Stenogramă plen

Doamnelor și domnilor senatori, bună dimineața!

Declarăm deschisă ședința Senatului cu sesiunea de declarații politice. Împreună cu domnii senatori Rotaru și Pereș, începem lucrările.

Timpul alocat pentru prezentarea declarațiilor politice este de 90 de minute, repartizate în felul următor:

- Grupul parlamentar al PSD – 41 de minute;

- Grupul parlamentar al PNL – 27 de minute;

- Grupul parlamentar al PDL – 11 minute;

- Grupul parlamentar al PC – 4 minute;

- Grupul parlamentar al UDMR – 4 minute;

- senatori neafiliați grupurilor parlamentare – 3 minute. Dau cuvântul domnului senator Frătean Petru. Îl rog să se

pregătească pe domnul senator Deneș Ioan.

succes. Intoleranța nu face decât să-i îndepărteze pe tineri de bătrâni, pe copii de părinți, pe elevi de profesori, pe oamenii politici cu orientări diferite. Ajungem să ne înstrăinăm ca indivizi, să trăim într-o societate dezbinată. Dictonul _divide et impera_ nu este soluția pentru viitor și progres. România are nevoie, în primul rând, de unitate. Vreau să fim mai uniți, să punem interesul național în fața orgoliilor personale și să luptăm pentru binele comun, nu pentru supremația individuală.

Alături de respect, egalitate și toleranță, solidaritatea este un alt principiu care demonstrează că dorim să facem parte dintr-o lume mai generoasă, mai bună, mai umană. Solidaritatea este cheia care duce spre toate valorile importante ale omului și ale societății, iar România are nevoie de muncă de echipă.

Îndemnul meu este să punem unitate în locul dezbinării, solidaritate în locul egoismului și individualismului, dialog real unde sunt doar confruntări goale de conținut și toleranță unde sunt dezbinare și ură!

Vă mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Deneș Ioan. Îl rugăm să se pregătească pe domnul senator Oprea Dumitru.

## Mulțumesc.

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Apel la unitate, toleranță și solidaritate!”.

Suntem în Săptămâna Patimilor, înaintea celei mai mari sărbători a creștinătății, Sfintele Paști. Este un moment în care ne reamintim să fim mai buni, mai înțelegători și mai toleranți, să vedem lucrurile frumoase care ne înconjoară, să-i ajutam pe cei din jurul nostru. Sunt lucruri simple, lucruri normale, dar pe care în goana noastră cotidiană le uitam sau chiar nu mai ținem cont de ele.

De aceea, declarația mea de astăzi nu este una politică, ci mai degrabă un apel la unitate, toleranță și solidaritate, valori creștine care ar trebui să fie principii de viață pentru fiecare om. În viața de zi cu zi, dar mai ales pe scena politică, asistăm, de cele mai multe ori, la contrariul acestora.

Toleranța înseamnă acceptarea și aprecierea bogăției și diversității lumii în care trăim, este o atitudine activă generată de recunoașterea drepturilor universale și libertăților fundamentale ale omului. Toleranța înseamnă, în genere, respect pentru celălalt. Nu poți fi tolerant cu ceilalți când ești orbit de orgoliu și dorești să ieși în evidență cu orice preț, ești dispus chiar să calci peste cadavre doar pentru a avea

## Mulțumesc.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Titlul declarației politice de astăzi e „Reabilitarea DN17C și DN17D, condiție obligatorie pentru relansarea turismului pe Valea Someșului Mare”.

Sunt convins că nu spun o noutate, o știm și o simțim cu toții, ne mai despart doar câteva zile de sărbătoarea sfântă a Paștelui. Creștinește vorbind, vom mai fi o dată martorii puterii sfințeniei, ai minunii Învierii.

Desigur, nu doresc să continui pe această cale a aprofundării minunilor credinței, nu că nu mi-ar fi plăcut, mai ales în această perioadă, dar problemele de fiecare zi cu care ne confruntăm și statutul de reprezentanți ai cetățenilor ne obligă să fim mai realiști decât ne-am dori uneori. Rămân, așadar, cu picioarele pe pământ și, chiar dacă s-ar putea face o legătură între subiectul declarației mele politice și contextul religios al Învierii, al Minunii, prefer ca ea să fie una tangențială doar.

Problema relației dintre infrastructura rutieră și dezvoltarea turismului local nu e la noi nici de dată recentă, nici caracteristică doar nouă, bistrițenilor. E o realitate care nu ne face cinste, dar căreia, de cele mai multe ori, nici nu i-am căutat soluțiile potrivite.

Județul Bistrița-Năsăud e unul cu un imens potențial turistic. Valea Someșului Mare, zonă de un pitoresc aparte, ocupând majoritatea arealului colegiului electoral în care am fost ales senator, are, la rându-i, o ofertă turistică naturală de excepție.

Fie că mă refer la Munții Rodnei, la peșterile de mare interes speologic, între care Peștera Tăușoarelor a devenit tot mai cunoscută, la turismul balnear de la Sângeorz-Băi, la turismul terapeutic și de agrement de la Băile Figa, Beclean, la turismul literar – să nu uităm că în zona aceasta e matca biobibliografică a lui Coșbuc și Rebreanu –, la creatorii de podoabe populare și continuatorii meșteșugurilor tradiționale, la turismul pastoral, piscicol sau cinegetic, dar și la cel religios-monahal, ținând cont de faptul că doar mânăstirile ortodoxe sunt aici în număr de 10, concluzia e aceeași: potențialii turiști au ce vedea, găsesc la noi o ofertă turistică variată.

Și totuși nu e nevoie de sofisticate studii și cercetări sociologice, se vede cu ochiul omului simplu că turismul în Valea Someșului Mare stagnează, chiar că veniturile obținute din turism au înregistrat un regres constant. Excepție o constituie Băile Figa, de lângă Beclean, care se dezvoltă continuu, stațiunea aflându-se totuși pe un drum – DN17 – modernizat.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Oprea Dumitru și-l rugăm să se pregătească pe domnul senator Burlea Marin.

Înaintea declarației, o constatare: sunt bune și declarațiile politice ale colegilor aflați la putere, fie la PNL, fie la PSD, în mai multe mandate și apreciez că, în Săptămâna Mare, au puterea să recunoască că n-au făcut nimic în lucrări de investiții. Jalea cea mare privind drumurile din Bistrița-Năsăud am văzut-o și eu, dar dumnealor au sinceritatea s-o spună, că acesta e adevărul: nimic!

Declarația mea politică are titlul „Cum le va face dreptate premierul Ponta pesediștilor certați cu legea?”.

Prim-ministrul Victor Ponta continuă seria declarațiilor alarmante cu privire la soarta justiției după alegerile prezidențiale. Astfel, pentru a-i liniști pe baronii din teritoriu, le promite că, din momentul în care actualul președinte va pleca din funcție, toate problemele lor cu legea se vor rezolva. Mai mult, premierul pretinde că le va face dreptate unor faimoși lideri ai PSD care au dosare penale sau sunt în stare de incompatibilitate.

Protecția fățișă, exprimată în mod repetat, față de personaje publice aflate în vizorul procurorilor vine în totală contradicție cu mesajele partenerilor occidentali. Astfel, chiar la sfârșitul săptămânii trecute, doamna Victoria Nuland, asistentul secretarului de stat american pentru afaceri europene, declara că Statele Unite se vor concentra și mai mult pe lupta împotriva corupției în Europa Centrală și de Est. Inițiativa se va derula în strânsă colaborare cu Uniunea Europeană și va viza combaterea tendinței oligarhilor corupți de a încălca independența justiției și interesele cetățenilor.

În aceste condiții, este de neînțeles lipsa de responsabilitate de care dă dovadă prim-ministrul atunci când amenință existența statului de drept. Este o atitudine care dăunează intereselor cetățenilor României și afectează grav relația țării cu partenerii externi. Drept urmare, domnul Ponta ar fi bine să precizeze clar acțiunile pe care le are în vedere în legătura cu justiția, dacă, prin absurd, ar câștiga alegerile prezidențiale. Să spună ce va face concret cu procurorii și judecătorii care anchetează baroni PSD. Nu în ultimul rând, dorim să știm cum va explica aceste lucruri Europei, Statelor Unite ale Americii și chiar întregii planete. Îi mulțumim.

## Mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Burlea Marin și-l rugăm să se pregătească pe domnul senator Saghian Gheorghe.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Saghian Gheorghe. Îl rugăm să se pregătească pe domnul senator Lazăr Sorin.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea se intitulează „Ziua mondială a diagnosticării diabetului”.

Data de 14 noiembrie a fost aleasă pentru a-l omagia pe unul dintre cei doi premianți Nobel creditați cu descoperirea insulinei, fiziologul și farmacologul canadian Frederick Banting, născut la 14 noiembrie 1891, cel care a studiat secreția internă a pancreasului și a introdus în terapie insulina, în 1922, cu șapte ani înaintea ca Fleming să descopere penicilina. Insulina a fost descoperită în 1921 de către doctorul Nicolae Paulescu și a însemnat salvarea unui număr foarte mare de vieți omenești în ultimii 80 de ani. La 11 ianuarie 1922, s-a făcut prima injecție cu insulină la om.

Ziua mondială a depistării diabetului este marcată pe 15 aprilie și are ca obiectiv conștientizarea problematicii diabetului în comunități, la nivel global. Scopul acestui eveniment este să ofere o mai bună informare persoanelor care suferă de diabet, reprezentând și o manieră de implicare și de informare a publicului.

Astăzi, la mai bine de 46 de ani, reamintim patentarea metodei de depistare a diabetului și primul aparat de măsurare a glicemiei la om.

Vârsta la care apare diabetul este tot mai scăzută și este o problemă foarte importantă, care trebuie să îndemne la meditație. Sunt bebeluși care la opt luni ajung să fie dependenți de insulină. Aproape 3.000 de copii din România sunt bolnavi de diabet. Asta înseamnă de trei ori mai mult față de acum două decenii. Deci este o creștere absolut importantă. Peste 200 de copii au dezvoltat diabet tip 1, adică sunt insulino-dependenți. În prezent, în România – și aici discutăm despre diabetul tip 2 –, sunt peste un milion și jumătate de oameni care au diabet.

Pe glob, peste 371 de milioane de persoane au diabet și acest număr crește zilnic. Pe lângă tratamentul medicamentos, modificarea dietei și a stilului de viață este esențială în managementul de succes al diabetului, precum și practicarea regulată a exercițiilor fizice și controlul ingestiei de zahăr. Prin combinarea acestor strategii, persoanele cu diabet pot duce o viață normală, fericită, fără a lăsa ca diabetul să stea în calea viselor lor.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Lazăr Sorin. Îl rugăm să se pregătească pe domnul senator Tișe Alin.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Astăzi mă voi referi la „Sursa de finanțare a lucrărilor de cadastru”.

## Stimați colegi,

Mă adresez astăzi dumneavoastră pentru a încerca să atrag atenția asupra unui subiect oarecum neglijat, din punctul meu de vedere. Mă refer la anumite aspecte din legile privind fondul funciar.

Necesitatea acestora în plan economic și social nu poate fi pusă la îndoială. Cu siguranță că numeroase persoane au beneficiat și vor beneficia în continuare de efectele pozitive ale acestora, iar acest fapt nu poate decât să mă bucure.

Legile fondului funciar au fost și sunt astfel bine-venite, mai ales prin accentul clar și prin presiunea pe care au impus-o în plan local față de primării și consilii locale în vederea întocmirii lucrărilor de cadastru.

Cu toate acestea, am observat cu regret că nu a fost nicăieri precizată o sursă de finanțare clară pentru aceste lucrări, iar primăriile și instituțiile locale nu beneficiază de fondurile necesare desfășurării optime a lucrărilor de cadastru.

Iată de ce cred că trebuie să privim cu mai multă atenție prezenta problematică a stabilirii proprietății funciare și, mai ales, de ce trebuie să ne implicăm în reglementarea precisă și clară a sursei de finanțare pentru lucrările de cadastru ce intră în sarcina primăriilor.

## Dragi colegi,

Necesitatea cadrului normativ cu privire la fondul funciar este clară, dar cred că sunteți de acord cu mine că este nevoie și de precizarea surselor de finanțare a lucrărilor de cadastru aferente.

Este important să reflectăm asupra acestui subiect și, de aceea, vă solicit atenția și ajutorul pentru a îmbunătăți împreună aceste reglementări, pentru a veni în sprijinul instituțiilor locale și pentru ca toate să poată să-și realizeze, în final, obligațiile în situațiile ce impun lucrări de cadastru. Vă mulțumesc.

## Mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Tișe Alin. Îl rugăm să se pregătească pe domnul senator Ichim Paul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică se intitulează „Comisia de revizuire a Constituției încalcă principiile statului de drept”. Distinși colegi,

Asistăm, de mai bine de un an de zile, la un simulacru de proces de revizuire a Constituției.

Pe lângă faptul că majoritatea PSD–PNL nu a ținut cont nici de opiniile partidelor minoritare, nu a ținut cont nici de opiniile societății civile sau ale specialiștilor în drept constituțional, a ignorat cu desăvârșire un referendum național, dar, mai grav, a ignorat și criticile sau sugestiile Curții Constituționale sau sugestiile Comisiei de la Veneția. O majoritate nocivă, care încearcă să rescrie o Constituție în beneficiul câtorva persoane care visează că vor ajunge în funcțiile publice de înaltă demnitate ale statului român și care ignoră în permanență voința suverană a poporului român exprimată prin referendumul din 2009, dar și principiile clasice ale statului de drept, care, evident, se doresc a fi dezvoltate cu un asemenea proiect.

Am arătat în mai multe rânduri de la această tribună și voi continua să subliniez că o Constituție reprezintă pilonul de bază al unei democrații veritabile și tocmai de aceea ea trebuie revizuită doar în conformitate cu principiile statului de drept și cu voința poporului.

Având în vedere simulacrul procesului de revizuire, în urma reluării discuțiilor în comisie, ținând cont și de faptul că aceasta nu-și însușește nici criticile Comisiei de la Veneția și nici pe cele ale Curții Constituționale, sau refuzul de a lucra corespunzător un astfel proiect de revizuire, Comisia de revizuire a Constituției ar trebui desființată, iar procesul de revizuire ar trebui reluat doar atunci când puterea va fi dispusă să lucreze și în interesul poporului, nu doar în interesul propriilor partide.

PDL consideră Comisia de revizuire a Constituției în afara legii. De aceea, în acest moment, PDL solicită Parlamentului desființarea Comisiei de revizuire a Constituției, care încalcă statul de drept prin refuzul de a respecta deciziile Curții Constituționale, de a pune în aplicare rezultatul referendumului validat în anul 2009, de asemenea, de a pune în aplicare recomandările Comisiei de la Veneția. Mulțumesc.

## Mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Ichim. Se pregătește domnul senator Bujor Marcel.

## Bună dimineața!

Declarația politică se numește – nu știu dacă am ales inspirat – „Decompensarea... listei compensatelor”.

Deci, cum e normal, din titlu reiese că voi vorbi despre lista medicamentelor compensate.

Despre problemă. Această listă nu a mai fost reactualizată de șase ani. Propunerea actuală privește un număr de 1.320 de substanțe active, din care 140 sunt molecule noi. Deci aproape 10%, mai bine de 10% din listă reprezintă medicamente noi. Normal, când introduci noi molecule, înseamnă cheltuială de la buget și înseamnă un efort financiar deosebit. Probabil, zonele fierbinți sunt cele din domeniul oncologic și al transplantului.

Acum, dacă luăm declarația OMS-ului, care spune că există o epidemie pe plan mondial de afecțiuni oncologice, fapt confirmat de către practicieni în teritoriu, este mai mult decât de înțeles presiunea publicului făcută asupra decidenților.

Și acum, să luăm în revistă decidenții.

În ultimii șase ani, a trecut o guvernare care, teoretic și practic, și-a primit sancțiunea la vot. Despre ce au făcut ei la vremea respectivă am făcut suficiente declarații politice, nu mă repet.

De doi ani de zile există altă guvernare.

Penultimul ministru al sănătății, probabil luat de val cu tipul acesta de guvernare de televizor, face o declarație neinspirată și spune că a terminat 99% din reformă. Probabil 1% se referă la lista compensatelor, deși colegul meu de partid cred că mai corect era să recunoască că nu are susținerea financiară în domeniu din partea Guvernului. De altfel, Domnia Sa a și recunoscut, odată cu eliberarea din funcție, că aceasta a fost realitatea.

Actualul ministru al sănătății recunoaște problema, o și comunică, numai că ne transmite că face o nouă comisie de experți, care să analizeze cu profesionalism lista. De parcă ministerul ar avea altă comisie! Parcă nu ar fi aceeași comisie și parcă precedentul ministru s-ar fi priceput, el fiind economist, la numele substanțelor active! Deci tot o declarație de televizor.

Acum, până la urmă, se comunică faptul că lista a fost publicată pe site-ul Ministerului Sănătății, că este pusă în discuția poporului să facă observațiile de rigoare și, în luna următoare, va fi pusă în aplicare. Sper să trăim și să vedem. Sper să se întâmple acest fapt.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Bujor Marcel. O rugăm să se pregătească pe doamna senator Federovici Doina Elena.

Vă mulțumesc.

Titlul declarației politice: „Realitatea crudă a bătrânilor din România”.

Domnule președinte, Stimați colegi,

„Cine nu are un bătrâni să-și cumpere”, spune un proverb românesc, rar aplicat în realitatea crudă a vârstnicilor

României. Bătrânii reprezintă una dintre cele mai vulnerabile categorii de populație, majoritatea dintre ei dependenți de serviciile de asistență socială, luptându-se cu singurătatea, boala, izolarea socială, neputința și sărăcia.

Un studiu efectuat recent arată că în România peste 640.000 de vârstnici se luptă cu singurătatea, abandonați de copii și nepoți, dar și de autoritățile locale, care invocă lipsa banilor pentru îngrijirea lor. În urma unor estimări neoficiale, un milion de bătrâni au nevoie de asistență socială, medicală și psihologică, un număr dramatic în raport cu serviciile de asistență socială puține și de o calitate îndoielnică.

De-a lungul timpului, autoritățile și-au pierdut interesul pentru această categorie vulnerabilă printre hârtii și strategii necesare pentru susținerea bătrânilor singuri, au risipit și blocat fonduri în cămine neterminate, dezafectate și inutile pentru îngrijirea acestora, uitând că aceste persoane au dreptul la o bătrânețe demnă și liniștită.

Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială menționează că la nivel național funcționează 393 de centre care furnizează servicii de îngrijire, un sistem rezidențial pentru persoane vârstnice, cu o capacitate totală de 17.000 de locuri. Dintre acestea, 140 sunt în sistem public asigurat de către direcțiile generale de asistență socială, 245 funcționează în sistem privat, aparținând unor fundații, și 8 sunt asigurate în parteneriat public-privat. Însă calitatea căminelor de bătrâni din România este departe de a răspunde necesității acestora, ținând cont de vârsta înaintată și problemele de sănătate, lipsa spațiului reprezentând o problemă acută, mulți dintre ei reușind să prindă loc doar pe listele lungi de așteptare. La nivel național, doar 6.500 de bătrâni sunt îngrijiți la domiciliu cu finanțare de la stat.

După ani în care bătrânii au fost priviți mai mult ca o povară bugetară, Ministerul Muncii lucrează, împreună cu Banca Mondială, la elaborarea Strategiei naționale privind persoanele vârstnice și îmbătrânirea activă, cu scopul de a stabili, pe direcții majore de intervenție, măsuri și acțiuni concrete în vederea menținerii în activitate a persoanelor vârstnice cât mai mult timp posibil. Astfel, vor fi adoptate măsuri adecvate destinate persoanelor vârstnice, pentru a permite acestora să rămână membri deplini ai societății și pentru a asigura dreptul la o viață normală, împlinită și demnă.

Mulțumim, domnule senator.

O invităm la microfon pe doamna senator Federovici Doina Elena. Îl rugăm să se pregătească pe domnul senator Bodog Florian.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Distinși colegi,

Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o sugestiv „Băsescu își apără regimul corupt prin amenințări la adresa adversarilor politici”.

## Distinși colegi,

Prezint această declarație politică în semn de solidaritate cu colega noastră, senator Gabriela Firea, deoarece amenințările, șantajul și jignirile proferate la adresa unui membru al Parlamentului sunt nemaiîntâlnite și neacceptate în niciun stat membru al Uniunii Europene. Este inacceptabil ca în România anului 2014 să mai avem politicieni la nivel înalt, mai mult, chiar președintele țării, care să folosească amenințările și șantajul pentru a intimida un membru al Parlamentului.

Declarațiile președintelui Băsescu au reprezentat un atac direct la adresa familiei doamnei senator, cuvintele șefului statului sunt de cea mai joasă speță și sunt profund îngrijorată de înțelesul lor, deoarece pot fi interpretate atât ca o amenințare față de integritatea fizică a soțului doamnei Firea, cât și ca un avertisment în privința posibilei instrumentări a unui dosar.

Colega noastră a spus deja că se teme pentru siguranța familiei sale și de efectele acestei amenințări, care ar putea încuraja acțiuni violente în rândul susținătorilor lui Traian Băsescu.

Prin această dovadă clară de extremism politic, Traian Băsescu demonstrează o lipsă totală de respect față de valorile democratice, față de instituția Parlamentului și față de normele lumii civilizate.

Ce fel de om amenință o familie, o femeie în această Săptămână Mare, în Săptămâna Patimilor?

Sunt solidară cu colega mea de partid și cu toți aceia care sunt vizați de astfel de amenințări. România nu are nevoie de o justiție făcută la comandă, de spectacole judiciare televizate, de șantaje, de amenințări. România trebuie să se bucure de solidaritate politică, de legalitate, de o atitudine responsabilă din partea tuturor oamenilor politici.

Așa după cum a anunțat premierul Victor Ponta, parlamentarii din partidele coaliției de guvernare vor înainta astăzi o plângere penală împotriva președintelui Traian Băsescu pentru infracțiunea de amenințare și cea de șantaj la adresa senatorului PSD Gabriela Firea. Voi semna alături de colegii mei această plângere fără nicio ezitare. Mai mult, conducerea Parlamentului European va fi sesizată despre atitudinea președintelui Traian Băsescu la adresa senatorului PSD.

Mulțumim, doamnă senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Bodog Florian. Îl rugăm să se pregătească pe domnul senator Luchian Ion.

Bună dimineața, domnule președinte! Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Politicile de combatere a diabetului trebuie eficientizate”.

Diabetul, în toate formele sale, este o boală degenerativă extrem de periculoasă și care reprezintă una dintre cauzele majore ale mortalității la nivel global.

În țara noastră, se estimează faptul că aproape 8% din populație suferă de diabet zaharat, fapt care afectează în mod grav calitatea vieții oamenilor și, nu în ultimul rând, creează noi presiuni asupra bugetului de stat. Mai mult, jumătate din populația României se confruntă cu probleme precum supraponderea sau obezitatea, ambele putând cauza diabetul. Sunt estimări grave, alarmante, cu atât mai mult cu cât unele cifre au tendințe de creștere.

Am spus de nenumărate ori, inclusiv de la această tribună: pentru țara noastră și pentru toți românii, este mult mai benefic și mai eficient să prevenim decât să tratăm!

Din păcate însă, lipsa unor politici eficiente de prevenție sau a promovării agresive, aș spune, a unui stil de viață sănătos își face simțite efectele de la an la an. Iar, dincolo de cifre și de statistici, avem români grav bolnavi, oameni care au de multe ori dificultăți în a se trata și avem multă suferință datorată unei realități pe care nu reușim să o prevenim, deși eu consider, alături de mulți alții, că acest fapt este posibil.

Pe această cale, doresc să invit iarăși toți factorii de decizie din acest domeniu, reprezentanții mediului privat și mai ales ai pacienților să își unească eforturile pentru identificarea celor mai eficiente politici de prevenție și combatere a răspândirii diabetului în România.

În țara în care s-a născut omul care a dat lumii insulina, cred că stoparea acestui flagel trebuie să devină o ambiție națională. Să nu uităm, stimați colegi, faptul că acum 92 de ani, în luna aprilie a anului 1922, Nicolae Paulescu breveta, în România, pancreina. Cred că avem o datorie morală imensă față de această moștenire.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Luchian Ion. Îl rugăm să se pregătească pe domnul senator Pașcan Marius.

Bună dimineața! Bună dimineața, domnule președinte! Declarație politică: „Noua listă de medicamente compensate – între dreptul la sănătate și tergiversarea aplicării acesteia”.

Doamnelor și domnilor senatori,

Așa cum bine se știe, dreptul la sănătate, unul dintre drepturile fundamentale ale omului, consfințit atât în Constituția României, cât și în Carta drepturilor omului, este o noțiune complexă ce cuprinde dreptul la viață, la un standard de trai adecvat, la acces nediscriminatoriu la îngrijiri medicale. Iată de ce doresc să vă supun atenției în declarația mea politică de astăzi tocmai acest aspect, al dreptului de care orice pacient în această țară trebuie să beneficieze, acela la o îngrijire medicală de calitate.

Cei în măsură să elaboreze implementarea unei legislații adecvate în vederea aplicării și asigurării accesului neîngrădit al celor suferinzi la asistența medicală sunt decidenții politici. Din păcate, în pofida temelor de campanie electorală privind reforma sistemului sanitar românesc și a încercărilor mai mult sau mai puțin timide, mai mult sau mai puțin greșite de a pune la punct un program riguros de restructurare a acestui domeniu, constatăm cu mâhnire, atât cadrele medicale, cât și pacienții, faptul că, în practică, batem pasul pe loc.

Așa se explică de ce cheltuielile publice pentru sănătate în România sunt cele mai mici din Uniunea Europeană, statul român investind anual doar 536 de euro pe locuitor, față de media europeană care este de 1.620 de euro pe cap de locuitor. Sursa, Eurostat.

Pe de altă parte, în timp ce în majoritatea țărilor europene pacienții au acces la medicamente de ultimă generație și la terapii personalizate, în România lista medicamentelor compensate nu a fost actualizată din 2008. Iată de ce este necesar ca această listă să fie actualizată de urgență și, după cum se știe, a fost preconizat să fie aplicată la 1 aprilie anul curent.

Având în vedere ultimele declarații ale noului titular al Ministerului Sănătății, se pare că acest lucru nu se poate întâmpla, pentru că există intenția de a fi reevaluată după un mecanism nou. Argumentele noului ministru sunt contrazise însă de reprezentanții Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente, care susțin că întreaga listă de 130 de molecule a fost trecută deja printr-o cercetare și o aprobare, o evaluare prevăzută în legislația în vigoare și publicată cu aproape un an în urmă. Cu alte cuvinte, medicamentele au fost evaluate conform standardelor internaționale și ținându-se seama de practicile și experiența țărilor UE. Pe cale de consecință, cei mai afectați de tergiversarea adoptării noii liste de medicamente compensate sunt bolnavii cronici, ignorați tocmai de cei care ar trebui să le respecte dreptul la îngrijirea medicală adecvată și de calitate.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Pașcan Marius. Îl rugăm să se pregătească pe domnul senator Niță Mihai.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Distinși colegi,

Declarația mea politică se intitulează „De minciuni și fantezii în privința autostrăzilor ne-am scârbit și săturat!”.

Este uimitor tupeul cu care, de la nivel guvernamental, continuă să fie mințită această țară. După ce premierul Victor Viorel Ponta desena, mai an, cu ocazia dezbaterilor asupra bugetului de stat, hărți cu carioca, după ureche, ale viitoarelor autostrăzi ale României, după cum îi dictau baronii locali și interesele îmbuibării lor, ministrul transporturilor, Dan Șova, continuă și azi să persevereze, perpetuând aceeași minciună. Încă de pe vremea când prezida imaginarele, așa-zisele „mari proiecte”, sucombate între timp prin tertipurile și stratagemele de intoxicare publică ale guvernărilor Ponta 1, 2 și 3, cel în cauză promitea să finalizeze Master-planul general de transport al României. Susținea că va fi gata încă din luna septembrie 2013 și, iată, suntem în luna aprilie 2014, iar master-planul e ca steaua din poezia eminesciană: „Era pe când nu s-a zărit,/Azi o vedem, și nu e...” Iar Uniunea Europeană tot așteaptă documentația cu pricina, singura în măsură a asigura alocarea unor finanțări din bani europeni pentru autostrăzile la care, deocamdată, cu largul concurs al fanteziei guvernamentale, continuăm să visăm.

Ce este însă cu atât mai revoltător, după ce contractul cu Bechtel privind Autostrada Transilvania a fost reziliat, acest proiect, în mod evident, nu mai reprezintă o prioritate pentru actualul Guvern și nu se mai discută public nimic despre continuarea sa. Traseul acestei autostrăzi nu face parte din bazinul electoral de interes al PSD-ului și al unora dintre aliații săi.

Prin urmare, surse oficiale fac vorbire despre continuarea autostrăzii Cluj–Câmpia Turzii doar printr-un drum expres până la Târgu-Mureș. La interpelarea mea privind acest proiect, precum și situația autostrăzii TârguMureș–Iași–Ungheni, ministrul Dan Șova răspunde absolut ambiguu și irelevant, tipic situației când vrei să ocolești un răspuns cinstit și direct, dar negativ, că „fondurile externe disponibile prin POS-T vor fi direcționate cu precădere pentru finalizarea coridoarelor prioritare de transport situate pe rețeaua TEN-T”. Cu alte cuvinte, suntem înștiințați, pe ocolite, că cele două autostrăzi care ne interesează nu sunt coridoare tocmai prioritare pentru guvernanți și se invocă ca o scuză penibilă rețeaua TEN-T.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Niță Mihai, rugându-l să se pregătească pe domnul senator Sorin Roșca-Stănescu.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația de astăzi are titlul „15 aprilie – Ziua pădurii”. Ziua de 15 aprilie, sărbătorită de către silvicultori ca Ziua pădurii, este ultima zi din ciclul anual dedicat în mod special protecției pădurii, derulat între 15 martie și 15 aprilie sub deviza „Luna pădurii”. Acest eveniment, devenit tradițional, a debutat în anul 1872 în Statele Unite, când a fost organizată activitatea de sădire a arborilor, urmare firească a accentuării despăduririlor. În România, prima acțiune de acest gen a fost „Sărbătoarea sădirii arborelui”, în anul 1902, inițiată de către Spiru Haret.

Evenimentele de sărbătorire a Zilei pădurii au scopul motivării populației să întreprindă cel puțin o acțiune prin care să contribuie la minimalizarea pericolului produs prin defrișările necontrolate. România deține o suprafață acoperită de păduri, cât și cu zone verzi urbane, situată mult sub media Uniunii Europene și a standardelor Organizației Mondiale a Sănătății.

Personal, sunt ferm convins de necesitatea organizării unor acțiuni de reîmpădurire și am participat de multe ori, alături de conducerea Direcției Silvice Olt, la acțiuni de împădurire a unor zone din județ. Dar amploarea unor astfel de acțiuni trebuie să se extindă, sensibilizând întreaga populație a țării pentru participare, sub o formă sau alta, inclusiv prin educarea copiilor.

În numeroase zone montane, fauna și flora Carpaților sunt tulburate din rostul lor și amenințate cu extincția. Să ne gândim măcar acum, în Săptămâna Mare, că aceste comori naturale ne sunt lăsate de Dumnezeu și că nu avem dreptul să le distrugem. Este adevărat că prin grija câtorva ONG-uri și a unor administrații locale se mai întreprind acțiuni bine-venite, ca de pildă asanarea locurilor poluate de turiști sau împădurirea unor zone defrișate irațional, dar nu este de ajuns.

În speranța că prin astfel de acțiuni se va ajunge la rezultatele proiectate, îi felicităm pe toți cei care se implică voluntar, fie individual, fie în mod organizat, și adresăm cele mai frumoase urări silvicultorilor, de ziua lor.

Vă mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Sorin RoșcaStănescu, rugându-l să se pregătească pe domnul senator Vâlcov Darius.

Declarația mea politică se intitulează „Președintele ANI a încălcat legea penală”.

Domnul Horia Georgescu, în calitatea pe care o are, nu de simplu cetățean, ci de președinte al Agenției Naționale pentru Integritate, se face vinovat de o gravă infracțiune. În mod repetat, sub forma unor declarații și a unor comunicate, el a acuzat nenumărați cetățeni ai României că au încălcat legea, sfidând hotărâri definitive și irevocabile ale justiției. Este vorba de faimosul caz Mircea Diaconu.

Totul a pornit de la o acuzație de incompatibilitate lansată de ANI, transformată apoi într-un caz juridic. Înalta Curte, deși a constatat că domnul Mircea Diaconu nu se face vinovat de rele intenții, a fost totuși silită, pornind de la ambiguitățile legii și ancheta ANI, să dea un verdict de incompatibilitate, ceea ce nu înseamnă, așa cum s-a dovedit, că domnul Mircea Diaconu nu putea candida pentru un statut de deputat europarlamentar.

Directorul ANI a debutat amenințând Partidul Național Liberal cum că, dacă domnul Mircea Diaconu apare pe listele acestuia, va face demersurile necesare pentru ca întreaga listă să fie respinsă de către Autoritatea Electorală. Când Mircea Diaconu a decis să candideze independent, domnul Horia Georgescu a avertizat Biroul Electoral Central că, dacă nu-i respinge solicitarea, va face plângeri penale împotriva reprezentanților acestuia. Apoi, au urmat la rând cetățenii care au semnat sau l-au ajutat să strângă semnături. Practic, sunt peste 100.000 de persoane cărora, în mod public, domnul Horia Georgescu, în calitate de președinte ANI, le-a atras atenția insistent că încalcă legea penală și că vor răspunde pentru asta.

Dincolo de faptul că președintele ANI a intervenit în mod violent într-un proces electoral, încercând să-l influențeze, dincolo de faptul că a încercat să-i împiedice pe cetățeni să participe la procesul electoral, strângerea de semnături fiind parte a acestuia, iată că avem de-a face cu amenințări directe asupra unor cetățeni acuzați, în mod fals, că încalcă legea și că urmează să răspundă penal.

Verdictul definitiv al justiției stabilește însă cu totul altceva: că cei care au semnat pentru Mircea Diaconu și cei care l-au ajutat să strângă semnături au respectat întocmai legea, iar cel care a încălcat legea este domnul Horia Georgescu. Fapta sa este infracțiune, pedepsită ca atare atât de vechiul Cod penal, cât și de noul Cod penal. Într-o societate care se luptă pentru a trăi în respect față de justiție, mă aștept ca domnul Horia Georgescu, președintele ANI, să suporte consecințele.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Vâlcov Darius, rugându-l să se pregătească pe domnul senator Butunoi Daniel.

Vă mulțumesc.

„Dincolo de linșajul mediatic din ultimele săptămâni, putem redescoperi împreună instituția prezumției de nevinovăție?”

Stimate colege și stimați colegi senatori,

Voi susține în fața dumneavoastră o declarație mai mult decât necesară, dacă este să ținem seama de contextul general al societății românești din ultima perioadă.

Dezbaterile publice, temele care să arate drumul pe care societatea românească trebuie să meargă au fost înlocuite cu acele știri de ultimă oră care exprimă activitatea curentă a DNA. Nu voi afirma, deși există premisele care conduc la o opinie publică acceptată în acest sens, că în România justiția se face la televizor. În lipsă de probe materiale, rețin și nu împărtășesc în spațiul public ideea unei vendete, a unei acțiuni concentrate, săvârșită de către reprezentanți ai unei instituții a statului de drept, împotriva unor cetățeni, vinovați, într-o primă înfățișare, doar pentru faptul că dețin, la nivel central, județean și/sau local, funcții în structurile de interes public.

Refuz să accept premisa ce ar susține că există un spate al acestor acțiuni, iar undeva în zona pupitrului de comandă se află, dincolo de dreptate, lege și ordine, și altceva. Însă toată reținerea manifestată și împărtășită acum dumneavoastră o formulez doar ca o ipoteză de lucru. Asta, pentru că instituțiile respective ale statului – și aici voi insista pentru a marca esența acestei declarații politice –, dar și persoanele vizate de aceste anchete trebuie să beneficieze de efectele reale ale uneia dintre piesele de rezistență ale statului de drept, ale justiției echitabile: prezumția de nevinovăție.

Observ – și remarc acest lucru cu deosebită tristețe – că cei care sunt vizați de anchetă nu sunt priviți, atât de către organul care instrumentează cauza, cât și în exprimările publice ale acestuia, ca potențiali făptuitori. Acțiunile pe care le vedem cu toții în buletinele informative, cât și în comentariile _post factum_ săvârșite în diverse zone media beneficiază de un suport exagerat al unor dispozitive de siguranță și ordine publică, desfășurate astfel tocmai pentru a induce, indirect, ideea de gravitate, de pericol public în situații extreme.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Butunoi Daniel, rugându-l să se pregătească pe domnul senator Bumbu Liviu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației politice de astăzi este „Votul – baza democrației”.

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Perioada următoare se anunță a fi importantă pentru societatea noastră, mai ales dacă ne gândim la apropierea alegerilor europarlamentare. Consider că acest eveniment electoral este unul care ar trebui să suscite un interes major din partea populației, în special dacă luăm în calcul miza elementelor implicate în proces.

În acest sens, mă refer, desigur, la faptul că structurile europarlamentare au un rol major în luarea unor decizii extrem de importante și relevante, care ating viața fiecărui cetățean român și european. Astfel, sunt foarte multe lucruri importante adoptate la nivel european care, ulterior, au un impact major asupra legislațiilor fiecărei țări membre, iar România nu este nicidecum o excepție.

Din păcate, pentru mulți cetățeni din țara noastră, procesul decizional de la Bruxelles și de la Strasbourg este neclar și îndepărtat ca efecte, însă trebuie subliniat foarte clar că realitatea contrazice aceste propuneri și prejudecăți generalizate în rândul populației. Cel mai recent exemplu este cel al adoptării în Parlamentul European a setului de măsuri referitoare la eliminarea tarifelor de roaming. Măsura urmează să se aplice de la finalul anului viitor, tarifele naționale practicate de companiile de telecomunicații urmând a deveni universale pe tot teritoriul Uniunii Europene. Iată doar un exemplu de măsuri luate la nivel european și care au un impact asupra tuturor cetățenilor din țările membre.

Desigur, ne putem gândi și la măsurile din alte domenii, din agricultură – etichetarea alimentelor, la protecția mediului – obligativitatea extinderii reciclării, la educație – schimburile de elevi și studenți, bursele și accesarea programelor de studii din afara României, iar lista poate continua în fiecare plan de activitate.

Iată deci cum se decide în plan european soarta atâtor aspecte importante din viața noastră, a tuturor, și cum motivează toate aceste elemente necesitatea implicării în actul votului la alegerile europarlamentare. Este crucial ca fiecare dintre noi, dintre cetățeni, să înțeleagă că votul dat reprezintă împuternicirea unei persoane de a ne reprezenta în cauza atâtor aspecte relevante. Prin urmare, trebuie acordată o atenție sporită votului.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Bumbu Liviu, rugându-l să se pregătească pe domnul senator Florian Cristian.

Vă mulțumesc, domnule președinte. „România, în pericol?”

O lume întreagă privește înmărmurită și este îngrozită de perspectivele tragice ale unor conflicte și războaie din cauza politicii expansioniste a Rusiei, care, în dispreț total față de normele și tratatele internaționale, a luat, pur și simplu, ucrainenilor Crimeea.

Nu trebuie să fii cine știe ce analist politic ori strateg militar ca să-ți dai seama că urmează, nu neapărat în această ordine, sud-estul Ucrainei, cu zonele puternic industrializate și cu resurse naturale bogate, apoi zona cu ruși de pe malul stâng al Nistrului, în așa-zisa Republică Moldovenească Nistreană, unde este prezentă o armată rusă de prima mână, apoi, probabil, vor urma republicile baltice și Moldova.

Scenariul acesta apocaliptic va continua până când Putin, care visează la stăpânirea gurilor Dunării, ar trimite provocatori care să-l ajute să preia sudul Basarabiei, doar pentru a ajunge astfel la Dunăre, un obiectiv strategic de mare importanță și actualitate în zilele noastre. Mă tem că Putin și Rusia pot face pași mici, și cu pauze mari în timp, pentru a obișnui Occidentul cu ideea că nu este vorba decât de mici ajustări teritoriale, care nu pot cauza conflicte majore. Nu cred că NATO ori marile puteri din UE vor acționa mai mult decât prin declarații politice ori amenințări cu blocada economică.

Ca să înțelegem ce se întâmplă acum în Ucraina, să ne întoarcem în timp, în 1999, când americanii, prin susținerea autonomiei unei provincii din cadrul statului suveran Serbia, au dat foc Europei. Granițele țărilor Europei au fost indestructibile până la războiul din Kosovo. Precedentul Kosovo, creat de SUA, se întoarce, iată, împotriva păcii din Europa, deoarece modelul american este preluat acum de ruși, un prim exemplu fiind Peninsula Crimeea, care a fost anexată cu ajutorul armatei. Anexarea s-a făcut sub același pretext, al autonomiei etnice. Mai întâi a fost în Iugoslavia, apoi Transnistria, apoi Kosovo. Acum e Crimeea. Urmează oare, încet-încet, Ținutul Secuiesc?

Problema minorităților etnice a fost și este scânteia unor conflicte în atâtea părți ale lumii. Modelul rus, preluat de la americani, poate fi urmat și de unguri, că tot se vorbește, din ce în ce mai accentuat, de axa Moscova–Budapesta. Și atenție la Jobbik, care, iată, a devenit o forță politică

Mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Florian Cristian, rugându-l să se pregătească pe domnul senator Nicoară Marius.

„Acciza la carburanți – un bir, o nedreptate!” Domnule președinte, Domnilor secretari, Stimați colegi,

Așa cum ne-a obișnuit deja, nu trece luna fără ca domnul premier Ponta să nu ne „înfrumusețeze” viața cu introducerea unor noi taxe și impozite. Luna aprilie a debutat cu acciza la carburanți, o măsură care nu poate avea decât un efect negativ asupra economiei. Guvernarea care se dorea a fi una în interesul românilor tinde să devină o guvernare în dezacord cu interesul național. Fie că vorbim despre acciza la carburanți, fie că vorbim despre o creștere cu 2% a prețului plătit de consumatorii casnici pentru gazele naturale, românii trebuie să-și păstreze calmul. În acest sens, guvernanții ne recomandă să nu intrăm „într-o isterie a scumpirilor, pentru că acestea nu sunt dramatice”.

Prin scumpirea motorinei, pentru a recupera o parte din acciză, transportatorii sunt nevoiți să facă față unei proceduri fiscale netransparente, care îngreunează și activitatea autorităților fiscale, situația fiind greu de controlat. Totodată, marilor firme care au parcuri auto de zeci și sute de mașini și care își transportă marfa li se face o mare nedreptate prin faptul că ei nu-și pot recupera o parte din acciză, aceștia neintrând în categoria transportatorilor.

Acciza generează o discriminare și o concurență neloială pe piața transporturilor din România, în detrimentul transportatorilor feroviari. Astfel, după cum s-au exprimat reprezentanții acestora zilele trecute, transportatorii feroviari, spre deosebire de cei rutieri, care vor primi înapoi patru din cei șapte eurocenți cu care a crescut acciza la carburanți, nu pot recupera această parte din acciză. Mai mult, ei plătesc și taxa de drum inclusă în preț, deși nu folosesc infrastructura rutieră.

Așa cum președintele Consiliului Fiscal menționa, când cresc taxele nu putem discuta despre efecte pozitive în economie. Astfel, impactul direct negativ va fi asupra inflației, atât printr-un efect direct, prin prețul carburanților, care se reflectă în indicele prețurilor de consum, cât și printr-un efect indirect, prin prețurile de producție, care se vor reflecta în prețurile la consumator și la alte produse.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Nicoară Marius, rugându-l să se pregătească pe domnul senator Rogojan Ciprian.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Titlul declarației mele politice de astăzi este „Interpretări guvernamentale ale unei propuneri legislative juste”.

În ultima vreme, se pare că Guvernul Ponta copiază metehnele altor executive în privința procedurilor parlamentare. Mai precis, acolo unde există o propunere legislativă care poate contribui cu anumite elemente de stabilitate într-un domeniu al societății românești, reprezentanții guvernamentali vin cu avize negative și preiau ulterior inițiativa, transformând-o într-un act guvernamental, cu scop electoral.

În acest sens, supun atenției dumneavoastră și presei acreditate la Senatul României un caz în care Guvernul nu are argumente tehnice de a-l boicota. Este vorba de un proiect de act normativ de modificare și completare a Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, în care subsemnatul, senator PNL de Cluj Marius Petre Nicoară, am propus revenirea la titulatura de „doctor medic-stomatolog”, în locul celei existente din 2009 încoace, de „medic-dentist”.

Ca argument istoric, începând cu anul 1948, în România, pregătirea stomatologică s-a realizat într-un sistem de învățământ specific în cadrul facultăților de stomatologie, integrate universităților de medicină, ce au luat ființă la București, iar ulterior și în alte orașe ale țării. Absolvenții acestor facultăți au obținut până în anul 2005 calificarea profesională de „doctor-medic stomatolog”, iar între 2005 și 2009 au avut titulatura de „doctor-medic dentist”, iar după 2009 pe cea de „medic dentist”.

În România, în momentul aderării la Uniunea Europeană, s-a hotărât unilateral în forurile decizionale ca absolvenții specializării de medicină dentară să fie considerați „medici dentiști”, în condițiile în care aceștia urmează o facultate cu

o durată de șase ani, cu curriculă de cursuri de medicină generală, pe lângă cele de specializare. Trecerea de la titlul de „doctor-medic stomatolog” la cel de „medic dentist” s-a realizat datorită unei interpretări eronate a cerințelor europene în vederea integrării României în UE, la momentul implementării acquis-ului comunitar fiind în vigoare, la nivelul UE, raportat la profesia de medic-stomatolog, Directiva nr. 78/686/CEE privind recunoașterea reciprocă a diplomelor, certificatelor și a altor titluri de calificare oficială ca medic stomatolog, inclusiv măsurile destinate să faciliteze exercitarea efectivă a dreptului de stabilire și a libertății de a presta servicii, în prezent aceasta fiind abrogată de Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Rogojan Ciprian, rugându-l să se pregătească pe domnul senator Vochițoiu Haralambie.

Bună ziua, domnule președinte! Stimați colegi,

„Importanța proiectului rutier Baia Mare–Vaja”.

Maramureșenii și sătmărenii au făcut front comun pentru a obține finanțare pentru drumul rapid Baia Mare–Vaja. Despre realizarea drumului rapid Baia Mare–Vaja, care să asigure legătura dintre Maramureș și Ungaria, prin Vama Petea, se vorbește încă din legislatura 2004–2008. S-a vorbit despre un drum cu două benzi pe sens, dar și despre posibilitatea transformării acestuia, ca obiectiv, în autostradă, însă toate au rămas la stadiul de discuții, deoarece nu s-a găsit finanțare.

Au fost și speranțe de realizare a acestei investiții prin introducerea proiectului în planul de priorități, însă, odată cu schimbarea guvernării, s-au schimbat și prioritățile. Până acum, s-au încercat finanțări pentru această investiție de la Ministerul Transporturilor. Din păcate, nu au dus la niciun rezultat.

Unul dintre obiectivele viitoare pentru acest proiect este acela să fie finanțat din fonduri europene, prin Programul Operațional Regional. Drumul expres Baia Mare–Vaja este unul dintre proiectele mult discutate la nivelul județului Maramureș. În fiecare an, reprezentanții autorității județene își propun să realizeze acest proiect, însă, de mai bine de șapte ani, drumul este tot la stadiul de proiect.

Este important pentru locuitorii județului să aibă în această zonă un drum rapid care să ne lege de Occident, un drum care să fie un drum european pe două benzi. Nu este o investiție exorbitantă, dar este o investiție extraordinară pentru județul Maramureș.

Avantajele acestui proiect pentru investitori sunt:

– proiectul are grad ridicat de atractivitate;

– proiectul aduce avantaje financiare și economice relevate prin analizele financiare și, respectiv, economice din cadrul studiului de fezabilitate;

– se realizează o cale de conectare între coridoarele europene IV și V, prin deschiderea pe ruta Lvov–Sighetu Marmației–Baia Mare–Cluj-Napoca–Sibiu;

– se realizează economii substanțiale la carburanți și lubrifianți;

– scade gradul de uzură a autovehiculelor;

Mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Vochițoiu Haralambie, rugându-l să se pregătească pe domnul senator Pop Liviu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației mele politice: „Reglementări legale și necesare, în domeniul educației, de care beneficiază 3.242 de cadre didactice din România”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Având în vedere necesitatea sprijinirii educației, a creșterii sistemului de învățământ și a asigurării desfășurării în condiții normale a procesului de învățământ, Guvernul României a aprobat miercuri, 9 aprilie 2014, în ședința de guvern, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 16/2014 privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011. În fapt, a fost modificat art. 253 și s-a introdus un nou punct, punctul 60, în Legea nr. 1/2011.

Modificările au avut la bază și Decizia Curții Constituționale nr. 106/2014, publicată în Monitorul Oficial nr. 238 din 3 aprilie 2014. De aceste modificări aduse Legii nr. 1/2011 urmează să beneficieze 3.242 de cadre didactice, promovate cu minimum 7 la concursurile de titularizare din ultimii șase ani.

După modificare, art. 253 alin. (1) are următorul cuprins: „Cadrele didactice calificate, care au obținut nota/media de cel puțin 7 la un concurs național unic de titularizare în ultimii șase ani și care sunt angajate cu contract individual de muncă pe perioadă determinată, pot fi repartizate, în ședință publică organizată de inspectoratul școlar, pe perioadă nedeterminată în unitățile de învățământ în care sunt angajate, dacă postul sau catedra este vacantă și are viabilitate.” Noțiunea de viabilitate a unui post presupune existența postului pe durata unui nivel de învățământ.

Ca senator de Valea Jiului, reprezint un colegiu cu șase localități urbane, respectiv municipiile Petroșani, Vulcan, Lupeni și orașele Petrila, Uricani și Aninoasa, unde multe cadre didactice așteptau de mult timp aceste clarificări legale, deoarece noțiunea de viabilitate avea un caracter vădit imprecis, iar condiția acordului consiliului de administrație al școlii deschidea calea arbitrariului și subiectivismului.

Din păcate, am fost nevoiți să cârpim la o lege a educației naționale prin care Guvernul Boc a vrut să arate poporului român că sintagma „școala produce tâmpiți” este adevărată.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Pop Liviu, rugându-l să se pregătească pe domnul senator Marian Valer.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Titlul declarației mele politice: „Podul peste Tisa sau strategia de dezvoltare a Maramureșului”.

Doamnelor și domnilor senatori,

Stimați colegi,

Prin declarația mea de astăzi, vreau să salut decizia Guvernului de a susține demararea unui nou proiect de infrastructură din județul Maramureș, și anume construirea unui nou pod peste râul Tisa, la Sighetu Marmației, la frontiera cu Ucraina.

Planul administrației locale maramureșene de dezvoltare a infrastructurii cuprinde o serie de proiecte care trebuie duse până la capăt cât mai curând, iar aici mă refer la podul peste Tisa, drumul rapid Vaja, dar și la tunelul pe sub Gutâi și centurile municipiilor Baia Mare și Sighetu Marmației.

În ceea ce privește podul peste Tisa, este vorba despre investiții transfrontaliere suportate din granturi europene, cofinanțare internă și un procent de 5% din partea Ucrainei. Costurile unui astfel de proiect ajung la 11 milioane de euro, bani proveniți din fonduri europene nerambursabile. Podul ar urma să permită accesul la coridorul european ce traversează Ucraina, Lisabona–Moscova. Varianta finală de construcție a podului nu se cunoaște încă, dar cu siguranță este vorba despre un pod cu două benzi de circulație și patru benzi laterale. În apropierea construcției vor funcționa punctul de trecere a frontierei și vama.

Consider că această legătură rutieră este în beneficiul ambelor țări, România și Ucraina, deoarece va facilita relațiile economice, schimburile comerciale și accesul rapid la ce are de oferit fiecare dintre țări, atât din punct de vedere economic, cât și turistic.

Astfel, în ultima perioadă, autoritățile județene au avut întâlniri decisive la trei ministere ale Guvernului Ponta: cu ministrul de finanțe, Daniel Chițoiu, cu ministrul afacerilor externe, Titus Corlățean, și cu ministrul marilor proiecte, Dan Șova. Autoritățile maramureșene au depus la fiecare dintre cele trei ministere documentații complete cu studiul de fezabilitate și o situație exactă a momentului în care se află astăzi proiectul, precum și o situație a relațiilor dintre Maramureș și vecinii din Ucraina.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Marian Valer, rugându-l să se pregătească pe domnul senator Cordoș Alexandru.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea de astăzi este intitulată „Pete din biografia directorului SRI”.

La corul lăudătorilor și susținătorilor directorului SRI, George Maior, pentru cele mai înalte funcții din statul român, președinte sau premier, s-a alăturat și vicepremierul Gabriel Oprea, ministrul afacerilor interne, general de patru stele, profesor universitar, doctor în știință și conducător de doctorate, care ne-a avertizat zilele trecute, ducându-ne cu gândul la cunoscuta rugăciune creștină „Cred Într-unul”, că SRI este „unul” – nu una, după gramatica străbună – din instituțiile care reprezintă coloana vertebrală a statului român. Până acum lansaseră ipoteza și susținuseră fezabilitatea candidaturii lui George Maior pentru funcția de Președinte al României actualul președinte Traian Băsescu, pupila sa Elena Udrea, premierul Victor Ponta și vicepreședintele PSD Ioan Rus, ministru de interne în guvernele Năstase și Ponta 1.

Nu este de mirare, având în vedere relațiile de amiciție, colaborare sau coabitare din ultimii ani dintre Băsescu, Udrea, Oprea, Ponta, Rus și Maior. Dar actualul director al SRI se află, de altfel, în relații apropiate cu „generalissimul” Gabriel Oprea din vremea guvernării PSD, când acesta era gratulat de Traian Băsescu drept „șeful mafiei personale a lui Adrian Năstase”, din al cărui guvern au făcut parte. Pe Oprea și Maior îi leagă și faptul că au fost amândoi nașii premierului Victor Ponta la prima, respectiv la a doua căsătorie. Mai puțin cunoscut este faptul că Ioan Rus a fost nașul lui George Maior la prima căsătorie a acestuia. Se poate vedea deci că avem de-a face cu un lanț de cumetrii și cârdășii care vizează funcțiile-cheie ale statului român.

În cazul în care se va lansa în competiția prezidențială, George Maior va trebui să-și clarifice însă o serie de pete din biografia sa. În primul rând, va trebui să clarifice dacă se află în slujba unei puteri sau agenții străine, pentru a nu intra sub incidența unor infracțiuni contra securității naționale prevăzute în titlul IX din Codul penal al României.

Așa cum am mai arătat cu alte ocazii, alegațiile președintelui Băsescu că a numit în 2006 în funcția de director al SRI un reprezentant al opoziției, respectiv pe George Maior, pe atunci senator PSD, constituie povești de adormit copiii, întrucât acesta a fost promovat în fruntea principalului serviciu secret al României la recomandarea, respectiv la cererea unor factori de decizie din administrația și serviciile secrete ale Statelor Unite ale Americii.

Domnule senator, îmi cer scuze...

## Închei acum.

...președintele Iliescu, respectiv cu premierul Adrian Năstase, l-au propulsat în funcția de secretar de stat la Ministerul Apărării Naționale în Guvernul PSD din perioada 2000–2004 și i-au asigurat apoi un mandat de senator PSD la alegerile parlamentare din noiembrie 2004.

Mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator. Stimați colegi,

Mai sunt declarații politice depuse și de citit din partea domnilor senatori Cordoș Alexandru, Ghilea Găvrilă, Isăilă Marius și Constantinescu Florin. Cu rugămintea de a le condensa pentru a prinde toți dintre dumneavoastră timpul de microfon, vă rog, domnule senator Cordoș Alexandru.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică am intitulat-o „Reindustrializarea României în context european”.

## Stimați colegi,

La nivel european este cunoscut faptul că economia Europei nu va putea prospera fără o bază industrială puternică. Comisia Europeană anunța faptul că se dorește reluarea industrializării europene pe patru mari piloni: investiții în inovație, condiții mai bune pe piață, acces la capital și crearea de abilități, îndemânări. Politica industrială inclusă în Strategia de la Lisabona și inițiativa „Europa 2020” stabilește și direcțiile de acțiune prioritare, și anume: tehnologiile curate de producție, construcțiile sustenabile, vehicule curate și eficiente și investiții inteligente în energie.

Și în alte declarații anterioare având ca subiect industria românească am susținut necesitatea reluării dezvoltării industriale României pe o structură mai competitivă, bazată pe tehnologie și mai puțin energofagă.

Începutul anului 2014 a transmis semnale pozitive din industrie, ceea ce duce la concluzia că și în acest an putem să ne așteptăm la o creștere economică semnificativă. Mai mult, România continuă să exporte din ce în ce mai mult, iar investițiile străine directe au totalizat, în primele două luni ale anului, 282 de milioane de euro, cu 35,6% mai mult comparativ cu perioada similară a anului 2013.

În prezent, România are 15 poli de dezvoltare urbană, 8 poli de creștere, 50 de parcuri industriale și tehnologice, 40 de poli de competitivitate și clustere în IT și comunicații, auto, electronică, energie regenerabilă, textile, electrotehnică, turism, industrie alimentară, mobilă, aviație, industrii creative, sisteme de automatizări.

## Stimați colegi,

Deși direcțiile de acțiune și informațiile economice confirmă faptul că România se aliniază în trendul european în ceea ce privește reindustrializarea, mai avem multe de făcut. Va trebui elaborată o strategie de reindustrializare a României, care să fie inclusă în Planul național de investiții strategice și creare de locuri de muncă.

De asemenea, va trebui să susținem crearea Consiliului de Promovare Economică. Astfel, România poate deveni un hub tehnologic, industrial în regiune până în 2016, dacă, prin pârghiile pe care le are la dispoziție Guvernul, va antrena agenți economici privați, prin parteneriatul public-privat, să participe la acest model de dezvoltare și va continua investițiile care vor antrena economia.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ghilea Găvrilă, rugându-i să se pregătească pe domnul senator Constantinescu Florin și apoi pe domnul senator Isăilă Marius. Cu siguranță, chiar dacă depășim cu două sau trei minute timpul sesiunii, toți vor citi declarațiile.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Declarația mea politică se intitulează „Nostalgia cuprinde România”.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Rezultatele unui sondaj de opinie date recent publicității au relevat o stare de lucruri care ar fi comică, dacă n-ar fi tristă: mai mult de 65% din români l-ar vota pe Nicolae Ceaușescu dacă acesta ar trăi și ar candida la alegerile prezidențiale.

Motivația acestei paradoxale opțiuni electorale, la 25 de ani de la scoaterea Partidului Comunist în afara legii și lichidarea fizică a „celui mai iubit fiu al poporului”, stă în nivelul scăzut de trai al majorității populației, 69% din subiecții chestionați recunoscând că trăiesc mai rău decât înainte de 1990.

Conform datelor furnizate de același studiu sociologic, aproape un sfert dintre românii intervievați își amintesc că în perioada comunistă aveau un loc de muncă stabil, în timp ce astăzi resimt din plin nesiguranța zilei de mâine.

Dar poate cea mai îngrijorătoare percepție a cetățenilor este direcția spre care se îndreaptă țara, 73% din intervievați fiind de părere că aceasta este greșită.

Același lucru îl susține și Partidul Democrat Liberal, constatând că la finele primului trimestru al acestui an execuția bugetară scoate la iveală nivelul dramatic al încasărilor, care înregistrează minusuri la toate capitolele față de aceeași perioadă a anului precedent: minus 404 milioane de lei la venituri nefiscale, minus 400 de milioane de lei la TVA, minus 360 de milioane de lei la finanțări europene, minus 204 milioane la impozitul pe venituri din salarii și exemplele ar putea continua.

Și pentru că niciodată o nenorocire nu vine singură, pentru a compensa aceste uriașe nerealizări, prim-ministrul a tăiat dintr-un condei două miliarde de lei din bugetul pentru investiții, bani care ar fi putut crea locuri de muncă, valoare adăugată și, implicit, atrage venituri bugetare sănătoase.

Nu întâmplător, singurul capitol bugetar care înregistrează creșteri este cel al cheltuielilor cu bunurile și serviciile, valoarea achizițiilor directe făcute de stat prin firmele clientelei politice fiind mai mare cu 5,6% față de anul precedent.

## Mulțumesc, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Constantinescu Florin. Îl rugăm să se pregătească și să încheie lista vorbitorilor pe domnul senator Isăilă Marius.

Mulțumesc, domnule președinte.

„Eliminarea vizelor pentru moldoveni – un vis care va deveni realitate din 28 aprilie”

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

Plenului Parlamentului European a votat pe 27 februarie Raportul privind liberalizarea vizelor pentru cetățenii din Republica Moldova. În 3 aprilie, președintele Parlamentului European, Martin Schulz, a semnat decizia cu privire la eliminarea vizelor pentru cetățenii din Republica Moldova care călătoresc în Uniunea Europeană. Decizia a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene pe 8 aprilie și va intra în vigoare pe 28 aprilie.

Iată că, într-un timp relativ scurt, călătoriile fără viză în Spațiul Schengen au devenit o realitate pentru cetățenii moldoveni. Va fi deschis un nou capitol pentru dezvoltarea și modernizarea țării vecine și prietene. Consolidarea legăturilor de afaceri, sociale și culturale dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova, dar și contactele interpersonale vor avea de câștigat. Exemplul pe care îl poate da acum Republica Moldova este de urmat pentru alte țări din regiune. Cetățenii moldoveni vor putea călători în țările membre ale Uniunii Europene, cu excepția Marii Britanii și Irlandei. Vor putea merge fără viză în România, Bulgaria, Croația și Cipru, țări care nu fac parte din zona Schengen, precum și în state non-UE: Norvegia, Islanda, Elveția și Liechtenstein. Din 28 aprilie, moldovenii vor putea vedea cu ochii lor cum se trăiește în Uniunea Europeană.

Dacă vreți, este un răspuns pentru eurosceptici. Va fi destul de greu după 28 aprilie să afirmi că, după aderarea la Uniunea Europeană, moldovenii vor trăi în sărăcie.

Este adevărat că doar din rea-voință nu se pot vedea lucrurile bune. Dar lucrurile bune există! Vă dau câteva exemple: eliminarea cotei de vinuri exportate fără taxe vamale de Republica Moldova pe piața Uniunii Europene, sprijinul financiar de care va beneficia Republica Moldova în vederea creșterii eficienței energetice, ceea ce înseamnă granturi în valoare de peste 20 de milioane de euro din partea Fondului Parteneriatului Europei de Est pentru Eficiență Energetică și Mediu. Se vor putea finanța proiecte de eficiență energetică și de mediu, ce vor avea ca scop ameliorarea sistemului de termoficare, aprovizionarea cu apă, iluminarea stradală, eficientizarea energetică a edificiilor publice, gestionarea și reciclarea deșeurilor. Lansarea unor astfel de măsuri este menită să sporească asistența pentru Republica Moldova.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Isăilă Marius.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică are titlul „Codul de etică în educație”. Doamnelor și domnilor senatori,

Hegel spunea că: „Educația este arta de a face omul etic.” Cerințele noului secol au ridicat peste tot în lume întrebări precum: până când și prin ce metode învățăm? De la angajatori, angajați, autorități și până la fiecare individ în parte, răspunsul pare a fi unanim. Învățarea permanentă nu e un lux, ci o condiție necesară pentru adaptarea la cerințele profesionale, sociale, economice și informaționale, mereu în schimbare.

Codul de etică în educație este una dintre pietrele de temelie ale unei profesii adevărate. Codul public articulează și afirmă valorile fundamentale ale profesiei, credințele și responsabilitățile.

După atâția ani de așteptare și numeroase scandaluri în instituțiile de învățământ, avem, într-un final, un cod de etică în învățământul preuniversitar.

Ideea codului este bună și necesară, mai ales în ceea ce privește anumite aspecte care trebuiau reglementate, cum ar fi aceea că profesorii nu vor mai avea voie să mediteze elevii din școlile la care predau, pentru a obține, în schimb, bani, bunuri sau servicii.

O altă problemă care nu este reglementată în cod, dar se regăsește într-un ordin al ministrului educației, este acordul scris al părinților pentru activitățile extrașcolare. Este absolut normal ca un părinte să știe în orice moment unde se află copilul său și la ce activități extrașcolare participă.

Un alt punct important care a fost stabilit în cod este acela al colectei și gestionării sumelor de bani în școală. Această procedură era imperios necesară, pentru a se evita..., a se stabili în mod corect cine colectează și gestionează acești bani.

De asemenea, acest cod vine să stabilească, în mod clar, relațiile dintre profesori, elevi și părinți. Profesorii sunt obligați să asigure egalitatea de șanse și să promoveze principiile educației incluzive, să respecte demnitatea fiecărui elev și să recunoască meritul fiecăruia.

Dincolo de orientările politice, dincolo de frământările zilnice, educația este și va fi întotdeauna un răspuns. Educația este calea spre răspunsuri la toate întrebările. Vă mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator. Declar închisă sesiunea de declarații politice.

Mulțumim domnilor senatori Pereș Alexandru și Rotaru Ion pentru asistare.

Îl rog pe domnul senator Rotaru Ion să facem apelul nominal.

## **Domnul Ion Rotaru:**

Bună dimineața, stimați colegi!

|Bună dimineața, stimați colegi!|| |---|---| |Agrigoroaei Ionel<br>Andronescu Ecaterina|prezent<br>prezentă| |Anghel Adrian|prezent| |Anghel Cristiana Irina|prezentă| |Antonescu George Crin Laurențiu<br>Arcaș Viorel|absent<br>absent| |Ardelean Ben Oni|absent| |Ariton Ion|prezent| |Atanasiu Teodor|absent| |Badea Leonardo|prezent| |Badea Viorel Riceard|absent| |Banias Mircea Marius|absent| |Barbu Daniel Constantin|prezent| |Barbu Tudor|absent| |Bădălău Niculae|absent| |Bălu Marius|absent| |Belacurencu Trifon|prezent| |Bereanu Neculai|prezent| |Biró Rozalia Ibolya|prezentă| |Blaga Vasile|absent| |Boagiu Anca Daniela|absentă| |Boboc Cătălin|absent| |Bodea Cristian Petru|prezent| |Bodog Florian Dorel|prezent| |Boeriu Valeriu Victor|prezent| |Bota Marius Sorin Ovidiu|absent| |Bujor Dumitru Marcel|prezent| |Bumbu Octavian Liviu|prezent| |Burlea Marin|absent| |Butnaru Florinel|prezent| |Butunoi Ionel Daniel|prezent| |Cadăr Leonard|prezent| |Calcan Valentin Gigel|prezent| |Câmpeanu Mariana|prezentă|

|MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI,|MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI,|PARTEA a II-a, Nr. 49/24.IV.2014|19| |---|---|---|---| |Chelaru Ioan|prezent|Mihăilescu Petru Șerban|prezent| |Chiriac Viorel|prezent|Miron Vasilica Steliana|absentă| |Chiru Gigi Christian|absent|Mitu Augustin Constantin|absent| |Chiuariu Tudor Alexandru|absent|Mocanu Victor|prezent| |Coca Laurențiu Florian|prezent|Moga Nicolae|prezent| |Constantinescu Florin|prezent|Mohanu Nicolae|prezent| |Cordoș Alexandru|prezent|Mora Ákos Daniel|prezent| |Corlățean Titus|Guvern|Motoc Octavian|absent| |Coste Marius|prezent|Mutu Gabriel|prezent| |Cotescu Marin Adrănel|absent|Nasta Nicolae|prezent| |Crețu Gabriela|prezentă|Neagu Nicolae|prezent| |Cristache Iulian|prezent|Neculoiu Marius|absent| |Cristina Ioan|prezent|Nicoară Marius Petre|prezent| |Croitoru Cătălin|prezent|Nicolae Șerban|prezent| |Deneș Ioan|prezent|Nicula Vasile Cosmin|absent| |Dincă Mărinică|prezent|Nistor Vasile|absent| |Dobra Dorin Mircea|absent|Niță Mihai|absent| |Dobrițoiu Corneliu|absent|Nițu Remus Daniel|absent| |Donțu Ovidiu Liviu|prezent|Obreja Marius Lucian|prezent| |Drăghici Damian|absent|Oprea Dumitru|prezent| |Dumitrescu Cristian Sorin|prezent|Oprea Gabriel|Guvern| |Dumitrescu Florinel|absent|Oprea Mario Ovidiu|prezent| |Dumitrescu Iulian|absent|Oprea Ștefan Radu|absent| |Durbacă Eugen|prezent|Pașca Liviu Titus|absent| |Duruț Aurel|prezent|Pașcan Emil Marius|prezent| |Ehegartner Petru|prezent|Pataki Csaba|absent| |Federovici Doina Elena|prezentă|Pavel Marian|prezent| |Fifor Mihai Viorel|prezent|Păran Dorin|prezent| |Filip Petru|prezent|Păunescu Teiu|absent| |Firea Gabriela|prezentă|Pelican Dumitru|absent| |Florian Daniel Cristian|prezent|Pereș Alexandru|prezent| |Flutur Gheorghe|absent|Pop Gheorghe|prezent| |Frătean Petru Alexandru|prezent|La mulți ani, domnule senator!|| |Geoană Mircea Dan|absent|Pop Liviu Marian|prezent| |Ghilea Găvrilă|prezent|Popa Constantin|absent| |Ghișe Ioan|prezent|Popa Florian|prezent| |Grapă Sebastian|absent|Popa Ion|absent| |Grigoraș Viorel|prezent|Popa Mihaela|absentă| |Hașotti Puiu|prezent|Popa Nicolae Vlad|absent| |Ichim Paul|absent|Popescu Corneliu|absent| |Igaș Traian Constantin|prezent|Popescu Dumitru Dian|prezent| |Iliescu Lucian|prezent|Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton|prezent| |Ilieșiu Sorin|prezent|Purec Ion Simeon|prezent| |Ioniță Dan Aurel|absent|Rădulescu Cristian|absent| |Iovescu Ioan|prezent|Rogojan Mihai Ciprian|prezent| |Isăilă Marius Ovidiu|prezent|Roșca-Stănescu Sorin Ștefan|prezent| |Jipa Florina Ruxandra|absentă|Rotaru Ion|prezent| |Klárik László Attila|absent|Saghian Gheorghe|prezent| |László Attila|prezent|Savu Daniel|absent| |Lazăr Sorin Constantin|prezent|Sârbu Ilie|prezent| |Luchian Dragoș|absent|Severin Georgică|prezent| |Luchian Ion|prezent|Silistru Doina|prezentă| |Marian Dan Mihai|absent|Stuparu Timotei|prezent| |Marian Valer|prezent|Suciu Matei|absent| |Marin Nicolae|prezent|Șova Dan Coman|Guvern| |Markó Béla|prezent|Tánczos Barna|absent| |Mazăre Alexandru|absent|Tămagă Constantin|prezent| |Mihai Cristian Dănuț|absent|Tătaru Dan|prezent| |Mihai Neagu|prezent|Tătaru Nelu|absent| |Teodorovici Eugen Orlando|Guvern| |---|---| |Tișe Alin Păunel<br>Toma Ion|prezent<br>absent| |Todirașcu Valeriu|absent| |Tomoiagă Ștefan Liviu<br>Tudor Doina Anca<br>Țapu-Nazare Eugen|absent<br>absentă<br>prezent| |Ungureanu Mihai Răzvan|absent| |Valeca Șerban Constantin<br>Vasiliev Marian<br>Vâlcov Darius Bogdan<br>Vegh Alexandru<br>Verestóy Attila<br>Vochițoiu Haralambie<br>Voinea Florea|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent| |Volosevici Andrei Liviu|absent| |Vosganian Varujan|absent| |Zisu Ionuț Elie|prezent|

Domnul senator Oprea.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Fiindcă nu am discutat la nivel de grupuri, noi cerem o pauză de la 12.30.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Da, sunt două solicitări. Înțeleg...

Domnule senator Oprea, o iau solicitarea ca atare?

Vă

63 de voturi pentru, 21 de voturi împotrivă și 3 abțineri. S-a aprobat.

Domnul senator Hașotti.

Vă mulțumesc, dar dați-mi voie să-mi exprim surprinderea, stupoarea...

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă rog să luați loc, începem ședința.

Declar deschisă ședința plenului Senatului și vă anunț că, din totalul de 169 de senatori, și-au înregistrat prezența 114, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit. În momentul de față, cvorumul legal de lucru este de 85 de senatori.

Ședința va fi condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Alexandru Pereș și Ion Rotaru.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Sunt comentarii în legătură cu ordinea de zi?

Dacă nu sunt comentarii, vă

Programul de lucru pentru astăzi: avem până la ora 13.00 lucrări în plenul Senatului; de la ora 13.00, lucrări în comisii; la ora 13.30, vă rog, vă readuc aminte, avem ședința comună a Senatului și Camerei Deputaților.

Dacă nu sunt comentarii, vă

Domnule senator Sârbu, vă dau cuvântul ca să faceți solicitarea în plen.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Noi, la ora 11.30, avem o acțiune la Camera Deputaților și, ca atare, probabil că ședința nu va putea să continue, că nu e cvorum. Am solicita o pauză, întreruperea lucrărilor, de la 11.30 până la 12.30, când avem votul final. La 12.20, poate, suntem în sală.

Uimirea!

...prin ce manieră Partidul Social Democrat își susține propriul Guvern. Fixându-și întâlniri înainte de votul final? Fixându-și întâlniri astăzi, când trebuie să legiferăm? Fixându-și întâlniri astăzi, când am hotărât ieri în Biroul permanent și ieri în plen că vom avea sesiune de vot final astăzi și că mâine vom legifera?

Eu cred că... – și o fac în numele Grupului parlamentar al PNL – solicit o pauză de consultări acum, de 10 minute.

Pauză de consultări 10 minute.

## PAUZĂ

Domnul senator Hașotti.

## Mulțumesc.

## Stimați colegi,

A fost o întâlnire fructuoasă, în a doua parte a participat și domnul președinte. Lucrările Senatului continuă. Am convenit cu liderul Grupului parlamentar al PDL ca la 12.30 să nu mai fie niciun fel de pauză de consultări, să trecem la votul final.

Așadar, propunerile au fost corecte, judicioase și mergem mai departe.

## Vă mulțumesc.

Permiteți-mi atunci să intru în ordinea de zi.

La punctul 2 vă supun atenției Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate și de panificație pentru elevii din învățământul primar și gimnazial de stat și privat, precum și pentru copiii preșcolari din grădinițele de stat și private cu program normal de 4 ore.

Inițiatorii sunt un număr de senatori PSD, PNL, PD, UDMR.

Din partea inițiatorilor dorește cineva să susțină proiectul? Da, domnul senator Ákos Mora.

Dar nu vă văd pe lista de inițiatori.

Dacă mă căutați bine, mă găsiți, domnule președinte.

Poate semnatar.

## Stimați colegi,

Procedural am vrut să iau cuvântul. Aș vrea să cer încă o săptămână. Avem 23 aprilie termen de adoptare tacită și aș vrea să cer retrimiterea la comisie, pentru că niciunul dintre cei care au inițiat această propunere legislativă nu a fost prezent la comisia care a redactat raportul. Nu am fost chemați și nu am fost prezenți, în consecință. Și vrem neapărat să susținem această propunere legislativă în fața comisiei.

Deci cer retrimiterea la comisie pentru o săptămână. Mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Numai o clipă, domnule senator Ákos Mora. Îmi permit să vă informez că va intra în adoptare tacită dacă facem amânarea.

**Domnul Ákos Daniel Mora**

**:**

Păi, 23 aprilie!

Bine. Bine.

Domnul senator Vâlcov.

Este posibil, susținem acest punct de vedere. Dar noi am făcut invitațiile pentru inițiatori, numai că nu au fost prezenți. Dar săptămâna viitoare, luni, o putem discuta la comisii.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Bine.

Supun la vot solicitarea făcută de domnul senator Ákos Mora.

Punctul următor, punctul 3 – Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (2) și (5) ale art. 90 din Legea nr. 188/1999, republicată, privind Statutul funcționarilor publici.

Inițiatori, un număr de senatori PSD și deputați.

Din partea inițiatorilor dorește cineva să susțină propunerea legislativă?

Nu.

Din partea Guvernului dau cuvântul doamnei Cristina Crișu, secretar de stat în cadrul Departamentului pentru Relația cu Parlamentul.

La care microfon?

Microfonul 10.

**Doamna Cristina Crișu** _– secretar de stat la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține prezenta propunere legislativă, având în vedere că întregul regim aplicabil în prezent relațiilor dintre angajați și angajatori este construit pe distincția dintre funcțiile publice în sensul Legii nr. 188/1999 și funcțiile de natură contractuală exercitate în condițiile Legii nr. 53/2003.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Sunt alte intervenții din partea senatorilor? Grupurile? Comisia pentru administrație publică, domnul senator Vâlcov.

Microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere avizele negative și argumentele prezentate în punctul de vedere al Guvernului, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială și ai Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au hotărât, cu majoritate de voturi – 16 voturi pentru și o abținere –, să adopte raport de respingere.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Revin.

Sunt intervenții din partea senatorilor, a liderilor de grup? Nu sunt.

Votul este la 12.30, fiind lege organică.

Vă mulțumesc.

Punctul 4 – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Domnule senator Haralambie Vochițoiu, din partea Grupului parlamentar al PSD, aveți cuvântul. Microfonul 5.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prin propunerile făcute urmărim, în principal, următoarele modificări:

– vârsta standard de pensionare să fie 65 de ani la bărbați și 60 de ani la femei;

– stagiul complet de cotizare – 30 de ani la femei și 35 de ani la bărbați;

– creșterea cuantumului pensiei anticipate parțiale cu 15%;

– revenirea la o valoare a punctului de pensie ce nu poate fi mai mică de 45% din câștigul salarial mediu brut anual;

– eliminarea discriminărilor între pensionari din cauza aplicării unor metodologii de calcul diferite, prin abrogarea unor prevederi din actuala lege.

Ca impact al acestor modificări ar fi următoarele:

– în plan macroeconomic, impactul va fi pozitiv, prin creșterea economică, prin reducerea muncii la negru, prin scăderea șomajului;

– asupra mediului de afaceri, impactul va fi de asemenea pozitiv, prin creșterea profesionalismului angajaților și a eficienței acestora;

– în plan social, bineînțeles că va duce la creșterea veniturilor pensionarilor și la eliminarea discriminărilor.

În procesul de elaborare a acestor modificări ne-am consultat cu Liga Pensionarilor Mineri din Valea Jiului și cu Federația Națională a Pensionarilor din România, care au fost de acord cu toate aceste prevederi.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul reprezentantei Guvernului, doamna secretar de stat Georgeta Bratu, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice. Microfonul 9.

**Doamna Georgeta Bratu** _– secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă vizează reîntoarcerea, practic, la prevederile Legii nr. 19/2000, ceea ce ar conduce la un impact financiar nemăsurabil, întrucât nu cunoaștem elementele și nu avem în baza de date elemente care să ne conducă la o evaluare corectă.

Astfel, aș putea să iau fiecare articol în parte, să aduc argumente, dar am să mă rezum doar la câteva.

Recunoașterea ca perioadă de stagiu de cotizare a liceului industrial ar constitui discriminare față de celelalte studii ale asiguraților. Utilizarea indicelui de corecție pentru toate categoriile de persoane este imposibilă, având în vedere faptul că acesta a apărut ca urmare a creșterii stagiului de cotizare și afectând persoanele care s-au înscris la pensie după intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010. Acestora li s-a acordat acest indice de corecție pentru că s-a majorat stagiul de cotizare și așa mai departe.

Deci Guvernul nu susține propunerea legislativă. Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă, domnul senator Pop.

Microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere avizele negative de la toate comisiile, precum și argumentele prezentate de reprezentantul Guvernului în ședința din 18 martie 2014, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

În consecință, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Senatorii doresc să adreseze întrebări? Da.

Doamna senator Câmpeanu, aveți cuvântul. Microfonul central.

## Stimați colegi,

Știu că avem două campanii electorale, știu că fiecare facem parte din câte un colegiu în care sunt diverse grupe de pensionari din diverse domenii de activitate și fiecare categorie are la un moment dat o anumită viziune despre modificarea Legii pensiilor. Ar trebui să încercăm să ne aplecăm cu mai multă atenție atunci când modificăm legile din două în două săptămâni sau la trei luni o dată, pentru că o lege care se modifică atât de des niciodată nu va putea să fie aplicată în mod corect.

Aceste propuneri făcute la Legea nr. 263/2010 sunt efectiv niște propuneri strict populiste, care nu au niciun fundament. Ca femeie, sigur că aș fi de acord, în principiu, ca vârsta de pensionare să fie diferită, mai ales în România, unde condițiile de viață ale unei femei au fost altfel decât cele din Occident, dar știți și dumneavoastră că facem parte dintr-o Uniune în care sunt principii, recomandări și directive, pe care, dacă vrem, le respectăm, dacă nu... ce să facem? Ne luăm la revedere.

Există o recomandare de țară pentru România. Recomandarea de țară nu este o recomandare facultativă. Recomandarea de țară este absolut obligatorie și, dacă nu se aplică în anul în care a fost dată, aduce sancțiuni României.

Această recomandare de țară este egalizarea vârstei de pensionare și a stagiului de cotizare. Ceea ce putem să facem, dacă asta doriți, este să scădem și vârsta de pensionare a bărbaților și a femeilor, să ieșim la 50 de ani, eventual, toți. În legătură cu indicele de corecție, acesta a fost introdus în Legea nr. 263/2010 pentru că s-a mărit foarte mult stagiul de cotizare. Dacă l-am extinde și la categoriile celelalte, după Legea nr. 19/2000, la persoane la care stagiul de cotizare a fost 20 sau 25 de ani, vă închipuiți, de fapt, ce inechități am crea în sistemul public de pensii.

Eu îmi rog colegii din Grupul parlamentar al PNL să fie de acord cu raportul negativ al acestei propuneri legislative, pentru că nu are nicio susținere, nici economică, nici legislativă, și nici morală.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Oprea, microfonul central.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Eu mă adresez inițiatorului, fiindcă, m-am uitat în mod special, acolo figurează apartenența la Grupul parlamentar al PP-DD. Era pe vremea când vă luptați cu ciocoimea pesedistă sau... acum puteați să veniți să retrageți propunerea dumneavoastră, dacă doreați, integrându-vă în Grupul parlamentar al PSD.

Care vă este punctul de vedere? De la PP-DD sau de la PSD?

Domnul senator Pelican, microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Și eu împărtășesc întru totul punctul de vedere al doamnei ministru Mariana Câmpeanu. Am făcut și eu un apel, și pe posturi publice, și aici, printre colegi, să avem mare grijă, pentru că este o lege cu mult impact la oameni. Tot ce înseamnă pensii înseamnă fantastic de mult pentru oameni. Să nu-i amăgim. Nici măcar să nu-i plimbăm. Iar populismele nu-și au locul, dacă vrem să dovedim că avem responsabilitate și că avem totuși statutul de senator, și nu de vânzător de iluzii.

De asemenea, subscriu, trebuia domnul Vochițoiu să-și retragă această inițiativă mai mult decât populistă, care n-are nici măcar sustenabilitate, nu are nimic în ea.

De aceea, fac un apel și eu, ca vechi lucrător al Ministerului Muncii, haideți să nu vindem iluzii pensionarilor. Să facem ce trebuie, ce putem. Restul, a vorbi mereu și să fim pe lângă subiect, fără niciun fel de susținere financiară logică, mi se pare că e prea mult. Bătrânii n-au nevoie de așa ceva.

## Vă mulțumesc.

Numai o clipă, domnule senator. Vreau..., dacă sunt și alte intervenții, ca, la sfârșit, să-i dăm cuvântul domnului senator Vochițoiu.

Sau dacă sunt lideri de grup care vor să intervină pe subiect?

Nu.

Domnule senator Vochițoiu, aveți cuvântul, vă rog. Microfonul central.

Nu-i obligatoriu să dați replica, numai dacă considerați necesar.

## **Domnul Haralambie Vochițoiu:**

## O să fiu foarte scurt.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, nu mă surprind luările de cuvânt ale antevorbitorilor mei. Au fost buni colaboratori în Alianța DA, atunci când și-au bătut joc de pensionarii României și PDL, și PNL.

Din fericire, Guvernul Ponta mai diminuează puțin din nedreptățile făcute de-a lungul timpului pensionarilor României și, cu mari eforturi, le mai reîntregește puțin pensia tăiată de PDL și de PNL, de Alianța DA.

Nu mă surprinde că PNL a avut tupeul să aducă aici o lege prin care cerea ca președinții consiliilor județene să aibă aceleași condiții de pensionare ca cei care lucrează în mină și la furnalele României. Un tupeu fără margini, care nu vă părăsește deloc!

## Stimați colegi,

Acest proiect de lege nu este nici al PP-DD, nici al altui partid politic. Este un proiect pentru pensionari și, dintre toate prevederile acestea, mă surprinde cinismul doamnei fost ministru să ceară femeilor din România să lucreze până la 65 de ani.

După cum bine știți, doamnă ministru Câmpeanu, în România este o problemă să-ți găsești de lucru și la 45 de ani, darămite, ca femeie, la 65 de ani.

În concluzie, eu m-am săturat să tot dăm vina pe Uniunea Europeană că nu putem să le facem românilor o viață mai bună. Intrarea în Uniunea Europeană ne asigură fonduri pentru a face românilor o viață mai bună. Nu mai mințiți poporul român că apartenența la Uniunea Europeană ne creează dezavantaje. Sunteți... ați fost un ministru incompetent, dacă spuneți că aderarea la Uniunea Europeană ne produce dezavantaje.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Doamna senator Câmpeanu.

## Stimați colegi,

Sunt, pur și simplu, stupefiată că un senator care luptă pentru pensionari nu știe ce s-a întâmplat în 2007–2008, când a fost cea mai mare creștere a pensiilor. Domnia Sa are un limbaj neadecvat pentru un senator și l-aș ruga să-și ceară scuze atât față de noi, cât și față de Uniunea Europeană.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Oprea.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Priviți grupul din care face parte domnul Vochițoiu cum părăsește sala la un subiect atât de sensibil. Dumnealui, care apără pensiile, vreau să verific pe liste de vot dacă la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2013 a zis „da”. Cu aia ați nenorocit pensionarii, nu cu legea veche, pe care a creat-o PNL-ul. Cu aia ați distrus.

Vă mulțumesc.

Ridicăm ședința. Reluăm lucrările în plen la ora 12.30. Proiectul de lege de la punctul 4 este lege organică și intră la vot la 12.30.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Stimați colegi, vă invit să luați loc, să putem începe lucrările.

Am să vă supun atenției proiectele care trebuie să primească votul final.

Punctul 3, Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (2) și (5) ale art. 90 din Legea nr. 188/1999, republicată, privind Statutul funcționarilor publici.

Vă readuc aminte că raportul comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul...

Fac un apel la cei care sunt în hol să intre în sală, la vot.

Bun. Urmează să supunem la vot raportul de respingere. Votul este deschis.

Raportul de respingere nu a trecut.

În cazul în care, după cum știți, raportul de respingere nu întrunește votul majorității, se supune la vot propunerea legislativă. Pentru a fi adoptată, este necesar votul majorității senatorilor.

Votul este deschis.

Vă mulțumesc.

Punctul 4, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Prin urmare, propunerea legislativă este respinsă.

Punctul 61, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea și completarea unor acte normative și alte măsuri fiscal-bugetare.

Ce punct?

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Punctul 61 de pe ordinea de zi. L-ați găsit? Bun.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă reamintesc, proiectul de lege a fost dezbătut în ședința plenului din 31 martie 2014. A fost supus la vot în ședințele din 1 și 8 aprilie 2014. Ca urmare a faptului că atât proiectul de lege de aprobare a ordonanței, cât și proiectul de lege de respingere a ordonanței nu au întrunit numărul necesar de voturi, reluăm votul.

Proiectul de lege se supune la vot. Votul este deschis.

Sunt 81 de voturi pentru, 34 de voturi împotrivă, o abținere.

Deci proiectul de lege nu a fost adoptat.

Votul asupra proiectului de lege va fi reluat într-o ședință viitoare.

Vă atrag atenția că, în cazul în care proiectul de lege nu întrunește votul majorității senatorilor, se supune la vot proiectul de lege pentru respingerea ordonanței.

Supun la vot proiectul de lege pentru respingerea ordonanței.

Grupul parlamentar al PSD a solicitat lista votului.

Punctul 62, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2013 pentru completarea Legii nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune.

Proiectul de lege a fost dezbătut și supus votului în ședința plenului din 8 aprilie.

Ca urmare a faptului că atât proiectul de lege de aprobare a ordonanței, cât și proiectul de lege de respingere a ordonanței nu au întrunit numărul necesar de voturi, se reia votul.

Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera Deputaților.

Raportul suplimentar al comisiei este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

Vă supun la vot proiectul de lege.

Votul este deschis.

87 de voturi pentru, 38 de voturi împotrivă, o abținere. Proiectul de lege a fost adoptat. Punctul 63, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2014 pentru modificarea Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Vă reamintesc că proiectul de lege a fost dezbătut în ședința plenului din 14 martie 2014.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege, cu un amendament respins, care nu a fost susținut în plen de către inițiator.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Vă

88 de voturi pentru, 35 de voturi împotrivă și două abțineri.

Proiectul a fost adoptat.

## **Din sală:**

Listă!

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Listă și pentru noi!

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Liderul Grupului parlamentar al PNL, domnul Hașotti, solicită lista votului.

Suntem la punctul 5 din ordinea de zi aprobată pentru astăzi, 15 aprilie 2014, Propunerea legislativă privind acordarea de asistență tehnică și socială persoanelor cu deficiențe de auz și vorbire.

Inițiatori, un număr de senatori din Partidul Conservator. Dintre inițiatori dorește cineva să susțină propunerea legislativă?

Nu.

Atunci, dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna Georgeta Bratu, secretar de stat în Ministerul Muncii. Microfonul numărul 9.

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum știți, autorizarea interpreților de limbaj mimicogestual este reglementată prin mai multe acte normative.

Propunerea legislativă încalcă prevederile Legii nr. 200/2004 privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale, precum și ale Ordonanței Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților și, ca atare, nu susținem această propunere legislativă.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă, domnul senator Pop.

Microfonul numărul 7.

## **Domnul Liviu Marian Pop:**

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Și la precedentul.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Punctul 64, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991.

Vă reamintesc că propunerea legislativă a fost dezbătută în ședința plenului din 14 martie 2014.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Propunerea legislativă este respinsă.

Punctul 65, Propunerea legislativă privind unele măsuri urgente de reducere a riscului seismic asupra populației.

Vă reamintesc că propunerea a fost dezbătută în ședința plenului din 14 martie 2014.

Raportul comisiei este de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din data de 18 martie 2014, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru muncă propune spre dezbatere plenului Senatului raportul de respingere.

Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul senatorilor care doresc să facă intervenții. Doamna senator Anghel. Microfonul numărul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am înțeles că inițiativa n-ar fi foarte bine structurată și de aceea are și unele critici de la Consiliul Legislativ, dar ar trebui să tragem un semnal de alarmă și ar trebui să spunem lucrurilor pe nume.

Persoanele cu handicap audio nu au posibilitatea să acceseze 112. Aceste persoane, deși au un receptor în casă, televizor adică, plătesc o taxă radio-TV, TV în primul rând, și nu beneficiază de aceste facilități. Să zicem că inițiativa nu va trece astăzi, în ideea în care, v-am zis, este criticată inclusiv de Consiliul Legislativ, care, de obicei, are inimă largă, dar trebuie să ne gândim și să facem o inițiativă în așa fel încât celor de lângă noi, care au această dizabilitate, să le creăm condiții să se simtă oameni respectați.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raport de respingere.

Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Membrii Senatului doresc să facă intervenții? Domnul senator Oprea, microfonul central.

Alte intervenții dacă sunt?

Liderii de grup dacă doresc să intervină?

În acest caz constat că sunt încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Se supune la vot raportul de respingere.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Sunt atât de mișcat de poziția Guvernului!

Dar, doamna ministru secretar de stat, uitați, anul trecut, cum astea sunt bonusuri ale premierului la sfârșit de an, câte zile s-au dat la sfârșit de an 2013, dincolo de lege?

Noi o să votăm pentru propunerea asta de bun-simț..., a treia zi de Crăciun..., ca să nu o mai dea premierul, o dă Parlamentul.

Votul este deschis.

Prin urmare, propunerea legislativă este respinsă.

Punctul 6, Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (1) al art. 139 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată.

Inițiator, domnul deputat Condurățeanu.

Domnul deputat dorește să ia cuvântul în calitate de inițiator?

Nu este prezent.

Atunci, dau cuvântul reprezentantului Ministerului Muncii

și Familiei, doamna secretar de stat Georgeta Bratu. Aveți cuvântul. Microfonul numărul 9.

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum am menționat de mai multe ori, Guvernul nu susține propunerile legislative care vizează cât mai multe zile libere, având în vedere productivitatea redusă, care ne situează pe penultimul loc în Europa.

Menționez totodată că a treia zi după Crăciun este liberă doar în două state ale Uniunii Europene, respectiv Belgia și Ungaria.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Comisia de muncă, domnul senator Pop. Microfonul numărul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

În data de 18 martie 2014, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere, pe considerentul contextului economic național în ceea ce privește constrângerea bugetară.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc. Alte intervenții sunt? Liderii de grup doresc să intervină? Nu.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Suntem la punctul 7, Propunerea legislativă privind instituirea unor măsuri de protecție și susținere a elevilor încadrați în muncă pe perioada vacanței de vară.

Inițiatori, un grup de deputați de la Partidul Conservator.

Din partea inițiatorilor este cineva care să susțină proiectul?

Nu.

Din partea Ministerului Muncii, doamna secretar de stat Georgeta Bratu ne prezintă punctul de vedere al Executivului.

Microfonul numărul 9.

Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere faptul că prevederile propunerii legislative se regăsesc în mai multe acte normative și pentru a evita paralelismul legislativ, nu susținem propunerea legislativă.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă, domnul senator Pop.

Microfonul numărul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din data de 18 martie 2014, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere, pe considerentul contextului economic național.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere.

Inițiativa face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

În consecință, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul senatorilor care doresc să facă intervenții pe marginea proiectului de lege.

Nu sunt.

Domnul senator Atanasiu. Microfonul 2.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc. Sunt intervenții din partea senatorilor? Liderii de grup?

Nu.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă

Punctul 8 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 53/2003 privind Codul muncii.

Inițiator, domnul deputat Gheorghe Florin.

Este prezent pentru susținere?

Nu.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar Georgeta Bratu, Ministerul Muncii. Microfonul nr. 9.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă încalcă prevederile Legii nr. 677/2001 privind accesul la informații cu caracter personal și, ca atare, nu susținem această propunere legislativă. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă, domnul senator Pop.

## **Domnul Liviu Marian Pop:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere argumentele prezentate în punctul de vedere al Guvernului, în ședința din 18 martie 2014, membrii

Domnule președinte, Stimați colegi,

Eu cred că Ministerul Muncii ar trebui să mai pună mâna pe carte să citească. Nu poate să ne spună că nu e de acord fiindcă încalcă altă lege. Păi, de aia faci o lege, ca să schimbi o altă lege. Nu poți să spui „nu suntem de acord cu această lege fiindcă încalcă altă lege”.

E cea mai proastă explicație pe care am putut să o aud vreodată. Să mai pună mâna pe carte, să mai vadă despre ce este vorba, să ne dea o explicație pertinentă, fiindcă cu o lege poți modifica acea lege care este încălcată.

Mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc.

Alte intervenții... dacă sunt? Liderii de grup doresc să intervină?

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Așteptăm altă explicație!

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Doamna secretar de stat, dacă vreți să dați un răspuns domnului senator.

Aveți cuvântul.

Această propunere legislativă dă posibilitatea oricărui angajator să verifice tot cazierul profesional al fiecărei persoane și poate să fie influențat accesul pe piața muncii al persoanei respective. E bine ca fiecare să susțină în fața angajatorului poziția vizavi de pregătirea profesională, nu de ce antecedente a avut cu alți angajatori și, de asta, nu suntem de acord.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc.

Sunt alte intervenții?

Domnul senator Liviu Pop, microfonul central.

Regret că nu este doamna ministru Câmpeanu prezentă aici, pentru că punctul de vedere al Guvernului este undeva din 3 februarie 2014 și sunt convins că ar fi clarificat problema pe care o au unii colegi din Partidul Național Liberal în expunerea de motive pentru acest act normativ. Mulțumesc.

Domnul senator Atanasiu.

## **Domnul Teodor Atanasiu:**

Acum îmi dau seama că punctul de vedere al Guvernului este greșit, după ce doamna secretar de stat m-a luminat.

Deci dumneavoastră ne spuneți așa: dacă în toată lumea asta când mă duc să mă angajez mi se cere recomandare, la noi rupem recomandările, să nu se știe ce am făcut la trecutele locuri de muncă, ca să nu știe angajatorul pe cine angajează, să fie un mister pentru angajator cum m-am comportat eu la foștii angajatori. Deci eu cred că...

Cu respect vă spun, ce se întâmplă la Ministerul Muncii este de demisie, ministru, secretari de stat, tot activul. Mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc. Declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra propunerii legislative. Raportul comisiei este de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Cu aceasta, declar închise lucrările plenului.

La ora 13.30, vă aduc aminte, avem plenul reunit.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|812468]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 49/24.IV.2014 conține 28 de pagini.**

Prețul: 70,00 lei