Stenogramă plen

## Stimați colegi,

Îi rog pe liderii grupurilor parlamentare să invite colegii senatori în sală, să începem ședința de plen de astăzi.

Doamnelor și domnilor senatori, vă rog să-mi permiteți să deschid ședința de astăzi, 17 martie.

Rog colegii senatori să ia loc și vă anunț că din totalul de 171 de senatori și-au înregistrat prezența 116, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit, așa cum bine știți, minimum 86.

Ședința de plen a Senatului este condusă în acest moment de subsemnatul, delegat de președintele Senatului, asistat de domnii secretari Ion Rotaru și Ion Simeon Purec.

Ordinea de zi și programul de lucru v-au fost distribuite. Au fost aprobate astăzi în ședința Biroului permanent al Senatului de la ora 14.00.

Sunt comentarii la ordinea de zi?

La ordinea de zi.

Domnule lider Puiu Hașotti, vă rog. Microfonul 2. Stimați colegi senatori, vă rog să luați loc. Insist. Colegii senatori să ia loc, iar cei care nu sunt membri în Senatul României să părăsească sala.

Se poate, domnule președinte?

Vă rog. Vă rog.

## Vă mulțumesc frumos.

Aș avea o propunere, și anume cel care este pe locul 16, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2013 pentru completarea Legii nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune, să vină pe un loc în față, locul 5, dincolo de faptul că este absolut nevoie să rezolvăm această problemă. Știm prin ce trece și cu ce se confruntă Societatea Română de Televiziune, dar vă reamintesc, stimați colegi, că acest proiect a fost încă de trei ori pe ordinea de zi și a fost tot timpul lăsat la sfârșit, nu am apucat să-l discutăm, nicidecum să-l votăm.

Este o lege organică, mâine ar trebui să-i dăm votul și cred că propunerea este judicioasă.

Mulțumesc tare mult.

Liderul Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Ilie Sârbu. Vă rog.

Vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Îmi pare rău că nu ne-am consultat înainte. Noi am vrut să solicităm retrimiterea la comisie. Colegii de la comisie m-au rugat să fac intervenția. Domnul Severin poate vă dă mai multe explicații.

decât al Parlamentului. Guvernul, aici, poate să-și dea, eventual, cu părerea. Parlamentul este acela care hotărăște în privința Societății Române de Televiziune.

Am înțeles. Domnul senator Stănescu. A dispărut? Nu a dispărut. Microfonul 2, vă rog. Discutăm legat de ordinea de zi.

## Da.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Voiam să susțin același lucru. Este bizar și e chiar o practică bizară în Parlamentul nostru, în Senat, că, de foarte multe ori, pe ordinea de zi sunt puse pe poziția – să zicem – 10 legi cum este aceasta. Asta a fost de trei ori pe ordinea de zi pe poziția 10 a plenului, acum apare pe poziția 16 și nu este totuși discutată. Și stă sub semnul întrebării situația Societății Române de Televiziune.

Vă rugăm să o acceptați, să supuneți la vot și să o punem pe o poziție... în primele 5 locuri.

Mulțumesc. Domnule senator Oprea, vă rog.

Domnule senator Oprea, nu v-ați manifestat dorința de a lua cuvântul?

Așa mi s-a părut, de asta...

Era atipic.

Nu. I-am lăsat pe ceilalți să se exprime, pentru că de aici rezultă supărarea Comisiei pentru cultură. Nu a ieșit cum trebuia. Or, nu pentru asta o dai la comisie încă o dată.

Domnul Severin a solicitat retrimiterea la comisie, ne-a comunicat domnul lider Sârbu.

Microfonul 4, pentru a justifica solicitarea.

Dat fiind faptul că nu am avut un punct de vedere al Guvernului, am solicitat retrimiterea la comisie, mai ales dat fiind faptul că părerile au fost împărțite.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu. Domnul Puiu Hașotti, microfonul 2.

Sunt chestiuni legate de ordinea de zi. Vă aduc la cunoștință acest lucru.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

## Domnule președinte,

Eu nu discut ceea ce, în mod îndreptățit și – sunt sigur – cu mult temei, colegii de la Comisia pentru cultură au hotărât. Problema este că Societatea Română de Televiziune nu se subordonează Guvernului, se subordonează Parlamentului. Nu știu în ce măsură este mai greu cuvântul Guvernului

Stimați colegi, Discutăm despre ordinea de zi.

Există o solicitare pentru a introduce o schimbare în ordinea de zi, în sensul în care punctul 16, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2013 pentru completarea Legii nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune, să fie introdus... să fie schimbat, ca poziție, în primele 5 locuri.

Există vizavi de același aspect o solicitare din partea Grupului parlamentar al PSD să fie retrimis proiectul respectiv la comisie pentru continuarea dezbaterilor și pentru un alt raport.

Sigur că, în această situație, voi supune aprobării dumneavoastră în ordinea în care au fost făcute cele două propuneri. Propunerea dumneavoastră a fost prima.

Numai să stabilim ordinea în care am putea-o... punctul 5...

Propun spre aprobarea plenului Senatului propunerea liderului Grupului parlamentar al PNL, de modificare a ordinii de zi, în sensul schimbării punctului 16 cu punctul 5.

Vă rog.

Cine este pentru?

Vă rog să votați.

O să reluăm votul asupra propunerii pe care a făcut-o domnul Puiu Hașotti, de schimbare a ordinii de zi, poziția 16 în poziția 5. Vă rog să votați.

45 de voturi pentru, 71 de voturi împotrivă și o abținere. Propunerea a fost respinsă.

Supun aprobării dumneavoastră propunerea pe care liderul Grupului parlamentar al PSD, domnul Ilie Sârbu, a făcut-o, de retrimitere la comisie.

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Când ajungem... când ajungem la ordinea de zi...

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Aveți dreptate. Rămâne și o să rediscutăm la ordinea de zi. Aveți dreptate.

Stimați colegi,

Cu acestea, supun aprobării dumneavoastră ordinea de zi.

Supun aprobării dumneavoastră programul de lucru.

Astăzi, între orele 16.00 și 18.00 – lucrări în plenul Senatului, între orele 18.00 și 19.30 – întrebări, interpelări. Există întrebări față de programul de lucru?

Am înțeles.

Mulțumesc. La vot.

Dacă mai există modificări și de la alte grupuri parlamentare?

Dacă nu mai există, supun...

Vă rog, Grupul parlamentar al PSD. Domnule senator Arcaș, vă rog.

Mulțumesc.

– Comisia pentru afaceri europene – înlocuirea domnului senator Cadăr Leonard cu domnul senator Coste Marius;

– Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului – înlocuirea domnului senator Coste Marius cu domnul senator Cadăr Leonard;

– Comisia pentru egalitatea de șanse – înlocuirea domnului senator Deneș Ioan cu doamna senator Crețu Gabriela;

– Comisia românilor de pretutindeni – înlocuirea domnului senator Deneș Ioan cu domnul senator Neagu Mihai. Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu.

Dacă grupurile parlamentare mai au asemenea propuneri?

Domnul senator Cristian Dumitrescu, pe procedură. Microfonul 3, vă rog.

Nu există.

Supun aprobării dumneavoastră acest program de lucru.

Pe chestiuni de procedură, domnul senator Oprea. Vă rog. Microfonul central.

Pe data de 10 februarie am avut propuneri de schimbări la nivel de comisii și ni s-a spus din partea specialiștilor site-ului Senatului că nu s-au votat. Și, într-adevăr, din stenogramă... conducea ședința domnul Cristian Dumitrescu, dar s-a zis că altădată. Și acum este altădată.

Aduceam atunci la cunoștință – și în stenogramă figurează – înlocuirea domnului senator Liviu Volosevici din funcția de membru al Comisiei pentru administrație publică cu domnul senator Pașcan Marius și domnul Rogojan Mihai Ciprian, Comisia pentru cultură, eliberează locul pentru domnul Florin Daniel Cristian.

Domnule senator, numai o secundă, ca să înțeleg eu.

S-a făcut pe 10 februarie și nu s-a consemnat în procesul-verbal și, bineînțeles, pe site. Dacă nu s-a consemnat pe site și există vot, nu mai repetăm votul.

Nu. În stenogramă am pe 24 februarie, când ați condus ședința și ați dat vot, dar pe 10 februarie – același lucru – nu s-a dat vot. Deci cer acum să supuneți votului Senatului cele două înlocuiri.

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor, În data de 10 februarie nu s-a supus la vot, pentru că domnul senator Oprea, liderul grupului, a venit cu solicitarea direct în plen.

În mod normal, procedura e să se prezinte în Biroul permanent, după aceea se supune plenului, urmând să se facă negocieri între grupuri. Dacă s-au îndeplinit toate aceste condiții, se supune la vot. Nu a fost altă rațiune pentru care...

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult, domnule vicepreședinte.

Supun aprobării dumneavoastră propunerile făcute de liderii Grupurilor parlamentare ale PDL și ale PSD.

Intrăm în ordinea de zi și începem cu punctul 1, numirea

unui membru al Consiliului Național de Integritate. Raportul Comisiei juridice.

Vă rog, doamnă secretar, să prezentați raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raport privind numirea unui membru supleant al Consiliului Național de Integritate

Biroul permanent al Senatului, în ședința din 17 septembrie 2013, a hotărât să transmită Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări propunerea Grupului parlamentar al UDMR privind nominalizarea domnului Gáspár István pentru funcția de membru supleant în Consiliul Național de Integritate, în vederea întocmirii raportului, în conformitate cu prevederile art. 35 și următoarele din Legea nr. 144/2007.

În consecință, în ședința din data de 1 octombrie 2013, membrii Comisiei juridice au procedat la audierea candidatului, au analizat dosarul acestuia și prevederile legale în materie în vigoare și au hotărât, cu unanimitate de voturi, avizarea favorabilă în vederea numirii de către plenul Senatului pentru funcția de membru supleant în Consiliul Național de Integritate a domnului Gáspár István, potrivit prevederilor art. 35 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Mulțumesc tare mult.

Există intervenții în legătură cu această propunere? Vă rog, doamnă senator. Microfonul 2.

Nu am nimic împotriva persoanei respective, nu o cunosc, vorbesc și spun pur și simplu generic: Consiliul Național de Integritate este cel sub oblăduirea căruia se găsește această agenție – ANI, da? –, agenție, ANI, care nu dă raportul nimănui decât acestui consiliu. Nu am auzit în această aulă, în această sală vreun reprezentant al CNI să vină să ne raporteze ce a făcut și să dezbatem activitatea CNI-ului, având în vedere lucrurile rele care se întâmplă la ANI.

Așa că ar fi trebuit – zic eu – prima dată să începem cu o dezbatere a rapoartelor de activitate ale acestei instituții și apoi să ne gândim să numim membri. Nici PC-ul nu are membru acolo.

Mulțumesc. Există și alte intervenții? Vă rog, domnule senator Stănescu. Microfonul 2.

Stimați colegi, este inadmisibil ceea ce facem în Senatul României și în Parlamentul României. Este inadmisibil să ni se solicite să ne pronunțăm în legătură cu un membru supleant al unui organism care supraveghează o instituție care nu și-a prezentat rapoartele, și rapoartele acestei instituții nu au fost dezbătute în Parlamentul României. Este o chestiune de fond. Este obligatoriu ca noi să dezbatem rapoartele ANI și apoi să ne ocupăm de membrii supleanți.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult. Sigur că este o atenționare extrem de serioasă pe care – sper – Consiliul Național de Integritate și agenția în sine vor veni...

Doamnă senator Anghel, un singur lider de grup, îmi pare rău, vreau să intru în procedură de vot.

Conform prevederilor art. 15 din Legea nr. 144/2007, nu există prevăzută o modalitate de vot pentru numirea membrilor Consiliului Național de Integritate, situație în care prevederile art. 133 din Regulamentul Senatului îmi permit să supun aprobării dumneavoastră varianta votului secret electronic pentru a trece mai departe.

Vă rog să vă exprimați punctul de vedere pentru vot secret electronic.

Supun aprobării dumneavoastră, așa cum a fost prezentat în raportul comisiei, numirea domnului Gáspár István pentru diferența de mandat pentru funcția de membru supleant al Consiliului Național de Integritate.

Doamnă senator Anghel, vă rog, microfonul 2.

În fine, majoritate a hotărât că trebuie votat acest om și fără să cunoaștem activitatea CNI, activitate care ar trebui să fie publică. Toate procesele-verbale ale ședințelor ar trebui să fie pe site-ul lor. Eu am o cerere pentru niște procese-verbale de 6-7 luni de zile, iar doamna președinte al CNI a conchis că nu este obligată să mi le dea.

Treaba dumneavoastră, stimaților, eu nu am în declarația mea de interese nimic, am numai linii. Mâine-poimâine veți plânge și veți spune că se fac abuzuri. V-ați făcut-o cu mâna dumneavoastră!

Mulțumesc. Domnule senator Oprea, vă rog.

Eu voiam să apreciez celeritatea cu care secretarul general al Senatului a operat, fiindcă de la ședința de Birou, de la ora 14.00, în posesia noastră se află raportul Comisiei juridice. Mai era acolo un punct anexat: prezentăm și CV-ul, dar am înțeles că domnul Gáspár István îndeplinește toate condițiile, așa că felicitări!

Mulțumim și noi.

Stimați colegi, permiteți-mi să prezint, înainte de a intra la punctul 2 din ordinea de zi, o notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alineatele (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

– Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule – procedură de urgență;

– Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2011 privind interzicerea achiziționării de la persoane fizice a metalelor feroase și neferoase și a aliajelor acestora utilizate în activitatea feroviară;

– Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare – procedură de urgență.

Termenul pentru sesizare este de cinci zile, pentru legile adoptate în procedură de drept comun, și de două zile, pentru legile adoptate în procedură de urgență, de la data depunerii – astăzi, 17 martie 2014. Punctul 2 din ordinea de zi – aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea unor inițiative legislative.

Supun aprobării Senatului, conform prevederilor art. 107 din regulament, dezbaterea și adoptarea în procedură de urgență, aprobată de Biroul permanent de astăzi, 17 martie 2014, ora 14, a următoarelor inițiative legislative:

1. Proiectul de lege pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere dintre Guvernul României și Consiliul Europei privind Oficiul Consiliului Europei în domeniul criminalității informatice din București și statutul juridic al acestuia, semnat la București la 15 octombrie 2013.

Inițiator, Guvernul României. Dacă Guvernul insistă pe proiect?

Guvernul.

Microfonul 10, vă rog. Să ridicați mâna, să observ că sunteți cel care a venit pentru acest subiect.

Mulțumesc foarte mult.

Supun aprobării dumneavoastră procedura de urgență pentru acest proiect.

Cine este pentru?

93 de voturi pentru, două voturi împotrivă și 5 abțineri. Procedura de urgență a fost aprobată.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Distinși colegi, am constatat, în raport cu acest proiect de act normativ, că, în practică, există situații în care consilierii locali ori județeni, primarii sau președinții consiliilor județene continuă să-și exercite mandatul, chiar dacă a fost pusă în mișcare acțiunea penală împotriva lor, uneori pentru infracțiuni de corupție sau alte fapte grave.

De asemenea, ei își exercită mandatul și în faze avansate ale procesului penal, cum ar fi condamnarea lor în primă instanță ori în apel pentru diferite infracțiuni deduse judecății.

Potrivit art. 56 și art. 100 din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, republicată, mandatul de consilier local sau județean se...

Numai o secundă, domnule senator. Eu nu vă întreb decât dacă susțineți procedura de urgență. Ce vom discuta aici...

Am explicat acest lucru. Susțin.

Susțineți?

Da. Da.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Da. Susțin, domnule președinte de ședință.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc frumos. Supun aprobării dumneavoastră procedura de urgență pentru punctul 3.

În sfârșit, Proiectul de lege pentru completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002 – adoptat tacit de Camera Deputaților.

Inițiatorii sunt prezenți? Cine susține? Vă rog, domnule senator _._

Domnule președinte, susținem, în numele tuturor coinițiatorilor, procedura de urgență.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult, domnule senator.

Supun aprobării dumneavoastră procedura de urgență pentru acest proiect.

Punctul 3 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 108/2013 pentru prorogarea termenului prevăzut la alin. (1) al art. 56 din Legea nr. 185/2013 privind amplasarea și autorizarea mijloacelor de publicitate – prioritate legislativă a Guvernului.

Declar deschise dezbaterile asupra proiectului de lege. Dau cuvântul reprezentantului Guvernului. Microfonul 10, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare prorogarea termenului prevăzut la alin. (1) al art. 56 din Legea nr. 185/2013 privind amplasarea și autorizarea mijloacelor de publicitate, care prevede, în prezent, ca mijloacele de publicitate autorizate să fie menținute pe amplasamentele autorizate până la 1 ianuarie 2014..., până la un nou termen, respectiv 1 octombrie 2015.

Comisia a întocmit un raport favorabil, fără amendamente, cu care Guvernul este de acord și roagă să fie adoptat.

Mulțumim frumos.

Mulțumesc și eu doamnei Cristina Crișu, secretar de stat. Îi dau cuvântul domnului Darius Vâlcov, președintele Comisiei pentru administrație, pentru a prezenta raportul comisiei.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

În ședința din 5 martie 2014, membrii comisiei au hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți, să adopte raport suplimentar de admitere, fără amendamente.

Astfel, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul suplimentar de admitere, fără amendamente, împreună cu proiectul de lege.

Mulțumesc. Există dezbateri? Vă rog. Poftiți, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Deci domnul senator Iovescu, vă rog.

Mulțumesc. Dobra, eu.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Dobra.

Da. Mulțumesc.

Să mă informați corect.

Asupra unei situații...

Vă rog.

...mai exact asupra unei realități aș fi vrut eu să atrag atenția stimabilei doamne din partea Guvernului, și anume a situației panourilor publicitare părăsite sau a celor care nu au contracte de publicitate, panouri de publicitate care, în acest moment, contribuie la o imagine nefericită – ca să nu spun neglijentă – a întregii noastre țări.

Nu mai departe de intrarea dinspre Ploiești astfel de panouri publicitare sfâșiate, ruginite zac într-o astfel de situație. Eu atrag atenția asupra acestei situații de ce? Pentru că la lecturarea legii pe care astăzi Guvernul o amendează

se vede clar că sarcini în a atrage atenția asupra acestei situații cad în sarcina administrației publice locale și – din câte înțeleg – a Inspectoratului pentru Construcții.

Vă rog frumos, din această perspectivă, că aici nu este vorba de termene, prevederea este deja în cadrul legii. Sigur există oameni și în afară de dumneavoastră în Guvernul României care se pot ocupa de aceste lucruri, pentru că obligația proprietarilor de panouri publicitare e aceea de a afișa mesaje de interes general, atunci când nu au contracte, în niciun caz de a le lăsa într-o neglijență totală, care ne afectează pe toți.

Avem colegi aici, în Senatul României, care au suferit pagube din cauza unor astfel de panouri depreciate.

Vă rog din suflet, din această perspectivă... Eu înțeleg, dar trebuie găsită modalitatea în care – în jos – administrațiile publice locale și inspectoratele pentru construcții să fie atenționate, pentru că, până la urmă, e vorba de imaginea țării noastre. Chiar în Aeroportul Otopeni există astfel de panouri.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și eu. Îl invit la microfon pe domnul senator Iovescu.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Încă o dată constatăm că Guvernul elaborează ordonanțe de urgență în mare viteză, fără a aprofunda lucrurile propuse. Apoi vine cu o altă ordonanță de urgență de prorogare a termenului, dar o prorogare de termen până în 15.10.2015.

Eu întreb: o diferență de aproape doi ani este o greșeală de tipar sau cum se explică prelungirea unui termen al unei ordonanțe de urgență, care, prin definiția ei, ar trebui să fie un lucru care este urgent? Să prorogăm până în 2015 mi se pare aberant. Vreau să întreb: și până când acest mod de lucru?

Mulțumesc tare mult. Domnule senator Pașcan, vă rog, microfonul 1.

## **Domnul Emil Marius Pașcan:**

Domnule președinte, Distinși colegi,

Eu cred că acest proiect de prorogare este o mostră clară și evidentă a diletantismului, superficialității care caracterizează Guvernul României, și nu o spun la modul gratuit, întrucât, atunci când s-a promovat un asemenea act normativ, în primul rând, nu s-a ținut cont de Decizia Curții Constituționale a României nr. 26/2012, în care se spune: în situația în care, printr-un nou act normativ, se impun reguli și obligații noi în sarcina operatorilor de publicitate, este obligatoriu ca, prin lege, să se asigure un termen adecvat care să permită subiectului de drept să răspundă noilor cerințe legislative.

Or, Guvernul nici măcar nu i-a consultat pe cei direct vizați, nici pe cei din domeniul publicitar, nici administrațiile publice.

Pe de altă parte, tot în aceeași categorie, dar și aservirii Legislativului în fața voinței Executivului este și faptul că, în Comisia pentru administrație publică, abordându-se acest subiect în mod rezonabil, domnul președinte a propus ca termenul prorogării să fie sfârșitul acestui an, respectiv luna decembrie, pentru că este nefiresc ca un act normativ care a fost deja promulgat și ar fi trebuit să producă efecte să-l aplicăm abia după doi ani de la promulgarea sa.

Aceasta este mostra de aservire, dar și de diletantism și de superficialitate care caracterizează actuala guvernare și cred că faptul că noi adoptăm o prorogare de doi ani de zile pentru un act normativ care deja trebuia să-și facă efectele este un vot de blam și la adresa activității noastre.

Eu sper să nu subscriem, cu atât mai mult cu cât, din cauza unor presiuni asupra Comisiei pentru administrație, s-a revenit asupra raportului de fond și s-a făcut un raport suplimentar.

Adică haideți să votăm, la presiunea Guvernului, în culise și să modificăm ceea ce noi am stabilit și am votat deja în comisiile de specialitate. Este și un precedent cât se poate de periculos.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dacă mai sunt alte intervenții la dezbaterile generale?

Bun. Atunci declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul suplimentar al comisiei este de admitere.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Trecem la următorul punct, punctul 4, Proiectul de lege pentru ratificarea Tratatului privind comerțul cu arme, adoptat la New York la 2 aprilie 2013 și semnat de România la New York la 3 iunie 2013.

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau întâi cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, domnul secretar de stat Podgorean.

Microfonul 8.

## **Domnul Radu Podgorean** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Vă rugăm să aprobați proiectul de lege pentru ratificarea prezentului tratat, care asigură un instrument juridic important pentru reglementarea comerțului internațional cu arme convenționale.

Trebuie menționat, de asemenea, că prezentul tratat conține o regulă importantă, respectiv interzicerea transferurilor de arme, dacă acestea ar putea contribui la încălcarea drepturilor omului și a dreptului internațional umanitar în țara de destinație.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, domnul senator Dobrițoiu.

Aveți cuvântul, microfonul 6.

## **Domnul Corneliu Dobrițoiu:**

Vă mulțumesc.

Doresc să informez colegii senatori că acest proiect de lege a fost avizat favorabil de către Consiliul Legislativ, de către Comisia pentru politică externă, iar în ședința din 11 martie anul curent, membrii Comisiei de apărare, ordine publică și siguranță națională au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente, fapt ce mă îndreptățește să

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Sunt întrebări din partea dumneavoastră, doamnelor și domnilor senatori?

Grupurile parlamentare dacă doresc să facă intervenții? Dacă nu, declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Cameră decizională.

Trecem la punctul următor, punctul 5, Proiectul de lege privind ratificarea Acordului pentru facilitarea de împrumut de tip preventiv dintre Uniunea Europeană, în calitate de împrumutător, și România, în calitate de împrumutat, și Banca Națională a României, în valoare de maximum 2 miliarde de euro, semnat la București la 5 noiembrie 2013 și la Luxemburg la 19 noiembrie 2013, și a Memorandumului de înțelegere dintre Uniunea Europeană și România, semnat la București la 5 noiembrie 2013 și la Bruxelles la 6 noiembrie 2013.

Din partea Guvernului este domnul secretar de stat Dan Manolescu.

Aveți cuvântul pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Vă rog, microfonul nr. 9.

## **Domnul Dan Manolescu** _– secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Ca urmare a discuțiilor purtate în luna iunie 2013 cu reprezentanții Comisei Europene, ai Fondului Monetar Internațional și ai Băncii Mondiale asupra principalelor elemente de politici economice afluente unui potențial aranjament de tip preventiv, Uniunea Europeană pune la dispoziția României, în baza unui acord de împrumut, asistență financiară și preventivă în valoare de maximum 2 miliarde de euro, în vederea susținerii Programului economic pentru perioada 2013–2015. Aceasta este complementară sprijinului acordat de către Fondul Monetar Internațional, prin intermediul unui aranjament de tip stand-by și în valoare de aproximativ 2 miliarde de euro, în baza Deciziei Consiliului său director din data de 27 septembrie 2013, și este acordată pe o perioadă de doi ani.

Guvernul susține prezentul proiect de lege în forma în care a fost prezentat Parlamentului. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru buget, finanțe, domnul senator Nicula.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. De asemenea, am primit avize favorabile de la Comisia pentru politică externă și Comisia pentru afaceri europene.

Comisia pentru buget, finanțe a luat în dezbatere proiectul de lege și a hotărât, cu 5 voturi pentru, două voturi împotrivă și o abținere, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Menționez faptul că proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind Cameră decizională.

Vă mulțumesc. Întrebări dacă sunt.

Vă rog, domnule senator Oprea.

Noroc cu declarațiile de presă ale actorilor principali, că, altfel, dacă am citi doar expunerea de motive, totu-i pe roze și, la începutul anului 2014, la sfârșitul vizitei, se spunea în privința României că se contează pe o mai bună absorbție a fondurilor europene, amânarea pentru o perioadă a implementării accizelor la carburanți, dar este o dezinformare, după opinia noastră, întrucât acciza pe carburanți, încălcându-se normele europene, se aplică de la 1 ianuarie. Era vorba de un supliment de viteză a luării banilor de la români, prin acei 7 eurocenți.

Apoi se spune că toată această problemă generată de nedubla accizare este realizată printr-o compensare însemnând înghețări pe partea de cheltuieli și rog reprezentantul Guvernului să ne dea doar câteva exemple de înghețări ale cheltuielilor, în urma acestei vizite.

De asemenea, s-a spus că s-a înregistrat o încetinire a reducerii arieratelor companiilor de stat.

Vă rugăm să ne spuneți și nouă cum, pentru că, din câte știu, sunt câteva proiecte legislative vizavi de aceste arierate, dar aș mai întreba inclusiv reprezentanții organismelor internaționale ce s-a întâmplat cu arieratele unităților administrativ-teritoriale care reprezentau o bilă neagră și în ultimul raport, și în penultimul raport.

De asemenea, au fost demarate măsuri corective, care includ transferuri, și bugetare. De unde – apropo de întrebarea anterioară – și ce măsuri de restructurare ați luat, astfel încât reprezentanții instituțiilor amintite să creadă că suntem pe calea cea bună?

Care este stadiul de finalizare a ofertelor publice pentru alte trei întreprinderi de stat adăugate Romgazului? Vreți să amintiți și Senatului acele trei instituții? Dar e interesant că

niciodată nu ne oferiți aceste informații, trebuie să facem noi slalom pe site-ul Fondului Monetar Internațional, chiar să mergem pe declarații de presă făcute la Fondul Monetar Internațional, să găsim cazul României, unde să ni se deplângă soarta. În ziua de 14 februarie 2014, la Washington DC se spunea foarte clar de către reprezentantul pentru Europa: este o mare problemă în România în privința creditelor acordate populației, dar și corporațiilor, fiindcă rămâne o creștere negativă. De ce nu surprindeți și astfel de aspecte atunci când cereți credite doar pentru alte obiective? Dar, de fapt, răspundeți tot dumneavoastră. Și nu vă mai înțeleg deloc.

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt și alte întrebări...

Doamnă senator Anghel, vă rog, microfonul nr. 2.

Am să vă rog să vă uitați mai des în dreapta, pentru că mă omiteți mereu.

M-am uitat, v-am văzut, să nu aveți impresia că nu v-am observat.

## Mulțumesc.

Aveam o întrebare pentru domnul de la minister.

„Măsurile agreate în cadrul noului pachet – citez din expunerea de motive –, detaliate pe larg în memorandumul de înțelegere, au în vedere următoarele: elemente de politică fiscală (managementul finanțelor publice și consolidarea instituțiilor fiscale, stimularea absorbției fondurilor UE și planificarea investițiilor publice, legea salarizării unitare și analizele funcționale, legislație și administrație fiscală), sectorul sanitar; managementul datoriei publice, sectorul financiar; reforme în domeniul energiei și al transporturilor și piața muncii.”

Ce înseamnă lucrul acesta?

Că cedăm și aici din suveranitatea națională și facem ce zic alții?

Poate nu am înțeles eu bine.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc.

Domnul senator Barbu.

Păi, ai răbdare!

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Microfonul nr. 2. ## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Aștept răspuns de la reprezentantul ministerului.

După ce se strâng toate întrebările, reprezentantul Guvernului vă va răspunde.

Vă mulțumesc.

Vreau să fiu foarte limpede în momentul în care votez. Dacă este vorba de un acord preventiv, înseamnă stand-by, din câte știu eu. Deci nu este vorba de o sumă de bani pe care România chiar o împrumută. Este un acord preventiv.

Care sunt condițiile de tragere, dacă poate reprezentantul Cabinetului Ponta să ne explice. În ce condiții România va apela, când va apela la acest acord pe care acum îl votăm și când devine activ?

Mulțumesc mult.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Dincă, aveți cuvântul, microfonul nr. 2.

## Mulțumesc.

În Comisia pentru buget, finanțe am votat împotrivă. Am avut o discuție cu domnul secretar de stat.

Repet întrebarea. Sper că, de la momentul respectiv până în prezent, are și răspunsul. Printre obligațiile asumate de Guvernul Ponta, prin acest memorandum cu Fondul Monetar Internațional, cu Banca Mondială și cu Uniunea Europeană, se angajează să crească numărul de cărți funciare, să ducă la bun sfârșit cadastrarea României, iar în acest sens îl întreb cum se va face acest lucru, dacă nu sunt prevederi bugetare, iar dacă mă înșel eu, să spună care sunt aceste prevederi și pe ce distanță sunt acoperiți acești bani. Adică, cât din obligația asumată, de cadastrare a României, prin acest memorandum, este acoperit?

Am pus această întrebare și vizavi de onestitatea, dacă vreți, competența Guvernului Ponta, care semnează orice, dar, când trebuie să-și asume să dea explicații, spune că e de vină altcineva, și în lumina faptului că, acum câteva luni bune, am votat în Senat, dar, din păcate, nu a trecut în Cameră, un proiect de lege care presupunea să ajutăm Guvernul Ponta să cadastreze România, iar proiectul era foarte bun, chiar dacă era propus de o parte dintre cei – la acea dată, dar și acum – la putere, și anume liberalii. Proiectul prevedea să se scoată la licitație cadastrarea.

Firmele private au spus că pot să facă gratuit, cu obligația celor care își vând, în perioada următoare, imobilele să plătească la momentul înstrăinării imobilului.

Repet: Care este întinderea angajamentului pe care o acoperă Guvernul Ponta pe cadastrare? Care este valoarea prevăzută în buget pentru acoperirea acestei sume și dacă există ea, pentru că eu personal nu am văzut-o? Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Mai sunt alte întrebări?

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul, microfonul 9.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Legat de primul set de întrebări privind măsurile care au fost avute în vedere de către Guvern în ducerea la îndeplinire a angajamentelor asumate, așa cum s-a menționat, amânarea de acciză a fost acoperită, suma generată de necolectarea veniturilor din acciză a fost acoperită, parțial, prin amânarea unor cheltuieli ale unor ministere, prin amânarea în a doua parte a anului, până la rectificarea unor sume pentru a putea fi introduse în Legea bugetului corecțiile în acest sens.

De asemenea, în zona arieratelor societăților de stat și autorităților publice locale au fost deja întreprinse măsuri și acestea au fost reduse și pe parcursul anului trecut, prin alocarea de sume pe care autoritățile publice locale le puteau accesa în vederea plății acestora. Astfel de măsuri sunt în continuare implementate și în cursul anului curent.

Legat de transferul de suveranitate pe care un astfel de angajament l-ar presupune, până la urmă, discutăm despre o soluție de prevenție – să spunem –, un împrumut de tip preventiv la care România are acces, în situația în care condițiile macroeconomice se deteriorează și are posibilitatea să acceseze astfel de sume de la Comisia Europeană și de la Fondul Monetar pentru acordul stand-by semnat cu Fondul Monetar Internațional, ceea ce, de fapt, creează o garanție asupra stabilității și asupra modului în care finanțele publice pot fi stabilizate, în condițiile în care piața va avea o evoluție care să afecteze, să spunem, posibilitatea de împrumut de pe piețele private și așa mai departe.

În ceea ce privește angajamentul privind întocmirea sau extinderea cadastrului, în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014 au fost aduse modificări Legii privind funcționarea Agenției Naționale de Cadastru, în sensul stabilirii posibilității acesteia de a reține din sumele pe care le are în vederea extinderii lucrărilor de cadastru pentru zonele rurale.

Mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Dacă nu mai sunt alte intervenții din partea liderilor de grup...

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Doamna senator Anghel.

Doamna senator Anghel, microfonul 2.

Întrebarea mea a fost clară. Eu vreau un răspuns la fel de clar cum a fost întrebarea mea. Nu că este stand-by.

Deci și la FMI a fost lucrul acesta și ni se spune... Chiar am primit un răspuns de la ANPC aberant și abracadabrant în care mi se spunea că nu poate să facă o inițiativă legislativă, să propună, pentru că nu ne dă voie FMI-ul. Până când facem lucrurile astea?

Există acest risc sau această posibilitate? Cedăm din suveranitate? Pentru că era vorba de sănătatea publică, era vorba de salarizarea unitară. Ce facem după aceea? Spunem nu unor lucruri pe care le-am promis în campanie și pe care oamenii le așteaptă?

Doamnă senator, mulțumesc. Domnule senator Dincă, vă rog, microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Domnul secretar de stat ne-a dat un răspuns elegant. Eu așteptam să-mi spună, având în vedere că în acest memorandum scrie că până la finele anului 2015 trebuie să îndeplinească această măsură Guvernul Ponta, așteptam să-mi spună că sunt deblocați banii cu Banca Mondială pentru proiectul de cadastrare a unui număr de comune, așteptam să-mi spună care este termenul-limită pentru finalizarea acestui proiect – repet, bani de la Banca Mondială, nu de la Guvernul României –, așteptam să-mi spună cât de repede vine Guvernul cu finanțarea pe acest proiect, pentru că numai așa poate să atingă o parte din această țintă. Din punctul meu de vedere, este clar că nu poate să atingă, pentru că mai are cel mult un an și jumătate pentru a-și îndeplini acest obiectiv pe care și l-a asumat. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Dacă domnul secretar de stat mai dorește să ia cuvântul? Nu. Vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Sârbu.

Politic, sigur că dă bine, dar ne așteptăm de la oameni care totuși cunosc economie să aibă forța să treacă peste aspectul acesta politic și când, sigur, vin în fața noastră – nu numai a noastră, probabil a țării, prin intermediul presei –, să vină cu lucrurile acestea concrete, care fac bine României.

Politicul sigur că face și el bine, că nu există o altă formulă. Când se va inventa alta, va fi mai bună, dar, la ora actuală, să vii și să faci atâta caz de acciza care se introduce pentru autostrăzi..., având această destinație precisă, cred eu că nu e nici politic și nu e nici în favoarea categoriilor despre care am vorbit și nici ale noastre.

Una e să faci drumul de la București la Timișoara sau la Cluj în patru ore și alta e să-l faci în opt ore. Consum de energie, de timp, întârzierea mărfurilor și celelalte.

Asta a avut ca bază și rațiune introducerea accizei la..., dar știți bine și dumneavoastră lucrul acesta. Și cred că ar fi bine să ne gândim cu toții la asta, nu numai la ceea ce ne oferă pe moment. Sigur, pe moment, e interesant: câștigăm, că noi suntem împotrivă, să nu crească prețurile, să nu crească... Sigur, așa e, când ești în opoziție, chiar e mai ușor, dar am vrut să explic lucrul ăsta, fiindcă l-am auzit de la un specialist în domeniu și mi s-a părut interesant. Nu am auzit varianta asta. Nu ne-am gândit la ea, că o trăim zilnic fiecare dintre noi.

Vă mulțumesc. Domnul senator Oprea.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

Am văzut că nu numai astăzi și aici această acciză despre care se vorbește a stârnit discuții diverse.

Sigur că, la prima vedere, par și justificate, dar nu în cazul unor oameni care totuși au idee ce înseamnă economia, ce înseamnă școala de economie românească. Și mă refer la domnul rector, ca de fiecare dată, că dânsul vine cu problemele aici.

Astăzi am avut prilejul să-l ascult pe un coleg al nostru, specialist în domeniu, și nu fac decât o interpretare. Sigur, nu știu dacă reușesc s-o fac exact cum a făcut-o el, că e un domeniu mult mai special.

Vorbind de acciză, politic, sigur că e foarte bine, când ești în opoziție, să critici, să spui: se pune acciză, i-am nenorocit pe români!

Nu mă refer la faptul că e prețul cel mai mic la benzină în România, că o să-mi spuneți: păi, și salariile?! Și aveți dreptate.

Dar, dincolo de asta, colegul respectiv ne-a prezentat un calcul: ce înseamnă orele în plus pe care acum le fac, se fac în trafic. Nu mai vorbesc de tiruri și de transportul mare de marfă, din cauza lipsei autostrăzii, dând, sigur, date concrete: ce înseamnă schimbul de piese, începând de la cauciucuri, drumuri, curbe și 4.000 de morți, cam media în accidente rutiere într-un an, în România.

Nimeni nu a discutat despre acest aspect. Toată lumea sare pe accize.

Poate trebuie să facem un efort, românii, o dată, pentru un an, doi, fiindcă banii aceștia, s-a spus clar, nu merg în alte domenii decât în autostrăzi și să rezolvăm această problemă mare pe care o avem.

Asta ar fi o discuție serioasă pe care am putea s-o avem. Dincolo de ceea ce înseamnă... acciza mărește prețul la benzină, e un dezastru, nu mai circulă românii...

Da, când ești la putere și când nu ai argumente, vii și susții o cauză fără suport. Dar vă aduc aminte că România este singura țară care a încălcat regula europeană privind acciza pe combustibil. Și m-am uitat, domnule lider de grup, în bugetul României și suma adusă prin încălcarea directivelor europene, fiindcă, țineți minte, nu a convenit Guvernului cursul euro la data de 1 octombrie 2013 pentru a se aplica la 1 ianuarie 2014 și a venit cu o chichiță tipic românească pentru a scoate mai mulți bani din buzunarul oamenilor care alimentează la pompă...

Mulțumesc.

Domnule senator Mora, microfonul central.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Nu aș vrea să mă refer neapărat la disputa privind măsurile care se impun prin acest memorandum, ci aș vrea să mă refer la un lucru de principiu. Dacă noi, Parlamentul, suntem chemați astăzi, aici, să ratificăm un acord, respectiv să aprobăm un memorandum, nu înțeleg de ce la articolul 5 al acestui proiect de lege mandatăm Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, să aducă amendamente, ulterior, la acest acord. Deci, dacă Parlamentul este chemat să se prezinte și să-și spună punctul de vedere pe acord și pe memorandum, cred că, cu același spirit de putere, trebuie să modificăm acest acord, tot în Parlament, nu la nivel de Guvern și nu numai la nivel de Minister de Finanțe. Aici cred că ar trebui să găsim o soluție și să nu lăsăm modificarea acordului doar la nivel de Guvern sau al Ministerului Finanțelor Publice, ci la nivel de Parlament.

Mulțumesc.

Domnul senator Barbu, microfonul 2.

## Mulțumesc mult.

Am ascultat cu multă atenție expunerea distinsului domn Sârbu și cât pe-aci, cât pe-aci să cred că de la București la Timișoara vom face, în curând, patru ore, pe o autostradă pe care o vom construi, bineînțeles, cu banii pe care astăzi îi discutăm în Senatul României. Numai că ce mi s-a părut că lipsește din expunerea domnului Sârbu și, repet, cu toată deferența și respectul pe care i le port, fac eu precizarea, pentru că e bine ca și presa să nu uite și nici noi, când votăm, să nu ne prefacem că nu știm... Suntem singura țară din Europa unde sintagma „Aici sunt banii dumneavoastră!” este încă valabilă. Acei bani încă se strâng, este țara în care rovinieta este valabilă – și plătim toți participanții la trafic, care ieșim din București sau din orașele noastre pe drumurile naționale, plătim rovinieta –, vorbim de acciza care a intrat în vigoare la 1 ianuarie și vorbim de cei 7 eurocenți care vor intra, etapizat, și ei în vigoare, deci vorbim de patru surse pe care românii aproape într-o sclavie întru crearea de autostrăzi o trăiesc de ani de zile și nu știu dacă avem vreun kilometru, doi de autostradă din aceste fonduri.

Ar fi minunat să facem patru ore până la Timișoara pe o autostradă construită cu banii pe care acum îi dezbatem în Senat, dar eu nu cred.

Mulțumesc.

Doamna senator Firea, microfonul 3.

## **Doamna Gabriela Firea:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Pentru că s-a făcut, puțin mai devreme, afirmația că banii din acciză merg către Ministerul Dezvoltării, iar Ministerul Dezvoltării are grijă de alegeri... Ne place tuturor să spunem adevărul și, mai ales pentru că suntem aici, împreună, într-o zi de luni, cred că trebuie să avem respect pentru realitate. Și vă spun și de ce. Stimații mei colegi știu, cei mai mulți dintre ei, unde se repartizează bugetele de la Ministerul Dezvoltării. Acum, dacă vorbim de perioada pe care o trăim cu toții, este vorba despre Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/2011, care finanțează proiecte de infrastructură pentru apă, canalizare și drumuri.

Am făcut parte din comisia politică aferentă unui județ în legătură cu aceste repartiții, o discuție politică, așa cum s-a făcut peste tot. Vreau să-i asigur pe colegii noștri din opoziție că nicio primărie, de exemplu, a Partidului Democrat Liberal nu a fost ocolită de la finanțări. Dimpotrivă, sunt primării PDL care, în județul Ilfov, au primit finanțări mai semnificative decât primării ale PSD și PNL și asta pentru că, așa cum și dumneavoastră știți, proiectele au fost aprobate, în anii trecuți, în special către UAT-urile PDL, pentru că atunci erau

la putere, iar acum condiția pusă de Ministerul Dezvoltării este să se finanțeze în special lucrările care au un grad, un nivel foarte mare de realizare, 60-70%, și abia după ce se finanțează acestea suma care rămâne poate fi repartizată pentru lucrări în derulare sau pentru altele noi.

Așadar, pentru respectarea adevărului, trebuie să știm că aceste bugete merg către primării, în special, care sunt conduse de primari ai fostei puteri și abia în a doua etapă de primari ai actualei puteri.

Vă mulțumesc foarte mult.

Doamna senator Anghel, ultima dată.

Scurt, domnule președinte. Mulțumesc. Aș vrea să vă citesc două fraze:

„Voturile se dau prin ridicare și ședere, prin viu grai sau prin scrutin secret.

Un proiect de lege nu poate fi adoptat decât după ce s-a votat articol cu articol.” (Constituție, 1923)

Poate nu ar fi rău să ne întoarcem în timp!

Domnul senator Dincă. Microfonul 2.

Îi mulțumesc doamnei senator pentru curajul de a recunoaște că face parte dintr-o comisie politică, la nivelul județului, de împărțire a banilor.

Cu privire la ce se întâmplă cu acești 7 eurocenți, care, de fapt, sunt mult mai mulți. Este clar, nimeni din această sală nu a contrazis că acești bani sunt prevăzuți la nivelul Ministerului Transporturilor. S-a spus că sunt la Ministerul Dezvoltării. Vă rog să vă uitați în bugetul Ministerului Dezvoltării și să vedeți că sunt prevăzute și alte sume, la alte capitole, pentru alte teme. Bineînțeles că, odată ce ne-ați spus că ați participat la un asemenea tip de comisie, pe mine m-ați lăsat dezarmat. Nu mai am ce să spun și îmi dau seama cum vor merge lucrurile în următoarele nouă luni din acest an bugetar.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Doamnă senator Firea, vă rog.

## **Doamna Gabriela Firea:**

Nu cred că trebuie să fim ipocriți. Sunt senator și răspund de buna funcționare a lucrurilor, așa, ca și dumneavoastră, în 20 de localități din colegiul meu cinci dintre localități sunt ale Partidului Democrat Liberal, cinci ale PNL și zece ale PSD.

Discuții politice este normal și firesc să aibă loc, dialog cu PNL, PDL, PP-DD, UDMR și celelalte partide este firesc, normal, democratic, să aibă loc în legătură cu investițiile dintr-un anume județ. Dar, dacă dumneavoastră, stimabile coleg, veți veni – și veți avea curajul să veniți acum – la microfon și să spuneți că nu doriți să fie finanțate lucrări din comune care au primari PDL de la mine din colegiu, și pot să vi le numesc, noi să știți că nu ne supărăm. Vorbesc cu domnul Hașotti, vom face o cerere... să vedem cum ne descurcăm cu suma rămasă _._ Deocamdată, în acest moment...

Deocamdată, în acest moment...

În acest moment, situația a fost mai mult decât echilibrată, transparentă, colegială, iar criteriile au fost unele profesionale. Repet, dacă vrem să facem neapărat declarații politice și lunea, nu doar marțea dimineață, este dreptul nostru, al fiecăruia.

Vă mulțumesc, cu respect.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Domnul senator Hașotti.

Dar, domnule senator, numai o clipă.

Stimați colegi, vreau să vă readuc aminte că vorbim despre Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului pentru facilitarea de împrumut de tip preventiv. Deci am auzit despre taxa de 7 eurocenți, am auzit despre distribuirea fondurilor pentru proiectele de dezvoltare locală... Cred că ne-am îndepărtat de la subiect, așa încât vă rog să reveniți la subiect.

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Nu toate sunt în acord.

Nu sunt în acord aceste lucruri, îmi pare foarte rău, domnule senator.

Vă rog, domnule senator Hașotti.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Vă mulțumesc, domnule președinte

Nu știu de ce distinsa noastră colegă, doamna senator Gabriela Vrânceanu Firea, mi-a pomenit numele în contextul în care...

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Sunteți liberal.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

...în contextul în care mi se cerea să mă pronunț dacă sunt sau nu de acord ca anumite primării PDL să nu fie finanțate.

Aici să... Eu... eu sugerez să fie finanțate doar primăriile PSD.

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Ei, nici chiar așa.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Bine. Vă mulțumesc foarte mult.

Încheiem dezbaterile generale. Trecem la votul final asupra proiectului de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este Cameră decizională.

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Nu, nu, s-a întâmplat ceva.

S-a întâmplat ceva, înapoi.

Nu merge.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă rog, reluăm. Votul este deschis.

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Nu merge.

Nu merge. Acum, de abia. Votul este deschis. 91 de voturi pentru, 18 voturi împotrivă și 4 abțineri. Au fost adoptate și raportul, și proiectul de lege.

Trecem la următorul punct, punctul 6 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului intern dintre reprezentanții guvernelor statelor membre ale Uniunii Europene, reuniți în cadrul Consiliului, privind finanțarea ajutoarelor Uniunii Europene în baza cadrului financiar multianual pentru perioada 2014–2020, în conformitate cu Acordul de parteneriat ACP–UE, și privind alocarea de asistență financiară pentru țările și teritoriile de peste mări cărora li se aplică partea a patra din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, semnat la Bruxelles la 24 iunie 2013.

Din partea Guvernului, dau cuvântul reprezentantului acestuia, domnul secretar de stat Podgorean, Ministerul Afacerilor Externe.

Aveți cuvântul, microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Vă rugăm să dați un vot favorabil Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului intern. Acordul intern stabilește cadrul de finanțare pentru cel de-al 11-lea Fond European de Dezvoltare.

Conform Acordului intern, cheia de contribuție a României a fost stabilită la 0,71815%, respectiv valoarea de 219.078.839 de euro, 31 de milioane de euro anual, pentru perioada 2014–2020, astfel, România devenind al 17-lea stat membru contribuitor la Fondul European de Dezvoltare. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru buget, finanțe, domnul senator Nicula, microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ. De asemenea, aviz favorabil din partea Comisiei pentru politică externă.

Membrii Comisiei pentru buget, finanțe au analizat proiectul de lege și avizele și au hotărât, cu 8 voturi pentru, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Potrivit obiectului de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind Cameră decizională.

Vă mulțumesc.

Sunt întrebări pe care doriți să le adresați reprezentantului Guvernului?

Domnul senator Oprea, microfonul central. Aveți cuvântul.

În expunerea de motive este o lipsă totală de control vizavi de punct și virgulă în prezentarea sumelor la care se face trimitere privind Fondul European pentru Dezvoltare. Și vă puteți convinge când virgula joacă feste, fiind din sistemul anglo-saxon sau din varianta tradițională.

Dar am aflat că, odată cu FED 11, la care noi trebuie să dăm vreo 219 milioane de euro, printre schimbările preconizate, față de FED-urile anterioare, m-am bucurat când am văzut că, printre aceste schimbări, se află și faptul că principalele voleturi privind distribuirea resurselor financiare ale fondului între statele beneficiare sunt descrise în proiect.

Îl întreb și eu pe domnul secretar de stat: cine sunt beneficiarii descriși în aceste voleturi?

Alte întrebări mai sunt, vă rog? Domnule secretar de stat, aveți cuvântul. Microfonul 8.

Beneficiarii Fondului European de Dezvoltare, așa cum spune și titlul lui, sunt state din Africa, Caraibe, Pacific și teritoriile de peste mări.

Aceștia sunt beneficiarii.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Domnul senator Verestóy.

Nu, nu, așteptați. Microfonul 2.

Domnule președinte, m-am prezentat chiar mai înainte, dar...

Mă scuzați.

Nu-i nicio problemă, pentru că vreau să-l rog pe domnul secretar de stat, ca să nu existe atâtea semne de întrebare, să vorbească și de partea a doua a acestei probleme, și anume noi suntem contribuitori benevoli, cu voința noastră, cu votul Parlamentului. Ar fi foarte frumos și convingător, mai ales pentru cei care nu sunt în temă, să ne explice ce înseamnă partea cealaltă, a beneficiarului România, din aceste fonduri, pentru că numai atunci pot să mă aștept ca cei din opoziție să voteze alături de coaliție în asemenea situații, când, aparent, trebuie să plătim și nu știm ce beneficii aduc aceste contribuții pentru noi toți.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Oprea, microfonul central.

De fapt, speechul nu a fost adresat domnului Podgorean, care nu are nicio vină, ci personalului care a redactat materialul folosind astfel de cuvinte cu totul și cu totul neuzitate în limba română.

Dar voiam să-i asigur pe colegii care au făcut trimitere la modul în care votăm, cu siguranță noi votăm o astfel de propunere, de proiect de lege, fiindcă știu politica europeană față de țările terțe și, categoric, dăm vot favorabil.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc.

Alte intervenții, dacă sunt, din partea grupurilor parlamentare?

Vă mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege este din categoria legilor ordinare, Senatul este Cameră decizională.

Trecem la punctul 7, Proiectul de lege pentru aderarea României la Protocolul din 2002 la Convenția de la Atena din 1974 privind transportul pe mare al pasagerilor și al bagajelor lor, adoptat la Londra la 1 noiembrie 2002.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Buică din Ministerul Transporturilor. Microfonul 9.

Aveți cuvântul.

## **Domnul Nicușor Marian Buică** _– secretar de stat în Ministerul Transporturilor_ **:**

## Bună ziua, doamnelor și domnilor!

Protocolul reprezintă o înțelegere internațională care, prin obiectul de reglementare, intră sub incidența prevederilor Legii nr. 590/2003 privind tratatele. Limitarea răspunderii transportatorilor maritimi pentru prejudiciile aduse în urma decesului sau vătămării corporale a pasagerilor, precum și în urma pierderii sau deteriorării bagajelor, survenite în timpul transporturilor, este reglementată de Convenția de la Atena din 1974 privind transportul pe mare al pasagerilor și al bagajelor lor și se aplică numai în cazul navelor maritime care transportă pasageri și care execută voiaje internaționale.

În urma aderării României la acest protocol, Convenția de la Atena din 1974 privind transportul pe mare al pasagerilor și al bagajelor, statul român va avea următoarele drepturi: să accepte certificatele emise de terțe țări, să interzică navelor sub pavilion român să opereze dacă nu au aceste certificate de asigurare valabile.

Vă mulțumesc.

Aveți întrebări pe care doriți să le adresați reprezentantului Guvernului?

Mai întâi comisia.

Mă scuzați, comisia întâi. Domnule senator Belacurencu, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, la Comisia economică, industrii și servicii au sosit avizele favorabile din partea Comisiei pentru afaceri europene, Comisiei pentru politică externă și din partea Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital pentru acest proiect de lege.

În ședința sa din 25 februarie anul curent, în prezența reprezentanților Guvernului, Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind Cameră decizională.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Intervenții dacă sunt? Întrebări adresate reprezentantului Guvernului?

Din partea grupurilor parlamentare nu sunt solicitări, ca atare declar încheiate dezbaterile. Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Recapitulez. Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților, raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este Cameră decizională.

Trecem la punctul 8 – Proiectul de lege privind înființarea Regiei Autonome „Administrația Canalului Siret–Bărăgan”.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta proiectul de lege. Domnul secretar de stat Frunzulică. Microfonul 8.

Aveți cuvântul.

## **Domnul Doru Claudian Frunzulică** _– secretar de stat_

_în cadrul Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură și Investiții Străine_ **:**

## Stimate domnule președinte, Stimate doamne senatori,

## Stimați domni senatori,

Prin acest proiect de lege se propune o nouă abordare instituțională pentru accelerarea implementării proiectului de realizare a Canalului Siret–Bărăgan. Se propune desprinderea activității de gestionare a proiectului din patrimoniul Administrației „Apele Române”, printr-o operațiune de înființare a unei noi entități, regie autonomă, prin transferul tuturor activelor legate de proiectul canalului magistral și desemnarea proiectului Canalul Siret–Bărăgan ca proiect de infrastructură de interes național, precum și atribuții de coordonare a activității noii entități la

Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură și Investiții Străine, organ de specialitate al administrației centrale, înființat în scopul pregătirii, execuției și implementării acelor proiecte de infrastructură de complexitate deosebită, ce sunt desemnate în competența sa prin lege.

Soluția alegerii instituției juridice a regiei autonome este determinată de caracterul eminamente economic al activității ce urmează să se constituie și de existența unui element specific de diferențiere față de sectorul economic propriu-zis, dat de faptul că bunurile viitoare ce vor rezulta sunt bunuri proprietate publică.

Conducerea regiei autonome va fi asigurată de un consiliu de administrație format din șapte persoane, din care fac parte, în mod obligatoriu, reprezentanți ai Ministerului Finanțelor Publice...

Mulțumesc foarte mult, domnule senator. Vă mulțumesc mult.

Puteți să continuați. Aveți microfonul deschis.

Nu. Am încheiat. Vă mulțumesc foarte mult.

Ați încheiat. Vă mulțumesc.

Atunci, din partea Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, domnul senator Saghian.

Aveți cuvântul. Microfonul 6.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului au fost sesizate în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun la Proiectul de lege privind înființarea Regiei Autonome „Administrația Canalului Siret–Bărăgan”.

Consiliul Legislativ a depus aviz favorabil, cu observații și propuneri, Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului a adoptat aviz favorabil.

În ședințele din data de 4 și 5 martie 2014, în urma dezbaterilor generale și pe articole, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport comun de admitere, fără amendamente.

Comisiile supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, fără amendamente, și Proiectul de lege privind înființarea Regiei Autonome „Administrația Canalului Siret–Bărăgan”.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Întrebări, dacă sunt. Domnule senator Flutur, vă rog. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, din capul locului doresc să subliniez că și Grupul parlamentar al PDL este de acord cu investiții urgente în extinderea zonei irigabile din România, pentru că vorbim aici de 5% din suprafața arabilă, aproape jumătate de milion de hectare.

Sunt câteva întrebări pe care aș vrea să le pun reprezentantului ministerului.

În primul rând, nu am să înțeleg de ce la Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură din Ministerul Transporturilor. Exista în Administrația „Apelor Române” posibilitatea derulării acestui proiect sau la Administrația de Îmbunătățiri Funciare.

Vedeți dumneavoastră, în plenul Senatului, comisia care face raportul este Comisia pentru agricultură. Care este rolul Ministerului Agriculturii? Pentru că el este principalul beneficiar și socotesc că acolo ar trebui gestionată problema, și nu să birocratizăm printr-o regie autonomă suplimentară.

Doi, aș vrea niște lămuriri referitoare la pragmatismul acestui proiect. Când doriți să finalizați cei 190 km? Pentru că aici vorbiți la general de bani din bugetul de stat, de fonduri europene și de alte posibilități, dar ne-ar interesa care este viziunea Guvernului, pentru că totuși este vorba de circa 2,5 miliarde de euro. România are un grad de meteodependență foarte mare și, dacă proiectul este salutar în sine, că extindem suprafața, trebuie să știm în câți ani. Altfel, rămâne o simplă poveste și să nu uităm că inițiativa vine din 1984.

Și sigur că aș vrea să..., dacă ne puteți spune, nu am văzut în studiul dumneavoastră beneficiari. Câți sunt? Pentru că este vorba de societăți comerciale, persoane fizice. Care este gândirea Guvernului și a Ministerului Agriculturii? Asocierea în grupuri de udători? Pentru că trebuie să se adreseze unor organisme foarte bine organizate. Și impactul pe tariful pe metru cub! Înseamnă investiția asta că vor plăti mai puțin pe metrul cub de apă sau nu?

Acestea erau câteva lămuriri pe care le așteptam din partea reprezentantului Executivului. Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Atanasiu. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Este un proiect foarte important, un proiect care nu ține doar de Ministerul Agriculturii și de irigații, ci și de Ministerul Mediului, fiindcă are grijă ca acest bazin hidrografic să preia și problemele cu care ne-am confruntat în ultimii ani, cu inundații pe această parte de țară.

Eu nu am înțeles altceva. Nu am înțeles de ce Guvernul ne spune că este o abordare modernă, când eu văd că e cea mai învechită abordare posibilă? Au trecut mai bine de zece ani de când socialiștii europeni, când vor să facă o întreprindere, nu mai fac regii autonome, și Guvernul socialist al României s-a gândit să facă o regie autonomă.

Faceți, fraților, societăți comerciale! Au dreptul să vă administreze domeniul public, mai luați și o redevență când scoateți la concesiune, poate fi societate comercială de stat sau privată cea care administrează, nu regie autonomă. Unu la mână.

Doi la mână. Eu cred că această lege trebuie retrasă. Oricum, o să votăm împotriva ei și vă spun și de ce. Păi, legea a fost făcută pe vremuri, când era un alt Guvern, și, ca nu doamna ministru Lucia Varga să aibă o asemenea investiție, trebuia să o dea la domnul Șova, la marile proiecte. Acum nu mai e doamna Varga, nu o să ducem proiectul la transporturi, că nu are rost!

Deci lăsați această lege deoparte. Aveți compania „Apele Române”, poate să facă proiectul foarte bine, e acolo unde trebuie, la mediu, și lucrurile sunt foarte clare. Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Mai sunt alte intervenții din partea grupurilor parlamentare?

Da.

Domnul senator Luchian, microfonul 3.

Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Precizez, încă de la început, că atât eu, cât și colegii mei liberali suntem întru totul de acord cu această investiție, dar ar fi o problemă legată de modul în care a fost redactat acest proiect legislativ, faptul că s-a stipulat că conducerea regiei va fi asigurată de un consiliu de administrație format din șapte membri ce vor fi numiți prin ordin al ministrului delegat al proiectelor de infrastructură și investiții străine, respectiv domnul Șova.

Având în vedere că s-a reconfigurat Guvernul, vreau să se precizeze acest lucru și în Camera Deputaților, să se aducă acest amendament.

Mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc.

Domnul senator Agrigoroaei, microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, propunerea care s-a făcut..., cu siguranță mai sunt necesare anumite clarificări pentru a ne lămuri toți colegii ce se urmărește prin această propunere. Dar, la prima vedere, fără a ști toate detaliile, cu siguranță vedem clar că este o propunere foarte bună. Pentru a respinge acest... am văzut o propunere pentru a respinge acest proiect că nu mai este același Guvern, că un privat ar face treabă mai bună. Eu cred că nu este potrivită această propunere, ci acestui proiect, care este un proiect pornit de Nicolae Ceaușescu, un proiect excepțional pentru interesul României, ar trebui să-i dăm drumul cât mai repede și să începem treaba. Întradevăr, trebuie să ne luăm măsurile de a se fura mai puțin, asta e adevărat, dar eu cred că nu mai este necesar să amânăm un asemenea proiect.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Alte intervenții nu mai sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiilor este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă invit să votați. Votul este deschis.

72 de voturi pentru, 18 voturi împotrivă și 11 abțineri. Raportul și proiectul de lege au fost adoptate. Trecem la punctul 9, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 46/2008, cu modificările și completările ulterioare, privind Codul silvic.

Din partea Guvernului participă domnul Cătălin Diaconescu, secretar de stat în cadrul Departamentului pentru Ape și Păduri.

Aveți cuvântul, microfonul 9.

## **Domnul Cătălin Diaconescu** _– secretar de stat în cadrul Departamentului pentru Ape, Păduri și Piscicultură_ **:**

Prin prezenta propunere legislativă pentru modificarea Codului silvic nu se ține cont de necesitatea apărării integrității fondului forestier, deoarece se înlătură barierele legislative actuale, care apără, în prezent, fondul forestier național și s-ar permite proprietarilor de păduri defrișarea pădurii pe orice suprafață doresc aceștia.

În ceea ce privește numirea sau revocarea șefului de ocol silvic numai de proprietar, fără avizul sau controlul autorității publice centrale ce răspunde de silvicultură, acesta își va exercita atribuțiile în aplicarea regimului silvic sub cenzura exclusivă a proprietarului.

Menționăm că și în alte țări cu silvicultură dezvoltată șefii ocoalelor silvice private și responsabilii de pază la aceste ocoale sunt funcționari publici plătiți de la buget, tocmai pentru a li se asigura independența materială față de proprietar în raport cu aplicarea regimului silvic.

Având în vedere cele menționate, Departamentul pentru Ape, Păduri și Piscicultură nu susține prezenta propunere legislativă.

## Vă mulțumesc.

Din partea inițiatorilor este cineva care dorește să susțină proiectul?

Domnule senator Bumbu, doriți să interveniți? Nu.

Vă mulțumesc.

Atunci, dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru agricultură, domnul senator Saghian.

Aveți cuvântul. Microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte. Onorați colegi,

Domnule secretar de stat,

Prezenta propunere legislativă dorește să aducă modificări, în principal, cu privire la accesibilizarea suprafețelor împădurite din zona montană, pentru a facilita dezvoltarea turismului montan fără a se afecta substanțial fondul forestier național.

Cum era de prevăzut, Guvernul și Regia Națională „Romsilva” nu agreează ideea de a liberaliza dorința și voința unor investitori de a folosi cu eficiență spațiul montan, pentru a crea zonă de recreere pentru populație și, bineînțeles, profit pentru cel care investește.

Sub pretextul deja binecunoscut al protejării pădurii și naturii de activitatea dăunătoare a turiștilor, se mai respinge încă o dată o inițiativă care în alte țări probabil că este deja realitate, iar rezultatele economice confirmă acest lucru.

Partidul Democrat Liberal nu va vota raportul de respingere a propunerii legislative, ci va vota pentru adoptarea propunerii legislative alături de inițiatori: 38 de deputați PSD.

Mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Vă mulțumesc.

Alte intervenții, dacă mai sunt?

Dacă nu, atunci declar încheiate dezbaterile.

Trecem la punctul 10, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura.

Din partea inițiatorilor, domnul senator Bumbu. Aveți cuvântul, microfonul 7.

În ședința din data de 11 februarie 2014, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

Motivarea respingerii constă în faptul că există deja un proiect de lege având același obiect de reglementare, care se află în dezbatere la Camera Deputaților, proiect adoptat de Senat în data de 10 decembrie 2013.

Noi am luat legătura cu colegii inițiatori, să se adreseze la Camera Deputaților pentru a-și susține amendamentele. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Dacă sunt întrebări sau luări de cuvânt din partea grupurilor parlamentare?

Domnule senator Pereș, aveți cuvântul. Microfonul 1.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Propunerea legislativă se referă la amendarea Legii nr. 317/2009, care prevede reglementarea vânzării amenajărilor piscicole, inclusiv a terenurilor proprietate privată a statului pe care sunt constituite amenajări piscicole.

De ce a avut loc această amendare și propunere legislativă? Pentru că legea – care are de-acum patru ani – este nefuncțională, nu și-a făcut efectul juridic din cauza interpretărilor diferite, precum și din cauza lipsei de precizie a textului legislativ.

Practic, nu conține decât două modificări: una, înlăturarea sintagmei „poate”, care, din punct de vedere gramatical, în text, poate fi acordată atât cu privatizarea, cât și cu legea, adică poate fi respectată legea sau poate fi privatizat. Noi am solicitat eliminarea acestei sintagme. Și, a doua modificare de substanță, trecerea, din proprietatea publică a statului în proprietate privată, a terenului de sub luciu de apă și a amenajărilor, tocmai în ideea de a reuși să deblocăm această lege, să reușim să facem o privatizare, pentru că trebuie să spunem foarte clar ce dorim să facem: facem o eficientizare sau lăsăm să se distrugă și aceste obiective, aceste investiții, cum s-au distrus atâtea în țară, sau facem privatizare, sau naționalizare? Că, dacă se invocă faptul că prin această propunere se diminuează patrimoniul național, ceea ce este eronat, atunci nu putem s-o luăm în considerare.

Eu am văzut avizul negativ de la comisie și punctul de vedere al Guvernului. Eu atât pot să fac în acest moment, să vă rog s-o retrimitem la comisie, să-i dăm o abordare prin implicare concretă, și să nu fie numai o analiză, ci chiar să fie o creație. Să deblocăm această lege și să facem ceea ce trebuie să facem și pentru care suntem meniți, mai ales că, cu certitudine, are multe deficiențe propunerea, pentru că sunt la prima legislatură, dar cei care au experiență mai multă, că sunt la un număr mai mare de legislaturi, pot să-și aducă contribuția.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Cătălin Diaconescu, din cadrul Departamentului pentru Ape și Păduri, microfonul 9.

## **Domnul Cătălin Diaconescu:**

Așa cum am transmis și în scris, punctul de vedere al Guvernului este că nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Domnul senator Sârbu.

Aveți cuvântul.

Susținem propunerea colegului, să fie retrimisă la comisie, din următoarele considerente: există o lege care reglementează foarte clar ceea ce se propune astăzi, numai că în lege se spune că se face prin hotărâre de guvern.

De ce nu se dau aceste hotărâri de guvern? Legea e dată când eram noi la guvernare împreună cu PDL. Chiar eu am făcut această propunere, fiindcă, într-adevăr, stagnează, nu se face nimic în domeniu. Lucrurile sunt încurcate.

Poate, până săptămâna viitoare, dacă vom cădea de acord, să se clarifice lucrurile... Ori clarificăm problema cu cei de la Guvern, de la minister, respectiv, și fac ei demersurile ca să se dea această hotărâre de guvern, ori, dacă nu, modificăm noi în lege și spunem că nu „poate” Guvernul, ci „face”, și atunci lucrurile intră în normalitate, mai ales că a fost propunerea noastră.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc.

Atunci,

Aveți cuvântul.

Am făcut propunerea, la începutul ședinței, ca punctul 16 să fie retrimis la comisie, a și explicat colegul Severin care sunt argumentele.

V-aș ruga să supunem la vot, fiindcă nu am ajuns acolo și să nu mai fie înscris și mâine pe ordinea de zi.

## **Domnul Călin Constantin Anton-Popescu-Tăriceanu:**

## De acord.

Deci este vorba de punctul 16, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2013 pentru completarea Legii nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune.

Deci