Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·3 iunie 2015
Senatul · MO 105/2015 · 2015-06-03
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 8–13 iunie a.c.
Aprobarea unei modificări în componența nominală a comisiilor permanente ale Senatului
Dezbaterea și adoptarea proiectului de hotărâre privind consultarea parlamentelor naționale conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona: – Proiectul de hotărâre cu privire la Cartea verde – Crearea unei uniuni a piețelor de capital – COM(2015) 63 final
· procedural · adoptat
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege · vot amânat
· Dezbatere proiect de lege · retrimis
Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative privind alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente (L278/2015)
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· other
· Dezbatere proiect de lege · vot amânat
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Declarații politice
15 discursuri
Bună ziua!
Îl rog pe domnul senator Purec să facă un apel nominal. Vă rog frumos.
## **Domnul Ion Simeon Purec:**
Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori! Facem un apel pentru cvorum.
|Facem un apel pentru cvorum.|| |---|---| |Agrigoroaei Ionel|prezent| |Andronescu Ecaterina|| |Anghel Adrian|prezent| |Anghel Cristiana Irina|prezentă| |Antonescu George Crin Laurențiu|| |Arcaș Viorel|prezent| |Ardelean Ben Oni|prezent| |Ariton Ion|| |Atanasiu Teodor|| |Badea Leonardo|prezent| |Badea Viorel Riceard|prezent| |Banias Mircea Marius|| |Barbu Daniel Constantin|prezent| |Barbu Tudor|| |Bădălău Niculae|| |Bălu Marius|| |Belacurencu Trifon|| |Bereanu Neculai|| |Biró Rozalia Ibolya|| |Blaga Vasile|| |Boagiu Anca Daniela|| |Boboc Cătălin|| |Bodea Cristian Petru|| |Bodog Florian Dorel|prezent| |Boeriu Valeriu Victor|prezent| |Bota Marius Sorin Ovidiu|| |Bujor Dumitru Marcel|prezent| |Bumbu Octavian Liviu||
|Burlea Marin|| |---|---| |Butnaru Florinel|| |Butunoi Ionel Daniel|prezent| |Cadăr Leonard|concediu| ||medical| |Calcan Valentin Gigel|| |Câmpeanu Mariana|prezentă| |Chelaru Ioan|prezent| |Chiriac Viorel|prezent| |Chiru Gigi Christian|| |Chiuariu Tudor Alexandru|| |Coca Laurențiu Florian|prezent| |Constantinescu Florin|| |Cordoș Alexandru|prezent| |Corlățean Titus|| |Coste Marius|prezent| |Costoiu Mihnea Cosmin|| |Cotescu Marin Adrănel|| |Crețu Gabriela|prezentă| |Cristache Iulian|prezent| |Cristina Ioan|| |Croitoru Cătălin|| |Deneș Ioan|prezent| |Dincă Mărinică|prezent| |Dobra Dorin Mircea|prezent| |Dobrițoiu Corneliu|prezent| |Donțu Ovidiu Liviu|prezent| |Dumitrescu Cristian Sorin|prezent| |Dumitrescu Florinel|prezent| |Dumitrescu Iulian|prezent| |Durbacă Eugen|| |Duruț Aurel|prezent| |Ehegartner Petru|| |Federovici Doina Elena|prezentă| |Fifor Mihai Viorel|prezent| |Filip Petru|prezent| |Firea Gabriela|| |Florian Daniel Cristian|prezent| |Flutur Gheorghe|prezent| |Frătean Petru Alexandru|prezent| |Geoană Mircea Dan|| |Ghilea Găvrilă|prezent| |Ghișe Ioan|prezent| |Grapă Sebastian|prezent|
4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 105/11.VI.2015
|Grigoraș Viorel||Popescu Dumitru Dian|prezent| |---|---|---|---| |Hașotti Puiu|prezent|Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton|| |Ichim Paul|prezent|Purec Ion Simeon|prezent| |Igaș Traian Constantin|prezent|Rădulescu Cristian|prezent| |Iliescu Lucian|prezent|Rogojan Mihai Ciprian|prezent| |Ilieșiu Sorin|prezent|Rotaru Ion|prezent| |Ioniță Dan Aurel||Saghian Gheorghe|prezent| |Iovescu Ioan|prezent|Savu Daniel|| |Isăilă Marius Ovidiu||Sârbu Ilie|prezent| |Jipa Florina Ruxandra|prezentă|Severin Georgică|prezent| |Klárik László Attila|prezent|Silistru Doina|prezentă| |László Attila|prezent|Stuparu Timotei|prezent| |Lazăr Sorin Constantin|prezent|Suciu Matei|| |Luchian Dragoș||Șova Dan Coman|| |Luchian Ion|prezent|Tánczos Barna|| |Marian Dan Mihai||Tămagă Constantin|prezent| |Marian Valer||Tătaru Dan|| |Marin Nicolae|prezent|Tătaru Nelu|prezent| |Markó Béla<br>Mazăre Alexandru<br>Mihai Alfred Laurențiu Antonio||Teodorovici Eugen Orlando<br>Tișe Alin Păunel<br>Toma Ion|guvern<br>prezent| |Mihai Cristian Dănuț<br>Mihai Neagu<br>Mihăilescu Petru Șerban<br>Miron Vasilica Steliana<br>Mitu Augustin Constantin<br>Mocanu Victor<br>Moga Nicolae<br>Mohanu Nicolae<br>Motoc Octavian<br>Mutu Gabriel<br>Nasta Nicolae<br>Năstase Ilie<br>Neagu Nicolae<br>Neculoiu Marius<br>Nicoară Marius Petre|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent|Todirașcu Valeriu<br>Tomoiagă Ștefan Liviu<br>Tudor Doina Anca<br>Țapu-Nazare Eugen<br>Ungureanu Mihai Răzvan<br>Valeca Șerban Constantin<br>Vasiliev Marian<br>Vegh Alexandru<br>Verestóy Attila<br>Vochițoiu Haralambie<br>Voinea Florea<br>Volosevici Andrei Liviu<br>Vosganian Varujan<br>Zisu Ionuț Elie|prezent<br>prezentă<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Nicolae Șerban||Sunt 96.
|| |Nistor Vasile<br>Niță Mihai|prezent|**Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**|| |Nițu Remus Daniel||Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!|| |Obreja Marius Lucian|prezent|Declar deschise lucrările ședinței Senatului din 3 iun|| |Oprea Dumitru||ora 15.00, și vă anunț că, din totalul de 167 de senatori, și-|| |Oprea Gabriel|guvern|înregistrat prezența 96, cvorumul de lucru fiind îndeplin|| |Oprea Mario Ovidiu|prezent|minimum 84.|| |Oprea Ștefan Radu||Ședința plenului Senatului este condusă de către min|| |Pașca Liviu Titus||senator Cristian Dumitrescu, asistat de domnii secret|| |Pașcan Emil Marius|prezent|senator Ion Simeon Purec și domnul senator Alexand|| |Pataki Csaba||Pereș.|| |Pavel Marian||Programul de lucru pentru astăzi este cel pe car|| |Păran Dorin|prezent|cunoașteți: începând cu ora 9.00 până la 13.00, au fo|| |Păunescu Teiu|prezent|lucrări în comisii; 15.00 – 17.00, lucrările Senatului în ple|| |Pelican Dumitru|prezent|17.00 – 18.00, dezbaterea... 17.00 – 18.00... declara|| |Pereș Alexandru|prezent|politice, da... Deci de la 17.00 la 18.30, declarații politic|| |Pop Gheorghe|prezent|Doamnelor și domnilor,|| |Pop Liviu Marian|guvern|Vă întreb dacă în legătură cu ordinea de zi exis|| |Popa Constantin||observații din partea dumneavoastră.|| |Popa Florian|prezent|Domnul... ordinea de zi...|| |Popa Ion|prezent|Programul. Suntem la program, domnule senator.|| |Popa Mihaela<br>Popa Nicolae Vlad|prezent|**Domnul Ioan Chelaru**
**:**|| |Popescu Corneliu|prezent|Păi ați spus eronat ordinea de zi.||
Declar deschise lucrările ședinței Senatului din 3 iunie, ora 15.00, și vă anunț că, din totalul de 167 de senatori, și-au înregistrat prezența 96, cvorumul de lucru fiind îndeplinit, minimum 84.
Ședința plenului Senatului este condusă de către mine, senator Cristian Dumitrescu, asistat de domnii secretari senator Ion Simeon Purec și domnul senator Alexandru Pereș.
Programul de lucru pentru astăzi este cel pe care-l cunoașteți: începând cu ora 9.00 până la 13.00, au fost lucrări în comisii; 15.00 – 17.00, lucrările Senatului în plen; 17.00 – 18.00, dezbaterea... 17.00 – 18.00... declarații politice, da... Deci de la 17.00 la 18.30, declarații politice. Doamnelor și domnilor,
Vă întreb dacă în legătură cu ordinea de zi există observații din partea dumneavoastră.
Păi ați spus eronat ordinea de zi.
Tocmai de aia. Programul.
Deocamdată, votăm programul, după aceea, la ordinea de zi. Da?
Dacă nu sunt, doamnelor și domnilor senatori, supun la vot programul zilei de astăzi.
Vă rog să vă exprimați prin vot.
Am deschis votul.
Cu 84 de voturi pentru, un vot împotrivă și nicio abținere, programul a fost aprobat.
V-a fost distribuită ordinea de zi.
La ordinea de zi sunt observații?
Domnul senator Chelaru – microfonul 3.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Așa cum bine știți, astăzi, în Biroul permanent, la propunerea comisiei speciale, s-a stabilit schimbarea ordinii de zi, în sensul introducerii pe ordinea de zi a două proiecte, în prezent aflate pe locurile 3 și 4.
Aprobarea Biroului a fost: pentru poziția 1 – Propunerea legislativă privind alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și poziția 2 – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea articolului 5 al Legii nr. 35/2008.
Propun inversarea în sensul introducerii pe cele două puncte, 1 și 2, a celor două propuneri și continuarea cu abilitarea Guvernului și cu celelalte pe care le avem deja înscrise.
Mulțumesc.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
## Mulțumesc.
De asemenea, doamnelor și domnilor colegi, vă reamintesc, adică vă informez, că Biroul permanent a decis ca sesiunea de vot pentru legile organice s-o facem tot astăzi. În momentul în care întâlnim pe parcursul dezbaterii legi care necesită vot organic, vom vota, pentru că sunt și situații în care, dacă nu votăm astăzi, riscăm să fie adoptate tacit legile respective.
Dacă nu mai sunt alte observații...
Da, primele două. Numai pe primele două le votăm. Deci primele două sunt legi organice și mai avem una care este... se adoptă tacit astăzi.
## **Domnul Ioan Chelaru**
**:**
Care?
A treia. Primele trei, care-i prima pe ordinea... sau a doua pe ordinea de zi... da. Avem trei legi pe care o să le votăm organic, după care le transferăm pe toate la votul obișnuit de lunea viitoare la ora 17.00.
Dacă nu mai sunt alte intervenții, cu propunerile făcute de domnul senator Chelaru, vă propun să aprobăm ordinea de zi.
Doamnelor și domnilor, deschid votul.
Vă rog să vă exprimați prin vot.
Cu 92 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, a fost aprobată ordinea de zi.
La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 8–13 iunie 2015.
Nu e nimic deosebit față de un program normal al unei săptămâni normale, în sensul că începem de luni, marți, miercuri... avem toate instituțiile prevăzute.
Vă întreb dacă aveți observații în legătură cu programul pentru perioada respectivă.
Domnule senator Iovescu, vă rog. Microfonul 3.
## Mulțumesc.
Aș vrea să reînnoiesc propunerea pentru ziua de marți: prelungirea programului de lucru.
S-a mai discutat: de la 15.00 la 17.00 este foarte scurt. Nu știu care a fost decizia. Dumneavoastră nu ne-ați spus programul exact, pe ore, al zilei de marți.
E de la 15.00 la 17.00.
## **Domnul Ioan Iovescu:**
Eu aș fi propus de la 15.00 la 18.00. Asta este propunerea mea. De la 15.00 până la 18.00.
## **Domnul Alexandru Pereș**
**:**
E propunerea grupului?
Stați un pic, domnule senator. Deci noi, aici, supunem la vot programul pe care-l propune Biroul permanent. Dacă grupurile parlamentare, față de înțelegerea pe care am avut-o în Biroul permanent, au alte solicitări...
Liderul dumneavoastră de grup nu a făcut această solicitare, însă, dacă ne vom împiedica și vom avea nevoie de mai mult timp, vom prelungi în mod excepțional, da?
Mulțumesc foarte mult.
Doamnelor și domnilor, vă supun la vot programul pentru săptămâna viitoare.
- Am deschis votul.
Vă rog să vă exprimați prin vot.
89 de voturi pentru, un vot împotrivă și nicio abținere. A fost aprobat.
La punctul 2, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea unor inițiative legislative:
1. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 10 din Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile.
Se susține procedura de urgență... Întreb dacă cineva susține.
Nu susține, nu se aprobă.
· procedural
1 discurs
<chair narration>
#196652. Propunerea legislativă privind organizarea și exercitarea profesiei de medic veterinar.
Se susține procedură de urgență?
Nu se susține, nu se aprobă.
· other
1 discurs
<chair narration>
#198213. Propunerea legislativă privind trecerea unor luciuri de apă și talazuri... Deci eu am mai spus la Biroul permanent, eu nu cunosc noțiunea de talazuri decât pe mare. Probabil că e vorba de taluzuri. Stafful, taluzuri, alea sunt, taluzurile, nu talazuri, da?
Mulțumesc foarte mult. Am mai menționat acest lucru. Da? Propunerea legislativă privind trecerea unor luciuri de apă și taluzuri ale barajelor și lacurilor de acumulare din proprietatea publică a statului în administrarea unor consilii locale ale unităților administrativ-teritoriale _._
Întreb dacă susține cineva procedura de urgență.
Nu susține, nu se aprobă.
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#204484. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 37/2015 privind clasificarea fermelor și exploatațiilor agricole _._
Se susține? Susține doamna... Nu susține, nu se aprobă.
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#206305. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 14 noiembrie 2012.
Se propune...
Se susține?
Nu se susține, nu se aprobă.
· Dezbatere proiect de lege · adoptat tacit
174 de discursuri
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Mulțumesc.
Menționez că avem niște invitați din județul Hunedoara la balcon.
Îi salutăm.
Rămâneți, distinse domn senator! Rămâneți că sunteți de la Hunedoara, să vă vadă la pupitru.
Vă rog, până aprobăm tot.
Deci, doamnelor și domnilor, mai sunt alte observații sau dezbateri în legătură cu proiectul acesta? Nu sunt.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Aș vrea să anunț că, pe locul rămas liber în urma demisiei domnului senator Vâlcov Darius Bogdan, în cadrul Comisiei pentru dezvoltare regională, administrarea activelor statului și privatizare, Partidul Social Democrat îl nominalizează pe domnul senator Frătean Petru Alexandru. Mulțumesc.
Mulțumesc.
Doamnelor și domnilor, supun la vot solicitarea respectivă a grupului parlamentar.
Am deschis votul.
Vă rog să vă exprimați prin vot.
Mulțumesc.
Cu 86 de voturi pentru, un vot împotrivă și nicio abținere, solicitarea Grupului PSD a fost aprobată.
Punctul 3 al secțiunii I, lucrări în plen, Proiectul de hotărâre privind consultarea parlamentelor naționale conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona:
Proiectul de hotărâre cu privire la Cartea verde – Crearea unei uniuni a piețelor de capital – COM(2015) 63 final.
Dau cuvântul domnului senator Vochițoiu – microfonul 7 – pentru a prezenta raportul.
## **Domnul Haralambie Vochițoiu:**
Dezbaterea a avut loc în ședințele din data de 28 aprilie, respectiv 7 mai.
Crearea unei uniuni a piețelor de capital este o inițiativăcheie în programul de lucru al Comisiei, cu scopul de a asigura o mai mare diversificare a surselor de finanțare
## **Doamna Gabriela Crețu**
**:**
Ba da.
Ba da.
Doamna senator Crețu, vă rog. Microfonul 3.
Mulțumesc, domnule președinte.
Conform diviziunii muncii, eu am fost raportor și am scris raportul.
Permiteți-mi doar două-trei observații să fac.
Știm cu toții că a existat un discurs postcriză care identifica, în general, cauzele acesteia în piața de capital, în produsele sofisticate și, deseori, toxice care au fost create. Sursa era undeva pe piața americană și se contaminase și piața europeană.
Această carte verde uită acest discurs și ne spune următorul lucru: piața europeană nu seamănă cu cea americană – cred că ar fi mai bine să semene –, piața europeană este mult prea reglementată și atunci trebuie să facem o piață unică de capital. Cum o vom face nu scrie în cartea verde, tocmai de asta s-a făcut consultarea. O să vedeți care este poziția noastră când citim hotărârea.
În schimb, eu aș avea o mare rugăminte la colegii de la Comisia pentru buget, finanțe, Comisia economică. În momentul în care vor apărea documentele următoare acestei cărți verzi, să fim foarte atenți, pentru că există câteva riscuri mari, și anume cel al fugii capitalurilor dinspre țări ca a noastră spre țări mai dezvoltate și mai bogate, problema securitizării fondurilor de pensii, care vor fi... tranzacționate sau vor investi pe această piață și, de asemenea, să luăm în considerare și faptul că invocarea permanentă a IMM-urilor în legătură cu finanțarea pe piața de capital e ca în povestea aceea despre indienii care, înaintea oricărei întrebări... hotărâri, mă iertați, se întrebau dacă e bun și pentru copii. Și aici se întreabă dacă e bun și pentru IMM-uri, deși IMM-urile, din păcate, nu vor avea prea mari beneficii de pe o piață unică de capital.
Mulțumesc foarte mult, domnule președinte.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Alte intervenții, observații din partea plenului? Închid dezbaterile generale. Intrăm la procedura de vot. Titlul hotărârii. Observații? Nu sunt. Supun la vot. Am deschis votul. Vă rog să vă exprimați prin vot. 83 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere. A fost adoptat. Art. 1. Observații? Nu sunt. Deschid votul. Vă rog să vă exprimați prin vot.
81 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere. Adoptat. Art. 2. Observații? Nu sunt. Deschid votul.
Vă rog să vă exprimați prin vot.
Cu 86 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, art. 2 a fost adoptat.
Hotărârea în ansamblul ei.
Vă rog să vă exprimați prin vot.
Am deschis votul.
81 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere.
Domnilor lideri de grup, vă rog insistent, intrăm în dezbaterea legilor electorale, sunt legi cu caracter organic, vă rog în mod insistent, vorbiți cu colegii dumneavoastră să fie prezenți în sală și să asigurăm cvorumul de ședință. Știu că sunt legi care sunt discutate și aprobate în comisie prin consens, dar avem nevoie de voturi de lege organică.
Doamnelor și domnilor senatori,
Conform modificărilor aduse ordinii de zi, pe punctul 1 avem legea privind... Propunerea legislativă privind alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente.
Domnule senator Chelaru, domnule vicepreședinte Chelaru. Microfonul 3.
## Domnule președinte,
Înainte de a da cuvântul reprezentanților comisiei, solicit să supuneți aprobării Senatului posibilitatea promovării unui amendament în plen.
Amendamentul se referă la inversarea celor două denumiri ale Camerelor în conținutul titlului legii și al tuturor articolelor, adică „Propunerea legislativă pentru alegerea Senatului și Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente”.
În titlul legii și în conținutul acesteia propun să facem această inversare, Senatul având statut de Cameră superioară și Camera Deputaților având statut de Cameră decizională, din acest punct de vedere. Este amendamentul pe care îl propun, sper ca ai noștri colegi senatori să fie de acord.
Vă rog să supuneți la vot posibilitatea să se facă acest amendament, l-am și enunțat, și, după aceea, să-l supuneți la vot. După ce ascultăm și părerea comisiei, sigur, să-l supuneți la vot și plenului.
Mulțumesc.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Vă mulțumesc foarte mult, domnule vicepreședinte, dar, în conformitate cu procedurile noastre, această solicitare o voi supune la vot plenului în momentul în care facem dezbaterile generale.
Înainte de aceasta, o să dau cuvântul pentru dezbaterile generale și, pe urmă, o să solicit, conform regulamentului, aprobarea pentru a se face amendament direct în plen. Dacă se obține această aprobare, vă rog să susțineți atunci amendamentul și îl supunem la vot.
Doamnelor și domnilor,
Comisia comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale este comisia sesizată în fond.
Legea are caracter organic.
Părți vizate sunt AEP-ul, precum... din partea... precum și faptul...
La această activitate participă, din partea Guvernului, domnul secretar de stat Valentin Iliescu de la Departamentul relațiilor cu... pentru... Poftim?!
Din partea inițiatorului, dorește cineva să facă...?
Poftim?!
Comisia. Deci comisia are calitate de inițiator al proiectului legislativ, deci se poate face intervenție, dacă doriți.
Dacă nu, vorbiți când prezentați raportul.
Dacă nu, dați-mi voie, conform procedurii, să dau cuvântul domnului secretar de stat Iliescu – microfonul 10 –, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.
## **Domnul Valentin Adrian Iliescu** _– secretar de stat_
_în cadrul Departamentului pentru relația cu Parlamentul_ **:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!
Inițiativa aflată în dezbaterea Senatului astăzi vine și vă prezintă un nou cadru normativ în materia alegerii Senatului și Camerei Deputaților, precum și organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente.
Pe cale de consecință, vechea Lege nr. 35/2008 pentru alegerea celor două Camere ale Parlamentului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, precum și Legea administrației publice locale nr. 215/2001 și Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali sunt abrogate.
Guvernul susține inițiativa Comisiei comune pentru elaborarea Codului electoral, motiv pentru care vă îndemnăm și pe dumneavoastră să votați raportul.
8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 105/11.VI.2015
Ne îndemnați și ne rugați, nu? Mulțumesc tare mult.
Doamnelor și domnilor,
Am să-l invit la microfon pe președintele comisiei, domnul deputat Voicu – microfonul 7 –, pentru a prezenta raportul comisiei și deci și al inițiatorilor.
Aveți cuvântul.
## **Domnul Mihai Alexandru Voicu** _– deputat,_
_președintele Comisiei comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale, propunerilor legislative privind modificarea Legii partidelor politice și a Legii privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale_ **:**
Vă mulțumesc mult, domnule președinte.
## Doamnelor și domnilor senatori,
Ne revedem cu plăcere pentru cea de-a patra lege dintre cele care au stat la baza activității comisiei comune.
Suntem în fața dumneavoastră patru membri ai acestei comisii comune. Sunt însoțit de doamna deputat Gabriela Podașcă, vicepreședinte al comisiei, de domnul senator Puiu Hașotti și de domnul deputat Victor Paul Dobre, membri ai comisiei speciale.
În conformitate cu prevederile Constituției și ale Regulamentului Senatului, am fost sesizați în fond cu proiectul înregistrat cu nr. L278/27.05.2015.
Obiectul propunerii legislative este: Lege pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente.
De asemenea, vom înainta un raport de respingere, conform procedurilor, pentru un alt proiect cu obiect similar, înregistrat sub nr. L161/2015.
În urma dezbaterii din data de 2 iunie, membrii Comisiei comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale au hotărât, cu unanimitate de voturi, așa cum am făcut de fiecare dată și v-ați obișnuit, cred, cu acest mod de lucru, să propună plenului Senatului adoptarea Legii privind alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, cu amendamentele admise din anexă.
Precizăm că nu există amendamente respinse. Vă mulțumim.
Mulțumesc.
Domnul senator Hașotti dorește să intervină la microfonul central.
Deci deschid dezbaterile generale cu acest prilej.
## **Domnul Puiu Hașotti:**
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,
Am găsit că ar fi bine să vin în fața dumneavoastră să vă spun câteva chestiuni ca membru al comisiei și ca membru
al subcomisiei care a redactat această Lege a alegerilor parlamentare.
Așa cum a spus domnul președinte, domnul deputat Mihai Voicu, în comisie votul a fost unanim. Reprezentanții tuturor partidelor din această comisie au votat raportul final, au votat această propunere legislativă.
Din capul locului, trebuie să vă spun că revenim la normalitate. Revenim la normalitate, în sensul că va fi un vot proporțional pe listă, este sistemul de vot care a funcționat – și a funcționat foarte bine – până în 2004. Este sistemul de vot care este valabil, sistemul proporțional, în majoritatea țărilor Uniunii Europene și acest sistem, sistemul d’Hondt, este valabil în majoritatea țărilor care au vot proporțional pe liste.
Două rânduri de alegeri, în 2008 și 2012, au demonstrat că Legea alegerilor parlamentare, dincolo de unele aspecte de neconstituționalitate pe care cel puțin eu și mulți alți colegi le-am subliniat, au demonstrat că această lege este una profund greșită și care creează și dezbateri politice, și atitudini politice care nu sunt conforme cu realitatea.
În primul rând, acele discuții... sau iluzia că am fost noi trimiși exclusiv de cetățeni. Noi am ajuns aici pentru că ne-au propus partidele politice să candidăm în anumite colegii. De data aceasta, partidele politice care au fost atât de slăbite mai ales în urma unor atitudini politice vor fi întărite, pentru că ele vor hotărî mai mult decât până acum – și până acum hotărau, dar mai mult decât până acum – listele și ordinea pe listă. Sigur, aici este și în funcție de statutul fiecărui partid.
Este momentul să subliniez că există un principal vinovat pentru perturbarea atmosferei politice referitoare cel puțin la alegerile parlamentare. Este vorba de domnul Traian Băsescu, care a declanșat în opinia publică o dezbatere care a produs această lege care este valabilă astăzi și pe care astăzi o vom schimba, creând iluzia că noi am fost aleși uninominal.
Franța... Care este tot o dezbatere declanșată de domnul Traian Băsescu... Franța are de trei ori mai mulți cetățeni, dar nu are de trei ori mai mulți parlamentari. Slovenia are cam de 10 ori mai puțini cetățeni, dar n-are de 10 ori mai puțini parlamentari.
Parlamentul unei țări se stabilește – numărul de parlamentari – după o ecuație foarte complicată, după un anumit algoritm.
Ar trebui să vă informez, stimați colegi, că mandatul unui parlamentar înseamnă 73.000... unui deputat, 73.000 de cetățeni și mandatul unui senator înseamnă 168.000.
Pentru a lămuri lucrurile, s-a rotunjit numărul de parlamentari, senatori sau deputați, în felul următor: 51%, să spunem, dacă era peste o jumătate... peste un mandat, se rotunjea în plus; 49%, în minus. Și lucrurile sunt foarte clar stabilite, câtă vreme Institutul Național pentru Statistică ne-a prezentat care este situația locuitorilor din fiecare județ.
Cu acest lucru, închei ceea ce am vrut să vă spun, dar vă repet încă o dată: în comisie, reprezentanții tuturor partidelor, după ce s-au consultat cu partidele, au votat în unanimitate această propunere legislativă.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Alte intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori în legătură cu propunerea legislativă?
Dacă nu mai sunt, închei dezbaterile generale și...
Pardon, mă scuzați!
Doamnelor și domnilor colegi, sigur... Și, cu ocazia asta, verificăm și cvorumul.
Există o solicitare din partea domnului senator Chelaru pentru ca plenul să admită să se facă amendamente în plen. Consult Senatul dacă este de acord cu această solicitare. Conform regulamentului, numai în aceste condiții putem vota.
Am deschis votul.
Vă rog să vă exprimați prin vot.
102 voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere. A fost adoptat.
Îl rog pe domnul senator Chelaru, la microfonul 3, să prezinte încă o dată amendamentul.
## Mulțumesc.
## Stimați colegi,
Nu o să repet toată pledoaria, succintă și cea anterioară, doar să vă rog să fiți de acord să inversăm, în cadrul titlului legii și în corpul legii, la fiecare articol unde se face această precizare, Camera Deputaților cu Senatul: „Senatul și Camera Deputaților”, nu „Camera Deputaților și Senatul”.
Cred că este o reparație pe care senatorii o merităm nu numai datorită împrejurării că reprezentăm sau vom reprezenta – cei care vor mai candida – 168.000 de locuitori, ci și pentru calitatea și a membrilor Senatului, și a corpului Senatului, și pentru atribuțiile pe care încă, în actuala Constituție, Senatul le are.
Vreau să închei rugându-vă să votați această modificare. Nu pot însă să nu felicit Comisia specială pentru munca
extraordinară depusă într-un termen record și pentru acest proiect sau, poate, în primul rând pentru acest proiect, dar și pentru cele anterioare, pentru că este aproape o revoluție ceea ce au reușit dumnealor să facă în o lună, o lună și ceva. Mulțumesc.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Mulțumesc foarte mult.
Doamnelor și domnilor senatori,
Supun amendamentul domnului senator Chelaru atenției dumneavoastră și votului.
Nu numai titlul... Modificăm titlul... Și în tot parcursul legii,
## da?
Doamnelor și domnilor, supun la vot amendamentul propus de domnul senator Chelaru.
- Am deschis votul.
- Vă rog să vă exprimați prin vot.
- 102 voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere. Amendamentul a fost admis.
- Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente
- admise.
- Propunerea legislativă face parte din categoria legilor
- organice și suntem prima Cameră sesizată.
-
Vot · approved
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea articolului 5 al Legii nr. 35 din 13 martie 2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali (L161/2015)
- abținere, raportul cu amendamente admise a fost admis. Supun la vot propunerea legislativă.
- Doamnelor și domnilor senatori, am deschis votul.
Vă rog să vă exprimați.
Cu 105 voturi pentru, două voturi împotrivă și nicio abținere, a fost... propunerea legislativă a fost adoptată.
Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte, comisiei, și pentru efortul de excepție pe care l-ați făcut, și pentru consensul pe care l-ați obținut.
Vă mulțumim foarte mult.
## Doamnelor și domnilor senatori,
Trecem în continuare la punctul următor al ordinii de zi, punctul 2, ca urmare a modificării făcute, și vom discuta despre... dezbatem punctul 4, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea articolului 5 al Legii nr. 35 din 13 martie 2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.
Comisia sesizată în fond este Comisia comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale.
Legea are caracter organic.
Partea vizată este Autoritatea Electorală, iar din partea Guvernului îl rog pe domnul secretar de stat Iliescu – microfonul 10 –, pentru a prezenta punctul de vedere.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Articolul 5, care se dorește a fi modificat prin această inițiativă legislativă, se referă la norma de reprezentare.
În legea adoptată înainte, norma de reprezentare este un deputat la 73.000 de locuitori, un senator la 168.000 de locuitori. Este soluția pe care a agreat-o Guvernul prin punctul de vedere exprimat.
Prin inițiativa domnului senator Donțu, pe care o luăm în discuție, se dorește creșterea normei de reprezentare la Senat la 190.000 de locuitori și la deputați la 80.000 de locuitori.
Exprimându-ne un punct de vedere, evident că nu putem fi de acord cu această soluție, soluție la care a ajuns, prin raport, și comisia de specialitate.
Îmi cer scuze.
Domnule senator Donțu, doriți să interveniți, să vă susțineți...
Nu. Mulțumesc.
În aceste condiții, dau cuvântul domnului președinte, deputat Voicu, pentru a prezenta punctul de vedere al comisiei. Microfonul 7.
Conform procedurii parlamentare, atunci când se reține un proiect de lege, celelalte capătă raport de respingere.
Comisia propune raport de respingere pentru această inițiativă.
abilitare a Guvernului pentru perioada vacanței parlamentare, perioadă în care Guvernul poate emite ordonanțe simple în domenii care nu fac obiectul legilor organice.
Legile de abilitare au fost întotdeauna adoptate înainte de încheierea sesiunilor parlamentare ordinare, Guvernul fiind împuternicit să emită ordonanțe numai pe durata vacanței parlamentare în domenii limitativ prevăzute de actul normativ, domenii care nu fac obiectul legilor organice stabilite de art. 73 din Constituția României.
Potrivit art. 115 alin. (2) din Constituție, Legea de abilitare va stabili în mod obligatoriu domeniul și data până la care se pot emite ordonanțe.
Guvernul mulțumește Comisiei juridice pentru faptul că a completat în mod fericit legea inițială, venind cu un amendament foarte necesar și util nouă, și vă îndeamnă să votați proiectul de lege.
Vă mulțumesc foarte mult. Doamnelor și domnilor senatori,
Dau cuvântul, din partea Comisiei juridice, doamnei secretar Federovici – microfonul 7 –, pentru a prezenta raportul.
Mulțumesc.
Deschid dezbaterile generale.
Din partea doamnelor și domnilor senatori, intervenții în legătură cu proiectul aflat pe ordinea de zi?
Nu sunt.
Închid dezbaterile generale și intrăm în procedură de vot. Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.
Legea are caracter organic. Senatul este prima Cameră sesizată.
Supun la vot raportul de respingere.
Doamnelor și domnilor senatori, deschid votul.
Vă rog să vă exprimați.
Cu 94 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere, raportul de respingere a fost adoptat.
Legea a fost respinsă.
Mulțumesc.
Acum chiar îi mulțumesc domnului președinte și colegilor Domniei Sale.
Trecem la punctul următor al ordinii de zi, punctul 1, Proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.
Procedura este de urgență și adoptarea tacită e la 8.10.
Comisia în fond este Comisia juridică... sesizată în fond, Comisia juridică și are un raport de admitere, cu amendamente.
Legea are caracter ordinar.
Dau cuvântul domnului secretar de stat Iliescu, de la Departamentul pentru relația cu Parlamentul, microfonul 10, pentru a susține proiectul de lege.
Mulțumesc, domnule președinte.
Potrivit prevederilor art. 115 alin. (1) din Constituția României, Parlamentul poate adopta o lege specială de
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
În data de 27 mai 2015, Comisia juridică a luat în dezbatere proiectul de lege și a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu un amendament admis, cuprins în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.
În consecință, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu un amendament, și proiectul de lege.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Doamnelor și domnilor senatori,
Deschid dezbaterile generale.
Există observații, intervenții, din partea dumneavoastră în legătură cu proiectul de lege?
Nu sunt intervenții.
Închid dezbaterile generale și intrăm în procedură de vot,
da?
Raportul comisiei este de admitere, cu un amendament admis.
Proiectul de lege are caracter ordinar.
Suntem prima Cameră sesizată.
Supun la vot raportul cu amendamentul admis. Doamnelor și domnilor senatori, deschid votul.
Vă rog să vă exprimați prin vot.
- Cu 50 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivă și nicio
- abținere, raportul cu amendamente admise a fost admis. Supun la vot proiectul de lege.
- E lege ordinară. Are nevoie de 43 de voturi. Supun la vot proiectul de lege.
- Doamnelor și domnilor senatori, am deschis votul. Vă rog să vă exprimați prin vot.
- Cu 49 de voturi pentru, 22 de voturi împotrivă și nicio
- abținere, proiectul de lege a fost adoptat. Vă rog să-l transmiteți urgent la Camera Deputaților, pentru că este Cameră decizională.
Punctul 4 al ordinii de zi, de fapt punctul 2 al ordinii de zi. La punctul 4 al ordinii de zi modificate este Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2015 privind deșeurile de echipamente electrice și electronice.
Comisiile sesizate în fond sunt Comisia pentru transporturi și Comisia pentru mediu, cu raport comun, care au raport de admitere, cu amendamente admise, plus amendamente respinse.
Legea este ordinară.
Dau cuvântul doamnei secretar de stat în Ministerul Mediului, Anne Jugănaru.
Vă rog să vă... Microfonul 9.
## **Doamna Anne Rose Marie Jugănaru** _– secretar de stat_
_în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor_ **:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
Prezentul proiect de act normativ vizează atât reducerea deșeurilor de echipamente electrice și electronice, cât și eficientizarea valorificării resurselor, și promovează noi standarde privind colectarea, reutilizarea și reciclarea echipamentelor electrice și electronice uzate.
Actul normativ propune o mai bună reglementare a pieței echipamentelor și deșeurilor electrice și electronice, dar și o creștere a gradului de colectare a acestora, având în vedere protecția mediului înconjurător prin creșterea gradului de eficientizare a resurselor.
Regimul de urgență al adoptării prezentului act normativ rezultă din posibilitatea declanșării în perioada imediat următoare a procedurii contencioase pentru neîndeplinirea obligațiilor de comunicare a măsurilor naționale de transpunere.
Susținem forma adoptată în comisii. Vă mulțumesc.
Dau cuvântul domnului președinte Zisu, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comun.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Comisia pentru transporturi și energie și Comisia pentru mediu au fost sesizate de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterilor și elaborării raportului comun asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2015 privind deșeurile de echipamente electrice și electronice.
Inițiator, Guvernul României.
În cadrul dezbaterilor s-au formulat amendamente, care, supuse votului, au fost adoptate și se regăsesc în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul raport.
Amendamentele respinse se regăsesc în anexa nr. 2.
În cadrul ședințelor comune din 19.05, respectiv 27.05.2015, membrii celor două comisii au analizat proiectul de lege, avizul Consiliului Legislativ, punctul de vedere al Guvernului și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte
un raport comun de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.
Mulțumesc domnule președinte de ședință.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Mulțumesc.
Deschid dezbaterile generale.
Intervenții, observații, din partea doamnelor și domnilor senatori, în legătură cu proiectul aflat în dezbatere?
Dacă nu sunt, întreb dacă cineva dorește să susțină amendamentele respinse.
Dacă amendamentele respinse nu dorește să le susțină nimeni, trecem la procedura de vot.
Supun la vot raportul cu amendamente admise.
Doamnelor și domnilor senatori, este o lege ordinară. Am deschis votul.
Vă rog să vă exprimați prin vot.
68 de voturi pentru, un vot împotrivă și o singură abținere. Raportul cu amendamente admise a fost adoptat. Supun la vot proiectul de lege.
Doamnelor și domnilor senatori, am deschis votul. Vă rog să vă exprimați prin vot.
Cu 67 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o singură abținere, proiectul de lege a fost adoptat.
Punctul următor al ordinii de zi...
Intrăm în punctele normale ale ordinii de zi, nu mai sunt inversate.
Punctul nr. 5 al ordinii de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2015 privind stabilirea destinației unor bunuri imobile confiscate.
V-am spus că este vorba despre un proiect de lege care este... riscă să fie adoptat tacit, deci v-am cerut permisiunea să-l votăm și pe acesta, pentru că e păcat de munca colegilor noștri să se adopte tacit, când are raport.
Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Legea are caracter organic. Senatul este prima Cameră sesizată.
Comisia juridică este cea care a întocmit raportul.
Dau cuvântul domnului Ion Ghizdeanu, președintele Comisiei Naționale de Prognoză, microfonul 9, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.
## **Domnul Ion Simeon Purec**
**:**
Opt.
Opt. Mă scuzați!
## **Domnul Ion Ghizdeanu** _– președintele Comisiei Naționale de Prognoză_ **:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
Acest proiect de lege reglementează posibilitatea ca imobilele intrate în proprietatea privată a statului prin confiscare să fie trecute în domeniul public al statului și date în administrarea autorității administrației publice centrale, a altor instituții publice de interes central, după caz, sau în regim de interes național, prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Finanțelor Publice. Având în vedere conținutul acestui proiect de lege și în concordanță cu raportul Comisiei juridice, adresăm rugămintea... Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, adresează rugămintea de a aproba raportul de admitere, fără amendamente, și proiectul de lege.
Vă mulțumesc.
O rog pe doamna senator Federovici, microfonul 7, să prezinte raportul comisiei.
Trecem la punctul următor, 6, Proiectul de lege privind statutul personalului de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și pentru modificarea unor acte normative în domeniul justiției.
Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități împreună cu Comisia pentru drepturile omului au raport comun.
Legea este organică și avem o intervenție din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna vicelider Silistru. Microfonul central.
Aveți cuvântul, doamna senator.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Consiliul Legislativ, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului, precum și Comisia pentru dezvoltare regională, administrarea activelor statului și privatizare au transmis avize favorabile la acest proiect de lege.
În ședința din 12 mai 2015, Comisia juridică a luat în dezbatere proiectul de lege și a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.
Vă mulțumesc.
Deschid dezbaterile generale.
Intervenții, observații, din partea doamnelor și domnilor senatori?
Nu sunt.
Închid dezbaterile generale și intrăm în procedură de vot. Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege.
Din sală
#53692Luni! Luni!
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
A, nu vreți s-o votăm? Luni?
Da, dar luni se adoptă tacit. Da, se adoptă tacit.
## **Domnul Ioan Chelaru**
**:**
Luni o supunem la vot.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Cum? Stați să vedem, poate putem prelungi termenul de adoptare tacită. Mă consult cu comisia și solicităm asta și atunci o putem trece.
## **Domnul Ioan Chelaru**
**:**
Dar 8 e luni.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
E luni?
8.06, da. Mulțumesc, atunci.
Mă scuzați. E greșeala mea. Îmi cer scuze față de domnii colegi. Am fost informat greșit.
Îmi asum greșeala. Eu trebuia să fiu mai atent, pentru că, într-adevăr, 8 e luni și avem ședință de plen. Da?
Mulțumesc.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Grupul parlamentar al PSD solicită retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege pentru a fi puse în acord prevederile acestui proiect referitoare la funcția de grefier, să fie puse în acord cu celelalte profesii juridice.
Mulțumesc.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Mulțumesc foarte mult. M-am consultat, nu e de vină stafful. Era punctul 2 trecut... și modificările făcute...
Aveți... observații, intervenții, din partea domnului senator Diniță Mărinică.
Microfonul 2.
Are dreptul să-și spună punctul de vedere!
Domnule președinte,
Spun doar atât: prin dumneavoastră, Caragiale trăiește! Dacă mai insistați, o să spun mai mult.
Cu privire la propunerea colegei noastre, aș vrea să prezinte termenul pentru care să fie trimis la comisie, pentru a fi foarte clar și a fi și statutară propunerea Domniei Sale.
Intervenția este corectă.
Se cer două săptămâni pentru realizarea raportului suplimentar.
Supun la vot retrimiterea la comisie, pentru două săptămâni, a acestui proiect de lege.
Doamnelor și domnilor senatori, am deschis votul. Vă rog să vă exprimați prin vot.
Cu 58 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o singură abținere, s-a aprobat retrimiterea proiectului de lege la comisie, pentru două săptămâni, pentru raport suplimentar.
Punctul 7 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind anularea unor obligații fiscale.
Comisia sesizată în fond este Comisia pentru buget.
Raportul e de admitere, cu amendament admis, dar și cu amendamente respinse.
Domnul președinte al Comisiei Naționale de Prognoză, Ion Ghizdeanu. Microfonul 8.
Aveți cuvântul pentru a prezenta punctul de vedere.
## Mulțumesc,
Și în calitate de secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice. Acest proiect de lege a avut ca obiective majore înlăturarea inechităților apărute în aplicarea practică a prevederilor Codului fiscal în ce privește recalificarea unor activități independente ca activități dependente, concret, în sensul anulării unor diferențe de impozite și taxe, precum și accesorii aferente acestora, stabilite ca urmare a reîncadrării, reconsiderării de către organul fiscal a unor operațiuni de până la 1 iunie 2015.
Având în vedere conținutul acestui proiect de lege, Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, adresează rugămintea ca proiectul să fie adoptat în forma transmisă de la Guvern sau, altfel spus, Guvernul, prin Ministerul Finanțelor, nu este de acord cu amendamentul admis în cadrul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară. Vă mulțumesc.
Domnule președinte Arcaș – microfonul 7 –, vă rog, prezentați raportul comisiei.
Mulțumesc, domnule președinte.
Membrii Comisiei pentru buget au analizat proiectul de lege, avizele primite și amendamentele și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, cu un amendament admis și un amendament respins.
Amendamentul admis se regăsește în anexa nr. 1 la prezentul raport, cel respins la anexa nr. 2 la prezentul raport.
Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente, și proiectul de lege.
Vă mulțumesc. Dezbateri generale. Deschid dezbaterile generale.
Intervenții, observații, din partea doamnelor și domnilor senatori?
Nu sunt.
Întreb dacă cineva dorește să susțină amendamentul respins.
Nu.
Închid dezbaterile generale.
Transmitem proiectul de lege pentru votul final de luni. Punctul 8, Proiectul de lege privind ratificarea celui de-al treilea Protocol adițional dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova, semnat la Chișinău la 10 decembrie 2013, la Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro acordat de România Republicii Moldova, semnat la București la 27 aprilie 2010.
Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Legea are caracter ordinar.
Suntem Cameră decizională și, pe cale de consecință, dau cuvântul doamnei Anne Jugănaru, secretar de stat în Ministerul Mediului, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 9.
Mulțumesc, domnule președinte,
În data de 27.04.2010 a fost semnat Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro.
Prin Memorandumul nr. 4.025 din 2012, Guvernul României a aprobat negocierea celui de-al treilea protocol adițional la acord, în vederea introducerii ca nou domeniu de cooperare în cadrul acordului „protecția mediului și schimbările climatice”, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor fiind desemnat autoritate națională din partea României pentru gestionarea proiectelor din acest domeniu.
Cel de al treilea protocol la care facem referire a fost semnat în 10.12.2013, iar suma alocată pentru proiectele de mediu va fi de 15 milioane de euro.
Prin ratificarea acestui protocol se va stabili baza legală de finanțare a proiectelor din domeniul mediului. Având în vedere cele expuse...
Mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Domnule președinte Arcaș – microfonul 7 –, vă rog, raportul comisiei.
Au transmis avize favorabile Consiliul Legislativ, Comisia economică, industrii și servicii, Comisia pentru politică externă.
Membrii comisiei au analizat proiectul de lege și avizele primite și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.
Mulțumesc.
Deschid dezbaterile generale. Domnul senator Dobra – microfonul central. Ne grăbim. Varianta scurtă.
## Mulțumesc, domnule președinte.
E numai un cadru în care voiam neapărat să spun câteva lucruri, felicitând, evident, demersul început în 2010, continuat de-a lungul acestor ani și, sper eu, susținut și pe anii următori. Dar voiam să spun neapărat că, în perioada asta, în care noi vorbim de ajutoare – și e minunat că le facem –, noi vorbim de susținere financiară – și e minunat că reușim să o realizăm –, și spun cu toată puterea mea mai ales pentru colegii parlamentari și apoi pentru Guvernul României că trăim zile în care Republica Moldova se îndepărtează de noi, se îndepărtează de speranța de a accede în Uniunea Europeană și, în general, se îndepărtează de orice deziderat ce stă în sufletul oricărui român. Din toate aceste motive, aș vrea să atenționez atât colegii parlamentari, cât și Guvernul României că vor urma câteva inițiative care să apropie Republica Moldova și mai mult de România. Am să o spun până la capăt: sunt metode de a ne apropia de Republica Moldova ce nu contravin nici legislației acquis-ului comunitar european și nici vreunei temeri a vreunui român. Eventual, contravin intereselor celor de la Est care, în timp ce noi vorbim de 100 de milioane de euro pe care îi împărțim pe ani și semnăm acorduri suplimentare – lucrează foarte precis la îndepărtarea, în general, a flancului estic al Uniunii Europene față de Uniunea Europeană și a Republicii Moldova față de România.
În speranța că nu o să ajung și eu pe lista indezirabililor la Moscova după acest speech – dar nu sunt eu atât de important deocamdată și nici nu-mi propun neapărat să devin –, vă spun doar atât: că trebuie să facem mai mult.
Eu îl stimez și pe domnul Victor Ponta, că merge destul de des în Republica Moldova și încearcă să susțină dialog cu ceea ce astăzi avem acolo ca Guvern reprezentativ, dar vă spun celor care nu știți că, într-un studiu recent, 50% din cetățenii Republicii Moldova se uită deja înspre Est și doar 28% se mai uită înspre Vest. Și eu vă spun astăzi, cu toată puterea, că suntem într-o conjunctură geopolitică, geostrategică, într-o încrâncenare care – culmea! – pentru noi și frații noștri din Republica Moldova e favorabilă. Nimeni astăzi nu ne-ar acuza nici din Uniunea Europeană, nici din România, cu atât mai puțin dacă am face mai mult pentru Republica Moldova.
Eu vă mulțumesc, domnule senator, pentru cuvintele dumneavoastră.
Cred că sunt în asentimentul tuturor colegilor. Domnul senator Motoc, microfonul central.
primul pe care România îl alocă țării-soră, Republica Moldova. Trebuie să fim însă extrem de interesați de modul în care acești bani sunt cheltuiți, de eficiența utilizării lor.
Văd aici, în acest protocol, al treilea, pe care l-am semnat cu partea moldoveană, că din cei 100 de milioane de euro, 15 milioane sunt destinați acelor proiecte din domeniul protecției mediului și schimbărilor climatice, respectiv proiectelor destinate reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și/sau adaptării la efectele schimbărilor climatice.
Trebuie să fim extrem de interesați în privința modului în care aceste proiecte sunt prioritizate și, cred eu, ca finanțator, în calitate de finanțator, România trebuie să fie și ea implicată în modul în care sunt selectate aceste proiecte pe care partea moldoveană ni le propune. Și, în acest sens, rog reprezentanții Guvernului ca, deși sunt stabilite autoritățile de coordonare națională, să nu fie o simplă trecere a acestor sume dintr-o parte în alta, ci și un control adecvat al modului în care acestea se cheltuiesc.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc și eu. Intervenții mai sunt? Domnul senator Moga. Microfonul 3.
## Domnule președinte, Stimați colegi,
Am apreciat luările de cuvânt din partea colegilor mei și vreau și eu să felicit Guvernul pentru acest lucru. Sigur, ce s-a spus aici este foarte adevărat, încercăm să ne apropiem mai mult, să-i apropiem mai mult pe frații noștri din Republica Moldova, dar cu fapte, nu cu vorbe.
Acesta este un fapt, e un ajutor care necesită construcția de proiecte pentru mediu și schimbări climatice, e un lucru foarte bun. Foarte bine! Cu cât putem să ajutăm mai mult, cu atât mai bine.
Vă mulțumesc.
## Mulțumesc.
Dacă nu mai sunt intervenții, închid dezbaterile generale și intrăm în procedură de vot.
Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților, vă spuneam, noi suntem... comisia are un raport de admitere a proiectului de lege și, în calitate de Cameră decizională a acestei legi ordinare, vă supun la vot raportul și proiectul de lege.
Doamnelor și domnilor senatori, am deschis votul. Vă rog să vă exprimați prin vot.
Cu 62 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, deci cu unanimitate, acest proiect de lege a fost adoptat.
Vă mulțumesc.
## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Un asemenea ajutor financiar nerambursabil de 100 de milioane de euro nu este un efort mic pentru o țară ca România, care se confruntă și ea cu diverse probleme legate de finanțarea unor proiecte proprii, și acest ajutor nu este
Punctul 9 al ordinii de zi, Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului semnat de România la Varșovia la 25 noiembrie 2014 pentru modificarea Convenției privind organizarea și activitatea Băncii Internaționale de Cooperare Economică (cu modificările aduse prin protocoalele din 18 decembrie 1970, 23 noiembrie 1977 și 18 decembrie 1990) și a Statutului Băncii Internaționale de Cooperare Economică (cu modificările aduse prin protocoalele din 18 decembrie 1970, 23 noiembrie 1977 și 18 decembrie 1990), semnate la Moscova la 22 octombrie 1963.
Comisia sesizată în fond este Comisia pentru buget, finanțe. Raportul comisiei, împreună cu Comisia economică, un raport comun. Raportul este de admitere, legea are caracter ordinar.
Dau cuvântul domnului Ghizdeanu, președintele Comisiei Naționale de Prognoză.
Microfonul 8 pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Protocolului semnat de România pentru modificarea Statutului și Convenției privind organizarea și activitatea Băncii Internaționale de Cooperare Economică, bancă la care participante sunt țările din zonă: Bulgaria, Cehia, Federația Rusă, Mongolia, România, Polonia, Slovacia și Vietnam și, în principal, Protocolul stabilește schimbarea proporției capitalului statutar. România și-a majorat subscrierea de la 25 de milioane de euro la 28,4 milioane, un procent în plus. Și, de asemenea, sunt prevăzute modificări în Statutul Convenției, depozitarul și alte prevederi.
În raport cu conținutul acestui proiect de lege, Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, în acord și cu raportul celor două comisii ale Senatului, Comisia economică și Comisia pentru buget adresează rugămintea de a fi adoptat în forma prezentată, fără amendamente.
Vă mulțumesc.
...neexistând amendamente. Scuzați!
Domnule președinte Arcaș, vă rog să prezentați raportul comisiilor.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Comisia pentru politică externă a transmis, de asemenea, aviz favorabil, fără amendamente.
Membrii Comisiei economice, industrii și servicii și ai Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, fără amendamente, pe care îl supun plenului pentru dezbatere și adoptare, împreună cu proiectul de lege.
## Doamnelor și domnilor,
Deschid dezbaterile generale.
Intervenții din partea dumneavoastră în legătură cu proiectul de lege aflat pe ordinea de zi?
Nu... Ba da.
Domnul senator Filip. Microfonul 4.
Mulțumesc, domnule președinte.
Este adevărat, Comisia pentru politică externă a dat un aviz favorabil, deși trebuie să recunosc că au fost discuții
vizavi de oportunitatea pentru ca participarea României în cadrul acestei instituții bancare internaționale să mai existe. Este o continuare a unei instituții financiare grevate pe Pactul de la Varșovia, de fapt pe CAER, nu neapărat pe Pactul de la Varșovia, scuzați-mă. Pe CAER.
Ați văzut cine au mai rămas membri în această structură bancară.
Întrebarea la care, până la urmă, nu am avut răspuns și, sigur... poate că în acest moment, nu știu dacă vom avea o soluție pentru această realitate, mă refer la această creștere cu, mă rog, destul de puțin, 0,1%, a participării noastre la această instituție europeană financiară, dacă oportunitatea păstrării acestei contribuții la această instituție financiară mai poate fi sau dacă existența noastră acolo, ca membri, ca asociați, este legată de imposibilitatea de a mai retrage, de fapt, participațiunea noastră în această structură financiară.
Ca să nu mai vorbesc că întrebarea care ar putea să rezulte din acest comentariu al meu ar fi: care este rezultatul economic al acestei instituții financiare și, de aici, sigur, și câștigul pe care România îl mai poate avea sau nu ca acționar la această structură care, până la urmă, revin, are o existență foarte veche.
Și, după aceea, mai este încă o chestiune. Potrivit protocolului, Convenția privind organizarea și activitatea Băncii Internaționale de Cooperare Economică va fi predată spre păstrare Ministerului Afacerilor Externe din Federația Rusă, care va îndeplini funcția de depozitar.
Adică sunt anumite lucruri pe care... Părerea mea este... nu cred că ar trebui să trecem așa de ușor sau, cel puțin, să avem o explicație asupra acestei realități.
Mulțumesc.
## Mulțumesc.
## Alte intervenții?
Din partea domnului Ghizdeanu, răspuns – microfonul 8. Nu are...
## Mulțumesc.
Răspunsuri, într-adevăr, nu sunt foarte ușor de dat, pentru că obiectivele de bază au rămas actuale, ale băncii. Într-adevăr, au rămas mai puține țări. Dintre obiective trebuie să menționăm totuși că sprijină relațiile comerciale dintre state, precum și înființarea unor întreprinderi comune. Deci i-a rămas acest obiectiv viabil, dar ar mai fi un argument. Totuși, sunt trei țări importante... două importante, membre ale UE, care au rămas alături de noi. Chiar dacă Cuba sau Ungaria au ieșit, Cehia și Polonia au rămas în continuare. Dar, într-adevăr, sunt discutabile. Și Slovacia chiar a rămas alături de noi, și Bulgaria, care e totuși membră a Comisiei Europene.
Evident că la un astfel de demers, la o astfel de bancă, poate, cu tradiție, dar poate nu este foarte actuală, sunt și argumente pro, și contra. Am evidențiat doar, așa cum domnul senator a pus în întrebări, am încercat să evidențiez argumentele pro.
Mulțumesc.
16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 105/11.VI.2015
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Mulțumesc. Închei dezbaterile generale.
Ar trebui să mă duc la microfonul acela să vă spun o remarcă pe care am trăit-o și eu, dar o s-o fac de aici, că nu e... Dacă-mi permiteți.
Îmi aduc aminte, acum foarte mulți ani, îmi venea mereu în Parlament, tot în Senat, o lege de aprobare a finanțării Combinatului de la Krivoi Rog și ni se explica atunci că trebuie să finanțăm, că, altfel, ne pierdem participarea.
Vreau să vă spun că, după un anumit număr de ani, după ce am mai finanțat în continuare, am pierdut și participarea, am pierdut și banii ăia mulți pe care i-am mai dat și, acum, care o mai fi situația la Krivoi Rog nu știu. La televizor am văzut niște lucruri, dar nu cred că fac obiectul...
În orice caz, decizia este aceea pe care a spus-o și domnul...
Domnul senator Motoc... N-aș fi vrut să... Am închis dezbaterile generale, domnule Motoc.
Păi, dacă am deschis dezbaterile generale... Acum, dacă am vorbit eu... Am cerut și scuze, dacă-mi permiteți să fac o remarcă. Deci vă rog.
Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege. Legea este ordinară, noi suntem Cameră decizională.
Supun la vot raportul și proiectul de lege.
Doamnelor și domnilor, deschid votul.
Vă rog să vă exprimați prin vot.
55 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și doar trei abțineri.
Domnul senator Motoc, explicarea votului, vă rog.
Am și eu o explicație la ce se întâmplă. Speranța moare ultima. Încercăm și noi să credem că se poate.
Voiam doar să spun că știm cu toții care este rostul unei bănci în lumea asta și, deși numele acestei bănci nu ne spune mare lucru pentru perioada din urmă, cu siguranță că atunci când statul român ar dori să apeleze la împrumuturi pentru anumite tipuri de proiecte, poate de valori mici – pentru că m-am uitat și capitalul acestei bănci e undeva în jurul a 400 de milioane de euro –, dacă statul român dorește să facă anumite solicitări de împrumut, poate să apeleze la ele. Dar eu zic că, dacă introducem un capital într-o astfel de bancă, trebuie să ne și gândim să folosim acești bani. Rusia are acolo 200 de milioane de euro și cred că nu-i lasă pur și simplu blocați și apelează la aceste fonduri pentru a se împrumuta atunci când are nevoie.
De aceea, sugerez Guvernului să se gândească la modalități prin care aceste sume, care sunt la dispoziția băncii, să poată fi utilizate și pentru proiecte pe care România le poate derula cu astfel de fonduri.
Punctul 10 al ordinii de zi, Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2013 pentru modificarea și completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002.
E vorba de o reexaminare la solicitarea Președintelui României.
Comisia sesizată în fond e Comisia pentru cultură și media.
Are un raport suplimentar, de admitere a legii, cu amendamente admise. Legea are caracter organic.
Participă doamna secretar de stat din Ministerul pentru Societatea Informațională, Dobrică Ionela – microfonul 9 –, căreia îi dau cuvântul pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.
## **Doamna Ionela Viorela Dobrică** _– subsecretar de stat_
_în Ministerul pentru Societatea Informațională_ **:**
Vă mulțumesc. Bună ziua!
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 25/2013 are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii audiovizualului...
Varianta scurtă, doamna secretar de stat, nu ca de obicei! Da?
...în scopul adaptării sectorului audiovizual la evoluția pieței din acest domeniu și la evoluția comportamentului operatorilor economici care activează pe această piață.
Se propun noi reglementări ale regulilor de difuzare a publicității televizate, cu scopul de a consolida posibilitățile de finanțare prin publicitatea televiziunilor, pentru ca acestea să se adapteze, în condiții de transparență, mediului concurențial în care își desfășoară activitatea, în concordanță cu bugetele disponibile pe piața de publicitate.
Guvernul susține varianta trimisă spre promulgare. Vă mulțumesc.
Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru cultură – microfonul 6 –, domnul Georgică Severin.
Comisia pentru cultură și media a fost sesizată în fond cu proiectul de lege privind aprobarea ordonanței menționate.
Totodată, în data de 19 iunie 2013, Comisia pentru cultură și media a adoptat un raport de admitere, fără amendamente, iar în data de 16 iulie 2013, în temeiul art. 77 din Constituție, Președintele României a formulat o cerere de reexaminare.
Cu adresa nr. XXII din 27 ianuarie 2015, Comisia pentru buget, finanțe a dat un aviz favorabil, cu amendamente, asupra proiectului de lege.
În ședința din 22 aprilie a.c., plenul Senatului a hotărât retrimiterea proiectului de lege la comisie în vederea reanalizării și întocmirii unui raport suplimentar. Întrunită în ședința din 19 mai, Comisia pentru cultură și media a reluat în dezbatere proiectul de lege și a hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, amendarea textului votat inițial.
Tot cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, comisia a hotărât să admită în parte obiecțiunile Președintelui României și să adopte un raport suplimentar de admitere, cu amendamente. Amendamentele admise sunt de competența decizională a Senatului și se regăsesc în anexa la prezentul raport.
Prezentul raport îl înlocuiește pe cel difuzat anterior sub nr. XXXI/131 din 10 martie 2015.
În raport cu obiectul de reglementare, legea face parte din categoria legilor organice, urmând a fi adoptată de plenul Senatului.
Deschid dezbaterile generale.
Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Dacă nu sunt, închid dezbaterile generale.
Legea are caracter organic și o transmitem pentru votul de luni.
Punctul 11 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2015 pentru modificarea Legii nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război și a Legii nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizații și sporuri invalizilor, veteranilor și văduvelor de război.
Comisia sesizată în fond e Comisia pentru muncă, are raport de admitere. Legea este organică.
Dau cuvântul doamnei chestor Irina Alexe. Microfonul 8.
## **Doamna Irina Alexe** _– secretar general adjunct al Ministerului Afacerilor Interne_ **:**
## Vă mulțumesc, domnule președinte.
## Doamnelor și domnilor senatori,
Acest proiect este dedicat unei categorii de persoane spre care eu consider că ar trebui să ne plecăm cu recunoștință și cu care ar trebui să ne mândrim în fiecare zi, deoarece și datorită lor România este astăzi statul care este.
Ordonanța supusă astăzi dezbaterii și aprobării dumneavoastră a reglementat modificarea bazei de calcul astfel încât pentru veteranii de război... astfel încât aceasta să determine o majorare cu 75% față de valoarea actuală.
De asemenea, a creat cadrul normativ pentru ca aceste persoane să poată să fie avansate oricând în timpul anului, nu numai la o anumită dată fixă, cum era reglementat până la apariția ordonanței, adică pe 9 mai, și, de asemenea, a fost dublat cuantumul sporului pe care îl primesc invalizii și veteranii de război stabilit în raport cu durata participării pe front pentru primul an de participare la război.
Sunt câteva chestiuni care au fost reglementate. Cred că ele sunt de natură să îmbunătățească calitatea vieții acestor beneficiari, cu care noi toți ne mândrim, și vă rog să fiți de acord cu adoptarea proiectului în forma prezentată. Vă mulțumesc.
## Și eu vă mulțumesc.
Doamna senator Miron, vicepreședintele comisiei, are cuvântul pentru a prezenta raportul Comisiei pentru muncă.
## Mulțumesc.
Consiliul Legislativ, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, Comisia pentru
drepturile omului, culte și minorități au transmis un aviz favorabil, iar membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere.
În consecință, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.
În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Mulțumesc, doamna vicepreședinte. Doamnelor și domnilor, deschid dezbaterile generale. Observații?
Domnul senator Marinică Dincă.
Vă rog.
## Mult mai ușor ca alte dăți.
Domnul Ponta nu se inspiră. Copiază, dar copiază prost. Plenul Senatului, acum trei luni de zile, a votat o propunere legislativă a unor colegi senatori, prin care s-a hotărât dublarea acestor indemnizații de care făcea vorbire colega noastră de la Ministerul Afacerilor Interne.
În prezent, este la Camera Deputaților de cel puțin două luni de zile, a primit avizele de la toate comisiile, dar, așa, printr-un mister, nu intră în plen. Exact când își primise toate avizele de la comisii, s-a dat ordonanța. Nu pot să spun decât că se copiază prost, pentru că noi am dispus dublarea tuturor acestor indemnizații, care sunt oricum mici și foarte mici și care se aplică unui număr din ce în ce mai mic de oameni, pentru că legea firii își produce efectele.
În momentul de față, votăm un proiect de lege cu mai puține drepturi pentru veterani, văduve, urmași decât am votat acum trei luni. Bineînțeles că toată lumea va veni și va spune: păi, decât deloc, mai bine atât. Și poate, sperăm noi, că acel proiect de lege pe care l-am votat acum trei luni de zile va ajunge, cândva, în istorie, potrivit voinței PSD de la Cameră, să fie pus în discuție și în dezbatere și la Camera Deputaților.
## Acesta este adevărul.
Bineînțeles că vor fi declarații politicianiste, dar oricine de bună-credință se uită pe site-ul Senatului, respectiv pe site-ul Camerei, vede că acel proiect de lege – ce-i drept, susținut de un număr de parlamentari PNL, de senatori PNL – a trecut acum trei luni, că de mai bine de două luni stă la Cameră și că, practic, s-a copiat de acolo, dar reducându-se cifrele și spunând că e o inițiativă proprie a domnului Ponta. Fals! Este o inițiativă a PNL pe care a copiat-o prost de data asta. Vă mulțumesc.
Domnul senator Coca.
## **Domnul Laurențiu Florian Coca:**
## Vă mulțumesc, domnule președinte.
De multe ori stau și mă gândesc: dacă tot dați lecții și vedeți pe unii care copiază, care nu știu ce legi fac și ajung târziu să fie adoptate, domnule senator, de ce nu ați făcut-o, domnule, dumneavoastră? O făceați dumneavoastră și nu era nicio problemă.
Înțelegeți? Eu țin minte că dumneavoastră ați tăiat tot ce se putea tăia!
Mulțumesc.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Mulțumesc. Domnul senator Motoc.
**Domnul Alexandru Pereș**
**:**
Nu chiar tot, a mai rămas ceva.
## **Domnul Octavian Motoc:**
Stimați colegi de la PSD, cred că a venit momentul să ne oprim ca în orice ocazie în care un coleg de-al nostru iese aici, în fața dumneavoastră, pentru o lege oarecare, să facem trimitere la chestiunea aceea cu salariile.
E adevărat, a fost un lucru grav, a fost un lucru care a însemnat...
Dar... dar nu de fiecare dată, la absolut orice... la orice lege...
Dar..., dar să ieșim din această sferă.
Eu voiam să spun altceva.
O astfel de propunere legislativă, o astfel de ordonanță – că este o ordonanță – din partea Guvernului, după ce există inițiative legislative, indiferent de ce parte din Parlament, nu face o imagine bună Senatului și Camerei Deputaților...
Pentru că, uitați-vă care sunt efectele: de ceva vreme noi nu prea mai avem inițiative legislative. De ce? Pentru că mulți dintre colegii noștri, disperați că au venit cu foarte multe inițiative legislative, multe dintre ele bune și foarte bune, văzând că ele nu trec, pentru că sunt înlocuite de foarte multe ori cu astfel de proiecte legislative din partea Guvernului, încep să renunțe la a mai promova astfel de inițiative. Și nu este normal. Rolul nostru aici este, în primul rând, acela de a legifera, de a veni cu inițiative legislative, și nu este normal ca Guvernul să ne taie de fiecare dată calea și să blocheze într-o Cameră sau alta astfel de propuneri de-ale noastre, în așa fel încât să apară că el este cel care a legiferat în acel domeniu.
Deci atât voiam să vă spun, că imaginea noastră are de suferit și nu neapărat Guvernul are de câștigat.
Domnul senator Igaș. Microfonul central. Nu. Microfonul 2, vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Era onorant să pot lua cuvântul de la microfonul central, dar e bine și de aici.
Sigur că pe ceea ce discutau colegii noștri, pe tehnică legislativă, ar fi bine ca noi, senatorii și deputații, să putem să promovăm cât mai multe inițiative de-ale noastre și Guvernul să ne sprijine, pe partea cealaltă, nu să ni le confiște.
Revenind la ordonanța pe care o avem astăzi pe ordinea de zi, am votat-o în cadrul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională. Sunt de acord cu această ordonanță, chiar dacă am avut în dezbatere, așa cum spunea și colegul senator Dincă, nu demult, în Senat, o inițiativă similară, și cred că atunci când vorbim de veterani nu trebuie să mai avem niciun fel de abținere și să votăm pentru ceea ce merită să primească din partea noastră, dincolo de recunoștința veșnică: și acea recunoștință materială.
Pentru că vreau să mai spun un lucru. De când a fost promovată această ordonanță a Guvernului, din aprilie și până astăzi, vreo șapte mii de veterani de război deja au plecat din rândurile noastre și cred că cei șapte mii care au plecat – Dumnezeu să-i ierte! – puteau să se bucure pe ultima sută de metri din viață de anumite drepturi, dacă nu era blocată la Camera Deputaților acea inițiativă legislativă.
Drept urmare, senatorii PNL vor vota această ordonanță a Guvernului.
Mulțumesc.
Domnul senator Pașcan. Microfonul central.
## Domnule președinte de ședință, Distinși colegi,
Eu cred că este absolut descalificant să asumăm o astfel de competiție legislativă în privința acestei categorii. Oamenii aceștia s-au făcut remarcați prin faptele lor, nu este un triumf pentru nimeni, nici pentru inițiatori, fie că sunt parlamentari, fie pentru Guvern, câtă vreme este un act reparatoriu, și moral, și social, și din toate punctele de vedere. Din acest punct de vedere, eu cred că și această inițiativă trebuie s-o asumăm cu toții, așa cum am făcut și cu actul inițial, cel promovat de liberali în acest domeniu.
Cred că trebuie să mizăm și pe discernământul colegilor noștri deputați și să-i lăsăm să decidă ei. La urma urmei, ne interesează să sprijinim această categorie de eroi în viață ai neamului românesc și urmașii lor și, totodată, să lăsăm colegii să decidă pentru cea mai bună variantă pentru ei, respectiv pentru ajutorul cel mai consistent. La urma urmei, nu există nicio competiție și nu o luați ca o dispută, pentru că nu poate avea loc politicul în acest domeniu.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Domnul senator Sârbu. Microfonul central.
## **Domnul Ilie Sârbu:**
## Domnule președinte, Stimați colegi,
N-aveam intenția să vorbesc. Sigur, cei doi colegi care au avut o poziție echilibrată m-au adus în fața dumneavoastră și la microfonul central să spun doar un lucru, pe care l-au remarcat și ei. Îl subliniez și eu, dar nu vreau să repet.
Acum, avem o problemă: „micul rebel”, domnul Dincă – și are șansa să-mi dea dreptul la replică –, el întotdeauna vrea să găsească ceva ce să fie pe contrasens. Dacă vine Guvernul cu o inițiativă bună, ori a copiat-o, ori a aparținut grupului. Sigur, n-a spus că-i aparține personal, au făcut-o colegii. Dacă e o altă problemă în dezbatere, vine să ne convingă că e pe domeniu, că nu e pe domeniu, că toate comisiile, Guvernul și toată lumea nu au dreptate.
## Asta înseamnă opoziție?!
Mi-ați luat, sigur, ideea. Ajungeam la ea.
Da, dar opoziția, de obicei, nu tot noi spunem că vrem să fie constructivă? Și vedeți că se poate discuta și constructiv. Și nu e prima dată. Dincolo de aspectele pe care le aduce în discuție și disputele care sunt – că sunt –, asta nu înseamnă că unii pe alții am ajuns să ne urâm. Doamne ferește! Eu îl privesc cu simpatie și cred că și el nu are împotriva mea nimic.
Dar sunt lucruri pe care, dacă tot le facem...
Și doamna senator Silistru a avut o inițiativă și Guvernul Boc a respins-o, pe aceeași temă...
Nu mai veniți acum... O spun eu, fiindcă ați adus în discuție subiectul, altfel nu mai vorbeam, nu mai dezgropam morții. Probabil că n-au fost bani, n-a fost atunci momentul.
Dar ce a făcut acum Guvernul, că a venit cu ordonanță de urgență, înseamnă că a avut bani și a făcut-o mult mai repede și oamenii câștigă. Dacă mai venea pe la noi, pe la comisie, iar mai dezbăteam, iar mai venea domnul Dincă și ne explica că ceva nu este în ordine, că a dispărut o virgulă sau trebuia să punem două puncte, că urmează să cităm ceva, punea în ghilimele...
Haideți s-o luăm așa cum e și eu zic că, așa cum ați și precizat, o putem vota, să se bucure până la urmă! Că noi atât discutăm încât nu mai are cine să se bucure de avantajele pe care le oferim. Să scurtăm timpul. E un lucru bun, cred eu.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Mulțumesc foarte mult
Domnule senator...
Nu, eu vă dau drept la replică, în sensul că suntem la un proiect de lege, într-adevăr, la care n-are rost să ne disputăm, dar așa, pentru cultura dumneavoastră generală, vă spun că drept la replică...
## Domnule senator,
Dreptul la replică constă în faptul... citiți regulamentul... când cineva face o apreciere negativă. Dar n-a fost nimic negativ în ce a spus domnul Ilie Sârbu, lucru pentru care...
Nu, nu, pentru data viitoare. Vă ofer cuvântul 30 de secunde la microfon, dar nu drept la replică.
Poftiți, aveți cuvântul.
## **Domnul Mărinică Dincă:**
În primul rând că, dacă citiți stenograma, am spus că să dăm mai bine ceva, decât nimic. Deci am spus că votăm pentru.
În al doilea rând, speram să vină domnul Sârbu sau oricare alt coleg să spună: da, vom susține în continuare proiectul de lege – pe care și dumneavoastră l-ați votat, nu știu câți de la dumneavoastră, dar altfel nu trecea – la Camera Deputaților, pentru că – ăsta era scopul pentru care
am venit la acest microfon –, pentru că acolo se prevăd sume mai mari decât ceea ce a oferit Guvernul prin ordonanță. Simplu.
În al treilea rând, este un lucru neserios. Acum trei luni, pe același exercițiu bugetar, ne spunea că nu sunt bani și a avut o poziție contrară inițiatorilor. Astăzi spune că sunt bani. E perfect! E în regulă. Dacă sunt bani, așteptam să spuneți: haideți să votăm această ordonanță – cu siguranță că nu era niciun coleg care nu o vota sau care avea o părere contrară – și peste o săptămână vom vorbi cu colegii noștri din PSD de la Biroul permanent s-o pună pe ordinea de zi și o susținem și pe aceea. Și era un lucru extraordinar pentru cei care beneficiază de aceste drepturi. Acesta era scopul. Nu am vrut să merg pe contrasens, nu am vrut să fac pe „micul rebel” și așa mai departe.
Îmi place cum sună, să știți!
În altă ordine de idei, vă rog să mă credeți, sunt foarte puțini oameni. Dacă vă uitați câți beneficiază de aceste drepturi și pe ce perioade scurte vor beneficia de aceste drepturi, vă veți da seama că Traian, colegul meu Igaș, a spus lucrurilor pe nume. Acum două luni, trei luni, dacă intra în vigoare acea lege, mai beneficiau câțiva dintre veterani sau dintre invalizi.
Eu vă mulțumesc și, cu siguranță, dacă nu votăm repede, poate nu facem nici numărul necesar de voturi.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Da, da, imediat.
Am închis dezbaterile generale.
Și Camera are același regulament ca și noi. Odată sosită în Cameră ordonanța, ea este dezbătută în comisie cu proiectul de lege care se află acolo și sunt contopite.
Domnule... domnule senator, vă dădeam o veste bună! Domnule senator Dincă...
Da? Bun. Deci, dacă auziți, e bine! Și, dacă și înțelegeți, e perfect!
- Când vă spun că e bine dacă dumneavoastră înțelegeți,
- vă jignesc?
Nu, vă rog frumos.
Deci, oricum, cu cât ajunge proiectul de lege mai repede la Senat, cu atât mai repede la Camera Deputaților vor fi discutate împreună cele două, că așa spune regulamentul.
Mulțumesc.
## Doamnelor și domnilor,
Închidem dezbaterile generale și trecem la procedura de vot.
Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice... și nu
Vot · Amânat
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea articolului 5 al Legii nr. 35 din 13 martie 2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali (L161/2015)
## A, mă scuzați.
Am dat cuvântul domnului Sârbu înaintea domnului coleg. Vă rog frumos. Microfonul central.
Era ultimul vorbitor și eu am greșit. Îmi cer scuze.
## **Domnul Ioan Deneș:**
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Sigur, probabil că au, așa, ceva aparte colegii din partea stângă, cum privim noi, și mai hipnotizează câteodată președintele de ședință.
Sigur, unul dintre colegi spunea că avem atitudini politicianiste în plen. Vreau să spun că, da, noi suntem oameni politici, dar asta nu înseamnă că punctele noastre de vedere sunt și atitudini politicianiste.
Sigur că-i deranjează când aud de majorări, pentru că dumnealor erau tot timpul obișnuiți cu micșorări. Dacă doreați într-adevăr să fiți credibili, domnilor colegi...
Domnule „Dinică” Marinică... Dincă Marinică, vă rog! V-am lăsat să vorbiți.
Sigur, dacă doreați să fiți credibili prin propunerile pe care dumneavoastră le faceți acum, din calitatea de partid de opoziție, cu dublări și așa mai departe, puteați să le faceți când erați la guvernare.
Și vreau să vă mai spun un lucru. Așa cum generația noastră, care a apucat statul la rând pe vremea lui Ceaușescu, nu uită acele momente, nici generația căreia dumneavoastră i-ați tăiat salariile și pensiile nu va uita ceea ce ați făcut atunci când ați fost la guvernare. Drept urmare, lăsați pe alții care propun aceste majorări și sunt credibili să le și pună în fapt, în realitate, nu dumneavoastră, care ați făcut tocmai invers când a trebuit să demonstrați.
Mulțumesc.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
## Domnule senator,
Uite, eu vă promit că nu vă mai greșesc niciodată numele, nici intenționat, nici din greșeală, dacă nici dumneavoastră nu mai vociferați din sală. Nu mai vociferați din sală!
Ne-am înțeles exact ca turcii, că văd că eu spun ceva, dumneavoastră strigați din sală. Țineți-o tot așa, că e de bine!
Punctul 12 – cred că mai avem timp – Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie.
Raportul este al Comisiei pentru muncă. Este de admitere, cu amendamente admise.
Legea este ordinară.
Parte vizată sunt Ministerul Justiției și Ministerul Muncii. Dau cuvântul domnului secretar de stat Lungu, de la Ministerul Muncii – microfonul 9 –, pe scurt.
**Domnul Gabriel Lungu** _– secretar de stat în Ministerul_
_Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice_ **:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
Având în vedere că prin raportul elaborat de către Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a Senatului s-au însușit observațiile Guvernului, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice susține raportul Comisiei pentru muncă.
Mulțumesc.
Comisia pentru muncă, doamna senator vicepreședinte, aveți cuvântul.
Consiliul Legislativ, Comisia pentru egalitatea de șanse au transmis un aviz favorabil. Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a transmis un aviz favorabil, cu însușirea observațiilor Guvernului.
În ședința din data de 27 mai 2015, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au dezbătut propunerea legislativă și au hotărât, ținând cont de sugestiile și observațiile formulate în punctul de vedere al Guvernului României și de avizul Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități, cu majoritate de voturi, adoptarea propunerii legislative, cu amendamente.
În consecință, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Mulțumesc, doamna senator Miron.
Doamnelor și domnilor, deschid dezbaterile generale. Intervenții, observații?
Nu sunt.
Trecem la procedura de vot.
Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise.
Legea este ordinară. Noi suntem prima Cameră sesizată. Supun la vot raportul cu amendamente admise. Doamnelor și domnilor, deschid votul.
Vă rog să vă exprimați prin vot.
54 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o singură abținere.
Raportul a fost adoptat.
Propunerea legislativă o supun la vot.
Doamnelor și domnilor senatori, am deschis votul. Vă rog să vă exprimați prin vot.
Mai avem un singur proiect, la rugămintea Guvernului, și mai avem timp.
52 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere.
Haideți că...
Punctul 13, Proiectul de lege pentru modificarea art. 20 alin. (1) din Legea nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României.
Din partea Guvernului este domnul Neagu, secretar general adjunct.
Îi dau cuvântul – microfonul 10 –, scurt.
## **Domnul Liviu Robert Neagu** _– secretar general adjunct al Guvernului_ **:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
Prin proiectul de act normativ se prevede ca aprobarea tarifelor pentru publicarea actelor în Monitorul Oficial al României să nu se mai realizeze anual.
Argumentul principal al acestei măsuri îl reprezintă faptul că, drept urmare a eficientizării activității Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, pe baza stabilității asigurate de nivelul tarifelor, care sunt neschimbate în ultimii ani, nu se mai impune stabilirea acestui cuantum anual prin hotărâre a Guvernului.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Dau cuvântul doamnei senator Federovici, Comisia juridică. Microfonul 7.
Vă rog să prezentați raportul.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
În data de 12 mai 2015, Comisia juridică a luat în dezbatere proiectul de lege și a hotărât, cu majoritatea de voturi ale membrilor prezenți, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Mulțumesc. Deschid dezbaterile generale. Nu sunt intervenții...
**Domnul Ion Simeon Purec**
**:**
Dincă Mărinică.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Domnul Dincă Mărinică. Da, vă rog. Microfonul central.
**Domnul Ion Simeon Purec**
**:**
„Micul rebel”.
Am o rugăminte, apelez la înțelepciunea dumneavoastră. Din textul de lege inițial se scoate termenul „de un an”. De ce se face acest efort? Se justifică prin faptul – acest efort de a modifica legea –, se justifică prin faptul de a nu se mai da hotărâri de Guvern în fiecare an – bineînțeles, Guvernul, indiferent cine e el – pentru stabilirea tarifelor, pentru că acestea nu s-au mai modificat de mult.
Scoțând acest termen „de un an” – el putea să fie de doi ani, de șase luni, nu știu –, dăm libertatea oricărui guvern, nu numai acestuia, să modifice când crede de cuviință sau când consideră că sunt cheltuieli mai mari sau mai mici; asta depinde de fiecare guvern în parte. Acest termen „de un an” are o limitare de a nu putea permite să mărești sau, eventual – să dea Dumnezeu! –, să micșorezi tarifele – dar aici era vorba de mărire – mai devreme de un an.
Eu vă spun că nu deranjează pe nimeni. Cel mult se poate constata faptul că Guvernul face în fiecare an un efort de a emite o hotărâre de Guvern pentru a se stabili aceste tarife, care să sperăm că sunt aceleași, că nu vor fi mai mari. Deci eu cred că era absolut necesar, mai ales că și bugetele se stabilesc anual, și, în raport cu veniturile pe care le ai, aceste bugete își determină veniturile sau sunt determinate veniturile la aceste bugete.
Eu cred că este sănătos să lăsăm acest termen „de un an de zile” și, dacă vă uitați, acest act normativ, cu această reglementare, este de la începuturi, ca să zic așa, de când Monitorul Oficial s-a înființat. Nu cred că trebuie să facem lucruri de care nu avem nevoie. Practic, în momentul de față, asta cred eu, că nu avem nevoie să schimbăm acest termen.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Doamnelor și domnilor senatori,
Constatăm că s-a epuizat timpul de dezbatere pentru astăzi. Numai dacă aprobă plenul să încheiem cu acest proiect de lege și să-l
Vot · Amânat
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea articolului 5 al Legii nr. 35 din 13 martie 2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali (L161/2015)
## **Domnul Ilie Sârbu**
**:**
Nu mai avem timp.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Nu.
Deci, doamnelor și domnilor, asta este. Am încheiat.
**Domnul Alexandru Pereș**
**:**
Și Todirașcu.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Păi, ce să-i dau cuvântul, dacă s-a încheiat ședința?! Îi dau în particular sau cum?!
Doamnelor și domnilor, constatăm că s-a încheiat ședința. O să continuăm dezbaterea.
Primul pe ordinea de zi, domnul senator Todirașcu, ca să vorbiți când funcționează Senatul, nu după program. Mulțumesc foarte mult.
Continuăm ședința, cu declarații politice.
Îl invit pe colegul meu, domnul senator vicepreședinte, care urmează să continue.
Continuăm cu declarații politice.
Îl invit pe domnul vicepreședinte Atanasiu să conducă lucrările ședinței.
## PAUZĂ
*
* * DUPĂ PAUZĂ
Începem sesiunea de declarații politice.
O invit la microfon pe doamna senator Doina Federovici, Grupul parlamentar al PSD.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Distinși colegi,
Declarația politică de astăzi am intitulat-o sugestiv „Măsura privind reducerea TVA la alimente, o premieră pentru politica românească”.
## Stimați colegi,
Creșterea constantă a produsului intern brut în ultimii trei ani și rezultatele economice ale guvernării Ponta nu sunt doar pe hârtie. De luni, 1 iunie 2015, ele ajung cât se poate de palpabil în buzunarele românilor.
Reducerea TVA la 9% la produsele alimentare, la băuturile nealcoolice și la serviciile de alimentație publică va aduce alimente mai ieftine cu cel puțin 12,5%, relansarea consumului, dar și o diminuare a evaziunii fiscale în industria alimentară, în perioada următoare, de cel puțin 30%.
Chiar dacă scăderea TVA la alimente de la 24 la 9% va avea un impact bugetar de 5 miliarde de lei în acest an, relansarea consumului coroborată cu încasările vor acoperi acest deficit. Încasările de la bugetul de stat nu vor avea de suferit. Din contră, materializarea efectelor de mai sus va duce la creșterea lor, cu posibilitatea realocării spre sectoarele vitale și mai ales a extinderii relaxării fiscale.
Din discuțiile purtate cu patronatele din industria alimentară din județul Botoșani, acestea au văzut doar beneficii prin implementarea acestei măsuri, atât pentru afacerile lor, cât și pentru consumatori. Odată cu creșterea vânzărilor, firmele vor avea un profit mai bun și, probabil, vor fi și salarii mai bune pentru angajații din industria alimentară.
Pe de altă parte, reducerea cotei de TVA la alimente poate constitui un stimulent în balanța comercială cu produse agroalimentare, în special a celor cu grad superior de prelucrare oferite la export.
Ținând cont de faptul că în veniturile lunare ale unui român cheltuielile cu mâncarea se situează între 40 și 60%, oamenii ar putea să facă lunar o economie de minimum 150 de lei prin reducerea prețurilor la alimente. În felul acesta, un pensionar își poate acoperi medicamentele, iar un salariat are posibilitatea să-și cumpere și altceva, nu neapărat mâncare.
În final aș dori să subliniez faptul că reducerea TVA la alimente de la 24 la 9% va avea efecte pozitive în cel puțin patru direcții relevante ale societății: pentru consumatori, pentru industria alimentară, pentru fermierii români și pentru bugetul de stat. Măsurile de relaxare fiscală vor continua în paralel cu creșterea constantă a veniturilor populației, după ce s-au reîntregit deja salariile și au fost indexate anual toate pensiile.
## **Domnul Teodor Atanasiu:**
Dau cuvântul doamnei senator Rozalia Biró, Grupul parlamentar al UDMR.
Nu?
Atunci, domnul senator Ioan Iovescu, Grupul parlamentar al PSD.
La putere, nu?
Declarație politică adresată de către senatorul Ioan Iovescu, Circumscripția electorală nr. 36, Timiș, Colegiul electoral nr. 4, Grup parlamentar PSD, în ședința Senatului din 3 iunie 2015.
Titlul declarației: „O Biserică liberă într-un stat liber”. Doamnelor și domnilor senatori,
Săptămâna trecută a avut loc la Biserica Emanuel din Oradea al 36-lea Congres al Cultului Creștin Baptist din România, unde am avut plăcerea să fiu invitat de onoare și
surpriza plăcută de a vedea că această delegație, pe lângă preocuparea de a-și alege o nouă conducere, a formulat un număr de șapte moțiuni, care demonstrează civismul autentic de care dă dovadă comunitatea baptistă din România.
În mod particular, în bisericile baptiste de altădată s-a zămislit conceptul de libertate de conștiință, care ne este astăzi atât de obișnuit, dar pentru recunoașterea căruia au fost necesari, din păcate, sute de ani de persecuție.
Conceptul separării Bisericii de stat, atât de comun democrațiilor contemporane, este izvorât din acest crez al bisericilor creștine baptiste, care nu așteaptă privilegii de la stat – de exemplu, salarii –, dictonul acestora fiind „O Biserică liberă într-un stat liber”.
Vă redau cele șapte moțiuni din textul propus și aprobat de Congres:
Prima moțiune – delegații la cel de-al 36-lea Congres al Cultului Creștin Baptist din România îndeamnă toate bisericile baptiste, potrivit cu tema congresului, „Isus Cristos – Calea, Adevărul și Viața”, să umble cu credincioșie pe calea trasată de Domnul Isus. Suntem chemați să ținem sus Cuvântul Adevărului și să trăim viața creștină oferită de către Domnul nostru, care prin Duhul Sfânt locuiește în inimile credincioșilor. Toți pastorii și slujitorii bisericilor sunt chemați să îndrume poporul în vederea întrupării acestui adevăr.
Moțiunea a doua – delegații la cel de-al 36-lea Congres al Cultului Creștin Baptist din România își exprimă îngrijorarea și se pronunță hotărât împotriva actelor de prigonire a creștinilor, până la martirizare, în țările numite necreștine. Cerem tuturor credincioșilor să se roage fierbinte pentru Biserica în suferință, iar conducerii de stat îi cerem să intervină la autoritățile statale, prin toate mijloacele diplomatice, pentru stăvilirea genocidului anticreștin.
## **Domnul Teodor Atanasiu:**
Au mai depus declarații politice următorii parlamentari: – din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna senator Gabriela Firea și domnii senatori Gheorghe Saghian, Florian Bodog, Petru Frătean, Sorin Lazăr, Laurențiu Coca, Haralambie Vochițoiu, Marian Vasiliev, Mihai Fifor, Ioan Iovescu, Marius Isăilă, Constantin Popa;
– din partea Grupului parlamentar al PNL, domnii senatori Marius Pașcan, Nelu Tătaru, Dumitru Oprea, Valeriu Boeriu, Alin Tișe, Găvrilă Ghilea, Daniel Cristian Florian;
– din partea Grupului parlamentar liberal-conservator, domnii senatori Vasile Nistor și Eugen Durbacă;
– din partea Grupului parlamentar al UDMR, doamna senator Rozalia Biró;
– senatori independenți – domnul senator Ioan Ghișe.
Declarația politică se intitulează „Groparii sănătății cer demisia ministrului care a redeschis spitale și a însănătoșit sistemul!”.
După un examen sumar, „doctorii” din PNL au pus diagnosticul: ministrul Nicolae Bănicioiu, care se face vinovat de toate reacțiile negative din sistemul public de sănătate, trebuie înlăturat de îndată. Nimeni nu recurge însă la o asemenea operație fără a avea și o a doua opinie medicală. Așa că am încercat și eu să văd cu ce a greșit Nicolae Bănicioiu, de este pus la zid.
1. La 1 ianuarie 2009, Guvernul Boc a blocat angajările în tot sistemul de stat, inclusiv în ceea ce privește sistemul sanitar. Consecințele acestei măsuri au fost:
– exodul medicilor, atât cei tineri, cât și cei cu experiență, care au fost nevoiți să aleagă fie posturi în sistemul privat, la care nu au acces toți cetățenii, sau peste hotare;
– reducerea dramatică a numărului asistentelor medicale, respectiv a personalului auxiliar, ceea ce în unele cazuri a condus chiar la situații în care medicii rămași nu au putut să își desfășoare activitatea;
– afectarea gravă a calității actului medical în unitățile de stat din cauza personalului insuficient, care a culminat cu tragedia de la maternitatea Giulești, din 16 august 2010.
În perioada guvernării PDL au părăsit România peste 8.000 de medici specialiști, pentru școlarizarea cărora statul român a cheltuit peste 64 de milioane de euro.
La nivelul anului 2012, România avea 1,9 medici la mia de locuitori, față de o medie de 3,6 la mia de locuitori la nivelul Uniunii Europene. În anul 2014, după deblocarea unui număr semnificativ de posturi, România a atins 2,23 medici la mia de locuitori.
Vina ministrului Bănicioiu este că, drept urmare a deblocării a 5.000 de posturi în 2014, inclusiv în medicina de transplant, România a ocupat primul loc în Europa la creșterea numărului de proceduri de transplant realizate și a numărului de donatori.
2. În timpul Guvernului Boc au fost închise sau transformate în aziluri un număr de 69 de spitale, ceea ce a condus la situații dramatice, inclusiv unele în care pacienții au murit în fața spitalelor închise.
Declarația politică este intitulată „Îngrijirea la domiciliu – o soluție la problemele cu care se confruntă persoanele în vârstă”.
## Domnule președinte,
## Stimați colegi,
## Doamnelor și domnilor,
În ultimul timp se constată mari progrese făcute de știință și tehnologie și îmbunătățirea climatului economic și social, fapt care a condus la creșterea speranței de viață a populației în lume. Ca rezultat, numărul persoanelor vârstnice este în creștere.
În România, vârstnicii reprezintă 15% din populația țării, iar estimările arată că în anul 2050 procentul va ajunge la 30%. Mai bine de 750.000 de vârstnici nu își pot desfășura minimumul necesar de activități zilnice. Potrivit datelor statistice, nevoia de îngrijire la domiciliu se manifestă la cel puțin 20% din populația vârstnică actuală, dar nevoia de îngrijire la domiciliu este acoperită în 0,23% din cazuri.
Acest lucru are consecințe și implicații în toate aspectele vieții umane, inclusiv în starea de sănătate. Astfel, cresc incidența și prevalența bolilor cronice, precum bolile cardiovasculare, afecțiunile pulmonare și diabetul. Bolile cardiovasculare au devenit principala cauză a mortalității în aproape toate țările, inclusiv în România.
Cererea pentru îngrijire la domiciliu crește continuu, dar piața de servicii existente nu poate acoperi încă nevoia beneficiarilor, în special a celor cu venituri reduse sau situații de viață extrem de dificile. În mediul rural situația este una dramatică, din cauză că nu avem personal de specialitate și din cauza necunoașterii dreptului că orice persoană asigurată poate beneficia de îngrijiri la domiciliu.
Consider că ar trebui promovată și adoptată o strategie specifică pe termen lung, însoțită de măsuri concrete de ajustare legislativă, alocare și planificare bugetară, coordonare intersectorială, pentru ca serviciile de îngrijire la domiciliu, de bună calitate, să fie disponibile și accesibile persoanelor vârstnice din România, pentru un trai decent și demn, în mediul lor obișnuit de viață. Astfel putem preveni instituționalizarea acestor persoane și putem crește calitatea vieții acestora.
Declarația politică se intitulează „Rezultatele economice ale guvernării PSD pot fi simțite în buzunarele românilor”.
În declarația mea politică de astăzi aș dori să remarc rezultatele economice ale guvernării PSD. Vreau să subliniez
că aceste rezultate nu sunt doar pe hârtie, ci ele încep deja să fie simțite și în buzunarele românilor.
În ciuda pesimismului pronunțat al partidelor din opoziție, care, din motive politicianiste, refuză să vadă lucrurile bune, guvernarea PSD reușește să producă efecte pozitive în economia românească. Creșterea economică din ultimii trei ani este una sănătoasă și cu efect direct asupra nivelului de trai al românilor. Măsurile adoptate încep să producă efecte, iar exemplele în acest sens sunt din ce în ce mai numeroase.
Pe 1 iunie a intrat în vigoare scăderea TVA la alimente de la 24% la 9%, ceea ce va produce, pe de o parte, scăderea prețurilor, pe de altă parte, majorarea consumului. Banii astfel economisiți se vor îndrepta către alte sectoare ale economiei, spre achiziționarea de îmbrăcăminte, electrocasnice, achiziții de mașini etc. Este o măsură așteptată de mult de către români și care vine să repare o decizie de „dreapta”.
O altă măsură pozitivă pentru mersul economiei este și reducerea CAS cu cinci puncte procentuale la angajator. Această inițiativă a Guvernului PSD le permite astăzi firmelor să facă angajări și să creeze noi locuri de muncă. Și, dacă vorbim despre locuri de muncă, nu trebuie să uităm că în cei trei ani de guvernare social-democrată s-au creat 231.000 de noi locuri de muncă, nu doar parțiale, ci stabile! Cu peste 4,5 milioane de salariați, am atins din nou nivelul preausteritate (2009), iar rata șomajului a scăzut la un minimum de 6,5%. Pe lângă reducerea TVA și a CAS, scutirea de impozit pe profitul reinvestit și schemele de ajutor de stat și din fonduri europene vor dinamiza și mai mult piața muncii.
## Stimați colegi,
Vreau să vă aduc aminte că sub guvernarea PSD am reușit să reîntregim salariile și am indexat anual toate pensiile. Următoarea măsură de impact va fi creșterea salariului minim la 1.050 de lei, începând de luna viitoare. În total, în doar trei ani, actualul Guvern a crescut salariul minim cu 50%, urmând ca de la 1 ianuarie 2016 acesta să fie de 1.200 de lei, exact așa cum am promis în Programul de guvernare cu care am câștigat alegerile în 2012.
Declarația politică este intitulată „Repere mureșene de prestigiu, performanță și profesionalism pentru medicina românească”.
Respingerea în Senatul României a moțiunii simple pe tema sănătății, depusă de PNL, a fost o ocazie de a mă gândi mai aplecat la ceea ce înseamnă politica din ultimii ani în domeniul sănătății și ce înseamnă pentru mine, ca mureșean, medicina și sistemul medical.
Venind din județul Mureș, standardele în sistemul medical sunt pentru mine foarte ridicate, din cel puțin trei motive.
În primul rând, prestigiul, performanța și profesionalismul Universității de Medicină și Farmacie din Târgu-Mureș sunt reperele unui învățământ medical de elită, care aniversează anul acesta șapte decenii. Vreau să felicit conducerea universității și cadrele universitare pentru modul exemplar în care duc mai departe tradiția educației în medicină. Prin numeroasele manifestări științifice de înaltă ținută, care abordează chiar teme de pionierat, prin generațiile de medici excepționali pe care i-a format, prin modul în care s-a dezvoltat și a crescut în ultima perioadă, atrăgând un număr tot mai mare de studenți, prin modul în care se manifestă și se implică în dezvoltarea comunității, UMF rămâne pilonul centrului universitar mureșean și elementul fundamental al brandului județului Mureș.
Apoi, performanța actului medical din spitalele mureșene, în toate domeniile de specialitate, unele chiar unice în țară și cu rezultate excepționale, așa cum este chirurgia cardiovasculară pediatrică, este un exemplu demn de urmat, iar toate cadrele medicale merită recunoștința și respectul nostru pentru devotamentul pentru această meserie nobilă. Nu în ultimul rând, vreau să reamintesc faptul că, la Târgu Mureș, Raed Arafat a pus bazele sistemului de urgență la standarde internaționale și a devenit sinonim cu performanța acestui sistem, SMURD-ul născut la Târgu Mureș fiind un model pentru întreaga țară, și nu numai.
Acestea sunt auspiciile sub care privesc eu învățământul și sistemul medical românesc. Recunosc, de asemenea, că, în general vorbind, mai sunt încă „tratamente” de aplicat pentru „a vindeca” bolile trecutului, însă trebuie să și apreciem lucrurile bune care s-au întâmplat în sistemul medical sub coordonarea ministrului Nicolae Bănicioiu și a premierului Victor Ponta: reînființarea spitalelor – iar Institutul Inimii de la Târgu Mureș a fost primul dintre acestea –, deblocarea posturilor în sistemul sanitar, creșterea salariilor personalului din sistemul sanitar, bursele lunare pentru medicii și farmaciștii rezidenți, actualizarea listei de medicamente compensate și gratuite, care asigură acces la medicamente de ultimă generație și terapii noi, un buget mai mare pentru sănătate și multe altele.
Declarația politică se intitulează „Accesul la educație și cultură al copiilor din mediul rural”.
Domnule președinte,
Stimați colegi,
Doamnelor și domnilor,
În contextul zilei de 1 Iunie, Ziua internațională a copilului, m-am gândit să vorbesc astăzi despre realitatea socială din România care arată că încă există puternice inegalități între oportunitățile de dezvoltare ale copilului din mediul rural față de cel din mediul urban, evidențiate în indicatori statistici relevanți, cu efecte pe termen scurt sau mediu asupra copilului, dar și cu efecte pe termen lung asupra populației rurale în general.
Potrivit datelor statistice Eurostat, diferențele dintre indicatorii socioeconomici între mediul rural și urban (de la speranța de viață, calitatea vieții, ratele de sărăcie etc.) sunt destul de mari.
Astfel, situația este dificilă pentru copilul din mediul rural în contextul în care, dintre țările Uniunii Europene, România este depășită în ceea ce privește riscul de sărăcie al copiilor doar de Bulgaria. Mai mult, România și Ungaria au diferența cea mai mare între rata riscului de sărăcie și excluziune socială a copilului față de totalul național (aproape 9%).
Nu trebuie uitat că de ceva vreme încoace asistăm la degradarea mediului cultural rural al României. Resursele financiare reduse și sprijinul financiar alocat acestui domeniu nu mai răspund necesității de servicii culturale minimale destinate membrilor comunității.
Conform studiului „Bunăstarea copilului din mediul rural – 2014”, elaborat de World Vision România, în ceea ce privește activitățile de timp liber (educație nonformală, activități culturale și sportive) ale copiilor din mediul rural, un sfert dintre copiii din familiile cuprinse în cercetare au fost privați de participarea la activitățile extrașcolare alături de colegii lor sau au beneficiat de rechizite mai puține comparativ cu colegii lor.
Datele furnizate de către copii și părinți în cadrul acestui studiu oferă detalii suplimentare care întregesc imaginea despre neajunsurile pe care o parte dintre ei le întâmpină în demersurile cu privire la accesarea învățământului obligatoriu și activitățile de timp liber:
Declarația politică este intitulată „Noi probe ale bunei guvernări”.
Intrarea în vigoare de la 1 iunie a reducerii TVA la 9% la toate produsele alimentare, la băuturile nealcoolice și la serviciile de alimentație publică este o măsură menită să aducă alimente mai ieftine cu cel puțin 12,5% sau pachete turistice mai rezonabile la preț, ceea ce avantajează populația, dar și câștiguri mai mari pentru retaileri pe fondul creșterii apetitului de consum.
Tot în categoria efectelor pozitive intră și estimarea unei diminuări a evaziunii fiscale în industria alimentară cu cel puțin 30-40%, deci o colectare mai bună a TVA-ului în perioada următoare, ceea ce dă bine pentru bugetele publice.
Estimările analiștilor arată că, în scurt timp, „reducerea TVA la 9% pentru toate alimentele împreună cu măsura privind reducerea prețului la medicamente de la 1 iunie vor avea un impact direct și indirect asupra unei jumătăți din coșul de consum al unei familii obișnuite”. În felul acesta, se vor simți în mod evident efectele creșterii economice din ultimii trei ani și în nivelul de trai al românilor.
Decizia Guvernului, anunțată încă din 7 aprilie de premierul Victor Ponta, referitor la reducerea TVA, i-a unit pe toți „actorii” din piață, de la producători, procesatori, retaileri, consumatori și autorități, iar declarațiile de susținere nu au întârziat să apară. Semnalul dat de actualul Guvern a adus o reacție și din partea exportatorilor români, care consideră că reducerea TVA la alimente poate constitui un stimulent în balanța comercială cu produse agroalimentare, în special a celor cu grad superior de prelucrare oferite la export.
Potrivit guvernatorului BNR, domnul Mugur Isărescu, transmisia modificării TVA la nivelul prețurilor depinde de conjunctura economică și de vizibilitatea produselor afectate. Dacă ai supraofertă, orice ar face negustorii, reducerea TVA, prin pârghiile pieței, duce prețurile în jos. Dacă așa ceva se întâmplă, transmisia se poate duce la 100%. Numai dacă se obstrucționează piața, se fac înțelegeri, carteluri și mecanismele pieței nu mai funcționează, iar prețurile nu scad. În acest sens, apreciez ca bine-venită campania pregătitoare și premergătoare reducerii TVA în rândul și cu participarea supermarketurilor.
Declarația politică se intitulează „Huila – resursă minerală de interes strategic”.
Domnule președinte, Stimați colegi,
Pentru România, securitatea energetică a reprezentat și trebuie să reprezinte în continuare condiția fundamentală a existenței națiunii și a statului român și un obiectiv fundamental al guvernării; ea are ca domeniu de referință valorile, interesele și obiectivele naționale.
Securitatea energetică este un drept imprescriptibil care derivă din dreptul constituțional al statului asupra resurselor sale minerale primare, se înfăptuiește în contextul construcției europene, cooperării euroatlantice și al evoluțiilor globale.
Legea minelor nr. 85/2003, aflată în vigoare, reglementează desfășurarea activităților miniere în România, în încercarea de a stimula valorificarea resurselor minerale, proprietate publică a statului. Legea prevede la art. 1 că „resursele minerale situate pe teritoriul și în subsolul țării și al platoului continental în zona economică a României din Marea Neagră, delimitate conform principiilor dreptului internațional și reglementărilor din convențiile internaționale la care România este parte, fac obiectul exclusiv al proprietății publice și aparțin statului român”. În forma ei actuală, legea prevede că „bogățiile de interes public ale subsolului, apele cu potențial energetic valorificabil, de interes național, resursele naturale ale zonei economice și ale platoului continental fac obiectul exclusiv al proprietății publice”, iar exploatarea resurselor naturale, în concordanță cu interesul național, cu „refacerea și ocrotirea mediului înconjurător, precum și menținerea echilibrului ecologic” constituie atributul exclusiv al statului român.
De la data adoptării Legii minelor nr. 85/2003, condițiile interne și internaționale s-au modificat radical. Integrarea în UE, criza economică și situația politică mondială dau o dimensiune în întregime nouă evaluării riscurilor geopolitice și de securitate în sectorul resurselor și în special al celor energetice și dau un sens mai larg conceptului de securitate a aprovizionării cu resurse primare și energie.
Statul român trebuie să asigure pentru cetățenii săi siguranță în alimentarea cu resurse energetice printr-un proces continuu și complex, extins asupra unui spectru larg de domenii, relații și interdependențe, destinat promovării intereselor și obiectivelor de securitate ale statului, societății și cetățeanului. Garantarea securității naționale, conform Strategiei de securitate națională a României (SSNR), nu poate fi realizată fără a asigura securitatea energetică a României prin menținerea operativității sistemului și optimizarea structurii consumului de resurse energetice primare.
Declarația politică este intitulată „«Je suis Charlie.» Oare???”.
Atacul terorist de la Paris împotriva jurnaliștilor de la „Charlie Hebdo” a șocat o planetă întreagă. Liderii lumii au mărșăluit la braț prin capitala Franței, exprimându-și susținerea totală pentru garantarea libertății de opinie. Timpul a trecut, evenimentul a fost uitat...
Astăzi, ceea ce toată lumea clama în ziare, pe rețele de socializare și în emisiuni de televiziune a devenit un slogan desuet. „Je suis Charlie” a fost o formă de trezire a conștiințelor... care au adormit foarte repede la loc. Asistăm acum la un fenomen îngrijorător. Prin campanii de presă, prin luări de cuvânt în diferite medii ni se sugerează că „afirmațiile aduc atingere”. O expresie des întâlnită în spațiul public, o simplă declarație „aduce atingere actului de justiție”. O simplă afirmație cu privire la un subiect se etichetează ca făcând parte dintr-o grupare sau alta. Nimeni nu mai are voie să spună, chiar și în termeni politicoși, ceea ce gândește. Există anumite categorii profesionale care au anumite restricții, etice sau legale, cu privire la afirmațiile publice. Astfel, sub nicio formă, un politician nu are dreptul să comenteze actele justiției până în momentul în care există o hotărâre definitivă. Așa cum niciun magistrat nu are voie să intervină pe parcursul elaborării unui act legislativ. Magistratul este plătit să aplice legea, nu să o comenteze. Sunt reguli chiar de bun-simț, acceptate unanim de societate.
Există însă o singură persoană în România care are dreptul să comenteze și să afirme orice, despre orice instituție politică, judecătorească sau din sfera serviciilor de informații.
Această persoană este cetățeanul anonim, cel care plătește impozite și taxe și care susține, prin munca lui, existența tuturor instituțiilor statului.
Exprimarea punctului de vedere de către cetățenii români nu constituie nicio atingere la nimic. Dacă justiția română este afectată de afirmații, atunci avem o problemă cu imparțialitatea. Dacă Parlamentul României are o problemă cu declarațiile cetățenilor, atunci politicienii nu au înțeles nimic. De aceea, fiecare dintre noi, politicieni, magistrați, ziariști, trebuie să lupte ca această percepție și atitudine din spațiul public să dispară. Cetățeanul român plătitor de taxe are dreptul să spună orice!
Declarația politică este intitulată „O viață sănătoasă și lungă este întreținută de sport”.
Stimați colegi,
Împărtășesc preocuparea celor mai mulți concetățeni cu privire la modul în care sunt elaborate și implementate politicile publice cu efect direct asupra vieții noastre.
Cu toții suntem conștienți că educația fizică și sportul aduc o contribuție foarte importantă la formarea unei societăți integrate și sănătoase din punctul de vedere al calității vieții. În ultimii ani însă, în România, s-a constatat o scădere a atenției ce se acordă educației fizice și sportului, din lipsa timpului și a resurselor financiare.
O viață sănătoasă este într-adevăr menținută și susținută și de o alimentație corectă, dar în mare parte și de efortul fizic și mișcarea zilnică.
Sălile de sport private nu ne sunt întotdeauna la îndemână sau accesibile tuturor.
Stimați colegi,
Să nu uităm că România, reprezentată la Sofia, a câștigat marea medalie de aur la Campionatele Europene.
România deține suficiente resurse pentru construirea unui program „Săli de sport” în sistem gratuit dedicate oricărui cetățean care nu dispune de un buget alocat pentru menținerea minții și corpului sănătos și care are voința de a abandona sedentarismul. Pentru aceasta se impune ca împreună să identificăm soluțiile pentru o calitate superioară a vieții și să reușim să inoculăm astfel cetățenilor că sportul nu este un lux și că acesta ne oferă o viață mai sănătoasă și ne pregătește creierul pentru o bătrânețe mai ușoară.
De noi depinde creșterea interesului practicării activității sportive, cu precădere în rândul copiilor și al tinerilor. Cu stimă, senator PSD Isăilă Marius Ovidiu
Declarația politică se intitulează „Românii așteaptă ieftiniri în urma scăderii TVA”.
De la 1 iunie s-a redus TVA la 9% pentru toate alimentele, fără diferențieri, astfel încât coșul românilor să fie mai ieftin. Este o măsură al cărei rol este acela de a veni în sprijinul românilor, dar și al comercianților. Vorbim de o măsură bună, care trebuie să se resimtă în buzunarele românilor.
Am văzut îngrijorarea manifestată de români, dar și de opinia publică referitoare la faptul că prețurile au fost crescute la alimente de către marii retaileri înainte cu o lună, în perspectiva reducerii TVA. Din punctul meu de vedere, ar fi o mare eroare dacă unii cred că pot să profite de o măsură care vine să îi ajute pe români, în speranța că își pot mări incorect profitul. O greșeală ar fi și din punctul de vedere al încălcării legilor concurenței și din punctul de vedere al eticii afacerilor cu clienții. De măsurile adoptate de Executiv pot beneficia atât reprezentanții mediului de afaceri, cât și cumpărătorii. Totuși, ca acest lucru să poată avea loc, este obligatoriu să nu încercăm să ne „furăm singuri căciula”.
Sper ca marile lanțuri de magazine să respecte cel puțin promisiunea de a face vizibilă diferența de 12% în prețul produselor și sperăm că vor avea loc în continuare controale, pentru ca cetățenii să beneficieze de aceste reduceri.
Pentru români, o ieftinire a alimentelor înseamnă foarte mult. Dacă cei care au venituri medii sau peste medie nu resimt foarte tare această reducere a TVA-ului, trebuie să avem în vedere familiile cu venituri mici. Contează enorm pentru românii cu salarii mici ce le mai rămâne după ce își plătesc impozitele, ratele, chiria, întreținerea etc. De aceea, reducerea TVA la 9% pentru alimente este una dintre măsurile cele mai puternice pe care statul român le putea lua pentru a sprijini cetățenii și care îi va ajuta mai ales pe cei cu situație financiară precară.
Studiile realizate în această perioadă arătă că măsurile implementate sunt cele corecte. Cei mai mulți dintre români, 87%, consideră că vor scădea prețurile după reducerea TVA
care va fi implementată în iunie. De asemenea, o largă majoritate apreciază măsura reducerii TVA la alimente.
Declarația politică este intitulată „Copiii de azi reprezintă o investiție în chezășia tâmplelor albe de mâine”.
Domnule președinte,
Distinși colegi,
Din anul 2009, adică în ultimii șase ani, alocațiile pentru copii, în sumă de 42 de lei/copil, nu au fost modificate, deși prețurile au crescut cu peste 20 la sută la majoritatea produselor elementare vieții de zi cu zi. În mai multe rânduri, de-a lungul guvernării Ponta, parlamentarii PNL au solicitat imperativ dublarea alocațiilor pentru copii, însă fără folos până luna trecută.
Din datele Băncii Mondiale și UNICEF rezultă că aproximativ 250.000 de copii români trăiesc în sărăcie absolută, iar orice agravare temporară a situației economice din țară are efecte directe și imediate asupra copiilor. Procentul celor expuși la risc de sărăcie și excluziune socială este de 48,5%, adică aproape unul din doi copii români este amenințat de sărăcie, în timp ce media europeană a acestui indicator este de 27,7%.
Printr-o moțiune simplă, susținută în Senatul României și intitulată „Avem 3,7 milioane de motive pentru a cere demisia ministrului muncii – copiii României și alocația lor de 42 de lei”, senatorii PNL au arătat că, din rândul celor 3,7 milioane de copii din România, 400.000 nu sunt înscriși în nicio formă de învățământ – grădiniță, școală, liceu și învățământ profesional –, deși au vârsta corespunzătoare. Numărul copiilor necuprinși în școală crește simțitor începând cu vârsta de 13 ani și atinge un maximum în jurul vârstei de 16-17 ani (peste 100.000 de copii). Conform datelor oficiale, rata abandonului școlar în învățământul primar și gimnazial din România s-a triplat în ultimii 15 ani. Situația este foarte gravă și privește, de fapt, tocmai viitorul țării noastre, câtă vreme aproape jumătate dintre copiii români (48,5%) sunt în risc de sărăcie și excluziune socială. Ba mai mult, un copil român primește sub 10 euro pe lună, în vreme ce media alocației în Uniunea Europeană este de 210 euro.
Sunt câteva dintre argumentele care au determinat parlamentarii PNL să susțină un amendament adus Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 65/2014, prin care se dublează alocațiile pentru copii de la 42 de lei la 84 de lei. Ordonanța cu respectiva modificare a fost adoptată în luna mai 2015. PNL susține că cei 84 de lei sunt oricum o sumă extrem de mică pentru a-i asigura unui copil condițiile unui trai decent, dar, față de 42 de lei, reprezintă totuși o evoluție. Următoarea țintă a noastră este să aducem nivelul alocației la 200 de lei pe lună pentru toții copiii, însă acest lucru nu este posibil cu resursele bugetare de azi.
Declarația politică se intitulează „Sănătatea, un sistem mereu subfinanțat”.
În 2015, bugetul pentru sănătate este de 4% din PIB, în timp ce media europeană este de 6,5% din PIB. Bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate este aproape identic cu cel de anul trecut, dar, cu toate acestea, conducerea instituției s-a declarat mulțumită, președintele Vasile Ciurchea considerând că, având grijă și cheltuind banii eficient, vor încheia anul cel puțin la fel de bine ca anul trecut. Este drept că percepția asupra acestui bine din 2014 este relativă, întrucât doar în 2014, fără a mă referi și la anii din urmă, am avut în continuare foarte multe probleme presante: spitale cu dotări sărace, insuficiente; deficit de personal medical, ca urmare a exodului medicilor și al asistenților în străinătate; salarii mici; acces dificil și inegal la servicii de sănătate (în special în mediul rural); încetineală în actualizarea listei de medicamente compensate; reformă nesfârșită, fără niciun rezultat concret și programe de sănătate neperformante și fără viziune. Oare unde este acest bine de care vorbea domnul președinte Ciurchea?!
Foarte rar ministerul a coborât și în realitatea muncii din cabinete și din spitale, ca să poată realiza efectele secundare ale propriilor decizii. În mod absolut remarcabil, nici ministrul și nici președintele CNAS nu văd sau nu vor să vadă realitatea. Se declară mulțumiți de bugetele alocate și vorbesc doar despre cheltuirea eficientă a banilor, despre eliminarea pierderilor și coplată, când reala problemă este subfinanțarea. De ani de zile, sistemul de sănătate din România este subfinanțat și se luptă cu ruina.
Am avut și avem și în prezent tot felul de strategii, programe naționale și subprograme, toate pline de promisiuni, de planuri și reforme, care, din păcate, nu părăsesc universul hârtiei. Rămân doar atât – promisiuni, strategii și cuvinte seducătoare. Grija pentru pacient și respectarea drepturilor acestuia (centrul preocupărilor Guvernului doar la nivel declarativ) nu există în realitate. În realitate, sistemul nostru sanitar este bolnav, iar Guvernul nu a făcut nimic să îl salveze, dimpotrivă, l-a menținut în această stare.
Declarația politică este intitulată „Ne așteaptă o vară plină de abuzuri prin ordonanțele de urgență marca Ponta”.
Domnule președinte al Senatului,
Doamnelor și domnilor colegi,
Stimați invitați,
Guvernul PSD se pregătește de un nou paradis legislativ, cerând cale liberă ordonanțelor de urgență pe perioada vacanței parlamentare. Când era în opoziție, deputatul Ponta era cel mai vocal contestatar al ordonanțelor, ba mai făcea și promisiuni solemne că, odată venit la putere, va diminua simțitor numărul acestora.
Constituțional, Guvernul are acest drept, însă premierul Ponta exagerează, ca de fiecare dată, iar tot ceea ce este în exces nu face decât să genereze multe nereguli în economie, și nu numai. Dovadă sunt cele 250 de ordonanțe din vara lui 2014, în contextul în care guvernarea avea susținere majoritară în Parlament.
Abuzurile Guvernului Ponta însă nu se opresc aici, ci se regăsesc și în practica, devenită de acum tradiție, de a aproba ordonanțe-mamut, în care sunt înghesuite acte normative dintre cele mai diverse. Dintre acestea, faimoasă este Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 2/2015, care cuprinde 26 de ordonanțe de urgență privind activitatea companiilor de stat, măsuri culturale, sportive și așa mai departe.
Săptămâna care a trecut, Guvernul a trimis Senatului, în regim de urgență, o cerere de abilitare pentru ordonanțe. Știind comportamentul de până acum al Executivului, ne putem aștepta la un alt val de abuzuri, săvârșite, așa cum a fost și în cazul vestitei ordonanțe nr. 55, sub oblăduirea Avocatului Poporului, care și-a asumat doar un rol de figurație.
Se întrezărește o perspectivă îngrijorătoare, mai ales că, la începutul acestui an, Comisia Europeană critica excesul de acte emise de Guvern în locul Legislativului, care, citez, „limitează oportunitățile de consultare și duc la lipsa clarității legislative”.
Constatăm, așadar, că prim-ministrul nu pune niciun preț pe opinia partenerilor internaționali și, poate cel mai grav, instituționalizează guvernarea prin abuz. Vă mulțumesc.
Declarația politică este intitulată „Ponta și PSD, nu le amanetați viitorul!”.
Distinși colegi,
Cel mai adesea cu ocazia unor zile de celebrare sau aniversare medităm mai mult la subiectele celebrate. Și astfel, azi, la scurt timp după Ziua Copilului, cerem mai mult Guvernului Ponta și majorității PSD, care conduc despotic, pentru copiii noștri, pentru viitorul acestei națiuni.
Cerem, înainte de orice, să le acorde și să le arate respect! Cerem să nu îi mai trateze ca pe cifre statistice sau obiecte supuse experimentelor!
Cerem să respecte drepturile copiilor la educație și sănătate!
Cerem să nu mai facă legi pe genunchi și să nu mai schimbe sistemele de educație de pe o zi pe alta, fără consultarea reală a asociațiilor de părinți și profesori!
Cerem să respecte legislația în vigoare și să le acorde în totalitate și în mod corect drepturile, precum decontarea transportului spre școală!
Cerem să nu mai subfinanțeze spitalele, în special cele de pediatrie, și investițiile în sănătate!
Viitorul lor depinde de ceea ce facem în prezent!
Cerem să nu le mai fure șansa de a rămâne în România și a-și face aici un viitor!
Declarația politică se intitulează „Legea pensiilor, pentru unii mumă, pentru alții... ciumă?!”.
Domnule președinte de ședință,
Stimați colegi,
Atât în Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cât și în Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice se preciza că persoanele care și-au pierdut capacitatea de muncă din cauza unor boli obișnuite sau a unor accidente care nu au legătură cu munca pot beneficia de pensie de invaliditate numai dacă au realizat un stagiu de cotizare necesar în raport cu vârsta.
Acest stagiu minimal era prezentat tabelar în ambele acte normative, fiind cuprins, în cazul Legii nr. 19/2000, între 5 ani – pentru persoanele cu vârsta de până la 25 de ani – și 25 de ani – pentru persoane cu vârsta de peste 55 de ani, respectiv în cazul Legii nr. 263/2010, care, _nota bene_ , a redus mult aceste stagii: între un an – pentru persoane cu vârsta de până la 20 de ani – și 27 de ani – pentru persoane cu vârsta de peste 60 de ani.
Nu întâmplător, unul din principiile de bază care guvernează legislația pensiilor este principiul obligativității, astfel definit și la art. 2 lit. b) în Legea nr. 263/2010, „potrivit căruia persoanele fizice și juridice au, conform legii, obligația de a participa la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale exercitându-se corelativ cu îndeplinirea obligațiilor”.
Cu toate acestea, prin Decizia Curții Constituționale nr. 680/26.06.2012, sintagma „în raport cu vârsta” din cuprinsul art. 73 alin. (1) al Legii nr. 263/2010 a fost declarată neconstituțională, fiind ulterior eliminată prin Legea nr. 37/2013 pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, acest articol primind o nouă formulare: „Persoanele care și-au pierdut capacitatea de muncă din cauza unor boli obișnuite sau a unor accidente care nu au legătură cu munca beneficiază de pensie de invaliditate, dacă au realizat, în condițiile legii, stagiu de cotizare.”
Întrucât, conform prevederilor art. 3 alin. (1) lit. p) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, în sistemul public de pensii stagiul de cotizare reprezintă „perioada de timp pentru care s-au datorat contribuții de asigurări sociale la sistemul public de pensii, precum și cea pentru care asigurații cu declarație individuală de asigurare sau contract de asigurare socială au datorat și plătit contribuții de asigurări sociale la sistemul public de pensii”, ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 37/2013 a crescut alarmant numărul beneficiarilor de pensii de invaliditate cu stagii de cotizare mai mici decât cele prevăzute inițial de legiuitor prin art. 73 alin. (1).
Declarația politică se intitulează „O populație mai sănătoasă”.
Stimate colege,
Stimați colegi,
În declarația de săptămâna aceasta doresc să vă supun atenției un fenomen ce ia amploare atât în România, cât și în restul lumii, și anume creșterea populației care suferă de obezitate.
În urmă cu aproape zece ani, țara noastră era pe ultimele locuri în ceea ce privește numărul de cetățeni tineri obezi din
Uniunea Europeană. Astăzi, obezitatea infantilă din România atinge cote mai mult decât îngrijorătoare, 40% din copii fiind supraponderali. Lucrurile nu stau mai bine nici în rândul adulților, statisticile arătând că un român din patru suferă de obezitate. Dacă tinerii care au această problemă încă de la o vârstă fragedă nu vor beneficia de ajutor până la vârsta maturității, numărul total al adulților obezi va crește.
Subiectul este unul delicat, dar este necesar ca acesta să fie dezbătut, întrucât vorbim de o problemă de sănătate națională. Pe lângă faptul că speranța de viață a acestor oameni va fi redusă considerabil, ei vor fi vulnerabili la diverse boli pe parcursul vieții lor. Este bine că există campanii și programe inițiate de autorități pentru a combate obezitatea, dar nu este de ajuns. Consider că soluția este o schimbare de atitudine a mentalului colectiv, și mă refer mai ales la crearea unei culturi a sportului și a alimentației sănătoase.
Nu putem vorbi de o populație sănătoasă dacă aceasta nu conștientizează, încă de la primii pași în viață, cât de important este să ai un cult al mișcării. Este datoria noastră să facem toate eforturile necesare pentru ca această boală să fie combătută, iar cifra persoanelor obeze din România să cunoască o scădere.
Declarația politică este intitulată „Apa și aerul – un drept cu care ne naștem”.
Noi, oamenii, ne-am născut și trăim în acest univers alături și într-o simbioză totală cu toate viețuitoarele de pe Pământ. Ca orice ființă vie de pe această planetă, nu putem exista fără apă.
De ce nouă, oamenilor, ne este luat acest drept?
Trăim în aglomerații urbane, familii cu copii și bătrâni, în blocuri în care apa este o necesitate vitală. Dacă nu avem cu ce să o plătim, apa potabilă ne este întreruptă, fără a avea nicio altă posibilitate.
Veniturile salariale și pensiile nu ajung, adesea, pentru a fi acoperite costurile unei vieți decente. Mulți ani, Guvernul, din bugetul statului, a subvenționat prețul la energia termică. Acum, acest lucru se realizează din bugetele locale, dar nimeni nu s-a gândit până acum să subvenționeze apa rece.
Având în vedere această problemă, este imperios necesar să se analizeze acest aspect și să se caute o posibilitate de a se susține populația cu venituri reduse, în sensul acoperirii cu venituri bugetare a consumului minim necesar de apă rece pentru fiecare persoană.
Declarația politică se intitulează „Curtea Europeană a Drepturilor Omului”.
## Domnule președinte,
Stimați colegi, Doamnelor și domnilor,
România se situează pe locul 5 în cadrul statelor împotriva cărora se înregistrează cel mai mare număr de plângeri, în scădere ca număr de plângeri cu 46,3%, după Ucraina (cu 13.650 de plângeri individuale), Italia (10.200), Federația Rusă (10.000) și Turcia (9 500).
Potrivit datelor Ministerului Afacerilor Externe, în anul 2014, în ceea ce privește procedurile în fața CEDO, au fost comunicate Guvernului român un număr de 869 de cauze în vederea formulării de către agentul guvernamental a observațiilor cu privire la admisibilitate și/sau fond (numărul dublându-se față de anul 2013). În principal, cauzele comunicate au avut ca obiect durata procedurilor judiciare (peste 275 de plângeri), neexecutarea hotărârilor judecătorești (peste 70 de plângeri), condițiile de detenție (aproximativ 80 de plângeri), efectivitatea anchetelor penale (199 dintre acestea privesc evenimentele revoluționare din 1989), respectarea dreptului la libertate și siguranță, diverse aspecte referitoare la echitatea procedurilor judiciare, respectarea vieții private sau a libertății de exprimare, tratamentul persoanelor care suferă sau sunt suspectate de afecțiuni psihice, îndeplinirea de către stat a obligațiilor pozitive legate de asigurarea unui sistem medical eficient.
Cuantumul sumelor la a căror plată s-a angajat Guvernul prin declarațiile de soluționare amiabilă sau prin declarațiile unilaterale se ridică la echivalentul în lei a 354.995 de euro doar în anul 2014.
## Stimați colegi,
Consider că este de datoria noastră, a Parlamentului, de a verifica modul de executare a deciziilor CEDO. Un exemplu de bună practică este Marea Britanie.
Marea Britanie urmează o abordare de executare a deciziilor CEDO în sensul că analizează fiecare caz printr-o comisie parlamentară, care formulează modificările legislative necesare pentru evitarea pe viitor a cazurilor de încălcare a drepturilor omului.
Consider că pentru a consolida mecanismul parlamentar de monitorizare a implementării deciziilor CEDO de către România ar trebui să lansăm și să aprobăm un mecanism de control parlamentar periodic, similar celui din Marea Britanie, care ar spori substanțial contribuția Legislativului la executarea hotărârilor CEDO.
## **Domnul Teodor Atanasiu:**
Declarăm sesiunea de declarații politice închisă. O seară bună!
EDITOR: GUVERNUL ROMÂNIEI
#172895„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.
&JUYDGY|814370]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 105/11.VI.2015 conține 32 de pagini.**
Prețul: 80,00 lei
Votul uninominal este o iluzie. Vreau să fac o scurtă paranteză să vă spun că doar în Anglia există un vot uninominal curat. Și acolo s-a declanșat o dezbatere pe această temă, de vreme ce, acum mai mulți ani, un partid a luat 24% din voturi și 1% în Parlament, în Camera Comunelor.
De această chestiune se leagă și o altă dezbatere, lansată tot de domnul Traian Băsescu și preluată chiar și de câțiva oameni politici, referitoare la întinerirea clasei politice.
Stimați colegi,
Avem un Parlament mai tânăr ca cel din 2004 cu aproape 10 ani. Nu cred însă că suntem mai performanți decât Parlamentul din 2004, ca să nu vorbesc de cel din anul 2000.
Deci întinerirea clasei politice este o discuție falsă, la fel de falsă cum este și discuția despre Parlamentul unicameral, și venim în fața dumneavoastră cu o propunere legislativă care prevede două Camere.
Am spus de la acest microfon și cu alte ocazii – și eu, și mulți dintre dumneavoastră – că Parlamentul unicameral ar fi o mare eroare politică în România. Dincolo de tradiția istorică a României, se știe foarte bine că o țară cu o populație mai mare de 12-13 milioane are Parlament bicameral și că un Parlament bicameral este bun pentru finețea unui proiect care iese în urma dezbaterii din două Camere. La fel și cu numărul de parlamentari. ## Stimați colegi,
Să intre oamenii aceia mai ușor în România! Să începem să plătim pensii veteranilor de război din Republica Moldova ce au luptat pe teritoriul României în cel de Al Doilea Război Mondial, că ne-om permite, nu mai sunt atât de mulți!
De curând, am rugat Ministerul Învățământului – și vă rog să transmiteți –, printr-o întrebare, să poată participa copiii la olimpiadele noastre și, dacă sunt buni, să câștige și premiile. Mi-au răspuns din condei că olimpiadele sunt pentru cei din România. Nu asta intenționam.
Sunt mii de soluții prin care putem să ne apropiem mai mult, mii de trasee și mii... și mii de oportunități, astfel încât să nu treacă acest mandat, care este al nostru, al tuturor, și să fie mandatul în care noi ne-am îndepărtat șansa de a realiza ceea ce ne dorim cu toții.
Eu vă mulțumesc tuturor și în special domnului președinte pentru înțelegere, dar am ținut mult să trag acest semnal de alarmă vouă, în primul rând, colegilor mei, și apoi Guvernului României, că e cazul să facem mult mai mult.
Mulțumesc frumos tuturor.
Mulțumesc, domnule președinte.
Următoarea măsură de impact este creșterea salariului minim la 1.050 de lei, de luna viitoare. În total, Guvernul Ponta a crescut salariul minim cu 50% în doar trei ani. De la 1 ianuarie 2016, acesta va fi de 1.200 de lei, exact așa cum am promis în Programul de guvernare.
Ne ținem de cuvânt!
Vă mulțumesc.
Moțiunea a treia – delegații la cel de-al 36-lea Congres al Cultului Creștin Baptist din România se pronunță pentru susținerea educației religioase în școlile de stat și particulare din România, fără vreo îngrădire a specificului confesional, cu respectarea libertăților religioase. Propunem ca în felul acesta să se imprime generațiilor viitoare principiile eticii creștine și ale unei vieți civilizate în societatea românească.
Moțiunea a patra – delegații la cel de-al 36-lea Congres al Cultului Creștin Baptist din România apelează la Comisia pentru revizuirea Constituției pentru ca în Constituția României să se stipuleze clar faptul că la baza familiei stă căsătoria heterosexuală monogamă, care constă în unirea unui bărbat cu o femeie în căsnicie. Cerem tuturor autorităților guvernamentale să sprijine conceptul creștin cu privire la căsătorie și familie, pentru ca astfel să fie asigurat viitorul fericit și durabil în societatea țării noastre.
Moțiunea a cincea – delegații la cel de-al 36-lea Congres al Cultului Creștin Baptist din România își exprimă îngrijorarea față de starea de război din Ucraina de Răsărit. Îi îndeamnă pe toți credincioșii să poarte în rugăciune cauza națiunii ucrainene. Totodată, Îi cerem lui Dumnezeu ca spiritul păcii lui Cristos să vină peste toate națiunile beligerante. Ne rugăm pentru frații noștri de credință și pentru toți cei ce au suferit din pricina conflictelor armate. Rugăm conducerea statului să militeze pentru rezolvarea oricăror diferende pe calea negocierilor diplomatice, în spiritul bunei înțelegeri.
Moțiunea a șasea – delegații la cel de-al 36-lea Congres al Cultului Creștin Baptist din România apelează la forurile de conducere ale tuturor organizațiilor implicate în formarea caracterelor ca, în toate mijloacele de comunicare și în mass-media, să fie respectate principiile morale creștine și ale unei ținute decente, civilizate. Aceasta are scopul de a oferi generației tinere și societății în general modele sănătoase și demne de urmat în toate sferele vieții.
Moțiunea a șaptea – delegații la cel de-al 36-lea Congres al Cultului Creștin Baptist din România apelează la Președinția României, Guvern, Parlament și la toate instituțiile de stat să militeze cu toată seriozitatea pentru a stăvili valul de imoralitate incalificabilă și de corupție la nivelul politic. Ne rugăm pentru conducerea statului de la toate nivelurile ca astfel să fie asigurate bunăstarea, ordinea și propășirea țării noastre, pentru asigurarea dreptului la o viață fericită a copiilor, inclusiv a celor nenăscuți.
Dumnezeu să binecuvânteze România! Vă mulțumesc.
Vina lui Nicolae Bănicioiu este că, în ultimii doi ani, 26 dintre acestea au fost redeschise, iar celelalte sunt în proces de evaluare și, dacă se impune și vor exista resurse, vor fi redeschise.
3. În timpul guvernării PDL, pacienții care aveau nevoie de radioterapie erau nevoiți să își suporte în totalitate cheltuielile.
Ministrul Bănicioiu se face vinovat de faptul că în 2014 s-a realizat decontarea a 50% din prețul procedurii, iar din 2015 radioterapia este decontată integral de la bugetul de stat.
4. Tot Nicolae Bănicioiu este de vină că din acest an s-a introdus tripla terapie în tratarea hepatitei tip C, o boală care afectează 650.000 de români și pentru care până acum se folosea dubla terapie (interferon plus ribavirină), cu rezultate modeste.
5. Guvernul Boc a tăiat cu 25% salariile angajaților în sistemul sanitar de stat, alături de ceilalți bugetari.
În timpul actualei guvernări, ei au beneficiat de reîntregirea salariilor, iar din 2014 medicii și farmaciștii rezidenți primesc o bursă de 670 de lei pe lângă salariu. Vinovați pentru acest lucru sunt, în egală măsură, ministrul Bănicioiu și premierul Victor Ponta.
6. După șapte ani de blocaje, din vina miniștrilor PDL, dar și PNL, Ministerul Sănătății a introdus în lista de medicamente compensate și gratuite 40 de molecule noi pentru tratarea diverselor afecțiunilor oncologice, neurologice, boli rare, hepatita B, HIV/SIDA. De vină este, desigur, tot ministrul Bănicioiu.
Acestea sunt faptele acuzatului de serviciu Nicolae Bănicioiu.
Să vedem însă și cine sunt cei care îl acuză, iar pentru asta, în încheiere, vreau să citez doar două pasaje din moțiunea simplă depusă de PNL pe tema sănătății. Nu din cea de azi, ci din cea de acum cinci ani:
„Situația reală din sistemul sanitar românesc este, cu siguranță, cea mai grea din ultimii 20 de ani, întrucât de peste 15 luni Guvernul PD-L, Guvernul Băsescu–Boc–Udrea, a demonstrat că sănătatea nu mai reprezintă decât o lozincă utilizată în campania electorală (...).”
„În anul 2009, guvernarea portocalie a distrus, cu o ură de nedescris, medicina primară și a pregătit mișelește pentru 2010 închiderea în majoritate a cabinetelor medicilor de familie prin modul în care se va finanța această activitate, atitudine premeditată prevăzută în proiectul contractuluicadru.”
Cei pe care liberalii îi acuzau în termeni atât de duri, în urmă cu cinci ani, sunt astăzi colegii lor de partid și semnatari ai moțiunii care se discută azi. Avem de-a face, așadar, nu doar cu deformarea voită a realității, ci și cu o supradoză de ipocrizie!
Pentru că ministrul Nicolae Bănicioiu a făcut, în doar un an și jumătate, cât alții în 10 ani! Știu că e greu de acceptat, dar asta este situația!
Vă mulțumesc.
Cu deosebită stimă, senator Gheorghe Saghian
Sunt realități economice pe care nimeni nu le poate contesta și sunt măsuri care arată că există o viziune economică ce produce efecte benefice imediate. Datele statistice pentru primul trimestru al anului 2015 arată că economia a avut un plus de 4,3% față de aceeași perioadă a anului trecut. Construcțiile, în special pe zona rezidențială, au reușit să intre pe plus, iar industria IT a accelerat puternic, investițiile din acest domeniu mărind cererea de forță de muncă și, implicit, salariile oferite.
Recent, Comisia Națională de Prognoză a revizuit în sus prognoza privind creșterea economică a României în 2015 și 2016, la 3,3% și, respectiv, 3,4%. Această previziune este în acord și cu estimările partenerilor noștri financiari. Fondul Monetar Internațional a revizuit și el în creștere, la 2,7%, estimările referitoare la avansul produsului intern brut al României în acest an. La începutul lunii mai, și Comisia Europeană și-a îmbunătățit estimările privind creșterea economică a României în 2015 până la 2,8%, față de avansul de 2,7% pe care îl preconiza în luna februarie. De asemenea, Banca Mondială se așteaptă ca economia României să înregistreze o creștere a produsului intern brut de peste 2,4% în 2015, grație cererii solide a consumatorilor, revenirii treptate a investițiilor și creșterii exporturilor. Iată, sunt doar câteva semnale care arată că economia României a reușit să intre pe o direcție bună. Nu trebuie însă să ne oprim aici! Măsurile de stimulare a creșterii economice trebuie să continue, iar statul va trebui să fie mai eficient și să investească și mai mult în infrastructură. Nu în ultimul rând, Guvernul trebuie să se asigure că măsurile de relaxare fiscală și de stimulare a consumului vor continua în paralel cu creșterea constantă a veniturilor populației.
Vă mulțumesc pentru atenția acordată.
Îmi exprim satisfacția pentru aceste realizări și pentru tot ce înseamnă școala medicală și medicina mureșeană de top!
– întrebările referitoare la acomodarea, în viața de zi cu zi a copiilor, a activităților legate de școală cu cele legate de muncă – procentul copiilor care declară că se simt obosiți ca urmare a muncii din afara orelor de școală este în ușoară creștere: de 7% în 2014, față de 4% în 2012;
– aproximativ 58,5% din copiii și tinerii cu vârste între 12 și 18 ani își ajută familia lucrând în gospodărie, alocând pentru aceste activități puțin peste două ore într-o zi obișnuită a săptămânii;
– aproximativ 26,8% din familii au fost, în ultimul an, în situația de a cumpăra mai puține rechizite sau cărți pentru copii (față de 29% în studiul din 2012);
– 30% din părinții care au fost nevoiți să diminueze cheltuielile pentru rechizite provin din familii în care banii abia ajung de la o lună la alta; – sub aspectul egalității de șanse la educație, nu trebuie neglijat faptul că 5% din părinți au recurs sau iau în considerare să recurgă la retragerea temporară sau definitivă a copiilor de la școală.
Luând în considerare datele de mai sus, putem deduce că participarea copiilor din mediul rural la activitățile culturale este limitată din cauza sărăciei, lipsei de educație a părinților, calității slabe a educației, resurselor insuficiente la nivel local și a folosirii neadecvate a infrastructurii școlare.
Accesul copiilor din mediul rural la activitățile culturale din comunitate este în strânsă dependență cu asigurarea de către comunitate și familie a unei bunăstări și educații de calitate a copilului și, în același timp, corelat cu promovarea și păstrarea tradițiilor locale.
Nu trebuie să uităm faptul că și dreptul de acces la educație și cultură al copiilor din mediul rural este un drept fundamental garantat de Legea fundamentală, dar și de acte normative internaționale și europene.
Rezultatele economico-sociale dau măsura adevărată a unei bune guvernări. Iar cele de mai sus se constituie în tot atâtea noi probe ale unei bune guvernări a economiei și societății românești, guvernare realizată în prezent și în ultimii trei ani de puterea USL.
Evident, rezultatele deosebit de bune privind creșterea economică, reducerea evaziunii fiscale și a poverii fiscale atât de pe umerii angajatorilor (să nu uităm și de reducerea cu 5% a contribuțiilor sociale la angajator), cât și ai consumatorilor prin reducerea TVA, dublarea alocației pentru copii – toate acestea la un loc și fiecare în parte nu au căzut bine partidelor din opoziție, așa-zis liberale și de dreapta, și nici analiștilor care le susțin mai mult sau mai puțin mascat. Domnii și doamnele din opoziție se vor la guvernare, dar au uitat ce dezastru au produs în economie, în bugetele publice și în societate atunci când erau la guvernare. Sper ca electoratul să nu uite, ci să vadă ce a făcut fiecare din cei care s-au bucurat de votul popular.
În prezent, problema resurselor energetice s-a transformat într-una majoră de securitate. Rezolvarea ei pe termen lung ar trebui să constituie o prioritate supusă mai puțin condiționărilor politice, iar cele de natură economică ar trebui acceptate și gestionate, prin reciprocitate cu partenerii. Uniunea Europeană oferă garanția abordării în comun a opțiunilor, iar în domeniul resurselor energetice ea însăși nu se află într-o situație prea confortabilă, membrii ei numărându-se printre marii dependenți de importuri.
În țara noastră, cel mai afectat a fost cărbunele superior – huila, din cauza condițiilor geologice și de exploatare în subteran dificile, care a ajuns în situația de a nu mai putea acoperi nici cantitatea minimă necesară echilibrării SEN (Sistemul electroenergetic național) sau furnizarea agentului termic pentru populație. Asigurarea unui nivel minim al producției de cărbune superior ar contribui, în paralel cu alte măsuri, în special cu cele care vizează promovarea surselor de energie regenerabile, la menținerea unei proporții de surse locale/regionale de energie primară, care vor sprijini semnificativ securitatea energetică. Astfel, cărbunele superior – huila, ca sursă autohtonă de energie primară, va contribui pe viitor la promovarea obiectivelor de mediu în cadrul dezvoltării durabile, prin utilizarea tehnologiilor extractive inteligente, a tehnologiilor de mediu „cărbune curat” și de CSC (captarea și stocarea CO2); tehnologie care va fi utilizată pe scară largă după anul 2020, cu condiția ca activitățile necesare de cercetare-dezvoltare (C-D) să se desfășoare la timp și cu succes.
Conform Strategiei de securitate națională a României, în vigoare, un rol important în garantarea securității naționale – prin prisma condițiilor economico-sociale – revine asigurării securității energetice prin adaptarea operativă și optimizarea structurii consumului de resurse energetice primare și creșterea eficienței energetice. În acest scop, se va acționa cu prioritate pentru: reducerea dependenței de aprovizionarea din regiuni instabile sau din state care folosesc energia ca instrument de presiune politică; accelerarea programelor de producere a energiei în centrale nucleare; relansarea preocupărilor vizând creșterea producției de hidroenergie, dar și energie bazată pe tehnologii moderne de folosire a cărbunilor.
În această lumină nouă, renunțarea la dreptul exclusiv al statului român de exploatare a resurselor minerale de interes strategic se poate dovedi o gravă eroare.
În forma ei actuală, Legea minelor nr. 85/2003 nu stabilește nicio legătură cu Strategia de securitate națională a României din anul 2007, Legea energiei și a gazelor naturale nr. 123/16.07.2012 și Legea nr. 111/1996 privind desfășurarea în siguranță, reglementarea și controlul activităților nucleare, actualizată prin Legea nr. 243/2010, Strategia energetică a României pentru perioada 2007–2020
și Programul de guvernare pentru perioada 2013–2016 asumat de Guvern și aprobat de Parlament.
Având în vedere cele prezentate mai sus, stimați colegi, consider că sunt complet justificate modificarea și completarea Legii minelor nr. 85/2003.
Vă mulțumesc pentru atenție.
Ceea ce merită subliniat este faptul că în ultimii ani s-a reușit menținerea stabilității bugetare, care permite în acest moment luarea în considerare a unor astfel de măsuri precum cea a reducerii TVA la 9% la alimente. Excedentul bugetar de la începutul anului arată că există spațiul bugetar pentru a reduce TVA.
De asemenea, tot mai multe instituții internaționale se așteaptă ca România să aibă o creștere economică importantă! Îmi pare bine că investitorii și antreprenorii sunt optimiști în legătură cu viitorul – asta arată că țara noastră merge în direcția bună!
Prognoza Comisiei Europene pentru România, prezentată la începutul lunii mai, indică o creștere solidă, de 2,8%, pentru 2015, peste media UE, de 1,8%. Mai mult, același document al Comisiei arată că reducerea TVA la alimente concomitent cu progrese realizate pe piața muncii și inflația scăzută se traduc printr-o creștere reală în puterea de cumpărare a românilor. Adică românii vor avea mai mulți bani în buzunar, ceea ce trebuie să fie și ținta oricărei strategii economice a unui stat.
Măsura de reducere a TVA la alimente va sprijini foarte mult producătorii interni să aibă prețuri competitive, inclusiv pentru export, chiar dacă își recuperează TVA după ce se efectuează exportul.
Pentru UNPR rămâne prioritară trecerea prin Parlament a noului Cod fiscal, pentru a putea fi adoptat din ianuarie 2016. Noul Cod fiscal înseamnă TVA la toate produsele redus la 20%, înseamnă măsuri de stimulare a mediului de afaceri – într-un cuvânt, un pachet de măsuri care vor face posibilă o creștere economică solidă pe termen lung.
România traversează în prezent o perioadă macroeconomică bună, ceea ce începe să se resimtă și în viața de zi cu zi a românilor.
Vă mulțumesc.
Vădit deranjat de majorarea alocațiilor pentru copii, cu cinismu-i specific, premierul României a susținut public că alocațiile de stat pentru copii trebuie să fie acordate diferențiat, în funcție de veniturile părinților. Victor Ponta a fost prins că nu a votat dublarea alocațiilor, chiar dacă se afla la ședința de plen când a fost supus votului amendamentul respectiv al PNL. Diferențierea alocațiilor e însă neconstituțională, lucru stabilit de CCR în 2006, când a precizat că alocația este un drept și nu este permisă împărțirea discriminatorie a copiilor în funcție de veniturile părinților.
Le solicităm imperativ PSD-ului, premierului Victor Ponta și ministrului Rovana Plumb să aplice legea votată de Parlament, la inițiativa PNL, de dublare a alocațiilor și să nu mai caute modalități de a o amâna. Guvernul a comunicat că nu există bani pentru creșterea alocațiilor. Considerăm însă că problema nu este legată strict de bani, ci de priorități. Atâta vreme cât Guvernul va avea ca prioritate sifonarea banului public în buzunarele clientelei politice, într-adevăr nu vor exista bani și pentru copii. Un calcul onest arată că, și în aceste condiții economice, alocațiile pot fi mărite. Statisticile vădesc că, în România, un copil primește lunar 4% din salariul minim pe economie, în timp ce Bulgaria alocă 8%, Ungaria – 18% și Italia – 25%. Mai mult decât atât, dacă raportăm PIB-ul pe locuitor din România la PIB-ul pe locuitor din Franța sau Germania și raportăm aceste proporții la alocațiile pentru copii, ar trebui să creștem aceste indemnizații de cel puțin patru ori.
Am fost acuzați că zbaterea politică liberală pentru majorarea alocațiilor destinate copiilor este un demers pur populist, întrucât liberalismul nu face casă bună cu alocațiile și domeniul protecției sociale. Nimic mai fals... Despre ce liberalism am mai putea vorbi fără ipocrizie, câtă vreme mare parte a copiilor acestei țări continuă să se zbată în condiții de sărăcie dramatică, când lipsurile îi determină să abandoneze școala, când li se refuză șansa unei copilării decente?
Cum am putea să rămânem indiferenți și să nu ne preocupe din această sordidă perspectivă tocmai viitorul României?!
Dacă rezonăm cu adevărat responsabil la situația actuală și ne mișcă viitorul copiilor noștri, nu avem voie să-i alocăm politic populist către stânga sau dreapta, trebuie doar să ne facem datoria cu bună-credință și să-i considerăm prioritari pe actualii copii, de care va depinde, peste timp, inevitabil, și tihna morală și materială a tâmplelor noastre albe. Ei sunt, de fapt, o investiție în chezășia zilei noastre de mâine.
Vă mulțumesc pentru atenție.
Dacă Executivul și, în special, ministrul sănătății ar părăsi turnul de fildeș, ar realiza că realitatea din spitale nu este așa cum se vede ea de pe scaunul de ministru. Spitalele românești sunt culmea paradoxului. În unele spitale medicii se plâng că nu sunt dotări sau că nu sunt bani pentru medicamente banale, iar în altele aparatura medicală de milioane de euro zace nefolosită. De bine, de rău, sunt și spitale decente, dar acestea sunt doar în marile centre medicale. În spitalele din provincie, medicii încearcă să se descurce cu resurse insuficiente. Un astfel de spital este și cel din Huși, care, deși are un compartiment de primiri urgențe, acesta figurează în acte fără finanțare. Cum poate oare acest CPU să funcționeze fără buget?
Ministrul Bănicioiu declara la finalul anului trecut că bugetul pe 2015 este unul echilibrat și că anul acesta vor fi dublate sumele alocate pentru programele naționale de sănătate și investiții. Cu toate acestea, orice întrebare sau solicitare se soldează, invariabil, cu răspunsuri de tipul: „Inițierea unor noi acțiuni trebuie realizată conform unei prioritizări bugetare.” Este aproape jumătatea anului și programe vitale de screening în cancerul mamar, colorectal sau bronhopulmonar stau în „planificări efectuate de un comitet multidisciplinar și multisectorial în curs de constituire”. Mai mult, în timp ce Executivul se împiedică în scheme de priorități și comitete multidisciplinare și multisectoriale, în alte state din Uniunea Europeană pacienții sunt tratați cu demnitate, au acces la tratamente inovatoare, la medicamente noi, iar personalul medical are salarii motivante și condiții de muncă decente.
Este, așadar, explicabil – rușinos, dar explicabil – de ce pe site-ul Ambasadei Statelor Unite la București există o informare care, prin conținutul său, ar putea fi foarte ușor considerată o avertizare cu privire la serviciile de sănătate din țara noastră. Mai exact, cetățenii Statelor Unite sunt informați că serviciile medicale din România nu sunt, în general, la standarde europene și că echipamente și medicamente de bază sunt limitate, mai ales în orașele mici. Se menționează că sunt totuși și furnizori de servicii medicale la standarde europene, atât în București, cât și în alte orașe, dar sunt greu de identificat, iar turiștii care au nevoie de asistență medicală sunt sfătuiți să își aleagă cu atenție furnizorul.
Vă mulțumesc.
Mass-media a relatat chiar și situații incredibile în care persoane care nu au muncit o zi în viața lor ajung să beneficieze de pensie de invaliditate echivalentă cu pensia minimă garantată, prin simpla perfectare a unui contract de asigurare socială și achitarea contribuției aferente salariului minim pe economie timp de o lună.
Desigur, există persoane care merită întreaga compasiune pentru pierderea totală sau parțială a capacității de muncă din cauza unor boli obișnuite sau a unor accidente care au sau nu au legătură cu munca și care trebuie să beneficieze de pensie de invaliditate, în condițiile legii. Dar, în același timp, trebuie descurajată proliferarea pensionărilor de invaliditate în cazul persoanelor care au realizat stagii de cotizare derizorii, minimale, exclusiv pe bază de declarație individuală de asigurare sau contract de asigurare socială. Vă mulțumesc.
Supravegherea executării poate fi pusă în sarcina comisiei parlamentare permanente (Comisia pentru drepturile omului) cu atribuția de a supraveghea constant procesul de
executare a hotărârilor CEDO și să prezinte anual în plenul Parlamentului un raport cu privire la executarea acestora.
În Marea Britanie există o Comisie parlamentară comună pentru drepturile omului, compusă din 12 membri și asistată de doi experți independenți în domeniul drepturilor omului, care evaluează sistematic compatibilitatea cu CEDO a actelor adoptate de Guvern, monitorizează cu regularitate răspunsurile Guvernului în vederea executării hotărârilor CEDO, efectuează investigații tematice cu privire la anumite drepturi și monitorizează implementarea recomandărilor organizațiilor internaționale în domeniu.
Comisia cere să fie notificată prompt de către Guvern despre hotărârile judecătorești relevante, în termen de patru luni de la hotărâre. În context, experții Comisiei urmează să fie informați despre planul detaliat al Guvernului pentru executarea hotărârii, iar în termen de șase luni de la hotărâre Guvernul trebuie să expedieze Comisiei decizia finală pentru soluționarea problemei. Comisia poate acumula informații cu privire la propunerile Guvernului și poate audia persoane. Comisia prezintă anual un raport Parlamentului.
Numai așa vom putea colabora în vederea respectării drepturilor omului în ceea ce privește compatibilitatea cu CEDO a actelor adoptate de Guvern și monitorizarea sistemică a răspunsurilor Guvernului în vederea executării hotărârilor CEDO.
Vă mulțumesc.
Cu deosebită stimă, Biró Rozalia