentual, PDL-ul se situează tot în capul listei, pentru că una este să candidezi ca partid individual, și alta este să mobilizezi forțe din trei direcții.
Echipele „roșii” au împărțit cu nerușinare făină sau ulei și cu și mai multă nerușinare s-au folosit de media ca să manipuleze. Ați cărat saci în campanie pentru câte un vot și ați încercat în toate formele posibile să convingeți electoratul că va fi mai bine, că vor asista la o creștere economică spectaculoasă și că problemele financiare și sociale vor fi date uitării, dar țineți minte o vorbă simplă: „Minciuna are picioare scurte”, iar mai devreme sau mai târziu eșecul actualei puteri va fi ușor de observat.
Declarația politică se intitulează „Prioritatea zero: reluarea investițiilor strategice”.
Încep prin a-i felicita pe acei colegi și acele colege care au câștigat alegerile și prin a mulțumi marii echipe USL, care a susținut o campanie în urma căreia s-au obținut victorii frumoase.
Însă, așa cum spuneam și înainte de alegeri, euforia noastră trebuie să fie scurtă, pentru că mandatele încredințate nouă ne obligă și ne responsabilizează. Administrațiile locale au, într-adevăr, mult de muncă, iar în perioada următoare nu vom fi menajați deloc.
Vreau să cred că vom reuși, cu toții, să reluăm investițiile în obiectivele strategice, importante pentru județele fiecăruia dintre noi, și că vom atrage fonduri și investitori străini. Este timpul să oprim valurile – efecte ale crizei – care ne-au tot lovit în ultimul timp. Cum? Dublând tăierea cheltuielilor cu măsuri proactive, necesare pentru dezvoltarea fiecărei zone în parte.
Mulțumesc încă o dată celor care au votat USL și am încredere că vom reuși să atingem obiectivele fixate în campania electorală.
Declarația politică este intitulată „Românii și România au nevoie de soluții. Dacă nu, de ce? Dacă da, cum?”.
„Destinul este o limită; tot ce ne mărginește noi numim Destin.” (Ralph Waldo Emerson)
Ziua votului din 2012, „ziua schimbării”, cum au numit-o majoritatea candidaților în mesajele lor electorale, a fost, de fapt, o zi a distrugerilor, a violențelor, a urii, a fățărniciei și a mitei. Nimic nu s-a schimbat, din păcate, nici în mentalitatea
oamenilor, nici în practicile electorale cu care ne-am obișnuit de ceva timp, nici în sufletele sau în casele noastre. În afară de câțiva oameni, pe principiul „pleacă ai noștri, vin ai noștri”, puterea a trecut din mâna dreaptă în mâna stângă a aceleiași nații, care, sedusă și abandonată, ne privește tâmpă de după perdea, încercând să înțeleagă ce avem de gând să facem cu ea.
Unii spun că acest popor are conducătorii pe care-i merită. Alții spun că, pur și simplu, românii nu sunt în stare să aleagă grâul de neghină și că întotdeauna, în istorie, au lăsat pe alții să facă acest lucru pentru ei. Altora nu le pasă, fiindcă știau că asta se va întâmpla oricum – „nimic nu se schimbă, totul se transformă”, într-o țară fără voință, fără vlagă, fără susținere și determinare politică.
Cred că în 50 de ani de comunism românii au uitat să facă politică, mă rog, cei care făceau, familiile marilor boieri care hotărau soarta acestui popor. Majoritatea românilor, țărani obedienți și muncitori care nu erau în stare să privească peste gardul ogrăzii, ci doar în țarina pe care o udau cu sudoarea frunții, nu s-a simțit în largul ei în haina de domn pe care vremea și vremurile i-au pus-o pe umeri și au lăsat-o să se ponosească, colbuită, atârnată de un umăr încovoiat.
Mă întreb, fără vreo retorică anume: cum poate românul a se îndrepta la joc, atunci când se adună la hora satului, cum își anină în colțul ochiului semeția și cum privește cu bărbăție mersul legănat al mândrei sale, când nu-și poate privi destinul în față? Ce blestem sau ce ursită plimbă pe răbojul istoriei în cumpăna anilor, de nu-și poate croi drum drept, demn și înțelept? Mai mult ca sigur, minți luminate ale contemporaneității n-au un răspuns, doar uimire și condescendență.
Este ora 10.05. Îl rog pe domnul secretar David să facă prezența.
Albert Álmos prezent Andrei Florin Mircea absent Andronescu Ecaterina prezentă Antonescu George Crin Laurențiu absent Arcaș Viorel prezent Ariton Ion absent Badea Viorel Riceard prezent Banias Mircea Marius prezent Bara Ion prezent Bașa Petru prezent Bădescu Iulian prezent Bălan Gheorghe Pavel prezent Belacurencu Trifon prezent Berca Gabriel prezent Berceanu Radu Mircea absent Bîgiu Marian Cristinel absent Bîrlea Gheorghe absent Blaga Vasile prezent Boagiu Anca Daniela absentă Boitan Minerva absentă Bokor Tiberiu prezent Borza Dorel Constantin Vasile prezent Bota Marius Sorin Ovidiu prezent Calcan Valentin Gigel prezent Câmpanu Liviu absent Chelaru Ioan prezent Chirvăsuță Laurențiu prezent Chivu Sorin Serioja absent Cibu Constantin Sever absent Coca Laurențiu Florian prezent Constantinescu Florin prezent Constantinescu Viorel prezent Cordoș Alexandru prezent Corlățean Titus prezent Crăciun Avram prezent Cseke Attila Zoltán prezent Daea Petre prezent David Cristian prezent David Gheorghe prezent Diaconu Mircea prezent Dobra Nicolae prezent Dumitru Constantin prezent Fekete-Szabó András Levente prezent Feldman Radu Alexandru prezent Filip Petru prezent Fodoreanu Sorin prezent Frâncu Emilian Valentin prezent Frunda György prezent Găină Mihăiță prezent Geoană Mircea Dan prezent Ghișe Ioan prezent Greblă Toni prezent Grosu Corneliu prezent Günthner Tiberiu prezent Hașotti Puiu prezent Hărdău Mihail prezent Humelnicu Augustin Daniel absent Ichim Paul prezent Igaș Traian Constantin prezent Ion Vasile prezent Iordănescu Anghel prezent
Jurcan Dorel absent Lazăr Sorin Constantin prezent Luca Raymond prezent Mang Ioan prezent Marcu Gheorghe prezent Mardare Radu Cătălin prezent Marian Ovidiu prezent Marian Valer prezent Markó Béla prezent Mazăre Alexandru prezent Măgureanu Cezar Mircea prezent Mărcuțianu Ovidius absent Mihăilescu Petru Șerban prezent Mitrea Elena prezentă Mitrea Miron Tudor absent Mîrza Gavril prezent Mocanu Alexandru prezent Mocanu Toader prezent Moga Nicolae prezent Mustățea Vasile absent Mutu Gabriel prezent Necula Marius Gerard prezent Nedelcu Vasile prezent Nicoară Marius Petre absent Nicoară Romeo Florin prezent Nicolaescu Sergiu Florin absent Nicula Vasile Cosmin prezent Nistor Vasile prezent Niță Mihai prezent Onofrei Orest absent Oprea Dumitru prezent Oprea Mario Ovidiu prezent Panțuru Tudor prezent Pașca Liviu Titus prezent Păran Dorin prezent Pereș Alexandru absent Pintilie Vasile prezent Plăcintă Sorina Luminița prezentă Pop Gheorghe prezent Popa Cornel absent Popa Mihaela prezentă Prodan Tiberiu Aurelian absent Prunea Nicolae Dănuț prezent Rasaliu Marian Iulian prezent Rădulescu Cristian prezent Rădulescu Șerban prezent Robu Nicolae absent Rotaru Ion prezent Rușanu Dan Radu prezent Rușeț Ion prezent Saghian Gheorghe prezent Savu Daniel absent Sârbu Ilie prezent Sbîrciu Ioan absent Secășan Iosif prezent Severin Georgică prezent Silistru Doina prezentă Staicu Dumitru Florian absent Stănișoară Mihai absent Șova Dan Coman prezent Tămagă Constantin prezent Toma Ion absent |Țopescu Cristian George|prezent| |---|---| |Țuțuianu Adrian|prezent| |Udriștoiu Tudor|absent| |Urban Iulian|prezent| |Valeca Șerban Constantin|absent| |Vasilescu Lia Olguța|absentă| |Verestóy Attila|prezent| |Voicu Cătălin|prezent| |Voiculescu Dan|absent| |Vosganian Varujan|prezent|
Suntem în cvorum.
Suntem 87 până acum și v-aș ruga să vă ocupați locurile. Doamnelor și domnilor senatori,
Declar deschisă ședința plenului Senatului și vă anunț că, din totalul de 133 de senatori, și-au înregistrat prezența 87, 46 fiind absenți.
Așadar, cvorumul de lucru de 67 de senatori este îndeplinit.
Ședința plenului este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Adrian Țuțuianu și Gheorghe David.
Înainte de a începe ședința propriu-zisă, aș vrea să-i felicităm pe toți colegii noștri care au candidat la alegerile locale, desigur, în primul rând, pe cei care au și câștigat, dar și pe ceilalți, și, de asemenea, să vă anunț că vineri este ultima zi în care mai puteți depune declarațiile de avere și de interese.
Vă rog mult să nu uitați și să depuneți până vineri declarațiile de avere și de interese, cei care nu ați făcut până acum acest lucru.
Doamna senator Plăcintă, doreați să interveniți? Vă rog.
## **Doamna Sorina Luminița Plăcintă:**
Domnule președinte, Stimați colegi,
Vă anunț că, începând de astăzi, îmi încetez activitatea în Grupul parlamentar al PDL și mă alătur Grupului parlamentar al PNL.
Vă mulțumesc.
În regulă!
Ordinea de zi și programul de lucru au fost distribuite. Dacă sunt comentarii în legătură cu ordinea de zi?
Domnul senator Sârbu, liderul Grupului parlamentar al PSD, vă rog.
## Domnule președinte,
Propunem ca punctul 29 al ordinii de zi să fie adus mai în față, eventual, la poziția 7, dacă e posibil.
E vorba de Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii Arhivelor Naționale nr. 16/1996.
## **Domnul Vasile Blaga:**
## Mulțumesc.
Deci doriți trecerea la punctul 7 a proiectului de lege de la punctul 29.
Vă
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale senatorilor:
Vă rog să votați încă o dată.
Cu 68 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 1 abținere, propunerea a fost aprobată.
Deci după punctul 6 vom discuta poziția 29. Mulțumesc.
Vă
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale senatorilor:
În legătură cu programul de lucru al ședinței de astăzi, dacă sunt observații?
Nu sunt observații.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale senatorilor:
Stimați colegi,
Pentru săptămâna 18–24 iunie 2012, Biroul permanent al Senatului vă propune următorul program:
Luni, 18 iunie 2012 – activități în comisiile parlamentare și zi normală de plen, începând cu ora 15.30.
Pentru marți, miercuri și joi – activități în comisiile parlamentare.
Vineri, 22 iunie, sâmbătă, 23 iunie, duminică, 24 iunie 2012 – activități în circumscripțiile electorale.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale senatorilor:
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale senatorilor:
La punctul 2 al ordinii de zi este înscrisă nota privind aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea următoarei inițiative legislative:
1. Proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.
Vă supun aprobării Senatului, conform prevederilor art. 107 din Regulamentul Senatului, dezbaterea și adoptarea cu procedură de urgență, aprobată de Biroul permanent, ieri, 12 iunie 2012, a următoarei inițiative legislative:
Proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.
Vot · Amânat
Declarații politice și intervenții ale senatorilor:
## **Domnul Mircea Diaconu**
**:**
Da!
## **Domnul Vasile Blaga:**
Mulțumesc, domnule ministru.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale senatorilor:
La punctul 3 al ordinii de zi este înscrisă informarea plenului Senatului cu privire la respectarea principiilor prevăzute de Protocolul (nr. 2) anexat Tratatului de la Lisabona.
În conformitate cu prevederile punctului 11 alin. (2) din procedura de lucru și mecanismul decizional al Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar în temeiul Tratatului de la Lisabona, după modificarea Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene și a Tratatului de instituire a Comunității Europene, intrat în vigoare la 1 decembrie 2009, se aduce la cunoștința plenului Senatului că următoarele propuneri de acte europene nu încalcă principiul subsidiarității sau principiul proporționalității:
1. Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de simplificare a transferului de autovehicule înmatriculate în alt stat membru, în interiorul pieței unice – COM (2012) 164 final.
· Informare
1 discurs
<chair narration>
#463992. Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 223/2009 privind statisticile europene – COM (2012) 167 final.
· procedural
1 discurs
<chair narration>
#465753. Propunerea de Regulament privind instituirea unui program pentru mediu și politici climatice (LIFE) – COM (2011) 874 final.
· other
1 discurs
<chair narration>
#467034. Propunerea de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivelor 2000/60/CE și 2008/105/CE în ceea ce privește substanțele prioritare din domeniul politicii apei – COM (2011) 876 final.
· procedural · adoptat tacit
92 de discursuri
secretar de stat în cadrul Departamentului pentru Relația cu Parlamentul
## Mulțumesc, domnule președinte,
Mă numesc Cristina Crișu, sunt secretar de stat în cadrul Departamentului pentru Relația cu Parlamentul.
Proiectul Legii de abilitare reprezintă un demers legislativ, în temeiul art. 115 din Constituția României, care instituie competența Parlamentului de a abilita Guvernul să emită ordonanțe pe perioada vacanței parlamentare în domenii care nu fac obiectul legilor organice.
Proiectul de lege în discuție este structurat pe 11 domenii. Se prevede că Guvernul va putea emite ordonanțe de la data intrării în vigoare a legii, dar nu înainte de încheierea primei sesiuni ordinare a Parlamentului, și până la începerea celei de a doua sesiuni parlamentare ordinare. Ordonanțele vor fi supuse, potrivit procedurii legislative, aprobării Parlamentului, nerespectarea termenului atrăgând încetarea efectelor ordonanței.
Proiectul a fost analizat de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, care a întocmit un raport cu două amendamente, pe care Guvernul și le însușește. Vă mulțumesc.
## Și eu vă mulțumesc.
Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnul senator Toni Greblă.
Vă rog, domnule senator. Microfonul 7.
## Domnule președinte, Stimați colegi,
Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a analizat Proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe pe perioada vacanței parlamentare și a constatat că solicitările ministerelor nu vizează domeniul legilor organice, astfel încât, cu majoritate de voturi, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări vă propune spre dezbatere și adoptare un raport de admitere, cu amendamente, împreună cu proiectul de lege, având în vedere că ne aflăm în prezența unei legi cu caracter ordinar, iar Senatul este primă Cameră sesizată.
Din cuprinsul anexei am eliminat două domenii în care Guvernul dorea să poată emite ordonanțe, tocmai pentru că ele erau controversate sau făceau parte din categoria legilor organice. Le-am eliminat, astfel încât, în bunul obicei al tuturor guvernelor, practic, abilităm Guvernul ca în ultima săptămână de vacanță parlamentară să emită ordonanțe. Mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc.
Dacă senatorii doresc să adreseze întrebări inițiatorului? Domnul senator Cseke, vă rog. Microfonul 2.
Mulțumesc, domnule președinte, Stimați reprezentanți ai Guvernului,
Nu o întrebare, un punct de vedere al grupului, dacă-mi permiteți.
Vreau să spun de la bun început că Grupul parlamentar al UDMR va vota acest proiect de lege, din mai multe motive.
În primul rând, pentru că este o prevedere constituțională și orice guvern trebuie să aibă o lege de abilitare, indiferent pe ce poziție politică ne-am situa. Și, în al doilea rând, pentru că acest Guvern este la început de drum și trebuie să-i acordăm încredere prin legea de abilitare.
Am însă o observație, pe care am făcut-o și ieri în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări: domeniile și punctele pe care Guvernul le propune sunt foarte multe.
Eu am făcut o analiză a legilor de abilitare din ultimii cinci ani. O singură dată a mai fost o lege de abilitare cu mai multe puncte, în anul 2008, cu 57 de puncte. Vreau să vă spun, și aici atrag atenția, că s-au realizat 5, sub 10%.
Deci a propune 45–46 de puncte prin legea de abilitare este destul de ambițios și niciodată nu s-au realizat mai mult de 20–25 de puncte, și atunci a fost un an extraordinar. Cred că noi cunoaștem cu toții cum se desfășoară administrația și cum lucrează ministerele.
Noi vom vota această lege de abilitare, dar credem că data viitoare Guvernul trebuie să fie mai atent și să nu mai propună atâtea puncte pe legea de abilitare. Mulțumesc.
## **Domnul Vasile Blaga:**
Mulțumesc, domnule senator. Alte intervenții?
Nu sunt.
Declar încheiate dezbaterile generale.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru săptămâna 11–17 iunie 2012 9
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru săptămâna 11–17 iunie 2012 9
Cu 65 de voturi pentru, 1 vot împotrivă și 2 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat la limita cvorumului.
Vot · Amânat
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru săptămâna 11–17 iunie 2012 9
Din sală
#53238Ba da, este!
Mai repede, domnule, mai repede. Microfonul 9.
Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) transpune în legislația națională prevederile directivelor europene 2009/72/CE și 2009/73/CE, referitoare la independența Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei.
Directivele europene introduc obligativitatea ca statele membre să garanteze independența autorităților de reglementare în energie.
Măsurile necesare pentru implementarea cerințelor impuse sunt următoarele:
– ANRE se organizează și funcționează ca autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică și patrimoniu propriu, sub control parlamentar;
– ANRE prezintă rapoarte anuale Parlamentului României, precum și Comisiei Europene și Agenției de Cooperare a Reglementatorilor în Domeniul Energiei;
– rapoartele de activitate vor fi făcute publice pe internet;
– finanțarea cheltuielilor ANRE se asigură integral din venituri proprii;
– ANRE este ordonator principal de credite, este condusă de un președinte și doi vicepreședinți, numiți de Parlament pe o perioadă de 5 ani;
– pentru aprobarea reglementărilor ANRE se constituie un Comitet de reglementare, format din președinte, cei doi vicepreședinți și 4 reglementatori, toți numiți, de asemenea, de Parlament pe o perioadă de 5 ani;
– mandatul membrilor Comitetului de reglementare poate fi reînnoit o singură dată.
Atribuțiile și competențele ANRE în ceea ce privește reglementarea sectorului energiei electrice și al gazelor naturale sunt mult extinse, astfel încât să se asigure o transpunere cât mai fidelă a prevederilor celor două directive.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Este în regulă, e un raport suplimentar. Am înțeles.
Mulțumesc.
Domnul președinte al Comisiei economice, industrii și servicii, domnul senator Vosganian. Microfonul 7.
## Domnule președinte,
Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au procedat la întocmirea raportului comun suplimentar.
Este vorba, în fapt, de restructurarea unor articole și de compatibilizarea lor, astfel încât raportul comun suplimentar este un raport de admitere, cu o seamă de amendamente, care nu sunt de fond și care se găsesc în anexa la raport. Exista o chestiune pe care am adăugat-o, privind salarizarea, și acolo am utilizat aceeași formulă ca la Comisia de Valori Mobiliare, Comisia de Asigurări, spunând că salarizarea se realizează prin regulamentele proprii.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Niculae Havrileț** – _președintele Autorității_
## _Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei_ **:**
Legea de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale de
Mulțumesc.
Domnul senator Günthner Tiberiu, la dezbateri generale. Vă rog. Microfonul 2.
Va urma domnul senator Calcan.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Eu am o observație legată de independența ANRE și chiar mă întreb ale cui interese le reprezintă, de fapt, în acest proces de reglementare, de aprobare a prețurilor din domeniul energiei, în situația în care, în forma în care s-a întocmit această ordonanță, ANRE-ul este în totalitate dependentă financiar de operatorii economici din domeniul energiei, pentru că noi zicem că se întrețin din venituri proprii, dar, de fapt, aceste venituri le realizează prin prestarea de servicii către operatorii economici din domeniul energiei. Și atunci, unde sunt reprezentate, de fapt, interesele populației în acest proces?
Normal, orice agenție înființată de Parlamentul României ar trebui să protejeze interesele populației, căci, în această situație, fiind vorba de o piață oarecum neconcurențială, chiar, în anumite situații, piață de monopol, aceste interese ar trebui protejate.
Pentru ca interesele populației să fie protejate, cred că această agenție, deci cheltuielile, salariile lor ar trebui să fie plătite de la bugetul..., din taxele și impozitele plătite de populație, deci din bugetul de stat, iar acele venituri să fie încasate tot la buget.
În această variantă, după cum am spus, mi se pare că sunt în totalitate dependenți de operatorii economici, ceea ce îi face, în această activitate, dependenți de operatori, ceea ce mie, personal – și, repet, vorbesc în nume personal –, nu mi se pare corect.
Mulțumesc frumos.
Mulțumesc, domnule senator.
O să-l rog pe domnul Havrileț să adune observațiile colegilor senatori și o să răspundă la sfârșit.
Domnul senator Calcan. Microfonul 2.
## Mulțumesc mult, domnule președinte.
Eu aș fi vrut să intervin pe procedură, întrucât – dacă vă amintiți – acum două săptămâni a fost în discuție Legea energiei, și atunci, tot pe procedură, am sesizat faptul că, practic, forțăm regulamentul – și mă refer la art. 94, unde se prevede foarte clar că orice raport trebuie depus cu cel puțin 3 zile înainte de a intra în dezbatere – și am considerat atunci, dată fiind explicația Guvernului pentru rapiditate, pentru problemele legate de acordurile internaționale, să depășim acest moment. Însă, iată, de această dată, mă văd nevoit să sesizez din nou faptul că iarăși ne aflăm într-o situație similară, de încălcare a Regulamentului Senatului, întrucât pentru acest proiect de lege raportul a fost dezbătut ieri și depus astăzi de dimineață. Nu mă îndoiesc – sunt 68 de pagini – că nu sunt așezate în pagină destul de corect, dar, procedural, noi încălcăm regulamentul.
Eu cred că, pentru a intra într-o normalitate și într-o situație regulamentară, ar trebui să amânăm votul la acest punct și să-l reprogramăm pentru o ședință viitoare, astfel încât să intrăm în termenii regulamentari.
Mulțumesc.
Să înțeleg că dumneavoastră cereți amânarea votului sau retrimiterea la comisie?
- Procedura este de a retrimite la comisii. Eu nu pot să
- amân votul.
- Eventual, cereți retrimiterea la comisie, aceasta se poate. Microfonul 2, vă rog.
Domnule președinte, în acest caz, eu cer retrimiterea la comisii.
Mulțumesc.
## **Domnul Vasile Blaga:**
Mulțumesc.
Vot · Respins
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru săptămâna 11–17 iunie 2012 9
- E propunere, n-am ce să fac.
- Cu 15 voturi pentru, 53 de voturi împotrivă și 3 abțineri,
propunerea dumneavoastră nu a fost aprobată.
- Să știți că am mai retrimis o dată la comisii. Mulțumesc.
Mai sunt și alte luări de cuvânt? Nu sunt.
Domnul senator Calcan, din nou. Microfonul 2.
Tot pe procedură, domnule președinte.
Este adevărat, a mai fost trimisă, însă de această dată ne aflăm în fața unui raport suplimentar, raport suplimentar care, conform regulamentului nostru, ar fi trebuit depus cu cel puțin 3 zile înainte. Eu la aceasta mă refer, la faptul că ne aflăm în cazul unui articol din Regulamentul Senatului care ne spune că absolut orice raport nou – raportul suplimentar fiind un raport nou – trebuie depus cu cel puțin 3 zile înainte.
Mulțumesc.
Așa este, dar n-am încălcat procedura. Am supus cererea dumneavoastră la vot și nu a întrunit numărul de voturi necesar.
Îl rog pe domnul Havrileț să răspundă domnului senator Günthner.
Bugetul Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei se formează, în principal, din plata taxelor și a tarifelor pentru licențele de funcționare, pentru licențele de operare și pentru autorizațiile de funcționare în domeniul energetic. Aceste taxe și tarife sunt reglementate prin ordin al președintelui, sunt egale pentru toți operatorii din piața energetică și nu cred să constituie un element prin care operatorii din piața energetică să controleze activitatea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei.
Vă mulțumesc. Domnul senator Vosganian. Microfonul 7.
## Stimați colegi,
Tema aceasta este reală și, mergând pe ideea..., din perspectiva susținerii ANRE, contribuția operatorilor este mai mare decât a populației, și atunci s-ar putea sugera că ANRE va fi îndreptată mai degrabă spre susținerea operatorilor.
Vă rog însă să aveți în vedere că textul de lege prevede câteva instrumente de control. În primul rând, modul în care se numește conducerea, dar cel mai important, stimate domnule senator Calcan, este că ANRE prezintă în fiecare an, până în luna decembrie, Parlamentului modul în care sunt stabilite prețurile pentru anul următor, ceea ce înlătură posibilitatea utilizării discreționare a acestui instrument și creează un instrument de control care, din perspectiva democrației, este cel care reprezintă interesele populației, mă refer la Parlament. Deci instrumentul de control există, din perspectiva protejării populației.
## Mulțumesc.
Da, la asta mă și așteptam, domnule președinte al comisiei.
Domnul senator Oprea. Microfonul 2.
Eu aș dori să simplificăm lucrurile în Senat, fiindcă văd că, din săptămână în săptămână, lucrurile iau o anumită cale. Propun ca Regulamentul Senatului, începând cu data de astăzi, să fie suspendat, că, altfel, noi supunem la vot dacă mai respectăm legea, respectiv regulamentul, sau nu. Este a cincea oară, în serie, când Regulamentul Senatului n-a mai fost respectat. Hai să-l suspendăm pentru o perioadă nedeterminată!
## **Domnul Vasile Blaga:**
Domnule senator, mă văd obligat să vă răspund.
Suntem colegi în același grup, dar este vorba de două lucruri, infringement asupra României, și nimeni nu ne oprea... A fost retrimis de câteva ori la comisie, ca să lucrăm și în timpul campaniei electorale.
Eu cred că este mai importantă România decât orice altă dezbatere politică pe tema asta.
Declar încheiate dezbaterile generale.
Vot · Amânat
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru săptămâna 11–17 iunie 2012 9
## Mulțumesc foarte mult.
Aș fi vrut doar o explicație a votului. Am votat pentru având în vedere faptul că, iată, chiar dacă suntem în opoziție, am înțeles necesitatea adoptării rapide a acestui proiect de lege spre binele României.
Mulțumesc.
## Și eu vă mulțumesc.
Trecem la următorul punct, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii Arhivelor Naționale nr. 16/1996.
Vă aduc aminte că discutăm poziția 29, așa cum ați aprobat.
Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.
Invit reprezentantul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnul senator Greblă. Vă rog.
## Domnule președinte, Stimați colegi,
Prin Decizia nr. 1.575, Curtea Constituțională, pe procedură, a declarat Proiectul de lege cu privire la Arhivele Naționale, în întregime, neconstituțional. După sesizarea Biroului permanent al Senatului, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a dezbătut din nou proiectul de lege și vă propune spre dezbatere și adoptare un raport, în unanimitate, al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări de admitere, cu amendamente.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată.
Aș mai face precizarea că cei care lucrează în domeniul Arhivelor Naționale au mare nevoie de această lege, declarată neconstituțională pe procedură – v-am spus –, și, din această cauză, cred că Guvernul este de acord cu această lege.
Vă solicităm și noi sprijinul pentru adoptarea acesteia cât mai rapid posibil. Mulțumesc.
## **Domnul Vasile Blaga:**
## Mulțumesc.
Microfonul 8, reprezentantul Guvernului, doamna Alexe.
Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților.
Raportul suplimentar – repet, suplimentar comun al comisiilor – este de admitere, cu amendamente admise.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este Camera decizională.
Raportul cu amendamente admise îl
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru săptămâna 11–17 iunie 2012 9
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru săptămâna 11–17 iunie 2012 9
Domnule senator Calcan, vă rog. Microfonul 2.
## **Doamna Irina Alexe** _– șef Departament relația_
_cu Parlamentul din cadrul Ministerului Administrației și Internelor_ **:**
Mulțumesc, domnule președinte.
Susținem raportul comisiei, de admitere, cu amendamente.
Mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc.
În cadrul dezbaterilor generale, doriți să luați cuvântul? Domnul senator Frunda, microfonul 2.
Aduc aminte senatorilor care părăsesc sala că discutăm tot o lege organică.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Este o lege organică importantă privind Arhivele Naționale.
Eu am o problemă fundamentală la art. 19, art. 19[1] și art. 19[2] , care au fost eliminate la nivelul comisiei, sunt articolele care prevăd restituirea arhivelor naționale către cultele religioase.
Reprezentantul...
Domnilor colegi, v-aș fi recunoscător dacă mi-ați acorda puțină atenție, nu vă supărați.
Vă cer retrimiterea la comisie, și este o problemă, în primul rând, de corectitudine politică. Reprezentantul Uniunii Democrate Maghiare din România din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, senatorul Cseke Attila Zoltán, nu a participat la ședință. Și el, ca și eu, ca și mulți alții, am fost implicați în campania electorală.
Susținerea domnului senator Greblă este corectă, această hotărâre s-a adoptat în unanimitate, dar nu am avut posibilitatea să ne prezentăm nici măcar argumentele, nu să luăm parte la vot.
De aceea, vă rog să acceptați retrimiterea la comisie.
Analizarea dreptului comparat, analizarea situației ca aceste culte să asigure depozitarea arhivelor respective, accesul publicului și conservarea în condiții mai bune decât în actualele arhive sunt probleme care nu pot fi decise acum, este nevoie de o discuție.
De aceea, în numele Grupului parlamentar al UDMR, propun retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege.
Vă mulțumesc.
Nu avem niciun termen, este cerere de reexaminare ca urmare a deciziei Curții Constituționale. Mulțumesc.
## **Domnul Vasile Blaga:**
Vă mulțumesc, domnule senator.
Vot · Respins
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru săptămâna 11–17 iunie 2012 9
Alte intervenții?
Nu mai sunt.
Declar închise dezbaterile generale.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru săptămâna 11–17 iunie 2012 9
Am o rugăminte.
Ieșiți din sală cu aparatul de fotografiat!
Este inadmisibil. Cum este posibil să intrați în sala de ședință chiar așa?!
Votăm din nou, vă rog.
Este inadmisibil.
Eu înțeleg, democrație, dar...
Supun votului dumneavoastră, încă o dată, raportul comisiei, cu amendamente admise.
Cu 75 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă, nicio abținere, raportul a fost adoptat.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru săptămâna 11–17 iunie 2012 9
Trecem la punctul 7 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre România și Guvernul Republicii Arabe Siriene privind transporturile rutiere internaționale, semnat la București la 10 noiembrie 2010. Declar deschise dezbaterile generale.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Septimiu Buzașu, secretar de stat.
Microfonul 9.
## **Domnul Septimiu Buzașu** – _secretar de stat_
## _în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii_ **:**
Mulțumesc, domnule președinte.
Necesitatea ratificării Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Arabe Siriene privind transporturile rutiere internaționale este justificată prin faptul că acest document actualizează cadrul juridic al relațiilor dintre cele două state în domeniul transportului rutier, incluzând și prevederi adaptate contextului internațional actual pentru transportatorii rutieri din cele două state, prevederi care să încurajeze dezvoltarea comerțului bilateral.
De asemenea, acordul reglementează schimbul de autorizații dintre cele două state, conținând și prevederile fiscale aplicabile transportatorilor cu vehicule înmatriculate pe teritoriul statului unei părți contractante. Mulțumesc.
Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Dau cuvântul domnului senator Pașca, reprezentantul Comisiei economice, industrii și servicii. Vă rog, microfonul 7.
În urma dezbaterilor care au avut loc în ședința plenului Senatului din data de 8 mai 2012, s-a hotărât retrimiterea proiectului de lege la Comisia economică, industrii și servicii, în vederea întocmirii unui raport suplimentar.
În urma dezbaterilor, membrii Comisiei economice, industrii și servicii au hotărât, în unanimitate, să adopte raport suplimentar de admitere, fără amendamente.
Comisia economică, industrii și servicii supune spre dezbaterea plenului Senatului raportul suplimentar de admitere, fără amendamente, împreună cu proiectul de lege.
Fac mențiunea că proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
## **Domnul Vasile Blaga:**
Vă mulțumesc.
Domnii senatori doresc să adreseze întrebări inițiatorului? Nu.
Declar închise dezbaterile generale.
Trecem la votul asupra proiectului de lege.
Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera Deputaților, raportul suplimentar al comisiei este de admitere, fără amendamente, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
Senatul este Cameră decizională.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru săptămâna 11–17 iunie 2012 9
Oameni buni, repet, suntem în sală 80–90, toată lumea este în picioare și vorbim unii cu alții.
## Repet votul.
Supun votului dumneavoastră, din nou, raportul și proiectul de lege, un singur vot.
Îl rog și pe domnul senator Banias să voteze.
Cu 65 de voturi pentru, 1 vot împotrivă, 3 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.
La punctul 8 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de liber schimb dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Republica Coreea, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 6 octombrie 2010.
Declar deschise dezbaterile generale.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat Cristina Crișu.
## **Domnul Vasile Blaga:**
Domnii senatori doresc să adreseze întrebări inițiatorului? Nu.
Declar închise dezbaterile generale și
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru săptămâna 11–17 iunie 2012 9
Trecem la punctul 9 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria privind operațiile transfrontaliere de poliție aeriană, semnat la București la 12 octombrie 2011.
Declar deschise dezbaterile generale.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Dan Tătaru, secretar de stat.
Microfonul 8.
Microfonul 10.
## **Domnul Dan Tătaru** – _secretar de stat_
## Mulțumesc, domnule președinte.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului de liber schimb dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Republica Coreea, pe de altă parte.
Principalele beneficii ale aplicării acestui acord sunt:
– eliminarea, în timp, a taxelor vamale la importul produselor comunitare;
– deschiderea pieței serviciilor pentru exporturile europene;
– o mai mare protecție pentru produsele acoperite de indicații geografice, inclusiv pentru vinurile românești;
– o mai mare apropiere a legislației coreene pentru domeniul regulilor – drepturile de proprietate intelectuală, transparență –, cele comunitare.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Reprezentantul Comisiei economice, industrii și servicii, domnul senator Pașca.
Microfonul 7.
## _în Ministerul Apărării Naționale_ **:**
Mulțumesc, domnule președinte. Domnilor senatori,
Pentru asigurarea suveranității aeriene în spațiul aerian național și a securității spațiului aerian integrat al NATO, o preocupare constantă a Forțelor Aeriene din România și a Forțelor Aeriene din Bulgaria a fost perfecționarea serviciului de poliție aeriană.
Acordul are o importanță deosebită pentru ambele părți, deoarece creează cadrul juridic de desfășurare a unor misiuni de tip poliție aeriană, inclusiv operații transfrontaliere, și răspunde tuturor recomandărilor pe această temă reiterate cu fiecare ocazie de către structurile operaționale NATO.
Textul Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria privind operațiile transfrontaliere de poliție aeriană a fost aprobat pentru semnare prin Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Țării nr. 21 din 2011 și semnat de către miniștrii apărării celor două state la București la 12 octombrie 2011.
Documentul cuprinde prevederi referitoare la principiile de bază, definiții, scop...
Mulțumesc, domnule ministru.
Reprezentantul Comisiei economice, industrii și servicii. Microfonul 7.
## Domnule președinte,
Consiliul Legislativ a analizat proiectul de lege și a avizat favorabil.
Comisia pentru politică externă, de asemenea, a avizat favorabil.
În urma dezbaterilor, membrii Comisiei economice, industrii și servicii au hotărât în unanimitate să adopte raport de admitere, fără amendamente, împreună cu proiectul de lege.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.
Dezbaterile au avut loc în ședința comisiei din data de 30 mai 2012.
Consiliul Legislativ a analizat proiectul de lege și a avizat favorabil, de asemenea, Comisia pentru politică externă.
În urma dezbaterilor, membrii Comisiei economice, industrii și servicii au hotărât să adopte un raport de admitere, fără amendamente, împreună cu proiectul de lege.
Vreau să menționez că proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
## **Domnul Vasile Blaga:**
Mulțumesc, domnule senator Pașca. Doriți să interveniți, domnilor senatori? Nu.
Declar închise dezbaterile generale.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru săptămâna 11–17 iunie 2012 9
E vorba de un tratat, dragă. Mai trebuie un vot.
Supun din nou votului dumneavoastră.
Și îl rog și pe domnul senator. Vă rog, domnule senator, repede.
Este vorba despre un tratat între România și Bulgaria privind poliția aeriană.
Deci nu cred că are cineva ceva împotriva acestui proiect de lege, din considerente politice, așa că vă rog, din nou...
Supun votului dumneavoastră proiectul de lege și raportul, un singur vot.
Cu 72 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, proiectul de lege a fost adoptat.
Era vorba de un proiect de lege cu caracter de lege ordinară, normal.
La punctul 10 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Slovenia privind protecția reciprocă a informațiilor clasificate, semnat la București la 29 iunie 2011.
La dezbateri generale, dau cuvântul domnului Vasile Drăghici, adjunctul directorului general al ORNISS.
Vă rog. Microfonul 9.
**Domnul Vasile Drăghici** – _director general adjunct al Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat_ _**:**_
Mulțumesc, domnule președinte.
Practic, toate statele membre încheie asemenea acorduri bilaterale pentru protecția reciprocă de informații clasificate necesare în cadrul colaborării bilaterale în domeniul militar specific siguranței naționale, nucleare și așa mai departe.
În acest context, vă rog respectuos să acordați votul dumneavoastră pentru aprobarea acestui proiect de lege. Mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc.
Microfonul 6, domnul președinte al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională Cristian David. Vă rog, domnule senator.
Mulțumesc, domnule președinte.
Aviz favorabil al Consiliului Legislativ, aviz favorabil, fără amendamente, al Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități.
Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a întocmit raport de admitere, fără amendamente. Menționez că proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
Senatul este Cameră decizională.
## **Domnul Vasile Blaga:**
## Și eu vă mulțumesc.
Domnii colegi senatori doresc să adreseze întrebări inițiatorului?
Nu.
Declar închise dezbaterile generale.
Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Este vorba de un proiect de lege cu caracter de lege ordinară.
Suntem Cameră decizională.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru săptămâna 11–17 iunie 2012 9
La punctul 11 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea celui de-al cincilea Protocol adițional, semnat la Sofia la 21 octombrie 2009, la Acordul privind Forța Multinațională de Pace din Europa de Sud-Est, semnat la Skopje la 26 septembrie 1998.
Declar deschise dezbaterile generale.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Tătaru. Vă rog, domnule secretar de stat. Microfonul 8.
Dar să fiți scurt, că vedeți că nu au răbdare colegii.
## Foarte pe scurt.
## Mulțumesc, domnule președinte.
## Doamnelor și domnilor senatori,
Acordul cu Republica Slovenia stabilește cadrul juridic și organizatoric pentru protecția informațiilor clasificate și cuprinde dispoziții referitoare la domeniul de aplicare, autorități, acces la informații, contracte clasificate și sancțiuni.
## Domnule președinte,
Forța Multinațională de Pace din Europa de Est și Sud-Est, creată prin semnarea, la data de 26 septembrie 1998 la Skopje, a unui acord între șapte state, printre care și România, are în structură Brigada din sud-estul Europei – SEEBRIG, componentă operațională multinațională a procesului reuniunilor miniștrilor apărării din sud-estul Europei. Principalele aspecte a căror reglementare suplimentară era necesară se referă la completarea echipamentelor de comunicații și informatică, sprijinul națiunii gazdă și formula de împărțire a costurilor în vederea unei mai bune contribuții cu forțe și mijloace.
În temeiul Hotărârii CSAT nr. 106/16.X.2009, partea română a semnat cel de-al cincilea Protocol adițional la Acordul privind Forța Multinațională de Pace.
Având în vedere cele prezentate, precum și faptul că prezentul proiect de lege și textul protocolului sunt în deplină concordanță cu principiile dreptului internațional și corespund legislației interne, vă adresez rugămintea de a acorda votul dumneavoastră prezentului proiect de lege.
Vă mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Microfonul 6, domnul președinte David.
Mulțumesc, domnule președinte.
Văzând avizul favorabil al Consiliului Legislativ, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a întocmit raport de admitere, fără amendamente.
Menționez că proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
Senatul este Cameră decizională.
## **Domnul Vasile Blaga:**
Și eu vă mulțumesc. Doriți să luați cuvântul? Nu.
Declar închise dezbaterile generale.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru săptămâna 11–17 iunie 2012 9
La punctul 12 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Amendamentului 1 semnat de partea română la București la 10 februarie 2010 la Memorandumul de înțelegere dintre Ministerul Apărării al Republicii Bulgaria, Ministerul Apărării al Republicii Cehe, Ministerul Apărării al Republicii Estonia, Ministerul Apărării al Republicii Finlanda, Guvernul Republicii Ungare, Ministerul Apărării al Republicii Italiene, Ministerul Apărării al Republicii Letonia, Ministerul Apărării Naționale al Republicii Lituania, Ministerul Apărării al Regatului Țărilor de Jos, Ministerul Apărării al Regatului Norvegiei, Ministerul Apărării Naționale al Republicii Polone, Guvernul României, Ministerul Apărării al Republicii Slovenia, Guvernul Regatului Suediei și Departamentul Apărării al Statelor Unite ale Americii privind Capabilitatea de Transport Strategic Aerian, deschis spre semnare la Luxemburg la
14 februarie 2008, semnat de partea română la București la 30 iulie 2008.
Declar deschise dezbaterile generale.
Dau cuvântul domnului secretar de stat Tătaru. Vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte. Amendamentul 1 reprezintă o actualizare a Memorandumului de înțelegere privind Capabilitatea de Transport Strategic Aerian pentru a reflecta drepturile și obligațiile curente ale participanților, precum și detaliile programului.
Cam asta este esența.
Vă adresez rugămintea...
Mulțumesc, domnule secretar de stat.
Domnul senator David, președintele Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională. Microfonul 6.
Mulțumesc, domnule președinte.
Aviz favorabil al Consiliului Legislativ, aviz favorabil, fără amendamente, al Comisiei pentru politică externă.
Raport de admitere, fără amendamente, întocmit de Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.
Precizez că proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
Senatul este Cameră decizională.
## **Domnul Vasile Blaga:**
Vă mulțumesc. Intervenții ale domnilor senatori? Nu sunt.
Declar închise dezbaterile generale.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru săptămâna 11–17 iunie 2012 9
La punctul 13 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 11/2012 privind stabilirea unor măsuri pentru eliberarea benzilor de frecvențe radio 830-862 MHz, 1747,5-1785 MHz, 1842,5-1880 MHz și 2500-2690 MHz.
Declar deschise dezbaterile generale.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Tătaru.
Microfonul 8.
Mulțumesc, domnule președinte.
Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2012 se creează mecanismele pentru eliberarea de către Ministerul Apărării Naționale a benzilor de frecvență radio menționate de dumneavoastră, precum și pentru suportarea costurilor generate de schimbarea destinației și reorganizarea benzilor de frecvență radio aflate în discuție.
Vă mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc. Microfonul 6. Domnul președinte David, vă rog.
Este un regulament care a intrat în vigoare la data de 7 ianuarie 2012, modifică un regulament anterior nr. 428/2009 și dispune, printre altele, ca fiecare stat membru să ia măsurile corespunzătoare pentru a asigura aplicarea corectă a tuturor prevederilor sale și să informeze Comisia Europeană cu privire la actele cu putere de lege și actele administrative adoptate pentru punerea lui în aplicare.
Vă rugăm să adoptați proiectul de lege.
Mulțumesc, domnule secretar de stat.
Domnule președinte David, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională. Microfonul 6.
Mulțumesc, domnule președinte. Aviz favorabil de la Consiliul Legislativ. Comisia economică, industrii și servicii a trimis aviz favorabil.
Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a întocmit raport de admitere, fără amendamente.
Precizez că acest proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.
Senatul este primă Cameră sesizată.
## **Domnul Vasile Blaga:**
Mulțumesc mult. Intervenții ale domnilor senatori? Nu sunt.
Declar închise dezbaterile generale.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru săptămâna 11–17 iunie 2012 9
La punctul 14 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2012 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 119/2010 privind regimul de control al operațiunilor cu produse cu dublă utilizare.
Declar deschise dezbaterile generale.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Aurescu.
Microfonul 9.
## **Domnul Bogdan Lucian Aurescu** – _secretar de stat_
_în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**
Mulțumesc, domnule președinte.
Actul normativ reglementează transpunerea Regulamentului Uniunii Europene nr. 1.232/2011, care introduce noi licențe generale ale Uniunii Europene și modifică licența generală a Uniunii Europene nr. EU 001.
Mulțumesc, domnule președinte. Aviz favorabil al Consiliului Legislativ.
Avize favorabile din partea Comisiei economice, industrii și servicii și Comisiei pentru afaceri europene.
Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a adoptat raport de admitere, fără amendamente. Precizez că acest proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.
Senatul este primă Cameră sesizată.
Este vorba despre o lege organică, aveți grijă. Organică! Vă rog să aveți grijă. Nu e ordinară.
Organică.
## **Domnul Vasile Blaga:**
Vă rog să fiți foarte atenți. Domnii senatori să se așeze...
Dacă nu avem cvorum, voi opri ședința, pentru că e o lege prea importantă. Asta e.
Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este primă Cameră sesizată.
Vot · Respins
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru săptămâna 11–17 iunie 2012 9
Vot · Amânat
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru săptămâna 11–17 iunie 2012 9
Cere cineva reluarea votului? Da.
Vă rog să o faceți. Microfonul 4, domnule senator Daea. Vă rog.
Microfonul 4, domnule senator Daea.
Dar aș ruga un lider de grup, domnul senator Hașotti sau domnul senator Sârbu.
Vă rog.
Mulțumesc frumos, domnule președinte. Reluarea votului.
## **Domnul Vasile Blaga:**
Am înțeles.
Dar trebuia să facă propunerea un lider de grup. Considerăm că sunteți purtătorul de cuvânt al liderului de grup.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru săptămâna 11–17 iunie 2012 9
La punctul 15 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare.
Declar deschise dezbaterile generale.
Dau cuvântul domnului secretar de stat Tătaru. Vă rog, microfonul 8.
## **Domnul Dan Tătaru:**
Vă mulțumesc, domnule președinte.
În contextul actual, domeniul reglementat de Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărarea patriei necesită noi abordări ale cadrului legal, care vizează următoarele aspecte... Trec rapid peste ele.
Totodată, este necesară și armonizarea legislativă a prevederilor Legii nr. 446/2006 cu prevederile altor acte normative adoptate ulterior și care influențează domeniul de referință al Legii nr. 446/2006.
De aceea,
Vot · Amânat
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru săptămâna 11–17 iunie 2012 9
## **Domnul Vasile Blaga:**
Mulțumesc, domnule ministru. Domnul senator David, microfonul 6. Vă rog, domnule președinte.
Domnule senator Bota, vă rog să vă așezați.
Declar închise dezbaterile generale.
Trecem la votul asupra proiectului de lege.
Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera Deputaților.
Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru săptămâna 11–17 iunie 2012 9
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru săptămâna 11–17 iunie 2012 9
Cu 69 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, proiectul de lege a fost adoptat.
La punctul 16 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor și munițiilor, republicată.
Declar deschise dezbaterile generale.
Inițiatorul, domnul deputat Surupățeanu, este prezent? Nu este.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna Irina Alexe.
Microfonul 9, vă rog, doamna chestor.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Aviz favorabil al Consiliului Legislativ.
Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a întocmit raport de admitere, cu amendamente.
Precizez că proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.
Senatul este Cameră decizională.
Vă mulțumesc. Sunt intervenții? Nu sunt.
Rog senatorii să se așeze.
Este vorba din nou de un proiect de lege cu caracter organic extrem de important.
Vă rog.
Rog și pe... Foarte bine, mulțumesc.
Mulțumesc, domnule președinte.
Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative.
Suntem de acord cu raportul de respingere propus de comisie.
Mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc.
Domnul senator David, microfonul 6.
Mulțumesc, domnule președinte. Aviz favorabil al Consiliului Legislativ.
Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative.
Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a adoptat aviz negativ. Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări au adoptat raport comun de respingere.
Precizez că propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată.
## **Domnul Vasile Blaga:**
Și eu vă mulțumesc. Doriți să interveniți, dragi colegi? Nu.
Declar închise dezbaterile generale.
Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.
Senatul este primă Cameră sesizată.
Vot · Amânat
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru săptămâna 11–17 iunie 2012 9
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR
#95291„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.
&JUYDGY|592087]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 47/22.VI.2012 conține 20 de pagini.**
Prețul: 30,00 lei
Îl îndemnăm pe domnul Ponta să se limiteze la a emite pretenții doar la nivelul administrației centrale a României, nu și pe planul politicii externe. Nu de alta, dar în acest ritm, într-o Europă cu două viteze, în loc să fim cu cei care merg cu prima viteză, se pare că am pornit în marșarier. Vă mulțumesc.
În ceea ce privește producția industrială, unul dintre cei mai importanți indicatori din economie, s-a înregistrat în aprilie o creștere de 2,6%, comparativ cu aceeași lună din 2011. Aceasta a fost o evoluție pozitivă, mai ales dacă ne gândim la evoluția nefavorabilă din primul trimestru.
Analiștii economici și financiari remarcă accelerarea semnificativă a producției industriale în luna aprilie, dar consideră că este greu de crezut că cifrele nu vor indica o înrăutățire a acestui indicator în mai sau în iunie, ceea ce înseamnă că noi trebuie să privim cu precauție tot ceea ce se întâmplă și să analizăm de două ori situația înainte de a lua decizii macroeconomice.
Având în vedere evoluția din primul trimestru, există șansa ca producția industrială să fie mai puternică în al doilea trimestru în termeni trimestriali ajustați sezonier și, astfel, să susțină creșterea economică din trimestrul al II-lea.
Majoritatea analiștilor economici și financiari anticipează că în acest an industria, unul dintre principalele motoare ale economiei, va avea o contribuție mai slabă la PIB, astfel că se impune stimularea investițiilor pentru a ajuta economia.
Industria are o pondere în PIB de circa 27%. Pe serie brută, producția industrială a rămas la același nivel cu cel din aprilie 2011. Cumulat pe primele patru luni din acest an, producția industrială a înregistrat o creștere de 1,1% pe serie ajustată, dar o scădere de 0,2% pe serie brută, comparativ cu ianuarie – aprilie 2011.
Ce trebuie să facem noi? În primul rând, să nu ne îmbătăm cu apă rece. Avem câteva date încurajatoare și în ceea ce privește exporturile, și în ceea ce privește industria. Trebuie să reflectăm cu atenție la ceea ce avem de făcut și trebuie să avem strategii pe termen lung, mai ales că va trebui să începem să lucrăm pe bugetul pentru 2013. Vă mulțumesc.
Lista este lungă și fiecare dintre câștigători merită să se regăsească în ea. Așa cum merită și munca, deoarece știm cu toții că aceasta ne așteaptă de acum încolo, o muncă grea, de reconstrucție, o muncă pe care Uniunea SocialLiberală și-a asumat-o și pe care este mai mult decât capabilă să o facă. USL este câștigătorul incontestabil al alegerilor locale din 2012. Cu toții cred că am înțeles care sunt așteptările românilor și am mai înțeles că nu e nici timp, nici loc pentru euforie electorală. Noi toți, parlamentarii, Guvernul, administrațiile locale, suntem în fața românilor pentru a munci, pentru a face treaba cu moralitate și competență.
Vă mulțumesc.
Doamnelor și domnilor,
Statul român, potrivit Constituției, are obligația de a asigura o viață decentă cetățenilor săi și de a respecta drepturile fundamentale ale omului, printre care și dreptul la demnitate și dreptul la un nivel de trai decent.
Prevederile art. 11 din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, ratificat de România prin Decretul nr. 212/1974, potrivit cărora: „Statelepărți la prezentul pact recunosc dreptul oricărei persoane la un nivel de trai suficient pentru ea însăși și familia sa, inclusiv hrană, îmbrăcăminte și locuință suficiente, precum și la îmbunătățirea continuă a condițiilor sale de existență. Statele-părți vor lua măsuri potrivite pentru a asigura realizarea acestui drept și recunosc în acest scop importanța esențială a unei cooperări internaționale liber consimțite.”
Ținând cont de cele prezentate, consider că neluarea în calcul a sporurilor primite în timpul anilor pentru care pensionarii au fost obligați să plătească impozit, obligarea contribuabililor la plata unui impozit sau a altei contribuții ar putea fi contrare dreptului la respectarea bunurilor sale, decât dacă cel interesat ar fi obligat la a suporta o sarcină insuportabilă. În acest sens, un număr mare de pensionari s-au adresat instanțelor de judecată, solicitând luarea în calcul la stabilirea pensiei a sumelor ce reprezintă sporurile. Încă o dată observăm că hotărârile judecătorești sunt în favoarea pensionarilor.
Cred că a venit momentul să le redăm demnitatea acestor oameni, să nu îi mai punem pe drumuri și să luăm măsurile necesare astfel încât legile să fie clare, iar efectele lor să nu creeze discriminări și să respecte drepturile fundamentale ale omului.
Vă mulțumesc.
Oricâte măsuri ați lua pentru ca românii să nu observe la timp setea cu care veniți după ani de opoziție, precum schimbarea legii electorale, vă veți tăia singuri craca de sub picioare, iar noi vom fi cei care, din nou, vom fi nevoiți să ne sacrificăm imaginea pentru a repara greșelile făcute de guvernarea anterioară.
În 2012, românii și-au exercitat democratic dreptul la vot. Le respect voința și-i admir pe cei care, invalizi, bătrâni ori bolnavi, au venit la urne, au stat la cozi în căldură pentru viitorul copiilor lor, cu credința că pun temelie unor vremuri mai bune. Respect voința poporului meu încercat de trecut, de prezent și voi continua să depăn un drum croit de el, fiindcă același pământ ne-a ținut, aceeași istorie povestim, împărțim aceeași viață cu bune și cu rele, ne bucurăm de același petic de cer și scrâșnim între dinți aceeași durere cu gust de fiere dulce de acasă. Cum să nu împărțim și o soartă plămădită de noi toți, sisific de dulce-amar, precum melodioasa doină strămoșească?
Campania electorală n-a avut strategii, n-a avut viziune, s-a desfășurat aproape inerțial, înțepenită parcă între niște circumvoluțiuni într-o continuă frământare fără putință de scăpare. Partidele n-au stors o picătură de sudoare, din respect pentru alegător, totul a decurs oval și searbăd, și votul a căzut la fel, cu o lipsă totală de implicare în viitorul unei țări obosite.
Cred într-o Românie prosperă, fiindcă știu că-i un plai binecuvântat. Cred în români, fiindcă au ieșit mereu la liman când le-a fost greu, în ciuda tuturor aparențelor, statisticilor ori prognozelor, și mai cred în soarta unui popor, mai ales atunci când își atinge limite existențiale, fiindcă, așa cum spunea Nicolae Titulescu, „soarta este scuza celor slabi”, dar „și opera celor tari”.