Stenogramă plen

2. COM(2013) 493 final – Propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind participarea Uniunii la un program de cercetare și dezvoltare derulat în comun de mai multe state membre pentru a sprijini întreprinderile mici și mijlocii care desfășoară activități de cercetare.

3. COM(2013) 497 final – Propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind participarea Uniunii în cadrul unui program european pentru inovare și cercetare în domeniul metrologiei, derulat în comun de mai multe state membre.

4. COM(2013) 498 final – Propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind participarea Uniunii la al doilea Program de parteneriat între Uniunea

Europeană și țări în curs de dezvoltare privind trialurile clinice, derulat în comun de mai multe state membre.

5. COM(2013) 500 final – Propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind participarea Uniunii la programul de cercetare și dezvoltare pentru autonomie activă asistată derulat în comun de mai multe state membre.

6. COM(2013) 512 final – Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind pachetele de servicii de călătorie și formulele de călătorie asistate, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2.006/2004 și a Directivei 2011/83/UE și de abrogare a Directivei 90/314/CEE a Consiliului.

7. COM(2013) 525 final – Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 99/2013 privind programul statistic european pentru perioada 2013–2017.

Mulțumesc, domnule președinte. Distinși colegi senatori,

În conformitate cu dispozițiile art. 109 alin. (2) din Constituție, ale art. 12 și 19 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială și având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 270/2008, Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu adresa nr. 1041/C/2013, a solicitat Senatului formularea cererii de începere a urmăririi penale împotriva senatorului Varujan Vosganian, fost ministru al economiei, pentru săvârșirea infracțiunilor de complot și subminare a economiei

naționale prevăzute de art. 167 alin. (1) și art. 165 alin. (1) și (2), cu aplicarea art. 33 lit. a), din Codul penal.

Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin aceeași adresă, a transmis președintelui Senatului României referatul cu nr. 362/D/P/2011 din 2.09.2013 întocmit de procurorul din cadrul Direcției de Combatere a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, cu mențiunea „împreună cu fotocopiile înscrisurilor considerate relevante de acesta (15 volume)”.

În ședința din 10 septembrie 2013, constatând că materialul probator din Dosarul nr. 362/D/P/2011 nu a fost transmis Senatului, membrii Comisiei juridice au hotărât să solicite Ministerului Justiției demararea procedurilor necesare pentru transmiterea volumelor cauzei ce fundamentează cererea de începere a urmăririi penale, având în vedere că, în temeiul art. 12–19 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată, și art. 149–151 din Regulamentul Senatului, Comisia juridică elaborează un raport pe care îl înaintează plenului Senatului.

În data de 18 septembrie 2013, Serviciul protecție informații clasificate, registratură și arhivă a predat reprezentanților Comisiei juridice fotocopiile înscrisurilor, respectiv cele 15 volume ale cauzei.

Astfel, ședința Comisiei juridice din data de 18 septembrie 2013 a fost dedicată studierii referatului întocmit de procurorul din cadrul Direcției de Combatere a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și a volumelor ce fundamentează cererea de începere a urmăririi penale.

De asemenea, în cadrul dezbaterilor, membrii Comisiei juridice au hotărât, cu majoritate de voturi, să-l invite pe domnul senator Varujan Vosganian la ședința din data de 1 octombrie 2013, în măsura în care dorește să se prezinte în fața acesteia pentru a-și exprima punctul de vedere, respectiv să-și exercite dreptul de apărare, ori, în cazul în care nu dorește să se prezinte, să aibă posibilitatea să înainteze un material scris cu privire la acuzațiile care i se aduc.

În ședința cu caracter secret din data de 1 octombrie 2013, membrii Comisiei juridice l-au audiat pe domnul senator Varujan Vosganian, acesta depunând mai multe înscrisuri.

Analizând adresele transmise de Biroul permanent, comisia reține, ca o observație cu caracter general, că documentele înaintate Senatului sub semnătura unor înalți reprezentanți ai Ministerului Public cuprind formulări lipsite de rigoare juridică și de acuratețe în descrierea faptelor.

După verificarea dosarului și ascultarea punctului de vedere al domnului Varujan Vosganian, membrii Comisiei juridice s-au pronunțat prin vot asupra solicitării Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Întrucât nu a întrunit numărul de voturi necesar, solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, adresată Senatului României în vederea formulării cererii de începere a urmăririi penale împotriva senatorului Varujan Vosganian, fost ministru al economiei, în Dosarul nr. 362/D/P/2011, nu a fost admisă, din totalul de 10 membri prezenți 5 senatori exprimându-și opțiunea pentru „da” și 5 senatori pentru „nu”.

În consecință, Comisia juridică supune plenului Senatului adoptarea prezentului raport, întocmit cu respectarea prevederilor art. 150 din Regulamentul Senatului, și solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc.

Așadar, avem un raport de respingere. Ca să fie clar, când se va vota, ce se va vota.

Da, este un raport de respingere a solicitării începerii urmăririi penale.

Îl invit la tribună pe domnul senator Varujan Vosganian pentru a-și exprima punctul de vedere cu privire la fapta ce constituie obiectul cererii de urmărire penală.

Aveți cuvântul, domnule senator, domnule ministru.

## **Domnul Varujan Vosganian:**

Domnule președinte al Senatului,

Distinși membri ai Senatului,

## Doamnelor și domnilor,

Scopul intervenției mele este acela de a vă oferi o seamă de informații și argumente pe care le socotesc necesare înainte ca dumneavoastră să vă pronunțați prin vot cu privire la acceptarea sau respingerea solicitării Ministerului Public de începere a urmăririi mele penale. Și vreau, de asemenea, să mulțumesc membrilor Comisiei juridice pentru avizul de respingere pe care l-au dat.

În România, potrivit prevederilor constituționale, dreptul exclusiv de a cere urmărirea penală a unui senator, membru al Guvernului, pentru fapte săvârșite în exercitarea funcției revine Senatului. Aceasta face ca Senatul să aibă nu numai puterea de decizie în materie, dar și să poarte pe deplin răspunderea politică și morală pentru cererile de urmărire, decizie pe care nu o partajează cu Parchetul.

Soluția constituțională actuală nu este o inovație a legiuitorului constituant postcomunist, ci este o permanență în constituțiile democratice românești, ea regăsindu-se în Constituția din 1866, precum și în Constituția din 1923. În plus, nu este nici o inovație românească, această prevedere regăsindu-se și în celelalte sisteme constituționale democratice actuale.

Rolul autorității judiciare într-o procedură penală privind un senator membru al Guvernului nu începe decât după o eventuală cerere de urmărire formulată de Senat. Până atunci, pe rolul autorităților judiciare nu există niciun proces penal. Așa fiind, decizia autorităților politice de a nu cere urmărirea penală nu poate fi, sub nicio formă, caracterizată drept imixtiune în actul de justiție ori atingere adusă independenței justiției. Actul de justiție va începe numai dacă se va formula o cerere de urmărire și numai după aceasta se poate vorbi de independența justiției în raport cu un caz concret.

Este fundamental greșită exprimarea comună în materie, în sensul că Senatul ar da un simplu aviz la cererea de urmărire penală formulată de Parchet.

Actul de voință al Senatului nu este un simplu detaliu procedural. Senatul nu este un ghișeu care dă un aviz obligatoriu pozitiv, căci atunci tradiția constituțională nu ar fi oferit Senatului niciun rol.

Vă mulțumesc, domnule senator. Începem dezbaterile.

Dau cuvântul... Avem înscrieri?

Grupul parlamentar al PSD, nu doriți să luați cuvântul? Grupul parlamentar al PNL.

Domnul senator Grapă, pentru două minute din cele opt. Vă rog, domnule senator, microfonul 2.

## **Domnul Sebastian Grapă:**

Mulțumesc, domnule președinte. Distinși colegi,

Am cerut, în mod imperativ, să iau cuvântul, pentru că eu sunt senator de Făgăraș, Victoria – Rupea. Reprezint câteva sute de mii de oameni care au beneficiat, în mod direct, de măsurile pe care domnul ministru Vosganian le-a luat la vremea în care ocupa demnitatea în Guvernul României de la vremea respectivă.

Aceștia mi-au cerut, în mod imperativ, să votez împotriva acestei nedreptăți, împotriva începerii urmăririi penale a Excelenței Sale, din mai multe motive:

1. Solicitarea procurorului general al Pachetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție adresată Senatului are un caracter neconstituțional. Art. 109 din Constituția României – Răspunderea membrilor Guvernului, dispune, în alin. (2) teza I, că: „Numai Camera Deputaților, Senatul și Președintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârșite în exercițiul funcției lor.”

2. În concret, faptele care sunt invocate prin referatul procurorului constituie, exclusiv, decizii politice în domeniul economic, potrivit atribuțiilor specifice ministrului economiei. Astfel, indiferent dacă au fost corecte sau eronate, nu au dimensiune penală și, în consecință, nu pot constitui temei pentru o cerere de urmărire penală.

3. E inadmisibil ca un ministru să trăiască permanent cu spaima unei acțiuni penale pentru deciziile sale politice, această stare afectând buna guvernare a țării și ducând la uzurparea puterii de guvernare de către procurori.

4. Măsurile privind facilitățile la prețul gazelor au fost sporite prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 54/2009, adoptată de Guvernul Emil Boc, aprobată prin Legea nr. 332/2009, act normativ de asemenea criticat de procurorul de caz.

E important de amintit că această ordonanță de urgență a fost avizată „pentru” din partea ministrului justiției de către secretarul de stat de la acea dată, Alina Bica, fapt expres confirmat de DIICOT în comunicatul de presă din 6.09.2013.

În prezent, aceeași persoană, Alina Bica, în calitate de procuror-șef DIICOT, a solicitat procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe baza referatului procurorului de caz, prezentarea către Senat a propunerii de a se cere urmărirea penală.

Vă mulțumesc.

Grupul parlamentar al PDL. Domnul senator Alin Tișe.

## **Domnul Alin Păunel Tișe:**

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Consider că momentul pe care îl trăim astăzi este extrem de important pentru Parlamentul României.

Aș spune că este esențial pentru justiția din România, pentru statul de drept și pentru democrație.

Cred că este, în primul rând, un moment important pentru domnul senator Vosganian, pentru că, începând de astăzi, prin votul nostru, vom putea să-i dăm posibilitatea dânsului să prezinte acele date, informații pe care le consideră relevante pentru ca această stare de lucruri să ia sfârșit.

Este tocmai ceea ce dânsul a solicitat acum câteva luni, a prezenta acele date și informații necesare organelor de anchetă, pentru ca ele să poată să ia o decizie.

Prin votul nostru de astăzi, putem să punem capăt acestui demers și să încurajăm atât justiția, cât și pe domnul senator Vosganian pentru a-și prezenta acele date, informații pe care le consideră relevante.

În egală măsură, momentul de astăzi este important pentru Parlament, pentru Senatul României.

Credibilitatea redusă a Parlamentului în rândul oamenilor se datorează și modului în care ne-am raportat la justiție de-a lungul timpului.

Noi, astăzi, nu discutăm despre vinovăția sau nevinovăția domnului Vosganian. Nu suntem competenți să facem acest lucru. Nu suntem nici măcar legal competenți să apreciem dacă există sau nu probe de natură să atragă o sancțiune penală în acest dosar, dar suntem legal competenți să dăm posibilitatea justiției din România să ducă la bun sfârșit acest demers.

În fine, dar nu în ultimul rând, cred că momentul de astăzi este important pentru români, pentru cei care ne urmăresc, pentru că românii sunt cei care ne-au dat girul să-i reprezentăm în Parlament. Românii sunt cei care doresc ca nimeni să nu fie mai presus de lege. Românii doresc ca noi toți să fim egali în fața legii.

Ei bine, prin acest vot pe care noi astăzi îl vom putem da, nu facem altceva decât să stabilim același statut între un coleg senator și un cetățean de rând. Repet, în niciun caz, prin demersul nostru și prin votul nostru, nu stabilim vinovății.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Poporului – Dan Diaconescu, domnul senator Haralambie Vochițoiu.

## **Domnul Haralambie Vochițoiu:**

## Stimați colegi,

## Doamnelor și domnilor,

Într-adevăr, ne aflăm astăzi în fața unei decizii importante și pentru Parlament, și pentru justiție.

Cred că decizia pe care trebuie s-o luăm astăzi trebuie să plece de la premisa că justiția trebuie lăsată să-și facă datoria, dar am senzația că nu mai vedem pădurea de copaci, că nu mai vedem infractorii de oameni care vor să-și facă datoria.

Am ajuns, tot din cauza acestora, din sală și nu numai, în această situație, astăzi, ca premierul României, de meserie procuror, să ne spună că nu poate să vizeze Proiectul Roșia Montană, că îi e teamă să nu fie condamnat peste câțiva ani pentru subminarea economiei naționale. Este anormal ce se întâmplă și unde am ajuns.

L-am ascultat cu mare atenție pe domnul senator Varujan Vosganian, care, sigur, este și unul din președinții sau prim-vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din România. Are un talent retoric formidabil, dar are dreptate pe alocuri că nu se poate să iei decizii care, după câțiva ani, să te incrimineze, dar, în același timp, domnule Vosganian, și dumneavoastră, și toți ceilalți colegi, ați girat 25 de ani – că am ascultat cu atenție – acest sistem. Nu s-a ajuns aici de pe o zi pe alta.

Ne-am bucurat sau v-ați bucurat – unul – când a intrat celălalt la apă. Astăzi, ați ajuns dumneavoastră la zarul votului. Nu este normal să se întâmple așa, este adevărat, dar poporul român vrea să știe cine a vândut tot ce a avut, de ce ne-am împrumutat peste o sută de miliarde de euro și astăzi trăim tot mai prost și, sigur, vedeți că poporul român ridică această întrebare tot mai vocal. Sunt deja oameni în stradă și o să vedeți că la „Jos Băsescu!”, „Jos Ponta!” se vor mai adăuga și vom ajunge ca toată clasa politică să fie acuzată.

Eu, ca reprezentant al Grupului parlamentar al PP-DD, care va rămâne și va fi aici – și vă spun cu toată responsabilitate că acest partid nu numai că are loc pe scena politică, ci va crește și din cauza greșelilor pe care le faceți dumneavoastră –, vă spun că astăzi nu vrem să influențăm nicicum justiția din România.

Grupul parlamentar al UDMR. Domnul senator Pataki, microfonul 2.

## **Domnul Pataki Csaba:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Decizia Grupului parlamentar al UDMR este ca fiecare membru al grupului să voteze după propria lui conștiință. Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Două minute, domnul senator Ghișe.

Aveți răbdare, conducerea ședinței e pe mâini bune.

## **Domnul Ioan Ghișe:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Rezoluția 1.950 din 2013 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, prin punctul 3, cere statelor membre să distingă între răspunderea juridică și cea penală.

1. În mod cert, domnul senator Vosganian, acum sau peste un timp, va câștiga la CEDO împotriva statului român, dacă se va decide de către Senat sau de către prim-ministru eliminarea sa din funcție pe argumentele spuse aici.

2. Doamna ministru, secretar de stat PDL, atunci, a dat viză de legalitate ordonanței de guvern. Acum, consideră că a fost subminarea economiei naționale. Doamna Alina Bica a avut o părere, dar acum nu mai e de acord cu ea. Dânsa, în cadrul acordului de coabitare, este acum șefa procurorului de caz, șefa DIICOT.

Scopul acestei mizerii politice, cu nuanță juridică, este eliminarea din funcția de ministru al economiei a domnului Vosganian, care nu, repet, care nu a dat aviz de la Ministerul Economiei pentru escrocheria Proiect Roșia Montană.

Dacă nu l-a putut termina Băsescu în 2006, când l-a acuzat că ar fi spion – s-a dovedit că nu e adevărat –, acum a încercat să facă același lucru când este ministrul economiei.

Îl cunosc pe domnul Vosganian din 1992, când eram amândoi deputați. V-o spun cu certitudine: cei care astăzi votează împotriva Domniei Sale, în perspectivă, merită să pățească la fel.

De ce? Pentru că ar comite o gravă nedreptate împotriva unei persoane care este competentă, principială și a acționat pentru economia națională.

Vom vota și noi potrivit conștiinței, dar votul meu vi-l fac cunoscut de acum: împotriva acestei mizerii băsiste, cu nuanță juridică.

Mulțumesc. Grupul parlamentar al PC. Nu vorbiți.

Atunci, ultimul vorbitor, pentru patru minute rămase, domnul senator Călin Popescu-Tăriceanu.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Domnule președinte al Senatului, Domnule ministru,

## Stimați colegi senatori,

Prezența mea la acest microfon are o justificare pe care vreau să v-o dau. Simt că este obligația mea, nu numai morală, ci și politică, să intervin pe acest subiect, pentru că aveam calitatea de șef al Guvernului când actualul ministru – la vremea respectivă tot ministru al economiei – a luat deciziile care astăzi i se impută de către Parchet.

Evident că era un subiect care a făcut obiectul unei discuții în ședință de guvern. Și, fără niciun fel de ezitare, la vremea respectivă, am aprobat nota pe care ministrul Vosganian a supus-o atenției Guvernului, pe baza căreia a luat deciziile care se impuneau pe cale de consecință, decizii care, doresc să subliniez, erau și atunci considerate, și astăzi decizii de politică economică, nimic altceva. Nicio componentă penală.

Doresc, în acest fel, să subliniez latura politică a faptelor care astăzi i se impută ministrului Varujan Vosganian.

Ministrul Vosganian nu este, așadar, învinuit pentru fapte penale, caz în care, sigur, s-ar fi pus problema unei atitudini politice din partea noastră. Problema este îndeobște bine cunoscută, și anume că liderii politici, uneori, își caută refugiul, sunt apărați de anumite instanțe sau instituții politice. Nu suntem în astfel de situație.

Lui i se impută decizia de politică economică, de a subvenționa un anumit sector economic. Este o decizie care a fost deseori luată, din 1990 încoace, în România. Decizii de subvenționare, de politici economice, le întâlnim la tot pasul.

Vreau să vă supun atenției dumneavoastră politica europeană în domeniul agriculturii, bazată pe subvenționare masivă.

Ați auzit în vreo țară membră a Uniunii Europene ca această decizie să fie chestionată de Parchet, să fie pusă sub semnul întrebării? În niciun caz. Nu numai atât. Așa cum v-a spus și ministrul Varujan Vosganian, politica pe care Domnia Sa a inițiat-o și pe care eu am aprobat-o a fost dusă în continuare de Guvernul care a urmat și care a considerat că este necesară subvenționarea industriei îngrășămintelor din România.

Această decizie favorizează industria pâinii. Păi să se pornească la treabă, pentru că este un complot mare, care vizează o parte importantă din economie și, ca atare, ministrul de finanțe, ministrul bugetului ar trebui, sigur, puși sub anchetă. Da?

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Am încheiat, înțeleg, intervențiile.

Urmează, doamnelor și domnilor senatori, să ne exprimăm votul asupra solicitării Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție adresate Senatului României privind formularea cererii de începere a urmăririi penale împotriva domnului senator Varujan Vosganian.

Vă reamintesc că, potrivit art. 15 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, solicitarea Parchetului se aprobă cu votul majorității senatorilor prezenți, în condiții de cvorum.

Votul este secret și se exprimă cu bile. Fiecare senator primește o bilă albă și una neagră. Bila albă introdusă în urna albă și bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot pentru aprobarea solicitării Parchetului privind formularea cererii de începere a urmăririi penale.

Bila albă introdusă în urna neagră și bila neagră introdusă în urna albă înseamnă vot contra solicitării Parchetului. Este clar?

Da!

Vă mulțumesc. Constatarea...

## **Din sală:**

Să

Nu, că e foarte important.

Constatarea rezultatului votului și întocmirea procesuluiverbal se fac de către o comisie constituită din câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar, în conformitate cu art. 24 alin. (5) din Regulamentul Senatului.

Urmează să alegem o comisie de numărare a voturilor și pentru întocmirea procesului-verbal, formată din câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar.

Rog domnii chestori să dispună măsurile de pregătire a urnelor și a bilelor și rog grupurile parlamentare să prezinte propuneri, câte una pentru fiecare grup, pentru Comisia de numărare a voturilor.

Grupul parlamentar al PSD.

Domnul senator Coca Laurențiu.

Domnul senator Laurențiu Coca. Grupul parlamentar al PNL.

Domnul senator Titus Pașca.

Domnul senator Titus Pașca. Grupul parlamentar al PDL.

Domnul senator Marius Bălu.

PDL, domnul senator Marius Bălu. Grupul parlamentar al PP-DD.

Domnul senator Ioan Iovescu.

PP-DD, domnul senator Ioan Iovescu. UDMR? Microfonul 2, vă rog.

Grupul parlamentar al UDMR îl propune pe domnul senator Pataki Csaba.

UDMR, domnul senator Pataki Csaba. Grupul parlamentar al PC? Microfonul 2, vă rog.

Grupul parlamentar al Partidului Conservator îl propune pe domnul senator Mihai Niță.

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al PC îl propune pe domnul senator Mihai Niță.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Ia, să vedem, am sărit pe cineva? Nu.

Așadar,

Suntem în cvorum și rog unul dintre chestori să vină pentru... Domnul senator Chelaru și domnul senator Nicoară. Domnul secretar, dumneavoastră?

Domnul senator secretar Ion Rotaru va da citire listei senatorilor, în ordine alfabetică.

Mulțumesc, domnule președinte.

Avem o situație mai specială și v-aș ruga să fiți de acord să începem cu doamna Doina Silistru.

|Silistru Doina|prezentă| |---|---| |Sârbu Ilie|prezent| |Agrigoroaei Ionel<br>Andronescu Ecaterina|prezent<br>prezentă| |Anghel Adrian|prezent| |Anghel Cristiana Irina<br>Antonescu George Crin Laurențiu<br>Arcaș Viorel|prezentă<br>prezent<br>prezent| |Ardelean Ben Oni|prezent| |Ariton Ion<br>Atanasiu Teodor|absent<br>prezent| |Badea Leonardo|prezent| |Badea Viorel Riceard<br>Banias Mircea Marius<br>Barbu Daniel Constantin<br>Barbu Tudor|absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Bădălău Niculae|prezent| |Bălu Marius<br>Belacurencu Trifon<br>Bereanu Neculai|prezent<br>prezent<br>prezent| |Biró Rozalia Ibolya|prezentă| |Blaga Vasile<br>Boagiu Anca Daniela<br>Boboc Cătălin<br>Bodea Cristian Petru|prezent<br>prezentă<br>prezent<br>prezent| |Bodog Florian Dorel|prezent| |Boeriu Valeriu Victor<br>Bota Marius Sorin Ovidiu<br>Bujor Dumitru Marcel<br>Bumbu Octavian Liviu<br>Burlea Marin|prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>absent| |Butnaru Florinel|absent| |Butunoi Ionel Daniel<br>Cadăr Leonard<br>Calcan Valentin Gigel<br>Câmpeanu Mariana|prezent<br>prezent<br>prezent<br>absentă| |Chelaru Ioan|prezent| |Chiriac Viorel|prezent| |Chiru Gigi Christian|prezent| |Chiuariu Tudor Alexandru|absent| |Ciorbea Victor|prezent| |Coca Laurențiu Florian|prezent| |Constantinescu Florin|prezent| |Cordoș Alexandru|prezent| |Corlățean Titus|absent| |Coste Marius|absent|

## 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 118/15.X.2013

|Cotescu Marin Adrănel|prezent| |---|---| |Crețu Gabriela|prezentă| |Cristache Iulian|prezent| |Cristina Ioan|prezent| |Croitoru Cătălin|prezent| |Deneș Ioan|prezent| |Dincă Mărinică|absent| |Dobra Dorin Mircea|prezent| |Dobrițoiu Corneliu|prezent| |Donțu Ovidiu Liviu|prezent| |Drăghici Damian|absent| |Dumitrescu Cristian Sorin|prezent| |Dumitrescu Florinel|prezent| |Dumitrescu Iulian|prezent| |Durbacă Eugen|prezent| |Duruț Aurel|prezent| |Ehegartner Petru|prezent| |Federovici Doina Elena|prezentă| |Fifor Mihai Viorel|prezent| |Filip Petru|prezent| |Firea Gabriela|prezentă| |Florian Daniel Cristian|absent| |Flutur Gheorghe|prezent| |Frătean Petru Alexandru|prezent| |Geoană Mircea Dan|prezent| |Ghilea Găvrilă|prezent| |Ghișe Ioan|prezent| |Grapă Sebastian|prezent| |Greblă Toni|prezent| |Grigoraș Viorel|prezent| |Hașotti Puiu|prezent| |Ichim Paul|prezent| |Igaș Traian Constantin|absent| |Iliescu Lucian|prezent| |Ilieșiu Sorin|prezent| |Ioniță Dan Aurel|absent| |Iovescu Ioan|prezent| |Isăilă Marius Ovidiu|absent| |Jipa Florina Ruxandra|prezentă| |Klárik László Attila|absent| |László Attila|prezent| |Lazăr Sorin Constantin|prezent| |Luchian Dragoș|prezent| |Luchian Ion|prezent| |Marian Dan Mihai|prezent| |Marian Valer|prezent| |Marin Nicolae|prezent| |Markó Béla|prezent| |Mazăre Alexandru|prezent| |Mihai Cristian Dănuț|prezent| |Mihai Neagu|prezent| |Mihăilescu Petru Șerban|prezent| |Miron Vasilica Steliana|prezentă| |Mitu Augustin Constantin|absent| |Mocanu Victor|prezent| |Moga Nicolae|prezent| |Mohanu Nicolae|prezent|

## Stimați colegi,

Vă rog să vă reluați locurile.

S-a încheiat numărătoarea.

Dau cuvântul domnului senator Titus Pașca să prezinte procesul-verbal cu privire la rezultatul votului. Domnule senator, aveți cuvântul.

## **Domnul Liviu Titus Pașca:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Proces-verbal referitor la rezultatul votului secret cu bile exprimat asupra solicitării Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție adresate Senatului României privind formularea cererii de începere a urmăririi penale împotriva domnului senator Varujan Vosganian (Dosar nr. 362/D/P/2011).

Procedându-se la numărarea voturilor din primul tur de scrutin cu privire la solicitarea Parchetului de lângă Înalta Curte de Casație și Justiție adresată Senatului României privind formularea cererii de începere a urmăririi penale împotriva domnului senator Varujan Vosganian, Comisia de numărare a voturilor a constatat următoarele:

– numărul total al senatorilor: 174;

– numărul total de voturi exprimate: 151, din care:

- voturi pentru: 25;

- voturi contra: 126.

Ca urmare a faptului că, în urma votului exprimat, nu a fost întrunit votul majorității senatorilor prezenți, în conformitate cu dispozițiile art. 109 alin. (2) din Constituția României, republicată, ale art. 12–15 din Legea nr. 115/1999

privind responsabilitatea ministerială, republicată, și ale art. 134 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, cu modificările și completările ulterioare, Senatul nu cere formularea cererii de începere a urmăririi penale împotriva domnului senator Varujan Vosganian (Dosar nr. 362/D/P/2011).

Încheiat astăzi, 7 octombrie 2013. Comisia de numărare a voturilor

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator, și dumneavoastră, și colegilor din comisie.

Având în vedere sensul pronunțării prin vot secret a Senatului, vom face o adresă de înștiințare către Parchetul General. Nu avem nevoie însă de o hotărâre a Senatului în această situație.

Domnul senator Varujan Vosganian dorește să intervină la capătul acestui punct al...

## **Domnul Varujan Vosganian:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Vă mărturisesc că mă încearcă un sentiment de emoție și cred că nu există, după o activitate politică de aproape un sfert de veac, un gest de solidaritate și de încredere mai mare decât acesta.

Nu e prima oară când sunt pus într-o astfel de situație. În octombrie 2006 am fost, pentru o zi, spion și nu orice spion, ci membru în Centrul de Informații Externe din cadrul Departamentului Securității Statului. Eram prima propunere de candidatură pentru postul de comisar european. Am avut atunci o consultare lungă cu prim-ministrul de atunci, Călin Popescu-Tăriceanu. Împreună l-am contactat pe José Manuel Barroso, președintele Comisiei Europene. Concluzia la care a ajuns președintele Comisiei Europene a fost că este convins de nevinovăția mea. De altfel, noi i-am trimis documentele care atestau acest lucru din partea tuturor structurilor informative ale statului român. Nu am fost niciodată spion până în ziua aceea și nu am fost niciodată spion din ziua aceea. Cine trebuia să-și facă treaba și-a făcut-o, pentru că, din discuția pe care am avut-o cu președintele Comisiei Europene, a rezultat că Parlamentul European nu este un tribunal, ci este o instanță politică. Pentru a convinge o instanță politică de un adevăr, altminteri evident, e nevoie de timp. Nu puteam să pun România într-o astfel de situație. De aceea, am convenit, după o discuție cu prim-ministrul Călin Popescu-Tăriceanu, să-i comunic președintelui Comisiei Europene că mă retrag din această candidatură.

Nu suntem într-o situație similară. De data aceasta am fost, pentru o lună, subminator. Votul Senatului a dat un verdict, având în vedere copleșitoarea majoritate, de nevinovăție, ceea ce, de altminteri, în dezbaterile care au fost în ultima lună era deja evident. În același timp, nu pot să neg caracterul delicat al acestei situații.

De aceea eu cred că trebuie să urmez aceeași procedură ca acum șapte ani. Să mă consult cu prim-ministrul. Îl încredințez, încă de pe acum, că sunt pregătit să-mi dau demisia de onoare, dacă acest lucru va fi în onoarea țării noastre.

Așadar, într-un anumit fel, mă pun la dispoziția colegilor mei din Guvern, rămân în continuare solidar cu ei și discuția mea cu colegii mei, cu prim-ministrul va arăta care va fi concluzia acestui gest de onoare pe care-l fac în acest moment, de a fi pregătit să-mi dau demisia de onoare, dacă în ce privește considerentele care se pot invoca privind activitatea mea sau ecourile acestei înscenări, cum bine s-a spus, doar cu iz juridic ar putea să dăuneze țării mele. De aceea, sunt pregătit să-mi depun demisia de onoare în situația în care aceasta va fi concluzia consultărilor pe care le voi avea împreună cu colegii mei din Guvern și împreună cu prim-ministrul Victor Ponta, care îl conduce.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Mulțumesc.

## Stimați colegi,

Aceasta a fost istoria zilei de azi. Sunt 18 ceasuri, declar închisă ședința plenului de azi, 7 octombrie 2013.

Pentru colegii care sunt interesați, ședința continuă cu întrebări, interpelări. Programul s-a votat.

## PAUZĂ

* * *

## DUPĂ PAUZĂ

Bună ziua, stimate colege și stimați colegi!

Începem cea de-a doua parte a ședinței noastre de astăzi cu prezentarea întrebărilor și interpelărilor adresate de colegii senatori Guvernului.

Începem cu întrebările și vă reamintesc că timpii alocați pe grupuri parlamentare sunt după cum urmează:

## Stimate domnule ministru Dan Șova,

La 1 decembrie 2010 a fost inaugurat, împreună cu tronsonul Chitila – Voluntari al centurii de nord a capitalei, și pasajul rutier peste DN 7, din dreptul orașului Chitila. La aproape trei ani de la acest moment, pasajului îi lipsește în continuare breteaua de ieșire de pe centură, de pe sensul dinspre Mogoșoaia spre A3.

Care este cauza acestei întârzieri, când vor fi reluate

- lucrările la acest pasaj și când va deveni complet funcțional? Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită considerație, Gabriela Firea, senator PSD de Ilfov.

Citesc și interpelarea? Așa s-a făcut până acum.

Nu, nu. Interpelările sunt separat. Începem numai cu întrebările.

Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Ioan Deneș. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Alexandru Pereș.

Întrebarea mea este adresată domnului Radu Stroe, ministrul afacerilor interne.

Obiectul întrebării: „Inventarierea zonelor cu risc pentru circulația rutieră”.

Stimate domnule ministru,

Vă rog să aveți amabilitatea de a-mi preciza, în contextul discutării noului Cod rutier, dacă ministerul pe care îl coordonați a inventariat sectoarele de drumuri cu riscuri majore pentru circulația rutieră și dacă ați luat măsuri pentru semnalizarea sau verificarea semnalizării acestor sectoare de drumuri.

De asemenea, vă rog să-mi precizați dacă în proiecția noului Cod rutier există majorări ale amenzilor pentru șoferii care îi șicanează în trafic pe ceilalți participanți.

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită considerație, senator de Bistrița-Năsăud, Ioan Deneș.

- Grupul parlamentar al PSD – 22 de minute;

- Grupul parlamentar al PNL – 17 minute;

- Grupul parlamentar al PDL – 8 minute,

- Grupul parlamentar al PP-DD – 7 minute;

- Grupul parlamentar al UDMR – 3 minute;

- Grupul parlamentar al PC – 3 minute.

O invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe doamna senator Gabriela Firea. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Ioan Deneș.

## **Doamna Gabriela Firea:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebarea mea este adresată domnului Dan Șova, ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură de interes național și investiții străine.

Mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PDL, îl invit la microfon pe domnul senator Alexandru Pereș. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PP-DD, domnul senator Ionel Agrigoroaei.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mulțumesc, domnule președinte. Am două întrebări.

Prima întrebare este adresată Ministerului Finanțelor Publice, domnului ministru Daniel Chițoiu.

Obiectul întrebării: „Cadrele medicale din România vor intra în grevă generală! Ministerul Finanțelor Publice își va respecta promisiunile făcute în cadrul întâlnirii cu reprezentanții Federației SANITAS?”

Domnule ministru,

Sistemul sanitar din România este din nou în criză. Cadrele medicale aleg să plece din țară, tocmai pentru că sunt prost plătite, banii sunt insuficienți pentru serviciile medicale, iar sistemul sanitar este anevoios și nu vine în sprijinul pacienților.

În luna septembrie medicii au ieșit în stradă pentru a revendica o serie de probleme cu care se confruntă, iar în luna noiembrie va avea loc o grevă generală a medicilor. Aceștia vor solicita, printre altele, creșterea veniturilor salariale începând cu 1 ianuarie 2014, alocarea a 6% din PIB pentru sănătate, asigurarea finanțării sistemului sanitar în trimestrul IV al anului acesta, precum și menținerea sistemului actual de organizare a spitalelor, tocmai pentru asigurarea serviciilor prompte și de calitate pentru pacienți în sistemul public.

## Domnule ministru,

În cadrul întâlnirii de săptămâna trecută pe care ați avut-o cu reprezentanții Federației SANITAS, ați promis un buget mai mare alocat Ministerului Sănătății pentru 2014 și elaborarea unei legi a salarizării pentru sectorul sanitar.

Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați în scris promisiunile făcute sindicaliștilor, pentru a putea, ulterior, verifica dacă acestea sunt sau nu cuprinse în cadrul proiectului bugetului de stat pe 2014, la capitolul „Sănătate”.

Cu stimă, senator de Alba, Alexandru Pereș.

A doua întrebare este adresată Ministerului Sănătății, domnului ministru Gheorghe Eugen Nicolăescu.

Obiectul întrebării: „Județul Alba – cea mai ridicată rată de îmbolnăviri de cancer din Regiunea Centru”.

## Domnule ministru,

În repetate rânduri, am atras atenția asupra efectelor nocive pe care formaldehida, o substanță cu efect cancerigen demonstrat, le poate avea asupra mediului și populației.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PP-DD, îl invit la microfon pe domnul senator Ionel Agrigoroaei. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Alexandru Cordoș.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebare pe care o adresez domnului ministru Titus Corlățean, Ministerul Afacerilor Externe.

Obiectul întrebării: „O gafă diplomatică ce poate avea urmări grave”.

## Domnule ministru,

Ambasadorul Emiratelor Arabe Unite, domnul Yacoub Yousif Al Hosani, tocmai și-a încheiat misiunea la București, o misiune cu nenumărate realizări. Acest om a muncit timp de cinci ani pentru dezvoltarea relației bilaterale, relație ce a crescut în plan economic de peste trei ori, care a oferit un sprijin generos Universității din București, prin Secția de limba arabă, care a colindat neobosit toate regiunile țării, în căutare de oportunități de colaborare pentru România, care a reușit atragerea liniei aeriene Fly Dubai și a supervizat și sprijinit deschiderea porților de cooperare ale României cu extrem de importanta uniune a statelor din Golf – Consiliul de Cooperare al Golfului.

La finele unui mandat atât de rodnic, este o tradiție normală ca România să onoreze o astfel de acțiune și un astfel de ambasador cu decorația „Ordinul Național pentru Merit în Grad de Mare Cruce”, la recomandarea Guvernului, prin Ministerul Afacerilor Externe.

## Domnule ministru,

De ce, până în acest moment, acest gest elementar pentru onoarea țării noastre, pentru interesul nostru național nu a fost făcut?

Vă mulțumesc.

Doresc răspuns în scris.

Iar a doua întrebare o adresez domnului ministru Gheorghe Eugen Nicolăescu, Ministerul Sănătății.

Obiectul întrebării: „Sute de copii sunt plimbați între spitale la Iași pentru a face terapie”.

## Domnule ministru,

La Spitalul Clinic de Copii „Sfânta Maria”, cea mai mare unitate de pediatrie din regiunea Moldovei, nu există condiții pentru ca pacienții să facă exerciții terapeutice în apă. Singurul bazin care există în spital a fost închis, după ce a inundat subsolul unității. Pentru acest lucru, copiii trebuie să meargă, după externare, la Spitalul de Recuperare, la o distanță foarte mare, unde numărul de bolnavi adulți este deja foarte mare.

Lunar, aproximativ 100 de pacienți ajung în secție, iar circa 40 au nevoie și de exerciții terapeutice în apă. O nouă piscină presupune o investiție de doar 10.000 de euro. ## Domnule ministru,

## Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Alexandru Cordoș, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Dumitru Oprea.

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Stimați colegi,

Întrebarea este adresată doamnei Ramona Mănescu, ministrul transporturilor, și domnului Dan Șova, ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură și investiții străine.

## Stimați miniștri,

Dealul Feleacului este un punct de trecere pe drumul european E60 pentru autovehiculele care doresc să ajungă de la Turda la Cluj-Napoca. Șoseaua traversează dealul făcând un unghi drept, cu pante accentuate de ambele părți, virajul efectuându-se fără vizibilitate. Mai mult, în acest punct se intersectează încă trei drumuri comunale. Deoarece mulți șoferi de pe drumul principal accelerează pe acele porțiuni pentru a finaliza urcușul, deseori, în vârf, se întâlnesc cu alte autovehicule sau vehicule cu tracțiune animală care doresc să intre sau să iasă de pe drumurile laterale, intersectându-se cu celelalte, generând, astfel, accidente rutiere grave.

Situația s-ar putea remedia simplu, prin construirea unui sens giratoriu care, pe de o parte, ar limita viteza de traversare, iar, pe de altă parte, ar permite accesul controlat al vehiculelor ce doresc să traverseze intersecția.

Având în vedere cele prezentate, vă rog să-mi precizați oportunitatea construirii unui sens giratoriu.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Dumitru Oprea. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna senator Gabriela Crețu.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Prima întrebare este adresată domnului Constantin Niță, ministrul delegat pentru energie.

Obiectul și motivarea întrebării: „Care este stadiul implementării Programului național de electrificare 2012–2016?”.

## Domnule ministru,

În 2012, Guvernul a aprobat Programul național de electrificare 2012–2016 privind alimentarea cu energie electrică a localităților neelectrificate și extinderea rețelelor

existente. Conform datelor statistice din hotărârea de guvern, 98.871 de gospodării erau neelectrificate, fiind amplasate în 2.237 de localități. Având în vedere multiplele programe lansate pentru dezvoltarea economică și informatizarea educației, credem că nu vor putea fi puse în practică până când situația electrificării nu va fi rezolvată.

În acest context, vă rugăm să ne răspundeți la următoarele întrebări:

– Câte din gospodăriile și localitățile neelectrificate au fost racordate la rețeaua electrică de la lansarea programului și până acum? Care a fost valoarea investițiilor din bugetul de stat pe localități?

– Ce măsuri va întreprinde ministerul pentru asigurarea unor rețele electrice fiabile, inclusiv verificarea modului în care firmele de distribuție asigură întreținerea lor, având în vedere problemele înregistrate frecvent în localitățile unde condițiile meteo au lăsat mii de gospodării fără curent electric?

Solicităm răspuns în scris.

Cealaltă întrebare se adresează domnului viceprim-ministru Daniel Chițoiu, ministrul finanțelor publice.

Obiectul și motivarea întrebării: „Sistemul de impozite și taxe”.

## Domnule ministru,

Ultimele declarații făcute de dumneavoastră și de prim-ministrul României bulversează plătitorii de taxe și impozite, atât persoane fizice, cât și juridice. Se apropie perioada în care mediul de afaceri începe prognozarea bugetelor pentru anul viitor, iar astfel de declarații conduc la o nesiguranță în privința fiscalității, deja foarte mare în România. Propunerea lansată de dumneavoastră generează creșterea impozitului pentru activitățile economice, motiv pentru care investitorii vor analiza dacă vor mai dezvolta afaceri în România.

Mulțumesc, domnule senator.

Doamna senator Gabriela Crețu, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PC, doamna senator Cristiana Anghel.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată doamnei Mariana Câmpeanu, ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice.

Obiectul întrebării: „Asigurarea finanțării căminelor pentru persoanele vârstnice înființate conform Hotărârii Guvernului nr. 212/2011 după expirarea contractelor curente”. A. Având în vedere necesitatea existenței și dezvoltării serviciilor de îngrijire a persoanelor vârstnice și succesul pe care căminele înființate prin sus-numita hotărâre de guvern l-au înregistrat până acum;

B. Subliniind că nicăieri în lume serviciile sociale nu pot funcționa fără suport public și că autoritățile locale nu au posibilitatea să finanțeze în continuare aceste cămine;

C. Luând în considerare că la gradul integral de ocupare existent, în cazul încetării activității, vârstnicii ar rămâne, efectiv, în stradă, fără adăpost;

D. Ținând cont de faptul că direcțiile județene de asistență socială sunt în imposibilitatea de a prelua aceste persoane din cauza supraaglomerării deja existente în instituțiile similare de profil din administrarea lor;

E. Precizând, de asemenea, că din cele 67 de spitale desființate doar 17 au accesat Programul „Dezvoltarea rețelei naționale de cămine pentru persoanele vârstnice”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 212/2011, la care fac referire, iar bugetul inițial, de 200.000 de mii de lei, nu a fost epuizat; vreau să subliniez și că stoparea finanțării ar penaliza tocmai acele autorități locale care au făcut eforturi pentru a amenaja spațiile aferente spitalelor închise și a le oferi o destinație socială, printre ele se află și autoritățile din comuna Tutova, situată în colegiul pe care îl reprezint, precum și alte 16 autorități locale din mai multe județe ale țării;

În aceste condiții, vă întreb, doamna ministru:

1. Care sunt măsurile pe care ministerul intenționează să le propună pentru soluționarea problemei prezentate?

2. Există bază legală pentru prelungirea perioadei de contractare actuale? Dacă da, s-au inițiat demersurile de prelungire pentru a evita închiderea căminelor în miezul iernii, întrucât actuala finanțare se termină în decembrie?

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Mulțumesc și eu, doamna senator.

Din partea Grupului parlamentar al PC, o invit la microfon pe doamna senator Cristiana Anghel. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Octavian Bumbu.

Numai întrebarea, suntem la capitolul întrebări.

Este vorba despre două întrebări, dar voi citi una, pentru că sunt la fel. Una adresată domnului Claudiu Săftoiu, președinte-director general al TVR, și alta, domnului Ovidiu Miculescu, președinte-director general al Societății Române de Radiodifuziune.

## Domnule președinte,

Având în vedere prevederile art. 10: „Din sumele încasate de la persoanele fizice și de la cele juridice Societatea Comercială de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice –

«Electrica» – SA va deduce comisionul cuvenit, iar restul sumelor va fi virat integral în contul Societății Române de Televiziune, la termenele și în condițiile stabilite prin contractul de mandat, care va cuprinde, pe lângă nivelul comisionului, și modalitățile de încasare și urmărire a creanțelor restante”, al Hotărârii Guvernului nr. 978 din 22 august 2003 privind taxa pentru serviciul public de televiziune, prin prezenta vă solicit să îmi comunicați:

1. Care este valoarea comisionului cuvenit (în procente și în lei), lunar și anual, în ultimii 10 ani, încasat de Societatea Comercială de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice – „Electrica” – SA pentru serviciul public de televiziune? Trebuie să spunem că nu mai există „Electrica” – SA și că lucrul acesta îl fac firmele particulare.

2. Ce sume a încasat (lunar și anual), în ultimii 10 ani de zile, Societatea Română de Televiziune din taxa pentru serviciul public de televiziune (de la persoane fizice și, respectiv, de la persoane juridice)?

Vă solicit, de asemenea, să îmi trimiteți copii ale tuturor contractelor de mandat încheiate între Societatea Comercială de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice – „Electrica” – SA și Societatea Română de Televiziune în ultimii 10 ani, pentru că avem o problemă gravă la Televiziune. Ne văităm că nu sunt bani, dumnealor au și bani de la bugetul de stat, au și publicitate și mai iau și o taxă de la cetățeni. Să vedem cât au luat de la cetățeni și ce fac cu acești bani.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, doamna senator.

Domnul senator Octavian Bumbu, Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Gheorghe Pop.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată doamnei Rovana Plumb, ministrul mediului și schimbărilor climatice, și doamnei Lucia Ana Varga, ministrul delegat pentru ape, păduri și piscicultură.

## Stimată doamnă ministru,

Rezervațiile naturale din județul Neamț, în suprafață totală de aproape 60.000 de hectare, cuprind ariile protejate de interes național declarate prin Legea nr. 5 din 6 martie 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național, secțiunea a II-a – Arii protejate, și Hotărârea Guvernului nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. Din acestea, numai Parcul Natural Vânători – Neamț, ce a fost constituit ca parc natural în anul 1999, cuprinde o suprafață de 30.818 hectare, din care peste 26.300 de hectare de fond forestier.

La aceste suprafețe se adaugă Parcul Național Cheile Bicazului – Hășmaș și, mai ales, Parcul Național Ceahlău, care reprezintă cea mai mare atracție turistică din Carpații Orientali, ce se întinde pe o suprafață de 7.742,5 hectare. Parcul Național Ceahlău a fost constituit inițial ca arie protejată prin Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 1.625/1955. Limitele actuale au fost stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 230/2003 privind delimitarea rezervațiilor biosferei, parcurilor naționale și parcurilor naturale și constituirea administrațiilor acestora.

Desigur că scopul stabilirii acestor areale a fost protejarea moștenirii naturale, spirituale și culturale, precum și a gospodăririi durabile a pădurilor, conservării peisajului și tradițiilor.

Pe lângă intențiile nobile și benefice, trebuie să remarcăm că în toate aceste areale activitățile umane și economice sunt restricționate și, ca efect, mii de familii sunt împiedicate să beneficieze în deplină libertate de uzufructul proprietăților de păduri, pășuni, dar nu numai.

Vă rog, doamnă ministru să ne spuneți în mod explicit când, cum și cât vor fi despăgubiți toți acești proprietari pentru pierderile cauzate de restricțiile din ariile protejate.

Vă întreb acest lucru în numele proprietarilor mai sus menționați, din județul Neamț, care au amenințat în numeroase rânduri că își vor manifesta nemulțumirile în mod neconvențional.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Gheorghe Pop. Se pregătește, tot din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Adrian Anghel.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am două întrebări, dar am să vă prezint doar una.

Prima întrebare este adresată doamnei Rovana Plumb, ministrul mediului și schimbărilor climatice, și are ca obiect: „Stadiu decontaminare nava Flaminia”. Iar a doua, pe care doresc să o prezint, este adresată doamnei Ramona Mănescu, ministrul transporturilor, și are ca obiect: „Nemulțumirile călătorilor față de serviciile CFR Călători”.

Doamnă ministru,

Experiența ultimilor ani ne demonstrează că transportul călătorilor pe calea ferată a devenit o sursă bună de înghițit bani ai statului, deoarece pierderile CFR Călători au fost tot mai mari.

Una dintre cauze este dezinteresul românilor de a călători cu trenul, și pe bună dreptate. Cred că condițiile de călătorie lasă de dorit, la acestea adăugându-se, de asemenea, întârzierile foarte mari ale trenurilor. Chiar zilele trecute am asistat la un val de nemulțumiri din partea călătorilor și consider că ar fi timpul să fie luate măsuri în această privință.

Așadar, vă întreb, stimată doamnă ministru: care este strategia pe care o veți aplica în cazul CFR Călători pe termen mediu și lung, astfel încât transportul de călători pe calea ferată să nu reprezinte un calvar pentru nimeni, ba, dimpotrivă, să fie atrași cât mai mulți români spre călătoria cu trenul? Ce spun statisticile, care e fluxul de călători lunar? S-a făcut o analiză a rentabilității transportului de călători pe calea ferată?

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită considerație, senator Gheorghe Pop.

Am spicuit doar din această întrebare și nu vreau să o lungesc.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Domnul senator Adrian Anghel, Grupul parlamentar al PSD, și se pregătește doamna senator Doina Federovici.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebare adresată domnului Daniel Constantin, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Obiectul întrebării: „Acțiuni prefigurate pentru fiscalizarea legumelor și fructelor produse în România”.

Stimate domnule ministru,

În prezent, una dintre marile probleme cu care se confruntă piața românească de legume și fructe este reprezentată de volumul mare al legumelor și fructelor din producția românească care rămân nefiscalizate și de existența falșilor producători de legume-fructe. Din cauza acestor falși producători se produce o grefă în economia și funcționarea piețelor de legume și fructe, generând, de asemenea, o concurență nedreaptă față de adevărații producători și față de societățile comerciale care se ocupă cu achiziționarea, depozitarea, distribuția și vânzarea mărfurilor. În fapt, acești falși producători achiziționează mărfuri de la adevărații producători la prețuri cu adaos foarte mic, dezavantajos pentru producători, pentru ca apoi să le vândă, cum știm, pe piețe nefiscalizate. Acest fenomen produce mari discrepanțe în economia acestor piețe și este dezavantajos pentru dezvoltarea economică a statului, generând, pe de o parte, pierderi însemnate de resurse financiare de la bugetul statului, iar, pe de altă parte, un continuu chin pentru adevărații producători de legume și fructe românești.

Având în vedere problemele sesizate, vă rog să îmi precizați dacă aveți în vedere un plan de măsuri pentru reducerea numărului de producători falși și pentru fiscalizarea legumelor și fructelor produse în România.

Solicit răspuns în scris.

A doua întrebare este adresată domnului Titus Corlățean, ministrul afacerilor externe.

Obiectul întrebării: „Siguranța și repatrierea cetățenilor români localizați în zonele de conflict din Egipt”.

## Stimate domnule ministru,

În contextul situației de securitate din Egipt, al noului val de violențe izbucnit duminică, odată cu marcarea aniversării a 40 de ani de la războiul arabo-israelian, precum și al pericolului iminent de răpiri de persoane din zonele conflictuale, doresc să îmi exprim aprecierea față de strategia de asigurare a securității cetățenilor români aflați în zona de conflict. Cu toate acestea, doresc, de asemenea, să îmi exprim îngrijorarea cu privire la problemele care ar putea surveni în cazul în care aceste violențe din zonele de conflict din Egipt și statele învecinate escaladează. Având în vedere aceste pericole, vă rog să îmi precizați care este planul de măsuri în vederea asigurării protecției și repatrierii cetățenilor români aflați în zonele conflictuale.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, o invit la microfon pe doamna senator Doina Federovici. Se pregătește domnul senator Laurențiu Coca, tot din partea Grupului parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebarea mea din această seară este adresată domnului Gheorghe Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății, obiectul întrebării fiind: „Solicitare transfer imobil”.

Stimate domnule ministru,

Pe raza administrativ-teritorială a municipiului Dorohoi, str. George Enescu nr. 65, din județul Botoșani, se află în administrarea ministerului un imobil într-o avansată stare de degradare, care, de mai bine de cinci ani, este neutilizat.

Acest imobil, după cum spuneam, se află în administrarea Ministerului Sănătății, Direcția de Sănătate Publică Botoșani, și a fost folosit cu ani în urmă cu destinația de laborator epidemiologic (pavilion 1 + pavilion 2), iar la prezenta dată această clădire este neutilizată și într-o stare avansată de degradare.

Având în vedere cele prezentate, vă rugăm să fiți de acord cu promovarea unei hotărâri de guvern cu privire la transferul acestui imobil din administrarea ministerului în administrarea Consiliului Local al Municipiului Dorohoi, cu respectarea procedurilor prevăzute de legislația specifică în aceste situații.

Această solicitare o fac deoarece municipalitatea dorohoiană intenționează să reabiliteze această clădire din punct de vedere urbanistic și funcțional, urmând apoi să fie destinată furnizării serviciilor sociomedicale.

În acest sens, primăria municipiului a depus o solicitare la minister în data de 22.07.2013, dar, din nefericire, nu s-a primit niciun răspuns.

Personal, am discutat acest aspect cu dumneavoastră, însă niciun reprezentant al Direcției patrimoniu din minister nu a luat legătura cu municipalitatea dorohoiană pentru a le transmite punctul de vedere al ministerului și, bineînțeles, documentele care ar fi trebuit depuse pentru finalizarea demersului.

Astfel, vă rog, domnule ministru, să luați măsurile care se impun pentru rezolvarea pozitivă a acestei cereri, deoarece este păcat ca, în această clădire, să nu oferim servicii sociomedicale cetățenilor din acest municipiu.

Anexez solicitarea Primăriei din Dorohoi din data de 22.07.2013.

Mulțumesc, doamna senator.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Laurențiu Coca.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată doamnei Mariana Câmpeanu, ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice.

Obiectul întrebării: „Fonduri insuficiente pentru plata însoțitorilor persoanelor cu handicap”.

Doamna ministru,

Conform Legii nr. 448/2006, primăriile sunt obligate să facă plățile necesare către handicapați și însoțitori, cu toate că, în momentul în care se conturează bugetul, nu se poate prognoza numărul de persoane cu handicap care va intra în gradul I de-a lungul anului. În aceste condiții, nu este posibil să se prevadă în buget sumele corecte pentru plata acestora.

Unele primării fac eforturi financiare deosebite să plătească acești bani din bugetul local. Spre exemplu, în comuna Roești, cele aproximativ 70 de persoane cu handicap nu și-au primit indemnizația de aproape nouă luni.

În aceste condiții, vă rog, doamnă ministru, să ne precizați când credeți că situația prezentată va fi rezolvată.

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită considerație, senator de Vâlcea, Laurențiu Florian Coca.

Mulțumesc.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Vă rog să-mi permiteți și mie să citesc cele două întrebări adresate Guvernului.

Prima întrebare este adresată domnului Remus Pricopie, ministrul învățământului.

Stimate domnule ministru,

Mii de elevi din județul Iași așteaptă să-și primească banii pentru plata navetei.

Conform Legii educației naționale nr. 1 din 5 ianuarie 2011, art. 84 alin. (3): „Elevilor care nu pot fi școlarizați în localitatea de domiciliu li se decontează cheltuielile de transport din bugetul Ministerului Educației Naționale, prin unitățile de învățământ la care sunt școlarizați, pe bază de abonament, în limita a 50 de kilometri, sau li se asigură decontarea sumei ce reprezintă contravaloarea a 8 călătorii dus-întors pe semestru, dacă locuiesc la internat sau în gazdă.”

Plata navetei este o formă extrem de importantă prin care sunt încurajate prezența la școală, evitarea abandonului și continuarea studiilor, mai ales pentru elevii din mediile defavorizate economic.

Potrivit datelor furnizate de către Inspectoratul Școlar Județean Iași, printre liceele tehnologice din județ, care trebuie să primească sume importante de bani, se numără cele din Vlădeni, Hârlău, Liceul „Miron Costin” din Pașcani și Liceul Tehnologic-Economic „Virgil Madgearu” din Iași.

De asemenea, doresc să menționez faptul că ultima plată a fost efectuată la sfârșitul lunii octombrie 2012.

Domnule ministru,

Față de cele prezentate, vă rog să-mi precizați:

1. Care este situația exactă a sumelor nedecontate la nivelul liceelor din județul Iași?

2. Care sunt soluțiile Ministerului Educației Naționale pentru decontarea la timp a cheltuielilor privind naveta elevilor?

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebit respect, senator Florin Constantinescu.

A doua întrebare este adresată domnului ministru Nicolae Liviu Dragnea, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Obiectul întrebării: „Înființare sistem de canalizare și tratare a apei uzate, comuna Tătăruși, județul Iași”.

Stimate domnule ministru,

Doresc să vă aduc la cunoștință faptul că la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a fost depus studiul de fezabilitate pentru înființarea unui sistem de canalizare și tratare a apei uzate pentru comuna Tătăruși, județul Iași.

Pentru că nu mai sunt colegi care vor să susțină întrebările verbal, pentru stenogramă, vă informez că au mai depus în scris la secretariatul Senatului întrebări adresate Guvernului următorii colegi:

– Doina Silistru, Șerban Valeca, Sorin Lazăr, Ion Toma, Gheorghe Saghian, Ionel Butunoi, din partea Grupului parlamentar al PSD;

– Ștefan Tomoioagă, Marius Nicoară, Nelu Tătaru, Ichim Paul, Bodea Cristian, Marin Cotescu, din partea Grupului parlamentar al PNL;

– Alin Tișe, Marius Pașcan, din partea Grupului parlamentar al PDL;

– Valer Marian, Florinel Butnaru, din partea Grupului parlamentar al PP-DD;

– Biró Rozalia Ibolya, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Trecem la următorul punct, capitolul interpelări, și îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe domnul

senator Octavian Bumbu. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Marius Obreja.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului Daniel Constantin, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Stimate domnule ministru,

Și cu această ocazie, exprim aprecierea referitoare la modul în care abordați problemele agriculturii și ale spațiului rural și, mai ales, sinceritatea răspunsurilor la întrebări și interpelări.

În speranța unor explicații detaliate la solicitarea și atenționarea salariaților din unitățile de cercetare și dezvoltare din agricultură, precum și a autorităților locale, revin cu solicitarea de a ne prezenta clarificări la zi referitoare la respectarea art. 28 alin. (7) din Legea nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare.

Vă rog, de asemenea, să precizați starea în care se află fiecare dintre unitățile din anexa nr. 6, cine se face vinovat de nerespectarea legii, de degradarea și distrugerea patrimoniului, precum și ce măsuri ați dispus și ce intenționați să dispuneți.

Precizez că am revenit cu aceste întrebări după aproape un an, în speranța evidențierii unor rezultate așteptate.

Cu stimă, senator de Neamț, Octavian Liviu Bumbu. Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Marius Obreja. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PC, doamna senator Anghel Cristiana.

Interpelarea este adresată domnului Daniel Constantin, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Domnule ministru,

După data de 1 ianuarie 2014, este interzisă livrarea la centrele de colectare, la unitățile de procesare, precum și punerea pe piață a laptelui crud care nu respectă cerințele Regulamentului european (CE) nr. 853/2004.

În cazul județului Covasna, în momentul de față, producția totală de lapte de vacă este realizată de 31.463 de vaci. Din numărul total de bovine, sub un sfert de capete sunt crescute în cele 109 exploatații comerciale autorizate. Restul, de trei sferturi, sunt crescute în gospodării tradiționale românești și numărul mediu de bovine pe exploatații este în creștere.

Normele specifice de igienă și calitate pentru lapte, conform regulamentului Comunității Europene, deși sunt pertinente, sunt greu de respectat în cazul mulsului manual, iar costurile pentru aparatul de muls sunt mari. Astfel, vom ajunge în situația în care țăranul de rând, cu două vaci, nu va putea să-și valorifice produsele obținute. Menționez că sunt conștient de campaniile organizate de Agenția Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor prin intermediul direcțiilor județene, dar, în același timp, și de faptul că, în momentul de față, direcțiile sanitare veterinare din județe nu mai au bani din buget nici pentru plata salariilor până la sfârșitul anului.

Mai este nevoie de multă muncă din partea autorităților, ținând cont că, în urma campaniilor realizate până în momentul de față, 87,6% din probele examinate s-au încadrat în limitele de calitate admise de Uniunea Europeană.

## Domnule ministru,

Nu vreau să folosesc termeni imperativi sau de retorică, dar vă rog să mă credeți că nu vă voi ierta niciodată dacă producătorii individuali, așa cum știu ei, de sute de ani, să producă lapte cu care ne-am hrănit cu toții, vor fi neglijați.

În regim de urgență maximă, asigurați cadrul legislativ pentru ca ei să-și păstreze piața specifică și nu-i sugrumați.

Domnule ministru,

Aș dori să știu exact care este soluția pe care Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale o are pentru rezolvarea acestei probleme, ținând cont de timpul scurt și lipsa banilor.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PC, doamna senator Cristiana Irina Anghel. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna senator Doina Federovici.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea se adresează domnului Nicolae Văcăroiu, președintele Curții de Conturi a României, și vizează: „Alocarea și cheltuirea sumelor din bugetul de stat și a celor din bugetele locale de către primăriile din România, desemnate punerii în aplicare a legislației privind gestionarea câinilor comunitari”.

Prin urmare, îl rog pe domnul președinte să-mi pună la dispoziție raportul de audit, dacă acesta există, privind modul cum au fost alocate și cheltuite sumele din bugetul de stat și cele din bugetele locale de către primăriile din România, destinate punerii în aplicare a legislației privind gestionarea câinilor comunitari.

Doresc răspuns în scris.

Cu respect, Cristiana Irina Anghel, senator PC, Colegiul nr. 1, Craiova.

Mulțumesc.

## Mulțumesc și eu, doamna senator.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, o invit la microfon pe doamna senator Doina Federovici. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Octavian Motoc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată, de asemenea, domnului ministru al sănătății Eugen Nicolăescu.

Obiectul interpelării: „Reducerea bugetului pentru asistența medicală stomatologică, o măsură deficitară pentru sănătatea populației României”.

Stimate domnule ministru,

Măsura prin care s-a stabilit reducerea bugetului pentru asistența medicală stomatologică în acest an afectează, din păcate, cele mai vulnerabile categorii: copii, vârstnici, beneficiarii legilor speciale.

Este clar că subfinanțarea rămâne cea mai mare problemă a sistemului sanitar.

Din bugetul alocat pentru anul 2013, cea mai mare parte a fondurilor au fost direcționate către plata arieratelor datorate efectelor negative ale deciziilor de management greșit din anii trecuți. Însă, cu toate acestea, este injust ca aceste categorii să nu beneficieze în continuare de drepturile ce li se cuvin, drepturi stabilite de legislația în vigoare.

În acest sens, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați care este politica instituției pe care o conduceți în ceea ce privește corectarea nedreptăților săvârșite prin aplicarea acestei măsuri și dacă aveți intenția de a găsi soluții ca măcar populația de vârstă școlară și pensionarii să beneficieze în continuare de asistență medicală stomatologică, având în vedere și faptul că județul Botoșani este unul dintre cele mai sărace județe ale țării, lucru care se răsfrânge asupra posibilităților celor menționați mai sus de a-și asigura această atât de necesară asistență stomatologică.

Pe de altă parte, se vorbește tot mai mult de o posibilă rectificare bugetară. Din această perspectivă, Ministerul Sănătății intenționează să revizuiască bugetul, în sensul alocării fondurilor necesare desfășurării activităților din domeniul stomatologiei?

Având în vedere că, în prezent, este în lucru bugetul pentru anul viitor, vă rog, de asemenea, domnule ministru, să-mi comunicați dacă, pentru anul 2014, intenționați realizarea unui „Program național de prevenție în asistența medicală stomatologică”.

Procesul de reorganizare a Ministerului Sănătății și a instituțiilor din subordinea acestuia va determina o realocare a resurselor financiare din sectorul administrativ către sectorul curativ, astfel încât, în cadrul aceluiași buget alocat, să se poată soluționa un număr sporit de probleme de sănătate, inclusiv cele menționate?

## Mulțumesc și eu.

Domnul senator Octavian Motoc, din partea Grupului parlamentar al PNL. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PP-DD, domnul senator Ionel Agrigoroaei.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Nicolae Liviu Dragnea, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, iar obiectul său este „Neaplicarea Ordinului MLPAT nr. 13/N/1999”.

## Domnule ministru,

Sunt multe prevederile din cadrul unor legi care nu sunt respectate. De asemenea, sunt multe legi intrate în vigoare în perioada anterioară cu prevederi total inoportune sau incorect aplicate administrațiilor publice locale. Un exemplu ar fi și următorul: prin Ordinul nr. 13/N/1999 al ministrului lucrărilor publice și amenajării teritoriului (la vremea aceea, domnul Nicolae Noica), a fost aprobat Ghidul privind metodologia de elaborare și conținutul-cadru al planului urbanistic general (PUG). La pagina 8 din acest ghid se precizează: „Acordurile sau avizele asupra PUG, de orice natură, se emit, fără perceperea unor taxe, în cel mult 30 de zile de la data depunerii”. Aceasta ar însemna că primăriilor beneficiare ale PUG-urilor nu trebuie să li se perceapă taxe de către niciuna dintre instituțiile care dau avize aferente PUG-urilor.

Din considerente pe care nu le cunosc, dar prin încălcarea flagrantă a legii, în opinia mea și a primarilor din județ care mi-au semnalat acest lucru, la Tulcea, următoarele companii și instituții gen ENEL, Agenția de Protecție a Mediului, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară, Oficiul pentru Studii Pedologice și Agrochimice, Sistemul de Gospodărire a Apelor percep tarife pentru aceste avize. Această situație este generalizată și la nivel național. Doar taxa aplicată de OSPA, de exemplu, se ridică la circa 5–6.000 de lei. Ordinul MLPAT nr. 13/N/1999 nu este abrogat sau modificat și, cu toate acestea, nu este respectat. În condițiile constrângerilor bugetare actuale, care se răsfrâng asupra administrațiilor publice locale, aceste taxe cântăresc destul de mult.

În această situație, vă rog, domnule ministru, să precizați care sunt măsurile necesare pentru a se intra în legalitate.

## Mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PP-DD, domnul senator Ionel Agrigoroaei. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Alexandru Cordoș.

## **Domnul Ionel Agrigoroaei:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea e adresată domnului prim-ministru Victor Viorel Ponta.

Obiectul interpelării „Noul Cod rutier lovește în oamenii simpli”.

## Domnule prim-ministru,

Vă atrag atenția că adoptarea noului Cod rutier în forma propusă este un atentat la cetățeanul simplu al României. În acest moment, din totalul amenzilor se încasează maximum 35%. Aplicând amenzi de 4.000 de euro chiar unor oameni care abia câștigă 200 de euro pe lună este o crimă. Acești

oameni nu vor putea achita niciodată o asemenea sumă și, conform noului cod, vor avea permisul suspendat ani de zile, ceea ce înseamnă că mulți își vor pierde locurile de muncă, vor ajunge șomeri și nu-și vor mai putea întreține familiile. Nu le va rămâne decât să meargă în Piața Universității, probabil. În plus, asemenea penalizări vor încuraja mituirea agenților de circulație, șoferul preferând să dea 1.000 de lei polițistului decât să achite mii de euro către stat sau să-și piardă permisul de conducere.

Domnule prim-ministru,

Noul Cod rutier este, poate, cea mai antisocială măsură pe care dumneavoastră, partidul dumneavoastră, un partid ce se presupune a fi unul socialist, o poate lua împotriva oamenilor simpli. Sunt de acord și este normal să pedepsim viteza extremă..., viteza excesivă și alcoolismul la volan cu cele mai dure măsuri, dar, în rest, prevederile noi sunt aberante.

În acest moment, vă garantez că 60% din români nu-și permit să suporte asemenea măsuri. Un cod rutier trebuie să fie preventiv, înainte de a fi aberant și punitiv. În loc de amenzi mari, avem nevoie de autostrăzi, de drumuri sigure și de un control riguros al școlilor de șoferi, eventual.

Domnule prim-ministru,

Dacă șoferul a greșit, miile de euro le plătește și familia lui. Dacă șoferul își pierde și carnetul pe vreo trei ani, locul lui de muncă e foarte probabil pierdut. Adoptarea noului Cod rutier va genera, în România, o situație socială gravă, fără precedent!

Vă mulțumesc.

Doresc răspuns în scris.

**:**

Partidul Social Democrat, nu socialist. Să facem o rectificare.

Îmi cer scuze.

Deci Partidul Social Democrat, nu socialist, corect.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Alexandru Cordoș. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PP-DD, domnul senator Florinel Dumitrescu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului Daniel Constantin, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Obiectul interpelării: „Situația sistemelor de irigație din județul Cluj”.

Domnule ministru,

În ultimii 10 ani, fenomenul de încălzire globală, scăderea nivelului apei freatice, accentuarea fenomenelor de secetă, scăderea constantă a precipitațiilor căzute în perioada de vegetație maximă, în lunile mai, iunie, iulie, au afectat puternic agricultura. Este neapărat necesar să se repună în funcție sistemele de irigații. Sistemul de irigații din județul Cluj a fost construit între anii 1968 și 1972, pe râul Arieș, și îngloba o suprafață de teren de 5.880 de hectare. Dintre acestea, cultivabile erau 5.720 de hectare, pe raza localităților Moldovenești, Mihai Viteazu, Călărași și Turda. Sistemul includea o stație de pompare, un canal principal de aducțiune a apei, o serie de stații secundare, conducte îngropate, canale de irigare și hidranți.

Vă rog să-mi precizați care este stadiul acțiunilor desfășurate în vederea trecerii infrastructurii de bază – stația principală de pompe și canalul principal – a sistemului „Irigații Mihai Viteazu” din domeniul public al statului și administrarea Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare în domeniul public al județului Cluj și administrarea Consiliului Județean Cluj.

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Domnul senator Dumitrescu Florinel, din partea Grupului parlamentar al PP-DD. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Gheorghe Pop.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Daniel Barbu, ministrul culturii.

Obiectul interpelării este „Descoperirea arheologică importantă din perimetrul Bisericii Negre din Brașov”.

Fundația „Salvați centrul istoric al Brașovului” a demarat, în data de 3 aprilie 2013, lucrări de reabilitare și amenajare a curții Bisericii Negre din centrul vechi al Brașovului. Aceste lucrări au fost programate să se desfășoare în mai multe etape, respectiv studiu arheologic, înlocuirea rețelelor, executarea straturilor de suport și execuția pavimentului.

În urma săpăturilor arheologice, au fost descoperite peste 1.400 de morminte din Evul Mediu, precum și o serie de obiecte valoroase din punct de vedere istoric.

Cele mai importante descoperiri au fost două plăci funerare datând din secolul al XVIII-lea, una dintre ele fiind descoperită chiar la intrarea principală a Bisericii Negre, cunoscută drept una dintre cele mai reprezentative monumente de arhitectură gotică din România, datând din secolele XIV–XV.

Construcția acestui monument istoric a început în anul 1383, când orașul Brașov a cunoscut o dezvoltare economică și culturală deosebit de importantă.

Având în vedere cele menționate mai sus, aș dori, domnule ministru Daniel Barbu, să-mi precizați care sunt măsurile de sprijin financiar preconizate de minister pentru sprijinirea acestui proiect și în ce fel intenționează Ministerul Culturii să sprijine astfel de acțiuni inițiate de către societatea civilă și de către autoritățile locale.

Solicit răspuns în scris și oral.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Gheorghe Pop. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Alexandru Pereș.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată doamnei Ramona Mănescu, ministrul transporturilor, și are ca obiect: „Întreținerea infrastructurii feroviare”.

Doamnă ministru,

Am constatat, în timpul deplasărilor în județ, precum și în întreaga țară, că infrastructura feroviară este dată uitării, reprezentând chiar un pericol pentru călători.

În foarte multe zone, de-a lungul căilor ferate, vegetația nu a fost curățată de ani de zile. Mai grav este că viața participanților la traficul rutier este pusă în pericol din cauză că în intersecțiile la nivel cu liniile de cale ferată vizibilitatea este aproape zero din cauza neglijenței angajaților SNCFR, care nu întrețin, conform legislației în vigoare, porțiunea aferentă, de o parte și de alta a căilor ferate.

Făcând o analiză a ultimilor ani în materie de accidente de circulație produse la nivel de cale ferată, constatăm cu durere că numărul acestora a crescut și este în continuă creștere.

E drept că nu doar lipsa vizibilității, pusă pe seama vegetației, este cauza, dar totuși reprezintă una dintre principalele cauze ale accidentelor, la care se mai adaugă și semnalizarea total necorespunzătoare la nivel de cale ferată.

Consider că toți angajații SNCFR, care sunt plătiți din bani publici să întrețină infrastructura feroviară, ar trebui să fie mult mai responsabili când vine vorba de vieți omenești.

Așadar, vă întreb, stimată doamnă ministru: ce măsuri veți lua în perioada imediat următoare pentru ca infrastructura feroviară să fie adusă măcar la un nivel minim de civilizație, dacă fonduri pentru modernizarea totală nu există în acest moment?

Cum vor fi trași la răspundere cei care nu ar fi trebuit să lase pradă nepăsării miile de kilometri de cale ferată? Solicit răspuns în scris.

- Cu considerație, senator Gheorghe Pop. Mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Alexandru Pereș. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Adrian Anghel.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată Guvernului României, domnului prim-ministru Victor Viorel Ponta.

Obiectul interpelării: „Disimularea asumării răspunderii Guvernului”. Domnule prim-ministru,

Guvernul a înaintat Senatului României, în calitate de primă Cameră sesizată, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2013 privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului și din administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”, Stațiunea de CercetareDezvoltare Agricolă Brăila, în domeniul public al județului Brăila și administrarea Consiliului Județean Brăila.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2013 conține norme derogatorii de la Legea specială nr. 45/2009, ea însăși derogatorie de la Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, iar, potrivit opiniei Consiliului Legislativ, „o derogare de la derogare nu este posibilă, căci, astfel, s-ar contrazice chiar rațiunea de a fi a legii speciale”.

Legea nr. 45/2009 prevede că terenurile date în administrarea unităților de cercetare-dezvoltare de drept public și utilitate publică sunt inalienabile, insesizabile, imprescriptibile și nu pot fi scoase din proprietatea publică și din administrarea unităților de cercetare-dezvoltare din agricultură și silvicultură decât prin lege.

Soluția legislativă la care a recurs Guvernul denotă, încă o dată, incapacitatea acestuia de a-și asuma întreaga răspundere atunci când intervine legislativ în domenii cu impact la nivel național. Nu a modificat Legea nr. 45/2009, ci a propus o derogare de la derogare, astfel încât să nu tranșeze solicitarea consiliului județean prin hotărâre de guvern. La fel a procedat Guvernul și când a înaintat Parlamentului Proiectul de lege privind exploatarea minieră de la Roșia Montană. Aceste soluții legislative ale Guvernului arată capacitatea acestuia de a disimula asumarea răspunderii.

Față de situația prezentată, care nu este singulară, domnule prim-ministru, vă solicit să renunțați la a mai legifera prin ordonanțe de urgență, dând astfel posibilitatea majorității de 70% a USL din Parlament să decidă în situații dificile.

Mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Adrian Anghel. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PP-DD, domnul senator Marian Vasiliev.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelare adresată doamnei Mariana Câmpeanu, ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice.

Obiectul interpelării: „Acțiuni prefigurate pentru reducerea șomajului în rândul tinerilor români absolvenți ai universităților din țară și din străinătate”.

Stimată doamnă ministru,

În prezent, una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă țările europene este șomajul ridicat în rândul tinerilor. Conform datelor statistice la nivel european, milioane de tineri, proaspăt absolvenți cu studii superioare sau medii, devin șomeri, întrucât piața muncii pare mereu nepregătită să-i asimileze. În mod cert, acest fenomen este efectul unor neconcordanțe între oferta educațională și cerințele de pe piața muncii.

Consider că aceste discrepanțe sunt dezavantajoase și pentru dezvoltarea economică a statului român, generând, pe de o parte, pierderi însemnate de resurse financiare de la bugetul statului, iar, pe de altă parte, un continuu val de migrație a tinerilor spre piețele de muncă din străinătate. Mai mult decât atât, există un număr însemnat de tineri români absolvenți ai universităților din străinătate care și-ar dori să se întoarcă și să profeseze în România.

Având în vedere problemele sesizate, vă rog să-mi precizați dacă aveți în vedere un plan de măsuri pentru reducerea șomajului în rândul tinerilor români absolvenți ai universităților atât din țară, cât și din străinătate și, implicit, asimilarea acestora în piața muncii.

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Marian Vasiliev, Grupul parlamentar al PP-DD. Se pregătește domnul senator Ion Rotaru, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru al culturii, Daniel Constantin Barbu, și se numește: „Recuperarea valorilor naționale uitate: inima Reginei Maria, la necropola monarhilor români de la Curtea de Argeș”.

Domnule ministru,

Una dintre personalitățile marcante care și-a pus amprenta pe istoria României moderne a fost fără îndoială Regina Maria.

A fost considerată „Mama Regină”, fiind supranumită „regina soldat” și „mama răniților” pentru implicarea directă în acțiunile din timpul războiului în urma căruia s-a făurit Marea Unire.

I s-a spus „Regina diplomat” și „irezistibila ambasadoare” pentru rolul hotărâtor pe lângă cancelariile europene în susținerea intereselor României. Mai presus de toate acestea, Regina Maria reprezintă pentru noi unica regină a României Unite. Cu prilejul împlinirii a 75 de ani de la trecerea în eternitate a Reginei Maria, în zilele de 4 și 5 octombrie anul curent s-au desfășurat, la Constanța și Balcic, manifestări omagiale organizate de Universitatea „Andrei Șaguna” din Constanța și Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni.

Dublul eveniment a cuprins o masă rotundă, lansarea lucrării „Maria – Regina Marii Uniri”, decernarea unei medalii omagiale, precum și donarea către muzeul castelului din Balcic a copiei în bronz după bustul realizat Reginei Maria de Milița Petrașcu.

Cu această ocazie, a fost lansat Apelul Comitetului de inițiativă pentru depunerea casetei cu inima Reginei Maria la Curtea de Argeș, locul necropolei regilor și reginelor noastre.

Vă solicit, domnule ministru, să dispuneți măsurile necesare pentru înfăptuirea acestui act reparatoriu, supunând, totodată, atenției dumneavoastră și Comisiei de cultură a Senatului apelul căruia îi dau citire:

„Comemorarea a 75 de ani de la trecerea în eternitate a Reginei Maria ne amintește că, în mod inacceptabil, inima Reginei Maria zace în depozitele Muzeului de Istorie Națională din București.

Față de această profanare comunistă, care se menține după 23 de ani de la înlăturarea acelui regim, considerăm că este absolut necesar, că se impune un gest reparatoriu, creștinesc și de respect față de Regina Maria și de Dinastie, prin transferarea casetei cu inima Mariei de România către Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului, în locul unde se află necropola regilor și reginelor noastre.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, îl invit la microfon pe domnul senator Ion Rotaru.

## **Domnul Ion Rotaru:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, domnului ministru Liviu Dragnea.

Obiectul interpelării: „Consolidarea clădirilor încadrate în clase de risc seismic”.

## Domnule ministru,

Subiectul consolidării clădirilor cu risc seismic a revenit în atenția opiniei publice odată cu șirul de cutremure care a alertat seismologii și a băgat frica în oamenii din localitatea Izvoarele, județul Galați.

Pe fondul panicii care s-a instalat în Galați a venit și seismul de duminică dimineață, cu o magnitudine de 5,5 grade pe Richter, cu epicentrul în Vrancea și resimțit în mai multe orașe din țară, inclusiv București. Specialiștii au spus că seismul de 5,5 grade ar putea avea o influență asupra descărcării energiei acumulate în zona Izvoarele, ajutând la liniștirea activității seismice, și că este puțin probabil ca în perioada următoare să avem de-a face cu cutremure mai mari de 4 grade.

Pe de altă parte, avem de-a face cu încă un fenomen predictibil în contextul actual, reapariția în mass-media a articolului despre previziuni privind un mare cutremur ce va lovi România în perioada următoare, care vine să se adauge la panica care s-a creat deja. Este clar că un seism puternic, de peste 7 grade, ar avea efecte catastrofale și ar duce la prăbușirea a sute de clădiri, ca să nu mai vorbim de pierderea de vieți omenești.

Pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice există o listă a clădirilor de locuit expertizate tehnic și încadrate în diferite clase de risc seismic, dar ținând cont că expertiza a avut loc în perioada 1993–2007, este foarte probabil ca informația să fie perimată, iar numărul clădirilor aflate în pericol la un cutremur să fie mai mare.

Numărul imobilelor care au fost consolidate este foarte mic raportat la cel al imobilelor care au nevoie de consolidare. În Brăila, de pildă, din 54 de clădiri cuprinse în lista de pe site-ul ministerului, majoritatea încadrate în clasa de risc seismic I, ceea ce înseamnă că la un cutremur de peste 7 grade s-ar prăbuși, o singură clădire a fost consolidată. Situația cea mai gravă este în București, unde, din 400 de imobile cu risc seismic, au fost... Scuze că nu am...

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Vă rog să-mi permiteți să prezint și eu interpelarea.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Daniel Constantin, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Obiectul interpelării: „Acordarea plăților în avans pentru campania de sprijin pe suprafață 2013”.

Stimate domnule ministru,

Acordarea plăților în avans este justificată de necesitatea pregătirii unor măsuri administrative care să asigure efectuarea plăților către toți solicitanții până la finalul implementării Programului Național de Dezvoltare Rurală 2007–2013, dar și pentru a veni în sprijinul fermierilor în vederea acoperirii cheltuielilor necesare pentru înființarea culturilor de toamnă și pentru a încuraja respectarea bunelor practici agricole și de mediu.

Plățile în avans vor fi acordate în cadrul măsurilor: 211 – Plăți pentru zona montană defavorizată, 212 – Plăți pentru zone defavorizate, altele decât cele montane și 214 – Plăți de agromediu, din Axa II, campania 2013.

În acest context, Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură a informat că, în conformitate cu prevederile art. 9 alin. (2) al Regulamentului Comunității Europene nr. 65/2011, statele membre pot decide să plătească, în cadrul

angajamentelor încheiate de beneficiarii măsurilor Axei II din Programul Național de Dezvoltare Rurală, un avans în cuantum de până la 75% din suprafața cuvenită fermierilor care au depus cerere de plată în cadrul campaniei de sprijin pe suprafață 2013.

Domnule ministru,

Față de cele prezentate, vă rog să-mi comunicați următoarele: numărul cererilor depuse până în prezent și care a fost suma alocată pentru plățile directe către fermieri.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebit respect, senator Florin Constantinescu.

Pentru stenogramă, vă informez că au mai depus întrebări în scris la secretariatul Senatului următorii colegi senatori:

– din partea Grupului parlamentar al PSD: Niculae Bădălău, Trifon Belacurencu, Sorin Constantin Lazăr, Florian Bodog, Mihai Fifor, Gabriela Firea, Ionel Butunoi și Gheorghe Saghian;

– din partea Grupului parlamentar al PNL: Ioan Deneș, Sebastian Grapă, Marin Cotescu și Ștefan Liviu Tomoiagă;

– din partea Grupului parlamentar al PDL: Mihai Răzvan Ungureanu, Alin Tișe, Gheorghe Flutur și Marius Pașcan;

– din partea Grupului parlamentar al PP-DD: Haralambie Vochițoiu, Valer Marian și Florinel Butnaru.

Acestea fiind spuse, declar închisă ședința Senatului din

- 7 octombrie 2013.

- Vă mulțumesc.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|647770]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 118/15.X.2013 conține 28 de pagini.**

Prețul: 70,00 lei