Stenogramă plen

Doamnelor și domnilor senatori...

Nu se aude!

Da. Dați puțin mai tare.

Aș ruga unul dintre secretari să înceapă să facă prezența.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**

Bună ziua tuturor!

|Bună ziua tuturor!|| |---|---| |Agrigoroaei Ionel|| |Andronescu Ecaterina|prezentă| |Anghel Adrian|prezent| |Anghel Cristiana Irina|prezentă| |Antonescu George Crin Laurențiu|| |Arcaș Viorel|prezent| |Ardelean Ben Oni|| |Ariton Ion|prezent| |Atanasiu Teodor|prezent| |Badea Leonardo|prezent| |Badea Viorel Riceard|| |Banias Mircea Marius|prezent| |Barbu Daniel Constantin|prezent| |Barbu Tudor|prezent| |Bădălău Niculae||

|Bălu Marius|prezent| |---|---| |Belacurencu Trifon|prezent| |Bereanu Neculai|prezent| |Biró Rozalia Ibolya|prezentă| |Blaga Vasile|prezent| |Boagiu Anca Daniela|prezentă| |Boboc Cătălin|| |Bodea Cristian Petru|prezent| |Bodog Florian Dorel|prezent| |Boeriu Valeriu Victor|| |Bota Marius Sorin Ovidiu|prezent| |Bujor Dumitru Marcel|prezent| |Bumbu Octavian Liviu|| |Burlea Marin|| |Butnaru Florinel|| |Butunoi Ionel Daniel|prezent| |Cadăr Leonard|prezent| |Calcan Valentin Gigel|prezent| |Câmpeanu Mariana|prezentă| |Chelaru Ioan|prezent| |Chiriac Viorel|prezent| |Chiru Gigi Christian|prezent| |Chiuariu Tudor Alexandru|| |Coca Laurențiu Florian|prezent| |Constantinescu Florin|| |Cordoș Alexandru|| |Corlățean Titus|| |Coste Marius|prezent| |Costoiu Mihnea Cosmin|| |Cotescu Marin Adrănel|| |Crețu Gabriela|prezentă| |Cristache Iulian|| |Cristina Ioan|prezent| |Croitoru Cătălin||Oprea Gabriel|Guvern| |---|---|---|---| |Deneș Ioan||Oprea Mario Ovidiu|prezent| |Dincă Mărinică|prezent|Oprea Ștefan Radu|prezent| |Dobra Dorin Mircea|prezent|Pașca Liviu Titus|prezent| |Dobrițoiu Corneliu||Pașcan Emil Marius|prezent| |Donțu Ovidiu Liviu|prezent|Pataki Csaba|prezent| |Dumitrescu Cristian Sorin|prezent|Pavel Marian|prezent| |Dumitrescu Florinel|prezent|Păran Dorin|prezent| |Dumitrescu Iulian||Păunescu Teiu|| |Durbacă Eugen|prezent|Pelican Dumitru|prezent| |Duruț Aurel<br>Ehegartner Petru|prezent|Pereș Alexandru<br>Pop Gheorghe|prezent<br>prezent| |Federovici Doina Elena|prezentă|Pop Liviu Marian|Guvern| |Fifor Mihai Viorel|prezent|Popa Constantin|| |Filip Petru|prezent|Popa Florian|| |Firea Gabriela<br>Florian Daniel Cristian<br>Flutur Gheorghe<br>Frătean Petru Alexandru<br>Geoană Mircea Dan<br>Ghilea Găvrilă<br>Ghișe Ioan|prezentă<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent|Popa Ion<br>Popa Mihaela<br>Popa Nicolae Vlad<br>Popescu Corneliu<br>Popescu Dumitru Dian<br>Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton <br>Purec Ion Simeon|prezentă<br>prezent<br> prezent| |Grapă Sebastian<br>Grigoraș Viorel<br>Hașotti Puiu<br>Ichim Paul<br>Igaș Traian Constantin|prezent<br>prezent<br>prezent|Rădulescu Cristian<br>Rogojan Mihai Ciprian<br>Rotaru Ion<br>Saghian Gheorghe<br>Savu Daniel|prezent<br>prezent<br>prezent| |Iliescu Lucian<br>Ilieșiu Sorin<br>Ioniță Dan Aurel<br>Iovescu Ioan<br>Isăilă Marius Ovidiu<br>Jipa Florina Ruxandra<br>Klárik László Attila<br>László Attila<br>Lazăr Sorin Constantin<br>Luchian Dragoș<br>Luchian Ion<br>Marian Dan Mihai<br>Marian Valer<br>Marin Nicolae<br>Markó Béla<br>Mazăre Alexandru<br>Mihai Alfred Laurențiu Antonio<br>Mihai Cristian Dănuț<br>Mihai Neagu<br>Mihăilescu Petru Șerban<br>Miron Vasilica Steliana<br>Mitu Augustin Constantin<br>Mocanu Victor<br>Moga Nicolae<br>Mohanu Nicolae<br>Motoc Octavian<br>Mutu Gabriel|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezentă<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent|Sârbu Ilie<br>Severin Georgică<br>Silistru Doina<br>Stuparu Timotei<br>Suciu Matei<br>Șova Dan Coman<br>Tánczos Barna<br>Tămagă Constantin<br>Tătaru Dan<br>Tătaru Nelu<br>Teodorovici Eugen Orlando<br>Tișe Alin Păunel<br>Toma Ion<br>Todirașcu Valeriu<br>Tomoiagă Ștefan Liviu<br>Tudor Doina Anca<br>Țapu-Nazare Eugen<br>Valeca Șerban Constantin<br>Vasiliev Marian<br>Vegh Alexandru<br>Verestóy Attila<br>Vochițoiu Haralambie<br>Voinea Florea<br>Volosevici Andrei Liviu<br>Vosganian Varujan<br>Zisu Ionuț Elie|prezent<br>prezent<br>prezentă<br>prezent<br>prezent<br>Guvern<br>prezent<br>prezent<br>prezentă<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Nasta Nicolae<br>Năstase Ilie|prezent<br>prezent|Domnule președinte, au răspuns apelului<br>

|111 sena| |Neagu Nicolae<br>Neculoiu Marius|prezent|**Domnul Călin Constantin Anton Popesc**|**u-Tăricea**| |Nicoară Marius Petre|prezent|Doamnelor și domnilor senatori,|| |Nicolae Șerban||Declar deschisă ședința plenului și vă anunț că din to|| |Nistor Vasile||de 166 de senatori și-au înregistrat prezența 111, cvoru|| |Niță Mihai|prezent|legal de lucru fiind îndeplinit.|| |Nițu Remus Daniel||Voi conduce ședința plenului asistat de domnii secr|| |Obreja Marius Lucian|prezent|Mario Ovidiu Oprea și Ion Simeon Purec –|a, pardo| |Oprea Dumitru|prezent|domnul Alexandru Pereș.||

Domnule președinte, au răspuns apelului 111 senatori.

Declar deschisă ședința plenului și vă anunț că din totalul de 166 de senatori și-au înregistrat prezența 111, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.

Voi conduce ședința plenului asistat de domnii secretari Mario Ovidiu Oprea și Ion Simeon Purec – a, pardon! –, domnul Alexandru Pereș. Rog liderii de grup să facem o scurtă consultare de cinci minute. Invit liderii de grup.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Doamnelor și domnilor,

Doresc să vă informez asupra consultării pe care am avut-o cu liderii grupurilor parlamentare.

Le-am solicitat să luăm în discuție oportunitatea introducerii pe ordinea de zi de astăzi a Proiectului de lege pentru înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Sechestrate și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Așa cum știți, am făcut, cu câteva zile în urmă, propunerea pentru ca Guvernul să adopte acest act normativ prin ordonanță de urgență. Din păcate, având în vedere că s-a declanșat toată procedura legislativă, Guvernul nu mai poate să retragă acest proiect de lege și, de aceea, am discutat astăzi cu liderii grupurilor parlamentare despre oportunitatea introducerii proiectului de lege, astăzi, suplimentar, pe ordinea de zi.

În urma consultării am ținut cont de punctul de vedere exprimat de liderii grupurilor parlamentare, de reprezentanții PNL, care au solicitat, având în vedere existența unui raport suplimentar asupra proiectului de lege, necesitatea de a-l consulta, urmând ca miercuri să fim de acord cu toții să-l introducem..., să lăsăm deci timp pentru consultare și să introducem proiectul pe ordinea de zi de miercuri.

Vă mulțumesc.

Ordinea de zi, așadar, pentru ședința plenului o aveți distribuită.

Dacă sunt alte intervenții legate de ordinea de zi?

Dacă nu sunt, atunci vă

În legătură cu programul de lucru pentru această săptămână aveți comentarii sau obiecțiuni?

Dacă nu sunt, atunci vă

Programul de lucru a fost aprobat.

Doresc să vă aduc la cunoștință posibilitatea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

– Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice;

– Lege privind autorizarea și supravegherea activității de asigurare și reasigurare – procedură de urgență.

Termenul pentru sesizare este de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgență, deci pentru a doua lege, Legea privind autorizarea și supravegherea activității de asigurare și reasigurare, și de cinci zile pentru legile adoptate

în procedură de drept comun, de la data depunerii, adică astăzi, 28 septembrie.

Termenele se calculează luând în considerare ziua anunțului, astăzi, 28 septembrie. Vă mulțumesc.

La secțiunea I a ordinii de zi avem notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare la 22 septembrie 2015, a următoarei inițiative:

– Propunerea legislativă privind conflictele de muncă (L207/4.05.2015).

Inițiativa legislativă se consideră adoptată prin împlinirea termenului, în conformitate cu art. 75 alin. (2) din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 141 alin. (2) din Regulamentul Senatului, și urmează să fie transmisă Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare, în calitate de Cameră decizională.

La punctul 2 din secțiunea I a ordinii de zi avem aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea unei inițiative legislative:

– Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției și a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Se supune la vot solicitarea, dacă este susținută în plen de către inițiatori.

Domnule secretar de stat Iliescu, microfonul 10.

**Domnul Valentin Adrian Iliescu** _– secretar de stat în cadrul Departamentului pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Inițiativa legislativă pentru care Guvernul vă solicită adoptarea procedurii de urgență, respectiv modificarea Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției, aduce cinci lucruri importante:

1. Introducerea unor dispoziții menite să asigure celeritate în dobândirea statutului de copil adoptabil.

2. Introducerea unor dispoziții destinate flexibilizării procedurii de evaluare a adoptatorilor și a susținerii demersurilor de adopție ale acestora.

3. Revizuirea dispozițiilor referitoare la realizarea potrivirii copilului cu o familie adoptatoare.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Mulțumesc.

Vă rog, cei de la aparatul tehnic, faceți mai mic volumul.

Prin urmare, se supun aprobării plenului Senatului, conform prevederilor art. 107 din Regulamentul Senatului, dezbaterea și adoptarea în procedură de urgență a următoarei inițiative legislative, aprobată de Biroul permanent din 28 septembrie.

Este vorba despre Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției și a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal (b473/25.09.2015). Vă rog...

Procedura de urgență a fost aprobată.

Trecem la punctul 3 de la secțiunea I. Avem modificări în componența nominală a unor comisii permanente.

Rog liderul Grupului parlamentar al PSD să anunțe modificările pe care le propune grupul parlamentar în comisiile permanente.

Mulțumesc, domnule președinte.

La Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, înlocuirea domnului senator Pavel Marian cu domnul senator Coste Marius.

Mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Și, în același timp, domnul Coste Marius renunță la calitatea de membru al Comisiei pentru sănătate.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Motoc, la microfonul central.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, facem anunțul că domnul senator Nițu Remus Daniel nu mai este secretar la Comisia pentru egalitatea de șanse.

Vă rog, reglați volumul de la microfoane. Fiți, vă rog, atenți!

Da, am luat notă.

Trecem la punctul 4, secțiunea I – proiect de hotărâre privind consultarea parlamentelor naționale conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona:

1. Proiectul de hotărâre privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor – O agendă europeană privind migrația – COM(2015) 240 final.

Invit reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene să-și prezinte raportul și proiectul de hotărâre.

Cine este?

Doamna senator Boagiu, vă rog. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată cu raport pe comunicarea Comisiei privind o mai bună gestionare a migrației sub toate aspectele și prioritățile formulate în sprijinul unei abordări cuprinzătoare privind gestiunea la nivel european privind migrația.

Aș vrea să fac, de la bun început, mențiunea că au avut loc mai multe ședințe ale Comisiei de afaceri europene, în datele de 10 și 24 septembrie 2015. Au fost analizate punctele de vedere ale Ministerului de Externe, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Sănătății, Ministerului Educației și Cercetării.

Totodată, au fost analizate avizul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională ale Senatului, precum și al Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru aderarea României la Spațiul Schengen.

Au fost prezenți la lucrări domnul ministru Bogdan Aurescu, precum și domnul secretar de stat Tohăneanu și aș vrea să fac aici mențiunea că, de comun acord cu instituțiile statului, cu Ministerul de Interne, săptămâna trecută, raportul a fost definitivat doar după participarea colegilor de la Ministerul de Interne la Consiliul JAI.

Ca urmare a dezbaterilor care au avut loc, permiteți-mi, domnule președinte și stimați colegi și colege, să spicuiesc din raportul elaborat de Comisia pentru afaceri europene.

Am examinat cu multă atenție prevederile unei abordări integrate lansate în comunicarea Comisiei către Parlament, Consiliu și Comitetul Regiunilor, care cuprinde acțiuni concentrând toate dimensiunile unei abordări globale și sistemice.

Este necesar efortul Comisiei Europene de a adopta o abordare integrată pentru politica de migrație și de acordare a azilului și asigurarea unei mai bune aplicări și implementări a instrumentelor juridice ale Uniunii Europene în vigoare.

Subliniem necesitatea valorificării pe deplin a instrumentelor deja existente, cum ar fi schimbul de informații și cooperarea operațională transfrontalieră.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Mulțumesc, doamna senator, inclusiv pentru seriozitatea cu care ați întocmit acest raport și pe care l-ați prezentat plenului.

Doresc, de asemenea, să informez plenul că proiectul de hotărâre îl regăsiți în format electronic și pe pagina de internet a Senatului.

Așadar

Trecem la dezbaterea și votul inițiativelor legislative înscrise la punctele 1–14 din secțiunea a II-a a ordinii de zi.

La punctul 1 avem Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Cipru privind protecția reciprocă a informațiilor clasificate, semnat la Nicosia la 31 octombrie 2014.

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau întâi cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta proiectul de lege.

Domnul secretar de stat Bogdan Tohăneanu. Da? De la Ministerul Afacerilor Interne, microfonul...

## **Domnul Valentin Adrian Iliescu**

**:**

Eu sau doamna Irina Alexe.

A! Scuzați-mă!

Domnul secretar de stat Valentin Iliescu, atunci.

Mulțumesc, domnule președinte.

Microfonul...

Colaborarea permanentă cu alte state se manifestă și prin schimbul reciproc de informații clasificate, ce implică, printre altele, obligația statelor primitoare de a asigura protecția informațiilor clasificate ale statelor emitente, pe baza unor principii de securitate stabilite de comun acord, recunoașterea reciprocă a certificatelor de securitate emise cu respectarea reglementărilor naționale ale părților și soluționarea cazurilor de compromitere a informațiilor.

Astfel, România urmează să încheie cu fiecare dintre statele membre NATO și/sau ale Uniunii Europene, dar și cu alte state, acorduri de securitate ce vor institui cadrul legal realizării schimbului de informații clasificate. Mandatul părții române la negocieri, precum și proiectul de acord privind acest acord cu Guvernul Republicii Cipru a fost obținut prin Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Țării nr. 110 din 1 noiembrie 2013. Convenirea acordului a avut loc prin întâlnirea directă a experților români și ciprioți cu prilejul unei singure runde de negocieri, desfășurată la București în perioada 2–5 octombrie 2012. La activitățile de negociere a acordului au participat reprezentanții autorităților naționale de securitate din cele două state, precum și reprezentanții instituțiilor cu atribuții în domeniul protecției informațiilor clasificate din România.

A rezultat acest acord care are ca obiect protecția reciprocă a informațiilor clasificate în cadrul unor activități ce presupun cooperarea directă între părți sau încheierea și derularea unor contracte clasificate între persoane juridice din România și Cipru.

La susținerea acestui proiect de lege sunt asistat de doamna chestor Irina Alexe, secretar general adjunct în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, și de domnul Vasile Drăghici, șeful Departamentului ORNISS.

Vă rog să fiți de acord cu raportul de admitere, care este unul fără amendamente.

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, domnul senator Obreja, președintele comisiei, microfonul 6.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, fără amendamente, și proiectul de lege.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Vă mulțumesc.

Senatorii doresc să adreseze întrebări inițiatorului? Nu este cazul.

În cadrul dezbaterilor generale dau cuvântul liderilor grupurilor parlamentare sau reprezentanților grupurilor.

Nu sunt intervenții.

Prin urmare declar încheiate dezbaterile generale.

Punctul 2, Proiectul de lege privind modificarea art. 2 din Legea nr. 92/2002 pentru aprobarea participării României, cu drepturi depline, la Consiliul de administrație al Colegiului Europei și a plății cotizației anuale _._

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului. Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta proiectul de lege.

Cine este reprezentantul? Domnul Podgorean, da?

## **Domnul Radu Podgorean** _(de la masa Guvernului) – secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

Da.

Domnul Radu Podgorean, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe.

Microfonul 9.

Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul reglementează modificarea art. 2 din Legea nr. 92/2002 pentru aprobarea participării României, cu drepturi depline, la Consiliul de administrație al Colegiului Europei și a plății cotizației anuale.

Practic, este vorba de înlocuirea Ministerului Integrării Europene cu Ministerul Afacerilor Externe pentru a se putea face plata cotizației anuale.

Vă mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru învățământ, știință și tineret, doamna senator profesor universitar Andronescu.

Vă rog.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru învățământ vă propune..., propune Senatului un raport de aprobare. Este o structură de învățământ superior privată la care sunt membre 23 de state. Este, cred, potrivit pentru România că face parte din acest colegiu care se ocupă exclusiv de problemele integrării și cooperării europene.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc, doamna senator.

Poftim?

Senatorii doresc să adreseze întrebări? Domnul senator Popa, microfonul 2.

## Stimați colegi,

Situația aceasta eu am mai adus-o pe ordinea de zi. Este un lucru greșit să ne ocupăm de plata unor cotizații. Este adevărat că noi continuăm în greșeala care s-a făcut cu mult timp înainte, de a trece prin Parlament hotărârile de participare la o anumită instituție internațională și de plată de către un minister sau altul a acestei cotizații. Problema asta ține de puterea executivă, în niciun caz nu se amestecă, dar noi suntem acum siliți, suntem siliți să ne amestecăm și să aducem de repetate ori această problemă în Legislativ, din cauza acelei greșeli inițiale. Cred că trebuie, la un moment dat, să ne decidem. O plată de cotizație se decide la Guvern.

Mulțumesc, domnule senator. Doamna senator Andronescu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba de o explicație. Aici nu se vorbește de cotizație, ci doar de schimbarea plătitorului de cotizație. A fost Ministerul Afacerilor Europene. A trecut plata la Ministerul Afacerilor Externe.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc și eu.

În cadrul dezbaterilor generale...

Luați parte la..., doriți să puneți întrebare, domnule senator Oprea, sau...?

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Și una, și alta!

Ambele. E, vă rog, poftiți, microfonul central.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Colegiul Europei este, într-adevăr, un colegiu privat. România nu este pe lista statelor membre, dar este în Consiliul de administrație din 2002 și voiam să-l întreb pe domnul secretar de stat, fiindcă reprezentantul nostru este, din câte știu eu, un ieșean, Răzvan Horațiu... Și el este acolo din partea Ministerului Afacerilor Externe sau din partea Integrării Europene. Ăsta este...

Nu merge!

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Stați, stați nițel, că a afișat un rezultat... Refacem votul.

Vă rog, atenție!

Punctul următor, punctul 3, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2015 privind stabilirea unor măsuri în domeniul cercetăriidezvoltării și inovării în vederea asigurării protecției intereselor esențiale ale siguranței stării de sănătate a populației.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta proiectul de lege.

Domnul Tudor Prisecaru, președintele Autorității Naționale de Cercetare Științifică, da? Microfonul 8.

Din partea PSD!

Nu, nu, nu. Vă pot eu spune că nu are culoare politică. Dar eram curios, fiindcă el e mai de mult, din câte știam.

Și a doua întrebare. Am văzut că România este reprezentată la capitolul sponsorizări prin Centrul Cultural Român de la Bruxelles. În ce constă sponsorizarea, aveți idee?

Dacă mai sunt alte întrebări, strângem întrebările și după aceea rugăm inițiatorul să ne dea răspunsurile. Alte întrebări nu sunt.

Inițiatorul are cuvântul. Domnule secretar de stat...

În momentul de față se face trecerea în gestiunea Ministerului de Externe – la prima întrebare.

La a doua întrebare – trebuie să mă interesez. Nu am cum să vă răspund.

Vă mulțumesc.

Din partea grupurilor parlamentare sunt intervenții? Nu.

Atunci declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra proiectului de lege. Raportul comisiei este de admitere.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

**Domnul Tudor Prisecaru** _– președintele Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică și Inovare_ **:**

## Bună ziua!

Vă mulțumesc.

În vederea asigurării protecției intereselor esențiale ale siguranței stării de sănătate a populației, Guvernul a hotărât prin ordonanță de urgență să se înființeze Institutul Național de Cercetare „Cantacuzino”, ca instituție publică care să desfășoare activități de interes strategic în domeniul asigurării intereselor esențiale ale siguranței stării de sănătate a populației, aflată în subordinea Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică și Inovare.

Finanțarea urmează să fie..., să se realizeze din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Cercetării Științifice, și în baza Fondului de rezervă bugetară aflat la dispoziția Guvernului. Prin hotărâre a Guvernului pot fi alocate sume Ministerului Educației pentru susținerea activităților de cercetare-dezvoltare și realizarea de loturi de testare în fază precomercială pentru diverse produse.

Cam aceasta a fost soluția găsită de Guvern pentru a continua activitatea fostului Institut „Cantacuzino”. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau acum cuvântul domnului senator Luchian pentru a prezenta punctul de vedere al Comisiei pentru sănătate publică.

Mulțumesc, domnule președinte.

Noi am fost sesizați și, în ședința din 22 septembrie 2015, Comisia pentru sănătate publică a hotărât să adopte, cu majoritate de voturi, raport de admitere, fără amendamente.

Vă propunem spre dezbatere raportul de admitere, fără amendamente, fiind prima Cameră sesizată.

Face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc, domnule senator.

Membrii Senatului doresc să adreseze întrebări inițiatorului?

Domnul senator Oprea.

Normal, institutul trebuie să funcționeze, dar am o nelămurire și cred că domnul secretar de stat poate să ne răspundă: de ce plata se face din bugetul de stat, prin Ministerul Educației și Cercetării, iar salariile sunt la nivelul Academiei Române?

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Alte întrebări, dacă sunt?

Doriți să răspundeți dumneavoastră?

Vreți să puneți întrebări? Spuneți mai tare, că nu vă aud.

Bun.

Reprezentantul Guvernului, dacă dorește să ia cuvântul, să răspundă întrebării adresate de domnul senator Oprea. Vă rog. Aveți cuvântul, microfonul 8.

## **Domnul Tudor Prisecaru:**

Institutul fiind în subordinea ANCS, deci în subordinea Ministerului Educației, toate salariile se plătesc din bugetul Ministerului Educației și Cercetării Științifice.

Poate că vă referiți la nivelul de salarizare, care a fost considerat prin echivalență cu cel dintr-un institut aflat în subordinea Academiei Române, dar nu se plătesc salariile din bugetul Academiei Române.

Iertați-mă, domnule secretar de stat. Cred că am fost destul de clar și vin din învățământul superior. Există un nivel de salarizare pentru cercetătorii din universități și alt nivel, mult superior, la Academia Română. A fost voalată întrebarea. De ce, salvând un institut, prima grijă a celor din institut este să-și mărească salariile lor și nicidecum să ducă cercetarea din domeniu..., care este o stringență a economiei? Asta este întrebarea directă acum.

Da, vă rog, domnule secretar de stat.

În primul rând, nu poate exista o compatibilitate totală între activitatea Institutului „Cantacuzino” și activitatea de cercetare din cadrul universităților, dat fiind laboratoarele – cele nouă – de referință care scanează permanent starea de sănătate a populației și care sunt de importanță strategică.

De fapt, întregul..., acest act normativ a apărut ca urmare a importanței strategice pe care o are acest institut în viața noastră de toate zilele.

Din acest motiv.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Motoc.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Este clar că avem de-a face cu funcționarea unui institut de cercetare extrem de important din punct de vedere strategic, însă am și eu un semn de întrebare. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie și Imunologie „Cantacuzino” a acumulat datorii foarte mari, din diverse motive. Îl desființăm și înființăm Institutul Național de Cercetare „Cantacuzino”, o denumire puțin modificată. Acesta însă se substituie în toate drepturile și obligațiile care decurg din acte normative, contracte, convenții, înțelegeri, protocoale, memorandumuri și acorduri din care institutul, inițial, făcea parte. Să înțeleg că va trebui să plătească și datoriile acumulate de fosta entitate?

Și, atunci, practic, ce am rezolvat?

Iar, dacă nu am rezolvat și plata datoriilor inițiale, problema care se pune..., ce se întâmplă cu aceste datorii? Cei care au de primit niște bani de la acest institut ce vor face? Inclusiv entitățile private care se află în această situație.

Vă rog, domnule secretar de stat.

## Vă mulțumesc.

Noul institut, din institut de drept public, a devenit instituție de interes public. Numai în acest mod Guvernul a putut găsi calea legală de a asigura fondurile pentru plata integrală a datoriilor fostului institut atât către bugetul de stat, cât și către furnizorii privați.

Nu se putea altă soluție, pentru că furnizorii privați asigură, de fapt, o mare parte din materia primă a acestui institut și, în acest mod, deja, la ora actuală, datoriile către aceștia sunt plătite.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Domnul senator Costoiu, microfonul 3.

## Mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Aș vrea să fac doar câteva precizări extrem de importante în susținerea ordonanței, care este prima măsură serioasă luată după foarte mulți ani, de structură, de fond, pentru salvarea Institutului „Cantacuzino”, institut, care era într-o situație dezastruoasă, despre care s-a vorbit foarte mult. Presa a vorbit mai mult. Uneori s-a vorbit fără a se cunoaște cu adevărat realitatea. Este un mecanism care dă o șansă enormă acestui institut și aș vrea să felicit Guvernul pentru această inițiativă și pe domnul președinte al Autorității de Cercetare. Este o măsură care permite institutului să funcționeze și să revină, să încerce să producă vaccinurile – și nu doar vaccinurile – de care are nevoie populația. E vorba de o serie întreagă de lucruri extrem de necesare. Și, în primul rând – în primul rând! –, e vorba de analizele pe care institutul le pune la dispoziția autorităților publice locale și centrale, extrem de importante.

Aș vrea să vă aduc aminte că institutul a fost pe punctul de a fi lichidat prin mai multe mijloace, nu vreau să le enumăr aici, în anii 2010–2011, și salvarea acestuia este extrem de importantă nu doar pentru cercetarea românească, ci pentru România în ansamblul său.

Deci este un mecanism extrem de necesar pe care îl susțin cu tărie.

Pe de altă parte, pentru că s-a menționat aici, aș vrea să fac câteva precizări vizavi de salariile din învățământ, vizavi de cercetarea din universități și, respectiv, Academia Română. Și eu cred că este necesar să ajutăm și cercetătorii din universități, care sunt în acest moment într-o oarecare dificultate – diferențele salariale sunt semnificative –, dar printr-un alt mecanism, nu prin această ordonanță. Și există o propunerea legislativă pe care... Invit pe mai mulți colegi, pe toți colegii care doresc să se alăture acestei inițiative care vine să egalizeze salariile în cercetare, indiferent de instituția de unde vin cercetătorii.

Închid spunând că este o ordonanță extrem de necesară și fac apel la toți colegii senatori să o susțină, pentru că nu este o ordonanță punctuală pentru a salva un interes al cuiva, ci pentru a salva interesul României și nu exagerez deloc când spun acest lucru.

## Mulțumesc, domnule senator.

Înțeleg că ați anticipat participarea în cadrul dezbaterilor generale, ca reprezentant al Grupului PSD.

Celelalte grupuri doresc să mai intervină pe marginea proiectului de lege?

Domnul senator Luchian.

## Mulțumesc.

## Stimați colegi,

Se pare că se înțelege de către toată lumea că sănătatea nu are culoare politică. Și iată că legat de Institutul „Cantacuzino”, care a pus probleme, iar noi, liberalii, chiar am dezbătut într-o moțiune simplă împotriva ministrului sănătății, pentru că s-a plimbat de la Ministerul Sănătății la Ministerul Învățământului, a fost dat Universității „Carol Davila”, efectiv, nu se putea rezolva problema „Cantacuzino” și aceasta, din punctul meu de vedere..., ordonanța poate rezolva, trecând datoriile institutului la datoria publică, dacă aș putea să mă exprim așa.

Eu aș fi vrut să iau cuvântul să ridic problema pe care, de altfel, au pus-o domnul senator Motoc și domnul ministru. Asta m-a făcut să cred că fiecare grup politic a studiat această ordonanță și cu toții cred că trebuie să o votăm, chiar dacă va fi modificată în anumite puncte, pentru că Institutul „Cantacuzino” este, într-adevăr, de importanță strategică, mai ales că vedem ce se întâmplă astăzi. Acolo se produc vaccinuri bio, vaccinuri împotriva terorismului biologic..., atâtea mișcări, atâtea fluctuații ale populației și aș putea să mă refer și la exodul populației din zonele de conflict, care,

din punctul meu de vedere și al dumneavoastră, în marea lor majoritate fug din calea războiului, dar printre ei ar putea să fie și oameni cu gânduri rele, iar noi trebuie să fim totdeauna pregătiți pentru un astfel de dezastru biologic, dacă – Doamne, ferește! – și țara noastră va fi expusă unui astfel de act terorist.

Vă mulțumesc că m-ați ascultat și eu cred că trebuie să o votăm în totalitate.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Celelalte grupuri? Domnul profesor senator Popa Florian.

## Stimați colegi,

Am dorit să iau cuvântul pentru că sunt din domeniu și cred că ordonanța de astăzi repară un pericol foarte mare prin care trecea domeniul sănătății.

De câte ori s-a vorbit de Institutul „Cantacuzino”, s-a vorbit ca de un element pe cale de dispariție, cel puțin în ultimii 3-4 ani. Iacătă că Guvernul a venit cu o propunere, ea a fost mult frământată. La un moment dat se punea problema ca institutul să țină de Universitatea „Carol Davila” și s-a găsit, probabil, formula cea mai bună, aceea a dependenței lui de Ministerul Educației și Cercetării.

Felicit secretarul de stat cu cercetarea! Felicit Guvernul pentru efortul pe care l-a făcut! Eu cred că nu contează datoriile în fața unui asemenea monument al cercetării românești, ci contează ființarea în continuare a acestui institut.

Iar legat de salarizarea cercetătorilor, domnul rector Oprea a exprimat aici un punct de vedere. Sigur că ăsta ar fi normalul. Normalul ar fi să existe institute de cercetări pe lângă marile centre universitare, care să lucreze cum se cade în problema cercetării. Probabil că, în viitor, vom ajunge și la această reformă a cercetării. Nu e de ajuns o cercetare la nivelul unei discipline sau o catedră. Cred că pentru cercetarea adevărată institutele de cercetări sunt cele care trebuie să fie înființate, finanțate și să aibă un țel și rezultate după cercetare.

Eu cred că toți colegii senatori vor vota această ordonanță spre binele cel puțin al sănătății poporului român. Vă mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Alte intervenții, dacă mai sunt?

Dacă nu, declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege. Așadar, cum ați auzit, raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 4, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2015 privind completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 2/2015 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și alte măsuri.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta proiectul de lege.

Din partea Ministerului Energiei și IMM-urilor, da? Domnul secretar de stat Valentin Brânzea. Microfonul 9.

## **Domnul Valentin Aurel Brânzea** _– secretar de stat_

_în Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Prin prezentul proiect de act normativ se propune ca în scopul atingerii nivelului de siguranță al stocului rezervă de stat la produsul octoxid de uraniu, destinat unităților 1–4 ale Centralei NuclearElectrica Cernavodă, pentru întreaga perioadă de exploatare a acestora, prin derogare de la prevederile art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2015, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, să poată fi alocate sume Ministerului Afacerilor Interne necesare constituirii stocurilor de rezervă de stat de octoxid de uraniu de către Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale.

Cantitățile de octoxid de uraniu ce vor fi preluate de la operatorul economic specializat se vor stabili prin hotărâre a Guvernului.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Mulțumesc și eu.

Vreau să fac o remarcă către corpul de experți și către Secretariatul general al Senatului.

Când redactează ordinea de zi, să ne mai pună prescurtări d-astea, ca să avem, din când în când, trează atenția, ca și când am rezolva cuvinte încrucișate.

Deci, la inițiatori, ce scrie la mine pe document? MECCT, MEGIMMMA, AAAS.

Vă rog să ghiciți despre ce e vorba!

Da. În fine.

Bine. Așa.

Dau acum cuvântul reprezentantului Comisiei pentru transporturi, domnul senator Butunoi, pentru a prezenta raportul comisiei.

Microfonul 7.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc, domnule senator. Întrebări inițiatorului. Domnule senator Oprea, aveți cuvântul. Microfonul central.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Cred că domnul secretar de stat Valentin Brânzea, grăbit fiind de ședința care trebuie să aibă o anumită celeritate, a omis să povestească și alocarea de sume pentru Ministerul Economiei, care face parte din proiectul de lege, pentru reducerea poluării generate de iazul Boșneag.

Dacă eu am greșit înseamnă că am citit alt proiect de lege, dar este aici: alocări de sume... Cum?

Bun. Am să revizuiesc, deși, atunci când prin ordonanța de urgență a Guvernului s-au alocat sume pentru Ministerul Afacerilor Interne, s-au alocat și pentru asta, datorie fiind către Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Și pentru asta, de la Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, sunt plăți pentru aceste despăgubiri.

Vă rog să mă lămuriți. Dacă nu, mă duc eu și mă lămuresc.

Domnule secretar de stat.

## **Domnul Valentin Aurel Brânzea:**

În ce privește această inițiativă normativă, se referă doar la sprijinirea activității pentru fabricarea combustibilului necesar Centralei de la Cernavodă de tip CANDU și este o inițiativă a Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri și nu avem și această problemă ca inițiativă.

Ministerul de... Vorbiți de Ministerul Economiei.

Domnul senator Motoc.

## Colegul are dreptate, domnul profesor Oprea.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Dezbaterile au avut loc în data de 22 septembrie 2015, când membrii Comisiei pentru transporturi și energie au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere.

Comisia pentru transporturi și energie supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

În raport cu...

Da. Vă rog.

În prima parte se modifică art. 23... și se referă la această chestiune a reducerii poluării generate de iazul de decantare Boșneag, extindere, și la art. 23 pct. 2 e vorba despre această sumă care se dedică comasării prin absorbție cu Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului, aprobată... așa..., pentru partea pe care domnul secretar de stat a menționat-o.

Deci aceasta este Ordonanța de urgență privind completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 2/2015.

Domnule secretar de stat, mai interveniți sau nu?

Nu.

Prin natura reglementărilor sale, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Nu. Bine.

Grupurile parlamentare au intervenții de făcut pe marginea proiectului de lege pentru aprobarea ordonanței de urgență?

Dacă nu mai sunt, declar încheiate dezbaterile.

Trecem la votul asupra proiectului de lege. Raportul comisiei este de admitere.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Trecem la punctul următor, punctul 5, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 40/2015 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului.

Ia cuvântul domnul Adrian Gearâp, președintele Administrației Fondului pentru Mediu. Microfonul 8.

## **Domnul Adrian Gearâp** _– președintele Administrației Fondului pentru Mediu_ **:**

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Susținem adoptarea proiectului de lege prin care a fost reglementată restituirea, pe cale administrativă, a taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule, a taxei pe poluare pentru autovehicule sau a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, prin cerere adresată organului fiscal competent, precum și majorarea cuantumului ecotichetului de la 12.000 de lei la valoarea de 20.000 de lei pentru achiziționarea unui autovehicul pur electric și, totodată, a fost stabilit un cuantum în valoare de 5.000 de lei pentru achiziționarea unui autovehicul nou hibrid, cu sursă de alimentare externă, care generează o cantitate de emisii de dioxid de carbon mai mică de 50 de grame pe kilometru.

Vă mulțumesc frumos.

Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului uneia dintre comisii, Comisia pentru transporturi și energie sau Comisia pentru mediu.

Da, transporturi, domnul senator Butunoi.

În ședința din 22.09.2015, membrii celor două comisii au analizat proiectul de lege și au hotărât să adopte, cu unanimitate de voturi ale membrilor prezenți, un raport comun de admitere.

Comisia pentru transporturi și energie și Comisia pentru mediu supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere și proiectul de lege.

Mulțumesc. Întrebări adresate inițiatorului? Domnul senator Oprea.

Dacă, în cazul unor sume câștigate în instanță, formele de returnare sau de oferire a drepturilor câștigate prin instanță se distribuie pe parcursul a cinci ani, aici, Guvernul României joacă destul de neinspirat. Sunt taxe percepute cetățenilor României, din categoriile enumerate, de la autoturisme, autovehicule, pentru poluare, emisii poluante, pe care Guvernul le dă în cinci ani, cu procent de 20. De ce? Fiindcă banii sunt luați de la cetățeni cu ani în urmă și le dați pe următorii cinci ani cu țârâita, chiar dacă luați în calcul și o dobândă, care este la vedere, aproape zero.

Vi se pare că este normală formula asta? De ce-i dați în cinci ani, când sumele le-ați luat acum trei ani?

Alte întrebări mai sunt? Nu mai sunt alte întrebări. Inițiatorul dorește să răspundă? Nu? Bine.

Grupurile parlamentare doresc să intervină? Domnul senator Motoc, din partea Grupului PNL.

Aș interveni și eu pe aceeași linie pe care și colegul a făcut-o, în sensul că, dacă ați observat, domnul secretar de stat, în momentul în care a prezentat acest proiect de lege, v-a prezentat doar partea frumoasă a sa, și anume introducerea acestor ecotichete – care înseamnă, într-adevăr, un pas înainte, în sensul că se va încuraja achiziționarea de autovehicule electrice sau hibride –, însă a ezitat, s-a ferit să spună și despre faptul că oamenii care au plătit această taxă de timbru pentru autovehicule vor putea să-și primească banii, în condițiile în care vor face aceste cereri, doar în cinci ani. Însă, așa cum spunea și colegul meu, oamenii aceștia oare au plătit în cinci ani acea taxă? Guvernul s-a gândit, la acel moment, să le ușureze, mă rog, această plată, plătind-o în mai mulți ani? N-au făcut-o, n-au permis oamenilor să plătească această taxă în mai mulți ani. Și, acum, dau taxa înapoi în cinci ani.

Mi se pare total anormal și cred că ar trebui să fie modificată această ordonanță, în sensul ca plata acestei taxe pentru cei care au făcut-o la momentul respectiv să se înapoieze într-o singură tranșă, pentru că așa este normal. Încă de la momentul respectiv se știa că această taxă este una care va fi returnată. Au spus-o foarte multe voci la momentul respectiv și uite că s-a ajuns exact acolo unde s-a presupus încă de la început.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Domnule senator Motoc, domnule senator Oprea, eu înțeleg că dumneavoastră sunteți în favoarea ideii că, indiferent dacă autovehiculele au poluat și pentru asta au plătit o taxă, să le dăm taxa înapoi. Deci poluarea e bună! E în regulă.

Mi-am permis un comentariu, nu în calitate de președinte al Senatului, ci în calitate de senator.

Așadar, dacă nu mai sunt alte intervenții, declar încheiate dezbaterile generale.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și Senatul este prima Cameră sesizată.

Proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței a fost adoptat.

Ce anume? Explicarea votului? Domnul Oprea...?

Nu mai... Bun.

Punctul 6, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 34/2015 privind aprobarea plății contribuției anuale de participare a României la Comitetul pentru Investiții sesiune lărgită din cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și pentru completarea anexei nr. 1 la Ordonanța Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului. Aici sunt încurcat, DPIIS..., nu știu ce înseamnă.

Domnule secretar de stat – Departamentul pentru Relația cu Parlamentul –, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Pentru corecta dumneavoastră informare, este Departamentul pentru Investiții Străine și Parteneriat PublicPrivat.

Referitor la proiectul de lege pe care-l avem acum în dezbatere, o să încep spunând că Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a fost creată în anul 1961, pe structura Organizației pentru Cooperare Economică Europeană, fiind gândită ca un partener în plan economic al NATO.

În prezent, organizația cuprinde 30 de state membre. La adoptarea deciziilor în consiliu participă și Comisia Europeană și are relații de colaborare privind transferul de expertiză cu 100 de țări și economii, inclusiv în curs de dezvoltare sau emergente.

Legea pe care v-o supunem atenției astăzi, ca inițiativă a Guvernului, este o lege de modificare a unei anexe la o lege care asigură participarea României la o serie de organisme internaționale. Și vreau să spun că Departamentul pentru Investiții Străine și Parteneriat Public-Privat este instituția responsabilă din cadrul aparatului de lucru al Guvernului în domeniul aplicării Declarației pentru investiții internaționale și întreprinderi multinaționale din cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

Fac, de asemenea, precizarea că, prin acest act normativ, se asigură temeiul legal ca această instituție, Departamentul pentru Investiții Străine și Parteneriat Public-Privat, să plătească contribuția anuală a României, în valoare de 3.600 de euro, stabilită de conducerea acestei instituții. În condițiile

în care nu s-ar asigura plata acestei contribuții, după trei notificări, România și-ar pierde participarea în cadrul acestei instituții.

Mulțumesc comisiei de specialitate pentru raportul de admitere.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei economice, industrii și servicii, domnul senator Eugen Țapu-Nazare. Microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În esență, proiectul de lege are ca obiect aprobarea plății contribuției anuale de participare a României la Comitetul pentru Investiții din cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședința de comisie din 16 septembrie a.c., în prezența reprezentanților Guvernului, Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Consiliul Legislativ și Comisia pentru politică externă au avizat favorabil.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere și adoptare raportul de admitere, fără amendamente, și proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Întrebări inițiatorului? Domnul senator Oprea.

Mă grăbesc pentru a afla punctul de vedere al ministerului: Departamentul pentru Investiții Străine de unde ia banii? Pentru că în expunerea de motive, la „Impact financiar”, apar liniuțe; niciun eurocent măcar.

Alte întrebări, dacă sunt?

Domnule secretar de stat, vă rog, aveți cuvântul pentru a răspunde.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am făcut o omisiune importantă la prima mea intervenție. Sunt asistat în susținerea proiectului de doamna Mirela Popină, secretar general al Departamentului pentru Investiții Străine.

Banii sunt de la bugetul de stat. Sunt prevăzuți pentru 2015. Se regăsește în expunerea de motive în capitolul „Schimbări preconizate”, motiv pentru care vă rog, stimate doamne și domni senatori, să fiți de acord cu votul pentru raportul de admitere.

Doamna senator Crețu, microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ar trebui să încep prin a spune că: _Errare humanum est, perseverare diabolicum_ . Iarăși aprobăm o lege pentru plata cotizației la un organism internațional la care România e parte din 2006. Legea de ratificare a aderării a trecut prin Parlament, asta înseamnă că România și-a asumat drepturile și obligațiile care decurg din documentul respectiv.

De aceea, vreau o lămurire: adăugăm pe anexă un nou organism, la care am aderat acum – pe anexa de la Ordonanța Guvernului nr. 41 din 1994 –, sau ce facem? Pentru că noi suntem din 2006 membri la OECD.

Da, se pare că ar trebui să modificăm anexa nr. 1 la...

Da. Deci asta întreb...

...Ordonanța Guvernului nr. 41/1994.

Pentru că, dacă este în anexă, atunci când se face bugetul...

Rugămintea...

...organismul trebuie să-și treacă în buget și sumele aferente plății obligațiilor respective. Nu trecem, la numărul foarte mare de organisme internaționale la care suntem parte, de fiecare dată legi prin Parlament. Costă mai mult procedura. Și nici nu e corect.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Da, aveți dreptate, doamna senator.

Și domnul senator Popa, mai devreme, a ridicat aceeași problemă. Vă împărtășesc acest punct de vedere și, dacă sunteți de acord, am să solicit reprezentanților Guvernului să facă demersurile necesare pentru ca astfel de proiecte de lege să nu mai vină pe masa Parlamentului, ci să se ia hotărârile la nivelul Guvernului. Aveți abilitarea necesară, faceți modificările de rigoare.

Până atunci, dacă mai sunt alte intervenții?

Dacă nu, declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Suntem la punctul 7, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 379/2003 privind regimul mormintelor și operelor comemorative de război.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat Otilia Sava, din partea Ministerului Apărării Naționale.

Microfonul 8.

## **Doamna Otilia Sava** _– secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 379/2003 privind regimul mormintelor și operelor comemorative de război, în sensul asigurării cadrului legal pentru protejarea, amenajarea, întreținerea și punerea în valoare a mormintelor eroilor căzuți în timpul conflictelor armate.

Având în vedere importanța continuării acțiunilor de comemorare a eroilor, vă adresez rugămintea să fiți de acord cu acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat. Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru apărare, domnul senator Obreja.

Domnul senator, microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse, cuprinse în anexele nr. 1 și 2 care fac parte integrantă din prezentul raport.

Deci propunem spre dezbatere și adoptare raportul de admitere, cu amendamente, și proiectul de lege. Mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc.

Membrii Senatului doresc să adreseze întrebări inițiatorului?

Domnul senator Oprea? Nu.

Bine. Din partea grupurilor parlamentare, dacă reprezentanții acestora doresc să facă intervenții? Nu sunt.

- Atunci declar încheiate dezbaterile... Pardon! Cine?

-

Domnul senator Barbu, microfonul 2.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Fac o singură completare referitor la ceea ce a spus doamna ministru.

Proiectul de lege vine nu numai ca o continuare a respectului pe care-l datorăm acelora căzuți la datorie, dar vine ca o completare – și felicit Ministerul Apărării pentru acest lucru –, ca o completare a demersurilor pe care le face în acest an special, un an dedicat, anul 2015, din păcate, puținilor veterani de război pe care-i mai avem în viață și, cu ocazia asta, în numele Senatului, îmi permit să felicit pentru toate acțiunile Ministerul Apărării, acțiuni pe care le-a dedicat acestor minunați oameni, din păcate, foarte puțini rămași printre noi.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Mulțumesc.

Alte intervenții?

Dacă nu sunt, declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise și un amendament respins.

Proiectul face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Dacă amendamentul respins de comisie este susținut în plen?

Nu.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Oprea cere verificarea cvorumului de ședință.

**Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Prin vot electronic!

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Prin vot electronic. Da.

Din partea liderilor de grup, sunteți de acord să facem o verificarea a prezenței prin vot electronic?

Da?

Vă rog.

86.

86 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere. Acum

Proiectul de lege a fost adoptat.

Este ora 18.00, încheiem ședința.

La ora 18.15 continuă. Sesiunea de întrebări și interpelări. V-am adus aminte acest lucru. Vă mulțumesc.

PAUZĂ *

* * DUPĂ PAUZĂ

Stimați colegi,

Trecem la secțiunea IV, întrebări, interpelări și răspunsuri. O invit la microfon pe doamna senator Firea Gabriela. Se pregătește doamna senator Miron Vasilica Steliana. Aveți cuvântul, doamnă senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## **Din sală:**

81!

**Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Uitați-vă la primul număr. 86.

**Domnul Alexandru Pereș**

**:**

86!

## **Din sală:**

81!

**Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

86! Este primul număr.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

86. Pe ecranul din față. Îl aveți.

**Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

86! 86!

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc.

Deci

**:**

Fără respins!

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Pardon!

una dintre cele mai grave probleme ale cetățenilor din județul Ilfov, străbătut de trei autostrăzi și șapte drumuri naționale. Starea necorespunzătoare a drumurilor, aglomerația, lipsa sistematizării sunt principalele cauze ce determină producerea unui număr foarte mare de accidente de circulație extrem de grave (peste 150 de accidente la nivelul anului 2014).

Menționez situația specială a drumului național DN2 de pe teritoriul orașului Voluntari, un drum aflat în directa responsabilitate a Ministerului Transporturilor, respectiv a CNADNR.

Astfel, pe porțiunea DN2 ce traversează localitatea Voluntari nu au fost niciodată efectuate lucrări de sistematizare, dar nici cele uzuale de întreținere, mentenanță, curățenie. Starea DN2 generează frecvent ambuteiaje, ce, uneori, se prelungesc și pe teritoriul capitalei.

Vă adresez, așadar, rugămintea de a ne preciza care sunt proiectele/intențiile/planurile Ministerului Transporturilor, respectiv ale CNADNR, privind situația DN2 pe teritoriul localității Voluntari, având în vedere toate aspectele menționate mai sus, respectiv realizarea lucrărilor de reparații, mentenanță, curățenie, sistematizarea traficului, asigurarea iluminatului public, plasarea de separatoare de sens, stabilirea de măsuri privind siguranța conducătorilor auto și a pietonilor.

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită considerație, senator Gabriela Firea, județul Ilfov.

Vă mulțumesc, doamna senator.

O invit la microfon pe doamna senator Miron Vasilica Steliana. Se pregătește domnul senator Vasiliev Marian. Aveți cuvântul, doamnă senator.

Mulțumesc.

Interpelare adresată domnului prim-ministru Victor Viorel Ponta.

## Domnule prim-ministru,

Ancheta Direcției Naționale Anticorupție de la Apa Nova scoate la iveală un lucru pe care românii îl simt în fiecare zi: lipsa concurenței în domeniul serviciilor de utilități atât la furnizorii de apă și canal, cât și de la termoficare. Metoda Apa Nova de stabilire a prețurilor nu este una izolată, ci una generalizată la nivelul întregii țări. Practic, în fiecare oraș avem o Apa Nova. Nu contează faptul că monopolul acestor servicii este deținut de firme private sau firme cu capital de stat, ele au aproape aceleași practici discreționare, arbitrare, fără să fie deranjate prea mult de Consiliul Concurenței sau de vreo altă instituție de control a statului nostru. Întotdeauna banul public a constituit o atracție pentru firmele fie private, fie de stat.

Consecințele le vedem astăzi: o populație captivă, obligată să plătească facturi exorbitante raportate la veniturile românilor. Dar, cu toate acestea, se întâmplă un fenomen extrem de bizar: dacă îi soliciți unui furnizor de agent termic să te debranșeze, acesta va face tot posibilul să te determine să renunți și, dacă nu poate să te convingă, va solicita tot

felul de declarații notariale, tot felul de acte, ca, în final, să accepți că nu ai nicio șansă să scapi. Dacă s-ar verifica cheltuielile discreționare, despotice, efectuate de conducătorii acestor societăți, prețurile acestor servicii ar putea scădea. Din punct de vedere statistic, românii cheltuiesc circa 30% pe plata utilităților.

Domnule prim-ministru,

Dacă tupeul, obrăznicia și disprețul acestor furnizori s-ar limita, românii ar plăti, ca și ceilalți europeni, un procent de 10–15 din veniturile lor.

Un fost director CFR a cumpărat o lopată la preț de volă. Într-adevăr, lopata era nouă. Dar se pare că mulți au considerat că au nevoie de astfel de lopeți.

Domnule prim-ministru, când considerați că se vor epuiza stocurile de lopeți marca CFR în economia românească? Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, doamna senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Vasiliev Marian. Se pregătește domnul senator Viorel Grigoraș.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am două întrebări. Prima dintre ele este adresată domnului ministru al transporturilor, Iulian Ghiocel Matache. Stimate domnule ministru,

Vă rog să-mi comunicați care este motivul pentru care serviciul de pilotaj în porturile maritime nu este făcut de Administrația Porturilor Maritime, ci este externalizat unor firme private, care realizează profit de milioane de euro.

Solicit răspuns în scris.

Și o a doua întrebare, domnule președinte, adresată domnului Nicolae Bănicioiu, ministrul sănătății. Stimate domnule ministru,

Vă rog să-mi comunicați dacă, în acest moment, în incinta unităților sanitare există firme private care desfășoară activități de servicii funerare. Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Grigoraș Viorel. Se pregătește domnul senator Agrigoroaei Ionel. Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebarea din această seară este adresată domnului Sorin Mihai Cîmpeanu, ministrul educației și cercetării științifice, și are ca obiect „Finanțarea unităților din învățământ”.

Domnule ministru,

Din ce în ce mai mulți elevi solicită modificarea Legii educației, astfel încât să fie sancționate solicitarea și oferirea de bani pentru fondul școlii. Cu toate că Legea fundamentală stipulează că învățământul de stat este gratuit, școlile sunt nevoite să ceară bani de la elevi și părinți pentru a acoperi lipsa de finanțare. Fondul școlii a devenit, din păcate, o practică în rândul societății românești, iar lipsa de finanțare face ca această practică să se perpetueze.

Concomitent cu introducerea sancțiunilor pentru colectarea fondului școlii, suntem de părere că art. 103 din Legea educației trebuie modificat, în sensul în care finanțarea complementară să devină obligatorie, în prezent norma fiind permisivă, iar autoritățile locale luând decizia, de cele mai multe ori, să nu acorde aceste sume de bani.

În consecință, domnule ministru, vă rog să precizați:

1. Când va fi modificat art. 103 din Legea educației

naționale?

2. Ce măsuri va lua Ministerul Educației pentru a stopa

acest fenomen?

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Agrigoroaei Ionel. Se pregătește domnul senator Todirașcu.

## **Domnul Ionel Agrigoroaei:**

Domnule președinte, vă mulțumesc.

O interpelare pe care o adresez domnului prim-ministru. Obiectul interpelării este „Salvarea industriei românești”. Domnule prim-ministru, Stimați colegi,

După 1990, termenul de „interes național” pentru marile obiective economice din România a fost luat în derizoriu. Multe dintre aceste unități esențiale pentru țara noastră

au dispărut din cauza lipsei de responsabilitate a persoanelor corupte

, ce au manipulat factorii de decizie în favoarea intereselor ostile României.

Mie mi-ați spus?

Aveți cuvântul, nu v-a întrerupt nimeni.

Am înțeles că mi-ați spus mie să...

Vă rog. Vă rog.

## Vă mulțumesc mult.

În unele cazuri, am avut de-a face cu interese total ridicole. Au fost falimentate combinate întregi doar pentru a le vinde la fier vechi sau pentru terenurile de sub halele de producție, pe care au fost ridicate câteva blocuri ori malluri. Astfel, au fost desființate mii de locuri de muncă în favoarea unor afaceri în care abia au fost angajate câteva zeci de persoane.

Așa s-a întâmplat în industria petrochimică, de utilaj greu, a producției de mașini și utilaje, iar exemplele pot continua. Avem și exemple de patriotism și multă responsabilitate, unde unii români adevărați au reușit să mai salveze obiective economice esențiale. „Antibiotice” Iași este un astfel de caz, unde directorul Ioan Nani a reușit să lupte împotriva a zeci de tentative de falimentare sau de vindere pe un preț derizoriu către concurență. Mai mult, acest patriot român a reușit să transforme firma ieșeană într-una redutabilă pe piața medicamentelor, ajungând să exporte produsele autohtone

pe toate continentele, fiind într-o continuă creștere din punctul de vedere al cifrei de afaceri și al profitului.

Tot în Iași însă avem exemplul opus, al unui obiectiv economic care în regimul lui Ceaușescu avea 20.000 de angajați, excelând cu o producție unică în Europa Centrală și de Est pentru fostul spațiu al URSS, dar și pentru o mare parte din Asia și Africa. Este vorba despre CUG Iași, de fostul CUG Iași, actualul „Fortus”, combinat ce în prezent mai are doar 500 de angajați. Din luna mai, acești oameni nu mai au de lucru, salariile fiind restante între șase luni și doi ani. Mai mult, sunt datorii imense către firma de pază (peste un milion și jumătate de lei). Din această cauză, obiectivul este neprotejat. Unii angajați, din disperare, au început deja să fure cablurile de alimentare cu energie electrică și alte lucruri pentru a-și putea întreține familiile.

Administratorul judiciar nu este susținut de AVAS în demersul lui de a stabiliza situația și a reîncepe activitatea la CUG Iași. La ceea ce v-am expus până acum ați putea crede că situația se datorează lipsei de performanță – fals! –, că avem de-a face cu o firmă cu datorii și fără piață. O să rămâneți surprinși, dar „Fortus” Iași nu are decât 2 milioane de euro datorii bancare, ce ar fi fost achitate de mult, dacă exista o minimă bunăvoință din partea AVAS. Mai exact, vânzarea unei clădiri de birouri, pentru care a existat și există o ofertă de 3 milioane de euro, care ar fi rezolvat de mult această situație.

Da, domnule senator, numai că vreau să vă informez că ați mai citit această declarație – eu îi zic declarație politică, nu poate să fie o interpelare pe trei pagini – și rândul trecut.

Nu, a fost...

Uitați-vă pe net și o să vedeți că e aceeași declarație.

Aveți dreptate, știu ce am citit.

Am reținut lucrurile, că mă interesează societatea de la Iași și o cunosc foarte bine.

Vă rog, vă rog, aveți cuvântul.

Tocmai din acest motiv vă și mulțumesc, domnule președinte.

O întrebare adresată domnului Nicolae Bănicioiu, ministrul sănătății.

„Ambiguitatea prevederilor privind decontarea implanturilor cohleare”

Răspunsurile date de Ministerul Sănătății până acum în cazuri de implanturi cohleare bilaterale au fost: „Lăsăm la latitudinea medicilor.”

Medicii nu pot lua însă singuri decizia, pentru că CJAS le-ar putea imputa prețul de peste 20.000 de euro, cât costă al doilea implant. Din acest motiv, familia unui bebeluș din Iași, născut surd, dar care ar putea fi vindecat, este, practic, pusă la zid.

Această normă neprecizată în lege a rămas nelămurită de-a lungul anilor și-i leagă pe medici de mâini. Cadrele sanitare spun că nu realizează un implant bilateral pentru că CNAS ar putea să le ceară banii pe cel de-al doilea dispozitiv, care ar ajunge și la suma de 25.000 de euro.

Domnule ministru,

Care sunt măsurile imediate pe care le aveți în vedere pentru a elimina această ambiguitate din lege și pentru a permite salvarea destinelor a mii de copii?

Vă mulțumesc.

Aștept răspuns în scris.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Valeriu Todirașcu. Se pregătește domnul senator Dobra Dorin... și Mircea. Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Întrebarea este adresată domnului Gabriel Oprea, ministrul afacerilor interne.

Obiectul întrebării: „Regulile generale privind comportamentul pe care trebuie să-l adopte conducătorul auto în cazul producerii unui accident din care au rezultat victime omenești și utilizarea trusei medicale și a stingătorului de incendiu”.

## Stimate domnule ministru,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, la punctul 13 alin. (1), art. 100, menționează următoarele: „Constituie contravenții și se sancționează cu amendă prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni (...) conducerea unui autovehicul și tractor agricol sau forestier care nu este dotat cu trusa medicală, triunghiuri reflectorizante și stingător pentru incendii, omologate.”

Pe de altă parte, legislația europeană nu impune norme obligatorii pentru toate statele membre și în 20 din cele 31 de țări membre ale Uniunii Europene trusa medicală nu este obligatorie și în 22 din cele 31 de state membre ale Uniunii Europene nu se prevede obligativitatea existenței în autovehicul a stingătorului de incendiu.

În România, conducătorii auto continuă să fie amendați prin lege pentru lipsa din dotarea vehiculelor a truselor medicale și a stingătoarelor de incendii, indiferent de practica europeană, indiferent de inutilitatea acestora sau de pericolul, în opinia specialiștilor, pe care-l reprezintă utilizarea acestora de către persoanele ce nu posedă cunoștințele necesare pentru acordarea primului ajutor sau stingerea de incendii, fiind aceleași pentru toate tipurile de autovehicule, indiferent de tonajul lor și de numărul de persoane pe care-l transportă.

Utilitatea acestor dispozitive pentru salvarea vieții în cazul unui accident este pusă însă la îndoială de însuși doctorul Arafat, specialistul numărul unu al României în domeniul situațiilor de urgență. Astfel, conform minutei ședinței din 21 martie 2007 de la Ministerul Sănătății, având ca temă „Proiectul de ordin pentru aprobarea conținutului minim obligatoriu al trusei medicale auto”, citez:

„Doctorul Arafat a prezentat motivele excluderii din conținutul trusei a unor dispozitive medicale, precum și ale introducerii altor dispozitive, astfel:

Vă mulțumesc, domnule senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Mircea Dorin Dobra. Mai așteptăm, dacă cumva mai vine vreun coleg. Aveți cuvântul, domnule senator. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea are 14 pagini... Urmează să-i dau citire. Interpelare adresată ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice, doamna Rovana Plumb.

Obiectul interpelării: „Bazele de date ale AJOFM referitoare la șomeri”.

Stimată doamnă ministru,

În unele județe s-a ajuns la situația fericită în care raportul dintre numărul locurilor de muncă disponibile și numărul șomerilor înregistrați este de aproape unu la unu. Din acest motiv, angajatorii sunt nedumeriți în privința neaccesării locurilor de muncă oferite de ei.

În baza doleanței acestora, a angajatorilor, de a cunoaște profilul și situația șomerilor înregistrați la AJOFM, precum și de a intra în legătură directă cu șomerii, vă sugerez, doamnă ministru, să inițiați și să susțineți, totodată, o formulă prin care contactul dintre cele două părți să devină posibil la inițiativa angajatorilor.

Menționez că depun această interpelare deoarece provin dintr-un județ în care angajatorii, aflați în situația de a nu mai putea acoperi necesarul de forță de muncă, au apelat deja la AJOFM BN – Bistrița-Năsăud –, cerând informații privind baza de date cu șomerii aflați în evidențe.

Răspunsul a fost, evident, negativ, fiind vorba de o bază de date cu caracter personal.

Ținând cont de toate aceste realități, vă rog, doamnă ministru, să aveți în vedere cât mai curând măsuri care să faciliteze accesul angajatorilor la persoanele aflate înregistrate în șomaj.

Vă rog să analizați cu celeritate aspectul semnalat și să mă informați în scris referitor la măsurile pe care le considerați necesare.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc, domnule senator. Constat că nu mai sunt colegi în sală.

Putem considera că următoarele declarații..., întrebări și interpelări, de fapt, nu declarații – scuze –, vor fi considerate depuse.

Voi da citire următorilor colegi – întrebări:

– Mutu Gabriel, Cordoș Alexandru, Bodog Florian, Mazăre Alexandru, Lazăr Sorin Constantin, Badea Leonardo, Saghian Gheorghe, Pop Gheorghe – Grupul parlamentar al PSD;

– Boagiu Anca Daniela, Tătaru Nelu, Igaș Traian Constantin, Ghilea Găvrilă, Oprea Dumitru, Tișe Alin, Pereș Alexandru, Cotescu Adrănel – Grupul parlamentar al PNL;

– Durbacă Eugen, Nistor Vasile – Grupul parlamentar LC;

– Biró Rozalia – Grupul parlamentar al UDMR;

– Marian Valer – senatori independenți fără apartenență la un grup parlamentar.

De asemenea, interpelări:

– Vochițoiu Haralambie, Cordoș Alexandru, Lazăr Sorin Constantin, Pavel Marian, Pop Gheorghe – Grupul parlamentar al PSD;

– Tișe Alin Păunel, Cotescu Marin Adrănel, Oprea Dumitru, Zisu Ionuț Elie, Pașcan Emil Marius, Ghilea Găvrilă, Luchian Ion, Tătaru Nelu, Igaș Traian Constantin, Bodea Cristian Petru, Pereș Alexandru – Grupul parlamentar al PNL;

– Durbacă Eugen, Nistor Vasile – Grupul parlamentar LC;

– Marian Valer – senatori independenți fără apartenență la un grup parlamentar.

De asemenea, răspunsurile orale.

Domnul senator Marian Valer a primit personal de la doamna secretar de stat Sirma Caraman. De asemenea, de la doamna chestor Irina Alexe și de la domnul secretar de stat Attila György.

Se solicită amânare de către Ministerul Culturii și Ministerul Justiției.

La interpelări, de asemenea, tot domnul senator Valer Marian a primit răspuns personal de la doamna chestor Irina Alexe..., secretar de stat Attila György.

Solicită amânare Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Justiției.

Stimați colegi,

Declar închisă ședința Senatului de astăzi, 28 septembrie 2015.

Președinte de ședință, senator Vasile Nistor, vicepreședinte al Senatului, ajutat de domnii secretari Pereș Alexandru și Oprea Mario Ovidiu.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|814967]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 164/5.X.2015 conține 20 de pagini.**

Prețul: 50,00 lei