Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·18 martie 2013
Senatul · MO 34/2013 · 2013-03-18
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată: – Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 29/2012 privind prorogarea termenului prevăzut la art. III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2011 pentru modificarea Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor administrate privat – procedură de urgență; – Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului _–_procedură de urgență; – Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2012 privind modificarea Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, precum și unele măsuri pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor pentru Camera Deputaților și Senat din anul 2012 – procedură de urgență;
Numirea unui secretar general adjunct al Senatului
· procedural · respins
· Informare
· other
· Dezbatere proiect de lege
159 de discursuri
## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**
Doamnelor și domnilor senatori, declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 18 martie 2013.
Vă anunț că din totalul de 175 de senatori și-au înregistrat prezența 140. Așadar, cvorumul legal de lucru este îndeplinit.
Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul,
asistat de domnii secretari Ion Rotaru și Alexandru Pereș. Ordinea de zi și programul de lucru au fost distribuite. Sunt comentarii în legătură cu ordinea de zi?
Dacă nu sunt comentarii,
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Sunt comentarii în legătură cu programul?
Dacă nu sunt,
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Înainte de a intra în ordinea de zi, permiteți-mi să dau citire notei pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.
În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:
– Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 29/2012 privind prorogarea termenului prevăzut la art. III din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr. 98/2011 pentru modificarea Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor administrate privat _–_ procedură de urgență;
– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului _–_ procedură de urgență;
– Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2012 privind modificarea Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, precum și unele măsuri pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor pentru Camera Deputaților și Senat din anul 2012 – procedură de urgență;
– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2011 pentru modificarea Legii nr. 50/1991 _–_ privind autorizarea executării lucrărilor de construcții procedură de urgență;
– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 118/2011 pentru reglementarea unor măsuri privind asigurarea cantităților de apă grea și de octoxid de uraniu pentru unitățile 1-4 de la Centrala nuclearo-electrică Cernavodă _–_ procedură de urgență;
– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 61/2011 pentru reglementarea unor măsuri privind finanțarea regiilor autonome aeroportuare cu specific deosebit, de interes local _–_ procedură de urgență;
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Cine este împotrivă?
10 voturi împotrivă.
Cine se abține?
## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**
Vă mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Ilie Sârbu.
## 16 abțineri.
Cu majoritate de voturi, revocarea din funcție a domnului Constantin Dan Vasiliu a fost aprobată.
Conform prevederilor art. 203 din Regulamentul Senatului, serviciile Senatului sunt conduse de secretarul general al Senatului, ajutat de doi secretari generali adjuncți. Secretarul general și secretarii generali adjuncți sunt numiți de Senat, pe durata legislaturii, la propunerea Biroului permanent. Biroul permanent îl propune pentru funcția de secretar general adjunct pe domnul Sorin Dan Mihalache, începând cu data de 25 martie 2013.
Având în vedere faptul că Regulamentul Senatului nu prevede modalitatea de vot pentru această numire, vă propun vot secret cu buletine de vot.
## **Domnul Ilie Sârbu**
**:**
Vot deschis?
Vot deschis? Da.
Domnul senator Ilie Sârbu.
Da.
Asta vreau, să fiu în conformitate cu regulamentul.
Vă rog, domnule senator.
Să punem votul la final. Se strigă catalogul și fiecare, după ce a votat, poate să plece. Cred că e bine.
## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**
## Da. E o formulă.
Bun.
Stimați colegi, avem două variante: fie să votăm cu buletine de vot, ca să nu existe niciun fel de discuție, fie, interpretând..., nu avem pentru acest caz o stipulare exactă în regulament. De regulă, voturile de persoane s-au făcut, într-adevăr, cu buletine de vot. Vot secret. E un vot secret și, dacă e vot secret, atunci avem prevederea pentru vot secret, care se exprimă cu buletine de vot.
Plenul e suveran, dar nu e suveran contra regulamentului. Bun.
Haideți atunci să convenim că facem vot cu buletine, haideți să stabilim o comisie de numărare a voturilor.
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Eu sunt de acord... Haideți să verificăm.
Mă tem că la regulament se stipulează... Da. Domnul senator Dumitru Oprea.
## **Domnul Dumitru Oprea:**
Chiar dacă rezultatul votului este previzibil, s-ar putea ca persoana să piardă numai din cauza procedurii. Atunci când aveam votul electronic secret era procedura rapidă pe care toți am îmbrățișat-o. Acum, totuși este vot de persoană și chiar dacă necesită un pic de timp, din respect pentru persoana respectivă, cred eu că trebuie respectată procedura.
Propuneri din partea fiecărui grup pentru Comisia de numărare a voturilor.
## **Domnul Ilie Sârbu**
**:**
Domnul senator Florian Laurențiu Coca.
## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**
Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Florian Laurențiu Coca.
## **Domnul Puiu Hașotti**
**:**
Domnul senator Liviu Titus Pașca.
## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**
Din partea Partidului Național Liberal, domnul senator Liviu Titus Pașca.
## **Domnul Dumitru Oprea**
**:**
Domnul senator Alin Tișe.
Din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Alin Tișe.
secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice
## **Domnul Claudiu Doltu** – _secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**
Mulțumesc, domnule președinte.
Domnilor senatori,
## **Domnul Vasile Nistor**
secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice
**:**
Domnul senator Mihai Niță.
## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**
Din partea Grupului parlamentar al PC, domnul senator Mihai Niță.
**Domnul Haralambie Vochițoiu**
**:**
Domnul senator Ioan Iovescu.
Din partea Grupului parlamentar al PP-DD, domnul senator Ioan Iovescu.
Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul senator Pataki Csaba.
## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**
Domnul senator Pataki Csaba.
Atunci, până când se editează buletinele de vot, vă propunem...
Supun la vot componența Comisiei de numărare a voturilor.
Cine este pentru?
Mulțumesc. Împotrivă? Abțineri?
A fost aprobată.
Rog pregătiți buletinele de vot.
Până atunci, vă propun să mergem cu ordinea de zi, ca să câștigăm timp, care văd că e prețios.
La punctul 2 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2012 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora.
Inițiator, Ministerul Finanțelor Publice.
Dau cuvântul inițiatorului, domnul secretar de stat Claudiu Doltu.
Domnule secretar de stat, aveți cuvântul.
Microfonul 8.
Guvernul susține aprobarea acestui proiect de lege, conform amendamentelor comisiei de specialitate, și anume Comisia pentru administrația publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.
Mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Din partea Comisiei pentru administrația publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnul senator Darius Vâlcov.
Domnule președinte, aveți cuvântul.
Mulțumesc mult, domnule președinte.
În ședința din 12 martie anul curent, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamentele prezentate în anexa nr. 1 și anexa nr. 2.
Comisia pentru administrația publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente, împreună cu proiectul de lege.
Mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Sunt intervenții în cadrul dezbaterilor generale? Dacă nu sunt...
Domnul senator Dumitru Oprea. După aceea, domnul senator Vochițoiu. Microfonul 2.
Cred că nu ar putea fi trecută în viteză o astfel de propunere, întrucât este un fel de întoarcere a fiilor risipitori la sistemul european de legiferare a modului de întrebuințare a banului european, pentru că, prin Ordonanța Guvernului nr. 26, dată în grabă, ordonanța ucigătoare a întregii legislații pe fonduri europene, și nu numai, din România, în iunie 2012, apoi, printr-o lege care recunoștea o ordonanță anterioară, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011, iar aici Legislativul... chiar îl rog să ajute totuși parlamentarii, stipulând absolut toate ordonanțele sau legile care se află în spatele propunerii, chiar în cazul de față, al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2012, pentru că Ordonanța Guvernului nr. 22 din 18 iulie 2012 era una care, de asemenea, era un abuz al României și, la data de 3 august 2012, o scrisoare a Comisiei Europene ne-a trezit la realitate.
Iar eu îmi pun întrebarea: de ce Guvernul României, îndată ce a avut o astfel de scrisoare din 3 august 2012, a dat drumul unor proceduri abia undeva în noiembrie? În campanie a ascuns acest aspect și abia la începutul anului 2013 s-au demarat procedurile pentru ca ordonanța cu pricina, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011, cu influențe majore nefaste, să fie supusă discuției noastre.
Deci aici este o bilă neagră pentru un guvern fricos, laș, mincinos în campanie, prin neprezentarea lucrurilor, iar acum, normal, nu cred că cineva se opune unui astfel de cadru prin care România respectă, până la urmă, împinsă de structurile europene, un cadru european privind utilizarea fondurilor în diverse domenii. Iar atunci când va fi..., probabil discutăm amendamentele propuse, îmi rezerv dreptul să intervin, dacă va fi cazul.
Vă mulțumesc.
Are cuvântul domnul senator Vochițoiu.
Mulțumesc, domnule președinte.
Doamnelor și domnilor colegi,
Într-adevăr, și eu cred că acest act normativ nu poate fi trecut chiar în viteză, fără a ne spune părerea, concret, despre el și despre lucrurile bune pe care le face, într-adevăr, dar insuficiente.
Încă o dată constatăm că Guvernul folosește jumătăți de măsură. Într-adevăr, după Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011, care nu rezolva, dimpotrivă, lăsa foarte neclare și interpretabile foarte multe prevederi, după o atitudine aproape coercitivă a Uniunii Europene, constatăm că facem câțiva pași, dar absolut insuficienți. Și eu vreau să vă spun că, și de data aceasta, ca de fiecare dată, aproape, când se construiește o strategie – și trăim astăzi cumplitele zile ale construirii unei strategii în sănătate, au fost făcute foarte multe în învățământ... Iar legat de fondurile europene, niciodată sau aproape niciodată nu sunt invitați beneficiarii. Întotdeauna, cineva, dintr-un birou, știe cel mai bine despre ce este vorba în propoziție. Și de data aceasta eu cred că interesele beneficiarilor... și când spun beneficiari spun primării, autorități publice locale și firme, mai ales firmele, IMM-urile din România, care sunt dezavantajate în continuare.
Nu trebuie să vă spun ce înseamnă să se aplice o corecție financiară de 25% la un proiect de milioane de euro, la un an sau doi ani distanță după ce proiectul a fost încheiat.
Să vii să ceri milioane de euro unei primării, primăria să se îndrepte asupra agentului economic și așa mai departe.
Deci, din păcate, deși ordonanța aceasta face câțiva pași înainte ei sunt total insuficienți și mi-e teamă că, pe alocuri, chiar tardivi.
Mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Domnul senator Șerban Mihăilescu.
Mulțumesc, domnule președinte.
Am anumite rezerve vizavi de modul în care s-a discutat până acum și vreau să fiu cât mai clar în ceea ce am de gând să spun.
În primul rând, chestiunea legată de reprezentarea pentru un document important. Cu respect, nu știu cine este domnul care a vorbit. Bănuiesc că e secretar de stat la Ministerul Afacerilor Europene sau din partea Guvernului.
Din partea Guvernului, a vorbit domnul Claudiu Doltu, secretar de stat la Ministerul Finanțelor Publice.
Perfect! Perfect! Bănuiam, dar am vrut să știu.
Deci aceasta este o ordonanță fiscală, domnule președinte. Aceasta este o ordonanță care nu are nicio treabă cu fondurile europene. Este o ordonanță creată în laboratoarele Ministerului Finanțelor Publice, executată de dânșii, și pune ordine perfect în această tehnologie de a lua banii înapoi.
Noi așteptăm, pentru că acești bani s-au luat până în 2011 și pe urmă a fost nevoie de multă muncă pentru a repune programele în funcțiune, să vedem care sunt cauzele care au condus la această chestiune. Și cauzele, din păcate, subzistă și acum.
Am spus de cinci ori, la diverse chestiuni despre problema calității proiectelor: proiectele pe care le prezentăm noi pentru accesarea fondurilor europene sunt extrem de slabe calitativ.
Și îi dau răspuns și colegului Vochițoiu. Normal că nimeni nu are curaj să spună ceva, normal că există așa-zisele autorități de audit, care nu fac niciodată o treabă în faza de proiectare sau de consultanță. Avem, în special la mediu, în special la întreprinderile mici, contracte exclusiviste, cu același consultant, cu același proiectant și, și în ziua de astăzi, discutăm acum, de exemplu, de un proiect de rețea de apă pentru 5 km, care are nouă stații de pompare. Nu e mare lucru, nu trebuie tehnică deosebită ca să-ți dai seama că asemenea contracte nu vor duce decât la corecțiile de care spune domnul, pentru că nu poți să faci atâtea stații cu puțuri în apropierea unor râuri importante. Și toate... Colegii știu toți. Cel puțin trei sferturi din toate proiectele cu deșeuri, cu probleme diverse, cum s-a chemat el, au suferit din cauză că proiectele nu au fost prinse în teren, iar proiectantul, același întotdeauna, oferă aceeași soluție, pe bani foarte mulți.
M-aș fi așteptat... Recunosc grija Ministerului Finanțelor Publice pentru bunul mers al finanțelor, al conturilor, când să dea banii, în zece zile, în cinci zile, în șapte zile, este unanim recunoscută și cred că ar fi bună și pe plan european, dar modul în care sunt gestionate și acum aceste proiecte este extrem de neclar.
Am plătit în 2011 – nu comentez ce au spus alți colegi –, am plătit sute de milioane. Vine un simplu inspector de la Curtea de Conturi, trage o concluzie, se duce direct la Bruxelles, iar noi stăm și ne uităm și, pe urmă, ne mirăm de ce îi vine corecție de 20% în spate. E o treabă de Executiv. Îmi pare rău că ministrul fondurilor europene sau... Niciodată n-am cunoscut pe nimeni în afară de domnul ministru, la instalare, dar pozițiile acestea trebuie să ajungă și în viața reală, nu numai în viața fiscală.
Vă mulțumesc, domnule senator.
Are cuvântul domnul senator Marin Cotescu.
Mulțumesc domnului senator Șerban Mihăilescu că a făcut multe din observațiile pe care voiam eu să le fac, așa că rămâne doar să-i dau un răspuns colegului meu și să spun că primăriile care sunt nemulțumite cu corecțiile pe care le-au primit le pot contesta și le pot contesta și în instanță. Sunt primării – eu știu destule – care au câștigat, inclusiv pe alimentare cu apă – zona Tulcea, Constanța.
Nu firmele sunt cele care vor suferi corecțiile, ci autoritățile care au făcut contractele sau care le-au derulat prost. Așa că firmele de construcții și-au luat banii sau și-i iau. Problema e dacă îi iau din fonduri europene, din fonduri ale unităților administrative, ale primăriilor, sau de la buget, prin minister, pentru că, în cazul în care primăriile câștigă litigiul, atunci corecția e aplicată celui care urmează superior, adică ministerului.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Dacă nu mai sunt... Mai sunt?
Doamna senator Ecaterina Andronescu. Aveți cuvântul, doamnă senator.
Vă mulțumesc foarte mult.
Aș vrea să fac câteva precizări în legătură cu discuția pe care a inițiat-o domnul senator Oprea.
Vreau să știți, distinse domnule senator, că, în urma unui audit, care a avut loc la sfârșitul anului 2011, audit venit de la Comisia Europeană, s-au sesizat extrem de multe nereguli, motiv pentru care unele dintre programele finanțate din fonduri europene au intrat în perioade de presuspendare și chiar de suspendare.
Ca urmare, Guvernul Ponta 1 – să spunem – pe tot parcursul anului 2012 a implementat nenumărate măsuri și notificări care să estompeze acele nereguli semnalate și să le facă irepetabile.
Ca urmare, nu cred că este corect să acuzăm un Guvern, tocmai pentru că a scos aceste programe din presuspendare sau din suspendare și, iată, putem acum să vorbim despre acele programe suspendate în urma auditului pentru anii 2010 și 2011, să spunem acum că ele și-au reluat derularea și proiectele merg mai departe și se apropie de finalizare, așa cum și exercițiul bugetar se apropie de finalizare.
De aceea, aș vrea să fim totuși corecți atunci când facem o apreciere, să cunoaștem toate detaliile care argumentează aprecierea respectivă.
Vă mulțumesc foarte mult.
Vă mulțumesc.
Domnul senator Dumitru Oprea.
Chiar nu pot trece cu vederea și reproșam că există o ordonanță simplă, care face regulă în ordonanțele de urgență, doamnă ministru. Iar în art. XV al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2012, uitați-vă și dumneavoastră ce nebunii sunt puse și, dacă alea sunt corecții, prin prisma politicii europene, într-adevăr, îmi cer iertare.
Citiți, vă rog, art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26 din 2012. Guvernarea era a lui Ponta.
## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**
Mulțumesc. Mai sunt intervenții? Nu mai sunt.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Cu majoritate de voturi, proiectul de lege a fost adoptat.
La punctul 3 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 93/2012 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității de Supraveghere Financiară.
Inițiator, Ministerul Finanțelor Publice.
Dau cuvântul domnului secretar de stat Dan Manolescu. Domnule secretar de stat, aveți cuvântul. Microfonul 8.
## **Domnul Dan Manolescu** _– secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 93/2012 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității de Supraveghere Financiară.
Guvernul susține raportul, cu amendamente, așa cum a fost el întocmit de către Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a Senatului.
Vă mulțumesc.
## Vă mulțumesc.
Raport comun: Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia economică, industrii și servicii.
Domnul președinte Nicula.
Aveți cuvântul, domnule senator.
## **Domnul Vasile Cosmin Nicula:**
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Raport comun asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 93/2012
privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității de Supraveghere Financiară
Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social au avizat favorabil.
Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a transmis, de asemenea, un aviz favorabil, cu amendamente.
Comisia pentru afaceri europene a avizat favorabil.
Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a transmis aviz favorabil, cu amendamente.
În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea unui raport comun de admitere, cu amendamente cuprinse în anexa nr. 1 la prezentul raport.
Membrii Comisiilor reunite de buget, finanțe și Comisia economică din Senatul României au două observații de făcut la prezentul raport, pentru clarificarea unor texte, și anume la poziția 5 (nr. crt. 5), când vorbim despre preluarea tuturor atribuțiilor și prerogativelor Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, ale Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor și ale Comisei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private am dori ca, după preluare, să fie introdusă și „reorganizare”, pentru că după unirea celor trei entități trebuie să vorbim și despre reorganizarea lor, și am dori ca acest paragraf să fie prins pentru clarificare, iar la nr. crt. 16, art. 10, să luăm în considerare textul Ordonanței de urgență a Guvernului adoptat de către Camera Deputaților și care să sune în felul următor: „Revocarea din funcție a unui membru al Consiliului ASF se face conform procedurii prevăzute la art. 8 alin. (2), când acesta nu mai îndeplinește condițiile prevăzute la art. 9.”, pentru că prevederea care continuă în textul acestui articol este cuprinsă la art. 9 lit. f), când vorbim despre cazierul judiciar și despre cel fiscal.
Deci, cu aceste două observații pe care le-au făcut cele două comisii reunite, am dori să
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Vă mulțumesc.
Sunt intervenții la dezbateri generale?
Vă rog, vă rog, doamnă senator Crețu. Microfonul 3.
Mulțumesc, domnule președinte.
## Stimați colegi,
Permiteți-mi un scurt comentariu legat de măsura înființării Autorității de Supraveghere Financiară. Ea este necesară. Expunerea de motive ne spune ceva care ar putea fi tradus cam astfel: unim cele trei instituții existente ca să fim în rând cu lumea, căci acesta este trendul european.
Așa zice. Europa este însă un fel de explicație bună, de scuză, pentru când lucrurile ies prost.
Guvernatorul BNR chiar a dat-o pe economii, afirmând că este un lux să avem trei autorități și că acesta ar fi motivul.
## Stimați colegi,
Trendul european chiar există și el are o justificare care trebuie formulată explicit, ca să înțeleagă cetățeanul. Crearea și întărirea autorităților de supraveghere trebuie făcute, cum eufemistic se exprimă și inițiatorul, pentru a spori încrederea în piața financiară, în care nu prea mai există încredere.
Piețele financiare trebuie reglementate și controlate, pentru ca banii celor care investesc pentru o pensie la bătrânețe sau pentru asigurare să nu fie furați, risipiți sau, dacă vreți mai elegant, investiți în titluri și operațiuni cu risc exagerat.
Autoritatea trebuie să ne asigure de prudența și legalitatea operațiunilor financiare.
Prăbușirea piețelor financiare care a generat criza, din care nu mai ieșim, își are cauza în eșecul reglementării și controlului, nu în fenomenele de piață.
Au recunoscut-o public chiar autorii de reglementări în domeniul financiar, pentru că l-am citat pe Ben Bernanke, șeful FED-ului.
Un broker precum Bernard Madoff a putut face pierdute vreo 65 de miliarde de dolari într-o banală schemă Ponzi, nu pentru că a fost controlat prea mult și prea des, dimpotrivă..., mari disfuncții ale autorităților competente cu supravegherea pot fi suspectate.
I s-au dat 150 de ani de închisoare, dar hoții neprinși sunt negustori cinstiți. În România n-au fost catastrofe, spre fericirea noastră, de acest nivel, doar pentru că piața era prea puțin dezvoltată în comparație cu alte țări.
Spre exemplu, pentru informarea dumneavoastră: doar volumul tranzacțiilor speculative pe piața financiară reprezintă o sumă de 67 de ori mai mare decât PIB-ul mondial. Dar avem istoria FNI-ului nostru și e suficient pentru a înțelege că reglementările și controlul sunt necesare.
Vă mulțumesc, doamnă senator. Domnul senator Mircea Geoană.
Domnule președinte,
Stimate colege și stimați colegi,
Am să fiu foarte scurt. Este o evoluție pozitivă și este o evoluție care se petrece, practic, în toată lumea occidentală și chiar și dincolo de aceasta.
Ceea ce aș vrea, în schimb, să aduc în atenția Guvernului și a colegilor și colegelor noastre este o conversație, pe care Senatul a mai găzduit-o, cu privire nu la cele trei categorii de piețe reglementate prin această megastructură, ci la acel actor care, de multe ori, este absent din conversația noastră, dar care a dus, cu adevărat, greul perioadei pe care o traversăm și noi, și alții.
Și acesta este consumatorul de servicii financiare, cel care se împrumută, cel care este mic acționar, cel care-și riscă economiile sau businessul și care este insuficient de bine protejat în statul român.
În Statele Unite ale Americii, pentru că tot de acolo a pornit, probabil, și sursa de inspirație, alături de _city_ -ul londonez, a acestui tip de structură, președintele Obama și administrația au propus în cadrul instituțiilor de reglementare și o autoritate pentru protecția consumatorului financiar. Exact acel mic acționar, acel mic client, acel mic jucător pe piață care întotdeauna este neglijat și întotdeauna este cel care este pus să plătească atunci când marii jucători financiari, bancari, statali, ministere de finanțe, bănci centrale, greșesc.
Acest lucru este cu atât mai necesar în România, pentru că această cultură a capitalismului de acționariat popular este foarte redusă. Când să o învețe românul? În ultimii câțiva ani de zile, 10-20 de ani, cel mult, poate și mai puțin?
De aceea, aș dori, poate, dincolo de dezbaterea noastră, care, evident, nu mai permite redeschiderea subiectului atât de mult, să vă gândiți și să încercați să reluați această conversație la care au participat toți actorii despre care s-a făcut vorbire în cadrul Senatului nostru într-o audiere dedicată în urmă cu un an și ceva și să vă rog să vă gândiți în care dintre aceste entități veți putea plasa o entitate distinctă, care să se ocupe de acești oameni. Românii s-au fript în anii când se dădea credit cu buletinul și nu este vina lor, este și vina celor care i-au ademenit către aceste împrumuturi. Dacă vă uitați la numărul imens de oameni, firme, cetățeni, familii care, astăzi, nu mai pot să mai plătească și care sunt dincolo de limita supraviețuirii, de multe ori chiar fizice – acești oameni nu se regăsesc în acest proiect –, cred că este o imensă greșeală strategică să nu încercăm să-i reprezentăm și să le dăm posibilitatea de a-și apăra interesele și – de ce nu? – chiar de a-i proteja, evident, respectând regula jocului și rolul fiecărui actor în acest sistem financiar.
Vă mulțumesc, domnule senator.
Domnul senator Vochițoiu.
Vă mulțumesc.
Nu am să vorbesc prea mult despre această Autoritate de Supraveghere Financiară, care sper să-și producă efectele. Vreau să mă refer la un amendament pe care l-am făcut și pe care mă simt dator să-l susțin și în plen. Este consemnat și scris. Este legat de experiența celor 15 membri care vor face parte din această autoritate și eu cred că ar trebui să revenim la forma prezentată de Guvern, adică, în comisiile de specialitate, cei care-i vor intervieva pe cei 15 sau cei care doresc să ocupe cele 15 fotolii, comisiile acestea să aibă
libertatea de a hotărî, în funcție, sigur, de cerințele postului, experiența acestor oameni.
Să fixăm noi, prin lege, 7, 15, 12, 5 cred că este inutil și poate-i privăm pe unii oameni care reușesc în patru ani să învețe mai mult decât alții în 14. Eu știu?
Mulțumesc. Deci îmi susțin acest amendament.
Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Șerban Mihăilescu. Aveți cuvântul.
Era o ușoară mișcare browniană și am stat să văd ce se întâmplă.
Asta nu încetează niciodată, ignorați-o.
Da. Am înțeles.
Domnule președinte,
Întâi, o chestiune de procedură. Nu am fost atent la ce a zis domnul președinte, dar cele două modificări vor trebui supuse la vot, ca să fim în bună regulă, ca amendament.
În continuarea acestei idei, vă rog frumos să-mi dați voie, am și multe amendamente aprobate, dar am un amendament respins, la poziția 5, și vă rog să-mi dați dreptul, când considerați, să-l susțin ca amendament respins.
Mulțumesc.
## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**
Cred că o puteți face acum.
A făcut-o și domnul Vochițoiu și, după aceea, le
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Această reglementare este o reglementare ușor cam grea pentru cei care se angrenează în această chestiune, pentru că are extrem de multe limitări. Poate niciuna din autoritățile care funcționează nu are atâtea limitări. Recunosc că noi, în comisii, am încercat să mai reducem din ele, că sunt unele chiar exagerate, de expunere a celor care urmează să fie acolo. În schimb, la limitarea privind legăturile de rudenie articolul aferent spune așa: nu au voie să aibă legături de rudenie până la afini de gradul al treilea cu Președintele României, membrii Guvernului, membrii Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României. Eu am adăugat și membrii Parlamentului. Aparent, pare absolut exagerat, cel puțin din două chestiuni. Niciuna din incompatibilități nu prevedea până acum în toată legislația noastră incompatibilitate până la afini de gradul al treilea cu membrii Parlamentului, noi fiind într-o cantitate logică, dar am vrut să atrag atenția. Amendamentul a fost respins, dar am vrut să atrag atenția că, din datele noastre, vor intra nu afini de gradul al treilea, afini de gradul întâi, soț – soție. Eu fac parte, iarăși, dintr-o zonă în care experiența nu a fost foarte fericită.
Deci eu aș solicita ca, pentru această autoritate, nici afinilor acestora să nu le fie permis să ocupe postul de conducere, fiind, practic, unicat pe țară, dar să nu ne mirăm, dacă vom respinge acest amendament, că vor veni iarăși în familie, ceea ce nu e deloc util nici societății, nici nouă, nici Parlamentului și unde vreți... Și uitați cu câte probleme ne confruntăm.
vor veni în aplicarea acestei legi, în ceea ce privește calitatea de salariat sau nesalariat a celor care sunt neexecutivi. Pentru că, în cazul în care membrii neexecutivi vor primi doar indemnizație de ședință și reglementările privind incompatibilitățile rămân la fel ca și pentru cei executivi, vor avea o problemă în a-și plăti contribuțiile la asigurările de sănătate, asigurările sociale și așa mai departe.
Mulțumesc.
## Mulțumesc, domnule senator.
Domnule secretar de stat, vă rog, dacă doriți să răspundeți.
Clarificări.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc, domnule senator.
Vă rog. Microfonul 2. Domnul senator Pașcan.
## Domnule președinte,
## Tot o chestiune de procedură.
Am vrut să intervin imediat după antevorbitoarea, colega noastră, și să vă spun că, evident, după divergențele care există în privința declarațiilor politice și a modului de susținere a acestora, unii dintre colegi au înțeles să le transfere direct în plen. Or, dacă este un îndemn din partea majorității, să ne și spuneți, pentru că timpul acela comprimat este clar că nu ne servește niciunora și, dacă e să le mutăm în plen, atunci să ne spuneți, pentru că deja am constatat cu toții că a făcut un prim pas colega noastră.
Mulțumesc.
## Vă mulțumesc.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Consider că este un aspect asupra căruia membrii comitetului odată constituit ar trebui să decidă și, prin regulamentul de ordine și funcționare, ar trebui să stabilească aceste detalii tehnice vizavi de statutul reprezentanților nonexecutivi.
## Mulțumesc.
Acum, dacă s-au încheiat intervențiile, voi supune votului mai întâi amendamentele respinse, susținute și în plen.
Îl rog pe domnul senator Vochițoiu să precizeze exact, pentru că nu găsesc aici amendamentul Domniei Sale, să precizeze exact articolul, poziția, ca să putem supune la vot.
Vă rog, domnule senator.
Microfonul central.
## **Domnul Haralambie Vochițoiu:**
5. Art. 8, unde se prevede vechimea de șapte și cinci ani.
Domnul senator Tánczos Barna.
Aveți cuvântul, domnule senator.
## **Domnul Tánczos Barna:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
Aș vrea să atrag atenția asupra unei modificări care s-a produs în cadrul comisiei de specialitate, la art. 8, acolo unde s-a introdus noțiunea de „membri neexecutivi”. În continuare, la art. 9, acolo unde se reglementează incompatibilitățile, au rămas nemodificate prevederile și aș vrea să întreb reprezentantul Ministerului Finanțelor Publice dacă se are în vedere o reglementare în plus în ROF sau în alte norme care
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Ce v-a spus!
Domnul președinte al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.
Domnule senator Nicula, vă rog.
Îl rog pe domnul senator să ne prezinte amendamentul care a fost depus la comisie și e respins.
Poziția sau nr. crt. din ordonanță.
Păi, asta l-am rugat și eu. Vă rog. Domnul senator Vochițoiu.
## **Domnul Haralambie Vochițoiu:**
În raportul comun al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, pe care îl are în față domnul președinte Nicula, scrie Popa Constantin, pentru că eu sunt membru al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială.
Noi am avut doar aviz.
## **Domnul Puiu Hașotti**
**:**
Nu ai dreptul să susții. Nu este legal.
## **Domnul Haralambie Vochițoiu:**
5. Art. 8, domnule Nicula. Mă gândesc că este simplu să-l căutați. Nu știu exact poziția. Am arătat colegului din secretariat, în spate.
Nu, nu l-a făcut dânsul. Este făcut de domnul senator Popa... Aici este încurcătura. De aici vine...
Da.
O secundă.
Deci poziția 2, domnule președinte. Poziția 2 la...
Domnule senator...
## Domnule președinte,
Amendamentul acesta eu l-am propus la Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, unde sunt parte... Stați o secundă, domnule!
Puteți respinge prin vot, domnule Hașotti. Dacă vreți să vorbiți doar dumneavoastră... Deci este poziția 2 din listă, domnule președinte, „La articolul 8, alineatele (1) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins...”.
Eu propun să se renunțe la un amendament făcut de un deputat, să se revină la structura reprezentată de Guvern. Senator... Nu, domnule. Senatorul...
## Domnule senator,
Problema noastră este procedurală: nu se poate decât ca inițiatorul amendamentului respectiv să-l susțină sau nu.
Domnul senator Mihăilescu.
Am înțeles.
Vă rog.
Această propunere a domnului Vochițoiu a fost în discuție și a fost respinsă în unanimitate.
Nu contează, e dreptul Domniei Sale să-l susțină în plen, dar nu ne apare în raport.
În fine, ca să simplificăm, eu supun la vot amendamentul prezentat de domnul Vochițoiu.
Cine este pentru?
9 voturi pentru. Împotrivă? 96 de voturi împotrivă. Abțineri? 14 abțineri. Amendamentul a fost respins.
Supun acum votului dumneavoastră... Vă rog.
Domnul senator Dumitru Oprea.
Cred că, dincolo de toate amendamentele, la art. 9 lit. g) cred că este o eroare materială. Din Codul familiei, formula în cazul soț – soție este să nu fie soț/soție, nu soți, că atunci numai soții soțiilor nu au voie, soțiile au voie. În Codul familiei, formula este soț/soție. Deci „să nu fie soț/soție și nici rude ori afini până la gradul al treilea...”.
## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**
Comisia pare convinsă.
## Mulțumesc.
Vot · Respins
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Cine este pentru?
Comisia l-a respins, de-aia îl și reiau în plen, nu? 11 voturi pentru.
Împotrivă?
92 de voturi împotrivă.
Abțineri?
19 abțineri.
Amendamentul a fost respins.
Acum,
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
|Așadar, raportul a fost adoptat.||Butnaru Florinel|absent| |
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
|Cu majoritate, proiectul de lege a fost adoptat.||Ciorbea Victor|prezent| |Vă propun, stimați colegi, dacă între timp|ați editat|Coca Laurențiu Florian|prezent| |etinele de vot, să revenim la punctul 1.||Constantinescu Florin|prezent| |Da?||Cordoș Alexandru|prezent| |Sunt gata buletinele?||Corlățean Titus|absent| |Comisia de numărare?||Coste Marius|prezent| |Gata.||Cotescu Marin Adrănel|prezent| |Rog atunci unul dintre domnii chestori și unul dintre||Crețu Gabriela|prezentă| |retari, domnul senator Rotaru sau care doriți, să strige||Cristache Iulian|prezent| |egii pentru a-și exercita votul la punctul 1.||Cristina Ioan|prezent| |**Domnul Ion Rotaru:**||Croitoru Cătălin<br>Deneș Ioan|prezent<br>prezent| |Agrigoroaei Ionel|absent|Dincă Mărinică|prezent| |Andronescu Ecaterina|prezentă|Dobra Dorin Mircea|prezent| |Anghel Adrian|prezent|Dobrițoiu Corneliu|prezent| |Anghel Cristiana Irina|prezentă|Donțu Ovidiu Liviu|prezent| |Antonescu George Crin Laurențiu|prezent|Drăghici Damian|absent| |Arcaș Viorel|prezent|Dumitrescu Cristian Sorin|prezent| |Ardelean Ben Oni|absent|Dumitrescu Florinel|prezent| |Ariton Ion|prezent|Dumitrescu Iulian|absent| |Atanasiu Teodor|absent|Durbacă Eugen|prezent| |Badea Leonardo|prezent|Duruț Aurel|prezent| |Badea Viorel Riceard|absent|Ehegartner Petru|prezent| |Banias Mircea Marius|prezent|Federovici Doina Elena|prezentă| |Barbu Daniel Constantin|absent|Fifor Mihai Viorel|absent| |Barbu Tudor|absent|Filip Petru|prezent| |Bădălău Niculae|prezent|Firea Gabriela|prezentă| |Bălu Marius|prezent|Florian Daniel Cristian|absent| |Belacurencu Trifon|absent|Flutur Gheorghe|absent| |Bereanu Neculai|prezent|Frătean Petru Alexandru|prezent| |Biró Rozalia Ibolya|prezentă|Geoană Mircea Dan|absent| |Blaga Vasile|absent|Ghilea Găvrilă|prezent| |Boagiu Anca Daniela|prezentă|Ghișe Ioan|prezent| |Boboc Cătălin|prezent|Grapă Sebastian|prezent| |Bodea Cristian Petru|absent|Greblă Toni|prezent| |Bodog Florian Dorel|prezent|Grigoraș Viorel|prezent|
Vă propun, stimați colegi, dacă între timp ați editat buletinele de vot, să revenim la punctul 1.
Rog atunci unul dintre domnii chestori și unul dintre secretari, domnul senator Rotaru sau care doriți, să strige colegii pentru a-și exercita votul la punctul 1.
Doamnă senator, un minut, un minuțel.
Nu ați înțeles?
Eu cred că am vorbit destul de clar.
Domnul senator Leonardo Badea este prezent?
Nu.
Domnul senator Gheorghe Pop.
Mulțumesc, domnule secretar.
Vă rog să invitați Comisia de numărare a voturilor în Sala
Domnule senator Gheorghe Pop, vă rog, poftiți la microfonul central sau la microfonul 3.
Microfonul 3.
## **Domnul Gheorghe Pop:**
„Constantin Stere” și să ne aduceți răspunsul numărării.
Mulțumesc.
E ora 18.00 fără câteva minute. Începând cu ora 18.00, în calitate de vicepreședinte, preiau conducerea lucrărilor, delegat fiind de către domnul președinte Crin Antonescu.
## Doamnelor și domnilor,
Vă voi citi repartizarea timpilor pentru întrebări și interpelări pe grupuri parlamentare:
– Grupul parlamentar al PSD, care are 64 de senatori, dispune de 11 minute din cele 30 de minute dedicate acestei activități;
– Grupul parlamentar al PNL, 50 de senatori, dispune de 8 minute;
– Grupul parlamentar al PDL, 24 de senatori, 4 minute;
– Grupul parlamentar al PP-DD, 21 de senatori, 4 minute;
– Grupul parlamentar al UDMR, 9 senatori, 2 minute;
– Grupul parlamentar al PC, 7 senatori, 1 minut.
S-au înscris, pentru a pune întrebări – vă reamintesc, nu mai mult de două întrebări –, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnii senatori Liviu Marian Pop, Doina Silistru, Leonardo Badea, Gheorghe Pop, Alexandru Cordoș.
Îl invit la microfon, pentru a citi o întrebare adresată Ministerului Educației Naționale, pe domnul senator Liviu Marian Pop.
Microfonul central.
Aveți cuvântul.
Nu este.
Nu este domnul Liviu Marian Pop?
Nu este.
Următoarea înscrisă este doamna senator Doina Silistru. Doamna senator Doina Silistru?
Nu este.
Mulțumesc, domnule președinte.
Vorbim de interpelări sau de întrebări?
N-am înțeles.
Începem cu sesiunea de întrebări și continuăm cu sesiunea de interpelări. Totdeauna așa s-a procedat. Avem 30 de minute. Timpii sunt cei pe care i-am amintit. Nu-i mai citesc o dată, pentru că pierdem din timpul dumneavoastră.
Deci la sesiunea de întrebări din ziua de 18 martie 2013, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Gheorghe Pop, cu o întrebare adresată Ministerului Educației Naționale.
Mulțumesc, domnule președinte.
Întrebarea este adresată domnului Remus Pricopie, ministrul educației naționale și vizează: „Recunoaștere specializări pentru încadrarea personalului didactic din învățământul preuniversitar”.
## Domnule ministru,
În cadrul programului de audiențe derulat la cabinetul parlamentar s-a prezentat doamna Micle Andreea Maria, care, în 2012, a absolvit Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca, specializarea biotehnologii agricole.
De la începutul anului școlar 2012–2013, doamna Micle Andreea predă biologie la Școala gimnazială din Sânmihaiu Almașului, județul Sălaj, însă a fost încadrată ca suplinitor necalificat, pe motiv că specializarea dobândită la absolvire nu se regăsește în anexa Ordinului Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului nr. 3.184/2011.
Astfel, niciunul dintre absolvenții acestei specializări nu a fost încadrat ca personal didactic calificat în învățământul preuniversitar din cauza necorelării legislației cu specializările noi, care apar în fiecare an.
Ținând cont că avem nevoie de cadre didactice bine pregătite în sistemul de învățământ, vă întreb, domnule ministru, când veți modifica centralizatorul privind disciplinele de învățământ, domeniile și specializările.
Cadrele didactice încadrate în acest moment ca suplinitor necalificat vor putea recupera drepturile salariale pierdute din cauza omisiunilor legii?
Îmi permiteți să adresez și cea de-a doua întrebare, domnule președinte?
Ați consumat un minut și jumătate din timpul afectat grupului dumneavoastră. Puteți s-o prezentați și pe a doua. Vă rog.
Întrebarea este adresată domnului Mircea Dușa, ministrul apărării naționale și vizează „Recalcularea pensiilor militare”.
La cabinetul parlamentar s-a prezentat un rezervist, domnul Gomboș Zoltan, pensionar MApN, cu domiciliul în județul Sălaj, care a primit, la începutul acestei luni, o nouă decizie de revizuire a pensiei, prin care drepturile i se micșorează cu 297 de lei. Acest act este transmis la exact un an de la emiterea prezentei decizii de recalculare a pensiei, prin care s-a stabilit dreptul de pensie de 2.631 de lei lunar.
Domnului Gomboș nu i s-au recunoscut, la cea de-a doua recalculare, anumite sporuri aferente condițiilor de muncă, în timp ce alți colegi ai dânsului beneficiază de drepturi de pensii mai mari, deși au lucrat în aceleași condiții și au deținut aceleași grade.
Așadar, vă întreb, domnule ministru, care este cauza acestor diferențe de drepturi și dacă se poate reveni asupra deciziei privind revizuirea pensiei, ținându-se cont de faptul că acele contestații, care pot fi înaintate în termenul legal, nu sunt o soluție.
Vă mulțumesc.
Domnule președinte de ședință,
Întrebarea mea este adresată domnului președinte Adrian Constantin Volintiru, de la Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului.
## Domnule președinte,
Vă aduc la cunoștință situația domnului Oleniuc Petre, cu domiciliul în municipiul Botoșani, aleea Maxim Gorki nr. 5, care are dosarul nr. 6.049 la instituția pe care o conduceți.
Acordarea drepturilor ce i se cuvin domnului Oleniuc a fost stabilită prin sentința civilă nr. 13.732 din 17 decembrie 2004, pronunțată de Tribunalul București, Secția a VI-a comercială, în dosarul nr. 5.079/2001.
## Domnule președinte,
Înțeleg că instituția nu dispune de fondurile necesare pentru a acoperi toate sumele către creditorii FNI, dar, în acest caz, vă rog să îmi comunicați care sunt măsurile pe care intenționați să le luați pentru a rezolva această situație.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc foarte mult.
Ați consumat un minut și jumătate din timpul afectat grupului dumneavoastră.
Mergem la Grupul parlamentar al PDL.
Îl invit la microfon pe domnul senator Marius Pașcan. Nu este.
Domnul senator Găvrilă Ghilea? Nu este.
Domnul senator Mihai Ciprian Rogojan? Nu este.
Domnul senator Mihai Răzvan Ungureanu?
Nu este.
Domnul senator Dumitru Oprea?
Precis este. Este.
Poftiți la microfonul central, domnule senator.
Mulțumesc, domnule președinte.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Ați consumat 3 minute din timpul grupului dumneavoastră.
Urmează, din partea Grupului parlamentar al PNL, doamna senator Doina Anca Tudor.
Grupul parlamentar al PNL dispune de 8 minute.
Nu este prezentă doamna senator.
Domnul senator Viorel Grigoraș.
Vă rog, microfonul 3.
Mulțumesc foarte mult.
Întrebarea este adresată domnului Liviu Voinea, ministrul delegat pentru buget.
Obiectul și motivarea întrebării: „Arieratele autorităților locale și rostogolirea datoriilor”
Domnule ministru,
Subiectul care a declanșat mari nemulțumiri, chiar și la nivelul liderilor locali ai USL, îl reprezintă problema arieratelor autorităților locale. Dincolo de dezbaterile pe marginea ordonanței de urgență aprobate în această privință, se ridică o serie de întrebări la care vă rugăm să ne răspundeți:
Există un control al arieratelor autorităților locale, ca valori înregistrate pe fiecare județ și primărie din țară?
De unde vor fi disponibile fondurile pentru acordarea de împrumuturi, știind că rata de colectare a taxelor și impozitelor este din ce în ce mai mică?
Cum se va asigura plata împrumuturilor și arieratelor de către autoritățile locale, având în vedere că anul trecut s-au achitat deja o serie de datorii, în special către CET-uri, iar intenția se pare că va fi de rostogolire a lor?
Solicităm răspuns în scris.
Mulțumesc.
Ați consumat un minut și jumătate din timpul afectat Grupului parlamentar al PDL.
Am să-l invit pe domnul senator Liviu Titus Pașca să citească procesul-verbal cu privire la rezultatul votului pentru numirea unui secretar general adjunct al Senatului.
Vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Proces-verbal referitor la rezultatul votului privind alegerea unui secretar general adjunct al Senatului
Procedându-se la numărarea voturilor din primul tur de scrutin cu privire la alegerea unui secretar general adjunct al Senatului, s-au constatat următoarele:
- numărul total al senatorilor: 175;
- numărul total al votanților: 125;
- voturi valabil exprimate: 125;
- voturi nule: 0.
Sorin Dan Mihalache:
- voturi pentru – 115;
- voturi contra – 10.
Ca urmare a faptului că a întrunit la primul tur de scrutin votul majorității senatorilor prezenți, este declarat ales ca secretar general adjunct al Senatului, în conformitate cu prevederile art. 203 alin. (1) și (2) din Regulamentul Senatului, cu modificările și completările ulterioare, domnul Sorin Dan Mihalache.
Încheiat astăzi, 18 martie 2013. Comisia de numărare a voturilor. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu, domnule senator.
Deci domnul Sorin Dan Mihalache va depune jurământul săptămâna aceasta sau în cursul săptămânii în fața Biroului permanent, după care își va putea prelua funcția.
Trecem mai departe, la rubrica noastră.
Din partea Grupului parlamentar al PP-DD, îl invit la microfon, să-și prezinte întrebarea, pe domnul senator Nicolae Marin.
Nu este.
Domnul senator Haralambie Vochițoiu.
Vă rog, microfonul central.
Vă mulțumesc.
Întrebarea este adresată domnului Gheorghe Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății.
Domnule ministru,
Responsabilitatea pentru asigurarea sănătății publice revine Ministerului Sănătății, autorităților de sănătate publică teritoriale, autorităților de sănătate publică din cadrul ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie, precum și autorităților din administrația publică locală.
Ați anunțat că a fost aprobată de Guvernul României elaborarea Strategiei naționale de sănătate publică. În opinia dumneavoastră, documentul reprezintă un angajament al Ministerului Sănătății, astfel încât, până la sfârșitul acestui an, Ministerul Sănătății să elaboreze o strategie de sănătate publică la nivel național, pentru următorii 20 de ani, pe baza strategiilor definitivate la nivel județean.
„Este prima oară când, în România, se face o strategie de jos în sus, și nu invers” – ați spus. „Consiliile județene vor fi responsabile pentru strategiile județene care se vor realiza în funcție de nevoile, realitățile și specificitățile locale. Aceste strategii se vor elabora pe baza unor machete standard, gândite la nivelul Ministerului Sănătății.”
Date fiind aceste considerente, vă rog să-mi comunicați dacă aveți în intenție să cooptați și alte instituții și persoane pentru elaborarea acestei strategii. Este știut faptul că, în acest moment, consiliile județene au spitale în subordine și se consideră că am putea asista la un accent de subiectivism în legătură cu spitalele aflate în subordinea consiliilor locale.
Propunerea mea este următoarea: strategiile de la nivel județean să cuprindă și să implice și consiliile locale și primăriile ce au spitale în subordine.
Cu considerație, senator Haralambie Vochițoiu. Solicit răspuns în scris și oral.
Mulțumesc.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Mulțumesc. Ați consumat două minute din timpul grupului dumneavoastră parlamentar. Mai dispuneți de două minute.
Din partea Grupului parlamentar al UDMR nu s-a înscris nimeni.
Din partea Grupului parlamentar al PC...
Păi, nu sunteți înscris, domnule senator.
Nu e înscris, ce să faci?
La întrebări sau la interpelări?
E o întrebare și asta, nu? Interpelare.
N-am ajuns la interpelări, de aceea nu sunteți trecut.
De la Grupul parlamentar al PC nu este nimeni.
Reluăm procedura și întreb dacă domnul senator Alexandru Cordoș este prezent.
Microfonul central, pentru a prezenta o întrebare Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Întrebarea este adresată doamnei Rovana Plumb, ministrul mediului și schimbărilor climatice.
Obiectul întrebării: „Reciclarea deșeurilor în județul Cluj”
Stimată doamnă ministru,
Managementul deșeurilor este o temă dureroasă pentru România, pentru că ne situăm în partea de jos a clasamentului european. În ultimul raport al Comisiei Europene, publicat anul trecut, în august, România s-a situat între primele zece state cu cele mai mari lacune în privința aplicării unui management corect al deșeurilor.
La ora actuală, România reciclează doar 1% din deșeurile menajere, conform unui raport global realizat în ultima perioadă de timp în colaborare cu firme de prestigiu din România.
În acest sens, vă rog să-mi comunicați care sunt proiectele de reciclare în derulare, realizate în colaborare cu autoritățile locale și județene.
Solicit răspuns în scris.
Vă mulțumesc.
Domnule președinte, mai am o întrebare, dacă-mi permiteți, sau, dacă nu, o depun.
Depuneți-o, depuneți-o, domnule coleg – pentru Ministerul Culturii –, că mai aveți colegi foarte mulți.
Sunteți un grup numeros.
## Mergem mai departe.
Din partea Grupului parlamentar al PNL, dacă este aici domnul senator Remus Daniel Nițu..., doamna senator
Mihaela Popa, doamna senator Dorina Mircea Dobra... Domnul!
Mă scuzați, dau un miel.
Domnul senator Marian Andrei... Domnul senator Dobra.
Poftiți, domnule senator.
Mă scuzați, eu v-am stâlcit... Vine Paștele...
Domnul/doamna Dobra – vă fac domnul Dobra și vă dau
și un miel.
Mă scuzați.
Aveți microfonul central.
Vă rog să prezentați întrebarea.
Mulțumesc, domnule președinte.
Mama mea o să vă pomenească. Ați pomenit-o aici în Senat.
Mulțumesc.
Întrebarea mea e adresată domnului Mircea Dușa, ministrul apărării naționale.
Domnule ministru,
Vă aduc la cunoștință situația domnului Marc Laurențiu, rămas invalid pe timpul stagiului militar punând în aplicare ordinele militare.
Diagnosticul domnului a fost cel de paralizie de plex branhial drept posttraumatică, cu tulburări funcționale definitive și accentuate.
Accidentul domnului a survenit în timpul și din cauza îndeplinirii obligațiilor militare. Clasarea medicală a constat în declararea ca inapt pentru serviciul militar în timp de pace.
Domnul Marc Laurențiu primește astăzi indemnizație socială pentru invaliditate, în valoare de 350 de lei, valoare din care trebuie să trăiască, dar nu și pensie de militar, cu toate că invaliditatea a survenit în timpul stagiului militar, punând în aplicare ordine militare.
## Domnule ministru,
Vă rog să aveți în vedere situația tuturor persoanelor care au suferit accidente în timpul stagiului militar și n-au primit pensii de militar și să-mi comunicați care este cadrul legislativ care se aplică atât domnului Marc Laurențiu, cât și tuturor oamenilor aflați în această situație.
Vă solicit răspuns în scris.
Mulțumesc, domnule președinte, încă o dată.
Mulțumesc, domnule senator.
Trecem mai departe.
Din partea Grupului parlamentar al PDL, dacă domnul senator Alin Tișe... Nu mai este nimeni din partea Grupului parlamentar al PDL. Din partea Grupului parlamentar al PNL...
Domnul Alexandru Pereș este prezent, cum să nu fie? Vă rog, aveți cuvântul.
Domnule senator, microfonul central.
( _Domnul senator Alexandru Pereș, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central pentru a lua cuvântul.)_
## **Domnul Alexandru Pereș:**
Mulțumesc, domnule președinte. Două întrebări.
Prima întrebare, adresată domnului Victor Viorel Ponta, prim-ministru.
Obiectul întrebării: „Lista imobilelor aflate în administrarea RA-APPS”
Domnule prim-ministru,
Revin cu o întrebare, de această dată, tot pe subiectul RA-APPS.
În data de 11 februarie 2013 v-am adresat o interpelare cu titlul: „Lista imobilelor aflate în administrarea RA-APPS”.
Potrivit Regulamentului Senatului, au trecut cele trei săptămâni extinse, iar răspunsul dumneavoastră întârzie.
Pentru conformitate – având în vedere și calitatea dumneavoastră de parlamentar –, îmi permit a vă cita art. 163 alin. (4) din Regulamentul Senatului: „Guvernul și fiecare dintre membrii săi sunt obligați să răspundă la interpelări în cel mult două săptămâni. Pentru motive temeinice, Senatul poate acorda un termen de cel mult trei săptămâni.”
Așadar, vă întreb, de această dată, domnule prim-ministru, care este punctul dumneavoastră de vedere privind posibilitatea ca o parte din imobilele aflate în patrimoniul RA-APPS să treacă în administrarea Parlamentului României.
Cu stimă, senator Alexandru Pereș
Solicit răspuns în scris.
A doua întrebare este adresată domnului Dan Coman Șova, ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură de interes național și investiții străine, iar obiectul întrebării este: „O promisiune doar electorală?”.
## Domnule ministru,
Una din multele promisiuni făcute de către candidații USL Alba în campania electorală din decembrie 2012 este includerea orașului Cugir pe harta autostrăzii Orăștie – Sibiu, prin crearea unui nod de intrări și ieșiri în tronsonul de autostradă.
Din declarațiile susținute la vremea respectivă de candidații USL reiese că, datorită demersurilor întreprinse de dumnealor la Ministerul Transporturilor, acest proiect va fi realizat, iar lucrările de proiectare și execuție a nodului de legătură a orașului Cugir la autostradă vor fi făcute fără costuri pentru administrația locală, acestea fiind onorate de SC Strabag – SRL, firmă care a câștigat licitația pentru acest tronson, Orăștie – Sibiu.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Mulțumesc, domnule senator Pereș.
Cu ocazia aceasta, grupul dumneavoastră parlamentar a epuizat timpul afectat întrebărilor.
Trecem mai departe.
Dacă din partea Grupului parlamentar al PP-DD mai este prezent cineva să susțină vreo interpelare?
## **Domnul Alexandru Pereș**
**:**
Întrebare!
Întrebare, mă scuzați! Aveți dreptate, domnule secretar. Mergem mai departe. Ne întoarcem la Grupul parlamentar al PSD, care mai dispune de șase minute, și întreb dacă domnul senator Laurențiu Coca este prezent.
Domnule senator Viorel Arcaș, vă rog.
Microfonul central, cu o întrebare adresată Ministerului
Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice. Aveți cuvântul, domnule senator.
Mulțumesc, domnule președinte.
Așa cum spuneați, întrebarea este adresată doamnei ministru Mariana Câmpeanu, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.
Doamnă ministru,
Copiii abandonați continuă să rămână o problemă gravă a societății românești. Sistemul sanitar, în grija căruia sunt lăsați, de cele mai multe ori, nu are ce face cu ei, sistemul social se pare că nu face față... Nici nu știu dacă este o problemă doar de bani, adică salariul cu care sunt plătiți asistenții maternali, sau și o problemă de suflet și de implicare personală a celor care ar trebui să-i ia în grijă pe micii necăjiți ai sorții.
Vă rog să-mi spuneți:
Care este numărul asistenților maternali la ora actuală (cu defalcare pe județe)?
Care este numărul copiilor aflați în grija asistenților maternali (cu defalcare pe categorii de vârstă a copiilor)? Care este numărul persoanelor care, la ora actuală, urmează cursurile pentru a se atesta ca asistenți maternali?
Care este numărul asistenților sociali care răspund de monitorizarea activității asistenților maternali?
Care este numărul persoanelor evaluate ca apte pentru adopție și care nu au început încă procedurile de adopție? Aștept răspuns în scris.
Mulțumesc, domnule senator.
Îl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Saghian, Grupul parlamentar al PSD, microfonul central, cu o întrebare adresată Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Întrebarea mea este adresată doamnei Mariana Câmpeanu, ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice.
Obiectul întrebării: „Care sunt măsurile propuse de Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru protecția minorilor abuzați, neglijați sau exploatați?”
## Doamnă ministru,
Potrivit datelor centralizate și date publicității de Direcția Generală pentru Protecția Copilului din cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, în perioada ianuarie – decembrie 2012 un număr de 12.074 de minori au fost abuzați, neglijați sau exploatați, au fost folosiți pentru comiterea de infracțiuni.
Din cei peste 12.000 de copii, 8.648 au fost neglijați, în 2.347 de cazuri s-a dispus plasament în regim de urgență, iar în alte 115 situații instanța a dispus plasament în regim de urgență prin ordonanță președințială.
În acest context, vă rog să-mi precizați, doamnă ministru, care sunt măsurile propuse de Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru protecția minorilor abuzați, neglijați sau exploatați.
Solicit răspuns în scris.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Dau cuvântul domnului senator Florin Constantinescu. Domnule vicepreședinte, microfonul central.
Mulțumesc, domnule președinte.
Întrebarea mea este adresată domnului Nicolae Liviu Dragnea, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice.
Obiectul întrebării: „Construirea unui bloc ANL în comuna Tătăruși, județul Iași”
Stimate domnule ministru,
În anul 2009, Consiliul Local al Comunei Tărăruși, județul Iași, a întocmit un studiu privind necesitatea construirii unui bloc ANL cu 12 apartamente.
Solicitarea privind necesitatea construirii blocului s-a depus la începutul anului 2009, la Ministerul Dezvoltării Regionale.
Ministerul Dezvoltării Regionale a solicitat punerea la dispoziție a terenului pe care ar trebui să se construiască blocul, precum și alte documente, ce au fost predate de Consiliul Local Tătăruși pe parcursul anului 2009.
Având în vedere cele de mai sus, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați stadiul lucrărilor, precum și graficul de realizare a investiției.
Cu deosebit respect, senator Florin Constantinescu. Solicit răspuns în scris. Vă mulțumesc.
## Vă mulțumesc.
Domnul senator Sorin Constantin Lazăr, Grupul parlamentar al PSD, microfonul central.
Întrebare adresată Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Întrebarea către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice o depun la dumneavoastră și, dacă-mi dați voie, să o citesc pe cea adresată domnului ministru Radu Stroe, Ministerul Afacerilor Interne.
Stimate domnule ministru,
La Geneva, în data de 14 martie anul curent, s-a publicat „Raportul Organizației Mondiale a Sănătății privind starea globală a siguranței rutiere 2013: despre susținerea unui deceniu de acțiune”.
Raportul subliniază faptul că, în cele mai multe țări, chiar în unele cu cele mai bune performanțe din punctul de vedere al siguranței drumurilor, implementarea legilor este inadecvată.
Acest raport prezintă în ce măsură țările pun în aplicare o serie de măsuri eficiente pentru siguranța rutieră, cum ar fi standardele de siguranță a vehiculelor, inspecția infrastructurii rutiere, politica privind mersul pe jos și cu bicicleta în condiții de siguranță pe drumurile lumii, precum și aspecte ale sistemelor de asistență medicală în cazul accidentelor rutiere.
Raportul indică, de asemenea, țările care au strategie națională cu obiective măsurabile, în ceea ce privește reducerea numărului de persoane ucise sau grav rănite pe drumurile publice, arătând faptul că doar una din șapte țări are legi cuprinzătoare, care să abordeze toți cei cinci factori-cheie de risc prezentați.
În acest context, vă rog să-mi comunicați, domnule ministru, care este punctul dumneavoastră de vedere cu privire la Raportul Organizației Mondiale a Sănătății și care este strategia ministerului cu privire la reducerea numărului de persoane ucise sau grav rănite pe drumurile publice.
Cu deosebită stimă, senator Sorin Constantin Lazăr. Solicit răspuns oral și în scris. Vă mulțumesc.
Ultimul, domnul senator Butunoi.
Mai aveți un singur minut, domnule senator, grupul dumneavoastră.
Domnule președinte,
Întrebarea mea se adresează doamnei Maria Grapini, ministrul delegat pentru IMM-uri, mediu de afaceri și turism.
Stimată doamnă ministru,
Turismul, după cum bine cunoaștem, are o contribuție aparte în cadrul economiei. Recesiunea din zona euro a afectat și sectorul turismului din România.
Rapoartele turismului național și expertizele strategiilor sectoriale conexe turismului denotă un grad redus de implementare a documentelor de politici publice în domeniu.
Am observat, de asemenea, că majoritatea acțiunilor de revitalizare a sectorului țintesc în necesitatea fortificării eficienței turismului.
În acest sens, pentru dezvoltarea turismului din România a fost întocmit un master-plan pe termen lung, cuprinzând perioada 2007–2026.
Totuși, investițiile în turism, în ultimii ani, nu se transpun în rapoartele făcute la nivel mondial. Lipsa infrastructurii și mentalitatea față de turiști fac din România o destinație prea puțin atractivă. Țara noastră a coborât, în perioada 2011–2013, cinci locuri într-un top al competitivității în domeniul turismului, fiind pe locul 68 în clasament, cu mult în urma unor țări precum Croația, Ungaria, Polonia sau Bulgaria.
Având în vedere cele prezentate, vă rog să-mi comunicați care este strategia ministerului dumneavoastră privind
promovarea potențialului turistic al României și care sunt măsurile pe care intenționați să le adoptați cu privire la investițiile în infrastructură.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc, domnule senator.
Doamnelor și domnilor,
Încheiem sesiunea de întrebări.
Vă anunț că următorii senatori au depus aceste întrebări în scris:
– Liviu Marian Pop, Doina Silistru, Leonardo Badea, Laurențiu Florian Coca, Ion Toma, Florian Bodog – Grupul parlamentar al PSD;
– Doina Anca Tudor, Ioan Deneș, Remus Daniel Nițu, Mihaela Popa, Marin Adrănel Cotescu, Paul Ichim – Grupul parlamentar al PNL;
– Marius Pașcan, Găvrilă Ghilea, Ciprian Rogojan, Mihai Răzvan Ungureanu, Alin Tișe, Anca Boagiu – Grupul parlamentar al PDL;
– Nicolae Marin, Constantin Popa, Ionel Agrigoroaei, Antonie Solomon, Dumitru Marcel Bujor, Florinel Dumitrescu. Domnul senator Ioan Deneș. Aveți cuvântul.
Întrebare adresată doamnei Doina Pană, ministrul delegat pentru dialog social.
Obiectul întrebării este „Tergiversarea plății drepturilor salariale către angajații societății Mechel Câmpia Turzii”.
## Doamnă ministru,
Începând din iunie 2012, la Mechel Câmpia Turzii au fost disponibilizate colectiv, în mai multe etape, aproximativ 1.700 de persoane, iar acum societatea tergiversează plata salariilor către angajații disponibilizați.
Angajații disponibilizați de la Mechel au protestat, pe parcursul ultimelor săptămâni, față de neacordarea salariilor compensatorii. Oamenii continuă protestele după ce conducerea Mechel Câmpia Turzii a propus plata eșalonată, pe trei luni, a salariilor compensatorii și ca foștii angajați să taie utilajele casate pentru a le vinde la fier vechi, pentru banii aferenți acelor plăți, disponibilizații fiind nemulțumiți de această soluție.
## Doamnă ministru,
Având în vedere că situația de la Mechel Câmpia Turzii nu își găsește rezolvarea, ce soluție propuneți pentru ca angajații să își primească drepturile salariale?
Vă solicit răspuns în scris.
Mulțumesc foarte mult.
Doamnelor și domnilor,
Am închis sesiunea de întrebări.
Deschidem sesiunea de interpelări adresate domnilor miniștri.
Următorii pe listă am constatat că nu sunt prezenți.
Primul prezent este domnul senator Valer Marian, din partea Grupului parlamentar al PSD.
Microfonul central.
Are cuvântul pentru a prezenta interpelarea adresată Ministerului Justiției sau Ministerului Sănătății. Sunt două interpelări.
Poftiți. Microfonul central.
Mulțumesc.
Mulțumesc, domnule președinte.
Interpelarea mea este adresată doamnei Mona Pivniceru, ministrul justiției, și are ca obiect: „Sancționarea aservirii politice a justiției”.
Având în vedere că apar tot mai multe date și probe privind imixtiunea politicului, în mod deosebit a președintelui Traian Băsescu, în activitatea justiției din România, precum și referitoare la servilismul manifestat față de acesta de unii reprezentanți ai Direcției Naționale Anticorupție, Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curți de Casație și Justiție și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în dosare privind adversari politici ai șefului statului, vă solicit să dispuneți Corpului de Control al Ministerului Justiției și Inspecției Judiciare din cadrul Consiliului Național al Magistraturii să verifice și să sancționeze următoarele aspecte:
1. Să se verifice împrejurările, scopul și temeiurile procedurale ale vizitei (înregistrată video) pe care au efectuat-o în biroul judecătorului Anton Pandrea, la data respectivă președintele Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în lipsa acestuia, dar cu acordul său, procurorii-șefi din DNA Lucian Papici, șeful Secției de combatere a infracțiunilor de corupție, și Mariana Alexandru, șef serviciu în Secția de combatere a infracțiunilor de corupție.
Să se verifice dacă, cu ocazia respectivă, au fost solicitate și în ce scop dosarele penale privindu-l pe fostul premier PSD Adrian Năstase sau pe ex-senatorul PSD Cătălin Voicu, judecătorul Florin Costiniu și omul de afaceri Costel Cășuneanu.
2. Să se verifice dacă procurorul șef de secție Lucian Papici a căutat să influențeze, prin promisiuni sau amenințări,
anumiți judecători sau avocați implicați în dosare cu inculpați politicieni sau magistrați.
3. Să se verifice relațiile dintre procurorul general interimar Daniel Morar și procurorul Laura Oprean și condițiile în care a promovat-o pe aceasta în structura centrală a DNA de la Serviciul Teritorial Cluj-Napoca al DNA, în perioada în care era procuror-șef al DNA.
4. Să se verifice dacă la structura centrală a DIICOT este înregistrat un dosar în care un fost șef de la DNA este cercetat pentru relații nefirești cu trei tineri de etnie romă, între care unul minor, și dacă există o înregistrare video în acest sens.
Mulțumesc, domnule senator.
Mergem mai departe.
Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Viorel Grigoraș.
Microfonul central.
Interpelare adresată Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.
Vă rog.
Interpelare adresată doamnei Mariana Câmpeanu, ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice.
Obiectul interpelării: „Recompensarea «mamelor eroine»” Doamnă ministru,
Vă aduc la cunoștință situația mamelor care au cel puțin trei copii. În timpul comunismului, mamele cu mulți copii, numite și „mame eroine”, primeau un ajutor bănesc de 400 de lei, respectiv 500 de lei. Odată cu instaurarea democrației aceste recompense au fost eliminate. Mamele care au 10 sau mai mulți copii nu mai beneficiază de niciun ajutor bănesc sau de o pensie semnificativă. O mamă cu vârsta standard de pensionare, chiar dacă a născut și crescut 15 copii, nu va avea niciodată pensie, dacă nu a fost salariată.
## Doamnă ministru,
Având în vedere situația expusă, vă rog să-mi comunicați care este poziția instituției pe care o conduceți cu privire la pensia pentru mamele cu mulți copii.
Vă solicit răspuns în scris.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Mulțumesc.
Îl invit la microfon pe domnul senator Alexandru Pereș, din partea Grupului parlamentar al PDL, pentru a adresa o interpelare domnului prim-ministru.
Aveți cuvântul.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Interpelare adresată domnului Victor Viorel Ponta, prim-ministru.
Obiectul interpelării: „Posibilitatea de creștere a veniturilor medicilor rezidenți”
## Domnule prim-ministru,
Mai nou ies la iveală, spre știința tuturor cetățenilor, angajamentele luate de dumneavoastră în primul mandat al Guvernului pe care l-ați condus. În acest sens, scrisoarea deschisă pe care Colegiul Medicilor din România v-a adresat-o în data de 28 februarie este acuzatoare și chiar contradictorie cu ceea ce dumneavoastră transmiteți regulat pe posturile TV naționale cu privire la starea sistemului sanitar românesc.
Sunt conștient că nu sunteți dumneavoastră principalul vinovat de situația dezastruoasă din sistemul sanitar, dar eforturile clamate nu sunt deloc reparatorii, chiar provoacă nedumerire și ilaritate, inclusiv în rândul celor care lucrează zi de zi în acest sector.
## Domnule prim-ministru,
Numărul medicilor care pleacă să lucreze în străinătate a crescut îngrijorător. În fiecare an, tot mai mulți doctori părăsesc România în căutarea unui loc de muncă mai bine plătit și, prin urmare, a unui trai decent, pe care, din păcate,
țara în care au crescut și unde au fost instruiți nu le poate oferi.
Potrivit unei statistici a Colegiului Medicilor din România, din anul 2007 până în prezent peste 14.000 de medici au ales să părăsească țara. Pentru pregătirea acestora statul român a investit 3,5 miliarde de euro. Este clar că salariile și condițiile de muncă au fost principalele cauze care au determinat acest exod și este de înțeles acest lucru, mai ales în condițiile în care salariul unui medic rezident este de nici 200 de euro, puțin mai mare decât salariul minim pe economie.
## Domnule prim-ministru,
Vă întreb – așa cum și reprezentanții Colegiului Medicilor din România v-au întrebat în scrisoarea deschisă pe care v-au adresat-o – de ce nu ați reglementat până acum o serie de aspecte adoptate în luna martie a anului trecut prin declarația Adunării Generale a CMR, cu care atunci ați fost de acord.
Profesia medicală trebuie să fie independentă, medicii trebuie să-și desfășoare activitatea fără nicio interferență externă în relația medic–pacient și aceștia nu trebuie blamați, ci respectați de către decidenții guvernamentali.
## Mulțumesc foarte mult.
Din partea Grupului parlamentar al PP-DD, domnul senator Iulian Cristache, cu o interpelare adresată Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.
Aveți microfonul.
Mulțumesc domnule președinte.
Interpelare adresată domnului Nicolae Liviu Dragnea, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice.
Obiectul interpelării: „Ineficiența activității celor cinci SIF-uri și a Fondului «Proprietatea»”
## Domnule ministru,
Observând dependența economiei românești de capitalul străin în asigurarea și crearea de noi locuri de muncă, supun atenției dumneavoastră nepăsarea și neglijarea intenționată a investirii unor sume importante de bani tocmai de către cei care au atribuții în acest sens prin chiar logica creării lor.
Acumulările de capital ale celor cinci SIF-uri și ale Fondului „Proprietatea” sunt dirijate adesea de managementul acestora în achiziționarea de acțiuni în afara țării, contribuind astfel la finanțarea efectivă a economiilor acestora. Se invocă mai mereu: randamentele reduse în România, caracterul speculativ, neatractivitatea pieței românești de capital etc.
De menționat, domnule ministru, că activele celor cinci SIF-uri se ridicau, în luna ianuarie 2013, la 3,87 miliarde de euro, bani care chiar și parțial investiți cu responsabilitate în economia autohtonă ar produce locuri de muncă și ar aduce și profit investitorilor.
Încă de la crearea sa, Fondul „Proprietatea”, pe lângă rolul de a despăgubi proprietarii deposedați abuziv de regimul comunist, are și datoria de a investi sumele de bani, dar nu în alte țări, așa cum procedează managementul privat al acestuia.
Se pune întrebarea firească: cine îi responsabilizează, cine îi controlează?
Unde este locul și rolul acestora în economia românească?
Ni se tot vorbește de întărirea disciplinei financiare și am dori, în interesul general, să beneficiem cu toții de asanarea unor practici de acest gen.
Cu considerație, senator Iulian Cristache.
Solicit răspunsul dumneavoastră în scris și oral.
Vă mulțumesc, domnule senator.
## Trecem mai departe.
O invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al UDMR – dispune de 2 minute –, pe doamna senator Rozalia Biró. O interpelare adresată Ministerului Sănătății.
Vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Interpelare adresată domnului Gheorghe Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății.
Obiectul interpelării: „Persoanele cu tulburări din spectrul autist”
## Domnule ministru,
Mii de familii ai căror copii sunt diagnosticați cu autism sunt în pragul disperării. Nu mai pot susține financiar costurile cu terapiile necesare.
Într-adevăr, avem reglementări naționale care apără drepturile persoanelor cu handicap, ba, mai mult, avem Legea nr. 151/2010 privind serviciile specializate integrate de sănătate, educație și sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist și cu tulburări de sănătate mintală asociate.
Strategia națională privind integrarea persoanelor cu handicap 2006–2013 are drept motto: „Șanse egale pentru persoane cu handicap – către o societate fără discriminări”. Acest motto este doar de cosmetizare publică. În fapt, nici după trei ani de la publicare nu avem normele de aplicare a Legii nr. 151/2010, nu avem reglementări aplicabile privind decontarea terapiilor comportamentale, nu avem profesori, cadre didactice specializate, pregătite pentru a lucra cu acești copiii cu autism, nu avem strategii de integrare a acestora în societate și nu există șanse pentru un adult cu autism de a accede pe piața muncii.
## Domnule ministru,
Avem o lege care protejează și promovează drepturile persoanelor cu handicap, Legea nr. 448/2006. Această lege prevede că persoanele cu handicap beneficiază de asistență medicală gratuită, inclusiv de medicamente, în cadrul sistemului de asigurări. În situația copiilor cu autism, medicamentele îi ajută foarte puțin, terapiile comportamentale fiind cele care constituie practic tratamentul corespunzător acestui diagnostic.
O altă problemă gravă se referă la recunoașterea autismului la persoanele de peste 18 ani.
Domnule ministru, prin prezenta solicit răspuns în scris la următoarele întrebări:
1. Când va elabora Ministerul Sănătății normele de aplicare a Legii nr. 151/2010?
2. Câți bani sunt alocați în bugetul Ministerului Sănătății în anul 2013 pentru serviciile specializate integrate de sănătate?
## Mulțumesc.
Ne întoarcem la lista interpelărilor, de la capăt.
Din partea Grupului parlamentar al PSD, îl invit la microfon pe domnul senator Frătean Petru Alexandru. Microfonul 3, ca să câștigăm timp.
Interpelarea este adresată doamnei Rovana Plumb, ministrul mediului și schimbărilor climatice, și domnului Daniel Constantin, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, și se referă la „Impactul activității industriale asupra mediului și șansa agriculturii ecologice”.
Doresc să vă supun atenției o temă care aduce în discuție o problematică cu impact important asupra societății românești, legată de șansa României de a-și valorifica potențialul de susținere și de promovare a unei agriculturi de tip ecologic. Acestui subiect trebuie să-i acordăm o atenție deosebită, dat fiind și contextul actual în care reforma politicii agricole comune pentru perioada 2014–2020 are ca pilon fundamental protecția mediului și conservarea biodiversității, bazate pe măsuri de agromediu și ecocondiționalități în ceea ce privește sistemul de sprijin financiar al producătorilor agricoli.
Reprezint un colegiu din județul Mureș care, în parte, include zona adiacentă a municipiului Reghin, pe o rază de circa 50 km, o zonă de munte întinsă pe Valea Mureșului, Valea Gurghiului și Valea Beicii. Ocupația principală, care generează în mare parte singura sursă de venit a populației din mediul rural, este creșterea animalelor, în special a vacilor cu lapte. Spre exemplu, doar pe Valea Gurghiului sunt numeroase ferme mici și peste 1.000 de gospodării care produc și procesează lapte, inclusiv o fabrică de produse lactate. Unele dintre acestea sunt certificate să producă bio, iar majoritatea sunt în curs de certificare, fiind în perioada de conversie.
De curând, un operator economic din municipiul Reghin și-a exprimat intenția de a construi o fabrică de clei, care va produce o formaldehidă considerată o substanță puternic poluantă, fapt ce a generat în zonă o serie de proteste din partea locuitorilor. Preocuparea mea este legată atât punctual, de această speță, în sensul de a ști care sunt consecințele punerii în funcțiune a unei fabrici de acest tip asupra mediului și asupra posibilităților de certificare a producătorilor locali pentru agricultură bio, care ar putea fi dramatic afectați, dacă strategia locală de a dezvolta pe termen lung o producție bio ar fi oprită, însă, în aceeași măsură, mă interesează care este politica armonizată a celor două ministere pe care le reprezentați vizavi de susținerea și
Mulțumesc.
Are cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Liviu Titus Pașca, cu o interpelare adresată domnului prim-ministru.
Interpelare adresată domnului Victor Viorel Ponta, prim-ministru, de către domnul senator Liviu Titus Pașca, Circumscripția electorală nr. 26, Maramureș, Colegiul electoral nr. 1, Baia Mare, Grupul parlamentar al PNL.
Obiectul interpelării: „Necesitatea repunerii în termen a persoanelor care nu au apucat să-și depună notificări la Legea nr. 10/2001”
## Domnule prim-ministru,
Doresc să vă aduc la cunoștință problema mai multor cetățeni din Colegiul electoral nr. 1, Circumscripția electorală nr. 26, Maramureș, care se regăsește la foarte multe persoane din întreaga țară. Mă îngrijorează soarta celor care, din diferite motive, nu au reușit să-și depună notificări la Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 și care își exprimă în continuare dorința de a-și reconstitui drepturile de proprietate. Aceste persoane bat, zi de zi, disperate la ușile autorităților locale și județene să li se facă dreptate, deoarece timpul scurt, până la data de 14 februarie 2002, în care puteau să-și întocmească documentația nu le-a dat prea multe șanse.
Din cauza volumului mare de documente care, nu de puține ori, trebuiau obținute pe cale judecătorească sau notarială, a vârstei înaintate și a problemelor de sănătate ale multora dintre ei, aceștia nu au putut beneficia de elementele reparatorii ale legii sus-menționate.
## Domnule prim-ministru,
Vă vorbesc în numele acestor oameni și vă transmit speranța lor că vor mai primi o șansă, de altfel meritată, de a-și reconstitui drepturile de proprietate prin repunerea în termene a acestor persoane.
Cei din Colegiul electoral nr. 1 din Maramureș, pe care îi reprezint, dar și din restul județului, mi-au spus că ar fi mulțumiți și dacă ar intra în posesia drepturilor din despăgubiri chiar și în următorii 15-20 de ani, spre satisfacția măcar a înaintașilor și urmașilor lor. Avem o datorie morală față de acești oameni, cu toate că a expirat termenul prevăzut de lege în care își puteau recupera dreptul la proprietate, fie el și prin redobândire. Sunt convins că veți analiza aceste aspecte, iar oamenii o să-și poată depune din nou notificări la Legea nr. 10/2001.
## Vă mulțumesc.
Menționez, pentru stenogramă, că această ședință este condusă de mine, senator Cristian Sorin Dumitrescu, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii senatori Alexandru Pereș, în calitate de secretar, din partea Grupului parlamentar al PDL, și domnul senator Ion Rotaru, în calitate de secretar, din partea Grupului parlamentar al PSD.
În continuare îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al UDMR, pe domnul senator Barna Tánczos, căruia îi amintesc că mai are un singur minut... rămas.
Aveți cuvântul, domnule senator. Microfonul central.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Interpelare adresată domnului Radu Stroe, ministrul afacerilor interne.
## Stimate domnule ministru,
Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 203/2012 privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice au apărut și o serie de confuzii privind normele aplicabile în cazul conducerii pe drumurile publice a tractoarelor rutiere, respectiv a celor folosite exclusiv la exploatările agricole și forestiere.
În mai multe localități din județul Harghita reprezentanții Poliției Rutiere au aplicat amenzi în cazurile în care conducătorii autovehiculelor din categoria „Tr” dețineau doar permis auto de categoria B, deși reglementările Hotărârii Guvernului nr. 1.391/2006 privind dreptul acestor persoane de a conduce tractoare pe drumurile publice sunt neschimbate.
## Stimate domnule ministru,
Vă rog să-mi precizați care sunt prevederile legale în baza cărora conducătorii de tractoare rutiere și/sau de tractoare folosite exclusiv la exploatările agricole și forestiere pot conduce aceste vehicule pe drumurile publice.
Cu respect
Solicit răspuns în scris.
Mulțumesc.
Doamna senator Anghel, din partea Grupului parlamentar al PC.
## Microfonul central.
Distinsă doamnă, vă reamintesc, încă o dată, că dumneavoastră dispuneți de un minut, pentru că am văzut interpelarea dumneavoastră. Concentrați pe partea de interpelare, da?
Vă mulțumesc foarte mult.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
E scrisă cu litere mari, pentru că eu am probleme de vedere.
Mulțumesc.
Nu puteți să citiți trei file și jumătate, doamnă senator. Aveți un minut, citiți partea care este mai importantă. Două minute..., dar nu cinci minute, că nu aveți timpul respectiv.
Sigur nu stau cinci minute.
Obiectul interpelării: „Situația disperată a bolnavilor de cancer din România”.
Se poate muri din nepăsare în România...
Dar mie îmi pasă...
„Culorile din mine s-au întunecat brusc, prinzând forme halucinante. Mi-a căzut gândul în genunchi și apoi s-a rostogolit tunând, tăvălindu-se, zgâriind pereții brusc goliți ai sufletului. Îmi sună gol și sec un singur cuvânt în mintea uscată de arșița disperării: cancer. Poate atunci florile din suflet mi s-au uscat..., s-au spart ferestrele către viitor în zgomot de cioburi înnegrite de neputință.
Și așa m-am găsit în continuare neputincioasă. Odată începută lupta, m-am simțit slabă și umilită, de data asta nu în fața propriei persoane, nu în fața viitorului sau a bolii cu care hotărâsem să lupt, ci în fața sistemului, în fața unei societăți din rândurile căreia dispăream brusc: puțin câte puțin, eram dată un pas și încă un pas mai deoparte.
Coșmarul începe când afli, când ți se pune diagnosticul: cancer. Continuă terifiant, pe măsură ce durerile fizice și cele psihice te năpădesc haotic. Apoi merge mai departe, într-un ritm infernal, pe măsură ce alergi strângând speranța în pumni pe la ușile cabinetelor medicale.
Sunt un om care timp de 20 de ani și-a plătit asigurarea către casa de sănătate. Ultimii ani, din cauza condițiilor socioeconomice, am ieșit din sistem. Fără asigurare, bolnavă de cancer, întreținând singură un copil, acum student la medicină, am înțeles că sunt condamnată la nenumărate umilințe, la durere, la eforturi imposibile și, în final, la moarte.
Într-un sistem care te exclude categoric și fără drept de apel, dacă nu ești într-o bază de date cu plata la zi, îți rămân două variante: să-ți plătești asigurarea din mână – dar de unde bani? – sau suferința mută și moartea.
Mă întreb, cu naivitatea care m-a caracterizat toată viața, unde și la ce au folosit banii pe care, cetățean corect, i-am plătit atâția ani, fără a apela la serviciile de sănătate decât
sporadic și pentru probleme minore? Acum, când nu pot munci, sistemul m-a exclus, iar de la marginea societății, din colțul în care mă găsesc, brusc, totul se vede altfel. Încrederea, speranța, optimismul și implicarea cu care ani de zile am muncit, am desfășurat o activitate de care eram mândră s-au transformat în dezamăgire.
Vă rog să menționați de la cine, doamnă. De la cine doriți răspuns?
Am zis.
Domnului Viorel Victor Ponta, premier, Guvernul României, și domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății.
Așa se spune la sfârșit. Mulțumesc foarte mult.
Mulțumesc.
Domnul senator Saghian.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Interpelarea mea este adresată domnului Remus Pricopie, ministrul educației naționale.
Obiectul interpelării: „Proiectul de metodologie pentru înscrierea copiilor în învățământul primar, în anul școlar 2013–2014”
## Stimate domnule ministru,
Deoarece Ministerul Educației Naționale a lansat sâmbătă, 16 martie 2013, în dezbatere publică, Proiectul de metodologie pentru înscrierea copiilor în învățământul primar, în anul școlar 2013–2014, doresc să vă atrag atenția asupra unui aspect care a creat serioase probleme la înscrierea realizată în anul școlar anterior.
Ca și atunci, conform proiectului de metodologie, părintele va putea opta și în acest an pentru înscrierea la școala de circumscripție, în această situație copilul fiind automat înscris, sau pentru o unitate de învățământ, alta decât școala de circumscripție. În această situație, copilul este înscris în limita locurilor libere și, dacă este cazul, pe baza criteriilor generale și specifice de departajare.
Această prevedere a făcut, anul trecut, ca mii de părinți din toată țara să găsească oportunități pentru a-și putea înscrie copilul la școala pe care o doresc.
Una dintre aceste soluții a fost mutația. Părinții au apelat la rude, prieteni sau, uneori, chiar la persoane necunoscute, pentru a-și putea fixa domiciliul în zona care aparține de școala pe care și-o doreau pentru copiii lor.
Nu este corect nici față de ei, nici față de copiii lor, care trec prin tot acest test, și nici față de școlile al căror
management reușește să conducă la obținerea de rezultate foarte bune în cadrul procesului de educație.
A obliga un părinte să-și înscrie copilul la școala de care aparține, chiar dacă rezultatele de aici nu sunt pe măsura așteptărilor lor, este ca și cum l-ai obliga să-și procure alimente numai de la magazinul din colțul blocului, chiar dacă acestea sunt expirate.
Este adevărat că proiectul prevede că părintele poate opta pentru înscrierea la o altă școală decât cea de circumscripție, în limita locurilor libere, or, acest aspect este o utopie, deoarece aceste școli, conform recensământului, au un plan de școlarizare, uneori, și de 3-4 ori mai mic decât numărul de solicitări.
## Mulțumesc.
Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Ioan Deneș.
Concentrați, pentru că nu mai aveți decât 2 minute și mai aveți un coleg care dorește.
Interpelarea este adresată domnului Daniel Constantin, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.
Obiectul interpelării: „Situația Grupurilor de Acțiune Locală (GAL), înființate în cadrul axei LEADER, prin Programul PNDR”
## Domnule ministru,
Am sesizat câteva probleme legate de întârzierea nejustificată a plăților necesare funcționării GAL, condiționarea decontării cheltuielilor făcute de GAL de decontarea sumelor aferente unor proiecte aflate în derulare și situația orașelor mici, membre ale Grupurilor de Acțiune Locală.
Conform legislației în vigoare, care statuează modul de funcționare și finanțare a Grupurilor de Acțiune Locală, decontarea cheltuielilor pe componenta A privind funcționarea GAL, este precizat termenul maxim de efectuare a plăților, de 35 de zile lucrătoare de la data depunerii documentelor justificative de către conducerea executivă a fiecărui GAL.
În practică se constată o întârziere nejustificată a decontărilor. Exemplul concret îl constituie situația GAL Țara Năsăudului, funcțional pe teritoriul din județul Bistrița-Năsăud, care a depus documentele pentru deconturi în urmă cu cinci luni. Dată fiind neplata cheltuielilor aferente funcționării GAL, această structură este în pericol de a-și bloca total activitatea, pentru că nu se poate efectua plata salariilor personalului contractual și nu pot fi achitate cheltuielile administrative, utilitățile, chiria spațiului.
Condiționarea decontării cheltuielilor făcute de GAL de decontarea sumelor aferente lucrărilor executate de către beneficiarii unor proiecte finanțate LEADER, și nu de sumele contractate, poate conduce la un blocaj total al acestor structuri asociative.
Trebuie avută în vedere situația orașelor mici, membre ale Grupurilor de Acțiune Locală, conform regulamentelor și normelor legale ale LEADER, cărora le este luată șansa de a depune proiecte spre finanțare în cadrul GAL, din cauza abordării acestora prin prisma PNDR, dedicat exclusiv mediului rural, în ciuda faptului că LEADER este o axă separată a PNDR, și nu un program identic.
Orașele mici, cum sunt, de exemplu, Năsăud, Sângeorz-Băi și Beclean, din județul Bistrița-Năsăud sunt, oficial, membri egali și fac parte din teritoriul eligibil LEADER, dar, faptic, nu au posibilitatea de a accesa finanțări prin GAL.
Are cuvântul domnul senator Constantinescu, Grupul parlamentar al PSD.
Domnule vicepreședinte, microfonul central.
Mulțumesc, domnule președinte.
Interpelarea mea este adresată domnului Constantin Niță, ministrul delegat pentru energie.
Obiectul interpelării: „Situația certificatelor verzi pentru investiții în domeniul energiei”
Stimate domnule ministru,
Obiectul interpelării mele de astăzi îl reprezintă problema modificării Legii nr. 220/2008, a numărului și valorii certificatelor verzi acordate pentru investiții în energie verde.
Din cauza crizei economice cu care ne confruntăm în ultimii ani, investițiile în energie au fost singurele investiții din România în care lucrurile se derulau normal. Eu cred că modificările legislative ce privesc investiții majore în România, ca, de exemplu, investiții în energie verde, trebuie să fie făcute cu prudență, pentru a nu descuraja realizarea acestor investiții în singurul domeniu în care se mai investește în România.
Având în vedere cele de mai sus, vă rog, domnule ministru, să precizați următoarele:
- Când se va face modificarea legislativă?
– Ce se întâmplă cu investițiile pentru care s-au făcut toate studiile, s-au obținut toate avizele și autorizațiile necesare derulării unei investiții?
Solicit răspuns în scris și oral. Vă mulțumesc.
Mulțumesc, domnule senator.
Și ultima intervenție, din partea domnului senator Nelu Tătaru, Grupul parlamentar al PNL.
Vă rog să concentrați. Timpul a expirat pentru grupul dumneavoastră parlamentar.
Mulțumesc, domnule președinte.
Interpelarea este adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății.
Obiectul interpelării: „Situația actuală a Spitalului Municipal Huși”
Domnule ministru,
O promisiune onorată de dumneavoastră este Spitalul Municipal Huși, care, finalizat în 2010, este asumat de primar și parlamentarii vremii încă aflați pe scena politică.
Dacă aceștia din urmă se complac în capital electoral și de altă natură, hușenii își pun numeroase întrebări, la care încearcă să afle răspuns:
De ce un obiectiv realizat în 2010 nu este recepționat nici în 2013?
De ce nu se obține avizul ISU pentru construcție? Corespunde acest spital, început în anii ’89–’90, cu cerințele actuale?
Au fost legale și în concordanță cu patologia existentă modificările de proiect, achizițiile, dotările, compartimentările, circuitele epidemiologice și structura organizatorică a spitalului?
Trecerea spitalului la administrația locală și implicarea acestuia într-un management familial, cu un flagrant conflict de interese, face tot mai dificilă atingerea obiectivelor medicale propuse și, implicit, obținerea acreditării spitalului.
La toate aceste întrebări hușenii așteaptă răspuns, în speranța unui respect pentru pacienți, personal medical și activitate medicală.
Ca medic care a deținut funcția de director medical și manager interimar, consider o obligație morală elucidarea situației Spitalului Municipal Huși, ca și construcție, management și activitate medicală.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
– Octavian Liviu Bumbu, Trifon Belacurencu, Liviu Marian Pop, Florea Voinea, Darius Bogdan Vâlcov, Doina Silistru, Gheorghe Pop, Ion Toma, Ionel Daniel Butunoi – Grupul parlamentar al PSD;
– Marin Adrănel Cotescu, Puiu Hașotti, Paul Ichim, Petru Ehegartner – Grupul parlamentar al PNL;
- Mihai Răzvan Ungureanu, Alin Păunel Tișe, Anca
- Daniela Boagiu – Grupul parlamentar al PDL;
- Ionel Agrigoroaei – Grupul parlamentar al PP-DD;
- Mihai Neagu – Grupul parlamentar al PC.
Doamnelor și domnilor senatori, Încheiem ședința de astăzi.
La ora 19.00 programul s-a încheiat.
Vă dorim o seară plăcută.
Reluăm ședința mâine, la ora 9.00, cu declarații politice,
de la 9.00 la 10.30.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Solicit răspuns în scris.
EDITOR: GUVERNUL ROMÂNIEI
#129039„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.
&JUYDGY|646933]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 34/26.III.2013 conține 32 de pagini.**
Prețul: 80,00 lei
– Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 54/2012 privind preluarea de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a creanțelor asupra Societății Comerciale AVERSA – S.A. București, administrate de Agenția Națională de Administrare Fiscală prin organul fiscal competent _–_ procedură de urgență;
– Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2012 privind prorogarea termenului prevăzut la art. II alin. (1) din Legea nr. 122/2012 pentru modificarea și completarea Legii nr. 283/2010 privind camerele pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală _–_ procedură de urgență;
– Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2012 privind unele măsuri de reorganizare și pentru modificarea Legii nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României _–_ procedură de urgență;
– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 87/2012 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal _–_ procedură de urgență; – Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 89/2012 privind finanțarea din bugetul alocat Ministerului Afacerilor Externe a unor compensații financiare pentru pierderile materiale suferite de personalul Ambasadei României la Tripoli, în contextul evacuării precipitate în țară după izbucnirea conflictului intern armat și al jefuirii ulterioare a bunurilor proprii _–_ procedură de urgență;
– Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 17/2012 privind stabilirea unor măsuri de restituire a unor contribuții de asigurări sociale de sănătate _–_ procedură de urgență;
– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 74/2012 pentru modificarea alineatului (2) al art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2007 privind unele măsuri pentru sprijinirea persoanelor afectate de prăbușirea blocului situat în cartierul Dumbrava din municipiul Zalău, ca urmare a deflagrației produse în data de 14 septembrie 2007 _–_ procedură de urgență;
– Lege privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligațiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesioniști și între aceștia și autorități contractante – procedură de drept comun;
– Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 16/2012 pentru modificarea și completarea Ordonanței _–_ Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală procedură de drept comun;
– Lege privind respingerea Ordonanței Guvernului nr. 11/2012 pentru modificarea art. II alin. (2) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice și întărirea disciplinei financiare și de modificare și completare a unor acte normative _–_ procedură de drept comun;
– Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 18/2012 privind modificarea Ordonanței Guvernului nr. 46/1998 pentru stabilirea unor măsuri în vederea îndeplinirii obligațiilor asumate de România prin aderarea la Convenția internațională EUROCONTROL privind cooperarea pentru securitatea navigației aeriene și la Acordul multilateral privind tarifele de rută aeriană _–_ procedură de drept comun;
– Lege pentru modificarea Legii cooperației agricole nr. 566/2004 _–_ procedură de drept comun;
– Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2012 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 9/1996 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare a instituțiilor publice de cultură finanțate din venituri extrabugetare și alocații de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, a sistemului de salarizare a personalului din aceste instituții, precum și îmbunătățirea salarizării
_–_ personalului din instituțiile și activitățile cu profil cultural procedură de drept comun;
– Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 24/2011 privind unele măsuri în domeniul evaluării bunurilor _–_ procedură de drept comun;
– Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 19/2012 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 42/1997 privind transportul maritim și pe căile navigabile interioare _–_ procedură de drept comun;
– Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 9/2012 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate și de panificație pentru elevii din clasele I–VIII din învățământul de stat și privat, precum și pentru copiii preșcolari din grădinițele de stat și private cu program normal de 4 ore _–_ procedură de drept comun.
Termenul pentru sesizare este de cinci zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun și de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgență, de la data depunerii, astăzi, 18 martie 2013.
Termenele se calculează luând în considerare ziua anunțului (data de astăzi, 18 martie 2013).
Prezenta notă s-a adus la cunoștința senatorilor în ședința plenului din 18 martie 2013.
Trecem la punctul 2 din ordinea de zi... de fapt, punctul 1, numirea unui secretar general adjunct al Senatului.
Pentru a putea numi noul secretar general adjunct al Senatului este necesar să-l revocăm din funcție pe secretarul general adjunct, domnul Constantin Dan Vasiliu, căruia îi mulțumim pentru întreaga activitate depusă.
Vă propun ca procedură pentru revocarea din funcție votul deschis prin ridicarea mâinii.
Noi o să susținem ordonanța, nu e o problemă, dar trebuia totuși să fim atenți la aceste chestiuni, nu de alta, dar să nu le mai repetăm și în 2013.
Vă mulțumesc.
Această piață este caracterizată printr-o mare interdependență și numeroase suprapuneri de activitate.
Deseori, aceeași instituție, știm cu toții, face și asigurări, face și pensii private, iar o instituție a controlului consolidat nu exista anterior.
Cooperarea dintre mai multe instituții este un lucru dificil. O pot mărturisi, cu certitudine, reglementatorii din orice domeniu din experiența lor europeană cu agențiile de cooperare ale reglementatorilor.
Deci unificarea este binevenită. Rămâne doar să nu creăm o formă fără fond. S-a pus mare accent pe interdicția apartenenței politice a membrilor din consiliul de conducere, ca și cum partidele ar fi operatori de bursă.
Este o eroare de interpretare a independenței. Aceasta trebuie, în primul rând, asigurată față de grupurile de interese financiare, dornice de reglementări favorabile sau de controale formale.
Problema mai este și de competență strict profesională, întrucât o parte importantă a activității o reprezintă cooperarea cu celelalte autorități în cadrul sistemului european al supervizorilor financiari, pe o piață fără granițe și cu diferențe foarte mari de volum, de complexitate și de interese de aici.
Săptămâna trecută Guvernul a amânat termenul pentru înființare, de la 15 martie la 30 aprilie. Considerăm decizia drept semn că s-a conștientizat nevoia unei mari responsabilități și a unei mai bune selecții a membrilor, întrucât trăim, din păcate, într-o țară în care funcționarea sau eșecul unei instituții depinde mai puțin de calitatea legii de organizare și mult mai mult de calitatea celor care ocupă funcții în respectiva instituție.
Mulțumesc mult.
Vă rog să țineți cont de această observație.
Munca este a colegilor din Senatul precedent. Ar fi păcat să nu încercăm să fructificăm și poate că reprezentanții Guvernului vor prelua sugestia noastră.
Vă mulțumesc foarte mult.
## 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/26.III.2013
|Hașotti Puiu|prezent|Pavel Marian|absent| |---|---|---|---| |Ichim Paul|prezent|Păran Dorin|prezent| |Igaș Traian Constantin|prezent|Păunescu Teiu|prezent| |Iliescu Lucian|prezent|Pelican Dumitru|absent| |Ilieșiu Sorin|prezent|Pereș Alexandru|prezent| |Ioniță Dan Aurel|prezent|Pop Gheorghe|prezent| |Iovescu Ioan|prezent|Pop Liviu Marian|absent| |Isăilă Marius Ovidiu|absent|Popa Constantin|absent| |Jipa Florina Ruxandra|prezentă|Popa Florian|absent| |Klárik László Attila|prezent|Popa Ion|prezent| |László Attila|prezent|Popa Mihaela|absentă| |Lazăr Sorin Constantin|prezent|Popa Nicolae Vlad|prezent| |Luchian Dragoș|prezent|Popescu Corneliu|absent| |Luchian Ion|absent|Popescu Dumitru Dian|absent| |Marian Dan Mihai|absent|Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton|prezent| |Marian Valer|prezent|Purec Ion Simeon|prezent| |Marin Nicolae|prezent|Rădulescu Cristian|absent| |Markó Béla|absent|Rogojan Mihai Ciprian|prezent| |Mazăre Alexandru|absent|Roșca-Stănescu Sorin Ștefan|absent| |Mihai Cristian Dănuț|absent|Rotaru Ion|prezent| |Mihai Neagu|prezent|Saghian Gheorghe|prezent| |Mihăilescu Petru Șerban|prezent|Savu Daniel|absent| |Miron Vasilica Steliana|absentă|Sârbu Ilie|prezent| |Mitu Augustin Constantin|prezent|Secășan Iosif|prezent| |Mocanu Victor|prezent|Severin Georgică|absent| |Moga Nicolae|prezent|Silistru Doina|prezentă| |Mohanu Nicolae|prezent|Solomon Antonie|prezent| |Mora Ákos Daniel|prezent|Stoica Ștefan|prezent| |Motoc Octavian|prezent|Stuparu Timotei|prezent| |Mutu Gabriel|absent|Suciu Matei|absent| |Nasta Nicolae|prezent|Șova Dan Coman|absent| |Neagu Nicolae|prezent|Tánczos Barna|prezent| |Neculoiu Marius|prezent|Tămagă Constantin|prezent| |Nicoară Marius Petre|prezent|Tătaru Dan|absent| |Nicolae Șerban|prezent|Tătaru Nelu|prezent| |Nicula Vasile Cosmin|prezent|Teodorovici Eugen Orlando|absent| |Nistor Vasile|prezent|Tișe Alin Păunel|prezent| |Niță Mihai|prezent|Toma Ion|absent| |Nițu Remus Daniel|prezent|Todirașcu Valeriu|prezent| |Obreja Marius Lucian|prezent|Tomoiagă Ștefan Liviu|absent| |Olosz Gergely|prezent|Tudor Doina Anca|prezentă| |Oprea Dumitru|prezent|Țapu-Nazare Eugen|prezent| |Oprea Gabriel|absent|Ungureanu Mihai Răzvan|absent| |Oprea Mario Ovidiu|prezent|Valeca Șerban Constantin|prezent| |Oprea Ștefan Radu|prezent|Vasiliev Marian|prezent| |Pașca Liviu Titus|prezent|Vâlcov Darius Bogdan|prezent| |Pașcan Emil Marius|prezent|Vegh Alexandru|prezent| |Pataki Csaba|prezent|Verestóy Attila|prezent| |Vochițoiu Harala<br>Voinea Florea<br>Volosevici Andre<br>Vosganian Varu<br>Zisu Ionuț Elie|mbie<br>prezent<br>prezent<br>i Liviu<br>absent<br>jan<br>absent<br>prezent| |---|---|
Stimate domnule ministru,
Vă rog să-mi precizați care este stadiul acestui demers al parlamentarilor USL de Alba și dacă departamentul pe care-l coordonați ia în calcul modificarea la proiectul și la execuția acestui tronson al coridorului IV.
Cu stimă, senator Alexandru Pereș. Solicit răspuns în scris.
5. Să se verifice mapa profesională și îndeplinirea condițiilor de competență și de integritate de către procurorul Nistor Călin, fost procuror-șef al Serviciului Teritorial Pitești al DNA, promovat recent procuror-șef interimar al DNA.
6. Să se verifice scopul, costul și modul de decontare a vizitei de 10 zile efectuate în Hong Kong de magistratele Alina Ghica și Oana Hăineală, în perioada în care prima deținea funcția de președinte al CSM, iar cealaltă o deținea pe cea de vicepreședinte, precum și motivele pentru care au fost însoțite de doi tineri și falnici subofițeri de la SPP, recomandați de președintele Traian Băsescu.
Aș dori să mai clarificați, pornind de la destăinuirile unuia dintre subofițerii de protecție și pază, precum și de la expresia preferată a celor două magistrate – „4pezi” –, dacă, în timpul vizitei, au adoptat poziția patrupedă ori dacă s-au delectat „4 pe zi” în mirificul și apetisantul Orient. ( _Râsete în sală.)_
Solicit răspuns în scris și oral.
Oare guvernarea dumneavoastră începe, domnule prim-ministru, cu Guvernul Ponta 2, iar ce ați promis în Guvernul Ponta 1 a devenit istorie?
Fiindcă situația exodului medicilor din țara noastră, dar și direcția spre care se îndreaptă sistemul sanitar românesc devin tot mai îngrijorătoare, vă întreb, domnul prim-ministru, cum veți răspunde doleanțelor medicilor.
Veți participa la Adunarea Generală a Colegiului Medicilor din data de 28 martie?
În plus, recent ați declarat că se pot face pachete de sprijin pentru medici (locuințe sau alte avantaje). În acest sens doresc să vă întreb dacă aceste soluții sunt, într-adevăr, realizabile și care sunt pașii concreți pe care i-ați solicitat ministrului sănătății pentru a atenua tensiunile din sistemul sanitar românesc.
Solicit răspuns în scris.
Cu stimă, senator Alexandru Pereș.
( _Domnul senator Alexandru Pereș, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)_
3. Ce măsuri doriți să întreprindeți pentru îmbunătățirea actualei situații?
Cu respect, senator Biró Rozalia Ibolya.
promovarea agriculturii ecologice, fără a bloca potențiale investiții industriale cu un anumit impact asupra mediului, care sunt, în același timp, generatoare de locuri de muncă. Cu toată stima și considerația. Aștept răspuns în scris.
Mai mult, prin Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, persoanele care nu au depus cereri în temeiul Legii fondului funciar nr. 18/1991 și al Legii nr. 1/2000 au fost repuse în termen, dar persoanele care nu au putut depune notificări în termenul prevăzut de Legea nr. 10/2001 nu au fost repuse în termen, fapt care este privit de persoanele în cauză ca fiind discriminatoriu.
Statistica de la nivelul județului Maramureș privind notificările depuse la Legea nr. 10/2001 ne demonstrează această necesitate a repunerii în termen.
Până la data de 25 februarie 2013, în județul Maramureș au fost depuse un număr total de 2.063 de notificări, din care 179 soluționate prin restituirea în natură, 449 de notificări soluționate prin restituirea în echivalent (acțiuni, titluri, despăgubiri bănești sau despăgubiri în condițiile legii speciale – titlul VII din Legea nr. 247/2005), 33 de titluri soluționate prin compensarea cu alte bunuri sau servicii.
La capitolul notificări soluționate prin combinarea măsurilor reparatorii, 66 de notificări au avut ca rezultat restituirea în natură și restituirea în echivalent, două notificări au avut ca rezolvare restituirea în natură și compensarea cu alte bunuri sau servicii și șapte prin compensarea cu alte bunuri sau servicii și restituirea în echivalent.
## Domnule prim-ministru,
Am ajuns și la problema cea mai spinoasă, care ne subliniază necesitatea repunerii în termen a categoriei sociale mai sus menționate: din totalul de 2.063 de notificări depuse în județul Maramureș la Legea nr. 10/2001, 798 au fost respinse, 319 nesoluționate și 210 redirecționate. Observăm că 1.327 de notificări, adică mai mult de jumătate din cele depuse, nu au avut rezultatul scontat. Oare care este situația în celelalte județe? Dacă și aici statistica este cel puțin asemănătoare, trebuie să facem ceea ce se cuvine pentru acești oameni, adică repunerea în termen.
## Domnule prim-ministru,
Vă întreb, pentru că la rândul meu am fost întrebat, ce se va întâmpla cu cererile și dosarele deja depuse și nesoluționate la prefecturi și la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților după data de 26 martie anul curent, dată la care Guvernul dorește să-și asume răspunderea pe Legea retrocedărilor.
Cu stimă, senator Liviu Titus Pașca.
Solicit răspuns în scris și oral.
Vă mulțumesc.
A început drumul negândit vreodată al compromisurilor. Vreau să trăiesc, vreau să fac mai departe lucruri de care societatea, oamenii să se bucure.
Dar viața îmi tremură în palmele neliniștite ca o pasăre speriată. Privesc în jur și văd oameni triști, oameni împovărați de griji. Zâmbetul s-a transformat în grimasă. Tineri care, rezultat al unui sistem de învățământ catastrofal de prea mulți ani, nu se implică decât în prea mică măsură în problemele esențiale ale unei societăți întristate și neinformate suficient. Văd politicieni care purced la interminabile lupte cețoase cu scop personal. Văd oameni bolnavi, fără serviciu, fără niciun sprijin, condamnați la moarte timpurie. Văd tradiții viciate de lucruri străine nouă, aduse, din diverse motive, pe aceste plaiuri, care ar putea redeveni fantastice, chiar de către cei care ar trebui să apere neamul și valorile lui autentice. Văd copii și bătrâni prea triști, prea înlăcrimați, privind pustiul drumurilor prăfuite, pe unde cei plecați slugi pe bani puțini și chinuiți din străinătăți nu mai vin odată.
Și atunci mă gândesc să îi spun fetiței mele să plece, după ce termină facultatea, departe de această țară în care ceea ce ai realizat o viață nu contează, să plece din locul în care s-a instalat moartea lentă, adusă de bazele de date ale calculatoarelor, să plece din acest tărâm, în care respectul și compasiunea dispar cu o repeziciune ucigătoare, să uite că s-a născut în România, țara în care se moare ucis de nepăsare.
Sunt bolnavă de cancer. Îmi plătesc asigurarea din mână, ajutată de prieteni, oameni buni. Pe unii îi cunosc, pe alții nu. Le știu doar sufletele... suflete rare și bune, care mă ajută să rezist, să lupt și să trăiesc. Voi merge mai departe, așteptând șirul unor operații, nu știu câte...”
Acestea sunt gândurile, domnilor, îngrijorările, necazurile și cuvintele unei bolnave de cancer din România secolului XXI.
În alte țări de soare pline cancerul este o boală vindecabilă.
În România, dacă ai nenorocul să te îmbolnăvești, de obicei n-ai nicio șansă...
Iar scuza permanentă este: „nu sunt bani”...
Întrebare: Când, domnilor miniștri, cetățenii bolnavi de cancer ai acestei țări vor beneficia de gratuitate pentru investigații și tratament, în cadrul unui program național?
Când, domnilor miniștri, acestor oameni li se va respecta dreptul elementar, dar fundamental, la viață?
Doresc răspuns și în scris, și oral și vă mulțumesc.
Dacă veți compara, pentru câteva școli cu rezultate foarte bune din capitală, numărul de înscrieri de anul trecut la clasa pregătitoare și clasa I cu planul de școlarizare, veți vedea că numărul copiilor înscriși este cu mult mai mare decât numărul locurilor repartizate prin planul de școlarizare, iar acest lucru a fost posibil pentru că, așa cum am afirmat mai sus, părinții și-au făcut mutații pentru a aparține de școala pe care și-o doreau.
Față de cele prezentate, vă rog, domnule ministru, să analizați prezenta sesizare și să țineți cont, la publicarea formei finale a Metodologiei pentru înscrierea copiilor în învățământul primar, în anul școlar 2013–2014, de aspectele prezentate.
În același timp, vă rog să-mi comunicați care sunt modificările pe care intenționați să le realizați pentru ca părintele să poată opta pentru școala care – consideră el – este în beneficiul dezvoltării optime a copilului.
Solicit răspuns în scris. Vă mulțumesc.
## Domnule ministru,
Având în vedere situația expusă, vă rog să-mi comunicați măsurile pe care intenționați să le luați pentru a asigura funcționalitatea Grupurilor de Acțiune Locală.
Vă mulțumesc.
Vă solicit răspuns în scris.